You are on page 1of 5
Prevenirea, depistarea si sanctionarea infractiunilor de falsificare de moneda, timbre sau de alte valori in contextul actual in conditiile in care au fost reevaluate atét reglementirile privind libera circulafie a persoanei la nivelul spajiului comunitar cat si la nivel global, coroborat cu fenomenele specifice generate de ctiza economicd pe care o parcurgem, infractiunea de falsificare a mijloacelor de plata a amas una dintre infractiunile grave din sfera criminalitii organizate. : Acest gen de infractiuni pot contribui la amplificarea dezechilibrelor economice unei {ari si pot genera asa-zisele “furtuni monetare”, care afecteaz in mod direct atat fondurile publice ct si cele private, aducéind prejudicii de imagine sistemului financiar al unui stat, prin slabirea increderii populatiei in moneda nafionala sau alte devize de circulatie. La nivel national, sub aspectul problematicii si al situatiei operative inregistrate, fenomenul falsului de moneda, timbre si alte valori este caracterizat printr-o serie de particularitafi de ordin general cum ar fi: - nivel constant al interesuluiinfrafional pentru contrafacerea de moneds, in special pentru moneda national’, ~ eresterea calititii falsurilor prin folosirea unor mateiale, tehnici tipografice sia imprimantelor profesionale; - pentru moneda national cresterea numarului de contrafaceri realizate pe suport care imit& polimeral; - pentru moneda euro, sub aspectul punerii in circulatie, se pastreazA tendinga introducerii contrafacerilor in tar, fra intentie de c&tre persoane care nu aveau cunostinys de calitatea bancnotelor si care au intrat in posesia acestora in urma remunerafiilor primite, pentru activitatile desfasurate in straindtate; He : - specific pentru moneda americana este c& aceasta este introdusa in fara pe diverse filiere, in majoritatea situafiilor prin zona de $ si N-E a farii, cea mai frecventi contrafacere find cea din cupiura de 100 USD. La nivel European, specific fenomenului de fals de moneda, timbre i alte valori se. evidentiaza urmatoarele tendinfe: - evolutia tehnicd, intr-o maniera rapida, a metodelor de reproducere si falsificare care are ca efect cresterea numarului persoanelor implicate in acest gen de fapte si Fargirea ariei locatiilor in care aceste falsuri sunt produse (tipografii clandestin: ~ integrarea falsurilor in fenomenul de criminalitate transnafionala care conduce la cresterea gradului de specializare a filierelor internationale; - eresterea cazurilor in care falstl de moneda, timbre si alte valori este 0 “infractiune mijloc” de sustinere si implifica’® a marii criminaliti,i organizate (ex.: traficul de persoane, traficul de droguri). ‘Un alt aspect al problematicii falsului de moneda il constitue tipologia grupurilor implicate si anume: ~ grupurile sau rejelele de plasatori care, in contextual actual, dispunand de mijloace, pot acoperi o arie geograficd ampla, ceea ce favorizeaz4 punerea in circulatie a unor mari cantitati de falsuri (mijloace de transport, resurse financiare, documente false, etc); - grupurile de falsificatori care dispun de o baz tehnic& performanta si de cunostinte care sf permiti obfinerea unor falsuri de calitate (tipografi, specialisti IT, utilaje tipografice offset, tehnica de calcul etc.). Pentru a putea identifica zonele de interes operativ, trebuie s identificim in primul rand zonele pretabile, de interes, unde pot fi comise astfel de infractiuni. In acest sens, din punct de vedere al locurilor plasérii, se constatd ca, in majoritatea situatiilor, plasatorii prefera locurile aglomerate gen piete, targuri, dar si magazine stradale, in cazul acestora folosindu-se cu precadere perioada nocturna, De asemenea sunt vizate locafiile in care se realizeazA tranzactii “la negra” intre persoane fizice, locafiile in care se achizifioneazi sau consum& droguri, sau pentru plata unor Servicii sexuale. Din punct de vedere al persoanelor implicate, sunt vizate, de regula, persoanele fizice de conditie modesti, care nu cunosc elementele de siguran{i ale bancnotelor autentice, cele neatente sau implicate in diverse tranzactii pseudo-ilegale, cu aceasti ocazie speculindu-se diferite imprejurari favorizante. De regula, plasatorii provin din categoria persoanelor care au cunosting4 de calitatea banenotei si care, cu intentie, incearc& s& plaseze bancnote contraficute. O alta categorie o constituie plasatorii ocazionali care, fie au intrat in posesia bancnotelor contraficute si le plaseaz% fiind in situafia erorii de fapt sau au intrat in posesia bancnotei contrafiicute fara si aiba reprezentarea calitatii acestéi dar care, ulterior, avand suspiciuni c& bancnota este contraficuta, 0 pun in ciroulatie pe; considerentul verific&rii banuielilor proprii. in derularea activitatilor infractionale plasatorii pot proveni din categoria infractorilor recidivisti care, datorita evolufiei sociale se reorienteazi c&tre domenii mai putin riscante gi, de ce nu, mai profitabile. O alta categorie o constituie persoanele care defin cunostinfe in domeniu si care, motivate financiar, se implica in astfel de activitati, cum ar fi: specialistii tipografi, IT, graficieni etc. care, de regula, sunt si falsificatori. : Practica a demonstrat c& plasatorii pot proveni si din randul operatorilor de schimb valutar, lucr&torilor banéari, comerciali, “valutistii”, personal hotelier. Din punct de vedere al locului identificarii contrafacerilor, este necesar si facem o delimitare stricta. in prima categorie suit locustle in care, in mod imperativ, este reglementata depistarea si refinerea mijfoacelor tig plat’ contraficute sau care prezint& suspiciuni de contrafacere. Din aceasta categorie fac parte institutiile bancare, casele de schimb valutar, unitatile din sectorul comercial, unitatile ain sectorul prestari servicii si orice a institutie care lucreazi cu lichiditaqi A doua categorie o constituie, generic locatiile unde se desfisoara orice activitate comercial& sau de alt& natura care presupune tranzactii cu lichiditati. Mai precis este vorba 2 - de acele situaii in care trenzactiile se desfasoari dupa regulile piefei libere (ex.: piete, targuri etc.). Avand in vedere cele 3 criterii uate in discutie $i anume particularitatile locului plasarii al persoanelor implicate si al locului identificarii stabili din punct de vedere operativ putem stabili zonele de interes care se pot constitui in domeniul falsului de moneda. Astfel, zonele pretabile avute in vedere in derularea activititilor de prevenire si combatere a falsului de moneda, vor fi stabilite tindndu-se cont de particularititile criteriilor mentionate mai sus. De asemenea, prin monitorizarea permanent’ a cazurilor de plasare se vor intocmi analize care vor indica in mod concret zonele de risc si categoriile de persoane implicate. La nivel national, au fost identificate 0 serie de zone de interes care au fost influentate de specificul zonei geografice respective, a activitdtilor desfiigurate in zona precum sia persoanelor implicate. Jn acest sens precizim anumite caracteristici specifice in functie de zoncle avute in vedere: 1. in mediul rural: a) s-a observat cresterea num@rului bancnotelor contrafficute plasate cu ocazia tranzacfiilor intre persoane fizice, gen achizitie animale vii in targuri sau la domiciliul vanzatorului, tranzactii la comerciantii care vand produse pe marginea drumurilor publice, la magazinele sitesti, precum si cu ocazia unor evnimente sociale: nunti, manifestiri culturale; b) in aceste situatii, persoanele implicate sunt de un nivel mediu de educatie, avand cunostinfe superficial asupra elementelor de siguranta ale bancnotelor; c) in astfe] de situajii locul depistarii bancnotelor este diferit de locul plasarii, aspect care, din punct de vedere politienesc, genereazd activitéti complexe privind stabilirea imprejurarilor de fapt, identificare persoanelor implicate, a legturilor, provenienja falsurilor etc. 2. In mediul urban: a) in ceea ce priveste locatia plasarii, se preferé zonele comerciale aglomerate, gen centre comerciale, pieje agro-alimntare, chioscuri, buticuri dar si locuri in care se. desfigoara activitati de comert ambulant, banci gi case de schimb valutar; “p) de regula persoanele implicate fac parte din categoria persoanelor fizice fir 0 calitate anume care comercializeazd ocazional diverse bunuri, lucratori comerciali, operatori de schimb valutar, personal bancar, dar si persoane din domeniul prestarii de servicii (ex.: taximetristii); c) majoritatea bartcnotelor contrafacute depistate in mediul urban sunt identificate in locatiile in care exist norme imperative care reglementeazA concret acest lucru si anume: uunititi comerciale de orice fel, banci, case de schimb valutar, urménd apoi persoanele fizice victime ale infractiunii: ie Un alt capitol il consfituie lecgpile ‘in care, de regul&, se comit alt gen de infractiuni gi unde sunt pretabile plasirile de Bancnote contraficute, fn acest sens amintim: locurile unde se comercializeaza bunuri provenite din infractiuni, unde se practica jocuri de noroc ilegale, in traficul de droguri, prostituyie — proxenetism, contrabanda. Din punct de vedere al infractionalitafii transftontaliere, falsul de moneda timbre si alte valori constituie o infractiune care are ramificafii ce pot cuprinde mai multe state (activitate de falsificare pe teritoriul uni stat si cea de plasare pe teritoriul altui stat), find organizate adevarate rejele specializate, implicate att in falsificare dar si transport si plasare. Aspectele menfionate sunt intalnite in special in cazul valutelor de larga circulatie, USD si Euro, care sunt transportate folosindu-se anumite itinerarii de deplasare in functie de fara de origine/tinta. Pentru stabilirea zonelor de interes operativ din domeniul falsului de moneda, intotdeauna trebuie sa tinem cont de anumite particularitaji ale fenomenului specifice la ‘nivel national si anume: - pericolul social al faptei, falsificarea de moneda putand pune in pericol economia unui statului prin slabirea increderii cetafenilor in moneda national’; - cresterea interesului infractorilor pentru perfectionarea activitatilor de contrafacere, prin folosirea unor materiale si tehnici moderne; - cresterea numarului de persoane implicate in astfel de activitati, organizate tn grupari specializate si care dispun de posibilitai financiare din ce in ce mai mari; - implicarea tot mai frecventé a cetdfenilor romani in activitati de carausie a mijloacelor de plata contraficute in general si de introducere a acesteia in fara, in particular; - cresterea numirului de cazuri cénd operatiunile in valut& se efectueaz& la negra”, in afara cadrului legal, ceea ce fi determina, de cele mai multe ori, pe cei care au intrat in posesia contrafacerilor s& nu sesizeze institufiile competente, ci si incerce s& scape de banii falsi, plasfindu-i altor persoane; - mijloacele tehnice, din ce in ce mai perfectionate, ajunse la indeména falsificatorilor, Je dau acestora posibilitatea si realizeze contrafaceri reusite care pot induce in eroare nu numai publicul larg, dar chiar i institufiile specializate; - internationalizarea fenomenului, care ofera posibilitatea infractorilor si Jucreze win liniste” departe de granitele {aril a cdrei moneda este falsificatd. Ca regim sanctignator, codul penal prevede urmatoarele sancti eee - pentru activitatea de falsificare : = art. 310 Cod Penal ‘prevede sanctionarea falsificirii de monedi cu valoare circulatorie, cu inchisoarca, dé la 3 1a40 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi. - art. 311 Cod Peniil preved@ faptul c& falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea platilor sau a oricaror altor titluri ori valori asemanitoare se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani gi interzicerea exercitirii unor drepturi. Dac& fapta prevazuta in alin. (1) priveste un instrument de plata electronica, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani gi interzicerea exercitarii unor drepturi. + art. 312 Cod Penal prevede faptul cd falsificarea de timbre de orice fel, marci 4 postale, plicuri postale, c&rti postale sau cupoane rispuns international se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. - pentru_activitatea de_punere in_circulatie ori detinerea de instrumente in vederea falsificirii de valo ~ art. 313 Cod Penal prevede c&i : (1) Punerea in circulatie a valorilor falsificate prevazute in art. 310-312, precum si primirea, definerea sau transmiterea acestora, in vederea punerii lor in circulatie, se sancfioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de —falsificare prin care. «= au_—fost ~—pproduse. (2) Punerea in circulatie a valorilor falsificate prevazute in art. 310-312, sivarsitt de c&tre autor sau un participant la infractiunea de falsificare, se sanctioneaz’ cu pedeapsa prevézuti de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse. (3) Repunerea in circulafie a uneia dintre valorile previzute in art. 310-312, de c&tre 0 persoan’ care a constatat, ulterior intr&rii in posesia acesteia, c& este falsificati, se sancfioneazA cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse, ale cArei limite speciale se reduc la jumatate. - art, 314 Cod Penal prevede : (1) Fabricarea, primirea, definerea sau transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor prevazute in art. 310, art. 311 alin. (1) si art, 312 se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. (2) Fabricarea, primirea, definerea sau transmiterea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instramentelor de plata electronica, se pedepseste cu-—inchisoarea «= desta 2d amt (3) Nu se pedepseste persoana care, dupa comiterea vreuneia dintre faptele prevazute in alin. (1) sau alin, (2), inainte de descoperirea acestora si inainte de a se fi trecut la sivarsirea faptei de falsificare, pred instrumentele sau materialele detinute autoritiilor judiciare ori ineunostinteazi aceste autorititi despre existenta lor. - art. 315 Cod Penal prevede : (1) Confectionarea de moneda autenticd prin folosirea de instalatii sau materiale destinate acestui scop, cu incalcarea conditiilor * stabilite de autoritatile competente sau fara acordul acestora, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitérii unor —_drepturi. (2) Cu aceeasi pedeapsi se sanctionea7A punerea in circulafie a monedei confectionate in condifiile alin. (1), precum si primirea, detinerea sau transmiterea acesteia, in vederea punerii ei in circulatiet H = art, 316 Cod Penal prevede faptul ca dispozifiile cuprinse in prezentul capitol se aplicl si in cazul cand inftactiunea priveste monede, timbre, titluri de valoare ori instrumente de plata emise in strdicitate. ra De remarcat faptul cf, in tol cazurile, mentionate anterior, tentativa se pedepseste. 5

You might also like