Ics 93.020 ASRO SR EN 1536 August 2004 STANDARD ROMAN Indice de clasificare G 21 Executia lucrarilor geotehnice speciale Pi forati Execution of special geotechnical work - Bored piles Exécution des travaux géotechniques spéciaux - Pieux forés APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 10 august 2004 Standardul european EN 1536:1999 are statutul unui standard roman inlocuieste STAS 2561/4-90 CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 1536:1999 This standard is identical with the European Standard EN 1536:1999 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 1536:1999 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postal: sr. Mendeleev 21-25, 010362, Bucuresti Directia generala: Tel. #40 21 211 32 96, Fax +40 21 210 08.33 Directia standardizare: Tel. +40-21 310 43 08, 40 21 310 43 09 sau +40 21 31247 44, Fax +40 21 315 5870 Directia Publicati - Serv. VanzBr/Abonamente: Tel. +40 21 242 77 25, +40 21 212 79 20, +40 21 312 94 88, +40.21 312 94 89, Fax +40 21 210 25 14, +40 21 212 76.20 Repraducerea sau ulizees nepal sau para a prezentul slander in oe publeal i pin ore ad pings (ero, mere esocopor,mroire etc) ee nee acs mu xt aoa ste a Ref.: SR EN 1536:2004 Editia 1 sano) 2959-208 ASO A ue Fr Sone a9 660 eo - 1891 eu0z inqued - ejuEWoy UP oxezpIepUEIS ep eneIDOEY (9002/4014) ‘IS¥IRuNdod IS RHNWNYA 3a VIWNOIOU VILDAUIA ‘SEI OMISNPLIs LOWED oPreambul national ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a textului in limba englez8 a standardului european EN 1536:1999, Acest standard inlocuieste STAS 2561/4-90. Fata de standardul pe care il inlocuieste, prezentul ‘standard are un domeniu de aplicare mai larg $i nu contine metoda de calcul a plloilor fora Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire gi standardele romane este urmatoarea’ EN 197-1:2000 IDT EN 197-1:2002 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificati gi criteri' de conformitate ale cimenturilor uzuale EN 206-1:2000 IDT —_ SREN 206-1:2002 Beton. Parteat: Specificatie, performanta, producti si conformitate EN 791-1996 IoT —_EN791:2003 Masini de forat. Securitate EN 1008:1998 IDT —_SREN 1008:2003 ‘Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,incercare si evaluare a aptitudinii de utiizare ‘aapei inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriet de beton, ca apa de preparare pentru beton EN 1538:2000 IDT — SREN 1538:2002 Executia lucrarilor geotehnice speciale, Pereti mulati ENV 1991-1-1:1992 - ENV 1992-1-1:1991 IDT — SRENV 1992-1-1:2004 Eurocod 2:Prpiectarea structurilor de beton. Partea 1: Reguli generale gi reguli pentru cladiri ENV 1994-1-1 : 1992 IDT — SRENV 1994-1-1 2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de ojel si beton. Partea 1-1 : Reguli generale pentru cladiri ENV 1997-1:1904 - EN 10025:1990 IDT — SREN 10025+A1:1994 Produse laminate la cald din ofeluri de constructie nealiate. Condit tehnice de livrare ENV 10080:1995 - EN 10210-1:1994 IDT — SREN 10210-1:1998 Profile cave finisate la cald pentru constructi,din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie find. Partea 1 : Condit tehnice de livrare EN 12620:2002 IDT — SREN 12620:2003 Agregate pentru beton ENV 206:1990 si ENV 197-1:1992, la care se face referire, s-a transformat prin revizuire in EN 206-1:2000 si EN 197-1:2000. ENV 10080:1995 a fost anulat. Pentru aplicarea acestui standard se utlizeazé standardele europene la care se face referire (respectiv standardele romane identice cu acestea), ‘Simbolurile gradelor de echivalenf (IDT -identic, MOD - modiicat, NEQ - neechivalent), conform SR 0000-8 Standardele europene la care se face referire si care nu au fost adoptate ca standarde romane pot fi Consultate sau comandate la Asocialia de Standardizare din Romania, eleataGetune Santas 202008 AGRO 8 Bue je Sete Pag 282 9002/20/24 1S¥I INGOd IS RUNNING 30 VIYNOISY VILORUIA "se euysnpul 1s woWoD ap E10WED -/se1 /eU07 INNUED -eIUEWOY UIP sEzIPIEPUEIS ap ENE!IOSYSTANDARD EUROPEAN EN 1536 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Februarie 1999 ———————————————— Ics 93.020 \Versiunea romana Execufia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati Execution of _ special Exécution des_—travaux Ausfilhrung von besonderen ‘geotechnical work - Bored piles _géotechniques spéciaux - Pieux geotechnischer __Arbeiten forés (Spezialtiefbau) - Bohrpfahle Prezentul standard reprezint& versiunea romana a standardului european EN 1536 :1999. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Prezentul standard european a fost adoptat de CEN la 1 iunie 1997. Membrii CEN sunt obligati s8 respecte Regulamentul intern CEN/CENELEC care stabileste conditile in care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare, Listele actualizate si referinfele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baza de cerere de la Secretariatul Central sau orice membru CEN. 1 euienpUl fs YoU0 9p eiewleD “188 [EUOZ IAUOD - eEWOY UIP sEzPIEPUEIS oP ENe!DOSy Prezentul standard european exista in trei versiuni oficiale (germana, engleza, franceza). O versiune in oricare alt limba, facuta prin traducere sub responsabiltatea unui membru CEN In limba national si notificata de Secretariatul Central are acelagi statut ca si versiunile oficale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung ‘Secretariat Central: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles 9002/40/24 'iS¥I RINGOd IS RINWNG 30 VIVNOIOSY VISE —<—<—<$<—<———— CEN 1905 Toate dreplurile de exploatare sub orice forma gi prin orice mijoace sunt rezervate In Intreaga lume membrilor nationali CEN. Ref. EN 1536:1999 RO Puget aaa Gen Stand) 200288 ASRO& Be Pet Setar -Pap 6 80SR EN 1536:2004 Cuprins Preambul 1 Domeniu de aplicare. 2 Referinfe la normative 3 Definiti 4 Informatii necesare pentru executia piloilor forati 5 Cercetarea terenului de fundare. 5.1 Generalitati 5.2 Cerinte specitice 6 Materiale 5i produse 6.1 Generalitati 6.2, Materiale pentru beton gi fluide de fora... 6.3 Betonare pe loc 6.4 Fluid de injectie. 6.5 Fluide stabilizatoare. 6.6 Otel 7 Consideratiireferitoare la proiectare.... 7.4 Generalitati 7.2 Tolerante geometrice de execute 7.3 Piloti care formeaza un perete 7 Bxcavare..... : 7.5 Elemente de beton prefabricat 7.6 Armaturd 8 Execute. 8.1 Excavare, 8.2 Armarea pilotului 8.3 Betonare.... 8.4 Poreti din pili forati 9 Supraveghere i monitorizare 914 Supraveghere. 9.2 Monitorizarea realizar plotulu 9.3 Incercarea pilotilor 410 Inregistran 11 Cerinje specitice Anexa A (informativa). Anexa B (informativa). ‘Anexa C (informativa). 2 Papa ean napa Gesture Sanaa) 20032008 ASRO A Be ProStar Pag N80 2002/20/24 IS¥I RiNdOd IS RNG 3a VIYNOIOSY VOBUIG ‘Sei oMIsNpuI 1s oWoD ap exoWED - 16 I2UOZ INAIUED - eIUEWOY UIP B1EZPLEpUEYS ap ENEIDOSYSR EN 1536:2004 Preambul Acest standard european a fost elaborat de catre Comitetul Tehnic CEN/TC 288, “Executia lucrailor geotehnice speciale”, al cArui secretariat este detinut de AFNOR, Prezentul standard european trebuie s& primeascai statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel térziu in august 1999, iar standardele nationale care sunt in ‘contradictie cu acesta trebuie retrase pana cel tarziu in august 1999. Misiunea generali a CEN/TC 288 este standardizarea procedurilor de executie pentru lucrarile ‘geotehnice (inclusiv metode de incercare si control) precum si a proprietatilor impuse materialelor Utiizate. Grupul de Lucru 3 al CEN/TC 288 a fost ins&rcinat cu elaborarea unui standard in domeniul pilotilor fora, inclusiv barete, dar nu si “minipilof” cu diametrul mai mic de 0,3 m. Pentru pilot forati care nu fac parte din domeniul de aplicare al prezentului standard european, se recomanda ca, dupa caz si in masura posibilulu, realizarea lor sa respecte principile generale EN 1536, Acest standard a fost elaborat pentru a Insofi ENV 1997-1-1 Eurocod 7, Proiectare geotehnicd - Partea 1: Reguli generale. Articolul 7, “Consideratii referitoare la proiectare” al acestui standard se refera la proiectare numai in masura in care este necesar (de exemplu unele particulartatireferitoare la armaturi), dar furnizeaz un ansamblu de informafi referitoare la conditiie de executie $i de supraveghere. Prezentul standard a fost elaborat de un grup de lucru format din reprezentant din 11 farsi fine seama de un numar de 30 de standarde nationale si internationale. In conformitate cu difeitele metode de constructie utiizate pe plan international si cu experientele respective, poate sa se dovedeasca necesara completarea acestui standard, sau a unor capitole din el, cu documente cu aplcare nafionale care 6 satisfac sitvaile locale sau speciice. in conformitate cu Regulamentul inter CENICENELEC insiutele nationale de standardzare ale urmatoarelor tari sunt obligate s4 puna in aplcare prezentul standard european: Austria, Belgia Danemarca, EWvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ianda, islanda, tall, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cena, Spania i Suedia, 18] ousnpul fs uewon ep e1awied -18911eU07 NAUOD - ejeWOY wip aEzIpIEPUERS ap ENE!DOSY § a 8 z 5 i 3 ota dn aes Gatun Stands (20032008 ASRO Bue Projet Stare -Pap Sn 80SR EN 1536:2004 1 Domeniu de aplicare 4.1 Acest standard european stabileste principille generale de realizare a pilotilor - care sunt executal in pamént prin excavare si - care contin un element structural pentru transferul incdrcarilor sau imitarea deformatilor. 1.2. Acest standard european se refera la = plo cu sectiune circular (a se vedea figura 1) si = pilot tn forma de bareta (barete), sectiunea fiind betonata Intr-o singura etapa. ———_i I : L 2 We ey by 4 @ =] = $ o — L w, — fe me L_ Lungimea baretei D_Diametrulpilotulu W Grosimea baretei A Avia sectiuni transversale a corpului Figura 1 - Pilofiforafi cu sectiune circularé Figura 2 - Exemple de piloti in forma de bareta gi dimensiuni 1.3. Sectiunile de bareté tratate sunt dreptunghivlard, sectiune T sau L in plan sau orice alta cconfiguratie similara (a se vedea figura 2). 1.4. Acest standard european se referd la pilot cu: sectiune transversala constanta (corp drept); - dimensiuni ale corpului pilotului care se modificd telescopic; - largir prin excavare ale baze’ pilotulul; sau - largiri ale corpului pilotului prin excavare {ase vedea figura 3). NOTA - Forma bazelpilotului sau a oxcarel ingrogsi poate $8 depinda de tehnica de excavare, 4 ‘ausnput s ewig op esowleD - 166] UCT IsIUED - eJUEWoY UIp axERPLEpUENS Op eNEIDOEY runaoa is ranwnua 30 vIvNOIORE VIL 02120124 18SR EN 1536:2004 AN CN n o o Dy HoH FH 1 Figura 3 - Exemple de plot cu sectiune constanta si plot cu corpul gi baza lrgita Figura 4 - Definirea inclinarii pilotului 1.5. Specificatle acestul standard european se aplicd pilotilor cu urmatoarele dimensiun - diametrul corpului: 0,3 < D s 3,0 m (a se vedea figura 1 si figura 3); - dimensiunea baretelor realizate pe loc: W, 2 0.4m (a se vedea figura 2), - raportul dintre dimensiuni: L/W, s 6 unde: L, este cea mai mare dimensiune a baretei realizata pe loc si W, este cea mai mic dimensiune a baretei realizata pe loc (a se vedea figura 2); - cea mai mica dimensiune este > 0,3 m pentru elementele prefabricate utilzate in barete sau pilot D, 20,3 msi respectiv W,20,3m unde: Dy. este diametrul elementului prefabricat de sectiune circulara, W, este grosimea elementului prefabricat de sectiune dreptunghiulara; ~ Inelinarea, in general: n > 4 (@ > 76°) (a se vedea figura 4); - Inclinarea pentru pilot cu tubaj permanent: n > 3 (0 = 72°); - largirea bazei sau a atiei sectiunii transversale a piloilor bareta: A < 10 m*; 4.6 Largirle corpului sau bazei prescrise de acest standard european sunt: - largiile bazei in p&manturi necoezive: Da /D <2 si pamanturi coezive De /D <3; - largiile corpului in orice pamant: De / D < 2; - panta lérgiri In p&manturi necoezive: m 2 3 gi Tn pamanturi coezive: m > 1,5, (a se vedea figura 3). 2002/40/44 1S¥IRindOd 1S RUNNY 36 VIVNOIOSE VILOSUIG S81 HISNPUI 1s HoWoD ap exoWED - [Se eUOZ IAIUED - IUEWOY UIP B1EZPLEPUEYS Op eNEIDOSYSR EN 1536:2004 1.7 Prescriptile prezentului standard european se aplca la = pilot izovat grupuri de pilot (a se vedea figura 5); ~ pereti realizati din pilot (a se vedea figura 6) eee / 2. (8 CD D: Diametrul corpului pilotului 2 Distanfa interax conform proiectului Figura 5 - Exemple de grupuri de piloti 7 Perete din pilot forati secanti aD a Distanta interax 1 Sustinere Figura 6 - Exemple de pereti realizati din piloti forati {8002/40/24 IS¥I PNdOd IS RuNWNG 3a VIYNOIOSY VILORUIG "se o116npuI 1s eWoD ap eJ0UED - 1S JeUO7 NAIUED -eIUEWOY Up 1eZPLEPUEAS ep eNE!DORYSR EN 1536:2004 D be Utlizarea betonului—_Utlizarea betonului armat cu Utizarea de armatura speciala simplu carcasa de armaturd (profile de ofel sau tuburi) 8 i : i i Z i : g i i z : z Utlizarea elementelor de beton prefabricat ca elemente _Utlizarea tuburilor de ofel ca element structurale principale sau suplimentare structural principal sau suplimentar 1. Element prefabricat de beton 2 Material injectat 3. Tuba) temporar (extras) 4 Excavatie netubata 5 Beton simplu sau armat sau inject de ciment D Diametrul corpului plotului Figura 7 - Exemple de pilofi cu sectiune circulara 2002/2014 ‘Is¥iFundod Is tunWNYa 3a VIVNOIDZE vLOaUIO. 1.8 Pilot la care se referd prezentul standard european pot fi realizatiutiizand metode de excavare: continue si discontinue utiizand, acolo unde este necesar, metode de sustinere a peretilor excavatiel 1.9 Acest standard european se aplicé numai metodelor de executie care permit sa fie realizata sectiunea transversala prolectata, 1.10. Prescriptle se aplica pilotilor a care elementul portant este realizat din beton simplu, - din beton armat,SR EN 1536:2004 - din beton armat utilizdind armatura special cum ar fi tuburi de otel, profile de ofel sau tendoane de tel, din elemente de beton prefabricat (inclusiv beton precomprimat) sau tuburi de ofel unde spatiul dintre ‘element sau tub si pamant este umplut de beton, ciment sau material de injectie autointaritor. (a se vedea figura 7) 1.14 Minipiloti, coloanele executate pe loc prin malaxare, coloane realizate cu injectare cu presiune inaltd, Imbundtatirea prealabilé a paméntului pentru lucrari de pilotaj, bazele piloflor realizati prin malaxare gi peretii mula nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui standard european. 2 Referinte normative NOTA 1 - Acest standard european contine prin referinje datate sau nedatate preveder din ate publicafi. Aceste referinje normative sunt precizate in text acolo unde apar, iar publicatile la care se face referire sunt listate mat jos, Pentru publicatile datate, amendamentele sau revizuirle oricdreia dintre aceste publicafi se aplca la acest Standard european numai daca au fost introduse prin amendarea sau revizvirea lui. Pentru publicatile nedalat, se aplica ultima edie a pubiicatilorctate NOTA 2 - In mod exceptional, sta referinjelor normative contne gi standardele europene si prestandardele care sunt in stadiul de proiect, Daca unul din acele documente devine standard european, referinteletrebuie verifcate. 2.4 Utiizatoriiacestui standard european trebuie sa verifice daca standardele si alte referinfe utilizate sunt in vigoare gi daca exista o compatibilitate intre documentele de referinta utlizate. 2.2 Lista documentelor normative la care se face referire in text ENV 197-1 1992 Cement - Composition, specifications and conformity criteria — Part 1: Common coments ENV 206 1990 _Conerete ~ Performance, production, placing and compliance crteria ENV 791 1996 _Drillrigs - safety prEN 1008 1997 Mixing water for concrete ~ Specification for sampling, testing and assessing the suitability of water, including wash water from recycling installations in the concrete industry as mixing water for concrete EN 1538 1998 Execution of special geotechnical works ~ Diaphragm walls ENV 1991-1 4994 Eurocod 1: Basis of design and actions on structures ~ Part 1: Basis of design ENV 1992-1-1 1991 Eurocod 2: Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings ENV 1994--1 1992 _Eurocod 4: Design of composite steel and concrete structures ~ Part 1-1: General rules for buildings ENV 1997-1 1994 Eurocod 7: Geotechnical design ~ Part 1: General rules EN 10025 1990 Hot rolled product of non-alloy structural steels ~ Technical delivery conditions ENV 10080 1995 Steel for reinforcement of concrete, weldable ribbed reinforcing stee! B 500 - Technical delivery conditions for bars, coils and welded fabric, EN 10210-1 1994 Hot finished structural hollow sections of non alloy and fine grained structural steels — Part 1: Technical delivery requirements, prEN 12620 4996 Aggregates for concrete including those for use in roads and pavements 8 jewoy wip eseztprepuers op ene:oosy i ‘ i i : i i {8002/2014} ‘ISI hundod Is tunWNYa 3a VIVNOIORY VLO3UISR EN 1536:2004 NOTA - Urmatoarele defini sunt folosite in lucraile de pili forati care fac obiectul prezentului standard european, Explicafi suplmentare referitoare la termeni specific! execute piloflor sunt prezentate in anexa A, Pentru scopul prezentului standard european se aplica urmatoare defini 3.1 pilot en: : fe: de: Element structural zvelt aflat in paimant, folosit pentru transmiterea incarcérilor. in cazurile mentionate in acest standard european raportul de zveltete nu este limitat. 3.2 pilot forat en: bored pile fr: piew fore de: Bohrpfahi Pilot realizat cu sau fara tubal prin excavarea sau forarea unei gduti in pamant si umplerea acesteia ‘cu beton simplu sau armat, 3.3. bareta en: barette fr: barrette de: Schlitzwandelement © portiune limitata dintr-un perete mulat, de obicei scurté, sau un numar de portiuni interconectate turnate simultan (de exemplu in forma de: L, T sau cruciforma), folosite pentru preluarea fortelor vericale gi/sau lateral 3.4 pilot solicitat la compresiune compression pil jeu en compression Druckpfahl Pilot proiectat sa preia forje de compresiune. 3.5. pilot forat cu gnec (CFA) en: continuous flight auger pile (CFA-pile) fr: pew ala tariére continue creuse (CFA) de: Schneckenbohrpfahl Pilot forat realizat cu ajutorul unui gnec avand o tija gaurita, prin gaurile céreia betonul sau laptele de cciment este pompat pe masura ce gnecul este extras (a se vedea figura A.9.) 3.6 pilot purtator pe varf en: end bearing pi fr: pieu travaillant en pointe de: Spitzendruckpfaht IS¥i nundod Is tunwnua 30 VIYNOIOSE VLOgUIG‘se1 exisnpUI 1s HaWed op eeweD - se) jeuoz InNUeD -eWEWoR UP s1ez;pIePUENS oP eNIDOSY Pilot ce transmite incdrcarile la pamant in special prin eforturi de compresiune la baza acestuia. 3.7 varf supralargit en: enlarged base fr: base élargie de: Fussaufweitung ‘8002/2014 Baza unui pilot formata astfel incat sa alba o arie mai mare decat a corpului de pilot. Pentru pilot forati, de obicei se realizeaza cu ajutorul unor largitoare speciale (a se vedea figura 3) 3.8 pilot flotant en: friction pil pieu flottant de: Reibungspfahl Pilot ce transmite incarcérile la pamant in special prin frecarea sau adeziunea dintre suprafata laterala a pilotului si pamantul adiacent.SR EN 1536:2004 prepacked pile 3.9 pilot de balast injectat Pilot in cazul caruia gaura de foraj este umpluta in intregime cu agregate i ulterior injectata de jos in ‘sus cu mortar de ciment. shaft diameter diametre du fut Pfahidurchmesser 3.10 diametrul corpului de pilot Diametrul pari pilotului aflata intre caput pilotulul si baza acestuia a) pentru pilot forati realizati cu tuba): este egal cu diametrul exterior al tubajului; ) pentru pilot foratirealizati fara tubaj: este egal cu diametrul maxim al uneltei de forat. 3.11. pilot solicitat la smulgere fen: tension pile fr: pieuen traction de: Zugpfahl Pilot proiectat s& preia forte de intindere 3.12. pilot preliminar preliminary pile piew préliminaire Probepfahl (1) Pilot realizat inaintea inceperi executiei pilotilor din fundatii sau a unor parti din lucrérile de pitti, in vederea stabilri corectitudinii solutiei alese sau tipului de pilot folosit si/sau pentru confirmarea proiectului, a dimensiunilor gi a capacitatii portante. 3.13 pilot de control trial pile pieu de faisabilité Probepfahl (2) Pilot realizat pentru verificarea metodel de executie si a capacita pentru o numit’ aplicatie, 3.14 pilot de proba en: test pile fr: pieu d’essai de: Probepfahl (3) Pilot céruia i se aplicd incarcari pentru a determina caracteristcile de rezistenta si de deformatie ale pilotulu gi cele ale terenului inconjurator. 3.15. pilot de fundare working pile pieu de fondation Bauwerkspfah! Pilot pentru fundatia unei structuri static pile test essai de chargement statique de pieu statische Probebelastung 3.16 incercare statica a pilotului Incercare in care pilotl este supus la incércare axialé slsau la forte laterale actionand pe capul pilotului pentru analiza capacttai portant a plotului respectv 10 ogra eat alesis Gest Sandor} 20012008 SRO & BL Pre Soha 12. 8 2002/20/24 ‘IS¥I INGOd IS RNG 30 VIVNOIOSY VILOSYI Ise] eMIENpUI 18 HoWOD op erOWED- 18 eUOZ AIUED - eWEWOY UIp eHeZPLERUEIS Op eNE}IOSySR EN 1536:2004 3.47 incercare static’ a pilotului cu trepte de en: maintained load pile test \cdrcare mentinute in timp fr: essai de chargement par palior de: lastgesteuerte Probebelastung Incarcare staticd pe pilot in care pilotul Incercat este Incdrcat in trepte incrementale, fiecare din acestea fiind mentinutd constanta pentru o anumita perioada pand cand deplasarea pilotului a incetat practic sau a atins o limita prescrisa (ML-test), 3.18 incercare cu vitez& de deformare constanté en: constant rate of penetration pe piloti test fr: essai de chargement a vitesse d'enforcement constante de: weggestouerte Probebelastung Incdrcare staticd pe pilot in care pilotul Incercat este presat in pamént cu o vitezé constanta si forta de Infigere este masurata (CPR - test. dynamic pile test essai de chargement dynamique de pieu de: dynamischer Pfahiversuch 3.19 incercare pe cale dinamica pe piloti Tncercare in care o forta dinamic’ este aplicatd pe capul pilotului pentru stabilirea capacitati portante a pilotului 3.20. incercare de integritate fon: integrity test essai d'intégrité de: Integritatsprufung ‘Incercare realizata pe un pilot existent pentru verificarea starii materialelor si a geometrieipilotuli. 3.21 incercare sonica en: sonic test fr: essai d’auscultation ‘sonique par réflexion de: Ultraschallversuch Incercare de integritate a unui pilot in care o serie de unde sorice este trecuté de la transmitator a receptor prin betorul unui pilot, iar caracterstcle undelor recepiionate sunt masurate si folosite pentru 2 deduce continutatea si variaile de sectiune din corpulpilotuli 3.22 carotare sonica en: sonic coring fr: essai auscultation sonique par transparence de: Ultraschaliversuch im Prahi Incercare de integrate sonica pe betonul extras din corpul pilotului sau cu ajutorul unor sisteme de tuburlintroduse inaintea tural betonuli 4 Informatii necesare pentru executia pilotilor forati 4.4. Orice informatie importanté pentru executia pilotor pe teren,trebuie: a) 88 fe transmisa odata cu detalile de execute; b) si fie accesibild inainte de inceperea lucrarilor; $i " aga oat tn sata Geshue Stans 290-208 ASRO Au Prt Sobre 138089 £002/20/25 1S¥1 nindOd IS Runa 30 VIVNOIDSY VLOaMIA ‘se ZIsnpul s HeWED ap RIOWeD - ee ]eUEZ IRUED - eIUEWON UIP BLeMPLEPUEYS Op eNEIDOSYSR EN 1536:2004 ©) 88 includa: ~ informatile geotehnice (a se vedea articolul 5); + conditiie de teren, (de exemplu dimensiuni, limitarile amplasamentului, topografia, inclinarea, accesul, limita); - existenta, locatia si starea structurilor adiacente, (de exemplu cladiri, drumuri, utiitati sau servici), structuri subterane si fundati, vestigi arheologice, restrictii aeriene (de exemplu lint de curent); = contaminari subterane sau riscuri ce pot afecta metoda de executie, siguranta luoratilor sau depozitarea materialului excavat; - restrict privitoare la mediul tnconjurator (de exemplu zgomot, vibratie sau poluare) sau orice restrict legala sau statutara; 2 euez innueg -ejueWoY Up axeTpIEpUENS ap eNeIDOSY - proiect si detalii de executie; = toate informatile necesare sau relevante pentru intocmirea desenelor de execufe si redactarea procedurilor de lucru (unde sunt cerute); = experiente anterioare privind pilot forati sau alte fundafi sau lucrari subterane pe sau in preajma amplasamentului; = activtati concomitente ce pot afecta lucrul (de exemplu asanare, sépare de tunel, excavatii de mare adancime): - cerin{e suplimentare pentru supervizare, monitorizare sau incercari ale lucrarilor, - cerinte functionale pentru impermeabilitatea rosturilor la perefi din piloiforafi -localizarea si marcarea axelor principale 4.2 Necesitatea, extinderea, procedura si responsabiltatea pentru orice studiu al start structurilor, 8mm 2 400 kgm? ‘agregate d = &mm 2 450 kom 2002/20/44 16 Panna oar oe Geshe Sane) 2003-2008 ASRO ue oj Stare Pop 8680SR EN 1536:2004 Tabelul 2 - Intervale ale consistentei betonului proaspat in diferite conditii Tnterae ale dametelor de a Tasees conti ] Condi pice de tare rea mn ‘econo ante To an Teo [ RN OTT anal pose sau -eton ak neon suamerste 530 < $s 600 a (sub apa) prin tuburi SG AT srocpeova soo Ssbraante cd sabato OTR Tasses con Sa Gat Ge pre) WED 5 OU RSHTS HO Te ‘orm 6.3.1.6 in cazul in care proportile amestecului gi intervalele de consistent definite in tabelele 1 si 2 nu produc un amestec de densitate mare, continutul de ciment si intervalul de consistenta pot fi ajustate, 6.3.1.7 0 protectie adecvata impotriva agresivitatil straturlor de pamant gi/sau a apel freatice trebuie realizata, de exemplu prin alegerea compozitiei amestecului sau prin protectia (c&masuirea) corpului pllotuli NOTA 4) in particular, conciile severe ale apel freatice sau ale pamantulu, nu pot fi contracarate doar prntr-o alegere alenta a amestecului b) Panza freaticd contaminata poate reprezenta un risc (de exemplu intarzierea inti, schimbéri fn structura poroasé a betonului datorita metalelor rete. 6.3.1.8 O protectie real pentru betonul proaspat impotriva apelor subterane curgatoare care pot avea un “efect de spalare” o constituie o cémaguire cu un tubaj permanent. 6.3.2 Amestecare 6.3.2.1. Cerinjele generale pentru amestecul componentelor necesare forméiriibetonului trebuie sa fie ‘conform ENV 206, 9. 6: 2. inastfel de lucrari se poate folosi beton gata preparat sau preparat la fata loculu 6.3.2.3 Daca nu se specifica o alta modalitate, trebuie preparate trei garje de beton separat pentru amestecuri de proba 6.3.2.4 Din fiecare garjé de proba trebuie facute prelevari de 6 cuburi sau cilindr, din care doua se jncearcé dupa 7 zile, dou’ dupa 28 de zile, iar celelalte doua se pastreaza de rezerva ca martor pana nd rezultatele incercarii dupa 28 de zile sunt cunoscute gi betonul este acceptat. 6.3.2.5 Adéugarea de api in betonul amestecat este strict interzisa, exceptie facdnd cazurile in care se folosesc adaosuri si aditvi, iar o anumita cantitate de apa este necesard inaintea turnaril. Cu toate lacestea, raportul apa ~ ciment de calcul trebuie mentinut constant. 6.3.3. Prelevare de probe si incercari 6.3.3.1 In afara cazurilor in care se poate demonstra ca folosirea anterioara a exact aceleiasi formule de amestec cu aplicabilitate similara si in conformitate cu cerintele, incercari preliminarii ale amestecului trebuie realizate Inaintea inceperi tunati, $i de preferat, in conditii de productie la scara reala. Daca acest lucru nu este posibil, incercarile trebuie realizate intr-un laborator acreditat Incercarile trebuie s8 contina un numar suficient de probe, si fie conforme cu tipul de agregate si de cimenturi folosite in realizarea pilot. 17 ts dn aetna Sansa) 200208 ASRO Aue Pret Stare Pop 16080SR EN 1536:2004 6.3.3.2 Toate prelevarile si incercarile betonului proaspat trebuie sé respecte ENV 206. in plus, se aplica prevederile care urmeaza. 6.3.3.3 Numarul minim de cilindri sau de cuburi r-0 prelevare este de patru 6.3.34 Prelevarea probelor de beton pe teren pentru incercarea de rezistenta la compresiune, trebuie 84 Se efectueze dupa cum urmeaza: a) 0 prelevare pentru fiecare din primiltreipiloti de pe santier; b) o prelevare pentru flecare al cincilea pilot, din urmatorii (15 piloti daca volumul de beton la unui pilot este < 4m’); ©) doud prelevari in plus dupa intreruperea lucrarilor mai mult de 7 zile; 4) 0 prelevare pentru fiecare 75 m* de beton turnat in aceeagi zi; si ) cel putin o prelevare pentru fiecare pilot turnat in care eforturile din beton necesita clase de beton de 35/45 si mai mari 6.3.3.5 In cazurie in care betonul este produs intr.un sistem de product continu cu un sistem de asia cali cereal pot coment condi ete pent pretvares de robe de been pe 6.3.3.6 In uncle cazuri speciale prelevari si incercdri suplimentare pot fi cerute. EXEMPLE = lo puto pe vr, pe roc = plot za + fortur mar de incovoiere 6.33.7 Frecventa de incercare a ~ consistentei, = temperaturi betonului si ~timpului de lucrabiltate trebuie sa fe conform tabeluli 10, 6.3.3.8 Trebuie s4 se tind 0 evident completa a tuturor Incercarilor efectuate pe beton, Rezultatele trebuie s& se noteze in condica de turnare a betonului. 6.4 Fluid de injectie 6.4.1 Fiuidul de injectie de ciment - bentonita gi in general toate substantele injectabile trebuie sa fie preparate, pastrate si verificate conform standardelor nationale in vigoare, atata timp cat standardele europene corespondente nu sunt disponibile, sau acestea nu sunt corelate cu unele proceduri acceptate. g i i : i i g 3 g 5 3 g 3 g 5 : 3 6.4.2 Comporitia fuidului, tehnica si procesul de injectare vor fi planificate gi realizate int-o maniera ‘conforma atat cu aplicatia respectiva (de exemplu injectarea externa in jurul elementelor prefabricate, injectarea corpului sau bazei pilotului) cat si cu conditile de teren. 6.4.3. Cand se alege tipul de ciment pentru injectia in contact direct cu pamantul, trebuie sé se ia i considerare prezenta posibila sau existenta substantelor agresive, 6.4.4 Raportul apa/ciment trebuie sa fie in concordanta cu conditile de teren existente, 18 sara oat in apenta Genre Saar) 2003 2908 ARO AB Pre Sohute Pap 20dSR EN 1536:2004 NOTA - Raportul apaiciment poate varia in general de la 0,40 pana la 0,56 sau mai mult, daca se considera 6.4.5 Adaosurle pot fi folosite pentru obtinerea unor fluide pompabile si cu 0 viteza scazuté de separare, 6.5 Fluide stabilizatoare 6.5.1 Generalitati 6.5.1.1 Fluidele stabilizatoare sau noroaiele de foraj trebuie sa fie sub forma de suspensie. Se isting: + suspensille bentonitice, - suspensille polimerice sau alte suspensi. 6.5.1.2 Fluidele trebuie preparate urmarindu-se mentinere in suspensie a particulelor respective in apa, cu sau fara folosirea adaosurilor. 6.5.2 Suspensii bentonitice 6.5.2.1 Prepararea, pastrarea $i controlul suspensillor bentonitice trebuie sa fie conform EN 1538 ‘daca nu sunt mentionate in paragraful 6.5.2 prevederi contrare. 6.5.2.2 Proprietafie suspensillor bentonitice, cand sunt proaspete, gata si fie refolosite gi inaintea turnaiil betonului trebuie sa fie conform tabelului 3 Tabelul 3 - Caracteristici pentru suspensiile bentonitice Unitatea de — aT ‘masura entra] Tnaintea Proaspaté | “rofolosito | _betonari pf Denstate ‘om 2110 : = 115 Fiuidtate Marsh secunde | Gelas2 | delas2 | deiaaa pnd la50_| pandia60_| and la 50 Prardore de fad om <30) <50 z PH dela? | dela? pana T pandiatt | la 12 Coninut de nisi Tamas) : : a Tara speaticati 6.5.2.3 Procedurile de incercare a suspensillor bentonitice trebuie s& fie conform EN 1538, 6.5.2.4 In stadiul dinaintea betonari, 0 valoare a densitai de pana la 1,20 gfem’ este permis pentru cazur speciale cum ar fi cele in apa sératé sau pentru noroi dens 6.52.5 In stadiul dinaintea betonari, 0 valoare a confinutului de risip de pané la 6% este permis pentru cazurile speciale cum ar fi cel al pilotilor flotanti sau cel al pilotilor nearmati. 6.5.2.6 in cazurile in care suspensiile bentonitice sunt folosite gi ca mijloc de transport pentru materialul excavat, densitati mai mari sunt permise in timpul procesului de excavare pentru refolosirea imediata a acestora, 6.5.3. Polimeri si alte suspensil 6.5.3.1 Alte suspensii sau noroaie de forai, care, de exemplu, contin = polimer, = polimeri cu bentonita ca adaos, 19 Pao gain alta Gestrs Sanaa) 200.2008 ASRO A Bn Poet Sofware Pap 21 80 32 UOT IRWUED - EUEWOY UIP osEZIPIepUEIS op ENEIDOSY ‘2002/2014+ ‘ISI RaNdod Is RunWNwa 3a VIVNOIDSY VILOaUIA ‘eI euisnpUI 1s HoWeD op exoWHED -SR EN 1536-2004 ~ alte argile. Pot f folosite ca Nuide stabilzatoare, pe baza experientel acumulate in ~ cazurile anteioare cu condi geotehnice aseménatoare sau mai dificile sau ~ Incercari de excavare la scara reald pe teren. 6.5.3.2. Suspensile trebuie sa fle preparate, pastrate si controlate conform standardelor si cerintelor najonale in vigoare, atéta timp cat standardele europene corespondente nu sunt disponibile, sau acestea nu se aplicd, in conformitate cu indicatile producdtoruli 6.6 Otel 6.6.1 Barele de ofel, plasele de sérma de ofel, tuburile de ofel sau orice forme de sectiuni folosite ca armaturd pentru pilot forati trebuie sd fie conform ENV 10080, EN 10210-1 si EN 10025, 6.6.2 La alegerea tipului si caractersticilor ofelulu, trebuie s& se {ind seama de modul de asamblare a carcaselor de armatura gi cerintelor pentru sudura. 6.6.3. In cazul in care pentru armarea pilolor se folosesc tuburi de ofel sau alte sectuni,protectarea acestoratrebuie 6 fe conform ENV 1994-1-1 6.6.4. In cazul in care plot forati sunt realizati cu fuide stabitzatoare, orice element metalic, ca {uburile pentru incercare, trebuie, f8rd prevederi speciale, s& nu contina ofet galvanizat sau alte ‘materiale deoarece exsta riscul apaiei - unui defect datortaefectului electrostatic, sau - problemelor de coroziune electrochimica a armaturi 7 Consideratii referitoare la proiectare 7A Generalitati TAA Standardele europene de baza pentru proiectarea piltior fora trebuie sa fi: -ENV 1991-1 Eurocod 1: Bazele proiectaii si acfiuni pentru structuri Partea 1: Bazele proiectéri - ENV 1992-1-1 Eurocod 2 : Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri; -ENV 1994-11 Eurocod 4: Proiectarea structurlor compozite din metal gi beton Partea 1-1: Reguli generale pentru cladi -ENV 1997-1 Eurocod 7: Proiectare geotehnica Partea 1: Reguli generale; NOTA- Articolul 7 se referd la probleme, rezultate din execufa piloior fora, care pot afecta proiectarea, 7.4.2 Proiectarea poate fi afectata de necesitatile specifice ale proiectului mentionate in articolul 4, ~ cercetarea terenului mentionata in articolul si/sau = cerintele necesare pentru materialele folosite, precizate in articolul 6. 7.1.3, Projectarea trebuie s& find seama de: = _tolerantele geometrice ale constructel si 20 121 euez jnnued - eeWoY UIP avezpiepUERS op eneID>sy VI RuNdOd IS huNWNYG 3a VIVNOIOTY VILOaUIA SE] oMASNpU| 1s HoWeD op e1oUIED - 8 8SR EN 1536:2004 conditjile de executie ‘aga cum sunt definite in 7.2 gi In articolul 8 7.4.4. Un pilot forat poate fi proiectat ca un element de beton simplu, daca = actiunile de calcul si/sau = actiunile cauzate de realizarea propriv-zisa silsau uewoy UIP B1eZPLEpUEIS op enEIDOSY = actiunile rezultate din masivul de teren produc numai eforturi de compresiune in pilot iar = fundatia de piloti nu este pozitionaté intr-o zona seismica. Ise 1eu0z nwo, 7.4.5 Se recomanda ca armatura capului de pilot in cazul pilotilor de beton simplu (nearmati) s8 poata prelua Incarcarile accidentale (de exemplu cele rezultate din lucrarile de executie pe santier sau aferente acesteia). 7.1.8. Piloti trebuie armati pe toata lungimea porfiunil care trece printr-un strat de pamant moale sau compresibil, in caz contrar acest lucru se specifica. 7.4.7 Pilofit proiectati s& preia un moment incovoietor trebuie sé fie prevézuti cu armatura, 7.4.8. Pilofi care lucreaza la smulgere trebuie sa fie armati pe intreaga lor lungime. 7.1.9 Daca armarea nu rezulté necesara prin calcul, bare de legatura trebuie s& fle prevazute in capatul pilotului pentru conectarea acestora cu suprastructura, NOTA - Largirea bazei plotilor se realizeazs de obicel far armatura supimentara fatS de cea folosta in corpul pilotulul (daca aceasta exis) 7.1.10 In cazul in care carcasele de armatura se instaleaza dupa turarea betonului, este necesara 0 alcdtuire rigidd a acestora, 7.2. Tolerante geometrice de executie 7.2.4. Pilofitrebuie sé fie realizatirespecténd urmatoarele tolerante geometrice: a) pozitionare plan a pilofjlor verticali si inctinatj referitor la nivelul de lucru: © 5 Gna = 0,10-m pentru pilofi cu: D < 4,0 m; 5 pay = 0,10 « D pentru piloti cu: 1,0m 1,5 m; b) deviatia pilotior cu 0 inclinatie n> 15 (8 > 86°): 2002/20/44 IS¥I INGO IS MUNWNG 3a VIYNOIOSY VILOSEIG "5 BUIENPU 1S YoWOD ap eIOWIED -| 1 < inns = 0,02 ( 0,02 mim); ©) deviatia inclinari plotilor cu o inclinatje 4 8 ( 0 > 83°) (a se vedea figura 4), 7.4 Excavare 7.4.1 In cazul in care pilot sunt introdusiintr-un strat portant sau intr-o roca, proiectul trebuie sa specifice forma, adancimea minima de penetrare gi calitatea materialului in care se formeazé aceasta patrundere, 7.4.2 in cazul in care conditile de teren diferd de cele stipulate in proiect, proiectantul trebuie sa fie informat si trebuie sa se ia masuri corespunzatoare pentru obtinerea capacitatii portante necesare pilotului sau fundatiei 7.4.3 Pilotiide compresiune nu trebuie oprit in obstacole Intalnite in teren, cu exceptia cazurilor cand - capacitatea portanta se dovedeste a fi suficienta - baza pilotului se aflé integral in contact cu obstacolul si = se obtine 0 comportare la deformare similara cu pilot adiacenti 7.4.4 in cazul in care pilot Tntlnesc un obstacolimpenetrabilinaintea atingeri adancimi de fundare do calcul, prowectu trebuie revazut pe baza informatilorprivtoare la acest obstacol NOTA - Pilot aiijonal sau supimentari cu o performanta echivalenta pot finecesar in astfel de cazur 7.4.5 Largirea bazei sau a corpului unui pilot trebuie proiectata numai atunci cand forma intentionat i Se realizeze poate fi realizatd intr-un mod controlabil si verificata prin metode specifice. 21 ausnpUl 18 uowoD ap ereiHeD -!8) [e407 INAIUED - eJUEWOY UIP axeZ|PLEpUEAS op eN|EIDOSy 7.48. Largirea bazei pilotilor nu trebuie efectuata in pamanturiinstabile, cum ar fi + nisipuri afanate; = nisipuri uniforme aflate sub nivelul apelor subterane; + argile moi sau senzitive 7.4.7. Largirea corpului pilotlor trebuie proiectaté numai in cazul pilotilor verticali in pamant stabil, 7.5 Elemente de beton prefabricat 7.5. Proiectarea, executia si supervizarea elementelor de beton prefabricat trebuie sa fie conform ENV 1992-1-1 si ENV 1994-1-1 st undod 18 INNA 3 VIYNOIOSY vILOSEIG 7.5.2 Proiectul trebuie sa ia tn considerare cazurile de manipulate, de transport si de instalare; orice restricte trebule 3 fle marcatd pe element, 7.5.3 Acoperirea de beton trebuie sa respecte cerintele conditilor de mediu inconjurator. 7.6 Armatura 7.6.1 Generalitati 1 a 11 Barele de arméturé sau gujoanele pentru conectarea cu suprastructura trebuie sé fie conform 1992-1-1, 7.6.1.2 in cazul in care pentru armarea pilotilor se folosesc tuburi de ofel sau alte sectiuni, proiectarea acestora trebuie sa fie conform ENV 1994-1-1 23 apna tows de pata Genie Stand) 200208 ASRO AB Pre Sotnare- Pag 25380SR EN 1536:2004 7.6.1.3 Se prevede prin proiectare 0 rezerva de coroziune cand se foloseste un tub de ofel ca armaturé sau un tubaj permanent ca element structural, numai in cazul in care protectia nu este asigurata In mod natural sau intreaga suprafata este protejatd de un strat suficient de beton sau lapte de ciment sau alte materiale de protectie. 7.6.1.4 Toate masurile necesare pentru asigurarea rigicitati carcasei de armatura trebuie sa fie mentionate pe desenele de execute. 7.8.2 Armaturd longitudinala ueWoy Up axezPLEpUEIS ep NEIDOsY 7.6.2.4 in cazul in care e floseste ca fui stabiizator 0 suspensie din = bentonité, i = agi sou 5 z = polimeri z «a fluid stabilizator, armatura principal trebuie constituta doar din bare profiate. 7.6.2.2 Dacé in proiect nu este specificat altel, sectiunea minima a armaturi longitudinale trebuie s& fie conform tabelului 4. ‘Tabelul 4 - Procentul minim de armare longitudinal ‘Aria armaturi longitudinale A, 2 0,50.% Ac ‘A,2.0,0025 me A, 20,25 % Ac 7.6.2.3 Armarea longitudinalé minima trebuie s& fie de patru bare de 12 mm diametru 7.6.2.4. Distanta intre barele longitudinale va trebui sa fie ct mai mare pentru a asigura o patrundere corecta a betonului, dar s4 nu depaseasca 400 mm, 7.6.2.5. Distanta liber minima dintre barele longitudinale sau manunchiurile de bare de pe un singur rnd nu trebuie 88 fie mai mic de 100 mm. 7.6.2.6 Distanta liber minima dintre barele longitudinale sau manunchiurlor de bare pe un singur rand poate fi redusa la 80 mm cénd se folosesc agregate cu diametrul d < 20 mm, 7.6.2.7 Se recomanda sa se evite straturile concentrice de bare longitudinale. “Yevinunaod Is ranvinua 30 VIVNOIOgY vILoZUIA 8! euISNPUI 1s HoWOD ap esoWED -| 7.6.2.8 in cazul in care se folosesc straturile de bare concentrice - numarul maxim de straturi este de doua pentru pilot! foraticirculari, 3 g - barele straturilortrebuie sa fie dispuse radial una in spatele celeilalt, si - distanta minima libera dintre straturile de bare trebuie s& fie egala cu de 2 ori diametrul barei sau cu 1.5 ofi diametrul celui mai mare agregat, alegandu-se valoarea mai mare. 7.6.2.9. Distant intre armaturi poate fi redusé pe portiunile de innacire 7.6.2.10 in cazul in care barele longitudinale nu sunt interdistanfate egal, este obligatoriu sa fe uate masuri speciale de pozitionare corectd a carcaselor de armatura in timpul instaléri acestora si a ‘tumari betonulu 24SREN 1536:2004 7.6.3 Armaturd transversala 7.6.3.1 Armatura transversal trebuie 8 fe conform ENV 1992-1-1 7.6.32 Se recomanda ca diametrele armaturi transversale sa fie conforme tabetuli 6. Tabelul 5 - Diametre recomandate pentru armatura transversala Tegator, mele Wrote Sau Somme ‘armatura elcoidala lewou up exeztpiepuers ap eneioosy 2 un sfor in diametrul maxim al barelor longitudinale Sarma pentru plase sudate ca armature | = 5mm transversal z z 7.6.3.3 Distanta minima liberd dintre barele transversale nu trebuie sé fie mai mica decat distanta liberd intre armaturile principale, definita in 7.6.2. 7.6.3.4. In cazul in care eforturile de forfecare intr-un pilot depagesc de 0.5 ofi rezistenta la forfecare 2 betonului simplu, armatura transversala trebule proiectata respectand un cod de practica adecvat, 7.6.3.5 Barele longitudinale sau manunchiurile de bare longitudinale ampiasate in coltul carcasei de armaturd trebuie sé fie fixate de armatura transversala, 7.6.3.6 Inelele de rigidizare sau orice alte mijloace de sustinere pentru asamblarea carcaselor de ‘armaturd pot fi considerate ca parti componente ale armaturii transversale numai daca ele sunt imbinate in mod corect cu barele longitudinale. 7.6.4 Acoperire cu beton 7.6.4.1 Acoperirea cu beton a armaturii in cazul tuturor pilotilor turnali pe santier trebuie sa fie conform ENV 1992-1-1 si nu trebuie sa fie mai mica de ~ 60 mm pentru pit cu D > 0,6 m, sau = 50 mm pentru pilot cu D < 0,6 m daca nu se specifica atl 7.6.42 Acoperirea cu beton trebuie fle marité pana la 75 mm cand = pili strabat un pamant moale si sunt realize fr tubal: = clasa de expunere este 5, conform ENV 206; YI uNdod IS RuNWNYG 3a VIYNOIDSY VILO3UI ‘se1 euAsnpu s HowoD op e20WIeD - tumarea de beton se face sub apa cu agregatele maxime folosite de 32 mm; ~ armatura este instalata dupa turnarea betonului; sau ooze = pereti gropli de foraj nu au suprafete netede 4.3 Acoperirea cu beton poate fi redusé pana la 40 mm de la fata externa a unui tubaj permanent ‘sau a cmaguiti, daca acestea se folosesc 7.6.5 Armare cu tuburi si profile metalice 7.6.5.1 _Proiectarea tuburilor sau a profilelor cu rol de armaturd speciala trebuie s& fie conform ENV 1994-1-1 25 Pape san gai Geshe na) 209.2008 ASHO A Bue Pet StwerePag 27 dn 60SR EN 1536:2004 7.6.5.2 Valoarea de calcul pentru eforturile de aderenta dintre beton si sectiunile inglobate in beton trebuie s& facd obiectul unui acord inainte de inceperea lucrarii propriv-zise, iar acoperirea de beton ‘sau grosimea minima trebuie specificate in documentatia de proiectare, 7.6.5.3. Inastfel de cazuri sunt necesare incercari de laborator sau pe teren. 7.6.5.4 O procedura de executie trebuie stabilté pentru a mentine alinierea armaturi speciale cu axa pilotului si pentru a obtine o acoperire de beton corecta pe toata lungimea pilotului 8 Executi 8.1 Excavare 8.1.1 Generalitati 8.1.4.1 In cazul executiei pilotior fort trebuie s& se ia masuri pentru prevenirea intr: necontrolate de apa slsau de pamant in groapa de fora NOTA. -Intrarea de apa g/ sau de pimant poate conduce, de exemp, la -tulburarea sau chiar instabilitatea statu portant sau aterenulu in jurul pitts - plerderea suporuli prin indepartarea paméntuul de sub fundatileadiacente; - cavitiinstabile in afara corp pltulis - deteriorarea betonulu neintarit din plot sau a pilolor recent consti in apropiere; YEnpUl 1¢ wewo9 op evewe2 - 181 [E407 INnUED - eJUEWOY UIP BZeZPLEDUEIS op eNEIDOSY - golur in corpulpilotuul tn timpul betonst ~ spalarea cimentu. NOTA .2- Exist ast de rscuri mar cu precddere in urmatoarele cazu: = teren granular afanat; = teren coeziv moale; sau = teren neomagen 8.1.1.2 In cazul pamanturilor susceptible @ se revarsa in incinta excavata a pilotului sau oriunde exista riscul aparitii unui colaps, mijloace de susfinere trebuie folosite pentru a mentine stabiltatea gi astfol sé se previna intrarea necontrolata a pamantului sau a apei EXEMPLU Miloace uzvale de sustinere pentu groapa piotulu sunt = tuba, = fuide stabitzatoare, = snc pln cu pamant {8002/40144 ‘svi undod IS RuNWNYG 3G VIVNOIORY vILO34IO" 8.1.1.3. Forajele pilotiior trebuie sa fle excavate pana cand ating - stratul portant specificat, sau ~ cota de fundare, i trebuie Incastrate in stratul de fundare asa cum este stabilt prin proiect. 8.1.1.4 In cazurile in care - stratificatia straturilor portante este nefavorabila, 26SR EN 1536:2004 - fundarea se face pe roca stancoasa sau - suprafata straturilor portante este inclinata excavarea trebuie sé fie realizata pana la asigurarea unui contact perfect cu stratul portant. 8.1.1.5 in cazul unei suprafete stancoase inclinate, baza excavatiei trebuie sé fie nivelaté pentru a fixa baza pilotului si pentru a preveni alunecarea acestuia, NOTA 1 - In cazul unei suprateje stancoase abrupte sau a unei stratiicatii nefavorabile poate fl necesara 0 ‘excavare mai addinca sau o prindere a bazei pllotulul cu dornuri de fxare. NOTA 2.- Poate fi necesar sa se instaleze un tubaj pana cand se realizeaza un contact complet si se incastreaza nocd 8.1.1.6 Acolo unde conditile de teren sunt diferite de cele luate in calcul in proiect trebuie s8 se ia ‘masuri adecvate in acord cu proiectantul 8.1.1.7 Forajele terminate trebuie lasate deschise numai pe o perioada de timp necesaré pentru ~ a cura si/ sau deznisipa, ~ ifort vericai = instalarea de armaturd, daca este cazul 8.1.4.8 Acolo unde pilot sunt realizatint-un pamant care este posibil s8 se degradeze in timp si unde nu este posibil ca realizarea pilotului sé se finalizeze pana la sfargitul zilei de munca, 0 adancime echivalenta cu ~ cel putin dublul diametrului forajului, dar = nu sub 1,5m trebuie forata in urmatoarea zi de munca, chiar inainte de betonare. 8.1.1.9 Daca in timpul forarii pentru un pilot se ajunge la un obstacol impenetrabil inainte de a se realiza adancimea de forare specificaté in proiect, se informeaza proiectantul in legaturd cu acfiunile ulterioare necesare pentru continuarea lucrari 8.1.1.10 Utiizarea explozibilior - pentru Indepartarea obstacolelor, sau pentru incastrarea pilofior in roca de baz I huNdod Is tuNWNYG 3a VIYNOIDAY VILOawIA" nu trebuie permis decat in cazul in care aceasta nu produce deteriorari pilotilor sau structurilor adiacente. 8.1.1.1 Executia succesiva a pilotlor trebuie sa se facd in aga fel incat s8 nu produca deteriorari pililor adiacent. 3 3 8.1.1.12 Terenul deranjat, reziduurile sau orice alt material care ar putea afecta comportarea pilotulu ‘se indeparteaza din baza forajului Inainte de betonare (curatarea bazelor) 8.1.2 Metode gi utilaje de executie NOTA - loi otf excavaint-un proces interitent sau continu a) utiigie pentru excavarea intermitenta sunt, de exemplu: graifar,lingura de foraj, burghiu si sape de ‘ip percutant (a se vedea figunie de la A.3 pana la A.6); ar apne dn pena esto Sac) 7003208 ARO Be Pret Sonate Pap 7980SR EN 1536:2004 ) utilaje pentru excavarea continu’ sunt de exemplu: snec, utilgje pentru forare rotativa sau cu percutie pentru excavare combinate cu metode de dislocare sau spalare pentru evacuarea pamantului (ase vedea figure de la A.7 pana la A.) 8.1.21 Utllzarea de = tubaje temporare sau permanente = fluide de sustinere, sau = material de umplutura in cazul unui pilot forat prin insurubare poate fi necesara pentru sprinirea peretilor excavatiel 8.1.2.2. Tipul utilajelor de forat trebuie: - 88 fie potrivit cu pamantul, roca, apa subterana sau alte conditii de medi, - 88 fe ales cu scopul de a preveni afanarea materialului din afara excavatiel pilotului si sub bazé, si - 88 permit forezelor s& excaveze rapid, 8.1.2.3. Poate finecesar sa fie schimbata metoda sau utiajul utiizat pentru a indeplini cerintele. 8.1.2.4 Utilaje speciale gi /sau metode, altele decat cele folosite pentru excavatje, pot fi folosite pentru curatarea bazelor. 8.1.28 In cazul tn care apa sau fluidul de sustinere sunt prezente in excavate, alegerea si manevrarea utlajelor nu trebuie 88 afecteze stabiltatea excavate 1 SUNSNpU Is uaUI0D ap ei0weD - 159] jeUOZ |UOD - eEWoY UIP BEzIpIEPUEIS ap ENE!IOSY NOTA - Poate aparea un efect de piston, cu influenta negativa asupra stabiltai peroilor excavatelpilotulul si ca Uurmare vteza de operare a utilzjului trebule adaptata corespunzator. 8.1.3 Excavatii sustinute de tubaje 8.1.3.1. Pilot Inclinati trebuie tubati pe intreaga lor lungime daca inclinarea este: ns 15 (8 = 86") cu ‘exceptia cazulul in care poate fi ardtat c& excavatile netubate sunt stabile (a se vedea figura 4), 8.1.3.2 Tubaje pot fi instalate in timpul procesului de excavatie folosind: = echipamente cu migcare oscilatorie sau ~ echipamente rotative ‘sau pot fi introduse inainte de excavatie folosind: - berbeci pentru piloti sau - vibratoare sau altele. 8.1.3.3 Tubajele trebuie $8 permité instalarea sigur $i recuperarea lor ulterioard Tn timpul sau dupa terminarea procesului de betonare, exceptand cazul in care tubajele sunt necesare a fi permanente. 9002/20/24 1S¥I RiNGOd IS RUNING 3a VIVNOIDSY VILORBIO 8.1.3.4 in acest scop - tubajele trebuie s& fie cilindrice gi fara deforméri importante longitudinal sau diametral, = tubajele trebuie s4 fie proiectate pentru a rezista presiunii exterioare si fortelor de instalare $i recuperare, - tubajele temporare trebuie sa fie lipsite de proeminente interioare majore sau de cruste de beton, 28 apna ae dn apiata Gshne Strderte(o208.2008 ASRO A Bue Prec Scare Pag 806020SR EN 1536:2004 - Imbindrile tubajelor trebule s8 permita transferul forfelor longitudinale gi a momentelor de torsiune fra joc semnificativ, 8.1.3.5 Cand un cutit este prevazut la marginea inferioard a tubajului acesta trebuie realizat cat mai mic cu putinta, dar suficient pentru instalarea si recuperarea tubajului in sigurant (a se vedea figura A.2), 8.1.3.6 Cand un pilot este excavat - sub nivelul apei subterane in pémanturi permeabile, sau in condi arteziene trebuie asigurat un exces intern de presiune in interiorul tubajului cu 0 coloand de apa sau alt fluid adecvat de minimum 1,0 m, care trebuie mentinuta pand cénd pilotul a fost betonat, Is 1eu0z quay - ewewoy up axezIpsepuERS op eNe|>0Sy 8.1.3.7 Suprapresiunea interioaré poate firedusdi daca - este asigurata o adancime suficienta a tubajului, sau - este realizata 0 coloana suficienta de beton in timpul betonari 8.4.3.8 In excavatilinstabile tubajul trebuie mentinut in avans fata de nivelul fordri, 8.1.3.9 Avansarea tubajului in raport cu excavatia trebuie modificata pentru a corespunde conditjilor terenului gale apei subterane NOTA - Introduceres tubajelor inaintea excavate! este necesara pentru a preveni intrarea pamantulul si \ulburarea sub baza piotulu, care poate afecta comportarea pllotull (surpani,‘ridicarea bazel). Crearea unei Cavitaiin exterior tubajulul poate pune in pericolintegrtatea unui pilot betonat daca gi cand tubajul este extras (Cstrangulare’), Zonele de afénare se pot depiasa inspre supratata gi pot cauza tasén 8.1.3.10 _Diferenta de nivel dintre avansarea tubajului si a excavatiei sau suprapresiunea interioara trebuie marita daca intervine posibilitatea aparitei instabiltati la baza excavate. 8.1.3.1 Tubajele temporare nu trebuie instalate in excavatii stabilzate cu fluide de sustinere dacd ‘nu Se iau masuri speciale pentru a preveni contaminarea betonului de acel fluid. NOTA - Alfel “pungi blocate* din ace! fluid se pot forma in afara tubajului si pot contamina betonul in timpul tumani 8.1.4 Forare cu fluide stabilizatoare 8.1.4.1. Proprietaitile unui fluid stabilizator trebuie sa fie conform cu paragraful 6 5. undod is ninwnaa 30 VIWNOIDU VILOBUIA EI MIENPUI 1s yowed op esowIED - 8.1.4.2 Fluidul trebule inlocuit total sau partial daca una dintre proprietatile sale nu este in conformitate cu valorile specificate in tabelul 3. 8.1.4.3. Fluidul recuperat in timpul excavatiei sau In timpul betonarii poate fi reutilzat, dupa prelucrare adecvala 002120124 18 8.1.44 Partea superioard a une! excavati trebuie protejata de un tub sau 0 grinda de ghidaj care s8 = ghideze utilajele de excavat, = protejeze excavatia pilotluiimpotrva surpérii pamantului de la partea superioara, si - asigure siguranta pentru personalul din santier. 8.1.4.5 Nivel! fluidului stablizator trebuie sd fe astfel incat la orice moment dat s8 existe suficients presiune interna care s8 mentina stabilitatea peretilor gi s previna intrarea particulelor de pmant in excavatie 29 Pages dr open Gesture Sacre) 0082008 ASROS ue Poet Sua Poy 31680SR EN 1536:2004 8.1.4.6 La orice moment dat al excavatiei si al betondrii,nivelul fluidului stabilizator trebuie sa fie mentinut - in interiorul tubului sau al grinzilor de ghidai, si - la cel putin 1,5 m deasupra nivelului apei subterane. 8.1.4.7 Coloana de fluid stabilizator poate fi redusa pe baza experientei sau calculelor. 8.1.4.8 Inlotdeauna trebuie avutd disponibila o cantitate adeovata de fluid stabilizator care sa aprovizioneze consumul normal si orice posibild pierdere de suspensie in pamant. NOTA--In cazul de pierdere bruscd a fuiduui din excavate, poate fl necesar 8 fe reumplita excavala, 8.1.4.9 Viteza de operare a ulilajului trebuie controlata si ajustata dupa necesitati, pentru a evita crearea efectului de “piston” care poate afecta stabilitatea excavate’ pilotulul 1s} jeuoz innusg - eweWwoy Ip avezipiepuENS op eNEIDoSy 8.1.4.10 Fluidele stabiizatore nu trebuie folosite pentru excavarea pilotilor inclinafi cu 0 tnclinare n< 15 (@ < 86°), cu exceptia cazului in care se iau masuri speciale la instalarea armaturi si la betonare. 8.1.5 Forare cu gnec 8.1.5.1 Pilot pot fi realizati fara alte masuri de sustinere a excavatiei, folosind o forezé cu snec in aga {el incat stabilitatea excavatiei sd fie pastraté de materialul de pe palele snecului 8.1.5.2 Pilofi realizati cu forezele cu gnec trebuie s nu fie realizati cu inclinari de n s 10 (@ < 84°), cu exceptia cazului in care se iau masuri speciale pentru controlul directiei excavatiei gi instalarea armatuti 8.1.5.3. Forarea cu foreze cu snec trebuie realizata cat mai repede cu putinta gi cu cat mai putine rotati ale forezel, pentru a minimiza efectul asupra terenului inconjurator. 8.1.5.4 Acolo unde sunt intalnite straturi de material instabil cu 0 grosime mai mare decat diametrul pilotului, fezabiltatea procedeului trebuie demonstrata prin realizarea de pilofi de control sau prin ‘experienfa locala inainte de Inceperea lucréirior. 8.1.5.5 Pémanturile instabile sunt considerate a fi: = plmanturi necoezive uniforme (dso/dyo < 1,5) sub nivelul apei subterane; = pamanturi necoezive afanate cu densitatea relativa D, < 0,3 sau cu caracteristici presiometrice echivalente; + argile cu senzitvitate mare; = pmanturi mol cu rezistenta la forfecare in conditi nedrenate c, < 15 kPa, 8.1.5.6. In timpul excavatiei avansul si viteza de rotatie a forezei trebuie ajustata in conformitate cu condijile de teren astfel incat volumul de pamant excavat sa fie imitat pentru ca 2002/20/44 ‘IS¥inindod Is tHNWNYG 34 VIVNOIOY VILOgwIA‘Ise1 suISNpUIs NaWeD Bp es0UNED - - stabiltatea laterala a peretiior excavatiei s& se pastreze, si - excavatia suplimentara sa fie minima 8 7 Pentru aceasta, instalatia de foraj trebuie s& aibé un cuplu si 0 forta de tractiune suticiente, 8 8.1.5.9. Un sistem de etangare trebuie sa fie prevazut la partea inferioara a gnecului pentru a preveni intrarea de pamant sau apa in timpul ford 8 Pasul elicel trebuie sa se pastreze constant pe toata lungimea gneculu 8.1.5.10 Snecul trebuie extras din excavatia pilotului doar dacé 30 ee 009.2008 ASRO 8 Bue je Sobre Pap 80SR EN 1536:2004 ~ pamantul adiacent rémane stabil, sau - adancimea necesara a fost atinsa gi pamantul adiacent este stabilizat de betonul care se ridicd, 8.1.5.11 Daca un pilot nu poate fi realizat gi snecul trebuie extras, aceasta se face prin desurubare $i excavatia trebuie reumpluta cu pamant sau fluid stabilizator 8.1.6 Excavatii nesust ute 8.1.6.1 Excavafia fara sustinerea peretilor forajului este permis in pAmanturi care isi mentin proprietatjile in timpul lucrarii $i unde o surpare de pamént in excavatie este putin probabil’ 8.1.6.2 Partea supericara a excavatiei trebuie protejata de un tub de sustinere, exceptand cazul in care - excavatia este realizata in pamént tare, si - diametrul D este mai mic de 0,6 m, 8.1.6.3. Piloti inclinati cu n s 15 (8 < 86") sau mai putin nu trebuie sa fie realizali fara sustinerea ‘excavatiei si un tuba) pe intreaga lungimea trebuie utlizat, mai pufin in cazul In care se poate arata c excavatia pilotului ramaine stabil, de exemplu in pamanturi coezive vartoase sau tari sau in roca, 8.1.6.4 Daci excavatile nesprijnite trec prin straturi de pamant instabile, acea parte a excavatiel pilotului trebuie stabilizata 8.4.7 Supralargiri 8.1.7.4 Realizarea corecté de supralargiri necesita - oexcavatie stabild, $1 = o.umplere completa cu beton de buna calitate 8.4.7.2 Supralargiile trebuie realizate folosind utlaje care permit controlul operatilor de la suprafata 8.2 Armarea pilotului 824 Generalititi 8.2.1.1. Armaturile de ofeltrebuie depozitate in conditi adecvate gi trebuie sa fie ~ curate, = fara rugina, si = far calamina (strat de oxizi) {in momentul pozitionairi si betonari 8.2.1.2 Carcasele de armatura trebuie suspendate sau sustinute pentru a-si pastra pozitia corecta In timpul betondri 8.2.1.3 Atunci cAnd pili inclinati se realizeaza féra tubaj trebuie alese moduri de sustinere potrivite pentru pozitionarea si controlul pozitiel armaturilor 8.2.2 Imbinari 8.2.2.1 Imbinarile in barele de armaturd - trebuie sa fie astfel incat rezistenta totalé a fiecarei bare sa fie mentinuta in imbinare, si « trebuie sa fie facute aga incat s& nu existe deplasari ale armaturil In timpul executieipilotulul 31 1eu0z nnuag - wuewoy Up azezprepuers ep ene!D0By own op exowen 18¥1 RuNGOd Is ranWinea 3a YIVNOIORE ViLOSUIG 5} eunsnpUy 3SR EN 1536:2004 82.22 imbinarile tronsoanelor de carcass pot necesita prinderi suplimentare (cu cleme sau sudura de prindere), 8.2.2.3 Barele de armaturd nu trebuie sa fie sudate In sau aproape de punctele de indoire. 8.2.2.4 Sudarea electric’ prin puncte este permis in cadrul specificatilor particulare ale otelului folosit 8.2.3. Indoirea armaturilor 8.2.3.1 Daca mustatile de armatura de la capu! pilotului trebuie indoite, raza interioaré nu trebuie s& fie mai mica decat cea stipulata in ENV 1992-1-1 8.2.3.2 Armaturile nu trebuie indoite la o temperatura mai mica de 5 °C fara aprobare prealabila, 8.2.3.3 Inainte de indoire, armaturile pot fi Incdlzte la o temperatura de maximum 100 °C. 8.2.4 Realizarea carcaselor 8.2.4.1 Asamblarea carcaselor gi fixarea barelor trebuie facuté astfel incat ~ carcasele sa poatd firidicate si instalate fara distorsiuni permanente, si - toate barele trebule sa ramand in pozitia corecta, 8.2.4.2 Armaturile transversale trebuie - 88 fle Infégurate pe barele longitudinale principale, gi 88 fie legate, sau - 88 fie fixate de ele. 8.2.4.3. Innddiri sau fixari trebuie realizate, daca este necesar, folosind -sarma, ~cleme, sau ~ sudura 8.2.4.4. Pot fi necesare prinderi suplimentare precum ~ inele de rigidizare, siisau + spirale gi/sau - bare oblice. 8.2.5 Distanfieri 82.5.1 - Pozitia concentricd a carcasei In excavatie, $i - stratul de acoperire de beton trebuie realizate de distantieri, mai putin in cazul in care pozitia gi acoperirea sunt altfel obtinute, 8.2.5.2 Distanjieri trebuie proiectatj si executati din materiale durabile care nu vor conduce la - coroziunea armaturii sau 32 9002/40/44 1S¥I NGOd Is RuNWNwG 30 VIVNOIOSY VILOZEI ‘881 eWIENpUI s HOWIeD ap exoWeD - fee ]eU0Z IAIUED - eIUEWOY UIP axENPIEpUES Op eNeIDOEYSR EN 1536:2004 - distrugerea stratului de beton de acoperire. 82.5.3 Ca distantieri se pot folosi placute de metal 8.2.5.4 Cand excavatile nu sunt tubate trebuie sa se foloseasca distantieri de mari dimensiuni si de forme potrivite, asa incat s8 nu intervina surpari de pémént in timpul instalari armaturi 8.2.5.5. Distanteri trebuie pozitionati simetric in jurul carcasei + cel putin 3 pe fiecare nivel, + la intervale de maximum 3,0 m, si + suficienta distanta de peretele interior al tubulaturii sau peretele excavatiei pilotului pentru a permite instalarea in siguranta si a evita stricdciuni la peretele excavatiei 8.2.5.6. Numarul de distantier trebuie sé se mareasc = pentru plo de diametru D2 1,2 m; si = pentru pit incinati 826 Instalare 8.2.6.1. Armatura trebuie instalaté cat de repede posibil dupa curatarea forajului pilotuu 8.2.6.2 Instalarea armaturii trebuie s& respecte alinierea cu axa pilotului gi sd mentind acoperirea corecté de beton pe intreaga lungime. 8.2.6.3 In timpul tari betonuiui,nivelul armaturi trebuie pastrat pentru a asigura lungimea impusd a mustatilor deasupra nivelului de retezare a betonului. 8.2.6.4 Nivelul superior al carcasei, dupa betonare, trebuie sa fie egal cu valoarea nominal cu 0 deviatie maxima de + 0,15 m. 8.2.6.5 Pentru piloti realizali cu foreze cu snec, armatura poate fi instalatd dupa betonare daca ‘metoda a fost probata in aceleasi condi de teren, 8.2.6.6 Aceasta instalare ulterioara trebuie s8 iba loc cat mai curdnd posibil dupa terminarea procesului de betonare. 8.2.6.7 Cand se introduc carcase ulterior betondii, poate fi necesar sd se pastreze pozitia lor cu ajutorul unor suporturi adecvate. 8.2.6.8 Introducerea ulterioara poate fi realizata prin vibrare de intensitate scazuta sau armatura poate fin fora) 8.3 Betonare 8.3.1. Generalitati 8.3.1.1 Intervalul dintre terminarea excavatiei si Inceperea betonairi trebuie pastrat cat mai scurt cu putints 8.3.1.2 Inainte de betonare trebuie verificat modul de curdare a excavatiel 8.3.1.3 Dacd excavatia este sustinuta de un fluid stabilizator, proprietatile fluidului trebuie verificate inainte de inceperea betondii (a se vedea 6.5). NOTA 1 - Apa din interiorul excavatiei poate contine in suspensie o cantitate importanta de nisip sau mal care se poate depune la baza pilotului in intervalul precedent betonari. Poate fi necesar curdjarea sau inlocuirea ape 33 1eu0z nuag - ewewoy up xezpLepuRrs op eNe!D0sy : i 5 i i z i a 3 g 5 R 3 : 3 5 5 002120144SR EN 1536:2004 NOTA 2 - Probabilitatea de @ exista uid neevacuat sau segregér ale betonulul creste atuncl cdnd pilofi sunt cconstruit cu lagi ale bazelor. 8.3.1.4 Se recomanda sa se adopte precautii speciale in curdtarea bazelor largit. 8.3.1.5 Betonarea unei baze largite trebuie realizatd printr-o singura operatie netntrerupta. 8.3.1.6 Forajul trebuie sa fie partial sau total umplut cu beton in aga fel incat s& formeze un bloc ‘monoit, continuu, nealterat, cu sectiunea si inaltimea ceruta. 8.3.1.7 Betonul nu trebuie sé fie contaminat cu pamént, lichide sau alte materiale straine, care pot s’ afecteze In mod defavorabil performanta pilotulul 8.3.1.8 Lucrabiltatea betonului trebuie sa permitd realizarea betonarii in condi satistécatoare. 102 AUD - euEWOY wip axezPLERUEIS ap ENE!DOSy 8.1.3.9 Trebuie avut un stoc de beton pe tot parcursul betondrii, pentru ca procesul sé decurga continuu. 8.3.1.10 Betonul proaspat trebuie turnat numai in beton care si-a pastrat complet lucrabilitatea, 8.3.1.11 Cand se determina timpul de lucrabiltate al betonului, trebuie luate in considerare intervalele de timp necesare reluari betonari in cazul eventualelor intreruper ale stocului 8.3.1.12 Nu sunt permise vibratiinterioare in compactarea betonul. uowoo ap ev0weD - 18) 8.3.1.13 Trebuie luate masuri speciale pentru a preveni ca paifile fine ale betonului sa fie spalate de pe suprafata laterala a pilotului de apa subterana, 8.3.1.14 Poate fi necesar ca betonul proaspat sa fie mentinut in pamant moale (cy < 15 kNim*) de-a lungul unei parti sau pe toata lungimea pilotului prin instalarea de tubaje pierdute sau tubaje permanente. 8.3.1.15. In timpul betondii trebuie verificate si inregistrate volumul betonat i nivelul de betonare, 8.3.1.16 Metoda si succesiunea operatilor de verificare si inregistrare trebuie si corespunda cu dimensiunile 5 tipulpilotului si trebuie alese inainte de inceperea lucrului 8.3.1.7 Nivelurile trebuie verificate cel putin 0 data - dupa fiecare turnare, sau ~ inainte sau dupa extragerea fiecdrui tronson de tub. 8.3.1.18 Pentru piloti cu diametru mai mic de 0,6 m poate fi suficient sa se Inregistreze betonarea primilor 10 pilot dintr-un amplasament gi un procent din cei ramagi 8.3.1.19 Betonarea trebuie s continue pana cand tot betonul contaminat de la partea superioara a coloanei s-a ridicat peste nivelul de retezare. 8.3.1.20 Inaitimea tumarii betonului peste nivelul de retezare trebule marita atunci c&nd - nivelul de retezare se afla adanc sub platforma de lucru, {8002/10/24 ‘IS¥i RaNdOd IS huNWNYG 3G VIVNOIOSY VLOawIA ‘se ENDL - betonarea se realizeaza in condi submersate, sau - tubajele temporare sunt recuperate. 8.3.1.21 Lao temperatura ambiant3 mai micd de 3 °C giin scédere, capul noului pilot trebuie protejat impotriva inghetului 8.3.1.2 Cnd nivelul final al betonarii se afi sub platforma de lucru, betonul proaspat trebuie protejat ‘impotriva contamingiii de deasupra: 34 Papa sae tn aptenta Gashne Sanaa 200.208 ASRO AS Pre Sch -9 35 60.29SR EN 1536:2004 - prin betonarea deasupra nivelului de retezare: - prin reumplerea excavatiei goale cu material adecvat; sau - prin mentinerea unui fluid stabilizator in interiorul excavatjel goale pana cand betonul s-a intarit, 8.3.1.23 In cazul in care nivelul de betonare este sub nivelul apei subterane trebuie mentinuté 0 presiune a betonului neintarit egala sau mai mare decat presiunea apei subterane exterioare. oy wip auezipsepueis ap ene!208y 8.3.1.24 Operatile de retezare a pilotului -trebuie realizate numai dupa ce betonul a obtinut destulé rezistenta, = trebuie 88 indepaiteze tot betonul care este contaminat sau are calitate mai slaba decat cea ceruta la partea superioard a pilotului, si « trebule s& continue pana cdnd se observa beton curat pe toata suprafata sectiuni: 8,3.1.25 Retezarea si fasonarea capetelor pilofilor cu echipament mecanic se realizeazé cu cea mai mare grijé posibilé 8.3.1.26 Riscul de extindere a fisurilor, cauzate de echipamentul mecanic utilizat la decapare, poate impune restrict in cea ce priveste tipul si dimensiunile dispozitivului utilizat 8.3.2 Betonare in uscat 8.3.2.1 Procedura de turnare a betonulul in uscat nu trebuie ulilizata dacé existé un nivel stationar de ‘apa la baza pilotulu fora. 8.3.2.2 Imediat inainte de turnare se realizeaza o verificare, 8.3.2.3 Dacé este identificata apa, betonul se recomanda sa fie turnat ca in condi submersate, 8.3.2.4 Betonarea se realizeazé astfel incat s& se evite segregarea. Betonul trebuie dirjat vertical in ‘axul forajului cu ajutorul unei palnii avand conectata o tubulaturd astfel incat betonul sa nu loveasca: ~ armatura, sau - pereti forajuui 8.3.2.5 Diametrul interior al tubulaturii de betonare nu trebuie sé fie mai mic de 8 ori diametrul maxim, al agregatelor. 8.3.3. Betonare in condiii submersate 8.3.3.1. In cazul in care betonarea se realizeaz& sub nivel de apa sau fluid de fora), consistenta trebuie sé fie conforma cu tabelul 2, iar pentru turnare trebuie sa se ulilizeze metoda cu tub cu painie. NOTA - Rolul principal al tubului cu pBlnie este prevenirea sagregari betonulul Tn timpul tuna sau contaminarea acestuia cu uid in fora), {2002/20/24 IS¥I iNdOd Is RINWNsG 3a VIYNOIOSY VLOSHIG Ise etsNPUI 1s yoWoD ap exoWeD - Ie} FeUOZ NUD: 8.3.3.2. Betonul in stare submersaté nu trebuie s& fie compactat prin vibrare. NOTA - Compactarea depinde de fuidtatea betonulu, in functie de greutatea propre gi suprasarcina fuidulul de deasupra coloanei de beton. 8.3.3.3. Tubul cu palnie, inclusiv imbinarile, trebuie sé fie impermeabil 8.3.3.4 Trebuie prevazut la partea superioard si cu un tobogan pentru preluarea betonului proaspat si prevenirea imprastierii acestuia, care altfel poate s4 curga liber in fora}, s& segrege sau sa fle ‘contaminat 36SR EN 1536:2004 8.3.3.5 Tubul cu palnie trebuie sa fie neted pentru a Ingddui curgerea liber a betonulul gi sé aib’ un diametru interior cel putin: - de 6 ori mai mare decat dimensiunea maxima a agregatelor, sau = de 150 mm, fiind ales cel mai mare dintre ele. 8.3.3.6 Forma exterioard si dimensiunile tubului cu palnie, inclusiv imbinaril, trebuie s8 ing&dule migcarea sa libera induntrul carcasei de armaturd 8.3.3.7 Diametrul maxim exterior al tubuli cu pane, inclusiv imbindile,trebuie s8 nu fie mai mar de: - 0,35 oF diametrul pilotului sau diametrul interior al tubulaturi 0.6 ori diametrul interior al carcasei de armatura a pilofilor circular; $i 0,8 ofl ltimea interioaré a carcasei de arméturd pentru barete, 8.338 Tubul cu pale trebuie curdjat de betonul sau mortarullipte de el inainte de utiizare. 8.3.39 Tubul cu painie trebuie s& ajunga la baze pilotulu fa inceperea betonari 8.3.3.10 Inainte de Inceperea turnéiril trebuie introdus in tubulatura palniei un cep sau un dop dintr-un material corespunzaitor pentru a preveni amestecul betonului cu orice fluid. 8.3.3.1 La prima sarja, poate fi folosit un beton proaspat cu un continut sporit de ciment sau un mortar pentru lubrifierea tubului cu palnie. 8.33.12 Pentru a ingéidui betonului s& las din tubul cu painie, tubulatura acestuia trebuie ridicata usor, fra a depagi o valoare egala cu diametrul sau interior. Turnarea trebuie apoi sa se desfasoare repede, pentru a umple Intreaga baza a pilotulu fara ca betonul ce eventual a segregat la Inceperea turairi' sa ramanai blocat. 8.3.3.13. In timpul tural uteroare, tubul cu palnie trebuie retras progresiv, odaté cu cresterea nivelului betonulu in fora} 8.3.3.14 Tubulatura trebuie sa ramana permanent imersata in betonul lucrabil, care a fost turnat anterior si nu trebuie sa fie retrasa din beton pana la finalizarea operatiunii de betonare. 8.3.3.15 _Imersarea tubului cu palnie nu trebuie si se faca pe mai pufin de 1,5 m, mai ales cand sunt demontate sectiuni ale tubulaturi de turnare gi cand se extrag gi se demonteaza sectiuni ale tubulaturii temporare de foraj. 8.3.3.16 Pentru pilofj cu diametrul > 1,2 m, imersiunea trebuie sa se facd pe cel putin 2,5 m si pentru barete, cel putin 3,0 m, In special in cazul folosirii a doua sau mai multe tuburi cu palnie. 8.3.3.17 Dupé finalizarea betonarii, tubul cu palnie nu trebuie extras prea repede deoarece suctiunea rezultaté poate conduce la imperfectiuni ale pilotuli 8.3.3.18 Cand betonul este turnat sub fluid de foral - trebuie prelevata o proba de fluid de la baza forajului, si ~ acumulérile importante de turté de fitare sau detritus trebuie inléturate de la baza forajului imediat inainte de inceperea tuméri 8.3.3.19 Betonarea trebuie sa inceapa numai cand proprietatile suspensiei sunt satisfacatoare. Altfel ‘sunt necesare recircularea gi curatirea sau substituirea suspensiei 36SR EN 1536:2004 8.3.4 Extragerea tubajului 8.3.4.1 Extragerea tubajului temporar nu trebuie inceputé decat daca coloana de beton a atins 0 inaltime suficienta inauntrul tubajului pentru a genera 0 contrapresiune. = pentru a proteja impotriva infitratiei apei sau pamantului la capatul tubajului, si ~ pentru a preveni ridicarea carcasei de armatura. 8.3.4.2 Extragerea trebuie sa se facd In timp ce betonul are inca lucrabilitatea necesara. 8.3.4.3. in timpul extragerii trebuie mentinute inauntrul tubajului o cantitate si o presiune suficienté de beton pentru ca spatiul inelar rimas liber dupa extragerea tubajului s& fie umplut cu beton, 83.44 9] eu27 InAUeD - eUEWOY IP axeZIPIEPUEIS ep eNEIDOSY - Aprovizionarea cu beton, si - viteza de extragere a tubajului trebuie alese astfel Incat nici o patrundere de pamant sau ap sa nu se produca in betonul proaspat tumat, chiar daca poate s4 apara o cadere brusca a nivelului de beton la descoperirea unei cavitti ‘exterioare tubajului NOTA - Aceasta este deosebit de important in pamant afanat sau moale sau aproape de partea superioard a pilot 8.3.45 In plus fad de cerinjele generale, trebuie consemnate de asemenea si adancimile carcasei si palnii de betonare. 8.3.5 Tubaj si céptuseli permanente 8.3.5.1 Instalarea tuburilor permanente gi a cAptuselilor poate fi necesara pentru confinarea betonului proaspat in fora) NOTA - In cazul instalri cSptuselior pierdute Tn foraje tubate temporar sau netubate sau in pili realizati cu ‘tuba permanent, pot ramaine golur in pamantul din afara corpulu plotull 8.3.5.2 Cand este cunoscut sau suspectatd prezenta golurilor, ce pot cauza tasari ale pamantului afectand structurile adiacente, trebuie luate masuri pentru umplerea acestora, 8.3.6 Betonarea pilotilor realizati cu snec 8.3.6.1 Betonarea piltilor excavati cu gnec poate fi realizaté prin ax tubular central al burghiului, cesta fiind inchis la baz pentru a evita patrunderea apel sau pamantului pana la Inceperea turnaril 8.3.6.2 Odata ce forajul a atins cota finala, betonul trebuie tumat prin ax pentru umplerea pilotului pe masurd ce este retras burghiul 8.3.6.3 Dacd nu poate fi initiat fluxul de beton, se extrage complet burghiul din pamant prin desurubare, umpland gaura astfel incat s& nu se formeze goluri sau cedar. i ; 3 i 3 : 3 g : 2 i 3 a 3 & 8.3.6.4 Pilotul poate fi apoi respat pe acelasi amplasament cel putin la aceeagi cota. 8.3.6.5 in timpul extragerii si betonari, burghiul - nu trebuie sa se roteasca, sau - trebule 8& se roteasca numai cu viteza mic’ In directia de excavare. 8.3.6.6 In timpul turnarii continue, betonul de Ia varful burghiulu trebuie mentinut la 0 presiune care sa depaseasca presiunea exterioard, astfel incét volumul eliberat de extragerea burghiului sa fie ‘umplut concomitent si continu. 37SR EN 1536:2004 8.3.6.7 Pentru controlul continuitsti, monitorizarea realizari plotului trebuie sa cuprinda ~ controlul aprovizionarii cu beton, - presiunea de betonare, - viteza de extragere, si inregistrarea rotafiei sneculu 8.3.6.8 Trebuie mentinuta o aprovizionare adecvata cu beton pentru umplerea sectiunii de beton and cand varful burghiului a atins nivelul de lucru, NOTA. Este necesaré aducerea betonului pnd la nivelul de lucru in vederea introduceriicarcasei de armatura, 83.7 Piloti de balast injectat 8.3.7.1 inaintea construiti plotilor de balast injectat, trebuie realizate incercéiri pentru determinarea = compozite, fuidit8iti i perioadei de priza a fluidului de injectie, = propagari luidului de injectie in agregate, si = numarului $i distribufiei necesare ale tuburiior de injectie. 8.3.7.2 Forajul finalizat si curdtat al pilotului trebuie umplut cu agregate grosiere curate avand fractiunea granulometricd de 25 mm sau mai mare, cu o structuré deschisé si un indice al porior ssficient de mare pentru a ingiidui penetrarea completa a fluidului de injectie. 8.3.7.3 Injectarea trebuie realizata prin tuburi care vor ajunge initial pana la baza pilotului. 8.3.7.4 Presiunea de injectie 5 vteza trebuie prevazute astfelincat sa penetreze complet cu fluid de injecte toi porii deschisi ai agregatelor. 8.3.7.5. In cazul in care tuburile de injectie trebuie retrase simultan cu injectarea, trebuie mentinuté 0 adéncime suficienté de imersiune pentru a furniza o distributie uniforma a fluidului de injectie pe Intreaga sectiune a pilotului u palnie sau a tubajului forajului 8.3.8.1 Cand este pierduta accidental imersiunea tubului cu palnie in timpul betonairii, nu mai trebuie continuata turnarea decat daca: - betonul deja turnat, peste care urmeaza sa fie turnat betonul proaspat, si-a pastrat lucrabiltatea; - tubul cu palnie este reintrodus suficient de adanc in betonul tumat anterior; - in betonul mas sub cota finala de decapare nu este amestecat cu apa sau material contaminant 8.3.8.2. in orice alta situatie trebuie suspendata tumarea, extras tubul cu painie si uate masuri alternative pentru formarea Unui pilot nealterat conform prescriptilor. 8.3.8.3. In cazul pierderi imersiuniitubajului forajului svsau cénd este probabil sa se fi produs pattunderea de corpuristréine in sectiunea de beton proaspatturnata, tumarea trebuie suspendata 8.3.8.4 Pilotul poate fi inlocuit complet sau refcut in pozitia iniiala daca poate fi extras armatura $i bbetonul poate fi inlaturat prin forare, cu conditia ca toate aceste actiuni sa poata fi facute in timp ut 8.3.8.5 Pilofi pot fi recuperati prin formarea unui rost de lucru dupa ce tot betonul de calitate insuficienta a fost inlaturat gi s-a ajuns la betonul sanatos pe toat’ sectiunea astfel incat sé se formeze 0 interfata fara defecte. 38 it do peat Geshe Sans [e280 208 ASRO 4 Bu Pj Saar 40 Sn 80 Jewoy up sxezprepuES op eNeIDOSy 541 un0d 8 RIAWNA 3a YIVNOIOSE ViLOBUIC SE SuIENPUI Is woWOD ep esoWHED -18e} FeUOZ InnUED 00220144SR EN 1536:2004 8.3.8.6 In cazul in care nu este posibilé realizare rosturilor de lucru, pilotul rebule abandonat, iar gaura de foraj de deasupra betonului trebuie umpluta cu un material corespunzator. 8.3.8.7 Trebuie realizate Incercari de integritate pentru a demonstra calitatea oricdrui pilot la care a fost reimersat tubul cu painie sau a fost realizat un rost de lucru (a se vedea de asemienea 9.3) 8.3.9 Pilofi cu elemente prefabricate de beton, tuburi de armare sau tubaje permanente 8.3.9.1 Elementele de beton prefabricate sau tuburile de armare trebuie centrate in foraj pentru a asigura simetria secfiunii gi o acoperire suficienta cu beton. 8.3.9.2 Spatial inelar din jurul elementelor sau tubului, trebuie umplute cu fluid de injectie de jos in ‘sus cu exceptia cazului in care pentru excavatie a fost folosit mortar autointaritor. 8.3.9.3. In cazul tn care tuburile de armare trebuie umplute cu fluid de injectie sau beton, aceasta se poate face dupa instalarea tubului 8.3.9.4 In cazul instalarii elementelor prefabricate sau tubulaturii de armare in excavatii tubate, iar spafiul inelar este umplut complet cu fluid de injectie, pilotul poate fi proiectat ca structur compozit’ in conformitate cu ENV 1994-1-1 3.9.5 Trebuie stabilte eforturile de aderenta sau tubul de armare. @ fluidul exterior de injectie si elementul prefabricat 8.3.10 Injectarea externa a pilotilor executati pe loc 8.3.10.1 _Injectarea corpului si/sau a bazei trebuie realizata la pilotii executati pe loc numai dupa ce betonul a facut priza, 8.3.10.2_ Este permis’ numai folosirea tevilor de injectare permanente, iar aranjarea lor trebule 8 fle corespunzatoare zonelor si materialelor ce urmeazéi a f injectate. 8.3.1.3 Injectarea la baza poate fi efectuata = cu ajutorul unei_structuri tip cutie flexibilé instalata odata cu armatura, permitand patrunderea ‘materialului injectat pe intreaga suprafata de la baza a pilotului; sau - cu tuburi perforate cu mangete aranjate in cruce la baza pilotului, (a se vedea figura A.10). 8,3.10.4 Injectarea corpului pilotului trebuie realizaté prin fevi de injectare fixate pe carcasa sau tubajul de armare, sau pe un element prefabricat, dupa cum este cazul (a se vedea figura A.11) 8.3.10.5 Injectarea trebuie relizaté la presiun gi viteze corespunzatoare = pentru a ingidui patrunderea materialului de inject la interfata dintre pilot giteren, si - pentru a evita fracturarea hidrodinamica a paméntului adiacent. 8.3.10.6 Dupa ce materalul initial de injectie a facut prizs, poate fi realizat un al dollea pas de injecie 8.3.10.7 Cand urmeaza a fi realzaté até injectarea bazei cat sia corpulu plotului,trebuie efectuata ‘mai intai injectarea corpului, dupa care cea a bazei, cu exceptia cazurilor in care acest lucru a fost stabilit printy-un acord contrar altfel inaintea inceperi procesului de inject. 8.4 Pereti piloti forati 8.4.1 Pentru asigurarea pozitionaiii pilotilor cu precizia specificata se recomanda instalarea unui sablon de ofel sau beton la nivelul platformei de lucru 84.2 La constructia peretilor din pilofi secant forajele se recomanda sa fie protejate cu tubaje provizori 8.4.3. De regula, la executia peretilor din piloti secanti, se recomanda armarea alternativa a acestora, Acesti pilofi armati se recomanda sa fie realizati numai dupa realizarea celor nearmati 39 agra pat tn pest Geshe Sarde) 2082108 ASRO B Bue Pet Stare Post 80 9002/20/44 1S¥1RiNdOd 1S INNA 3a YIYNOIOSE VILOTEIG "ee etENPUL 18 HoWOD op es0WeD - Be] JeUO mHUED - e\EWOR WIP avezIpIEPUERS ap eRE!DOSYSR EN 1536:2004 8.4.4 in cazul in care tofi pilot trebuie armati, pilotiv primari trebuie astfel realizati incét s8 nu Impiedice realizarea plotlor secundar 8.4.5 Succesiunea de realizare a pilofilor secanti si a zidurilor de piloti tangenti, si compozitia betonului folosit,trebuie alese astfel incat betonul din pilot’ primari sa atinga o rezistenta suficient& pentru stabilitate, dar s8 nu aibé o rezistenté prea mare pentru realizarea intersectari NOTA. Alfel pot rezuta imperfectiun ale peretelu (de exempla devier sau inflati. 8.46 La realizarea peretior din pilot secanti poate fi utilizat la plot primari noroiul autointéitor in loc de beton 9 Supraveghere gi monitorizare 9.1 Supraveghere 9.1.1 Responsabil cu executia lucrari trebuie sa fie o persoana cu calificare corespunzatoare si experimentata 9.1.2 Responsabilul cu executia trebuie sa raspunda de: = conformitatea lucréri cu prezentul standard european si cu orice specifcatie suplimentard gi procedurd de lucru agreaté Howog ap exowle9 - 150] eueZ nue - eKEWOY UIP sxENPEpUENS ep eNeIDOSY - monitorizarea constructetpilofilor si finerea la zi a tuturor Inregistrérilor necesare: gi cu = informarea reprezentantului clientului si/sau proiectantului despre orice variatie sau deviere de la situatille $1 conditjile de santier prevazute sau despre orice caz de neconformitate, 9.2. Mor izarea realizarii pilotului 9.2.4 Procedure specifice pentru verificare, control si acceptare trebuie stabilite inainte de inceperea lucrailor. 9.22 Realizarea pilotului trebuie monitorizata gi toate datele relevante trebuie inregistrate, incluzand: - amplasarea,tpulpilotulu, dimensiuni si adancime; = procedura de excavare, utlaje si echipamente; ~ instalarea tubajului; - stratficata terenului gi nivelurle hidrostatice; - obstacole; - utiizarea unui fluid stabilzator, = nivelul apei sau al fuiduulstabiizator in groapa de fora: ~ realizarea incastrari plotuli ~ constructia gi controlul supralargirilor, (2002/2014 ‘svi indod IS RuNWNG 3a VIYNOIOSY vLOawI ‘sei MENU - curatarea gropi de fora - verifcailefuidulu stabilzator, = tipul dimensiunile, asamblarea si lungimea armaturior - adéncimea de instalae gi pozitia armaturlor - instalarea elementelor prefabricate de beton, tubulaturilor sau profilelor de armare; agra a a pest eaSREN 1536:2004 = betonarea in conditii submersate sau uscate; - betonarea pilofior executati cu snec; - beton realizat pe gantier sau la statie; - clasa betonului, compozitie si consistenta; -tumarea betonului, cantitatea, durata, umplerea gi cota final; = recuperarea tubajului provizoriu; -relragerea tubului cu pale; - injectarea corpului si/sau bazei: compozitia si proprietatie fluidului de injectie, zona injectata, durata, debitul, presiunea si cantitatea, 9.2.3. Duratele respectivelor operafii se recomanda, de asemenea, s& fie Inregistrate 9.2.4. Toate neconformitatile trebuie semnalate. 9.2.5 In timpul excavar, comportarea terenului trebule observata si orice modificare neprevizut ‘sau aspect ce poate fi important pentru proiectare trebuie comunicat responsabilului si proiectantulu NOTA.- Exemple de detalii reovenje de montorizare sunt prezentate In tabelele dela 6 pan la 15. 9.26 Inregistaie trebuie inaintate reprezentantuli clentuuisfsau proiectantuli si rebuie semnate dupa cum a fost stabil, NOTA. lnregistrile sunt tratate a articolul 10, un exemplu de inragistar este furnizat in anoxa B, 9.2.7 Dupa pregatirea pilotlor pentru inglobarea in structurd, trebuie desenat un plan cu reprezentarea pilotilor asa cum au fost realizat, ardtdnd pozitia si dimensiunile acestora impreund cu ‘cota capului si nivelul de fundare 9.2.8 Planul, inregistrarile privind monitorizarea gi orice alt document privind pilotajul trebuie pastrate in conformitate cu specificatile contractului si/sau cerintelor legale. Tabelul 6 - Monitorizarea trasarii Sublet | Contror Scop Frecvenia bse Tae ‘masurare topogratics | wasarea plofion Ta inceperea stabiirea principale Iucrilor axelor principale la ‘mromentul executie Platfonna | masurare topogratica, | elevate, planeltate, | Ta fecare zona de ingpecte vizuala dimensiune, construita lueru stabiltate 3 [= posite | masurarea cu Verficarea daviayer | Te fecare plot plotior | = fircu plume fad detoleranjole | - inaintea inceperi Tincinarea | - lets geometrice ale excavatci pilotior | = nivela cu bula constructet = dupa excavate dupa finaizare wn tin cat Gest Src) 2002008 ARO 8 Fre Sohne Pg. 89 9002/40/44 TS¥I RINGOd IS RyNWNG 3a YIYNOIOSY VILOBUIO "SE oUsNPUI IS HoWOD ap esoWED - 1} JeU0 NNUED - eLEWOY UIP sHeZPIEPUEIS ap ENE!DOSYSR EN 1536:2004 Tabolul 7 - Monitorizarea excavarii ‘Subject | Contror Se9 Frecvens ‘Obsrvagi T [tub de ~ diametta ~ stabiliatea par Ta fecare pilot | poate fiomis sustinere | = latime supericare a excavatii pentru pilot (giindide | - adancime rretubate circular cu ghidare) = conformitatea cu D<06m roiectul 7 | stare gt ‘conformitate Tainte gin simensiuni timpul utilizar ale = masurad (daca este cazul) = ullajelor ~tubajulu 3 | folosirea [= avansarea ~supraveghere continaw uilajelo excavatiel + recunoasterea condiilor {ingeneraly | - eficionts de teren (sia > supra-excavare | modificarilor + adancime = pericade = schimbarea utilajelor 7 [Totosrea [can cazur ‘outarea efecto de ‘contina utigjetor, | anterior, plus Piston (inconditi | - viteza de submersate) | operare 3 | instalarea | masurare ‘avansul baja im tmpul | continua ‘Gao deosebTs tubgjulul excavate importants cand feste necesar ‘avansul tubajulul inaintea excavate © | aiolulaper [masurare Slabiiatea orale ‘continu 7 [material trepestie viauala | recunoagierea continua pasion’ excavat > stratiicate’ si probe daca este ~ variate iputlor de azul pamant © | adancimes | masurare: ‘alingerea adancimi Ta fiecare plot | verifearea poate pilotuiui | - adancime specificate fifacuta gicu (naizarea | ~ inciinare Instrumente excavatiei) | (masurarea calibrate straturior portante in pants) @ | supratigire | wssurare (eo = dimensiune Ta fecare masurare a ajutorul = panta peretiior supralargice efectuats de echipamentelor de | - alniere preferints cu contro! echipamente operational) etalonate (inspectie vizuala) 1 [curdjarea | instalatia de | - interfaja curata ou Ta fecare pilot bazei spare stratul portant = Incercare ~ performantele pllotulu! = Cinspeatie vizuala) 1 | aver Truleta ‘evilarea segregari sh Ta focave pilot 1 | stationarde | - inspectie contamina betonului aplabaza | vizuala 42 eta Catan Sanco} 20932008 ARO 8 le Po! evar Pep 8 80 1uewoo op exowed - 166 eu9z InUeD - eUEWOY Up axemPEpUES Op ENEIDOSY 9002/20/44 svi nndod Is Run 3a VIYNOIOSY VLOAMI ‘841 aZIENpuISR EN 1536:2004 Tabelul 8 - Monitorizarea fluidului stabilizator [Subject [Control Scor Frecvenja, ‘Observatii ‘aprovizionare, | verficare ‘aprovionarea—} continuy ‘aprovizionareal sloc (rezerva) corelata cu Slocatea trebuie sa ‘consul acopere Intreruperea brusca 2 | nivelulin foray | verificare ‘stabiitatea Torajult | continua 3 | proprietale 7 donate confor Ta iecare pilot, suspensie! D oonsstena | Ser 6.52 $1 652 | fuld proospat (aloare sau = Inainte de Marsh) ~ slandarde betonare pierdereade | nationale ‘dupa fuis deznisipare, + alcalnitate inainte de + continut de refolosice nisi Tabelul 9 - Monitorizarea armari Subject Contrar Scop Frecventa ‘Observati Tivarea de = documents Ge | conformfate | la fecare lvrare materiale Tvrare ~ dimensiuni 7 | aimensiunt Tiasurare conformate | verficare punctuala | tabricarea ~ dimension contornitate | Ta fecare unde este realzata carcaselor + spatierea barelor carcasa sudura: verificarea longitudinale cconformiti cu = spatierea barelor ‘specificaile pentru transversale ‘tel beton = fnare + rigiditate 7 | astantore ~ material ~conformitate | ta fecare ‘dimensiunea * dimensiune > deviatia carcasa interioaré a > canttate instal tubajului (daca + distibutie ‘este cazul) ce ‘rebuie lat in cconsiderare 3 | istalarea T masuratoare | deviajia nstalart_| Ta fecare ccarcaselor topografics| ‘carcass = masurare| & | wba de ~ masuratoare | deviajia nstalart | a fecare: armare /profiide | topografics tubulatura sau ofel + masurare profi 7 | anmator speciale confomnitate | Ta conformitate ‘cu procedurile ‘speciale | echipare > poaife ~conformitate [Ta fecare = evi pontru * adancime ‘carcass ccarotare sonics | - conexiuni cu = instrumented | carcasa monitorzare | - protectia in = uti pentru golur | — timputinstaket ~ protectia in fimpul tum 43 Ise yeuoz mnueg - ewewoy wp asezipsepuers op eneD0ey 1861 auisnpU 1s wowed op ex {8002/40/44 IS¥1 RuNdOd IS RuNWNwa 3a VIYNOIOSY VOUSR EN 1536:2004 ‘Tabelul 10 - Monitorizarea betonului proaspat Control ‘Scop Frecventa Obsevayi _] Ta | venticare ‘continafatee Tainte de turnare ‘umari z documents de | conformitate Tafecare livrare autobetonior’ 7 | consistonis 7 Tasere Tcontormiate | ~ Ta fecare conutui > lucrabiltate Aautobetoniora (la = raspandivea livrarea cu ‘utobetoniera) sau ~ la fecare 10 m3 7 [Temperatura | termometa proteatia plojlor | cand este cazul ambianta roaspat tural 3 | temperatura | Termometra ~confornitate | cand este cazul Trecvenja tebuie betonului + lucrabilitate marité cind exist dubil © | curata de verficarea Verifcarea duratel |- cand este solctata | incorcarea se lucrabilitate Tucrabiltaji pe | de ucrabiltate | - candexista dubii | realizeaza in bbetonul proaspat paralel cu tumarea, Tabelul 11 - Monitorizarea turnarii betonului in conditii uscate sau submersate Control EE Frecventa ‘Observali inspect. Ta flecare tub tub ou panie vizwala = impermeabilitate | Inainte sau in = stare = netezime interioara | timpul instar Z| > dametral vericareT = compatibitate cu | > Ta fecare set interior masurare dimensiunea de tuburt dimensiuni agregatelor - la fiecare exterioare = migcare liber Intre dimensiune de armatur pilot [= compozie | veriieare 7 pregalire pentru TaTiocare setae (ungimea | masurare recuperare tuburi tronsoanelor) 7) > adancme de | masurare ‘avitarea segregarila | Ta fecare pilot | Tubul cu pane instalare ‘nceperea turn trebuie sa se reazeme pe baza forajulut S| > separarea | veriicare ‘evitarea segregari Ta fecara pilot | uilizarea, de betonului de cexemplu, a apa in = ‘unui capac de interiorul fund tubului cu bile palnie = bucati de ‘material plastic (continua) 44 1 eiNEnpU fs UoWIOD 9p e1aweD “1881 JeU0z NAUAD -ejUEWOY WIP BeZIPLEPUEIS ap ENE!2OSY 9002/20/24 is¥i rindod IS RUNWAY 30 VIVNOIDSY vILOa¥IOSR EN 1536:2004 ‘Tabelul 14 - Monitorizarea turnarii betonului in condiii uscate sau submersate (continuare $i finalizare) Sublect Controt — [ieee ——TFreevena | Observatit ‘mersiunea bul | verficarea. ‘pastrarea unel ‘ontinus | mersiune ‘cu palnie in timpul | ad8ncimii de imersiuni suficiento suficienta si in betonari betonare fala de | - evitarea segregati timpul sirecupersri lungimea tubului | = evitarea contamina recupersni ‘cu painie betonutui tubului cu pain = $0 observa orice acumulare de ‘ap8 in tubul cu pale 7 | imersiunea 30 voriicd 7 pastrarea unet ‘continay | se observa orice tubajul adéncimea de Imersiuni suficiente ‘adore sau in timpul beton falade | - evitarea gatuini ridicare brusc3 a recuperaii ceapatul ubajuli | ~ evitarea segregarit riveluui de beton sia contamina betonului @ [nveluldetumare | masurar ale Tnalime suficenta Tatiecare ‘adncimi deasupra nivoluluide | pilot decapare 2 | reumplerea gaurl_| veriicare ‘eourtatoa pe ganter | Tafecare e fora) pilot 70 | wolumul de baton | compararea Be dolecteaz’ Targirea | Tafiecare | poate frnecesard consumuluicu | sau gatuirea pilot (pe cat | monitorizare ‘volumut calculat posibi) dotaliata, inclusiv alexcavaticl Inregistrarea sscaderi_nivelulul de baton in timpul recuperérit tubajului 77 | capulplotular | tnspecte vizvala_| se detecteazs Tatecare | Trtoldoauna dupa egejarea excesiva de | pilot (pe cat | apare o mustire a betonare apa posibi) ‘aptelu de ciment rezulta’ din ‘autocompactarea betonulul mustirea excesiva poate indica posible incluziuni in ‘corpulpilotuli 45 i a g 3 : 3 & a 3 i iSR EN 1536:2004 Tabelul 12 - Monitorizarea pilotilor forati cu gnec Sublect Control Scop ‘Obsenv T_T stare si dmensiunt [- inspect vizuala | conformitate Trainte de pentru ~ masurare’ Inceperea > sec forajlui cut > dispozitv de Inchidere Z| proces de veriicare Tnitarea continu excavare = vitezé de rotatie | supraexcava | adanaime de verifcare ‘conforritate a excavare/stratde | - viteza de rotaie informapi_ pot fundare + avansare firelative $1 = euplu (optional) irelevante’ + material = adancime | inceperea Geionail | verifcarea debruia | verifearea la Ta fscare pilot «de beton strangulare | batonare vericare ‘completa umplere a | Ta fecare pilot, + presiunea forajuluicu beton | in mod continuy betonul = debitul de beton gi = consumul corespunzator retrageri snecului 46 agra ee gnsicsteGastune tnt) 2009 2008 ASRO ue Projet Stare -Pap tan 80 jewoy up axezprepueis 2p eneioosy {se yeu0z innuog, {8002/4014} ‘IS¥IRuNdod Is RuNWNYa 3a VIVNOIDU VLD3MIO se] ouISMPUI 1s UaWoD op esowED -SR EN 1536:2004 Tabelul 13 - Monitorizarea pilotilor de balast injectati 8 2 ‘Scop Frecvents | Observaji _] g curairea venice, interaja_plotuk Gu | Ta ecare plot i excavape rmasurare sttatul portant & (eta cu plumb) E i 7 [Teadempecare |- damera prescrpt pony | Taacare plot | Tnoercarie de teren S > umar ‘rovesul de injectare recomandate A = adancimea de pentru veriicarea 3 instalare Sstibufe! fuiduut 3 do inject si ‘istibutafeilor a de injectare 8 3 [earesaie = dimensions | umplavea completa @ | Te fecore piot 5 = canitate volun 3 7 [ propretaiie composite | ~Tucrabinatea Tatecore say fuidutuide | = consistonts | “rezistonja inectie * perioada de tucebiltate (perioada de priza) = mustrea laptelui de ciment = adi © [proses de ~ wieza Ge = Gstibala cores | a hecare plot injctare pompare a fuiduluinjectat | continu ~ presiune = tealzarea unui = consum ‘corp continu al = retragerea plot g jevilor de g injoctare 2 g © | easiena Toaistonga ‘oatormitatea ca | Tafcare pot 5 ‘matetiatiui | ‘compresiune ‘specificatile 2 injectat 3 5 3 2 g 3 a 3 8 47 sara eat i pea Gesture Sacre} 2003-2008 ASRO & Bue Projet Sea Po 4960SR EN 1536:2004 ‘Tabelul 14 - Monitorizarea injectarilor exterioare si ale corpului / bazei [Sublet assesses | Contral seit Scop aeaae Frecventa T Tiewideinecie | - diameta ‘conformitatea cu la fiecare pict > numae ‘speciicatile = distribute ‘metodei speciale * adaincime de instalare + fxarea de ccarcasa de armatura + aranjarea valvelor Z| catia fexibTs Tara T pastrarea spatula [Ta fecare pilot {(oba de injectic) | ~ contactul cu baza | gol dupa turnare ‘excavatiel = verificarea ~ racordarea cu aparatului tnainte coloana de baton | de instalare de deasupra ~ fxarea de ccarcasa de armatura + functia si fixarea tevlor de injectie siventiace 7 | proces de ijectare | Gebitde pompare | Geiibulia cored a [Ta flecare pict, * presiune fluidului de injectare | continu * distibutia fuidutui de injoctare ‘Tabelul 15 - Monitorizarea reteziirii pilotului Sublect Contror ‘Scop Observati TJ betonut a nwvetut | inspectio vizuala ‘asigurareaunor | lafiecare | daca este ecapari = calitatea betonului | conditi pilot descoperita 0 * secfiunea de beton | satisfacatoare caltate inadecvata a ~ planeitate pentru conectarea betonului la nivelul * existenia fsurior | pilotului la ecapari,plotul = starea armaturior | ‘suprastructura este decapal de la = acoperirea cu beton Ln nivel inferior gi rebetonat dupa realizarea rostulul de constructie, 48 rend ses Gost Sars) 2032008 ARO & ue Pret Seva -Pe9 8060 ‘auienpul 1s vowon op exeweo - 189) jev0z jnnuag - ejueWoY UP asEZIpIEPUEIS 9p ERE!OSY 5 3 Z : i i i :SR EN 1536:2004 9.3. Incercarea pilofilor 9.3.1 Generalitati NOTA 1 - Cerijele principale pentru incercarea piloilor sunt prevazute in ENV 1997-1. Urmatoarele note contin observati generale care pot fi complatate prin documentele cu aplicare nationala, dupa caz (atat timp cat nu ‘exist standardele europene corespondente). NOTA 2- Incercatile plotlor pot fefectuate In scopuri de cercetare sau investigare pentru demonstrarea z i : : f 2 i i 3 2 3 + caracteristicilor de rezisten{s / deformabiltate in domeniul al aciunlor specticate; « integriti gi execute! corespunzatoare a pilotlu NOTA 3- Incercarile plotior constau in (a se vedea articolul 3): cercarestaticd a pilotulul cu trepte de Incarcare mentite In timp: cercare apilotulu cu vteza de deformare constant; = Incercare pe cale dinamica a pilotull pentru determinarea capactai portante; g = incercéti de inlegiiata care sa mascare proprietaile acustice sau vibrato ale pilotulul pentru a determina prezenta posiilelor anomali In corpul plotlu NOTA 4 - Aplicarea difertlor metode de incercare este indicat’ in tabelul 16, de mai jos. Definitile dieritetor Incercari sunt mentionate in aticolul 3, Tabelul 16 - Aplicarea cdtorva metode de incercare “Aplicare Tipul incercarit Confirmarea capacitati | Confirmarea domeniului | Verificarea structural pportante ultime a dde doformare in {integritatea) ilotulut ‘exploatare | Trosreare statics a pilotului cu tepte de Tncdrcare mentinute in da oa timp cteodata este posibil” Thoarcare Ge mnearcare 8 pilotulul cu vitezs de ‘eformare constant indicat pentru pamanturi oa” necoezive, daca este nu ‘suficent de lenta Troercare pe cale dinamica da” posibit a” Troarcare Ge integrtate 7 ru nu da” 7) Supis a neRpretar NOTA 5 - Singura incercare din care poate deriva in mod direct capacttatea portants ultima este Tncercarea Static’ a piotuui cu trepte de incdrcare mentinute in timp, daca Incarcarle sunt sufcient de mari i mentinute ‘constante 0 perioada sufcienta de timp. Alte incercari solicit interpretan ulterioare. In mod similar, metodele de Tncercare dinamicd nu pot determina consolidarea sau curgerea lenta sub sarcind, Orice aproximare efectuata supra rezultatelor Tn scopul stabil relailor incdrcare tasare trebule de aceea mentionat8 clar in buletinul de Incercare. i : i i i : a Z 3 3 z : é g 9.3.2 incercare la incarcare axialé 9.3.2.1 Rezistenta pilotului trebuie s& fie astfel Incat la momentul incercarri, structura sa s& nu fie deteriorata. 9.3.22 Pot fi necesare in acest scop incercari suplimentare de rezistenta a materialelor. 9.3.2.3 In cazul incercani statice a pilotului cu trepte de incarcare mentinute in timp si incercarii de \carcare a pilotulul cu viteza de deformare constanta, deplasarie capului pilotului pe directia Incareariitrebuie determinate cu cel putin doua mioace de masurare a caror exactitate sa fie de cel putin 0, mm, 49 Paar owt ale Gains Sansa) 2002008 ARO AB Prec Sere ap S19 80SR EN 1536:2004 9.3.2.4 Deplasarile transversale ale pilotului se recomanda sa fle masurate, 9.3.2.5 In cazul incercéri statice a pilotului cu trepte de incarcare mentinute in timp, inearcarile trebule mentinute constante la fiecare din cele cel putin 6 trepte, pe o durata specificata. Dacd nu este prevézut altfel, viteza de deplasare se recomanda s& fie mai micd de 0,1 mm J 20 min la sférsitul fiecdrei trepte. 9.32.6 In cazul incerci Ia incércare a pilotusi cu vitezs de deformare constanté, vteza de deplasare se recomanda fe menfnuts constanta la aproximaty 1 mm / min pe toata durata incerci 9.3.2.7 Alte viteze de deformare pot fi acceptate inainte de incercare. 9.3.2.8 In timpul fiecdrei incercari se recomanda s& fie cel pulin dod miloace de masurare independente pentru determinarea incarcari si ele se recomanda s& fie comparate inte ele pentru excluderea erorilor cumulative 9.3.2.9 Toate instrumentele de masurare a forfei trebuie etalonate cel putin o dat pe an. Atat timp cat standardele europene nu sunt disponibile, trebuie urmate recomandarile sau specifcatile nationale. 932.10 In cazul Incercarii pe cale dinamicd, pilotului trebuie 8 i se ingduie atingerea unei rezisiente sufciente dupa execute pang la incercare. yowog 9p eiowep - se eU07 IRAUED - BLUEWoY UIP aseZIPIePLERS OP eNe|DOSy 9.3.2.11 Incercarile pe cale dinamicd si cele de integritate trebuie sa fie realizate cu echipamente onstruite si aprobate in vederea acestui scop si trebuie interpretate de persoane competente in domeniu care au de asemenea cunostinte despre tehnicile de executie a pilotilor si experienta in conditile de teren specifice, 9.32.12 Aparatura trebuie folosita in conformitate cu instructiunle producatorului iar pilotul trebuie pregatit in acest scop intr-o maniera corespunzétoare. 9.3.2.3 In cazul incercarilor in care incarcarile sunt aplicate direct pe pilot, fie utilizand un dispozitiv de lestare, fie ancoraje sau piloti de ancorare, aranjarea Incércarii trebuie astfel realizata Incat ‘echipamentele $8 ramand stabile si s8 nu induca deplasari ale pamantului pasibile s4 modifice considerabil comportarea pilotului 9.3.2.14 Suporturile sau ancorajele sistemului de reactiune se recomanda sé respecte urmatoarele distante minime pana la pilotul incercat ~ suporturile dispozitivului de lestare: a 3 * D: -lungimile de ancoraj ale ancorelor vertcale: a = 3 * D sia > 3,0 m; = lungimile de ancoraj ale ancorelorincinate: a = 5 x D sia2 5,0 m 9.32.18 La finalizarea incercarllor,rezultatele impreuna cu descrierea detaliaté a pilotului incercat, poziia sa si un breviar al condiilor de teren, trebuie prezentat f8r3 Intarziere int-un raport beneficiarului, utlizand forme grafice $i numerice cand este cazul 9.3.2.16 in cazul in care sunt aplicate inodrcairi rapide , trebuie fumnizate corelatii cu incercarea static& a pilotului cu trepte de incarcare mentinute in timp in conditi similare de teren. 2002/40/44 TS¥I RiNdOd IS RuNWNwG 30 VIVNOIORY VILOawIA ‘se o1NsNpUL 10 inregistrari 10.1 inregistrarile din teren trebuie sé cuprinda doua pari: Prima sa faca referinfa la teren si la informatii generale inciuzand: = pilotul (tip, dimensiuni...) 50 Papi Sart dn apna Gesture Saad (08-2008 ASRO 8 Bue Po Sahar Pap 80SREN 1536-2004 = metoda de execute: si - specificatile de ermare gi betonare. Partea a dova trebuie 8 contnd infrmatiparticulare legate de procedurie de realizar. 10.2 Partea de informatii generale trebuie sa fie similara pentru diferitele tipuri de piloti si metode $i ‘s& contind detalille mentionate in tabelul 17 si tabelul 18. 10.3. Partea de informati particulare trebuie si fie specific’ tipului de pilot si metodei de realizare si trebuie £4 conting detalile prezentate in tabelul 19. 10.4. Cand este cazul, informatie trebuie sé fie furnizate sub forma de - raport de Inregistrar individuale pentru fiecare pilot, sau - breviar de inregistrari pe grupuri de piloti de acelasi tip, construit folosind aceeasi metoda, 10.5. Detalile de inregistrare si formatul inregistrarilor de santier trebuie sa faca obiectul unui acord inte de inceperea pilotajului NOTA - Exemple de invegistrri la executie sunt furnizate tn anexa B. Tabelul 17 - Informatii generale despre gantior Subiect necesitate T | amplasarea gantiorala x 7 | ientiicarea contractutat x 3 | sructars x | anireprenor general ow © | cantractantul oer de fandati(puolare) x © | cient beneticlar mH 7] consultant prowectant mH X_ informayi necesare Tnfornapi acolo unde este cazul Tabelul 18 - Informatii generale despre proceduri ‘Subioct necesitate | iametra plata 7 amensione supralargre x Z| meteds de excavare x 3 | dean prvnd Funda Nabizator x 7 | mateds de raters x 5 | Gora armare x © | spectncatipivnd betonuT x | detain de tumare x X_nformati necesare 51 hunaod is ninwnya 30 VIVNOIOaY VILD3UIG‘se1 sENENpU = HoWD op exoMIED - 186 EZ IsIUED - eIUEWOY UIP ExeZPLEPUEYS 2p eNEIDOSY 002120146 18SR EN 1536:2004 10.6. Inregistrarile oricérei incercari de integritate trebuie sa specifice motivul incereari, = metoda si procedura de incercare, = rezultatele incercari, gi + concluziile cu privire la integritatea pilotulu NOTA - Cerinfole prvind inregistraile pentru incercale statice si dinamice si formatul buletinelor de Inoercare sunt prescrise in ENV 1997-1 10.7. Toate inregistrarile trebuie semnate de reprezentantul executantului si de cel al beneficiarului cu ‘exceptia cazului in care se convine altfel. lucrarilor efe Tabelul 19 - Programarea informatillor ce trebuie furnizate despre situati reali : ‘excavatie sub Nr Subiect excavate 1Pt8! | protectia fluidului | Pilot realizati | netubata git ean cu gnec 7_[ numar de ientficare al plowar x x x Z| durate de excavare. x x x ‘3[ntreruperi in excavare x x x 4_| ingturarea obstacolelor x x, : ‘5 | tubal temporar / permanent x 7 : | adancime de tbaj x = = 7 [tub / grinds de ghiday - x O ‘| adancimea tubului de ghidaj = x, %. ‘3 [adéincimea pilotului x x x 10_[ Figs straligratics x x eo 11 nivelul apelor subierane: x x, 3] 12 | curdare. x x, uid stabinzator 13 _| - proprietat - x : 14_|-recuperare = x : ‘armature 15. | Slungime x x x 16 | = sustineré x x x 17] = timp de instalare x x x mare 18 | - condi uscate / submersate x x : 79 durata x x x 720_| intreruper x x x 21 volum x x x, 22-[- presiune: = = x. 23 incercari pe tare x x x, ‘24 | recuperarea tubgjuui x : : ‘25 | recuperarea tubului de ghida] - x, oo 26 | reumplerea gauri de fora) x x x ‘elemente de beton prefabricate 27 | “tip sidetali x x : 28_| = instalare x x 29 | procedes de injectare exierioard x x '30_|- proprietiile noroului auton x x : 31] = sustinerea armaturi x x '32 | - acoperire x x : Injocte exterioars 33_| - detail ale tevilor/ cutilor de injectare x x eo '34_| = proprietile fuidulu inectat x x 00 35. | = procedeu de injecare x x Oy (continua) 582 pa Gesture Sanaa] 2092008 ASRO 8 Be Project Shar Pap 4. 80 i i : & F & i i 3 : 2 z ° : 2 3 i 8002/20/48 ‘svi hiNdOd IS RNG 3q VIYNOIDSY VILOAMI ‘seSR EN 1536:2004 Tabelul 19 - Programarea informatilor ce trebuie furnizate despre situatia lucrarlor efectiv realizate (continuare si finalizare) : 3 z & i aa aas i i ee ‘excavatie tubatal | eee nny | Piloti realizath etbata | protectin igual | Ph ee i | mora baste : so | Mata givin agate x : / 5 37 [deal pv selon do ECTS : : 2 32 poli ada do ee x : ' i 357 [pena do nearer x : : i Lr > so | Mona nectas x x x 3 at detl le seta SHES x x x i 2 ppt ule ners x x x ¥ 13 -psedeu netate x x x i Ent a concoct : at | “poate x x x 45 _[-inclinare_ x pi x g Horna eae i == i ‘nu este cazul $ 11 Cerinte specifice 14.4 Privind: ~ securitatea pe santier; a : - securitatea la locul de munca; - legalitatea muncii manuale gi inspectile in excavati: $i - siguranta in exploatare a echipamentelor de foraj $i auxiliare gi utilajelor; trebuie urmate standardele nationale respective, specificatle sau cerintele statutare privind executia lucrarilor de pilotiforat, atat timp cat nu sunt disponibile standarde europene. 11.2. Echipamentele trebuie sa fie in conformitate cu EN 791 14.3: Trebuie 88 se acorde o atentie deosebita - tuturor proceselor implicénd operare manuala in perimetrul echipamentelor si utilajelor gree, = pericolul forajelor deschise, v1 RuNdod IS tuna 3a VIVNOIORE VILO34Ia' - procedurile de executie manuala i inspectile realizate in excavati 11.4. Excavatile manuale trebuie reduse la minimum, 11.5. Excavatille manvale trebuie restrictionate la conditii uscate unde terenul este stabil in conditt naturale sau unde sunt mentinute continuu spriinir 8 3 14.6 Utlizarea de personal in gaura de fora] este permis numai are un diametru de minimum 0,75 m. cazul in care spatiul disponibil 14.7 Deranjarea gisau distrugerea mediului cauzate de lucrarile de pilotare trebuie mentinute la un nivel minim 11.8. Astfel de deranjari si/sau distrugeri ale mediului pot fi cauzate de. = zgomot; 53SR EN 1536:2004 - vibrafi ale terenului; + poluarea terenului - poluarea apelor de suprafata; + poluarea apelor subterane; si - poluarea aerului jewoy up ezezprepuers ep eneI>osy NOTA. Tipul gi extinderea deranjarilor posibile sau impactul de mediu depind de: = locate: = metoda de lucru; - procedure in sine folosite pst yeu0z Inna: 11.9 Privind deranjarea si protectia mediului, pentru fiecare din situatile particulare - cerinte nationale (atat timp c&t nu sunt disponibile standarde europeane ), $i + cerintele locale trebuie tinute sub observatic. {8002/40/41 ‘IS¥iRuNdod IS RuNWNYa 3a VIVNOIOTU VILDBUIA SEI euTSNPUI Ys yoweD ep e:0WIED - 54AA Az A3 A4 AS AG AT As Ag Ato AM AMZ AA Ata AAS Ate aay SR EN 1536:2004 ‘Anexa A (informativa) Glosar Mini (sau micro) pilot: Pilot forat cu diametrul D < 0.3m. in general realizat cu metode speciale (netratate in acest standard european) Pilot forat executat pe loc: Un pilot turnat fie intr-o gaura de foraj in pamént sau intr-un. tubaj introdus, Pilot forat netubat: Pilot forat executat in péménturi care sunt suficient de stabile incat s8 ‘nu necesite sprijnitea peretilor forajulul Pilot inclinat: Pilot instalat cu o anumita Inclinatie masurata fata de orizontala. Pilot de indesare: Pilot executat in pAmént ffrd excavare sau inlturare de material (de cexemplu un pilot batut sau ingurubat, netratati in acest standard european), lot introdus: Pilot care este introdus in pamént prin batere, vibrare sau presiune static’, pamantul find deplasat Pilot de indesare executat pe loc: Pilot instalat prin introducerea unui capat inchis permanent sau a unui tubaj temporar, si umplerea gaurii astfel formate cu beton simplu sau armat (netratat de acest standard european). Pilot prefabricat: Pit realzat anterior din beton armat sau precomprimat turnat intr-un singur tronson sau avand o serie de tronsoane unite si instalat de obicei prin introducere (netratat de acest standard european), Pilot ingurubat: Pilot de indesare in care pilotul insugi sau tubajul pilotulul include un numar limitat de spire la baz si este introdus sub actiunea combinata a unui cuplu si a presari verticale. Prin ingurubare si / sau prin desurubare, pémantul este in principiu deplasat lateral i practic nu existé pamént excavat (netratat de acest standard european), Pilot executat pe loc prin ingurubare: Pilot insurubat realizat prin insurubarea in ppamant @ unui tubal inchs la un capat permanent sau temporar, cuprinzand la baza un cap de indesare sub forma de gurub. Excavatia astfel formata este umpluté cu beton simplu sau armat (netratat de acest standard european), Pilot ingurubat prefabricat: Pilot ingurubat realizat prin ingurubarea in pamant a unui pilot ‘executat anterior de forma cilindrcé din beton armat sau precomprimat, cuprinzand la baz un numar limitat de aripioare de beton (netratat de acest standard european). Capul pilotului: Partea superioard a pilotului Baza pilotului: (1) Suprafata de la baza a pilotului Baza pilotulul: (2) Partea de la baza a pilotului Corpul pilotului: Partea de pilot dintre cap si baza Rezistenfa pe suprafafa laterala: Rezistenta frictionalé si / sau adezivé pe suprafata lateralé a plotului Frecare negativa: Forte friclionale si/sau adezive prin care pamantul sau umplutura adiacenta transferd o incarcare unui pilot cand pamantul sau umplutura se taseaza fata de corpul pilotului 55 Pain at in seen este Santor) 2003-2008 ARO Le ret Seva Pa 87 an 80 2002/40/44 'IS¥I RINdOd IS RUNWNRIG 3a VIYNOIOSY VILOSUIG 1521 SuISNPUI fe weWOD ap Br0WED -/e} [eUO7 IANUED -eIUeWOY UIP aeZIPIEpUEYS ap eNEIDOSYAM Ang 20 A2t A22 A23 A24 A25 A26 A27 Az A29 A320 Ast A32 A33 A34 A35 A36 SR EN 1536:2004 Incastrare: Partea inferioaré a plotului in teren tare (de obicel roca stancoas8). Excavare (excavatie): (1) Sapare, extragere si inlaturare a paméntuli, rocii sau umpluturi pentru realizarea unei gauri de fora) (2) gaurd de foraj executata pentru un pilot forat. Obstacol: Strat tare natural (sau artificial), blocuri sau terenuri similare ce necesita utlaje sau metode speciale de excavare. Carcasa de armatura: Armaturé pentru piloti cuprinzand bare longitudinale de otel aranjate 88 formeze generatoare ale unui cilindru sau o prism& dreptunghiulard in jurul cérora se Infagoara si se fxeaza etrieri sau frete. Distantier, plécufa distantier: Elemente de material plastic, ofel sau beton fixate de armatura pentru a cala lateral carcasa de armare sia pastra acoperirea cu beton a armaturi Ghidaj de centrar Dispozitiv pentru pozitionarea centralé a armaturi in fori Deviatia in plan a pilotului: Distanta orizontala intre axa pilotului executat si cea proiectata la nivelul platformei de lucru. (excentricitatea pilotului se refer la deviata pilotului fa hivelul decapari. Tije de sustinere: Elemente de ofel care sustin carcasa de armaturd de la partea superioara si previn c&derea acesteia pe fundul forajului (agatatoare), Bare de legatura: Bare de ofelintroduse in betonul proaspat la capul pilotulu astfel incat s& ‘se realizeze conexiunea cu suprastructura, Cota de betonare: Nivelul final pana la care este tumat betonul in fora. Se gaseste deasupra cotei de decapare cu o marja ce depinde de procedura de execute. Gaurd liber: Lungime excavata de la cota de lucru pana la cota de tumare sau pana la capul prescris al pilotulul Cota de decapare (retezare): Cota prescrisa pana la care un pilot este decapat sau retezat inainte de conectarea la suprastructura Decapare (retezare): (1) Iniaturarea betonului contaminat sau declasat de la capul pilotuul (2) Inlaturarea surplusului de beton deasupra cotei de decapare proiectate. Preforare: Proces de excavatie preliminara utiizat In special pentru penetrarea straturilor superioare ale terenului sau inlaturarea obstacolelor. Graifar: Dispozitiv de excavare cu doud sau mai multe falci sau cupe folosit la inlturarea paméntului sau detritusului dintr-o excavatie printr-o operatiune intermitenta Dalta (trepan): Sculé folosit la spargerea obstacolelor la excavarea pilsilor sau pentru incastrarea pilotulu int-un pamant tare sau roca sténcoasa. Lingura de foraj: Sculd de excavare sub forma de container cilindric, fa capatul unei prajni folosita la sdpare intermitents, care incorporeaz8 cutite sau dinfi si deschideri corespunzatoare in placa articulaté de baza pentru preluarea de material Burghiu de foraj: Scud alcatuit dintr-o aripa, spire elicoidale si cutit sau cutite pentru ‘excavare intermitenta (cand este actionata de o prajina, figura A.4) sau continua (forezé cu ‘snec continu, figura A.9), Prajina de foraj: Ta mobila pe o foreza care transmite cuplul necesar operatiuni de forare de la un motor la echipamentul de forare. 56 Pann vara ar gat Geshe Sine [290-208 ASRO A Bue Pj Sobre Pap 583989 sy : i i i : z i g 2 i : i i {8002/40/44 IS¥1 aNdOd IS RuNWNYA 30 VIVNOIOSY VLBW ‘5A3T A38 A329 A40 Aa Aa2 Aa Aaa A45 AG AaT A48 Aaa AsO ASI A52 A53 Ada SR EN 1536:2004 Tubaj: Tub de ofel folosit la mentinerea stabilitati excavatie! pilotului (de exemplu in pamanturi instabile) ‘Tubaj permanent: Acoperire permanenta continua a unui pilot realizat pe loc proiectati s8 ‘sustina pereti forajului ssau s& actioneze ca protectie sau sistem de preluare a incarcéi Curt: Partea inferioard a tubajulu, de obiceiranforsaté si prevazuta cu din pentru a faciita penetrarea in pamaint. CAmaguiala, cdptugeala: Tub, in general din platbanda de ofel, care formeaza o parte din Corpul pilotului (de exemplu folosit la protectia corpului pilotului in pamanturi moi sau pentru a reduce frecarea negativa). Fluid stabilizator: Apa amestecata cu argili, bentonita sau alte materiale, pentru sustinerea peretilor si bazei excavatiei in pamanturiinstabile. Fluid (noroi) de foraj: Suspensie alcatuita din apa si bentonita, polimeri sau argilé, gi cu sau fard ciment si alli aditivi, pentru stabilizarea peretilor forajului $i pentru recirculare. Bentonita: Argila montmorilonitica sodic& sau calcica, naturala sau artfciala. La hidratare mineralele se umf si formeazd o suspensie fluida cand este agitaté, dar a carei actiune tixotropicd transforma fluidul in gel cand suspensia este in repaos. ‘Suspensie bentonitica: Fluid de foraj alcatuit din bentonita si apa. Malaxarea pe loc a noroiului de foraj: Tehnica de agitare a bentonitei sau a pulberii de argid cu apa cu o foreza in pamant granular pentru a facilta instalarea tubajului temporar. Coloana de foraj: Utila asamblat pentru excavarea continua alcatuit din cap (de exemplu cap de foraj, cutit, sapa, graifér) si un sistem de actionare (de exemplu tuburi, prajini, stabilizatori, contragreutati). Transport cu aer (air lift): Tehnologie de pompare In care aerul este pompat in baza unei conducte in scopul afanarii materialului in tubaj si producerii unui flux vertical in sus pentru evacuarea solidului gi luidului (recirculare). Forare cu circulatie directa: Metoda de excavare continua in care fluidul este impins tn jos printr-o teava centralé a coloanei de foraj in scopul transportului detrtusului in sus in forajul pilotului. Forare cu circulatie inversa: Metoda de excavare continu’ in care fuidul aftat in fora) este pompat in afara printr-o feava centrala pentru transportul detritusului (de exemplu transportul cu aer) Tub de betonare: Tub alcatuit din cateva segmente imbinate, avand la partea superioara un tobogan sau o palinie pentru turnarea betonului. Tub cu plnie: Tub de betonare cu imbinari etange pentru turnarea submersata a betonuli Jn timpul urna capatul inferior al tubuiui mane imersat in beton. Fluid de injectie: Amestec fluid de ian) (de obicei ciment), agregate fine si apa care ‘general se intéresc dupa punerea in opera, Injectarea bazei pilotului: Injectarea de fluid sub presiune sub baza pilotului instalat pentru a mari performantele acestuia sub sarcind. Pentru acest scop se instaleaza tuburi de injectare sau un recipient la baza pilotului. Injectarea corpului pilotului: Injectarea de fluid realizaté dupa ce betonu din pilot a facut priza pentru imbundtatirea frecarii pe manta folosind tevi de injectare instalate odaté cu armatura pilotului 87 2002/20/24 1S¥1 INGOd IS RINNE 3a VIYNOIOS VILOSUIG "se| eLISNPUI {8 uaWOD ap er0WeD -/Se} [UO INAIUED - eIuEWIOY UIP sezIPHEPUEIS ap ENE!DOSYSR EN 1536:2004 nivel de lucru nivel de turnare nivel de decapare (C.O.L) nivel bazei tub de ghidaj ccapul pilotului corpul pilotului bbaza pilotului supralargirea bazei Figura A.1 - Piloti forati: Notat 19 carcasa de armatura 20 distantier 21 tub de betonare diametrul corpului pilotului diametrul pilotului diametrul bazei gaurd liber’ lungime L adancimea excavatiei strat acoperitor strat portant axa pilotului 58 Psana eaa in oes este Sanaa) 009208 ASRO 8B Pri Soar Pap 6 8 woy up axezpsepueis op ene!D0sy 2002/20/44 ‘ISvi kundOd Is RANWNYG 3G VIYNOIOT VILO3¥IA SEI BEAENpU s uaWoD ap e10WED - se ]ELOZ InIU—D -eSR EN 1536:2004 1 imbinare 2 tubaj (temporary Permanent) 3 diametrul corpului pilotului 4 cutit rajind de fora 1 maneta de decuplare 2 8 g i F ; i i z y lingura 3 fant 4 Figura A.2 - Tubaj Figura A.3 - Lingura de foraj 1 1 arpa 2 elice 3 pas 4 cutit 2 5 dinti 3 suspensie 1 corp 2 scripeti 3 faci 4 5 4 Figura A.4 - Burghiu 1° corpul trepanului 2 vart a Figura A.5 - Graifar 2 Figura A.6 - Trepan Figurile A.2 ... A.6 ~ Scule gi dispozitive pentru excavare discontinua 59 "oor pra an ata entre Sango [203-088 ASRO A Bu Pet Stare Pag 61 dn 80SR EN 1536:2004 nivel de lucru cérlig de suspendare tubaj /tub de ghidaj coloana de fora} cut de taiere(freza) groapa de norci detritus de la pomp nivel de lucru carlig de suspendare ‘tubaj / tub de ghidaj tuburi de aspiratie cuit de taiere {groap de noroi detritus 10 furtun de descdircare 14. furtun de aer 12. valva de admisie a aerulu Figura A.8 - Sistem de excavare cu circulatie directa 60 Pag are dn aon Geshe unre (20.208 AGRO Be Proje Setware Pa unWnwa 3a YIVNOIOgY VILOaUIG Ise ZISNPUI 1S HoWIOD op Brow - 1ee eUOZ IRIUED - eIUEWOR UIp sxEZPAEPUES Op eNeID0SY s002/40144 svi nundodSR EN 1536:2004 pul 1s wowed op e1eweD - 150] euEZ nsWU9D - BLIEWOY UIP o1eZIpLepUENS Op eNEIDOSY a) Forare b) Betonare 1. piston de presare 7 tif cu gol interior 2 sdgeata 8 supapa 3. nivel de lucru 9 fumizare de beton 4 pas 10 detritus 5 detritus 11. beton 6 forezd cu gnec continuy {8002/40144 ‘IS¥IhuNdod IS Runa 3a VIVNOIDSY VLOAMIA "se Figura A.9 - Foreza cu gnec continuu 6SR EN 1536:2004 a) cu cutie flexibits b) cu tevi de injctio Figura A.10 - Injectarea bazei pilotului (exemple) injectie controlul injectiet beton feava de injectie carcasa de armatura obturator cutie (toba) fluid de injectie cota bazei ‘umpluturd (pietris) valve eryoasans Figura A.11 - Injectarea corpului pilotului (exemplu) 62 Papa ses sleata Gast Stan ) 00.2908 ASRO& Bn Po! Stare -Fen in 80 8002/40/24 1S¥I INdOd IS RUNG 3a VIYNOIOSY VILOSEI "Se e11Snpul = HoWoD ep exoWID - 1S UO? IIIUED - EIUEWOY UIP aLezIPrEpUEYS Op ENeIDOSYSR EN 1536:2004 Anexa B (informativa) Exemple de inregistrari 1. Aceasta anexa contine exemple de inregistrari pentru executia: = pilotilor forafitubafi sau netubatj (EXEMPLUL: B.1 si EXEMPLUL: 8.2) = piloilor forati executati cu fluid stabilizator (EXEMPLUL: B.3 si EXEMPLUL: 8.4) = piloilor forati cu gnec continuu (EXEMPLUL: B.5 si EXEMPLUL: 8.6) Pagina 64.66 67.69 70...72 2 nvegistraie de la B.1 pnd la B6 pot f supimentate cu alte formulare daca este cazul, cum ari + Inregistrari de masurari topografice; - Inragistrérprivind controlul fluidului de fora): - Inregistrari de preparare a betonului (in cazul preparari la fata locului) = documente de livrare pentru beton si / sau material de injectare, - Incercari privind consistenta, temperatura si lucrabilitate betonului si a materialului de injectare; - Inregistrari pentru turnarea betonului; + Inregistrari de lucrari de injectare; ~formulare de inspectia retezéii piloilor. 63 Pais pea Geshe Sandee) 2008208 ASRO 8 Bue Pet Stare Pap i 40 LISNpU) |S woWOD ap es0WeD - 1S [8407 NA|UBD -eWeWOY UIP BXeMPLEpURAS op eNE!DOsY {8002/2014} ‘IS¥I RuNdod Is Runa 36 VIYNOIDSY VLOBMIA seSR EN 1536:2004 B.1_ Execufia pilotilor forati cu excavare tubaté sau nesprijinita: Informatii generale Executant Tip de pilot si metoda ‘Amplasament Desen de executie nr. (plan de pilotaj) Se excavatie tubata excavatie nesprijnité 1 Informatii despre pilot ©) Dimensiunea maxima a agregatelor a) Diametru m b) Diametrul exterior al tubajului —— m1) __ Raportulapa ciment AG= ¢) Diametrul cutitulul m ‘A= apa C = ciment d) Diametrul sculei de forare m 9) Adtivi pentru beton e) Excavare sub apa % de ciment h) Intarzietori de prizas Timp de lucrabiltate 2 Armare 4 Betonare Desen nr, a) a) _Instalarea carcasei de armatura Condit uscate inainte de betonare b) Metoda de betonare - dupa betonare = painie de betonare bm b) Distantieri = pompa de beton om = tip alta metoda - cantitate /interdistanta ™ + descriere 3. Beton a) Rezistent nominala: c ©) Curétarea bazei pilotului Consistenta: S/F/superplastic b) Beton gata preparat Beton preparat pe gantier 4) — Masuri pentru separarea betonului de apa la ©) Tip de ciment (Furizorul) inceperea operatilor @_Dozaj de ciment kgim? 5” Comentarit ‘Se completeaza unde este cazul 64 z i e $ F i i : 5 : € y V1 nuNdod IS RINWNYG 3a VIVNOIOTY VILOaUIA ‘!s] ounsnpU js YoWeD op esowte: 3 gSR EN 1536:2004 B.2_ Executia pilofilor forati cu excavare tubata sau nesprijinita: Informatii de detaliu Pilot forat or. Pilot solicitat la compresiune Pilot solicitat la smulgere inclinarea ‘Se completeaza unde este cazul 09 9p exeweD - se] jeuez InNUeD - e]UEWOY WIP osEZIPIePLERS oP eneI20Sy 7] Dancrerea| Apa] tte de oat sub rivet de wer | deasupra | terenui| subtrena | tubs) | shell ao dela refernts padi rivet o tra | v _ r 5 — | i | | zg g z — 8 — 3 — | 5 ‘ [= | 5 = | 3 ‘Scara 1) Ss 2 Duras de executi : 4 2 3] 4 5 3 Temperatura g cine | “ambant Durata Data 3 L mal 3 doia_| panda “repanare inrerupere Realzarea az Beton 65 agosto pean Geshe Stans) 08.208 ASRO & Bus Pet Stare Pay 87d 80SR EN 1536:2004 Informatii despre pilot ‘Adancime masurata dupa excavare m sub nivelul de lucry m Trepanar ela ms ptt am ‘Sub nivelul de lucra ‘Abatere de Ia pozitie fa nivelul de lucru Fala de axa: om Fata de axé: cm Armarea Abaterea de la planga ‘Abateri pe lungime Modificdri Beton Evenimente deosebite Betonare Nivelul apei in foraj la inceperea betonarii sub rivelul de lueru m Consum de beton Teoretic m Real mm Comentarii / Observi Abaterile de la datele generale Semnatura/ data Maistru / sef de gantier Reprezentantul executantului Reprezentantul beneficiarului 66 5) 2002008 ASRO A Bue Pet Stare -Pap 6 88 yeuoz mqueg awn op exowen 9002/20/44 1S¥I indod IS kuNWNA 30 VIVNOIOSY vILOAwIA ‘sei NIsNpULSR EN 1536:2004 B.3_ Executia pilotilor forati cu fluide de foraj: Informatii generale Executant Tip de pilot gi metoda, ‘Amplasament, Desen de execute ar (plan de pilotal) 1 Informatii despre pilot e) a) Diametrul pilotului/ baretei m b) Dimensiunile grinzii sau tubului de ghidaj m ©) _Instalatia de forare ) 4) Dimensiuni de gabarit : ale uneltei de forat mh) = diametrul cufitului m 2° Armare 4 Desen nr. a) a) _Instalarea carcasei de armatura ~ Inainte de betonare b) = dupa betonare b) _Distantieri tip -cantitate /interdistant’ ™ 3. Beton a) Rezistenta nominala: °) Consistenta: S/Fisuperplastic b) Beton gata preparat Beton preparat pe santier _— 4) ©) Tip de ciment (furnizor) Agregate (dimensiune maxima) Raportul apa ciment Al ‘A= apa C= ciment ‘Aditivi pentru beton % de ciment Intarzietori de priza Timp de lucrabilitate Betonarea Condit submersate Condit uscate Matoda de betonare - palnie de betonare 4m = pompa de beton +m ~ alt metoda - descriere ‘Curdjarea bazei pilotulul Masur pentru separarea betonului de apa la Inceperea operatiior @ Dozaj de ciment ————— koi 5 Comentari Observatii ‘Se completeaza unde este cazul 67 Pagna ts dn peta Gshune Sunde) 208.2008 ASRD Du Poet Sofware Pap nO 9002/20/24 1S¥I INGOd 1S RANMA 3a YIYNOIOSH VILOZEIG "EE AtENAUI 1s eWOD op esoWED - Ie} 1eU07 INNUED - EWUEWOY UIp BeZIPIEPUEIS ap ENEIDOSYSR EN 1536:2004 3 B.4_ Executia pilotilor forati cu fluide de foraj: Informatii de detaliu E Pilot forat rr. Pilot solicitat la compresiune g Pilot solicitat la smulgere Z Panta z 5 1 statitcataterenulu : m m | Deserierea | Apa | Instalajie de forat 2 sub rivelulde lucru | deasupra | terenului | subterana tubaj i | rivelului de dela 2 | referints | pand lam. [ nivel de lueru 10 v uowog 9p eseweg - 189] 8v07 jnnu—9D unwind 3a VIyNoIosy viLoawa "58 oMSNPUY _ _ 3 2 Duraté de execu 2 fl z Za a I Temperatura 3 Actine | ambianta Durata Data 3 ee 3 dela pana la @ Excavare Trepanare inireupere Realzarea bazel Betonare ‘Se completeaza unde este cazul 68 Pape are tn pat Geshe Stns) 259.208 ASRO AB Pj Scat ag 70 sn 80SREN 1536:2004 3 Informatii despre pilot a) Adancime masuraté dupa excavare ‘m sub nivelul de lucru m b) — trepanare: dela im pandla m ‘3ub rivell de Tucru ©) Abatere de la pozitie la nivelul de lucru Fata de axa: ‘om Fata de axa: om 4 Caracteristici reale ale fluidului de foraj Unitate | Inainte | Dupa de masura Densitate: gem’ ‘Valoare March sec. Pierdere de fluid | om’ I Continut dernisip | %. Alalinitate pH Nivelul fluidului deasupra nivelului inferior al_grinzii I tubului de ghidaj a deasupra nivelului apei subterane m 5 Armare Deviatie de la plansa Deviatii pe lungime Modificari betonare yevoz innue9 -ewewoy wp exezipiepuers ap eneHIOSY 8 uewog ap eiowed -15 6 Beton Evenimente deosebite 7 Betonare Nivelul apei tn foraj la ‘inceperea _betonarii sub nivelul de lucru m Consum de beton Teoretic 8 — Comentarii/ Observatii Abaterile de la datele generale Real 9 Semnatura/ data Maistru / sef de gantier Reprezentantul executantului Reprezentantul beneficiaruiui (2002120141 ‘ISI Rundod Is huNWNYa 3a VIYNOIOSY ¥ILDZUIA‘se1 SND 69 Pagani dn apn Gest Sana) 203 2008 ASRO Aue Pret twa Peg 780SR EN 1536:2004 8.5. Executia pilotilor forafi cu gnec: Informatii generale Executant Tip de pilot si metoda ‘Amplasament Instalatie si echipament, Desen de execute nr. (plan de pilotaj) 1 Informatii despre pilot €) Agregate (dimensiune maxima) a) Lungimea gnecului m b) Diametrul gnecului (exterior) De mf) Raportul apa ciment Ar ©) Diametrul interior al tei Dy m A= apa C= ciment 4) Pasul gnecului mg). Aditvi pentru beton fe) Raportul D/D. % de ciment 1) Cubaza deschisa Cabazainchiss A). Intarzietori de priza Timp de lucrabilitate 2 Armare 4 Betonare Desen nr. a) Condit submersate a) Instalarea carcasei de armatura Condit uscate - Inainte de betonare b)Metoda de betonare = dupa betonare = palnie de betonare tom = utlizarea vibratorulu b) _Distantieri - pompa debeton oom tip + alté metoda - cantitate /interdistants 7 = descriere 3. Beton a) Rezistenta nominala: ©) Curdjarea baze’ pilotului Consistenta: S/F/superplastic b) Beton gata preparat Beton preparat pe santier 4) Masur pentru separarea betonuiui de apa ©) Tip de ciment (Furnizor) a la inceperea operatiior d) Dozaj de ciment kgim? 5” Comentarit = Observatii ‘Se completeaza unde este cazul 70 1uewoy Uip sxempuepURIS op ene!D0By uaUog ap exowed - 1s e402 IsWUED, 8002/40/24 ‘svi tundod IS Runa 30 VIYNOIOaY YLOawI ‘se1 !4sNPLLSR EN 1836:2004 B.6 Execufia pilotilor forafi cu snec: Informatii de detaliu Pilot forat ne. Pilot solicta la compresiune Pilot solicitat la smulgere Panta 4 Stratificatia terenului ™ T m ar sub nivetul | = ~ de lucry | Penetratie la 0 rotate Presiune | de | betonare r | nivel de lucru +0 v i | Scarat 2 Durata de executio 4 2 3 [4 5 Temperature Durata Data | Actiune | ambianta oe dela | pandia ([Forare Betonare instalarea armaturi ‘Se completeaza unde este cazul n Papa tout ae Gente Si re) 2032008 ASHO 8 Bus Poet Scare Pap 7380 1 aunEnpUI 's YoUlod op eloweD -1sefeUEZ NAUOD - UEWOY WIP oLEAIPIePUEIS op eNeIDOSY 2002/40/44 '1S¥1RuNGOd 1S fAnWNNRIA 3a VIYNOIOSY VLDBSR EN 1536:2004 3 Informatii despre pilot Deviatia de la pozite la nivelul de tucru Axa cn Ae cm 4 Metoda de forare Penetratia la 0 rotatie Tn functie de adancime, derivata din datele din diagrame, a se vedea graficul 5 Armare Deviatia de la planga nr. Deviatile pe lungime Modificari 6 Beton Evenimente deosebite fevoz innueg - ewewoy Up axezprepueRS ap ene!D08y inregistrarea presiunii de betonare, a se vedea graficul 3 7 Betonare 3 Consum de beton 2 Calculat m Real. m 2 8 Gomentaril/ Observati i Abatetile dela datele generale i z 9 Semmatura/ data i Maistu/ get de santier Reprezentantul executantul Reprezentantul benefciarul 3 3 g 3 5 : 5 g 3 3 72 Page ar dn apna Grice Stree} 2002008 ASRO& ue Foe! Stuer Pag en BOSR EN 1536:2004 Anexa C (informativa) Gradul de obligativitate al prevederilor Gradul de obligativtate al paragratelor este indicat dupa cum urmeaza: = (RQ): conditie = (RC): recomandare = (PE): permisiune = (PO): posibiltate si eventualitate 1 Domeniu de aplicare 6 Materiale si produse 63 Betonare pe loc 5.1 Generalitat NOTK 6.1 Generali 6.3.1 Generalitat win Presorpt 1.1 (RO) S317 (RQ) 6.1.2 (RO) 63.42 (RO) 2 Referinte normative 6.1.3 (RQ) 6.3.1.3 (PE) 6.3.1.4 (PE) NOTA 1 6.2 Materiale pentru beton si [6.3.1.5 (RQ) NOTA2 fiuide de fora} 6.3.16 (PE) 2.1 (RQ) 6.3.1.7 (RQ) 22 Lista 6.2.4 Ciment NOT) 6.3.1.8 (PO) 3 Definiti 62.11 (RO) 6.2.1.2 (PE) 6.3.2 Amestecare NOTE 62.1.3 (RO) 34322 6.2.14 (RC) ESOT (RO) 6.3.2.2 (PE) 4 Informatii necesare pentru 6.2.2 Agregate 63.2.3 (RO) executia piltilor fora 6.3.2.4 (RO) 62.2.4 (RQ) 6.3.2.5 (RO) ARC) 6.2.2.2(RO) 4.2 (RQ) 6.2.2.3 (RC) | 6.3.3 Prelevare de 4.3 (RQ) 6.2.2.4 (RQ) probe $i incercair 4.4 (RQ) 6.2.25 (RO) EXEMPLE 635.1 (RO) 6.2.3 Apa 6.3.3.2 (RQ) 5 Cercetarea terenului de 6.3.3.3 (RQ) fundare 6.2.3.1 (RQ) 6.3.3.4 (RQ) 6.2.3.2 (PE) 6.3.35 (PE) 6.2.4 Adaosuri gi aditivi 6.3.3.6 (PO) EXEMPLE Page usta eta Gehune Snare (2082008 ASAD 8 Be Poe Saat -Pap 780 63.3.7 (RQ) 5.4.4 (RQ) 62.4.1 (RQ) 63.3.8 (RQ) 5.1.2 (RQ) 6.2.4.2 (RO) 5.1.3 (RO) 62.4.3 (RQ) 6.4 Fluid de injectie 5.1.4 (RC) 6.2.4.4 (PE) 5.1.5 (RC) 6.2.4.5 (RQ) 641 (RO) 5.1.6 (PE) 6.2.4.5 (PE) 64.2 (RO) 5.1.7 (RQ) NOTA 64.3 (RQ) 5.1.8 (RO) 6.2.4.7 (RQ) 6.4.4 (RC) 6.2.4.8 (PE) NOTA 5.2 Cerinje specifice 6.45 (PE) 5.2.1 (RQ) 5.2.2 (RQ) 73 JSnpul 1s owog ap exowed - 18 1eU0Z IAUED -eWEWON Lip BHeZPLERUES Op eNEIDOsy ‘2002/20/44 ‘IS¥I iNdOd Is RuNNYG 3a VIVNOIOSY VLIW ‘se6.5 Fluide stabilizatoare SR EN 1536:2004 7.6.5 Armare cu tuburi si profile 7.4 Excavare metalice 6.5.1 Generalitati 7.4.1 (RQ) 7.6.5.1 (RQ) 65i1 (RO) 7.42 (RO) 7.6.52 (RO) 6.5.1.2 (RQ) 7.43 (RQ) 7.6.5.3 (PO) 7.4.4 (RQ) 7.6.5.4 (RQ) 6.5.2 Suspensii NOTA bentonitice 7.4.5 (RQ) 8. Executie. 7.4.6 (RQ) 6.5.2.1 (RQ) 7.4.7 (RQ) 8.1 Excavare 6.5.2.2 (RQ) 6.5.2.3 (RQ) 7.5 Elemente de beton 8.1.1 Generalitati 6.5.2.4 (PE) prefabricat 6.5.2.5 (PE) 8.1.4.1 (RQ) 65.2.6 (PE) 7.5.1 (RO) NOTA 7.5.2 (RO) NOTAZ 6.5.3 Polimeri gi alte 7.5.3 (RQ) 8.1.1.2 (RO) suspensi EXEMPLU 7.6 Armatura 8.1.1.3 (RQ) 6531 (PE) 81.1.4 (RO) 65.32 (RO) 7.6.1 Generalitati 81.1.5 (RC) NOTA 6.6 Otel EAT (RQ) NOTAZ 7.6.1.2 (RQ) 8.1.1.6 (RQ) } 6.6.1 (RQ) 7.6.1.3 (RQ) 8.1.1.7 (RQ) 6.6.2 (RQ) 76.1.4 (RC) 8.1.1.8 (RQ) 6.6.3 (RQ) 8.1.1.9 (RQ) 6.6.4 (RQ) 7.6.2 Armatura: 8.1.1.10 (RQ) Tongitudinala 8.1.1.12 (RQ 7 Considerafi refertoare la proiectare 782.4 (RQ) 8.1.2 Metode si 7.6.2.2 (RQ) utilaje de executie 7.1 Generalitati 7.6.2.3 (RQ) 7.6.2.4 (RC) NOTA 7.4.1 (RQ) 7.6.2.5 (RQ) 8.1.2.1 (PO) NOTA 7.6.2.5 (PE) 81.22 (RQ) 7.4.2 (PO) 7.6.2.7 (RC) 8.1.2.3 (PO) 7.4.3 (RQ) 7.6.2.8 (RQ) 8.1.2.4 (PE) 7.1.4 (PE) 7.6.2.9 (PE) 8.1.2.5 (RQ) 7.1.5 (RC) 7.6.2.10 (RO) NOT 7.1.6 (RC) TAT (RQ) 7.6.3 Armaturd 8.1.3 Excavati sustinute de 7.1.8 (RQ) transversala tubaje_ 7.1.9 (RC) NOT? 7.6.3.1 (RQ) 8.1.3.1 (RQ) 7.1.10 (PO) 7.6.32 (RC) 8.1.32 (PE) 7.6.3.3 (RQ) 8.1.3.3 (RQ) 7.2 Tolerante geometrice de 7.6.3.4 (RC) 81.3.4 (RO) executie 76.3.5 (RC) 81.35 (RC) 7.6.36 (RQ) 81.36 (RO) [721 (RO) 8.1.3.7 (PE) | ROTA} 54 pcp cu 81.3.8 (RQ) 7.2.2 (RQ) beton 8.1.3.9 (RO) 7.6.4.1 (RO) NOTA 7.3 Poti care formeaza un 7.6.42 (RC) 8.1.3 10 (RO) perete 7.6.4.3 (PE) 8.1.3.11 (RQ) 7.3.1 (PO) NOTA 7.3.2 (PO) 7.3.3 (RQ) 7.3.4 (RQ) 74 (2002/20/41 ‘IS¥I RuNdod IS RuNWNYG 3a VIVNOIOSY VILD3UIA Se1 SASNPUI 's HoWeD op esouieD - Ise] jeUEZ INNUED - e|UEWOY WIP axEzIpIEPUEIS ap EREIDOSY8.1.4 Forare cu fluide SR EN 1536:2004 8.24 Realizarea 8.3.2 Betonare in uscat stablizatoare carcaselor 83.2.1 (RQ) 8441 (RQ) 82.41 (RQ), 8.3.2.2 (RQ) 8.1.42 (RO) 82.42 (RQ) 8.3.2.3 (RC) 84.43 (PE) 8.2.4.3 (RQ) 83.2.4 (RO) 81.4.4 (RO) 82.4.4 (PO) 8.3.2.5 (RQ) 8.4.4.5 (RQ) 81.4.6 (RO) 8.2.5 Distanferi 8.3.3 Betonare in condi 8.4.47 (PE) submersate 8.4.4.8 (RO) 8251 (RQ) NOT 82.52 (RO) 83.3.1 (RO) 8.1.4.9 (RO) 8.2.5.3 (PE) NOTA. 8.1.4.10 (RC) 8.2.5.4 (RQ) 8.3.3.2 (RQ) 82.5.5 (RO) NOTA. 8.1.5 Forare cu snec 82.56 (RC) 83.3.3 (RQ) 8.3.3.4 (RQ) 815.1 (PE) 826 Instalare 83.35 (RO) 8.4.5.2 (RQ) 83.36 (RQ) 8.1.5.3 (RO) 62.6.1 (RO) 83.3.7 (RC) 8.1.5.4 (RQ) 82.6.2 (RO) 83.3.8 (RQ) | 8.1.5.5 (RO) 8.2.6.3 (RQ) 8.3.3.9 (RQ) | 8.1.5.6 (RO) 8.2.6.4 (RO) 8.3.3.10 (RQ) 8.1.5.7 (RQ) 8.2.6.5 (PE) 833.11 (PE) 8.1.5.8 (RQ) 8.2.6.6 (RO) 833.12 (RQ) 8.1.5.9 (RO) 8.2.6.7 (PO) 8.3.3.13 (RQ) 8.1.5.0 (RQ) 8.2.68 (PE) 83.3.14 (RO) 8.1.5.11 (RQ) 833.15 (RC) 8.3 Betonare 8.3.3.16 (RC) 8.1.6 Excavaji nesustinute 8.3.3.17 (RC) ex Sasa) 20032006 ASRO A ue Projet Svar Pag 77a 80 8.3.1 Generali 8.33.18 (RO) 8.1.6.1 (PE) 8.3.3.19 (RQ) 8.1.6.2 (RQ) 8.3.1.1 (RQ) 8.1.6.3 (RQ) 8.3.1.2 (RO) 8.34 Extragerea tubajulul 8.1.6.4 (RO) 8.3.1.3 (RQ) NOTA 1 8.3.4.1 (RQ) 8.1.7 Supralargir NOTAZ 8342 (RO) 8.3.1.4 (RC) 83.43 (RQ) 8.1.7.1 (RQ) 8.3.1.5 (RQ) 8.3.4.4 (RQ) 8.1.7.2 (RC) 8.3.1.6 (RQ) NOTA 8.3.1.7 (RQ) 83.4.5 (RQ) 8.2 Armarea pilotului 8.3.1.8 (RQ) 8.3.1.9 (RQ) 8.3.5 Tubaj si captuseli 8.2.1 Generalitati 8.3.1.10 (RQ) permanente 8.3.4.11 (RC) B2TTRO 8.3.1.12 (RO) 8351 (PO) 8.2.1.2 (RQ) 8.3.1.13 (RQ) NOTA 8.2.1.3 (RQ) 8.3.1.14 (PO) 8.3.5.2 (RQ) . 8.3.1.15 (RQ) 8.2.2 imbinar 3.1.16 (RO) 8.3.6 Betonarea pilofilor 8.3.1.17 (RO) realzati cu snec 8.2.2.1 (RQ) 8.3.1.18 (PO) 8.2.2.2 (PO) 8.3.1.19 (RO) 63.6.1 (PE) 82.2:3(RO) 83.120 (RC) 83.6.2 (RO) 8.2.2.4 (PE) 3.1.21 (RQ) 8.3.6.3 (RO) 3.1.22 (RC) 8.3.64 (PE) 8.2.3 Indoirea armaturilor 8.3.1.23 (RQ) 8.3.6.5 (RQ) 8.3.1.24 (RQ) 8.3.6.6 (RQ) 823.1 (RQ) 3.1.25 (RQ) 8.3.6.7 (RO) 82.32 (RO) 3.1.26 (PO) 8.3.6.8 (RO) [92.3.3(Pe) | NOTA 75 eu0z inquo9 -ewewoy wp axezpsepueys ap enersosy v1 8NGOd IS RANA 3a YIYNOIDSE ViLDIUIC Ise auNSNPUI 18 HoWOD ap B2UIED “I 2002/20/45"SR EN 1536:2004 8.3,7 Pilot de balast injectat_ 9.2 Monitorizarea 715 (RQ) realzari pilotului 11.6 (RQ) 8374 (RO) 11.7 (RQ) 8.372 (RQ) 92.4 (RO) 14.8 (PO) 8.3.7.3 (RQ) 9.2.2 (RQ) NOTA. 8.3.7.4 (RQ) 9.2.3 (RC) 11.9 (RO) 8.3.7.5 (RQ) 9.2.4 (RQ) 9.2.5 (RQ) 8.3.8 Pierderea imersiunit NOTA tubului cu palnie sau a 9.2.6 (RQ) tubajuluiforajului NOTA. 9.2.7 (RO) 8.3.6.1 (PE) 92.8 (RO) 83.8.2 (RQ) 8.3.8.3 (RQ) 9.3 incercarea pilotior 8.3.6.4 (PE) 83.85 (PE) 9.3.1 Generalitati 83.86 (RQ) 83.87 (RC) NOTA NOTA2 8.3.9 Pilofi cu elemente NOTAS prefabricate de beton, tuburi NOTA4 de armare sau tubaje NOTAS permanente ' 9.3.2 Incercare la incarcare 83.8.1 (RO) axial’ 83.92 (RO) 83.9.3 (PE) 932.1 (RO) 83.9.4 (PE) 9.3.2.2 (PO) 83.95 (RQ) 93.2.3 (RQ) 9.3.2.4 (RC) 8.3.10 Injectare externa a 9325 (RC) pilofilor executafi pe loc 9.3.2.6 (RO) 9.3.2.7 (PE) 83.104 (RO) 932.8 (RC) 8.3.10.2 (RO) 9.3.2.9 (RO) 83.10.35 (PO) 932.10 (RQ) 83.104 (RO) 932.12(RQ) 3.10.5 (RQ) 932.13 (RQ) 8.3.10.6 (PE) 932.14 (RC) 83.10.7 (RO) 932.15 (RO) 9:3.2.16 (RQ) 84 Pereti din pilot forat 410 Inregistrari 844 (RO) “ 842 (RC) 70.4 (RO) 8.4.3 (RC) 10.2 (RQ) 8.4.4 (RQ) 40.3 (RQ) 8.4.5 (RQ) 10.4 (PE) NOTA. 10.5-(RQ) 8.4.6 (PE) NOT 40.6 (RQ) 9. Supraveghere si NOTA monitorizare 10.7 (RO) 9.1 Supraveghere S44 (RO) 11 Cerinte specifice TH (RO) 9.1.2 (RQ) 11.2 (RQ) 11.3 (RQ) 11.4 (RC) 76 ‘Pages tonta dn alata Genie Sandre(c) 20012008 ASRO Au Proje oteare- Pag 78.389 jeuoz mnqueg -ewewou wp ssezspiepueis op ene!20sy {8002/20/41 ‘IS¥i nundod IS RuNWNYA 3a VIVNOIOU VLDzUIA ‘se1 SMAENPLIs YOWOD op eowED[Asociatia de Standardizare din Romania - Centrul Zonal asi - Camera de Comer! Industri lasi, DIRECTIA REGIONALA DE DRUMUR! S! PODURIIASI, 17/07/2008 SR EN 1536:2004 (pagina alba) 7‘Standardul european EN 1536:1999 a fost acceptat ca standard roman de catre comitetul tehnic CT 361 Geotennica Membrii comitetulul de lectura care au verificat versiunea romana a aceastui standard european EN 1536:1999 dl. Anatole. © MARCU Universitatea Tehnica de Presedinte al comitetului tehnic Constructii Bucuresti CT 361-Geotehnica di Nicolae = RADUINEA——AGISFOR, Membru_al comitetului tehnic CT 361-Geotehnica dna. trina MARCU : Secretar al comitetului tehnic CT 361-Geotehnica Expert ASRO Versiunea romana a prezentului standard a fost elaborata de dl. Manole Stelian SERBULEA si de dl. Andrei Constantin OLTEANU Un standard roman nu confine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Ustizatori standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia Este important ca utiizatorii standardelor romane s se asigure c sunt in posesia ultimei editji si a tuturor modificarilor. Informatie referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogul Standardelor Roméne si in Buletinul Standardizari 1 Gesane Sande) 808208 ASRO A Ae Proc Soar Pap 82. 89 (9002/40/41 IS¥I RuNdod Is INWNYA 30 VIVNOIOTE VILIUIG Is] suISNPUI'S WoUNOD ep e1oweD -18e]JeUOZ INUED -eWeWOY UIp BezPIEPUEIS ap ENEIDOSY