MINISTERUL TRANSPORTURILOR Cabinet Ministru ORDIN Nr. 215 din 08.06.1994 In temeiul Hotararii Guvernului nr. 798/192 modificat’ cu Hotararca Guvermului 487/1993 privind organizarca si func fionarea Ministerului Transporturilor: In baza prevederilor cap. I, art. 38 din Legea Drumurilor nr. 13/1974, Avand in vedere avizul Consiliului Tehnico-Eeonomic al Administratici Nationale a Drumurilor nr. 944 din 30 martie 1994, Ministrul Transporturilor emite urmétorul: ORDIN 1. Se aproba .Instructiunile telnice departamentale pentru determinarea prin’ deflectogcafie gi deflectometric a capacititii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide”, avand indicativul CD 31-93, anexa la prezentul ordin 2, Instructiunile tchnice departamentale pentru determi- narea prin deflectografic si deflectometrie a capacititii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple, CD 31—89 isi inceteazi aplicabilitatea. 3. Administratia Nafionalé a Drumurilor va asigura pub carea instructiunilor impreuni cu Ordinul Ministrului Trans- porturilor MINISTRU, AUREL NOVAC 40 INSTRUCTIUNI TEHNICE DEPARTAMENTALE PENTRU DETERMINAREA PRIN DEFLECTOGRAFIE SI DEFLECTOMETRIE A CAPACITATII PORTANTE A DRUMURILOR CU SISTEME RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE Elatorate de CENTRUL DE STUDIL TEHNICE RUTIER! INFORMATICA (CESTRIN) DIRECTOR ing. Dumitru Petre Sef sectie Structuri rutiere ing, Padure Florica Elaboratori ing. Padure Florica Elaboratori colaboratori dr. ing, Fodor Georgeta 41INSTRUCTIUNI TEHNICE DEPARTAMENTALI PENTRU DETERMINAREA PRIN DEFLECTO- GRAFIE $1 DEPLECTOMETRIE 4. CAPACITATI PORTANTE A DRUMURILOR CU SISTEME RU. TIGRE SUPLE $I SEMIRIGIDE, Inticativ CD. 31.93 Inlocuieste CD 31.89 1, GENERALITAT 1.1. Prezentele instructiuni tehnice se refera la metodolo- giile de investigare prin de‘lectografie si deflectometri, metode nedistructive de misurare a deflexiunilor complexului raticr, 4 capacititii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple mirigide, precizand at&t scopul acestor determiniri, modurile de cfectuare a misuririlor si de preluerare a datclor obfinat cat si domeniile de utilizare'a acestor date la proiectarea, execu- tia, intretinerea si ranforsarva sistemelor ruticre. Aceste metodo- logit de investigare a capacitatii portante a complexelor ruticte nut se utilizeazt in cazul pavajelor de piatra. 1.2. Prin deflexiune se infelege conform STAS 4032/1-90, deformatia vertical clastici a complexelor ruticre sub act ine rotii unui vehicul, misurata Ja diferite niveluri ale sistenului rutier san pe patul dramului 1,3. Deflectografia constituie metoda de masurare a defle- xiunilor cu ajutorul dispozitivelor tip Lacroix, care permit inregistrarea automata a datelor obfinute. In dotarea Admini tratiei Nationale a Drumuilor se afli in prezent un dispo, tip Lacroix montat pe un autocamion, tip Roman. 1.4, Deflectometria constituie metoda de masurare a deflexiu- jlor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie, care permit citire pe micropreparator a datelor obfinute Deflectometrele cu pirghie se diferentiaz’ in functie de mo- dul de determinare a delexiunii si anume: Elaborate de: CENTRUL DE STUDI TEHNICE RUTIERE $1 ‘ST INFORMATICA (CESTRIN) Aprobat de Min. ‘Transp. eu ordinul us. 215 din 08.06.1994 - deflectometrele cu parghie tip Benkelman care permit misurarea direct’ a deformatiei verticale clastice (leflexiunea) a complexului rutier; — deflectometrele cu parghie Soiltest care permit misura- rea deformatici verticale totale (suma deformatie’ verticale clas- tice gia cclei remanente) si cea a deformatici remanente. Defor- mafia vertical elastics (deflexiumea) reprezint& diferenta dintre ecle dowd componente misurate ale deformafici verticale. 1.5. Deflectografia sau deflectometria se utilizeazi la sta- bilirea capacititii_portante a complexthui rutier, implicata in determinarea tebnice a drumurilor moderne conform ine structiunilor CD_155-86 si in dimensionarea straturilor de ranfor- sare conform ,,Instructiunilor tehnice departamentale pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple gi semirigide pe baza rezultatelor masuririlor de deformabilitate cu deflectograful Lacroix-Roman, a instruetin= nilor CD 152-85 si PD 124-84 L.6. Deflectometria se poate a muri: fa. stabilirea capacitayiiportante a drumurilor nemoderni- zate. In acest caz, masurarile cu deflectometrul cu parg! efectueavi in cadinl studiilor tehnice, in scopul evident sectoarelor de drum a ciror capacitate portant prezinti variayii sezoniere mari si pe care trebuie si se intervind cu luer’ri de co- lectare si evacuare rapida a apelor superficiale saw de imbundti- tire a drenirii apelor subteranc: b. controlul calitagii Iueririfor de exceutie a drumurilor noi sau de amcnajare gi reparare @ celor existente, conform ,Normati- vuluj privind executarea mecanizati a terasamentelor de drumuri ind. CD 182-87, STAS 12253-84 gi STAS 6400-84 1.7. Datele deflectometrice “si deflectografice culese prin misuriri si stocate (cartoteci, binci ete.) trebtie corelate in ceea ce priveste perioada maxim’ de stocare eu prevederile in- structiunilor tchnice departamentale privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne, ind. CD 155-86. In cazul utilizinii acestor date la calculul grosimii straturilor de ranforsare, peri- oada de stocare va fi de maximum 2 ani si trebuic s& fie corelaté cu tofi factorii care influenteazi capacitatea portanta 1.8. Terminologia utilizat% in aceste instructiuni este con~ form STAS 4032/1 90, iar termenii tebnici noi utilizati se defi- nese in intcriorul instructiunilor. in wmitoarele ca- na § 432. TEHNICILE DE MASURARE A CAPACITATIL POR- TANTE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE St SEMIRIGIDE 2.1. Capacitatea portan‘a a sistemelor rutiere suple gi semi- rigide se determina prin folosirea unot tehmici diferite de mi rare @ caracteristicilor de deformabilitate a complexului rutier, ferentiate in functie de crmitorii factor a. component misurati. a deformatiei verticale a. supra: fefei complexului ruticr sub solicitarea osiei din spate a vehicula de misurare; b. durata de soli ii; ¢. autonomia dispozitivalui de misurare fati de vehiculul de masurare. 2.2. Tehnica de masurate a capacititii portante este speci- fick dispozitivului de masurare utilizat si anume a. in caaul deflectometrelor cu parghie tip Benkelman, durata de solicitare a complexului rutier in timpul masurarii este de maximum | min. fiind corespunzatoare unei viteze de depla- sare a vehiculului de masurare de max.0,5 km/h. modul de efce- {uare a misuritilor si de pre'ucrare a datelor obtinute sunt date in capitolul 6 al instructinnilor b. in cazul deflectometrelor cu parghie Soiltest, durata de solicitare a complexului rutier in timpul mésuriirii este de or- dinul zecimilor de secundi, find corespunzatoare unci viteze de deplasare a vehicului de misurare de 0,5... |_kmjh. Modal de cfectuare a misurarilor si de prelucrare ‘a datelor obtinute sunt date in capitolal 7 al instructiunilor; c. in cazul deflectografelor Lacroi: @ complexului ruticr in timpul masurarii este de ordinul sutimh lor de secunda, fiind corespunzitoare unei viteze de deplasare a vehiculului de’ masurare de 2...3. km/h Deflectograful Lacroix-Roman_ permite inregistrarea auto- mati pe hartic milimetried a valorilor masurate. Modul de lees tuare a misuririlor si de prelucrare a datelor obtinute sunt date in capitolul 8 al instructiunilor. 2.3. Indiferent de tehnica de misurare adoptata, deflexiu- nile complexului rutier sunt corespunzitoare solicitarii comple. tare a complexului rutier in timpul mi- su , durata de solicitare 44 xului rutier produsi de sareini pe una din rotile duble din spate de 50 kN a vehicului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 100 kN) 2.4. In cazul masurarilor efectuate in scopul evaluirii starii tehnice a drumurilor publice cu sisteme rutiere suple si semiri- gide si in cel al ranforsarii acestora, capacitatea portant’ a sec- torului de drum misurat este recomandabil a fi exprima diferent de tehnica de masurare utilizata, in mod unitar (conf. pet. 5.2), pentru a avea posibilitatea de Comparare in timp. In cazul misurarilor efectuate in scopul stabilirii capaci- i portante a drumurilor nemodernizate si pentru controlul calitafii execurici drumului, capacitatea portant a sectorului de drum masurat este caracterizaté de rezultatele prelucririi sta- tistice a datelor masurate, corespunziitoare tchnicii de misur: adoptate (deflectometrul cu parghie tip Benkelman sau deflec- trometrul cu parghie Soiltest) 3, MODUL DE STABILIRE A SECTOARELOR DE MASURARE, 3.1. Modul de stabilire a sectoarelor de misurare a eapacita- tii portante a unui drum difers in funcie de scopul misuririi $1 de tehnica de masurare adoptata 3.2. Masurarile pentru ranforsarea sistemelor rutiere suple 3i semirigide se efectueazai pe toati Iungimea tronsonului de driim pentru care se efectueazA proicctul le sporire a capacitatii por- tante. 3.3. Misurivile pentru determinarea stirii tebnice se efee~ tueazi pe sectoare de misurare reprezentative din punctul de ve~ dere al capacitiyii portante a tronsoanelor omogene de drum, stabilite potrivit reglementirilor previzute la’ instructinnile ind. CD 155-86. Pe un tronson omogen de drum lungimea totali a sectoarelor de misurare trebuie si fie de min 1/10 din lun mea acestuia. In cazul tronsoanclor omogene cu lungime sub S.km si al deflectografului Lacroix-Roman, misuririle se vor efectua pe cel putin 1/3 din lungimea acestora. 3.4, Masuririle pentru determinarea stitii tebnice a drumu- tiJor se vor efectua dup cum urmeazi a. in cazul drumurilor cu dowi benzi de cireulatie pe ambele benzi; 451}, in cazu) drumurilor ev patra benzi de circulagie, pe cele douk benzi laterale, dupi caz si pe benzile centrale. Misuririle cu deflectometrul cu. parghie se efeetueaz’ pe firele de masurare, situate la cistanta de cca. 1,00 m de marginea Dietii carosabile, Pe fiecare fir de misurare, misurarile se cfee- {ueazi in puncte situate la distante egale (de ex. 23 m sau cel mult 50 m)}, astfel inc&t pe un fir de masurare si fie cel putin 20 punete de masurare: Prin fir de masurare se intelege linia imaginari care uneste punctele de misurare sub aceleayi perechi de royi duble ale esiei din spate a vehicului de masurare Misurarile cu. deflectograful se cfectneaza pe dowa fire de misurare (sub ambele perechi de roti duble ale osiei din spate) astfcl incit firele laterale de misurare si fic situate la distanta de cea, 1,00 m de marginea pirtii carosabile. 3.5. In vederea controlului calit&rii executici autostrazilor, drumurilor noi, a amenajirii, Argirii si reparirii_partii carosa- hile a drumurilor existente, masurarile de capacitate portanta se electureazi pe sectoare de drum la nivelul superior al terasamen- {ului, inainte de execntia stratului de forma, in cazul in care este prevazut in proiect, Ja nivelul patului drumului gi la nivelul st {urilor de fundatie si al stratului de bazA din materiale granu- lare. in vederea controhului calitiqii exceutied autostrazilor ma- surabile de capacitate portanta se efectucazd sila nivelul tere- nului de fundare al rambleelor. Misuratile se efectucaz’ in profiluri transversale amplasate a distange ct mai mici (max. 20-m), astfel inedt sh redea imagi- nea cAt mai fidel a variatici capacitatii portante a dramului pe Intreaga sa supraiati, pufin inainte de executia stratului_ ime diat superior. Se recomanda ca atunci cand exist’ conditii teh- nice ca masurlrile si se efeetueze pe cite 2 fire de misurare (sub ambele perechi de roti duble ale osiei din spate) amplasate pe benai longitudinale cu Kitimea de 4,0 m. 4. PERIOADA DE MASURARE A CAPACITATIL PORTANTE A COMPLEXELOR RUTTERE 4.1, Misuririle cu deflectograful sau cu deflectometrul cu parghie’ se cfeetueaz in pevioadele in care complexul rutier Inereazt in cole mai defavorabile conditii hidrologice si anum 46 primavara, imediat dupa dezghet gi pha’ col mull ie dupa perioada ploilor de primayara’ (aprilie ~~ mai), Inceputul acestei perioade de misurare corespunde momentului in care temperaturile in pimantul din zona dramului depiigese 0°C, in mod informativ fiind dup’ o perioad’ de min. 10 zile cw valori pozitive medii zilnice ale temperaturii acrului si nu mai mici de 45°C; — toamna, dupa un numir suficient de zile (aproximativ 10-15 zile) de ploi care au condus la crearea conditiilor hidrolo- gice defavorabile, dar inainte de inghet. Masuririle se pot efectua gi in alte perioade decat cele men- fionate mai sus, reaultatele find mumai cu caracter informativ. Decizia gi stabilirea perioadei de masurare se face pe hava unei analize ‘tehnico-ingineresti,, prin analizarea factorilor care conduc Ja realizarea conditiilor hidrologice defavorabile ale com- plexului rutier. 4.2. Confirmarea condifiilor hidrologice defavorabile se recomanda a sc efectia prin prelevare de probe pentru determina- rea umidititii relative (exprimata prin raportul dintre umidi- tarea natural si limita superioar’ de plasticitate), mai ales pen- tru sectoarele gi zonele unde sunt dubti in ceea ce priveste exis- tenta conditiilor hidrologice cele mai defavorabile in acest scop intr-o zona caracterizati prin aceleagi cantitati de precipitatii (bazin hidrografic) se vor preleva pe unul din see toarele de misurare situat cu precidere la nivelul terenului sau in debleu cate minim dou’ probe din pimantul de fundatic. Probele trebuiese transportate in conditii corespunziitoare pen- tru evitarea modificarii umidititii (ambalate in folie de plastic) Ja Jaboratorul cel mai apropiat pentru determinarea operativ a umiditatii relative Laboratorului de specialitate i se va solicita efetuarea urmi- toarelor determiniri: — umiditatea, conform STAS 1913/1-82, iar in cazurile in care nu sunt cunoscute caracteristicile geotchnice din studiile anterioare ; = compozitia granulometrie®, conform STAS 1913/5-85; — limitele de plasticitate, conform STAS 1913/4-86. Emiterea buletinului de analizi nu trebuie si depiisease 3 zile de la prelevarca probelor de pimiint a7Pentru fivcare proba se caleuleaza umiditatea relativa. In functie de compovitia granulometric’ gi limitele de pla: ticitate se stabilese tipul pimAntului, cu ajutoral tabelului 1, Tabelwl 1 Tabelut 2 Umiitagi retatize (W/WL) elimateriea Comporitic granutometyick Categoria pam ui Crasiticarea pamantarilor STAS 1243. 108s Avgita | Prat | Nisipy sub 10 cu saw fir frae Sccuee PE sui 0.5 a Piety ew nisip " PD 10.20 ew Faction 1 1 uy Iriput pal ; t La nivebal fa terenula zg uebien La nivetul a terenuln Ce 3 achien = | protitmist| 2 | protir mist P3 fos0s} 0,57 | 0,509 os | 0,385 0.021 pa fos! odio | ots2 0.327 | 0.585 0,625 P35 Jogos} os0n | oss 034s | lst 0600 Nisip piles argilos, Prat nisipos, praf ar| gilos-nisipes, praf ar filo Argili prifeast, ar PS | gild nisipeasi, argita| peste 13] 30 100] 0 70] 0 70) Peifoasi-nisipansd ip} 0...20 1 0...30 | 0...50] 35 tao} Cocnive 0.25 | 0...30| 35 100) 0 5 Se calculeazi valoarea medic aritmetic a umiditatilor re- lative a probelor de pimant_ prelevate: Valoarea medie aritmetica a umiditatii relative obtinuta se compari cu valoarea din tabelul nr. 2, pentru acelagi tip de pi- mint si acclasi tip de profil transvers Dac valoarea medic a umidit&tii relative obtinuta este mai mare decAt valoarea minima prevazuta in tabelul 1, stabilita in functie de zona climatericd, tipul profilului transversal (cam- bleu, nivelul terenului, profil mixt, debleu) gi tipul pamantului, atunci complexul rutier Ivcreazi in cele mai defavorabile con” ditii_hidrologice in cazul profilului transversal mixt regimul hidrologic al terasamentului este determinat de umiditatea relativa a piman- tului de fundatie din sipituri 48 In cazul in care buletinele de analiza confirma existenta unor conditii hidrologice defavorabile, misurit ile de capacitate porta t& pot incepe. In caz contrar acestea se sisteazi, sau, in eazul i care se efectueazt, rezltatele vor avea un caracter informativ. Valorile minime ale umidititii relative a pamantului de fundatie, caracteristice regimului hidrologie cel mai defavorabil ale terasamentului ratier Regimul hidrologic al sectoarelor de drum cu pamant de fundatic tip P I (pietrig cu nisip cu Ip < 10%) si tip P 2 (pie- tris cu nisip cu Ip = 10-20%) este acclagi eu cel al sectoarclor de drum imediat aliturate ca'pimant de fundatic tip P 3 (nisip prifos, nisip argilos), tip P 4 (praf nisipos, praf argilos-nisipos praf, praf argilos) si tip P35 (argili: prafoast, argila nisipoas’, prifoasi-nisipoasa, argila). Confirmarca conditiilor hidro- logice este obligatorie pentru toate unititile de drumuri, 4.3. In vederea stabilirii capaciti{ii portante a drumurilor nemodernizate nyisurdrile cu deflectometrul cu parghic se clec- tueaz& in perioadele in care complexul rutier hucreazi in cele mai defavorabile conditii hidrologice, conform pet. 4.1 In vederea stabilirii sensibilititii la variagii sezoniere a capa- cititii portante a acestor dramuri, se cfectueazi misuriri cu de- flectometrul cu parghie si in timpul verii sau al toamnei, dupi © perioada de min. 30 zile lipsita de precipitat; 4.4. In cazul misurarilor de capacitate portant pe straturi Dituminoase, temperatura medie a mixturii asfaltice nu trebuie 4 cd. 1007 4gsii fie sub -5°C gi nu trebuie s& depligcased +]. 30°C in caznl ut lizirii bitumurilor sau -+-25°C in cazul utiliza purilor tuminoase: In cazul utilizirii deflectografului Lacroix se pot efectua in mod exceptional misuriré de capacitate portant pand la tempe- raturi de -/-40°C, pe sectoare de drum a ciror suprafat’ favorizeazt funcfionarea corespunzitoare a deflectografului (fir zone exn- date, fir exces «le bitum, ete.) 2 interzice efectuarea misurariler de eapacitate portanta pe sectoare de drum in anul de realizare a tratamentelor bituminoase (dupi executia acestora) 5. MODUL DE INTERPRETARE A REZULTATELOR MASURATORILOR DE CAPACITATE PORTANTA A DRUMURILOR CU SISTEME RUTIERE SUPLE ST SEMIRIGIDE, $5.1. Modul de interpretare a rezultatelor misuritorilor de aacitate portant a chumurilor en sisteme ruticre suple gi semi- ide este specific domeniului de utilizare, conform pet. 1.5. si 5.2. In vederea evalutaii stiri tehnice a drumurilor publice: moderne previizute et imbriciminti hituminoase gi a ranforsirii sistemelor ruticre suple si semitigide se utilizeaz’ valoarea de- flexiunii caracteristice corespunzitoare tchnicii de misurare eu deflectograful Lactoix-ROMAN. a. Utilizarea deflexiunii caracteristice pentrn caleulul para- metrului de portanti al complexului rutier, implicat ir stabilirea stiri tehnice a drumurilor moderne este conform instructiunilor ind. CD 155-86. b. Utilizarea deflexiunilor caracteristice entra ranforsarea sistemelor ruticre suple si semirigide este conform: — anexa 6, in cazul runforsirilor cu straturi bituminoase : — instructinnilor ind. CD 152-83 in. cazn) ranforsirilor cu strat de baz din agregate naturale stabilizate cu lianti puzz0- lanici; — instruetiunilor ind. PD 124-84, in cart] ranforsixilor din beton de ciment a sistemelor rutiere suple. 50 de misurare utilizati, valoarea jculeazi eu relagia 5.3. Indiferent_de tehnic deflexiunii caracteristice se ¢: de = dM20 | tS 20, in 0,01 mm in cares AIM 20 — deflexitinea medic normals, corespunzitoare twhnicii de masurare utilizat’, in 0,01 mm S20 -+ abaterca medie patraticd normal, corespun- toare tehnicii de masurare wtilizat%, in 0,01 mm. ta = covficient care depinde de probabilitatea aparitied unor valori ale deflexiunii_ mai mare dee&t deflexiunea caracteristic& (4) de numarul de yalori ale deflexiunii medii {a) si de clasa tehnied a drumuli conform tabelului Valorile coeficientulnt ts Tabelul 3 Clase telnet ay pu Ls 5.4, Valorile indicatorilor statistici dM20 si S20 sunt co- respunziitoare itatii portante a complexuldi cutier in care acesta Incvcazi in cele mai defavorabile conditii hidrologice si sunt calculate conform tchnicilor de interpretare @ rezultatelor misurilor specifice ficedrui dispozitiv de masurare conform pre~ vederilor cap. 6, 7 $i 8 5.5. In cazul utilizarii tehnictlor de masurare a deflexiu- nilor cu deflectometrele cu parghic tip Benkelman si Soiltest valoarea deflexiunii caracteristice (de) se obyine prin trans. formarca valorilor deflexiunilor caracteristice specifice tehnici de masurare cu deflectograful Lacroix-ROMAN cu ajutornl urmi- toarelor relatii 51— pentru sisteme ruticre suple: de = deB — 27 de = 0,86 X deS —6 — pentru sisteme rutiere semirigide : de == deB — 13 de -- deS ~ 3 in care: de — deflexiunea caracteristicd corespunzittoare tehnicii de miasurare cu deflectograful La- croix-ROMAN, in 0,01 mm; deB — — deflesiunea caracteristict _corespunzitoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu parghi> tip Benkelman in 0,01 mm; eS — deflexiunea caracteristicé corespunziitoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu parghic Soiltest, in 0,01 mm. 5.6. In vederea stabilirii capacitatii portante si a sensibi- litktii Ia variatiile sezoniere a acesteia, in cazul drumurilor ne- modernizate, cu imbriciminti provizorii (macadam sau pietruit) se utilizeazd urmitorii indicatori statistici corespunzitori _pre- Incririi statistice a rezultatelor misuririlor efectuate cu deflecto- metrul cu parghie tip Benkelman sau cu deflectometrul cu parghie Soiltest : — deflexiunea caracteristied (de), care se calculeazi cu relatia de = dM + ta +S, in 0,01 mm (1 bis) in care: — dM — deflexiunea medic, in 0,01 mm; -§ abaterea medie patratic’, in 0,01 mm; — t ware aceeasi semnificatie ca la pet. 5.2. Valorile indicatorilor statistici dM gi S sunt corespunziitoare capacititii portante a complexului rutier, in care acesta Iucreazi in cole mai defavorabile conditii hidrologice, masuririle fiind efectuate in perioadele sezoniere mentionate la’ pet. 4.2. Se preci- zea ca in cazul acestor drumuri, fri straturi bituminoase in alcituirea sistemului rutier, nu se face corectia de temperatura a deflexiunilor misurate; 52 — deflesiunea medie care caracterizeazi capacitatea portant maxima (dM min.) a complexului rnticr, misurati in condiii hidrologice favorabile (in timpul verii sau al toamnei, dup’ o perioada lipsita de precipitatii de minimum 30 zile). a. Deflexiunea caracteristic’ este utilizati, pentru stabilirea calificativului din punct dc vedere al capacititii portante minime a sectorului de dram nemodernizat, conform tabelului 4 Tabelul 4 Capacitatea portant’ minima a drumurilor nemodernizate Valorile deflexiunii caracteristice de, in 0,01 mm Pent Catificativa din ae de redere at entra | Penten _Penetrt saw portante wiinime lpietruiti dinfaracadam din] Proejat cu Tutus sou | Datant sa) fratamente itt sparta} Mona | omnia pe tntane Sta) Sector cu capitate portant Saticent sui 250 | su 200 fap 150 Sector ew capacitate portant mediocrs 2s0..00 | 200..290 | a50..200 Sector eu capuitate portant in Solis reste 30 | peste 250 | peste 200 b. Variatia sezonier’ a capacitifii_portante a drumului ne- modernizat datoriti. modificarii_umiditiyii corpului drumului se stabileste pe baza raportului dintre valoarca deflexiunié medi determinate in perioada sezonier’i cu conditii hidrologice defavo- rabile (AM) si cea a deflexiunii medii determinata in perioada sezonieri cu conditii hidrologice favorabile (dM min.). Valoarea acestui raport este utilizaté pentru stabilirea calificativului din Panet de vedere al sensibilitait eapacitigit portante a drunnului Variafii sezoniere, conform tabelului 3, 53‘Yabetul 5 a deumuritor Sensibilitatea Ja variafii sezoniere a capacitatit portan ‘nemodernizate _——————— Vatoarea raportului IMAM min. Ipenetrat saul rotejat cu ‘ratament Jpitumsines ae Isupratata_pe last sau local Capsfieativul din ponct de vrecere al sensibitita In vatiafii sezoniere entra pietwiti di baujast San pated sparta, Pentru tacadain pe balast si loca] __ Sectisare foarte sensible (fear ae) peste 6,00 | peste 30 | peste 4.0 ss.50 | 30.40 Sectoare seusibite (rele) 4.0,..600 Seetoare en seusibititate ntijlevie wick 240 ss | 20.30 Sectonre practic insensiile itoarte bute) sub 25 Vow 2.2 | sub 20 cc. Exam modului de variatic in Tungul drumului_a valorii deflexiumii permite evidenticrea unor Valori_ singulare maxime (varfuri) saw a anor portiuni caracterizate prin valori mari ale deflesiunii, care indie anomalii locale de drenaj. Sta- Ditirea solutiilor optime de modernizare pe aceste sectoare impune efectuare unor studii adincite in teren 5.7. Interpretarea misuririlor ca deflectometrul cu parghic tip Benkelman sau Soiliest efectuate in scopul controlului cali- titi executiei Iucrarilor de drumuri, se efectueazd prin exami- narea modului de variatie pe suprafata drumului a valorii de~ flexiunii corespunzitoare vehiculului etalon (d) sia valorii coeficiontului de variatie (Cv), calculat conform ‘pet. 6.43c. a. Interpretarea rezultatelor misuritorilor se efectucazt pe sectoare de maximum 500 m lingime, cu conditia si fie caracteri- vate de acelasi tip de pamént, acelast mod de alcatuire si acceagi grosime a stratului de forma gi a stratului de fundatic si de basa 54 b. La nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al terasamentului cand nu este prevazut strat de forma sau la ni- velul inferior al stratului de forma se consider’ realizat§ capaci- tatea portanti necesarti daci deflexiunea are valorimai mari decit cea admisibila in cel mult 10% din aumérul punctelor de misurare. Valorile admisibile ale deflexiunii la nivelul tere- nului de fundare, la nivelu) superior al terasamentului (fri strat de forma) sau la nivelul inferior al stratului de forma sunt in functie de tipul piméntului, conform tabelului 6. Tabelul 6 Valorile admisibile ale deflexiunii Vatestiea admvisibint deflexiuait ‘ipul de pamant conform SEAS 1243.88 daim0,01 mm prifes, sisip argitos = Praf nisipos, praf gilusuisipos, pra argites, praf 400) ArgilK nisipoasi, aril prioasa, argili pe foash, argila prifeisievisipeasa, argilt ag ¢. La nivelul superior al stratului de forma valoarea adini- sibilN’ a deflexiu STAS 12253-84 d. Uniformitatea exeeutiei se considera satisfiicitoare daci valoarea cocficientului de variatie este sub 50°%, c. La nivelul superior al stratului de fundatie din blast valoarea admisibili a deflexiunii este in funefic de grosimea stratului de fundagie din balast si de modul de aledtuire al stra- tului superior al terasamentelor, conform tabelului 6: {La nivelul superior al stratului de fundatie saw al, stra- tului de bazi din materiale gramulare se consider’ ca_uniformi- tatea executici este satisficitoare daci valoarea coeficientului de variatie este sub 35% g. Verificarea caliti{ii terasamentelor si a straturilor de fundatie si de baza din materiale granulare conform STAS 2914- 84, STAS [2253-84 si STAS 6400-84 se va face in corelatie cu misurile cu deflectometrul ca parghie, in puncte in care rezultatele acestora atesti valori scizute ale capacititii portante. este de 200 sutimi de milimetru, conform 35‘Tabelul 7 Valorile deflexiunii admisibile fa nivelul superior al stratului de Tundatie din balast Stratul superior al foracamentelor aleu iPammanturi vie tipul cout SUAS 12) Grosimea stratulur | stat de Aw actundatiedin batest | oema cont. | Nis | pyar nisipes| Ana Poem STAS prifos | praf argilos| itisipoasi: 1225384 aay Beal Argitt giles prions 13 140 210 25 250 w 130 is 195 20 25 10 160 ay wo NOTA 1. Vatorite dado, sunt determinate pentry tlasturi de Gp 2.5 91 vind F.del.=-600— 700 sla Jomp.,.conforn instructinilor PD. 177.76 vexpectir Ea= Tip. confor) instructinnilor CD 152-85 3. Dente balasturi vie Aip 13 si 6 avin Eedef 450 350 daNjemp, ros pectiy Eel = 1500- 18M) daX/emp., valorile dada, dave in tabed se sporese feu 10°, TUARE A MASLRARILOR DE NTA CU DEFLECTOMETRUL NSLDE PRELUCRARE 6. MODUL, DE EFE CAPACITATE POR’ CU PARGHLE TIP BENKEL MW A DATELOR OBTINUTE, Principiul metodei 6.1, Se masoari {afk de un sistem de referinti deplasarea pe verticals a suprafefei complexului rutier, deformata sub soli- citarea rotilor duble ale osici din spate a vehiculului de masurare, dupi indepirtarea acestuia (revenirea clastic’ a supraferei_com- plexului autier). Parghia basculanta, componenta principali a deflectometrului cu parghie, permite transmiterea deplas: verticale a varfului de contact amplasat intre rotile duble, 1a celilalt capit al parghici, unde aceasta este cititi cuajutorul unui microcomparator Aparatura 6.2, Aparal prop zis (Lig. 1) compus di 56 Fig. 1. Veslere de ansamblu a deflectometrului eu parghie tip BENKELMAN. a. brat suport (1), confectionat dintr-un profil cu sectiunea in form’ de U, cu o lungime de cca, 1,40 m previizutt la capatul posterior cu un picior suport reglabil, iar Ja capitul anterior cu dout plicute exterioare, previzaite cu doua orificii cu filet in care sunt montate dou suruburi reglabile, care formeaz’ axa de rotatie a parghici haseulante: b. suport anterior (2), cu dowi picioare reglabile pe care se sprijint cap&tul anterior al bratului suport si care se solidari- zea cu acesta prin intermediul a donk suruburi de presiune, plasate in orificiile previzate in braqul suport ; c. tija metalic’ (3), care se ingurubeaz in orificiile cu filet de pe talpa bratului suport si pe care se monteaz’ dispozitivul de fixare « microcomparatorului, cu sensibilitatea 1/100 mm cu ajutorul unor suruburi de presiune d. parghie basculant (4), confectionata dintr-un profil cu sectiunea in formi de T, eu lungimea total de 2.40 m. La unul din capete are o prelungire dis, otel carbon indoiti la 90°, pentru a constitui varful de contact al aparatului. Pe inima sectiunii T sunt trei puncte de sprijin, prin intermediul ckrora parghia bas- culanti se poate sprijini in axa de rotatie. Aceste tre puncte de sprijin sunt amplasate astfel incat raportul r= distanta de la varful de contact la axa de rotatic idistanta de la axa de rotatie la acu) microcompara- torului poate avea valorile de 1:1, 2:1 si 3:1 6.3. Dou rocomparatoare, cu sensibilitatea de 1/100 mm. 6.4. Pastila metali cu diametrul de 45 mm. 57peorit. uv aned orerrenoniuiaeh Dery) Aa sim Bol 43-3418 StMbOL 234-1805 : ae tH a, Oe beat (a pocifia. sirins a 5h BE RE , use fee fe oe Profik cin oluminiy proces & (PAL Slotine. Fig. 2 6.5. Dispozitiv (lig. 2) care permite marcarca distantei de 2,40 m de Ia punctul de misurare: 6.6. Dispozitiv de ctalonare a deflectometrului ew pirghie (tig. 3) compus din a. placa suport (1) eu diametrul de 200 mm, prewuat& cu un orifie'n cufilet pe toai b. surub reglabil (2) montat in orificiul din placa suport care este previzt’ la capiital superior cu adancitura (in eace se sprijina varful de contact al deflectometrului cu parghic) ; c. tija metalicd vertical (3) solidarizata de placa suport; tija metalicd orizontalé (4) prevazuta cu un orificiu si un gurub de blocare in care se fixeazd microcomparatorul; e. suport pe care sprijini tija microcomparatorului pentru centrarea axei acesteia cu axa varfului de contact al deflecto metrului. Detaliu de montare al acestuia este dat in fig. 3b, grosimea ei to a ee enbore cordrgh cv ot to | 2 Fig. 3. Disporitiv de etatonare Aa Goble g Anni se sydeacd saw ct __ (Prinde dine! ear 9 sercbur? 14% a deflectometratui con pleghie: 596.7. Fluicr. 6.8. Termometru (050°C) cu preeizie de 6.9. Dorn 6.10, Ciocan. 6.11, Cutie de Iemn cu capac, neces’ defleetometrului, pentru transportul Vehicul de mésurare 6.12. Pentru determinarea capacititii portante cu deflecto- metrul cu parghie este necesar un vehicul de masurare care trebuie si indeplineased urmitoarele conditii a. 0 singuri osic in spate cu roqi duble; bb. sareina pe osia din spate 65...100 kN c. presiunea de umflare a pneurilor din spate sii fie egal cu presiunea normala (6.25...6.73 at); d. pneurile osie? din spate si fie de acelasi tip si si nu aib’ un grad de uzura sau si prezinte diferente vizibile de wauri ‘Astfel, se indic wtlizarea autocamiganelor sau autobascu- lantclor de marca 6135, R 8135 si R 10215 cu urmatoarele carac- leristici, conform ,,Normativ de reparatii si intretinere a auto- mobilelor si remorcilor” nr. 2/83 pe osia din spate 6 135 RSI35 RK 1215 7000 7600-10000 bh. presiunea aerulai in pneu rile din spate (Pa), at 6.25 6.25 6.75 Se recomandi utilizarea unui vehicul de masurare cu sarcina pe osia din spate de 100 KN sau cit mai apropiatt de aceas valoare. Evkipa de lucrw 6.13. Echipa de lucru se compune din: a. tehnician, care efectueat si inregistrear’ citirea pe ca dranul microcomparatorului deflectometrului cu. parghic si no- teazi datele suplimentare acestor imasuritori ; b. operator, care manipuleaz deflectometrul eu parghie; ¢. goferul vebiculului de masurare Etalonarea aparaturii a deflectometruni_ eu parghie consti din intre valoarea deplasirii pe ver a fului de contact al deflectometrului si citirea pe microcompara- torul deflectometrului en parghie 6.15, Operatia de otslonare se efectueazi pentru fie raport dintre distanfa de Ja vArful de contact la axa de rot si distanta de la axa de rotatie Ia acul microcomparatorului inceputul fiecdrei campanii de misuriri sau ori de cate ori ant existat conditii care ar fi condus la dereglarea functionivii apa- ratului sau le inlocuirea microcomparatorului, 6.16. Starea de functionare a microcomparatoruluii se verified anual conform ,,Normelor tehnice de metrologic 0—1—79" po- zitia 118.1 6.17, Efcctuareaetalonirii implick urmatoarele operay a. deflectometrul cu. parghie asamblat conform pet. 6.23) se amplaseazii pe o suprafatii plani (ex. podea din beton dc ciment ete.) si se asigura functionarea ei corespunzaitoare conform pet. 6.30; b. dispozitivul de ctalonare se agcazit Ja capitul parghiei basculante astfel incdt varful de contact al acestaia si fic “am- plasat in centrul surubului reglabil, in adaneitura acesteia ; ¢, se fixeazi microcomparatornl de tija metalicd orizontala a dispozitivului de ctalonare si se regleas d. se pun ambcle microcomparatoare a’ zero; . se roteste surubul reglabil in sens invers acclor de ceasornic astiel incat virful de contact (palpatorul) al parghiei basculant deplasindu-se, microcomparatorul dispozitivului de etalonare si indice 10 sutimi de milimetri. Se citeste deplasarea transmisa microcomparatorul deflectometralui Atat citirea pe microcomparatorul dispozitivului de etalo- nare (deplasarea varfului de contact) cat si citirea de pe micro comparatorul deflectometrului sunt inscrise intr-un tabel, din ANEXA 1 f, se roteste surubul reglabil in sens invers pentru aducerea Ia zero a aculti microcomparatorului dispozitivului de ctalonare Tn cazul in care acul microcomparatorului nu a revenit la. zero, acesta este reglat manual la pozitia zero". g. se repeti operatiile de la punctul e. gif. astfel i microcomparatorul dispozitivului de etalonare si indice depla- siri ale varfului de contact de 20, 30, 40, 50... 200 sut'mi de imetrit; h. se repet% operatiile de etalonare (pet. ¢...g.) de trei ori. 616.18. Intre deplasarca varfului de contact al deflectometralni gi deplasarea transmis Ta cekUalt capital parghiei basewlante, Citirea pe microcomparatornl defivetometrului cu parghie, exist’ © dependenta liniar’ Kenatia drepter de regresie. se stabileste cw ajutoral rela- fiilor prewizate in ANEXA'1. Preqittirea vehiculului de miswrere 6.19. Se incared vehiewlul de masurare pent realizaren sareinii necesare pe osia din spatc, conform pet. 6.12. Se reco- manda utilizarca unor_elemente metalice saw din beton de ci mnent, a ckror mask st fie cunoseut% si care si tack parte din do {area unitiqii care clectucazd misuratorile, Ineireitura va fi repartizata in mod uniform pe fiecare din rouile duble ale osiei din spate 6.20. Se verified presinnea in pneurile din spate, care mu trebtie si varieze cu mai mult de 0,5 atmosfere fagi de cea precizati la pet. 6.12 ey 6.24, Se cantireste osia din spate a vechicululni de mist rare (P, KN) Efectuarea mésurdrti 6.22. Modul de stabilire a seetoarelor de masurare gi a punetelor in care se efectueazd: misuririle este conform cap. 3 6.23. Deflectometrul cu_parghic se asambleazi in vederea cfectuarii masuririi, verificéndt-se suruburile de strangere gi centrare in lung si transversal ale parghiei hasculante fatide bratul suport Se recomanda ca instalarea parghici sé se fack in pozitia 2:1 Montarea parghiei basculante in pozitia 1:1 este mi numai in cam) in care se fac misuriri pe sisteme rutiere cu 0 capacitate portanti foarte ridicati si care preainti deci de- formabilititi foarte sefizule sam cand sunt necesare masuritori cw precizie mare, Montarea parghiei hasculante in postia 5:1 este necesari numai in eazurile in care se fac misurari pe sectoarele de dru- muri cu deformabilititi foarte mari la care cursa normal a acalui microcomparatorulni si care este de 10—L1 mm, nm este suficient& 62 Aceste ultime dow cazuri sunt ins velativ rare, incdl. mon- tarea parghiei basculante in pozitia 2:1 satislace in general necesita{ile curente 6.24. Se instaleazi vchiculul de misurare cu una din rotile duble'din spate deasupra punctului in care urmeazi ase face masurarea 6.25, Vehiculul se mentine pe punet prin franare san prin frdina mecanied: de mani 6.26. Se introduce vérful de contact al deflectometrlui intre pneurile rofilor duble din spatele autovehiculului, astfel incat varful de contact sa fie p central suprafetei de contact dinize pneuri si suprafata imbrickmintei (fig. 4) in acest scop se recomand’ montarea ta spatele camionului pe caroseria acestuia a dowi tije metalice verticale, ficcare ampla- sata in dreptul mijlocului distan{ei dintre pneurile rotilor duble, asifel incdt dupk punerca deflectometrului in pozitia de masurare capiitul inferior al tijei si fie Ia cea. S10 em deasupra defiecto- metrului Pe deflectometru se misoari un reper in ¢ acestuia cu linia imaginark a axci tanta de la axa osiei din sp: reptul intersect ici i metalice, misu dis. axa tijei metalic Fig. 4, Modul de amplasare pentru miisuearea varfulni decontact a deflectometra Tui cu parghie tip BENKELMAN 6.27. In cazul cand se fac masurari pe balast, pe pietruiri dezgradinate sau pe macadam insuficient inclegtat, varful de con- tact se ageazi pe suprafata drumului prin intermediul pastilc metalice, aflati in dotarea aparatului (pet. 6.4) 6.28. Se ageazi suportul anterior in pozitia orizontalii ma- nevrand cele dowi suruburi reglabile ale sale in sensul corut de aducerea bulei de aer intre repere 6.29. Se aduce partea posterioari a parghici basculante in contact cu acul microcomparatorului, astfel ca distanta de la ni 63.velul {ilpii parghiei basculante (pe care se § microcompa- ratorul) la nivelul opritortlui, aflat la dispozitivul de prindere a) microcomparatorului, si fie sub 1,0 mm In cazul in care talpa parghiei basculante nu face contact cu acul microcomparatorului, se face reglatea fie prin cele dou pi- cioare reglabile ale suportului anterior, prin ingurubarea lor eu invartituri de amplitudine egalé (pentru a nu deranja orizontali- tatca suportului), Tie prin pieorul-suport de la partea posterioar’ a bratului-snport, prin desurubarea lui, astfel ine&t coada pir ghiei basculante si se ridice, “Acnd contact cu acul microcompa- ratoruliti gi ajungand Ja distanta recomandati mai sus fafa de optitorul ‘dispozitivului de ptindere al_ microcomparatorului In cazul in care talpa parghici basculante este blocata prin contactul ew opritorul dispozitivului de prindere se procedeazit invers, desurubénd in mod cgal picioarcle reglabile ale suportu- lui anterior sau ingurubind piciorul posterior al bratului-suport, astfel incat coada talpii parghiei basculante si se coboare, ajun- gind la distanfa recomandatii fata de opritornl dispozitivului suportului anterior si se rectilick pozitia sa, daca este necesar 6.30. Se pun indicatoarcle microcomparatorului la zero (0). Se incearci sensibilitater migearilor parghiei basculante in jurul axci de rotatic gi sensibilitatea microcomparatorului, din CAteva ciocdnituri usoare eu degetul pe coada parghiei basculant in apropierea punctului de reazom al acului microcomparatorulti Sensibilitatca este satisfiiedteare § jatia bine montath, dack Ja aceste ciocinituri, indicatorul microcomparatorului_ reac! neazi prin oscilafii rapide in jurul Tui (0). in cazul cdnd aceste oscilatii sunt lente gi greoaie, trebuie verificaté atat strdingerea surubului de presiane, care prinde microcomparatorul de dispozitivul de prindere, cat gi strangerea suruburilor, care constitwie axa de rotatie a parghiei basculante Aceste suruburi trebuic desurubate usor, pana Ja limita la care, fark a dauna stabilitatii instalatiei, permit migcarea liber’ a par ghiei basculante si a acului microcomparatorului. In cazul in care oscilafiile indicatorului microcomparatoralui sunt dezordonate, inseamna ci suruburile menfionate mai sus sunt prea slab strdnse si cle trebuie verificate in acest sens. Verificarea sensibilitacii aparatului, asa cum sus se face nu numai inainte de inceperea Unei seri de masuriri, Gi si la fiecare masurare in parte, deoarece pot interveni dereglirt 64 in stringerea surmburiior, chiar in transportul aparatului de da un punet de masurare Ia altul Dupa efectuarea verificirilor de sens dicatoatele microcomparatorwhui Ta zero. 6.31. Se amplaseazit cAtre marginea partii carosabile dispo- zitivul de marcare, paralel cu direetia de deplasare a vehiculului, astfel incdt reperul care marchcaza distansa de 2,40 m sa fie si- tuat in directia de mers a vehiculului. 6.32. Timpul total pentru stationarea vehiculului pe punctul de misurare nu trebuie si depiigeasc’A un minut 6.33. Se indepirteazi autocamionul de pe punctul respectiy siise face citirea pe microcomparator in momentul in care axa To- {ilor duble se giseste in trecere Ia distanta de 2,40 m de punctul de misurare si apoi, la o distant de cel putin 3.00 m, aceasta citire efectuandu-se dupa un minut de la indepartarea autovehi- culului de pe punetul de misurare. Indepartarea autovehicululti se face prin deblocarea franei de mani de pe loc cu viteza La, cat mai lin posibil pentru a nu produce socuri, ce ar putea cauza deformafii sau deplasari suplimentare. Dack in timpul misurarii se produc perturbatii in mersul acelor microcomparatorului datorit’ trecerii unui vehicul pe cca- alti banda, rafala de vant, etc., se repet’ m&surarca 6.34. CitiriJe pe microcomparator la distantele de 240 m (C 2.4) si de 5.00 m (C 5.0) se noteazi de citre tehnician in for- mularul | privind inregistrarea pe teren a masuririlor cu deflec- tometrul cu parghie tip Benkelman din ANEXA 2 6.35. Dupa efectuarea masuririi pe un punct de pe suprafata drumului, autocamionul se instaleazi pe un nou punct de misurare. 6.36. Pentru deplasarea aparatului de Ja un punct de misu- rare la altul, in cazal in care aceste puncte sunt apropiate si de- plasarea operatorului se face pe jos, nu este necesar si se demon- teze deflectometrul in pirfile sale componente. Trebuie uate insi unele precaufii pentru a nu forfa legiturile dintre diversele piese; astfel, aparatul va fi prins cu mana, in acelasi timp gi de parghia basculant’ gi de bratul suport, intre axa de rotatie si microcomparator si va fi transportat, mentinandu-se pirghia in apropierea brafului-suport depirtata ‘de acul microcomparatoru- lui gi de opritorul dispozitivului de prindere. Cu cealalt% mini deflectometrul va fi sprijinit de pirghia basculanta. bilitate, se readue in- = ed. 1007 65Pentru deptasiri mai lungi, pentru care operatorul va trebui sic urce in antocatnion, se va demonta deflectometral numai in Cele dou parti principale ale sale: parghia hasculanta pe de alt parte, desticdnd aceste dou’ pirti dela axa de rotatie. Fiecare parte'va fi timuta pe hrafe sceyarat de citre operatorul gi ajutorul sin. Pontrt deplasiri in alte sectoare de drum sau pentru intoar- cerea Ja bazii, deflectometrul se va demonta complet, in toate par tile sale componente gi se va instala in entia sa 6.37. In cazul drumuritor moderne cu imbriciminte bitumi- noash, concomitent ew mfsurarea deflexiunilor complexului ru- tier se misoari temperatura stiaturilor din mixtura_asfaltie’a Misurarca temperaturii se efectucaz la inceputul gi sfargitul perioadei de masurare in cazul in care durata mésuratorilor pe sectorul respectiv de drum este mai mica de o ora. In cazul in care durata misuritorilor depageste 0 ors, temperatura se msoari si pe parenrsul msuririi (Ia mijlocut sectorului de masurare). 6.38. Masurarea temperaiurii se efeetueazi prin introducerea in mixtura asfaltici a unui termometru (cu seara 0°C—-50°C) astfel incit varful acestuia si fic situat Jao addncime egal& cu jumatate din grosimea total a straturilor bituminoase. In acest scop se cfectueaz’ cu ajutorul unui dorn o gaura in straturile bituminoase in care se introduce termometrul care va fi ferit de insolatia di- recta a razelor solare prin acgperire cu capigon de hartie, Citirea {emperaturii la termometru se face dupa ce valoarea acestuia yamane constantd. Valorie temperaturti mixturii asfaltice se noteaza in formularul | din ANENA 2, 6.39. Pentru fiecare sector den formularul J cu urmatoarele date — tipul sistemului rutior; data masuririi; =~ caracteristicile Vehicwlului de misurare ; — tipul profilului transversal. surare, se completeazi Pretucrarca manual a recullatelor mdsurdrilor cu ade metrul cu parghie tip Bonkelman 6.40. Se transforma civirile (C24, C30) de pe cadranul microcomparatorulai in valori ale deflexiumilor Ja distante de 2.40 m (2-4) si 5.00 m (d5.0) cu ajutorul corelatict stabilite con- form pet. 6.14 ... 6.18 lecto- 66 G41, Se caleule de linia de influen’ valorile deflexiunilor corelate in funetic Hien relagin: = Ugg dea, in 0.01 mm @ Rezultatele obtinute se tree in formularnl 2 din ANEXA 2 6.42. In cazul in care sarcina osici din spate a vehiculului de misurare este diferiti de sarcina osici vchiculului etalon (100k) valovile deflesiunilor te conform pet. 6.42, sunt tansformate in valori corespunzitoare vehiculului etalon cu aju- torul relatiei 100d, d,=——“\, in 0.0) mm Q) in care 4, ~ valoarea deflexiunii corespunaitoare osici din spate a vehiculului etalon, in 0.01 mm; p — sarcina pe osia din spate a vehiculului de misurare, in kN. 6.43. Rezultatele misu culdndu-se urmitoarele a, deflexiunea medie cu ajutorul relagici ‘lor si nt preluerate statistic: cake ¥ din, in 0.01 mm (4) dos in care: dy ~ media aritmetic’ a valorilor deflexiunii, in 0.01 mm; d, ~ valorile individuale ale deflexiunii calculate conform pet. 6.41 si 6.42 ~~ numirul valorilor individuale Iuate in caleul. lorile deflexiunilor implicate in prelucrarea statistic’ sunt in functic de scopul masurarii si anume: vederea evaluirii stiri tehnice a drumurilor publice moderne, a ranforsirii acestora si in vederea stabilirii capacitatii portante’a drumurilor nemodernizate se prelucreazi rezultatele misuririlor pevtre ficearc fir de maisurar in vederea controlului calititii exeentie’ drumurilor sau a Kirgirilor pirfii earosabile a drumurilor existente se preluereazi 67toate rezultatele masuririlor efectuate pe intreaga Mtime a dru- mului sau a benzii de Lirgire. 1b, abaterea medie pitratich a sirului de valori, cu ajutorul relatici: 2d} — ndby » Sp = in 0.01 mm (3) in care Sy — abaterca medie patratics, in 0,01 mm dit, dy $i m — aceleagi semnificatii de la pet. 6.43.0 c. cocficientul de variatie, eu relagia Se Cy x 100, in 0.01 mm (6) dus in care: Cy — coeficientul de variatic, in % Sx $i dng — aceleagi semnificatii de la pet. 6.43.2 $i 6.43. b. 6.44. In cazul masuririlor efectuate pe drumuri moderne cu. pracimin{i bituminoase, se calenleaz4 valoarea deflexiunii me- normale si a abaterii medi pitratice normale, corespunzi- toare temperaturii straturilor bituminoase de 20°C, in modul urmitor: ‘a. valoarea deflexiunii medii normale: — pentru sisteme rutiere suple cu ajutorul relagici: dpstyy = do + K 20 — 2), in 0.01 mm m in care: daxy — deflexiunea medie normali, in 0.01 mm doy — deflexiunea medic, calculata cu relatia (4) K-=1— coeficientul de variatie a deflexiunii pentru varia- fia de 10°C a temperatuiii, in 0.01 mm/°C. t temperatura medic in perioada misurarii in °C. — pentru sistemele rutiere semirigide cu ajutorul relatiei: arta = f(t) X dom (8) 68 in care dost $i dou — aceleasi semnificafii de la pet. 6.44.0, sit) — factor de transformare a deflexiunii medii core punzitoare trmperaturii (1) in deflexiunea m die normal’, stabilit in functic de temperatura medie in perioada masuririi conform fig. 1 din ANEXA 3. b. abaterea medie pitratic’ normal Sing = CrX doy, in 0.01 mm °) in care: Soap — abaterea medic pitratic’ corespunzitoare temperaturii medii de 20°C, in 0.01 mm; Cy $i dustyp— aceleasi semnificatii de ta pet. 6.43.¢ gi 6.44.0. 6.45. In cazul in care masurarile de capacitate portanta au fost efectuate in alte perioade sezoniere decat cele in care comple- sul rutier Iucreazi in cele mai defavorabile conditii hidrologice reaultatele se transforma in valori corespunzitoare conditiilor hidrologice cele mai defavorabile cu urmatoarele relatii: dss = CyX doar, in 0.01 mm (10) Sip = dyyog X Cy, in 0.01 mm (ut) n care: dnsyg —~ deflexiumea medie normali corespunzitoare con- ditiilor hidrologice cele mai defavorab'le, in 0.01 mm; c — coeficient mediu ponderat de corerie in functie de tipul sistemului rutier, zona climatic’ in care este situat drumul conform hartii din fig. 2, ANEXA 3, si tipul profilului transversal conform tabelului 8; Si, — abaterea medie patratic’ corespunzit fiilor hidrologice cele mai defavorabile, i aay —~ deflexiunea medie normala corespunzatoare pe- rioadei de masurare, in 0.01 mm (conf. pct. 6.44.2) — coeficientul de variatie calculat conform pet 6.43.c, in %. 69Valorile coeticientului medin ponderat de corelatie hidrolo- gick a remltatelor misuririlor cu deflectometrul ew parghie tip Benkelman Tabelul Zoun_climatica a i I MW rip Fipul profilu sistetn ha niven ba nire tere fteresiulut saw sleblew. sau debien profil mixt sau deblew. se ett profil mist supte roo] iw | 30] 1,50 s50| 100 seo tof nae | nw] 120 110} 120 6.46. In cazul masurarilor de capacitate portant’ efectuate pe drumuri moderne cu imb-lckminte bituminoasi, rezultatele misuririlor eu deflectometrul cu parghie tip Benkelman sunt transformate in valori corespunzitoare tchnicii de misarare et deflectometrul LACROIX-ROMAN Prelucrarca automaté a recultatelor misurivilor ew deflectometral cu parghie tip: Benkelman 6.47. In cazul masurariJor de capacitate portanta a drumuri- lor moderne cu sisteme rutiere suple efectuate cu deflectometral cu parghie tip Benkelman, rezultatele acestora se prelucreazii automat cu ajutorul aplicatiei informatice DEFLEN. ,Prelucra rea reaultatelor masurarilor efectuate cu deflectometrele cu par- ghie tip Bonkelman Soiltest si deflectometrul TACROIX- ROMAN in vederea determinrii capacititii portante a drumurilor moderne cu sisteme rutiere suple si semirigide Exemple de pretucrare manuala 6.48. S-a misurat capacitatea portanti cn deflectometrul cu parghie tip Benkelman pe sectorul de drum ratier pe DN 58 Km 44200-44600, banda de cirenlatie stanga prevazut cu sistem ratier semirigid 70 _Misurarile sau efectuat in scopul ranforsirii: complexului ratier Datele implicate in _prelucrarca rezultatelor masurarilor_de capacitate portanté au fost intabelate in formularul | din ANENA 2. In acest tabel (tabelul 1 din ANEXA 4) sunt inregistrate i citirile la microcomparatoral cu parghie Cz. (C2-9) Prelucratea reaultatelor mvisurarilor se efectueaza cu ajutorul tabelului 2 din ANEXA 4, intocmit conform formularului 2 din ANEXA 2 In coloanele 1 si 2 se inscriu valorile deflexiunilor dos gi dso oltinute pe baza citirilor Cos si Cs» cu ajutorul corelatici stabitite pentru deflectometrul cu’ parghie respectiv, conform pet. 6.14... 6.19 si anume: d = 4.40 + 2.187C, in 0.01 mm 4 iri valorile deflexiunilor corelate in fanctie de linia de influenta cu relatia (2): d = Ugo — devas care sunt trecnte in coloana 3 din tabelul 2 6.50. Se transforma deflexiunile in valori corespunzittoare vehicwluhui etalon cu relatia (3) si anume: d,= 100/88 d =. 1.136d, in 0.01 mm valorile inscrise in coloana 4 din tabelul 2 6.51. Din tabelul 2 se obtin: Yd, 2911 (tabelul coloanci 4) Vd, 2 = 513.317 (tabelul coloanei 5) 6.52. Cu ajutorul relatiilor (4), (5) si (6) se calculeaza : dygy == 291117 = 171, in 0.0L mm Sy = V513.317 — 17X92 YTF= 127,36/4.12—30.9, in 0.01 mm Cy = 30.9/171x 100 = 18% 6.53. Temperatura medie a straturilor bituminoase fiind de 29°C se calculeaza cu ajutorul relatiilor (7) si (9): Apsryy = TL + 1(20 ~ 29) = 162, in 0.01 mm. Sy = OAS 162 = 29, in 0.01 mm in 0.01 mm a6.54, Se calculeazd valoarea deflexiunii caracteristice ct relatia (1): dre 162 -}- 2.34% 29 = 230, in 0.01 mm in cae 2.34 repreziuta valoatea Ini fe coresninditor valorii & ¥), conform tabelului 3-Lin eap, 5 7. MODUL DE EFECTUARE A Mi CAPACITATE PORTANTACU D. PARGHIE SOILTEST SI DE LOR OBTINUTE RARILOR DE Te RUL CU Principiul metodei 7.1, Se misoar’ fata de un sistem de referint& deplasa pe vertical a suprafetet complexului ruticr sub solicitarea roti- lor duble ale osiei din spate a vehiculului de misurare in deplasa- re, in momentul in care varful de contact al deflectometrului se gaseste intre rotile duble (dcformatia vertical’ total) si apoi cand osia din spate este situat’ Ia distanta de 4.55 mm de punctul de pornire (dcformatia vertical’ remanenta) Diferenta dintre deformatia verticald totala si deformatia clastic’ instantanee sau deflexiunea complexului rutier. firghia basculant®, componenta principal a deflectometru- lui eu parghie, permite transmiterea deplasivii verticale a varfu- lui de contact {amplasat initial in fafa rofilor duble din spatcle vehiculului de masurare, Ja 1.35 m fat de axa osici din spate), Ia cefilalt capat al parghiei, unde accasta este citit cu ajutoral unui microcomparator Aparatura 7.2. Aparat-propriuzis (fig. 5) compus din: a. element de baz (1), coniecfionat dintr-un profil cu see~ tiunea in forma de U, cuo lungime de cca 1,20 m, prevazut la capiitul posterior cu un picior snport reglabil, jar la capitul an- terior cu 2 orificii cu filet in care sunt montate suruburi cu ajuto- rul clirora se solidarizeazi parghia basculanta de acesta ; 1}. suport anterior (2) confvctionat dintr-o bard tubulara, pre- viuut ou 2 picioare de caucine, care se solidarizeazi ew elementul de bazi prin intermediul unci pkici de fisare 72 Fig. 5 ©. gurub de blocare (3) al parghiei basculante previizut cu 0 roatit de manevrare manual ; d. parghie basculanta posterioari (4) care este prevdauta cu © bratara de care sunt prinse de o parte si de alta cAte un lagir cu rulmenfi care formeazit axa de rotatic a parghici basculante: e. parghie basculantd anterioari. (5) previzutt la capitul anterior cu un palpator. Accasta este introdust in parghia poste- rioar& si fixata de aceasta prin intermediul a 4 suruburi cu cap hexagonal. Parghia basculanta este fixati astfel incdt 1aportul dintre distanta de la varful de contact la axa de rotatie si distanta de la axa de rotatic la microcomparator are valoarca 4: |. f. sonerie (6). 7.3. Dowi microcomparatoare cu sensibilitate de 0,01 mm Se mentioneazi ca microcomparatorul original al deflecto- ului Soiltest trebuie inlocuit cu un mierocomparator cu pre~ cizic de 0,01 mm, previzut cu un dispozitiv adecvat pentru prin- derea microcomparatorului de elementu! de bazi (1) al deflecto- mnctrului, 7.4. Fluier 7.5, Termometru (0—S0°C) cu precizie de 40,5". 73