ACADEMIA NATIONALA DB EDUCATIE FIZICA BUCURESTI CATEDRA DE ANATOMTE Conferentier CEZAR NICULESCU Doctor VASILE NITESCU Medic priner Medic prinar Drein gtiinje sedicale Dr.in gtiinge medicale Coordonator = Dr. ALEXANDRU GIOLAN Asistent universitar LUCRARI PRACTICE Ds ANATOMIE FUNCTIONALA eee BucURES#T -is92- eeSISTERUL MUSCULAR GRNBRALITATI PH de feout ausculer strist gi conjunctiv cu fibre colegene, elestice, de reticulins, tnglobate tntr-o mesh fundenentelk coloidels, constituind o unitate. anstomofunctionals - stoaul. Componente nevrovescularé eeiguré troficitates, motili: Litetes, aetebolienul, integritatea tieulers orgonict, sie tenetict gi bicsorfologick fn orgenismul ca tot oniter. D paxyite de yeout conJunctiv, Torele ausculare constitute fe cicole care confers forsa mugchiului. Le onul vie, augehii eu o stere de contractie permanenti, involuntars, ce realizeazi tonueul muscular bezel, involunter, tntretinut de inervetie extrapirenidels - miootatics - le cere pornegte contrsctis musculers voluntart, piranidalk = miodipanion - . In tinpul contractiei musculare, etna volunul ristne a Lagi achinbtndu-se doar forma ea, mugohiul trege gi gobili- Zeaxt partes osceat pe care se inork, lutnd punct fix pe ong Uelth parte ososek, interesind direct pozizie erticuleties eceator case. Fiecare mogohi, prezinth on eorp gi dou extrenitati, nite dnoer}ii, o insertie de origins - opizo- (origines) 9: © Anseryie terminals - insertio - (insertie). Wugchitl 9¢ fixeert pe os printrun tendon. Acesta pi trande tn mses osoest continutnd fibrele de colegen dia os Geseriee de Sharper, tapletindi-ge le inseryie ou cele peria fe (demonetrat Ge romenit Fp.1-Reings gi Z. Jegnoy), cmnvelesc osul. Detoritt aceotei structuri, im tinpul ec}iunif ele, mugehicl locelizes:t efecto) asuprs zonei de insertie jar prin periost anortizeast gi gocul rezultet prin dispersia 0 pe Intreags euprefeti opossK. Cu alte cuvinte mugeniol vege direct de oe ¢i indirect prin periost. Este exeaplul clasic dat de Breug care spune: triigtnd pe neve de pentaloni este ce gi cum 1-ai trage de picior. tioitete muaculert foarte dezvoltats; = patologie neurcendocrink genetic, efnd constitutio- nal elupticitates sugehilor este ssocicté cu elasticitetes pielif gi loxitete articulart (eindromal Flinefitter); ~ exereitiu; = vivati ~ lexitate erticulart ete. Activitates musculert determing hipertrofia mugehSulus, itn tinp ce imobilizeres determint strofie scestuia, aspect Age se explic’ mobilitetea camenilor “garpe", @ Jeonstetat in imobiliztrile prelungite le sportivi. ecrobetilor de circ, a ginnagtilor. Forte gi elasticitates mugchiului se pistreazi prin exer Pirghiile seupra chrore actionesz mugchii, fn raport feigi. Wigeares otiavleazh coaponenta vascolo-nervoast muscu- ¢U Punctele de oprijin, de eplicere a fortes gi » greotlyis Fr tars i indirect troficitetes augchiului. Mugchiul tn ecti- Pe care o au de tndepirtat otnt de trei feluri: Mettete prinepte de Slo ori mei aulty cantitate de stage de- = de echilivry; L fTett cel in insctivitate. = de forge; Denervarea, ntreruperea inervatiei sev a vasculerizatie! ~ de viteen. S Janui mugchi, deternint degenereres scestuia cu sclerozi scope: Privind reportul dintre greutetea corpultii 94 Aiindu-se de fesut corjuncti 2 {masetlert, trebuie epecificat of magehii represiath 2/5 ain 28, este rezultetul jgreutetes corpulul. Eremplifictnd - mesa susculers a unui ‘nowntris posturis - poritie in cere se fixensk otitucingn adult de 75 ke, ctatlregte fn medie So ke, ier acheletul tn georpului sir vegnentelor sale gi depleseres - ce cuprinde medie 15 kg - reapectiv 1/5 din groutates' corpului. Acest 1u- Le de trecere © corpului pentru 9 reslize aigcares. cru este inportant pentru acei aportivi ce fac eporturi ée Forte ougchiului este proporticnslé co bogie de fibre 'TOrtH gi 1s care unul dintre eriteriile importante eate greu- core 0 are. Unii augohi ont acurti, atristi gi-bogeti tn totes corpului. loglobing. Ei eint mugehi ¢e forth gi tn general mugchi de ostinere. Al}ii stnt lunei, otireci fn mioglobinl gi eu nu- 1 miofibrilelor mai crescut- Acegtia stnt augehi de vi- BLASEAICARE cu migeare vepidt, der core obosenc mai ogor. | Miscares pe core suschiul o realia Wugehii sfnt organe elastice. Aceasti celitate este conv’ T. Dupl forms: erith de tesutul elostic din mess musculers gi de suprefeye 1) mugehii seurti; ionului, ca gi de elasticitates tendoenelor colagene cu o 2) mugehif. lungi; msibilitete de 5% prin onduletiile fitrelor teniindsse sau 3) mugehif leti (dreptunghiuleri, tn ura wpirslews 2 #idpelor eclogenc ole augehtlor Langs evantai, pensti louviere). Elasticitetes corptlui, unedri foarte dezvoltats multipensti); rezultatol unor fectori ce:4) ofreulari (orbiowlari, efinoterient); 5) fueiformi - ou unui sav mai multe capete (biceps, triceps, ovadriceps) 6) 4ix eau policastric (cu mai multe pintece) II. Dupi funetie 1 au Jai pielosi (outani) - aviguré mi- ca, expresia gi Limbajul artioulat; 2 = sugehi masticatori - avigur’ masticajia gi fonatia 1a om; 3 = mugeaii tensori capsuleri. - tntind eino~ viele artioularé in migearile de Ziexie, extensie, abductie, adducyie, rotayies 4 = oraniomotoris 5 = scheletici. IIT. Topogratio: mugehii ccrpului omeseao se grupeast astfel: Ls mugebii extremitiyii cefalice: a) nm. plelogi ai fepei gi gttului; ) m. marticatori; 0) m. oranionotori ugebii tronchivlui: a) mugobii proprii ai trunchinlui (m-intrin~ seci) - situati antero-latersl; b) migebif ganjurilor vertebrale (m-apinali) = situayi pe fata posterioart a trunchiu~ lui, paramedian 0) mugehi care leagi nenbrul superior de ‘truneni 3. mugeni ai oxtreniti}ilor: a) mugohi ai mesbrolui superior: = af uptrului; = al bratuini; = ai antebrewiaty = oi efinii, an b) mugehi ei membrului inferior: ai centurid pelyine (bazinului); cospseis ~ ai gaobei; = ai pictorolus; doreului piciorului; =o planted MogebSi extremititii cefelice Extrenitates cefelicK, polul superior al corpului one~ in ortostatina eote constituits din cep gi git. Caps este prezent de le gropul din seria eninela, ser gttal genetic, produs prin trecerea de 1a viste acvatick 1s cee te restr. Oitul ofers posibilite necesard nutrities, epiriril gi reproducerii. Fe scheletul cupului - colveria - pe fete gi pertes af teriosrs gftului, ce diepon sugchii pielosi, cere, 1s on prin sctiunes lor realizeszt expresia fetei, mimica ef lint fol artioulat. Le petrupede, mugehii cutaneti euperficiall aint fntings, cuprinzind trunchiul g{ ridiicinile seabrelor eel puyin. 2 Pe neuro gi viecerocraniu, se dispun suschii seaticatort, ‘care au o insertie fixk pe bxobast gi una mobil& pe mendibi Prin ectiunes lor complexk acegti mugchi realizeort migetri de mosticstie gi vorbire. ‘ = contribute 1s migotrile capului gi echilibrares lui pe cdloena vertebrali.ional al persoanes, gi viretu. Contine o serie de or- gene vitale (ele aperatulai éigestiv, reepirator, vascular gi mugeni. | Mo Losi si fered told Se inseré cu un cept pe echeletud facisl gi cu cela~ elt pe deraul cotanet printr-un-tendon elestic. contractia ecestore determin’ tnehideres sau denchideres orificiilor @intr-o regiune (buze, pleospe, aripile nasului). Prin for meres de cote, tecunentare, ei realizest ainice fetei. feegti mugchi stint de orsein& branhials (deriva ain partes susculars © arcu?ai IT brenhiel). Bi no au fescie, excepting augehinl buccinstor pe core slunect bule edipones @ lui Bichet, In tinpul aigcsrilor efectuste de mandibula. Toti mugchii pielogs efnt inervati de nervul faciel. La mugehii pielopi s-ar mai putea adtuge aces mugehi care ve ineert cu onbele capete pe echeletul faciai, nuniti mugehi{ snoali (traneversus nenti, nuchse, snonslus maxillee mandibulee, sive menti, pterigospinosus ete.)- Deseriere weepicranien Acopert bolts celveriei, svind fn mijloc eponevroza epicrenisng. S-e aai nunit gi mugehivl fronto-oecipital, der | @enunirea nout este nei completh deosrece cuprinde pe Itnet +fronto-cceipire eu cele dout pintece (venter) frontal 9i occipitel un tendon intersedier - aponevroza epicreniant ~ gi mugchiul texporo-parietal. vents ta): eponevroze epieranienk deraul cutanst din regiunea supreorbiteré nunit m. fronted. M. TEMPORO- PARIETAL APONEVROZA EPICRANIANA VENTER OCCIPITAL wes ~ ey bes ete VENTER FRONTAL = — r ew Heron.APONEVROZA EPICRANIANA M.ORBICULAR AL PLEOAPELOR M. AURICULAR SUPERIOR M:TEMPORO: PARIETAL- VENTER, YRONTAL M, AURICULAR M.AURICULAR ANTERIOR venteR POSTERIOR OCCIPITAL ms o) aimicil. Determing cute transverssle 1s pielea regiunii frontsle, ridich sprince- nele gi pieles de 1s beze nasului- nuait m-occipital. Linie nucels supresk origine Sneertie: sponevroze epicraniant ‘ectiune: Determin& cute trans’ tn regiunea oceipitals. temporo-parietal tn prelungires a.suriculer superior eponevroze epicreniant sinergicl ectiunii m-auriculer superior Aponewroze epicreniont Este un tendon internediar intre poryiuile devors ele n-epicranian. Intre sponevroze epicrenient gi pericet, exists fesut conjunctiv lex, ce creeasi posibilitetes dete qWril ocesteia cu usuringd de pe periost, eccidentel sau tn earl eutopeiilor. -_ ord} 3 Se gloegte in grosines plecepelor. 4 origines: tn unghiul intera al orbitei, pe oaul frontel, maxiler gi Liganentul palpebrel mediol Ligamentul pelpebrel mediel, lateral, cresste Lecrimeld posterioers » ooului Lacrii Mugehiul ere mai multe portiuni. Bnusertim: perte! pal-'s pebrali gi partes orbitals, cere 0 tnconjoars pe ces pslpe brels. insert ii Actiune: tnchide pleoapele; contribuie le taprigtieres igorettpculomotor) ca gi de m-luller parte din a-neted ce incom joerd m-orbiter- deci, tops acegti augebi particips le inchigeres gf deachideres pleospetor. Lei nervilor acestor mugeni de- termint: | M.SPRINCENOS = yoritie Intreteschiex @ pleoapelor permanent in perslizii faciale periferice; = plecepe este clisuth - tn ceaul sectiunti eeciden- tele # sinpaticulal cervicel. M._aprincenoa_ sargines orbitels superioart pe dermal cutanat, can 1s aijlocul eprin- cenes prin contractie determing cute verticsle tn junBtetes nediels © pielif sprincenelor Ma depresor suprecilior 7 : Bete deserie cam. separat, der de fapt este pertes nedials am. orbiculer al pleoopelor- origine: ligementul palpebrel medial ineertie: pieles portionii aediele 6 sprincenelor setinne: particip& le covortres sprince: Mt. procerus (m-pirenidal tn nomenclatura veche) origine: spofize frontelK « negelului insertie: pieles Gorsulai nasului contractia deternint cute tranaverssle la r¥ageina nasului actiun E. nese) Are Gout piri: partes transvers origine: dorsal nesului Anser}ie: ganfol nazolabial de fectiune: ridict aripa nesului gi diletn nurile. -B-Ms depresor ol septulni (m.mirtiform tn nogenclature Sugurile slveolere sle mexilerului gi septel nesuled tegunentele merginii posteriosre ale nirilor actiune: cobosr margines posteriosré s aérilor gi septal nasel; strimbé nirile Me is iciulus Bine dezvoltati, sctionea:k aaupra buzelor tnchiztndu- 1e gau deachizinau-le. / M. orbiculer 91 buzelor i selerisediai’ oneal tal enfetne mayest ues daa vitsls foerten teotaus="atige ceiefLain Soesk qi pecten Eoreinein = sitantd pericerse de cealaltt porte, M. orbiculer a1 buzelor, actioneszi ce un efincter ca gi orbiculerul pleospelor. origine: formeazi partes centreli mugchiului cere se Intinde ca un arc de 1a 0 cooiguri @ buzelor Je ceelelta, 1a buzs ouperioert gi cea inte- rioers insertie: pe tegument gi mucosa: (conisure lebiilor) Parte lateralk © mugchiului, este constituits de fibre os nigte jumktuti de ercuri care pleack de le juzs alveolorie @ incisivilor ¢i se tnéreepth leteral spre cosisura buzelor. Medien cele dous pirti eint suprapuse. Actiune: de Inchidere « gurii. Impreunt cu fibrele ce provin de le alti augchi, determing migouri veriste ale buzelor. Intervine fn migeerea de prindere a alizentelor, flulérat, euriet, In supt ete. bucels ® comisurilorori, 2 2) coltului gorii: - fn nonenclatura veche ‘triung-ioler el buzelor, denunire dath éups : pornegte de pe corpul mandipulei, de sub insertie m. depresor al buzei inferioare tegumental conisurii lebisle origine: fa insertit acy iune: conisura burelor lugegte gurs transversal. origite: fate lsteral& a osului zigonotic inertie: tegumental conisurit purer ¥. nic sigomatic este aituat aléturi gi lateral ae rele eigoattic fate letersi& © opului xigonetic gi prelun- - gires fibrelor laterale ale orbiculerului pleoapelor inserjie: dermcl tegumentalai din apropieres comisurii buselér ~~. sctiune: | antndol'mesigomatiei ridiew coltul gurit, S’eontribuind le realizerea minicif rtpulai gi stmbetului. Ee _ridicttor al coltwiui eurii In nomenclature france: ee nuns origine: fos canink inserzie: dermul tegumentul comisurii buzelor aciiune: ridicl-colgal garii gi buss superioars J. eonin =e ‘ I M.DEPRESOR AL COLTULU! GURII --MZIGOMATIC. 2 MARE MRIDICATOR AL EI SUPERIOARE M. BUCCINATOR, INFERIOARE, M.RIDICATOR AL BUZEI SUPERIOARE ‘Si ARIPI NASULU! M.PLATYSMA CM.PiELos aL @truLul > M, RIZORIUS: 2 oa) origine: asterivartia maxilarului, sub orificiul Anfraorbiter insertie: dermul buses superioare acfiune: ridick baze superioari ia i 01 origine: spofize frontel& a maxilerului Ansertie: tegunentul aripii oasului gi busa superioark actiune: ridie buze superioart gi aripa nasulut M, depregor 0} busel intertonre origine: corpul mandibalel Aneer$ie: tegumentul busei iaferioare ectinne: ooboar& buza inferioar& Bs Buselwsbor origine: pe ow/l maxilar gi mandibul&, pe apofizele alveglare respective deasupra ultimilor treL molafi gi pe ligamentul pterigomandibular Ansertie: pe dermul de 1a comisura buselor aotinne: 1Stegte gura transversal; impinge aerul expi-~ rat (rol fa folesirea instrumentelor sufli~ ‘toare) ‘Ms piclop 0} gitulys crigine: fascia m. mare pectoral oi m.deltoid, olaviouls insertie: dermul comisurif orificinlui bucal gi a buzei inferioare, fate anterioar& a mandibulei inervatie: ramtri din n. facial actiune: fnoreteste pielea gitului; trage fn jor forioar& gi ocltul guriis participl 1a eobortre wandibulesMugehii masticatori Sint mugehi puternics care menevrears mendibula gi ar dentare, fnchiztnd sav denchizind gure. Bi ecerce, fnasliveres gi tritureres elimentelor, in winica gi articulares cuvintelor- Topi augehii stmt inervati de nervul mandibular. 4. saseter Are doul porgiunt: una superficial mai volusinoaek gi alte profands. Portes ef. origine: apofize temporal a arcades tigonatice Jusertie: pe tubervzitetes masetericé » raaulul andibalei Fertes profundy oririne: pe apofiza sigonatick # osului terporel gi opuloi zigonatic fete leterels a ramurii mandibulei ridict mandibula. Este unol dintre cei nei paternici mugehi masticstori. K. tespore! Face parte din grupul celor mai puternici a.sasticetori origine: foes tenroral& pint 1a linia tenporela infe- | “4 roars a opulu! parietel { inserjie: pe fascia tenporalag apofize coronoiak » mondibules 2 actinne: ridiek gi trage mandibole tnepoi, realiztnd migceres de triturére » mandibulei. ‘ MTEMPORALfooe pterigoidd i foya nediol a »potized pterigoide foye nediel’ » ranului gi unghiul sandibuled invervasie: resori ale nervului sexdibolar sctiune: Participx 1a aseticatie prin: ~ Tealizeatk sigcorea de ridicare a aendibulel = In contracyii, tn acelagi tip cu ..pter goldien extern de aceesgi part sigearea tnointe « sandibulel. Ctnd contrectiile slterneast dintr-o priste ju alta, se produc migcKri de laterals ute ele mandibulei. MopteriGoidien Later Are douk faacicol insert: eeteraing unul inferior gi altul superior. srigine: ~rascicolul inferior: ~- fete latereli » apu- fizei pterigoiae ~fescicolul superior: - fete tensorsls » aripit marie sfencidului inagrtie: printr-un tendon conun seurt pe gttul condi- Jului sandibular pe capsule articulatiel tenpo- Forandibulere gi discul articular. actiune: prin contrectia simultant.a sabilor a.pteri- goidien{ lsterali, trtredeschide gure. Inpre uni cu a.pterigoidian inten de acceagi parte | realizeazi aigcares de iaterslitate oi tnainte @ corpului mandibulei gi deci gi a arcades dentare. Esociile auschilor gesticatori MugehSi masticatori stat acoperiti de faacii. Decarece unele dintre cum ar fi acees « a.tenporal au rol de eponevrozs ¢i servase tneertiilor muscular M. PTERIGOIDIAN LATERAL M.PTERIGOIDIAN MEDIAL ue M. BUCCINATOR MORBICULAR AL BUZELOR enunersa: