Copera: Angela Lupascu © Editura Fundaties Rom ISBN: 973, cade Maine, 200 384-5 : Capitolul | Obiectul biogeografiei. Relafiile cu alte discipline. Ramurile biogeografiei 1.1, Oblecuul biogeogratiei Biogeografia este o stiina interdisciplinaré, situat& la interferenta ccelor mai variate preocupiri ale biologiei si geografiei, studiind ,intr-o acceplie largi, rispandirea fiintelor vii pe planeta noastra yi factorii care au condijionat aceasta réspandire” (P.Banireseu, N.Boscaiu, 1973). Pe langa necesitatea cunoasterii cauzelor raspandi ‘vietuitoarelor, a explictirii unor fenomene biogeografice, a valorifica ccosistemelor naturale cu mentinerea echilibrului bioproductiv al acestora, biogeografiei fi revin sarcini in lupta pentru conservarea mediului ambiant (care se identified cu mediul biogeografic). In acest scop este important de stabilit toate conexiunile gi interactiunile intre componentele biosferci, aplicandu-se metoda istorico-genetica. In legitura cu aceasti metoda, consacrata in cercetarile biogeografice, aceiasi autoriafirma: Ca in orice domeniu al stiingelor contemporane, interpretarea fenomenelor biogeografice in procesul aparitici 9i dezvoltarii lor, in legatura lor indisolubilé ou conditiile istorice care e-cu generat, a devenit metodologia fundamentala studiului distributiei organismelor viide pe suprafeta pamantului”. Considerarea biogeografiei ca disciplina de granif’ intre cele dova stiinte care 0 revendicd (biologia si geografia) s-a facut si in urma constathrii od mcnele biogeografice ou un aspect bipolar, putind fi astfel a ultan, atat dintr-o perspectiva biologica, cat si dintr-una geografica” (P-Banarescu, N.Boseaiu, 1973). ‘0 alti precizare care trebuie ficuta In legatura cu obiectul cercetirilor biogeografice este ca: atit organismele individuale eat si comunititile biologice, de plante si animale (si nu Iuate separat), fac obiectul de studiu al biogeografiei ca stiinta. Abordarea separatd a z00- cil $i a fitogeografiei, a reprezentat 0 etapi intermediara intre biogeografia descriptiva si cea cauzala care s-a ocupat de configuratia arelelor speciilor si ale taxonilor de rang superior (gen familie, etc), ficind comparatii intre arealele speciilor si ale taxonilor Supraspecifici. 31.2. Relaylile biogeogratiei cu alte discipline Zoologia si botanica se afli in strinsa legituri cu biogeografia, oferind datcle de sisten moPser ene bee Ciuiee aoc si innudire intre specii, vechimea la seark geologic a unor taxoni, perioada ‘uperii_unor ,grupurisora’,sineronizarea unor grupe de plante si a male. Cu ajutorul acestor date poate fi infeleasé rispindirea actuala @ floretor si faunelor, se stabilese arealele speciilor sau taxonilor majori $i se compari intre ele. Astfel, grupele mai vechi au o raspandire eu att mai Iare cu ct legal: continental, cae ati nu mal exis, eau mai mari i functionale; dimpotriva, grupele mai .,tinere” de plante si ‘s-au raspandit erator, clr clspostiacOninenelarommnsonanttone celei actuale. Nu au scrnnificatie pentru biogeografle speciile cosmopo- lite, sau cele adventive, care datorita pesibilitatilor largi de rispandire, respectiv, interventiei omului, s-au extins pe toate continentele. Prezenia paleoencemismelor in unele insule sau a unor grupe arhaive pe teritorii restrénse prezinta un interes biogeografic deosebit, fiind 0 dovada a supravietuirii in locuri izolate sau refugii, a yechilor faune gi flore. Paleontologia se ocupa custudiul formelorfosile ose seh tg coarsest mens) sediimentare sa sincronizati varstei lor relative. S-a pututreconstitui, pebaiza fosilelor gisit, evolutiagirispindirea in diversele perioade geologive a unor sgrupe de pesi, pistri, reptile, mamifere (daca pentnu celelate grupe, datele sunt fragmentare, pentru mamifere palcontologia ofera date suficient de ‘complete pentru reconstiturea raspandini lor). Pe baza impresiuilor foliar, de fructe i seminf, a trunchiurilor conserve s-au reconstituitcriginea $1 evolutia unor gripe mari (gimnospermele), conditile palesecologice din diferie perioade, Totcereetarile paleobotanice au stabilica nea din Carbonifer S-au inregistrat deosebiri fundamentale intre florele din cle doua emisfen ‘Genuri fosile diferite de gimnoserme pentru cele doud emisfere (Lehawhia-in emisfera boreala, Paranocladus, Buriadia - in cmisfera australa) au dus la concluzia originii polifiletice a gimnospermelor actuale. Palinologia, care intran sens langeste stiinfa ce se ocupai cu studiul sporilor si polenului, uilizaidiin cercetarile biogeogratice, continua si aplica preocuparile paleontologiei pe microfesile constind in granulele de spori 3i polen, cu ajutorul cétora se apreciaza varsta unor sedimente, aspecte calitative gi cantitative din istoria florei si vegetatici, repartitia plantelor in anumite perioade ~ Pliocen, Pleistocen, Holocen. Spre deosebire de macrofosile, polenul si sporii se fosilizeaza in numar mare si in mod ‘continuy din ,ploaia” de polen eliberat de plante, depus pe sol si sedimentat 4 in seevente stratigrafice corespunzind unor intervale largi de timp, Bogatia de date rezultati din analiza sporo-polinicd permite interpretarea staistied ‘acomporitiei populatillor sporo-polinice sireconstituirea covorului vegetal din perioada in care a avut loc sedimentarea, Paleogeografia sau stiinta care reconstituie aspectele geografice din trecut, oferd informatii asupra evolutie’ uscetului de-a lungul erelor eologice si se bazeazi, la randul ei, pe ipoteze si argumente concrete Oferite de biogeograffe, in stabilirca anumitor relafi intereontinentale vvechi pentru care nu exist® argumente geologice, ci exclusiv argumente deduse din raspandirea actuala a organismelor. In reconstituirea configuratiei continentelor si oceanelor se mai folosese pe nga date privind natura depozitelor geologic, informatii paleontologice cum ar fi idertitatea sau ncidentitatea faunelor. Astfel, prezenta marsupialelor in Australia ji lipsa total 2 mamiferelor placentare terestre (exceptie ficnd cele introduse de om) se explicd prin separarea acestui continent de restul continentelor ined de la mijlocul erei secundare. Eeologiaesteo dscipling.abiologici eare se ocups custudiulrelatilor dlintre vietuitoare si mediul lor, mai exact, al sistemelor supraindividuale ‘complexe cur sunt populatia, biocenoza, ecosistemul si biosferace cuprind fnveligul viu gi medial ccestuis. Avand in vedere faptul e biocenoza este obiectul de studiu atat al biogeografiei cdt sial ecologici, si cd rispindirea ‘organistneloreste conditionati de factoriiecologici, rez’ c& biogeografia 51 ecologia se afli intr-o siransa dependenta, prima stiin(a urmarind aspandirea in spatiuitimpa biocenozeler, ara doua determinismul cauzal al acestora, structura lor, conexiumnile trofice si energetice dintre speci Componente ale biocenozei, $idinire acestea gi biotop. Prin urmare: ,Orice fenomen biogeografic isi are o explicatie care, intr-o mare maura este eeologica, dar care nu este totdeauna exclusiv ecologica” (P.Bandrescu, N.Bogcaiu, 1973). Exempla: Prezenta antilopelorsizebrelormariin savanele Aificii se explica prin cerinjele lor termice, hranirea cu ierburi, viata in ‘urmi, posibilitatea ji nevoia de a se epfira prin fuzi. Este deci o explicati ecologica, Tot ecologic s-ar explica ipsa lor instepele reci ale Europe’ pidurileecuatoriale, Lipsalorins insavanele din Indie, Australia gi America de Sud, unde ar avea conditi ideale de viagh, are o alta explicatie ce tine de biogeografia istorica si nu de ecologic. Studierea arealelor sia distributiaispeciilor se bazea7A pe o anal atenta a valenjei ecologice a fiecarei specii in parte, care a permis ori supravie{uirea in condifii de schimbare a climatului, ori a dus la apari {de noi specii prin inscrierea ereditara a unor mici diferentieri ecologice ‘ca urmare a ocuparii unei anume nige ecologice (pozitii in ecosistem). $Totstudiile ecologice au stabilite’ in cadrul fiecdrui grup de plante sau animale exista, pe de o parte, tendinta de diversificare ecologici, in ‘scopull ocupirii tuturor nigclor ecologice existente, iar pe de alta part, jn urma ccuparii acestor nise, in cazul in care biocenozele sunt saturate, genurile si familiile sunt reprezentate de specii asemanatoare ecologic Genetica si evolutionismul, Numeroase fenomene biogeogratic riispandirea geogralicda structurilorgenetice ale populatilor ~ geografia ‘lelelor, cromozomilor gi a genomilor -, variatia geografica a populatiilor determinata genetic, probleme de speciatie au fost puse in evident cu ajutorul cereetirlor genetice gi explicate prin perspectiva evolutionists, Geografia fizica este un alt domeniu care prin disciplinele sale (climatologie, hidrologie, pedologie) ofer’ numeroase informatii, cu ajutorul cirora pot fi infelese problemele biogeografice, ori intrezese (prin procedecle cartografice) metodele de lucru ale biogeografiei. Sub aspect metodologic, cartarea biogeografiea imbina analiza calitativa a particularitatilor biologice ale fenomenelor biogeografice cu eprezentarea lor cantitativa in coordonatele hati ‘Astfel datele climatologice explica zonalitatea florelor si faunelor de la ecuator spre poli, etajarea acestora pe vertical, in cazul reliefulut montan, regionarea, respectiv provincialitatea unitatilor biogeogratice, ca urmare a zonalititi pe de o part, si influenfei maselor de uscat (con- finentale), ori oceanice, pe de alta parte Hidrologia explicd aspectele hidrografie sihidrologice, configuratia formelor de relief si alte date de geografie fizica neoesare in lamurirea unor legaturi cauzale ale aspectclor biogeografice. Pedologia, prin studiul complet al solului, oferd informatit “sine qua non” pentru studiul complexitatii schimburilor dintre componenta Vie si cea nevie, inveligul edafic find o veriga in circuitul tuturor elementelor, 0 zon’ in care se intrepatrund celelalte inveliguri ale pimdntului: Titosfera, hidrosfera, atmosfera, biosfera. Orografia prin descrierea reliefului: indicatiitoponimice,altitudine, pant’, orientarea culmilor si expunerea versanilor ofera date privind complenitates unui teritorin analizat. 1.3, Ramurile biogeogratiet Primele cercetiri din cadrul biogeografiei s-au separat pe trei orientiri: floristica, respectiv faunistica, biogeografia ecologic’ 3i biogcografia istorico-genctica, 6 ‘Unmarind principalele etape parcurse in dezvoltarea acestei stint, se relevi mai multe ramuri cu preocupari orientate preponderent in anumite directi: 1 Biogeografia descriptiva —se bazeazA pe inregistrarea datelor floristice si faunistice; cercetatori specializati pe fiecare din cele doua domenii — floristica gi faumnistica -, aw in vedere inyentarierea florei ji fFaunei de pe teritoriul studiat, O alta orientare in cadrul biogeograliei deseri sau arealografia, care se coupé cu studiul raspanditii diversilor taxoni, in vederea reconstituirii arealului sau teritoriului populatiilor lor. 2. Biogeografia comparatai stabileste relatii intre complexele floristice si faunistice, sau areale pe baza unor studii comparative. in cadrul acestei ramuri se disting: a. Botanica si zoologia geografica (numita si biogeogratia sistematicd, respectiy fito- si zoogeografia sistematica), care stu ispandirea geografic’ a texonilor supraspecifici (genuri, Famili); b, Blogeografia regionald (zeozraiia biologicd, geografie botanic’, tiv zcologick sau floristic si faunistic& comparati), care pe baza studiilor comparative floristice si feunistice din diversele teritorii, delimiteaza regiuni si provineii biogeografice; ¢. Biogeografia cenotica sau sincorologia (fitogeografia si oogeografia biocenotic8) se ocupa cu studiul diverselor biocenoze sau. comunititi biologice 3, Biogeografia cauzali reprezinté etapa superioar&, care explic& conditionarea de citre o serie de factori raiplecsia pinta oweticn avietuitoarelr. Se distng dus ramari cu orient aparent opuse, inrealitat, complementare, intregindu-gi reciproc explicatiile cauzale la care ajung: ___ a. Biogeografia ecologicd, care explica actuala repartitie a plantelor sianimalelor prin conditile mediulu’ si prin posibilittile lor de rispandire; b. Biogeografia genetico-istoricd, care explica reparttia actuala 8 vieuitoaretor,invactndcondtilecareas generat sparta ontindrea arealelor lor. “Tot in cadrul biogeografici cauzale, dar dupa un alt eriteriu, pot i separate biogeografia analiticA si biogeografia sintetick 2" Biogeografla anatiticd studied raspandizea taxonilor supra~ specific, pe baza coroboriri informatiilor microtaxonomice si ecologice, ca si a celor paleontologice si paleogeografice pe intreg arealul lor, b* Biogeografta sinteticd:reconstituie istoria si ovolutia gruparilor de specii (,compiexe floristice si faunistice”) curaspandire asemanatoare, reconstituie istoriaregiunilor biogeografice si istoria dezvoltari formafiu- nilor vegetale si chiara biocenozetor ive este corologia 16 000°0¢z ‘v0o) ajouiodsorsue 29 diam ut ‘uoap tn izznse wns “srozoz9u tu pugulwopaid “1ue op eueorita ggg feumu yeys920U ne rap *(tioads (008 Pop osaren jeu rzeise ate mip tiaads QO ‘01 v9) afauusadsouuNy We ap aueoijiu (gp teuunu ut (\I9—ds QOg°Z1 299) ay'dLi9p 18 (rioads 00°92 "t99) tiy9kut se: “tue ap auvo|stut ggg casod op dun woypIss9A1p Ines (Iioads QQ0's¢ #90) ajadTe “jansy ‘auis|ueTIO ap adnud asienip vy aquayip azoua 1$ tununLs no sep “anUNUOD sad04d Un 9459 E140] 0.453 “oi (i8npoad 1woxey ap naguinw wid) aninjoaa wzaita “(dum ut) ereanp “aonavadoriy ajuinpou “(o1wouoxes Infura uid) ompnauy op npesd ‘(oruefreauo> nes aiuedverip) Jotinjoaa ayisoanp pugmiidya ramwaiyiseyo ‘uojajpuitue v mvs xoparereyd exinona ‘oneuraysts 1S ou mHIS EiuZaxdar 1S ainyHstOdDs 220 EUL]CIOSID 159 vruoUoxey ‘at}njoae ep Jo]t1400u1p 16 101008 op oavoyea ne uNUTE sora je roniauatioy ogre usd arewur xia 1$ asters yewn ayerpidiaaUt 1p 10d rarlnjoaa sjareainzoy ‘ereameu viloojas puyuLLLaiep yzeouoIloe ‘2409 nupout op a0}00 16 ayueynut roptiendod e yoytoads eaiwyyes8ay anuL d1UeUIP niqiityss un eztansed os oreo ulad ‘onauidgio dn ap “TRETSSTOTME STONE un “eouowase ap ‘aaso erinjoay ‘ABeoete 10] uRIO e HIVAAIOALOD atinqoaa o #] aonp resunjopur duu duiosiun rupous un “gs.uCD Ulp :eWwepIAD rut ageds “ve v] yaeos 0 e] ap arieuuso}ur op yrojsuen, ud ajo ex oquopuodopisyur puny varsaae “(1°F4) soqlsequTyDs pioginyond & ao I$ mnjndiun vB Gao ‘injnieds © veo :uyas tan ap aylouny {uy ajeipnis 4 od soynifiosForg a]osoo0sd ‘<66| “|apuoid' RNC anuy year s8S090u oul UI NUL IS “sonstuTe} 1S 2eNSHOY equswIE|o op {aopxa|dtuon 2 ejeme ampurdser1§ aui3t10 op ojanuco poses Bs PONENT fuva ‘Qnauad pmuaina 16 “soyeiacatorg (foulaord 1S yuna zzzanuyjop ut ssymnuo|sia prauoana ‘aiuasno yop Buysip 96 “ss}oyuss ‘sgzsO9HO1G jrupeo ut 18399 “124801 019098) a91Rojo1q layjasoas|rspe ti, Wey "FoRDIMIS pypidoasioig < YoO]OIG aye8098 < yousiunyy $ BRsUOL) ojuMIeo!O sueanSejsap ep stu vosvoyguuin yrer)uapiad ‘Jeljess}oa7o1g |n1pe> ‘uy a}ounsIp unum Uf aezpa.oUdD antSojopO}aU apeUaHO ayyioaup Ad “jorjuifoaBo1g 0] 2ednooaud jpouoyst emp ads 1ojopeciauLsd RaIe204]specii) aparute acum 150 milioane de ani, sunt astizi in plind expansiune si diversificare (D. Mititelu, 1981), Conceptia moder’ despre filogenia plantelor se bazewza pe teoria sinteticd a evolutiei care a completat ideile centrale ale darwinismulti despre evolutia prin adaptare si selectie naturala cu teoria cibernetica a sistemelor autoreglabile ce caracterizeazA viziunea moderna asupra evolutiei biologice Etapele principale ale evolutiei plantelor. Cronologia stratigrafica paleobotanica nu se suprapunc exact peste ‘cea paleozoiea deoarecs erele caraeterizate prin anumite grupe de plante, regpectiv paleofitic, mezofitc si neofitic preced si se termina mai repede decat orele animalelor: paleozoie, mezozoic gi neozoi Era primara a durat eca 400 milioane de ani, dar primele bacterii ‘au apirut acum 3 miliarde de ani in urma, cdnd incepe epoca primelor arhebionte celulare procariote (cu muclew difuz) si asexuate, numita Proterozoic (Tab. 1) Epoca algelor dareaz din Precambrian pani in Devonian (peste ‘un miliard de ant), viaga desf¥gurandu-se aproape numai in apa (pe useat triau pujine bacteri, alge, ciuperci). In aceast® epoca s-au realizat mai thulietiape de dezvoftare: lula eucalct (cu iueleu ferential) stu cenobial si talul pluricelular, pigmenti asimilatori (clorofilete) si acumularea de amidon, reproducerea sexuati. Epoea ferigilor dureazi din Devonian pana in Permian (¢ca. 130 milioane de ani) si ncepe cu aparitia florei terestre, prin transtormarea algelor litorale in psilofite si a acestora in celelalte grupe de ferigi terestre. In Devonian psilofitele palustre reprezentau practic intreaga vegetatie, iar la sfargitul epocii, in Carbonifer, ferigile arborescente dominau intreg Globul. Tot in aceasta epock apar primi muschi cu organe de inmultire specializate. Se dezvolta cormul format din ‘idicind, tulpind gifrunze, cu fesuturi condueStoare specializate, tipice plantelor terestre. Era secundara ce dureaz’ sproximativ 250 milioane de ani este, in cronologia paleobotanica, epoca gimnospermelor care tneepe in Permianul supsrior si tine pind in Cretacie, Climatul mai secetos determin’ reducerea Severia ferigilor lemnoase higrofile siexpansiunea ‘gimnospermelor mai xerofile care ocupa intreg landgaftul, Perfectionarea ‘organelor de reproducere, respectiv aparitia florit-con in care ovulul devine simanff, determina expansiunea considerabilé mai ales in emisfera nordic’ a gimnospermelor. Emisfera sudica dominatd de un climat tropical favoriza inci persistenta ferigilor arborescente. 10 Era Tertiard incops acum 70 milicane de ani in urma gi este mareata de expansiunea angiospermelor, aparute in Cretacic, probabil din cele mai primitive gimnosperme. Angiespermele sunt cele mai vvaluate plante de uscat ale cAror caractere de superioritate fat& de iminosperme (o protejare mai buna a semintei tn ovarul ce devine la maturitate fruct) le permit o expansiune rapida pe tot uscatul. Fiind cel mai bine adaptate a viaia de uscats-au diversificat realizind cca. 250,000 speeii, cele mai multe genuri formandu-se ined din Tertier si migrand in {cate continentele datorita legaturilor temporare sau permanente dintre acestea. Angiospermeleau urmat mai multe directi evolutive, constituind rma multe subclase cuprinse in dou clase: 1. Clasn Magnoliatae (dicotiledonate): — Magnoliidae — angiosperme primitive policarpice (mai multe carpele), lemnoase si ierboase, aparute in Jurasic gi cunoscute ea fosile in Cretacicul inferior din care se presupune c& ar fi derivat celelalie agrupe de angiosperme; se clasifici in urmiitoarele ordine: Magnoliales Piperales, Ramunculates, Aristolochiales, Nymphaeales, Papaverales, ‘Ranunculidae ~ plante ierboase aseminstoare magnoliidelor; consistenfa ierboas, lipsa ridcini principale si a pungilor secretoare de uleiuri eterice, aparitiazigomorfici ete. sunt caractere de superioritate fat cde magnoliides familii mai importante: Ranunculaceae si Berberidaceae: ‘Hamamelide — plante lemnoase ou multe caractere primitive; majoritatea au flori unisexuate grupate in amenti (amentifere); se clasificd in 7 ordine; familii mai importante Plazanaceae, Ulmaceae, Moraceae, Canabaceae, Urticaceae, Fagaceae, Betulaceae, Juglandaceae; ~ Caryophyltidae — plante ierboase, rar lemnoase raspandite pe tot Globul ee prezinti asemlinari cu reprezentanti din dileniide, rozide gi chiar ranunculide; oyule putine (deci seminje putine) prinse central (controsperme); familii mai importante: Caryophyllaceae, Aizoaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae etc.; Dileniidae— plante lemnoase si ierboase din regiunile tropicale sisubtropicale, cu numeroase ovule dispuse parietal; cuprinde 10 ordine; fagnilii mai importante: Paconiaceae, Theaceae, Hypericaeae, Violaceae, Brassicaeae, Salicaceae, Cucurbitaceae, Malvaceae, Tiliaceae. Bombacaceae, Sterculiaceae, Ericaceue, Primulaceae ei Rosidae — dicotiledonstele cele mai tipice cu flori bisexuate lipetale; se clasificéin20 de ording, fami mportante: Crassulaceae, Saxifragaceac, Droseraceae, Rosaceae, Fabaceae, Mimosaceae, Rizophoraceae, Someratiaceae, Onagraceae, Myriaceue, Onggracedt, Iytraceae, Anacardiaceae, Aceraceae, Geraniaceae Araliaceae, Apiaceae, Yuacece, Sanualaceae, Raffesiaceae, Euphorbiaceae,3 {Stel Prezeat si rlpAacites onganismelor in diferte faze din storia Pandata (ups Richard Wiki A 4 \s de L, 3 a. ey Ee fe iE i Se lee Els gt |g iB Peg euler - lies F Pag tt iat | le aa eal. 4 ig 2 EGE Sue: Eo Eeeenels ie i 2 = 64 ge 4 Be iE 5 He Be jiia BoP OPE EBB BME § |roovony) 1002910 atoz0atea a BPPREREP F ERR on mike Cluperel | aya t mis tla, x Vale * Sue feat el Wt s vi iin Tan Mart Ronnnabige | staete | Rake ‘S e¥ av ae fe 2 t Vibes Mics Ti Fig. 2, Reprozentare simpllifieati a taxonomici lumii vegetale Guns Thoms scone, BSI)—Asteridae ~ consttvie una din cele mai evoluate lini filogenetice (gamopetale tetraciclice) din clasa Magnoliatae; sunt plante lemnoase si ierboase rispandite pe tot globul; se clasificd in 8 ordine; familii mai importante: Gentianaceae, Rubiaceae, Caprifoliaceae, Dipsacacene, Oleaceae, Convolvulaceae, Solanaceae, Scrophulartaceae, Plantaginaceue, Lamiaceae, Asteraceae ete.; 2. Clasa Liliatae (monocotiledonate): ~ Alismidae —trimere hidrogame cu carpelele importante: Alismaceae, Potamogetonaceae; ~ Liliidae~ trimers entomogame; familii mai importante: Agavaceae, Iridaceae, Orchidaceae. Juncaceae, Ofperaceae, Bromeltaceae, Poaceae; “Arecidae — plante cu inflorescenta sub forma de spadice (spadiciflore); familii: Arecaceae (Palmae), Araceae, Lemnaceae, Typhaceae, Sparganiaceae. ‘in Fig. 2. se prezinti o cheie simpli de determinare a lumii vegetale, angiospermnele fiind clasifieate pe un criteriu legat de morfologia florit (respectiv, flor fri petale,floni cu petalete libere, floricu petalele sudate), Fig, 3, prezint® storia simplificatl a dezvoltiri dferitelor forme de vial gi eleva sineronizarea grupelor mai importante de plante si animale, Etapele evolufiei animalelor Descifrarea origini si evolutiei regnului Animalia aridicat si ridica probleme deosebit dé complexe, in, timp fiind emise mai multe ipoteze, nai mult sau mai patin plavzzbile. In elucidarea aspectelor de onigine $1 evolutie sa plecat de la cunoasterea texonomici regnului animal gi Compararea grupelor de protozoare actuale; in urma analizei s-a ajuns la concluzia ci flagelatele constitute puntea de legdturd intre plante 3i ani- male, fiind astfel considerate prim nod filogenetic in evolufia animalelor. Trecerea de la siadiul imnicelular (Protozoare) 1a cel pluricelular (Metazoare) s-a ficut prin intermediul formelor coloniale de flagelate. Din acestea s-a format subregnul meiazoarelor (organisme pluricelulare), cuprinzand numeroase grupe. spongieri, celenterate, viermi turbelariafi, trematode, nematelmint si anelizi, moluste, atropode, echinoderme etc., toate acestea facdnd parte din categoria nevertebratclor i grupele apartinind cordatelor, animale cu organizare mult mai complex, depiigind 50,000 de speci. in care se includ urmitcarele clase: ciclostomi, pestii, amfibieni, reptile, pasiri ji mamifere. {nig 4. se prezinta graficevolutia regnului animal, principalele grupe de animale si nodurile flogenetice din care a luatnastere fiecare grup. 14 Ome moden spare cea.2 505, eine de eau nop 3. Istoriasimplificata « dezvoltaridifertelor forme ce vias raportatt la scara zilnick de 24 de ore. Spesiile umane s-au dezveltat doar ou dows seeunde inainte de sfargitl acestor 24 de ore (dupa G. T. Miller Jr, 1990) 15(dupa A.E. Brehm, 1964) LEGENDA LA ARBORELE FILOGENETIC AL ANIMALELOR (Fig. 4.) Gnipete de animate disparute (fosile) sunt insemmate tr tablow ‘prinr-o cruce pusa ta numarul respectty |. Piagelat vegetal;2. Flagelatanimal;3. Choanoflagelat, 4. Tripanosoma: 5, Lamblia; 6 Poridineu; 7, Amoeba; 8. Tesiaceu; 9, Foraminifer-Globige-rira, 10, Heliozoar fiagelat; 11, Heliozoar, 12. Ruciolar; 13. Sporozoar; 14. Ciliat (Paramaccium); |S. Spengier-caicaros; 16. Spongier-silicos, 17, Spongler- {olt0s, 18. Hidrozoar; 19. Seyphemedu24; 20. Octocoralier; 21, Tetracoralier, 52, Hexacoralir: 23. Ctenofor. 24. Turbelaiat; 25. Trematod; 26, Cestod, 27. Rolifer; 28. Gastrotrich; 29. Nematod; 10. Acantocefal: 31, Gordius; 3 Kinorynch: 33. Camptozoar, 34. Nemertian; 35. Placofor (Chitow) 36, Lamelibvanhiat; 37. Scapofod (Dentalium) 38, Gasteropod opistobranhiat, 539, Gasteropod prosebranhiat 40, Gasieropod pulmonst; M41. Orozeras; 42. Nauti +43: Amonit: 44. Sepia; 45. Anelid polichet, 46, Anelid oligochet; 47. Hindineu (lipitoare);-48. Tardigrad; +49. Peripatid primitiv; $0, Periparus; $1 Linguatulid; +52. Triibit; +53. Xifosur primitiy; +54. Gigantostrasea; $5 Rifosur (Limulus); +56. Scorpion; $7. Paianjen; 58. Acerian (cipuse); 59. Filopod: 60. Copepod: 61. Ostracod; 62. Ciriped (Lepas), 63. Leptostraceu; 64, ‘Anomostraceu; 65. Crastaéeu desapod; 66. Isopod (Oniscus); 67..Ammfipod (Ganmara} 68, Milapo: 6%. Apetigs (epioma); +70 Paleodietiopte, 7 Oriopter — lacustd; 72. P&duche: 73, Svab (gindac de bucatarie); 74. Coleo (Carabis) 75. Lepidopter (hutare dium); 76. Himenopter, 77, Dipter, 78. Price; 79. Trahtopod ecardin — Lingua; 80. Brahiopod testicardin, 81, Phoronideu (Phoronis) 82, Briozoar,83. Cheteanat Sagitta);+84. Carpoideu; +85, Cistideus fo Crin de mare (Crinoid) 87. Stea de mate (Asterid; 88. Arici de mare (ehini); 89. Castrivete de mare Holoturid); 90, Enteropneust (Balanoglossus) 51 Tunicier; 93. Cetalovordat (Branchiasiona-dmfloxus); #98. Ostracoderm hhelerostracet-—Poraspis, 94. Cclostom; +95, Placoderm; 96, Pesiecartilaginos = Sclacian (Rechin); +97. Ganoid (Paleoniseid); 98. Sturion carti (Acipenserid}. 99. Pestele caiman (Lepidosteus), 100, Peste osos (Teleostean); 101. Poste palmonat (Dipneus!); +102, Crossopterigian; +103, Stegocefal; 104. [Brpascaaura (fara coads), 105. Triton (amfibian urod=); 106. Broased testoast twretra; +107. Ichtiosaurinn ; 108. Crocodit; 109. Soparia; 110. Sarpe; +111, Dinosaurian (Zricera‘ops); +112, Pierosaurian; 113. asire (Larid); +114. Reptil foromort, 113. Monotrem (Omitorine), |16. Marsupial (Macropus - cangur); 117. Microchiropter; 118. Lemurian; 119. Maimut’ antropoida —Cimpanzev; 120. Om: 121. Jaguar (carmivor); 122. Gazela (paricopita); 123. Delfin; 124 Yeveritd (oziton); A. Protozoar primitiv:B. Spongier:C. Blastult; D. Gastrul; FF, Gastrula cu 4 saci intestinali rdodermici), F- Larva celomata (eu cavitate igenerall); G. Larv§ trocofora: H. Larva de moluste; L. Larva de articulate; K. Lary DiplewaleCordatele inferioare reprezint animale putin mobile, care, se hrinese in mare misur& pasiv: strmosii lor au dat nastere Ia forme capabile st se deplaseze activ “asemanatoare pestilor”, cunoscute sub denumirea de Ostracodermi, considerati ca un ram inrudit cu primele vertebrate si gasite in strate siluriene si devoniene. Ostracodermit au disparut nelasiind descendenti Strimosiidirectiai pestilor sunt necunoscuti deocamdlata, desi urme de pesti placodermi s-au gasit in Silurianul superior si Carbonifer, iar de pesti cartilaginosi si osoi in Devonian. Strimosii Crossopterigienitor jiaj Dipnoilor au aparut in Devonian gi au ajuns le dezvoltarea maxima ‘in Carbonifer, primii prezinti un interes special prin aceea ci dinire toti i, ei stau cel mai aproape de grupa de origine a vertebratelor terestre, Stegocefal ‘Amfibienii prezinta un interes deosebit pentru evolutia animalelor deoarece la nivelul lor vertebratele au trecut de la viata in medial acvatic la cea pe uscat, fapt insojit de doud adaptari hotiratoare: respiratia oxigenului atimosferic gi locomofia pe subsirat tare. Amfibienit fosili sunt in traturile din Devonianul superior din Groentanda. In strate perioadele Carbonifer si Permian s-au descoperit resturi de labicintodonfi, cuprinzind cei mai mari amfibieni disparuti (de marimea crocodililor actuali), Amfibienii disparuti sunt reuniti in subclasa Stegocefalilor, ce aveau o cuirasi oscasd continua ce le acoperea capul; ordinele actuale de acestia au trait pina la inceputul Mezozoicului amfibieni au apsirut abia la sférsitul Mezozoicul pututfistabilito legiturd directa intre ele, Concitiile din ultima perioada 4 Carboniferului, cand clima era umed&, cali si uniforma pe cea mai ‘mare parte continentulvi, probabil unic, au fost favorabile Stegocefalilor. Deplasérile continentelor fata de poli, formarea unor lanquri muntoase, insotite de schimbarea climeii a vegetatioi au dus Ia reducerea miastinilor si intinderilor umede si aparitia zonelor uscate cu vegetatie xerofila, favorabile reptilelor care au evoluat foarte rapid, extinzandu-se incele maidiferite conditii demediu, unele readaptaindu-se vieji acvatice, iar altele devenind acriene. Adaptarea divergent a reptilelor a fost Limitoare. Pentru majoritatea gnipelorera caracteristicé omare mobilitate, scheletul a devenitma usor,structura membrelor, a trunchiulu 2 cranjulul ‘au suferit modificari esenfiale, adaptindu-se pentru a folosi o hrand tot mai varial&, De aceea, Mezozoicul a fost denumit “era Repiilelor”. Dintre reptilele cele mai primitive, Rincocefalii aparufi in Triasic, Sphenodon (Hatteria) punciatum s-apastrat, in Noua Zeelanda, pana in ilele noastre. Crocodilienii au eparut la sfargtul Triasicului: majoritatea speciilor craw de apa dulce si mai putine specit marine. Pterozaurienii erau reptile 18 Abiratonte de cétiva centimetri pina la un metra $i mai bine; maximul lor de dervoltare a fost in Jurasic. Dinozaurienii au fost grupa cen mai ‘ilineroasa si mai diversi de reptile, dimensiunile lor variind inte | i 30 tn lungime, ei au apart in Triasc sau ajuns la apogeu in Cretacic, spre sfirgtal perioadei dispirind. Lacertilienii au avut o dezvoltare mai mare lw Creiaci, iar oficienii au aparat mai tarziu decat celelalte reptile (in ilieni. Chelonienii sunt un grup foarte vechi care a ‘apirutin Permian, in Mezozoic eran probabil animale sépatoare de uscat, ‘cure ulteriors-au adaptat la viata acyatica, Din Triasic pana in zilele noastre su pastrat toate trasiturile esenjiale ale organizarit lor. ‘Le sfarsitul mezozoicului marea majaritate a grupelor sistematice {nutri (subclase) cispiruser’, probabil datorité specializari lor unilaterale ln conditiide via specific si strict determinete, Modificirile insemnate tleclimi de peisaje geografice, datorita deplasarilr litosferei si forms ‘muntilor din “epoca alpina de formare a muntilor” s-au ref svolutia covorului vegetal prin inlocuirea florei mezazoice de C ‘Conifere cu plante de tip nou, Angiospermele; toate aceste mi 4u aut repercusiuni asupra tuturor grupelor de animale. find asupra celor strict specializate. ,Reptilele actuale reprezinti doar Nimisife deplorabile ale faunei din Mezozoic” (S.PNaumov, 1954), Pisairile igi au originea fn reptilele vechi (grupa Pseudosuchilor, foarte specializate, adapiate la cafarat, ulterior dezvoltandu-si capaci ‘dea sii dela un arbore ln altul, Scheletele relaiv complete a doti tpt Archacoprerte $i Archaeorni:, descoperite in strate jurasice, rcleva tmestec de trasdturi evidente dé pasari si de reptile, modul lor de viata find arboricol, puteau sf planeze, dar nu si zboare, Cu timp Planata clas fa aparitia zborului propriu-zissi, de asemenea, ladesivargitea lfor tasaturt: aparitiapenajului a dus la realizareahomeotermiei; separarea Ningelui arterial de cel venos si complicarea aparatului respirator au dus |i intensificarea metabolismului; dezvoltarea sistemului nevos 2 dus la Perfectionarea comporiamentelor de procurarea hranei, de apararea de ‘isan, de eresterea puilor. Zborufle-a permis cain scurt timp sapopuleze Intregul Glob pamantesc, ocupand cele mai variate conditii do mediu, Mamifereles-au desprins in Paleozoic din Reptile primitive care nu ‘veal o specializare stricta, astfel incét sub actiumea factorilor extern scat Produs adaptiri hotarétoare,respectiy evolutia progresiva a Mamiferelor, ‘ae consti in: temperatura ridicat’.a corpului i capacitatea de termoreglare (aid tn conditi de temperaturi scazute, cit Si in condifii de temperaturi Tidicate), vivipartatea (nasterea do pui vii si hrinirea lor cu lapte) si in Special, actvitatea nervoasa foarte dezvoltata, care asiguré dezvoltareaunut ‘omportament complex in sensul unci mai bune adaptari la mediu, 19Mamiferele aw aparut probabil in Jurasic sau chiar in Triasic, materialul privitor la primele Mamifere mezozoice limitandu-se la dinti izolafi, la maxilare sau la fragmente de craniu. Marsupiatele apar ‘in pericada cretacicd, la inceputul Terfiarului fiind raspandite pe tot globul. Ulterior Placentarele mai periectionate au inkaturat sat au distrus direct Marsupialele, Separarea Australiei de celelalte continente inainte de pitrunderea Placentarelor a dus la supravietuirea acestora pand in zilele hoastre, pe de o parte, sila diversificare maxima a formelor de marsi piale care au ocupat toate mediile. In celelalte continente, Marsupialele au fost eliminate aproape in intregime de Placentarele in expansiune. Grupa cea mai veche de Placentare o constituie Insectivorele (identificate in Mongolia in strate din Creatacicul superior), din care au luat nastere Chiropterele, Edentatele si Rozitoarele. Cu Insectivorele se inrudese Carnivorele (care apar pe la inceputul Terfiarului - Creodontele) ce au datulterior Carnivorele actuale terestre, Pinipedele si Cetaceele. Tot di Inscetivore au Iuat probabil nastere gi Ungulatele sau Copitatele. Maimutele fosile se cunose din Oligocen: cele de tipul Propliopithecus au dat nastere Hilobatidelor (gibonilor) 51 speciei Ramapithecus din Miocenul Indiei, apropiata de Antropoide. Un mare interes predintd Australopithecus si mai ales maimutele antropoide gasite in depozitele cuaternare din Africa de Sud. Specia cea mai primiciva de oameni straivechi ~ Pithecuandhropus- s-a asitin depozitelepleistocene pe insula Java, in anul 1891; restri ale unui altreprezentant al Oamenilorsiravechi, Sinavulropus, a fost gisite in anul 1927 in apropiere de Pekin: restur fosile ale omului de Neanderthal (Homo primigenius),s-andescoperitin mai multe locuri din Eurasia, Aceasti specie % exisia’ in perioada cuaiemari, pe la ineeputul ultimei epoct glaciare, La ‘faryitul ultimei laciafiuni, exista specia actual de Homo sapiens. 1.2. Arealul geogratic 1. Definifie. Majoritatea speciilor de plante si animale trdfese tutte tun spaiv: geografic limitat —teritoriu sau acvatoriu, dacé este vorba de organisme marine — ce poarta numele de areal. Arealul se refera numa It teritoriul normal de trai al speciei i nu le tertori in care specia se poate ‘283i ocazional, Exemple: rogozul arctie (Carex Iapponica), murul arc (Rubus chamaemorus) si vulpea polara (Alopex lagopus), iepurcle areti (Lepus tinidus) $i foca (Phoca virulina) ~ pentru mediul aevatic = oct arealul circumpolar boreal; garofita (Diant/ius callizomis) ocupa un areal restréns in Piatra Cratului, singurul loc din lume unde aceasta vegeteital 20 Migratile obligatori la unele speci de pasar si pesti au dat nastere ladiscutit, deoarece unele dintre aceste animale au areale de roproducere side iernat diferite, iar altele au areale de hranire. de reproducere, de iemnat gi de migratie, diferite. Raspéndirea zeografica a acestor specii se reprezinta prin arealul propriu-zis (de reproducere), cel de iernat, cel de hdinire, cétle de migratic si chiar teritorile in care specia se poale gisi ‘carional (dac& nu a fost adusi de om). Sunt situatiin care arealul natural al unor specii nu poate fi stabilit decat cu greu deoarece introducerea lor in teritori noi s-a facut cu sute de ani in urmé. Aceste specii numite aadventive, plante ruderale (buruieni) sau animale sinantrope, ransportate Yoit sau accidental de om, ,,incurci” biogeografia, deoarece nu injotdeauna se poate stabili arealul lor natural Daci se studiaza ariile de rispindire ale speciilor se constaté ca ele sunt foarte deosebite (Fig. 5.) si numai rareori se suprapun ariile de livdoua sau mai multe specii Vij, § Areal fagului in Europa (— Fagus silvarica;...R orientalis) (dupa E. Puscaru- Soraceanu, 1965) ‘Toate speciile ale chror areale se incadreaza intr-un tip de areal, ‘Aeliing! element floristic sau fitogeografic, acesta reflectand lip wondiii fizico-seografive. Numele acestaia corespunde cu ira arealului respectiPrincipalele elemente floristice din Europa sunt urmatoarele: 1. elememtele eurapene —curispindire in Europa Central si nondica; 2. elementele continentale sau estice (irano-turaniene) - cantonate ‘n partea de sud-est a Europei si sudul Asieis 3. elementele arctice $i alpine — din extremul nordic al Europei si de pe muntii inalt 4. elementele halcanice sau sud-estice ~ caracteris Baleenice; 5, elementele mediteraneene sau sudice — locali mediterancean; 6 elementele atlantice scm vestice — raspandite tn tarile marginite de Oveanul Atlantic; 7. elementele cosmopolite— cw o rispandire larga pe tot globul: 8. elementele adventive — introduse din alte continente si care se rispdndese mult in noile regiunis 9, elementele endemice ~cu un areal foarte redus. Flora unei anumite regiuni, ca si a unei asociatii vewetale, este alcatuita din mai multe elemente floristice. Astfel, in jara noastri, ca umiare a condifiilor pedoclimatice foarte diferite, se gisese speci! apartinand la numeroase categorii de elemente floristice. 2. Metode de stabilire a arealului, Studiul structuriiarealelor si al legilor de distributie gi mobilitate a populatilor biologice constituie obiectul arealografiei,harile de réspandire a taxon\lor ramanand astfel ‘cel mai important instrument de lucru al biogeografului. ‘Areal unci speci se stabileste prin notarea pe hart a localitilor in care aceasta a fost identifica giunirea punctelor extreme; zona astfel delimitats este areal speciei respective. Funcfie de densitatea punctelor in interiorul arealuluisiconfiguratia spatiului geogyac, arealul poate fntreg sau consineae ig 5,), discontinue san disjunct (Fig, 6) si uneor chiar punctiform (Fig.],). in cazuarealelor continui se face abstractie de mice discontinwitati (exempla: in arealul iepurelui se includ gi zonele intens populate, lacurile Sirdurile chiar deca in acestea el nu triieste), dupa cum, in cazul animalelor de apa dulce, arealul cuprinde © parte continua de continent, saceste animale populeaza numai raurile, baltile si lacuriledin aceasta. Se diferentiaza astfel discontinuitdid ecologice care nv afecteaza limitele arealului si discontinuitéti corologice care se reflecta in delimitarea zonclor de rispandire a speciei si ridicd probleme biogeografului. 5. Marimea arealelor variazé foarte mult, speciile cosmopotite sau aproape cosmopolitefiind raspandite pe tot Globul, iar cele endemice avand un areal foarte jimitat (un masivmuntos, o portiune dintr-0 insu, tun bazin acvatic). 22 Peninsulei te in bazinul 525, Gea ‘Salle tant Fig, 7, Ateale la speciile Betula nana si Dryas octopetala ‘dup Ozenda, 1983)Mirimea arcalclor este determinata de mai multi factor = vechimea sau isoria geologied a speciei~ in general, cu cto specie are 0 vechime mai mare, cu att arcalul acesteia este mai extins, in timp ce ‘specie tinere au areale restranse; aceasta ny este 0 regula generala decareve schimbarile climatice majore care au avut foe tn istoria Globului. au dus la restringerea sever a areal rmultor speci chiar a suprimarea multortaxoni: = valenja ecologica a specitlor —speciile cu valent evologica mare, care pot in conditii de via a cror amplitudine de variafie este mare, aut un areal mai extins decdt cele specializate strict la anumite conti, = posibilititile de raspandire ale speciei (pasive sau active) ~ intémplarea. in linii generale, speciile marine au cele mai extinse areale, dup’ care urmeazi speciile terestre; cele dulcicole aut de regula areale mai ici (exceptie fac speciile eu mari posibilitati de rispandire pasiva), iar ‘cele mai miei areale le au speciile cavernicole. ‘in cadrul arealelor mari se diferentiaza cdteva tipuri: = areale zonale care se prezinti sub forma de benzi latitudinale, suprapuse aproximatiy zonelor climatice; exemplu; areal circumpolar, areal pantropical etc. ~areale meridiane care se prezinta sub forma de fasii dispuse pe directia nord-sud - in America de Sud numeroase speci de plante i animale at arealul aprospe paralel cu coastele vestice: areale regionale care ocupa portiuni mairestranse saul mai intinse dintr-un continent. Speciile cosmopolite sunt réspAndite pe tot Globul. Mentionim ntze cosmopolite: = animale: starcul cenusiu (rdea cinerea), siriva (Tyto alba), Jepidoptere din genul Vanessa, uncle animale marine pelagice; = plante acvatice si palustre: lintita de balta (Lemna), broscarita (Potanogeton), testia (Phragmites australis), papura (Typha latifolia, Tangustifoliay, = plante terestre: urzica (Urtica dioica), papidia (Taraxacum officinalis) troseotul (Polygonum eviculare),pitlagina (Plantago major). {In cazul unitatilor endemice, cdnd limitarea arealului se datoreaz’ factorului timp, se menfioneazi prin prefix tipul de endemism, respectiv, sndemism ismele sunt unitati taxonomice de plante sau animale ‘cuorigine strdveche care au reusit s& supravietuiasca tuturor schimbarilor peirecutein timp, arcalu lorrestréngindu-se (in general), astfel inet multe dintre acestea sunt peccale de disparifie. Mentiondm cateva speci de plante : Hebwvisschia mirabilis Fig. 8.a.)de varsté mezozoiea, din eyortul Namib, considerata adevarata fosili vie; arborele pagodelor (Gin- Ago biota) (ri. 8), rasp Credit, ou un areal res asta in ina; arborele rosu (Sequoia sempervirens) si arborele mamut (Sequoia lganiea) — gimnosperme care in Cretacic ocupau un intins areal ircumpolar boreal, astizi au o risplindire redasd in vestul $.U.A. Fig. 8. Paleoendemisme de varsta mezozoic’: a. Welwitschia mirabilis: b. Ginkgo biloba Dintre animalele paleoendemice mentionam: pestele marin: Latimeria chalumnae (Fig. 9.) din Oceanul Indian, rispandit in Paleozoic, [eit Dipnoi (Neoceratodas forsier’) din America de Sud, si, de la noi in ford, endemismele tertiare (termofile): pestele Seardininus racovitzi piincleul Melanopsix parreyssi din apete lacului Petea (Oradea). Uneori ‘eal unor paleoendemisme poate fi foarte intins (marsupialele-ordinul Monotrema— Fig. 10.) sunt raspandite in Australia, Tasmania si o parte din Nowa Guinee), sau dimpotriva, restrans —(gimnospermul Welwitschia ndrabilis vegeteaza numai in desertul Namib). Fig. 9. Latimeria chalumnae Fig. 10. Omithorhynchus anatinus 25Neoendemismete sau endemismele progresive sunt speeii apérute recent (Pliocen sau Cuatemat) prin izolare geografica sau specializare stricti la anumite condifii de mediu, cu tendin(& de extindere. Se apreciara cA fara noastra este una dintre cele mai bogate fri din Europa in specii endemice (aprox. 160 taxoni) si aceasta se explied prin condifile pedoclimatice foarte variate, prezena unei puternice catene muntoase cu substrat geologic foarte diferit, pozitia geografici a tarii la 0 adevarati riscruce unde se intilnese mai multe tipuri de flora. Majoritatea endemismelor se gasesc in pajistile alpine si etajul Jneaplnului si au fost denumite endemisme carpatice. Aparitia de speeit noi — in cadnul aceluiasi gen! diversitafii mari a conditiilor de mediu, poarta denumirea de vicariere, iar speciile inrudite, putin diferite intre ele se numese specif vicariante, Exemple: Fugu sifvaiica, este rispandit tn centrul si vestul Europei, iar Fagus orientalis, in sud-estul si estul continentulut Unititile taxonomice retire au supravietuit erelor geologice siocupa areale restranse ca urmare a schimbarii in timp a conditillor climatice, Cercetirile fitogeografice au evidentiat prezenta in flora farii noastre a numercase relicte tetiare gi glaciare. Dintre relitele terfiare (care au trait inainte de glaciatie) amintim: Nvmphaea lotus var. termalis (muir sau drote) Baile ,Felix” Oradea, Syringa josikaea (liliac ardelenese) cu arcal punetiform in Carpati, Hepatica franssilvanica (crucea voinicului) = Carpatiiestci sisudici. Uncke speci au intregul areal fiagmentat, ca urmare a schimbirilor, iar altele au un areal foarte mie, rimas din cel vechi. Relictele glactare sunt rimasije din timpul glaciatiunilor care Iriese yi azi in unele enclave din zonele muntoase, ‘In zona tarii noastre populeaza mlastinile eutrofe (cca. 40 de specii): Betula humilis — Twsneda Nou, Harghita —, Viola epipsila ~ Bazinul Cie — Pedicularis sceptrun carotinum — Harman, Brasov si Zvoristes, Botosani -, Carex loliacea —Drigoiasa, Suceava— Angelica palustris ~ Balanesti, Neamt -, Calla palustris, Carex diandra, Sesleria coerulea, Ligularia sibirica si oligouoe (cca, 20 specit: Scheuchzeria palustris ~ LaculManta, Buziu -, Carex limosa, Carex paupercula, Carex paueiflora ~ Mungii Semenicului -, Betula nana —Lucina, Suceava), 4. Rispindirea speciilor in cadrul arealului, in cadrul arealului unei speci frecvenfa indivizilor nu este uniformi, prezentind uneori discontinuitai mart datorita conditiilor ce pot varia foarte mult, Discontinuitifi msi miei seintilnese laspeciile marine, mai mari la specille care traiese in mediul terestra 5) cele mai mari la specitle cavernicole, speciile de munte (cu eat altitudinea la care traiesc este mai mare, cu alat 26 Aagmnentarea, discontinuitatea arealului este mai mare — exemplu: capra ‘oayrl are arealul fragmentat in gapte zone principale: Pirinei, Alpi, ‘Apenini, Dinarici, Carpati, Caucaz si Taurus) si speciile acvatice dulcicole {Gi eit specia este mai legatt de zona superioard a réurilor, cu stat arealul fesle mai fragmentat —pastravul Salmo truta fario traieste numai in apele Me imuinte din fara noastra, fiind reprezentat prin peste 100 de populati). ‘Sepoate consideraca o egulé general faptul ca la majoritatea speciilor ‘le plante si animale — exceptic endemismele strict localizate — arcalul este fhagmieniat, chiardaca acesta apare, in eprezentarile cartografice, ca uniter. S. Barierele sunt obstacole, intreruperi de natura geograficd — fiviografice si climatice ~ sau biologica (exemplti - dependenta unor Juntiri de plante de anumite specii de inscete polenizatoare) cu rol im- anti celitarea arealue! une speci. Bavierle pot abrupt (un lwn| muntos foarte tnalt, o zonf de desert, un fluviu foarte lat sau un brat ‘nicin), marcand evident limita arealului, si discrete (temperatura aerului, idl de umicitate atmosferica), care determing inrautatirea treptata a oidlitiilor deexistenta a speciei (Fig. 11.). Astfel tantarul Aedes aegypti ye odisiributie tropicala yi subtropicala limitaté de izotermele de 106C. Wirierele abrupte au o pozitie fixa in spatiu si permanenti in timp, iar tele diserete, in general de natura climatica, se deplaseazal de la nord la si fl invers, ca urmare a schimbarii climei Fig. 17. Repartijia geogratiea a tanjarulut Aedes cexpi (dup Ch.J.Krebs, 1971 din V. Simionescu, 1980) 26. Modifiear! ale areatetor: Desi tn aparenid arealele sunt stable, {n decursul timpului geologic, acestea sunt supuse continuu unor modificiei mai rapide sau mai lente, cu restrangerea sau extinderea teritoriulul, ca urmare a schimbarilor climatice (Fig. 12). In literatura sunt semnalate ‘numeroase exemple de specii de plante si animale care intr-mn timp foarte curt si-au modificat arealul —extinderea buruicnilor,restringerea severd a arealelor unor animale de talié mare, expansiunea rapid spre nord si hhord-est a specillor mediteraneene, expansiunea spre vest yi sud-vest a tunor elemente siberiene. Dac unele modificdri sunt 0 consecinta interventiei omului — si, arealul ,artificial” nu trebuie confundat cu cel natural”, alte modificéri insofese de fapt sehimbarile climatice actuale ‘mediteranceané (scrumbia albastra pontica, palamida) iemeaza si se produ in Marea Marmara seu Marca Ege, iar vara trdicse in Marca ‘Nouri unde gasese suficienta hrand: aceste specii au nevoie in perioada “ile Feproducere de salinitatea ridicat& din arcalul lor de origine dar nu “Muiporti temperaturle scazute de peste iam din Marea Neagra, Migratiile pestilor dalcicoli pe cursul aceluiasi fluviu nu au niniflcafie zoogeograficd deosebit’. Cele mai importante migratii sunt ‘t0le ale pestilor care tree din mediul marin in cel dulcicol sau invers. inte pestii care trec din mare pentru a se reproduce in apele dulci (pesti wdromi) mentionar: somonul (urca din Marea Nordului pe fluviile din dali vestul Europei), serumbia de Dunire ured, o populatic pe Dunirc, ‘pe Nisttu si o alla pe Don, nisetral, pistruga si morunul care urc& pe Oalti categorie de migratori (peyticatadromi) trdiesc3i se hrinesc fipele dulei si coboar’ pentru a se reproduce in mare. Fxemplu: anghila ila ceiguilla) din fuviile Europei migreaza tn Marea Sargasselor fase reproduce (Fig. 13.); alte speciale acehuiasi gen din America ‘Nord, Japonia, sudul Austalici migreazd pe distante lungi pentru a inge in mire tropicale unde se reproduc; sa tras coneluzia c& originea Feste in marile tropicale, Di fm Mezavequoin - foil Fig. 12. Repartija cctuals gi fesilt a doud genuri de conifere: ‘Sequoia si Metosequoia (dupa Ozenda, 1964) si evidentiazl tendinta generalé 2 oricirei specii de a-gi extinde arealul. 7. Migratiile pestilor si pasarilor ridica probleme deosebite biogeografiei, pe de o parte, in stabilirea arealelor speciilor in cauza si, pe de alta parte, in stabilirea originii anumitor grupe (in cazul pestilor) sau a originil istorice a migratilor (in cazul pasdrilor). Migratiile pestilor. Unele specii de pesti migreaza pe distanje mai scurte sau mai lungi in mediul in care acestea triese in mod obisnuit, altele migreaz& din mare in apele dulci. Astfel, unii pesti de origine 28 Hig, 13. Migratia anghilelor din Marea Sergasselor in apele de coasti (dupa Durward L. Allen si colab,, 1972)Migratiile pasarilor au apzrut ca o consecint a schimbiilor severe ale condiiilor de viat& (ipsa hranei, in primul rand) intr-un anusmit sezon. Dovadi este faptul ca pasarile din pidutea ecuatoriala nu migreazi si c%, pe misurd ce ne departim de ecuator creste proportia pasérilor migratoare si amploarea migrajilor. Pasirile migratoare au o zon (areal) de cuibairit si ala de iernat, situate la distante uneori foarte mari, pe care le stribat de doua ori pe an, Caile de migratie sunt constante pentn Alecare specie si chiar majoritatea speciilor aceleiasi regiuni au aceleasi cei de migrafie. Astfel, pentru pasitile din yestul Europei, principal cale duce prin peninsula Iberica in Africa nord-vesticd; peniru cele din. st, in lungul coastclor Marii Negre, prin Asia Mica, Siria, apoi pe valea Nilului spre centnul Africi, evitand Sahara, Alti ruti duce prin Italia in Sicilia si Tunisia. Toate cele trei ruie evita zonele largi ale Mediteranei, In legaturi cuoriginea istorica a migratiilorse presupune eau apirut ‘ca urmare a schimbarii regimului de hranire (cum este cel insectivor): se admite de asemenea, e& migratille au fost determinate de modificarile limatice din trecut si odata cu deplasarea zonelor climatice s-auideplasat, dela nord spre sud gi invers, att zona de euibirit, cat si cea de ternal $i prin aceasta si cAile de migrate (P. Banirescu, N. Boxcaiu, 1973). indioare celor din care au provenit. Aceasté forma de rispandire denumirea de anemocorie, iar speciile anemocore prezinta vise adlaptiri in avest sens: | jyreutatea seminfelor este foarte redusi: 0,006 mg la poroinic Jrehis fusca) si Parnassta palustris, 0,025 mg semintele de smirdar iadenatron), la Ericacece, ete.; _~ seminjele sau fructele sunt sferice ta unele speci fiind ugor nlite de vant pe solul neted al stepelor (Fabaceae, Brassicaceae, pephillaceae) sau prezint’ 0 morfologie aparte, fiind previzute cu lingiri sub forms de puf sau peri dispusi ca o umbrelua, sau pe toata a exemple: semin{e cu 0 coroana de peri la un capa; la Epilobium (putulita), le (Sufix), plop (Populus), sau pe toatd suprafaa tegumental la We (Gossypium; ipate la Catalpa gi Bignonia; « fincte aripate la Acer, Ulmus (Fig. \4.), Fraxinus, Betula; ~ finete cu o umbrela de peri numit paps, la pipddie (Taraxacum), Wil (Cirsivm), bumbacarité (Erigphorum), sau cu o aristi penata wolilie (Stipa); intreaga inflorescenfi cu fructe este purtath de viint datorits ee unei bractei ca la tei (Zilia); iinregiunile deschise de step sau semidesertice, plante uscate pline serninje (roza lerichonului: Anastatica hierocheewtica (Fig. 15) din zoncle ideale Egiptului gi Israclului, chiuclanul: Sadsala kali din stepa rus, tsi fe noi in Bardgan sub denumirea de ciulini), purtate de vint pe We foarte mari, impristiind in trecerea lor seminfele pe care le poart 113. Modalittii de raspéndiire a viefuitoarelor Plantele si animalele se rispindesc in mediul in care triiesc, la istanfe mai mici sau mai man, prin mijloace active (diseminarea activi) sau pasiy, prin intermedial factorilor naturali extemi (véint, apa, anie male) saw prin intervenfia omului (diseminarea pasivi). Dupa modul in care ii rispandese fiuciele si seminfele, plantele mari categorit: autochore, care isi rispandese semin(ele prin mijloace propri, si alfochore care isi raspandese fructele si seminfele cu ajutorul unor agenti striini, functie de care plantele se numese anemochore, zoochore si hidrochore. Dacdi sceste posibilititi de réspandire sunt reduse, perpetuarea organismelor ese asigurat print-o capacitate de inmulfie foarte mate, ‘sau prin rezistenta sporits la condiii foarte severe de viati, sau Iongevitate, Aceste capacititi sau adaptiri sunt specifice fiecarei speeii in parte 5i diferd foarte mult, uneor’ la grupe inrudite. Diseminarea pasiva este carccteristica plantelor si mai putin animaletor. Sub acfiunea vantului, apei,aaltoranimale sau omului, spor, seminjele sau fructele si in unele cazuri plantele intregi sunt transportate la distanje foarte mari, unde germineaza si dau nastere altor plante 30 Wig 14. Ulmus glabra Fig. 15. Anastatica hierochuntica 31Zoochoria este réspandirea pasiva sau activa de catre animale a plantelor. In mod activ: animalele frugivore consuma fructele cfmoase de la unele specii de plante, semintele nefiind distruse in tubul digestiv pot fitransportate la mari distanfe (in special de caire pasiri); plantele ‘cUacest mod de rispandire se mai numesc endozoochore. In mod pasiv: animalele transportt pe lina, parul, penele si picioarele lor fructe, serine si plante prevazute cu cirlige sau tepi incovoiati la Galium (turf), Lappula (ipici), Xanthium, Arctium (brusture); unele plante de apa (Lemma) sau seminjele unor plante de locuri mlagtinoase se prind odat ‘cu noroiul de picioarele animalelor i astfel sunt rispandite la distant Hidrochorele sunt specii de plante alo caror fructe si seminte au adaptari speciale latransportul cu ajutorul apei: aerenchim bine deavoltat (Pentnia pluti la suprafata apei), pericarp si tegument impermeabil peniru pi, cel putin pentru o anumita perioada de timp (Ia Chicutcrvirosa = ‘cucuta deapi, specii de rogoz Carex, stuf sau trestie: Pliragmiles, papuri: Typha, plop: Populus, salcie: Salix, Cocos nucifera —nuca de covos poate pluti mii de km purtata de curentii marin i animalele pot fi raspandite cu ajutorul vantului sau apei, uuraganele tropicale purtind la distente mari animale mici (insecte, broaste, pasir'), iar.apele curgitoare, mai ales in timpul viiturlor pol transporta arbori desradacinati de care se prind moluste, viermi, reptile, Diseminarea activa este intalnita mai mult laanimale si mai putin la plante. Plantele autochore i avand unele adaptiri in acest sens eum ar fiz = prezenfa in structura fructului a unor tesuturi mecanice care favorizeaza deschiderea bruse& pe timp de usedciune cu aruncarea seminislor la distante mai mari sau mai mici;astfel: = laspecia Impatiens noli-tangere (cAltorule nu ma atinge!) cap- sla suculenta se desface brusc in cinci valve care se risucesc in spiral, semintele fiind araneate la 1-2 m; la specia Eeballium eloterium (plesnitoare), (Fig. 16) ajunsa la ‘maturitate, presiunea lichidului in fruct determina in acelasi timp detasarea fructului de peduncul gi tisnires lichidului cu seminfe la eétiva metri; , laspesiaTlura creplans capsul se deschidebruse 5 c.zgomat, seminjele find arincate pina la 25 m de planta-mama, Animaleleayand posibilitat) proprii de deplasare sunt capabile si-si extinda arealele rispdndindu-se activ pe mari distanfe; unele specti acvatice innotand cu usurinfz, ocupa bazine marine imense: de asemenca, uunele animale terestre (Iupul, vulpea, iepurele, unele pasari) sunt raspdndite pe intinse areale peografice. 2 Fig, 16, Eeballinm elaterium Prin taerventia ammropicd in raspandirea plantelor si animalelor fst voluntari sav involuntar sau dseminat numeroasespesi lante si animale, unele foarte importante din punct de vedere unic, atele dimpotriv’, buruieni ddundtoare sau specii de animale i eau dezvoltat exploziv (in lipsa duigmanilor cu rol de control in ‘Tivullires acestora) provocdnd adevarate calamitaii asupra ecosistemelor mile din anumite zone geografice. Asifel, prin actiuni voluntare s-au ‘nuneroase specii de plante de cultura: in sec. XVI din America de ja adus cartoful (Solanum tuberosum), pitlageaua rosie | wopersicwn esculentum), cultivata in Franta, Italia, Anglia in seo I, lino) flind introdusdiabia in sec, XIX, tutunul (Nicotiana tabacum) ivat in Franta incepand cu anul 1560: in jurul Marii Mediterane s-aut gavele si opuntias in Europa s-au adus numeroase plante entale (printre care freziile si muscatele). Alte specii au fost porlate intamplator: patlagina (Plantago major) sitortelul (Cuscuta jum) aui fost duse din, Europa in America de Nord, unde s-au init pe tot continentul, Unele specii aduse pentru colectiile unor Pini botanice au scapat din cultura acestora rispandindu-se cu viteza ontinente intregi. Asifel Amaranthus retroflexus (stil), cultivat de a Upsala (Suedia) in 1750 a seApat din cultura, a trecut in restul in Europa, apoi in Asia Mica, Caucaz, Siberia, Africa de Nord. {foi wapirut in Transilvania in 1816; in doua secole aceasta planta s- i petot globul. O al buniians, Galinsoga parviflora (busuiocul Sulit, ria pamantului) a scapat la 1800 din unele gradini botanice li Germania, in 1880 este semnalata in Rusia gi Norvegia, in 1909 la Aull fara tn judeyul Prahova, astazi fiind raspandita in tonte judetele 3 spindese semin{ele prin mijloace propril,de sud, incadrarea Antarcticii intre sudul Ameri dagasear, India, si Australia), iar biozeografi prin punti; contestaté si adus@ iar in prim plan, de accasta data sustit de cercetiri paleomagnetice, aceasti teorie rut mai repre7int& o ipat i un fapt bine stabilit, verificat, reconstituit si completat cu ajutor calculatoarelor moderne. Consideratii biogeografice sintetice privind teoriile paleogeografice Din cele trei teorii prezentate mai sus teoria pun 1 fost inlocuit treptat de teoria translatiei continentelor, in schemel ale propise de Wagener dep perme ei conineteor redus pe misuri ce s-au acumulat noi gi incontestabile argument favoarea mobilitatii blocurilor continentale. Daca numeroase fapte biogeografice pot fi explicate teoriiunele se explica mai usor prin teoria translate: particularitatil i faunci australicne, prezenta unor grupe de organisme numat fh tele sudice saui asemandrile dintre ihtiofauna sud-americani gi cea africana. ‘Ne vom referi pe scurt la primul exemplu: desi este situata destul de aproape de (considerat, pentru Tertias, principalul centru de evolutie al zrupel ‘moderne de animale), de eare se leaga incomplet prin insulele Indoneziei ine tn flora gi fauna sa numeroase grupe arhaice si doar catev elemente asiatice moderne, Acceptandu-se teoria permanent continentefor se pune intrebarea— de ce elementele asiatice nu au patruns de timpuriv gi au pitruns numai cele moderne, térzii? Acceptandu-se teoria lui Wagener, Australia (initial vecind cu Africa, India, Madagase car, Antaretida si America de Sud) a ajuns in vecinatatea ASici abia In en; se pot explica astiel afinitatile cu teritoriile foste vecine gi particulartatile capitate in timpul indelungitizoliri care avea sa urmeze, Pebazaargumentelorbiogeografize, dar maiales geofizice, ranslatia continentelor este considerata nu o ipoteza, ci un fapt ,.cvasicert”, ce a ayut urmatoarea evolufie: in Tertiar marile blocuri continentale actual deja separate intre ele, au continuat sa se indeparteze unele de altele, ast incat Australia ajunge s& se apropic mai mult de Asie; in Cretacic orive ‘contact direct intre continentele sudice era intrerupt, Distributia geograt a grupelor de viefuitoare care au evoluat si s-au réspaindit ulterior (in era tertiaré) nu mai reflecta translatia continentelor. 36 17. Reconstituirea etapetor succesive ale fragmentarii Gondwanei + Pozitia Polului Sud (dup Norton gi Selater, 1979) a7Raspandirea actuala a plantelor gi animalelor este rezult evolutiei paleogeografice a globului din Paleozoic si mai ales Mezozoic pana in zilele noastre si ale cArei etape principale (du PBanfieseu i N.Bogeaiu, 1973) sunt urmitoarel 1. existent, in paleozoic pana in Triasic sau Jurasic « unui singup bloc continental (Pangea) sau a dou’ blocuri, unul nordic (Laurasi atu sudic (Gondwana); grupele de plante gi animale se puteau risp liber inre Europa si America de Nord sirespectiy inte taate continente si regiumile sudice (inclusiv Madagascarul, India, Nowa Zeclanda): 2. fragmemarea continentulut sudic (Gondwana) si indepii diverselor fragmente a caror flora i fauna au evoluat ulter independent; intre unele dintre fragmentele Gondwanei au pers legaturi pad Ia sfarsitul erei secundare: intre America de Sud tropical si Africa $i intre sudul Americii de Sud, Australia gi Noua Zeeland prin intermediul Antarctid 4 3. existenfa, in cea mai mare parte a Terfiarului, ¢ unui imens com finent asiatic cia ts-a.arayat Thaia (Fragment al GonéWanei) si Euroy Si care a fost aproape permanent legat de America de Nord, prin 20 actualeistramiori Bering: sudul tropical al Asiet a fost, in cea mai mare parte a Tertiarului, principalal contru de evolutieal grupelor competitive de animale side plante, care tindeai sf se rispandeasca pe intreg globuly au fost astfel inlocuite flora si fauna vechte din In e clima tempera din nord Asiei au populat Europa si America de Nord, se considers ci genurile florei actuale au apérat aproape in totalitate | sfarsitul Cretacicului (in urma eu peste 70 mili 4. in miocen Africa s-a atasat de Asia, numeroase grupe de plante sianimale tropicale atat de savans, edt i de padure, originare din sudul AAsiei, au inceput st populeze A rica, inlocuind aproape complet vechea flor gi faund de origine gondwanian&; incepand cu sfarsitul Tertiarulul, principalul centru de evolutie si rispandire a grupelor competitive de animale pere sie fi deplasat din sudul Asiei in Africa; odaté cu formarea, foarte reventa, a Marit Rosii, Africa s-a izolat din nou de Asia: 5, Americade Sud, fragnaent al Gondwane, a stabilit la incep Tertiaruli, o leginard temporariicu America de Nord, de undea patrutis © serie de grupuride plante i animale (mai ales mamifere) carseteristice teritoriulainumit Megagea (Eurasia, Africa i America de Nord); aceast Jegiturd a durat putin timp, cea mai mare parte a Terfiarului, America ds Sud fiind izolati, timp in care grupele care patrunsesera din continente au evoluat intr-un mod particular; legttura care se restabilegte cu America de Nord in Pliocen duce la inlocuirea partialé a flore aunei cu grupe venite din America de Nord; 38 lusratia, provenind tot din Godwana, s-a deplasar spre nord- Iprin Miocen, in apropierea Asiei de sud; totodatas-a stabilit wi incompleta inire aceste doua mase continentale, prin care au nord! tropical al Australie’ vietuitoare originare din sud-estul ‘numai dintre cele capabile si se rispandeasct peste brafe ma- ‘Auunie: pisdr si alte animale zburitoare, anumive genuri de plante, 1h perioadele fungi in care blocurile continentale eran separate WN, izolarea lor faunisticd si floristicd mu a fost completi, cdei o plante si animale au putut depayi brajele marine, gratie lor jor de zbor sau de rispéndire pasiva; aceste schimburi ll faunistice au fost posibile mai ales inire Blocurile conti- wate, dar situate la distante mici — asa a fost situatia celor | Minerici din eocen pana in plioccn; izolarea a fost deplina, faunele llfere, pesti primar-dulcicoli si amfibieni au evoluat independent, nb Inte faunele de pasari schimbul a fost permanent Pulernicele Aeacauafi climatice din cucternar (care s-au manifestat Hh de perioade glaciare si interglaciare in zonele temperate, de pave si interpluviale in cele tropicale) au influentat foarte spindirea plantelor gi animatelor, au intrerupt fn mod radical o ie cure a durat lent si continu timp de milioane de ani. poate conchide cA pentru unele grupe raspandirea actualAi se pin translate continental, iar pentru alte prin rispan itt nordica”, concluzioneaza autorii mai sus eita 118. Glaciayiunile cuatemare $i repercusiunile lor biogeografice r uM deosebire de glaciatiunile precuaternare, puse in evidenta iii 10 emisfera sudicé, glaciatiunile pleistocene foarte severe au Ht I mai multe faze teritorii foarte intinse pe ambele emistere inate parte a Americii de Nord, vestul si centrul Europei, sudul fell le Sua si al Australiei, Noua Zeelanda), afectind covarsitor Wii florelor si faunelor. Aceste perioade glaciare cu durata de H0-50.000 ani sunt o succesiane de mai multe oscilatii climatice Teel, numite stadii, si temperate (de incalzire a climatului), mumite lal, ce au influentat radical majoritatea grupelor de vicfuitoare. ‘Pentru Europa Centrala cele patru faze de expansiune a ghofarilor mit: Gunz, Mindel, Riss si Warm, separate de irei perioade lite si interglaciare: Giinz-Mindel, Mindel-Riss, Riss-Wiirm. 0Pentru nordul Europei s-au separat trei glaciatiuni: Elster, Vistula cu perioadele interalaciare Holstein 3i Eom. In parted euto a fostei URS, av fost identificate tre glaciafiuni: Oka, Nipru, Va separate de interglaciarele Lichvin gi Mikulino (Minsk), Pentru America de Nord s-au identificat patru faze de extinds ghetarilor: Nebraska, Kansas, Hinois si Wisconsin, separate de per interglaciare Aftonian, Yarmouth si Sangamon. Sincronizarea si echivalarea denumirilor reflecta faptul c& slaciareau avutcaracter global, iar manifestarea lor aavut aspect re Cu ajutorul analizei sporo-polinice, palinologia a descifrat evolu climatultt cuaternar, reconstituind istoricul vegetajiei 5i modifi suferite de covorul vegetal ca urmate a instabilitajii climatice, separat astfel cdteva tipuri de perioade fitoclimatice: = perioade anaterme (de incilzire a climatului), relevate sediderea freeventei de poten de pin si de mesteacin si de cre: frecventei polenului unor esenfe cu cerinfe mai termofile, in 9 extinderea alunului; ~ perioade hipsoterme (de culminare « climatului c&lduro relevate de freevena marea esentelor temofile (stejar, tei, ulm, carpe = perioade cataterme (de racire a climatului), cu regresul esenel termofile si revenirea celor microterme. S-au separat de asemenca, in cadrul perioadelor reci epoci arctig sisubarctice, iar in cadrul pericadelor calde, epoci cu climat umed numis atlantice gi eposi cu climat mai rece gi uscat numite boreale. 1.6, Bvolufia climatului sia vegetariel cuaternare ‘Sciderea temperaturii de Ja inceputul Cuatemarului a determi inlocuirea florei termofile rimasi din Plioeen cu una caracterizatl

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)