Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Epistola Catre Diognet

    Uploaded by

    Chis Alexandru
    8 views10 pages
    Epistola

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Epistola

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views10 pages

    Epistola Catre Diognet

    Uploaded by

    Chis Alexandru
    Epistola

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    EPISTOLA CATRE DIOGNET caprrouun t 1, Pentru c& vad, prea puternice Diognet, c& te straduiesti mult si cunosti religia crestinilor si c& te interesezi, cu mult& pricepere si cu mare grijé de crestini, ca si afli: in care Dumnezeu cred, cum se in- china Lui si cum se face c& tofi crestinii nesocotesc Iumea si dispre- luiesc moartea, c& nici nu socotese dumnezei pe cei socotiti de elini dumnezei si nici nu fin superstifiile iudeilor ; si, in sfirsit, pentru c& vrei s& stii ce este dragostea pe care o au unii fajé de altii $i pentru ce acest neam nou de oameni sau acest fel nou de viata s-a ivit acum in lume si nu mai inainte, 2 de aceea laud rivna ta si cer de la Dum- nezeu — Cel care ne da puterea de a grai si de a asculta — sé-mi dea mie puterea de a grai asa ca escultindu-ma, si ajungi mai bun, iar tie sa-ti dea puterea de a asculta asa, {ncit si nu milinesti pe cel care-ti grBieste. caprronus 1 1. Ei bine, curaeste-te de toate gindurile, care fi-au st&pinit mai inainte mintea ; inlétura obisnuinta, care te-a r&tacit; fii om nou, ca dlintru inceput, pentru ca ai s& asculfi o invataturé nous, asa precum chiar tu insufi ai marturis Priveste nu numai cu ochii, ci si cu mintea, din ce sint fécuti si ce chip au aceia, pe care voi si-i socotifi dumnezet ! 2. lunul piatra, la fel cu aceea pe care o calcim in picioare?? Nu este altul arama, cu nimic mai bun decit vasele de aram&, de care ne fo- losim? Nu este altul lemn, aproape putred, altul argint, care are ne- voie de un om ca si-l pazeasca spre a nu fi furat’, altul fier, mincat de ruginé, altul lut, intru nimic deosebit de vasul facut spre cea mai 1. Eles, 4 224, Col. 3, 10, 2 Deut. 4, 28; 18. 44, 8-205 Ter, 10, 3-5; Inf. Sol 13, 18} 15, 7 3. Bp. Ter. 58 4 Bp Ter. 17, 56, 5 Bp. fer. 1, 18. 336 Schinaite PARINTHLOR APOSTOLIC de necinste trebuinta?® 3, Nu sint toti acestia dintr-o materie strici cioasi? Nu sint fauriti din fier si foc? Nu i-a facut pe unul pietrarul, pe altul fierarul, pe altul argintarul, iar pe altul olarul?? Nu se putea are, ca inainte de a se da prin arta mesterilor acestor materiale chi- purile zetlor, sé se dea fiecarui material alté forma? $i nu se pot are si acum schimba chipurile zeilor in alle chipuri?’ Nu se pot face si acum din vase de acelasi material, daca se gasesc aceiasi mes- teri, chipuri de zei la fel cu aceia? 4. Si iarasi, nu pot face oare oame- nii din zeii la care voi va inchinati acum, vase Ja fel cu celelalte? Nu-s toate surde, mu-s oarbe, nu-s neinsufletite, nu-s nesimtitoare, nu-s nemiscitoare ? Nu-s toate supuse pulreziciunii, nu-s toate stri- ciicioase ? §. Pe acestea le numiti dumnezei, acestora slujiti, acestora vé inchinaji! V& aseminati desfvirsit cu ei. 6. De asta uriti pe cres- tini, c& nu-f socotesc dumnezei. 7. Nu-i dispretuiti, oare, cu mult mai mult dectt crestinii, vot care-i socotili si-i credeti dumnezei? Nu-i batjocorifi, oare, si nu-i océrifi mai mult, cind pe zeii de piatra si de ut fi cinstifi, dar fi Risati f8r8 paz’, iar pe zeii de argint si de aur ii inchidefi noaptea, iar ziua le punefi paznici, ca sé nu vii fure?® 8. Prin cinstirea, pe care credeti ci le-o aduceti zeilor, voi mai mult ii pedepsiti, dacd ei intr-adevar ar avea simfire. Dar n-au simfire | aceasta 0 ardtati prin aceea ca va inchinati lor cu jertfe de singe st de grisime. 9, Cine dintre voi ar indura acestea, cine ar suferi sa i se aducd 0 astfel de inchindiciune ? Nici un om n-ar indura de buna voie aceasti pedeapsé, cA omul are simfire si judecata ; piatra, insa, indu- 18, c& neare simfire. Asadar, voi insiva faceti dovada ca zeul n-are simtire. 10. As mai putea spune si altele multe pentru care pricini crestinii nu slujesc unor dumnezei ca acestia; dar dacé nu {i se par indestulatoare cele ce am spus, socotesc de prisos sé mai spun alt- ceva mai mult, 1. Socotesc, apoi, cé doresti sé auzi mai ales pentru ce crestinii nu cinstese pe Dumnezeu la fel cu iudeii. 2, Intr-adevar, iudeii, chiar daci se departeaz’ de slujirea Ini Dumnezeu, de care am vorbit mai inainte, si pretind c& ei cred intr-un singur Dumnezeu si-L cinstesc cu infelepciune ca pe un Stipin al tuturora, totusi gresese cind li adue ©. Inf. Sot. 13, 11. 7 et. 10, 3-5; Avac. 2, 18-19; Bp. ler. 7- 8. Rom. 6, 21; 2 Tim. 2, 20 9. Bp Ter, 17. 5a, sisToLA cATRE DIOGNET a9 Lui acelasi cult ca si paginii, de care am vorbit, 8. Paginii dau pilda de lipsa de judecata, atunci cind aduc jertfe unor zei nesimfitori si fins, cind aduc acele jertie, socotind i Dumnezeu are nevoie de ele, jertfele lor pot fi socotite mai degreba nebunie si nu cinstire de Dumnezeu. 4. Ca «Cel care a facut cerul si pamintal $i toate cite sint in ele» # sine da nowd pe toate cele de care avem nevoie, nu are nevoie de nimic din acelea, pe care le da celor ce socotese ci Ile dau Lui", 5, Tar cei care-I aduc jertfe de singe, de grasime si olo- causte si socot ci prin aceste ceremonii Il cinstesc, mi se pare ca nu se deosebesc intru nimic de cei care araté aceeasi cinstire zeilor sur care nu pot lua parte la aceasta cinstire. Fi socot c&é dau ceva Celui ce n-are nevole de nimic. captioLut iv 1. Tar despre frica lor cu privire la mincari, la superstitia lor cu privire la simbete, la mindria taierii imprejur, la batjocorirea postulul si a zilei celei dintii a lunii, nu socot ca trebuie si le afli de la mine, © toate sint de ris si nu merité s8 vorbesc de ele. 2, Cum este oare ing&duit, ca pe unele din fapturile lui Dumnezeu, create spre trebuinja oamenilor, sé le primesti, ca fiind bine facute, iar pe altele s& le arunci, ca nefolositoare si de prisos? 3. Nu este oare 0 lipsa de cre- dinf& sit invinviesti pe Dumnezeu ci impiedicd sii se fact bine tn ziua simbetei?! 4, Nu meritd oare si-ti bali joc dle cel care se mindreste ca ciuntirea trupului, ca de o mirlurie de alegere si cd din pricina asta este iubit in chip deosebit de bumnezeu? 5. Cine ar socoti 0 do vada de cinstire a lui Dumnezew si nu mai degrabi 0 nebunie obser- varea mersilui stelelor si lunii, pentru a tine lunile si zilele", ca si impartirea planurilor lui Dumnezeu si schimbarile timpurilor dupa pol- tele lor, spre a socoti unele zile, zile de sarbatoare, iar pe altele zile de jale? 6. Socot c& fi-am artat indeajuns cd pe buna dreptate se indeparteazé crestinii de nesocotinta, ratacirea, curiozitatile si min- dria iudeilor. $4 nu le astepti cd pofi alla de la vreun om taina reli- giei lor. capiroLun v 1. Crestinii nu se deosebesc de ceilal{i oameni nici prin pamintul pe care trilesc, nici prin limba, nici prin imbracdminte. 2. Nu loculesc 10. Ps. 185, 6; Papte 4, 24; Jes. 20, 11 U1. Papte 17, 2425, bs. 49, 814 12 be. 8, 9,'13, 1416; 14, 35. 15. Gal'4, to, 340 in orase ale lor, nici nu se folosesc de o limba deosebita, nici nu duc © viata straind. 3. Invatatura lor nu-i descoperitd de gindirea si cuge- larea unor oameni, care cerceteazé cu nesocotinfa; nici nu o arata, ca unii, ca pe invajatura omeneasca. 4. Locuiesc in orase grecesti si bar- bare, cum le-a venit soarta fiecéruia ; urmeazi obiceturile bastinasilor si in imbracéminte i in hrand si in celalalt fel de viaté, dar araté o vietuire minunaté si recunoscuta de toti ca nemaivazuta. 5. Loculesc in firile in care s-au néscut, dar ca stréinif ; iau parte la toate ca cetd- teni, dar pe toate le rabda ca straint; orice fara straina le e patrie, si orice patrie le e fara straind +, 6, Se casdtoresc ca Loli oamenii si nasc copii, dar nu aruncd pe cel niscufi. 7. Intind mas& comuna, dar nu si patul. 8 Sint in trup, dar nu tr&iesc dupa trup ", 9, Locuiesc pe pa- mint, dar sint cetateni ai cerului*, 10, Se supun legilor rinduite de stat", dar, prin felul lor de viata, biruiesc legile. 11. Iubesc pe toti, dar de toti sint prigoniti. 12. Nu-i cunoaste nimeni, dar sint osinditi: sint omorifi, dar dobindesc viala. 13. Sint s&raci, dar Imbogalese pe multi sint lipsifi de toate, dar in toate au de prisos"™, 14. Sint injo- siti, dar sint slavifi cu aceste injosiri; sint huliti, dar sint indreptatiti. 15, Sint ocariti, dar binecuvinteazé ”; sint insultati, dar cinstesc. 16. Fac bine, dar sint pedepsii ca rai; sint pedepsifi, dar se bucura™, ca si cum li s-ar da viata. 17. Tudeli le poarta raizboi ca unora de alt neam, elenii ii prigonese; dar cei care-i urdisc nu pot spune pricina dusmaniei lor. cAPITOLUL vi 1. Ca s& spun pe scurt, ce este sufletul in trup, aceea sint crestinii in lume. 2. Sufletul este raspindit in toate madularele trupului, iar crestinii In toate orasele lumii. 3. Sufletul locuieste in trup, dar nu este din trup; crestinii locuiesc in lume, dar nu sint din lume*, 4, Sufletul nevazut este inchis in trupul vazut; si crestinii sint vazuti, pentru c& sint in lume, dar credinja lor in Dumnezeu rimine neva- muta, 5, Trupul urdste sufletul si-i poarté rizboi®, fara sé-1 fi facut vreun rau, pentru cé-l impiedicé si se dedea placerilor; si lumea 14 Bles. 2 19; Pil 3, 20; Eve. 11, 1316, 13, 14; 2 Pr 2, 1 15. Rom. & 15-13; 2 Cor. 10, 3 16. Fil. 3, 30, Bvt. 13, 14. 17, Rom. 13, 1) Tit 3,44 1 PL. 2, 13 18. i 19. 2 24 22 Gat. 17. EPISTOLA CATRE DIOGNET 3a uraste pe crestini , fara s8-1 fi facut vreun rau, pentru c& se impotri vesc placerilor ei. 6. Sufletul iubeste trupul, desi trupul urdste sufle- tul; sufletul iubeste si madularele; si crestinii iubesc pe dusmanii lor, 7, Sufletul este inchis in trup, dar el tine trupul ; si crestinii sint inchisi in lume, ca intr-o inchisoare, dar ei fin lumea, 8. Sufletul ne- mutitor locuieste in cort muritor®; si crestinii locuiesc vremelnic in cele stricicioase, dar asteapta in ceruri nestricéciunea. 9. Sufletul chi- nuit cu puting mincare si bitutura se face mai bun; si crestinii, pe- depsiti in fiecare zi, se inmulfesc mai mult. 10. Intr-o atit de mare ceat i-a rinduit Dumnezeu, ca nu le este ingdduit s-o paraseasca. eapiroLuL vi 1, Dupa cum am spun mai fnainte, nu li s-a dat crestinilor inva- tatura lor ca 0 nascocire paminteascd, nici crestinii mu pretind c& piizesc cu atita grijé o invatéturé trecatoare, nici nu Ii s-a incredintat Tinduiala unor taine omenesti, 2. ci, cu adevarat, Insusi Atotputernicul, Atoateziditorul si nevazutul Dumnezeu, El Insusi, din ceruri, a asezat in oameni si a intarit in inimile lor adevarul si cuvintul cel Sfint si ‘mai presus de intelegere. N-a trimis oamenilor, cum si-ar inchipui cineva, un slujitor sau un inger sau o cdpetenie sau pe cineva din cei care cirmuiesc cele pamintesti sau pe cineva din cei céirora li s-a in- credinjat conducerea celor ceresti, ci pe Insusi Mesterul si Creatorul universului, prin Care a creat cerurile, prin Care a inchis marea in hotarele ef, ale Carui taine le pastreaz& cu credinciosie toate stihiile lumii, de la Care soarele a primit porunca s& pazeasc& mésurile dru- murilor zilei, de a C&rui poruncé asculté luna, ca sé lumineze noap- tea, Caruia i se supun stelele, care urmeazé drumul luni, prin Care toate au fost rinduite si hotarite, Caria i se supun cerurile si cele din ceruri, pamintul si cele de pe pamint, marea si cele din mare, focul, aerul, adincul, cele din inaltimi, cele din adincuri, cele de la mijloc. Pe Acesta L-a trimis oamenilor. 3. L-a trimis, oare, cum ar putea gindi unul din oameni, spre a impila, spre a inspaiminta, spre a ingrozi? 4. Nicidecum! L-a trimis cu bundtate si blindete, cum trimite un rege pe fil sau, L-a trimis ca Dumnezeu, L-a trimis ca la oameni, L-a tri- mis ca s& mintule, ca s& conving’, nu sa sileascd ; c§ Dumnezeu nu sileste. 5, L-a trimis ca scheme, nu ca sé alunge; L-a trimis ca s& 23. tn 15, 1819; 7 In. 3, 13. 24 Mi. 5, 44; Le. 6, 27 25, 2 Gor. 5, 1; 2 Ft 1, 13. 26, Ps. 103, 10; Pilde 8, 27-20; Jow 26, 10; 38, 6-1 3a SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC! jubeascd, nu ca s& judece, 6. Il va trimite si Judecator si cine va su- feri atunci venirea Lui?* .. la fiare, ca s& se lepede de Domnul si na sint invinsi? 8 Nu vezi cd, cu cit sint pedepsiti mai multi cu atit numarul lor se inmulfeste? 9. Acestea nu par a fi fapte de om, ci puterea Iui Dumnezeu, Acestea sint dovezi ale venirii Lui in lume. capirouun vii 1. Cine dintre oameni a stiut ce este Dumnezeu, inainte de veni- rea Lui? 2, Sau poti primi cuvintele desarte si prostesti ale acelor filozofi, pe cuvintul cérora se pune atita pret? Unii din ei au spus ca Dumnezeu este foc — au numit focul Dumnezeu, ca in foc au sé mearga! —; alfii au spus c este apa", iar alfii alta din stihiile create de Dumnezeu. 3. Dacii ar fi primite aceste invataturi, s-ar putea spune la fel ca fiecare din celelalte creaturi este Dumnezeu. 4. Dar acestea sint basme si inseléciuni de sarlatani. 5. Pe Dumnezeu nici unul din oameni nu L-a vazut, nici nu L-a cunoscut, ci El s-a ardtat pe Sine Insusi®. 6. S-a ardtat prin credinta, singura prin care se poate vedea Dumnezeu, 7. Ca Dumnezeu, Stépinul si Creatorul universului, Cel ce a facut toate si le-a pus in ordine, a fost nu numai iubitor de oameni, Gi $i indelung rabdator, 8. El a fost totdeauna asa si este si va fi: blind, bun, neminios, adevarat, singurul care este bun*, 9, Gindind un plan mare si mai presus de cuvint, a impartasit numai Fiulti. 10. Atita vreme cit tinea in taina planul Sau 9i pastra In tacere hotarirea Lui cea infeleapté, se parea c& ne trece cu vederea gi ci nu se mai ingrijeste de noi. 11. Dar cind, prin fubitul Sau Flu, a descoperit i facut cunoscute cele gatite dintru inceput *, atunci pe toate ni le-a dat noua, ca s& participim la binefacerile Lui, ca si le vedem si sa le pricepem. Cine s-ar fi asteptat vreodata la acestea ? DH. tn. 3, 17 28. Maks, 3. 2. Lacing, comentati de o nots marginald astfel: Am glsit o t8iotura ta smanuseriul de pe care copii; sianvacriaul este foerte vechi» (la? H. 1. Marrou, op ity p69, a9), 36. Heractté, tlozot gree din geoala fonians (540—480 inainte de Hiistos). Si, Teles din Milet, motematicion si flonot grec din scoala ‘osiand (sicstul secoluiul Vil = tnceputal secolulul Vi, malate de Fiatos} Bain iy be, 2 BE Mr 10/71 Me. 10, 18; Le. 10,19 3 Me 3178 17, 84 1 Plt EPISTOLA CATRE DIOGNET ea capiroLuL 1x 1. Asadar, dupa ce Dumnezeu a rinduit pe toate impreuna cu Fiul Sau, ne-a lasat, pind in vremile din urma, s& fim purtali de porniri destrabalate, asa precum voiam, dusi de placeri si de pofle™, {ra ca Dumnezeu s& se bucure negresit de pacatele noastre, ci rabdindw-le, si fra s& incuviinjeze acel timp de nedreptate, ci pregatind timpul de acum de dreptate, ca sé fim vrednici acum de bundtatea Ini Dumnezcu, noi, care in vremea de atunci am fost nevrednici de viata din pricina faptelor noastre, arétind noi Insine c& nu puteam intra in imparatia lui Dumnezeu®; acum, fnsé, prin puterea Iui Dumnezeu, am ajuns pu- temici. 2. Deci cind s-a umplut nedreptatea noastra si s-a ardtat de- sivirsit c& plata nedreplatii este osind& si moarte, atunci a venit tim- pul ®, pe care-I hotarise Dumnezeu de mai inainte spro a-si arila bu natatea si puterea Lui ‘!. Ce covirsitoare este iubirea de oameni si dragostea lui Dumnezeu! Nu ne-a urit, nici nu ne-a indepartat si nici na finut minte raul, ci ne-a rabdat indelung, ne-a suportat. Miluindu- ne, a luat asupra Sa pacatele noastre, El si-a dat pe Fiul Sau ras- cumparare pentru noi; pe Cel Sfint pentru cei nelegiuiti, pe Cel far de riutate pentru cei rai, pe Cel drept pentru cei nedrepti", pe Cel nestricacios pentru cei stricéiciosi, pe Cel nemuritor pentru cei muritorl, 3. Ce altceva decit dreptatea Aceluia putea acoperi paca- tele noastre? 5, 4. In cine altul, decit numai in Fiul tui Dumnezeu, era cu putin} sd ne indreptém noi nelegiuilii si necredinciosii? 5. Ce schimbare dulce, ce lucrare a cirei urma nu se poate gasi"®, ce binefaceri neasteptate! Nelegiuirea multora se acopere cu dreplatea unuia singur, iar dreptatea unuia singur indreapta pe mulli nelegiuili 6. Asadar, aratind ca in vremile de mai inainte era cu neputinta firii noastre si dobindeascé viata, a aratat acum ca Mintuitorul poate mintui si face cele cu neputint; prin acestea doua a voit s8 credem in bundtatea Lui, si-L socotim hranitor, tata, invatator, sfatuitor, doc- tor, minte, lumina, cinste, slava, putere si viafé si sé nu ne ingrijim de imbracaminte si hrana *. “38. TH 3, 3 39, In 3,5, 40. Gal. 4, 4 au Tit 3, 42 Is. 58, 41 48. Mi, 26, 2 Me, 10, 45; In, 3, 18 Rom. 8, 325 1 Tim, 2, 6. a0 7 PLS, 45. Ps. 84, 48, Kom, 11, 93, Etes. 3, 8 47 Mb, BL; Le. 12, 2, ue SCRIERILE PARINTILOR_APOSTOLICE capiroLuL x 1. $i tu, dact vei dori si vet primi aceasta credints, vei cunoaste mai intii pe Tatal. 2. Dumnezeu a iubit pe oameni‘; pentru ei a creat lumea, lor Ie-a supus toate cele de pe pamint®, lor le-a dat grai, lor Je-a dat minte, numai lor le-a ingaduit s& priveasca sus spre cer; pe ef -a plasmuit dupa chipul Sau®, Ja ef a trimis pe Piul Lus Cel Unul- Nascut , lor le-a fag&duit imparatia cerurilor si o va da celor ce-L vor fubi pe El. 3, Tar, dupa ce-L vei cunoaste pe Tatal, de ce bucurie crezi ca vei fi cuprins ? Sau cum vel iubi pe Cel Care mai inainte de a-L jubi tu, te-a fubit atit?®. 4. Daci-L vei iubi, vei fi imitator al bunatatii Lui. Sa nu te minunezi, dacd un om poate fi imitator al lui Dumnezeu! Poate, daca voieste. 5. Nu poti fi fericit, daci impilezi pe aproapele tau, nici dac& vrei sa fii mai presus decit cei mai slabi, nici daca te imbogtesti si asupresti pe cei sarmani, nici mu poti imita pe Dum- nezeu cu aceste fapte, pentru ci ele sint siraine marefiei Ini Dumne- zeu, 6, Dar cel care poarta sarcina semenului siu®, cel care, avind 0 stare mal bund, vrea s& faci bine altuia mai nevoias, cel care da celor lipsiti cele pe care le-a primit de la Dumnezeu, acela este Dumnezeu pentru cei care le primese, acela este imitator al lui Dumnezeu. 7. Atunci, vel vedea, desi esti pe pamint, ci Dumnezeu locuieste in ce- ruri, atunci vel incepe si griiesti tainele Iui Dumnezeu, atunci vei tubi si vel admira pe cei chinufti, pentru ca n-au voit sa se lepede de Dumnezeu, atunci vei osindi ratécirea si inseléciunea lumii, atunci, cind vei cunoaste cu adevarat viefuirea cea din ceruri, cind vei dis- prefui moartea aparenta de aici de pe pamint, cind te vei teme de adevarata moarte, care fi asteapla pe cei osindifi la focul cel vesnic, care va Chinui vesnic pe cei dati lui. 8 Atunci vel admira si vei fe- rici pe cel care au suferit pentru dreptate focul acesta de pe pamint, cind vei cunoaste focul acela... #, cAPrroLuL x1 1. Nu spun lucruri straine, nici mu caut s& graiesc lucruri fara sint invatator al paginilor, find ucenic al Apostolilor ; slujesc 48 In. 3, 16, 18. Fee. 54 La aceasta tecun’ coplstul a setis: *Aici osteo taieturs 1a manuserisul de pe cate coplis (la: H. I. Mazrou, op. cit, p. 78, 0. 5). SRISTOLA CATRE DIOGNET a5 cu vrednicie celor predate ucenicilor Adevaruluf. 2. Care om, care @ primit fnvatatura cea dreapta si a fost nascut prin Cuvintul cel iubi- tor, nu cauta si cunoascé bine acelea pe care Cuvintul i-a invatat Nimurit pe ucenici? Lor le-a descoperit Cuvintul la ardtarea Sa, lor le-a grait pe fata, Cuvintul n-a fost infeles de necredinciost ; dar gra- indu-le ucenicilor, pe care i-a socotit credinciosi, ucenicii au cunoscut tainele Tatalui. 3. Pentru aceasta Tatal a trimis Cuvintul, ca sa se arate fin lume; Cuvintul a fost batjocorit, de poporul iudeu, a fost propove- duit de apostoli si a fost crezut de pagini, 4, Cuvintul era dintru inceput ; s-a ardtat nou, desi era vechi; dar se naste totdeauna now in inimile sfintilor. 5. Cuvintul Cel vesnic este astdzi stiut Fiu; prin Fl se imbogateste Biserica; harul raspindit se inmuljeste in sfinti, le da pricepere, le descopera tainele, vesteste timpurile, se bucura de cei credinciosi, se diruieste celor care-L cauté, celor care nu sfarima hota- ririle credintei, nici mu depasesc hotarele parintilor §, In sfirsit, frica de lege este ldudat8, harul profetilor este cunoscut, credinta Evanghelii- Jor intarité, tradijia Apostolilor pazita, iar harul Bisericii salla de bucurie. 7. Dacé nu intristezi harul, vei cunoaste acelea pe care le griieste Cuvintul, prin cine voieste si cind voieste, 8. Am fost in- demnat s& vé spun cu osteneala toate cite mi-a poruncit vointa Cu- vintului; iar din dragoste de cele descoperite, v-am facut si pe voi partasi acestora, 1. Citind si ascultind cu rivna acestea, veti cunoaste toate cite da Dumnezeu celor ce-L iubesc drept pe El. Aceia ajung paradis al des- fatarii, pom atoateroditor si infloritor ; crese in el insist si sint impo- dobifi cu fel de fel de fructe. 2. In acest pamint a fost sadit pomul cunostinfei si pomul vieffi; c& nu cunostinta omoara, ci neascultarea omoara, 3. Nici nu sint fara noima cele scrise in Scripturs. Ca Dum- nezeu a s&dit la inceput In mijlocul paradisului pomul cunostin{ei si pomul vietif ®, tocmai pentru a arata prin cunostinta viata, Cei dintii oameni pentru c& nu s-au folosit bine de cunostintd, prin inselaciunea sarpelui, s-au vézut goi®. 4. Ca nu este nici viata fara cunostin{a, nici cunostina dreaptt {ard vietd adevarati. De aceea au fost saditi c doi pomi unul Iinga altul. 5. Apostolul, vézind ce putere are cunostinta $5. 1 Tim, 3, 16. 56, Pilde 22, 28. BF. Fae. 2 58, Fac. 3, 411, 346, SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICE care se aplicd in vialé fard porunca adevarului, o defaima, zicind : «Cunostinfa semefeste, dar dragostea zideste» , 6, Cel care socoteste ca stie ceva far o cunostinté adevarats si marturisita de viata, acela nu stie nimic; este inselat de sarpe, pentru cd nu iubeste viata. Cel care are cunostin{a insofit’ de fricd si cauté viata, acela sddeste cu nadejde si asteapté rod. 7. S8-ti fie inima cunostin{a, iar Cuvintul adevarat viala! 8 Dac& porfi in tine pomul cunostinfei si ti-i drag rodul Ini, vei culege totdeauna cele pe care doresti s le primesti de Ja Dumnezeu; de acestea sarpele nu se atinge, nici ingelaciunea nu se apropie si nici Eva nu se stricd, ci ramine fecioara. 9. Mintuirea se araté, Apostolii se inteleplesc, Pastile Domnului premerge, vremile se aduna; Cuvintul, prin Care este slavit Tatal, se uneste cu lumea si, invatind pe sfinti, se bucurs, Caruia slava in veci, Amin. INDICE SCRIPTURISTIC Pacore 1, 28 = X, 2 Motel 3,17 = Vill 11, 1 Corinteni 4, 1213 ~ V, 14 Toh a0 So Bde via vi | RTS Xs om Xi 3 83 2 xe 11 Corineni 8 P= Vi, & Bre Xi, 133 = Vint grodo = Vv, 1216 Iesite 20, 11 = 19 = Mak a tea v8 Dewteronom 4 23"— th, 220, de = Xr eee Tov 25, 10 ~ Vil, 2 Marew 10, 18 = VILL, 8 ET Bon ov 10, 45 © ik, eae Psalm 4,814 ith 4 Lycet dWS Raaene ts, 2's Te wir = Vie 82x. 10, 10 — Vi fa eseni 2.19" V, 5 185, 8 Su ia se Ix, 5 Proverbe 8, 2—i0~ v.21 a9 2 vin a. ‘aa Xi . Ioaia 44, 9-20. 2. i“ Sates x, 2 foment 3, 10 = BB iro tk 2 toa, Colosen sto ie Teremia 10, 3-5 — Il, 2.3. 3,5 = 1X 1 —s Avecum 2, 18-19 = Il, 3 3,16 = IK, 2; X, 2 330 = 3h & Matson! 3,2.— Vuy6 toga 3.17 = Vil 3. 1 Timotei 2, 20 = UL 3 Cartea lui leremia prooro- 15, 18-19 = VI, 5. ae = Ve cul 15 19 = Via gas Kl Soa0 =u, a uae ona Bal ix i= ia ee Eve! 11,136 = 17 = M1 27, hay aeret 13, 14 = V, 58. a 13,2028 mn, 4 Petra 17 = Vit, 56-2! Romani 2, 4 = Vill, 7. 2,13 = V, 10. Bike ets Vb 31822 Teceecailcsene 8, 32— Vit, Thy wx, 2M Petra 1,13 ~ VL 8 wie 2 ean ts hs vis 13623 ti 33 — IK 1 oan 3, 13 ='Vi 5 15,7

    You might also like