Scala Hamilton - depresie (HAM-A) ‘Conceputa pentru a fi aplicaté de un utilzator specializat, scala depisteaz usor manifestarle somatice ale depresie: Aceasta variants, cea mai frecvent folosit’, cuprinde 21 de item (exist gi alte variante, de ex. scala Hamilton cu 17 item!) Pentru fiecare item se acorda un scor cuprins intre 0 gi 4:sau 0 si2 (semnifcatia punctajului e explicata la pentru tem) Cotarea scalei se face pe baza interviului cu subiectul si a observatilor. 7, Stare doprimals (Sentimente de] O= absente ie melancole, dsperare, iolare, | 1 ~ exprimate doar ca urmare a interogatoriul inutiltate, tristete) 2—raportate verbal In mod spontan | 3 —nu sunt raportate verbal, dar apar in voce, atitudine, fzionomie, tencinta ia plans etc. 4.— in deciaratile 51 atitudinile sale, subiectul nu vorbeste decat despre acest fel de sentimente 2 Sentimentul de culpabiitate | 0 = absent + autoctitic; are impresia c& e abandonat de ceilat 2-—e prezenta ideea de culpabilitate; ruminatia traumelor trecute sau a actelor de vinovatie 3. ideea c& boala actuald este o pedeapsa; idei delrante de cuipabiltate 14 sublectul aude voci acuzatoare sau care il denunts: halucinatii vieuale amenintatoare ear = absent 4 ~impresia c& viata nu merit trait 2 subiectul ar vrea sé fie mort sau gandeste cd ar putea muri 3 — ideatje suicidara 4 = tentativa suicidara J TasomnTa Go a Teaputul nophi | O= nu exists dieu la adormire 4 — subiectul se plange de dificult a adormire (peste jumat. de ora) 2.~ subiectul se plange de man difcultati la adormire Insomnia de la mijocuTnoplt | 0= nv are dificult peste noapte 1 ~se plange de somn agitat si perturbat toata noaptea 2~bolnavul se trezeste in cursul nop [Srnsomnia dea stargtulnopt | O—absenta 1s trezeste foarte devreme, dar poate readormi | 2 — se trezesle foarte devreme, e incapabl sa mai adoarma si se scoala di pat | 7 Manes Seale sciviayy | O= Fare aticuate panne 41 ~impresia de oboseala, de incapacitate, de slabiciune in activtate, munca sau hobby 2 = lipsa de interes pentru activitai, chiar gi pentru cele placute (impresia cd | trebuie sd facéi un mare efort pentru a lucra) | 3 ~ reduoerea programului de munca sau de activitate 4— intreruperea muncii datorata boli actuale ec TanIbiya (eetinirea Wealie gia | O vorbire gi ideatie normale | Norbiri lentoare, difcutati de | 1 — ugcar& inhibi Ia timpul dialogulut ‘Sheentrare, sedderea actvitatii | 2 ~innibitie evidenta in cursul dalogulut motorii) 3 - dialog dificil | 4-~ stupor complet 1s: Agitahe “O= absenié 1 4 se ,joaca'" frecvent cu parul, cu mainile etc 2~ Igi roade unghille, se trage de par, igi mugod buzele (10. Anxistate psinies ‘T= nici dificiltate a 4 — sublectul e tensionat si ritabil 2~ igi face grji pentru motive minore 3 ~ alitudine de teama, usor de observat pe fizionomie si in expresia verbala 4— frica este exprimata spontan, fara interogatoriu TT Anxietate somatied ‘O= absents (proiectile somatice ale anxietati) | 1 - usoara 2-moderata 3-severaaa inpiedies orice aetivtale 12 Simplome somaties ‘O=absenie gastroitestinale + ~ pierderea apettului, dar subiectul manana fara incurajar, impresia de greutate abdominala | 2 = dificultati de a manca fara interventia energica a culva din exterior Cere | taxative sau medicatie gastrointestinal | TH Sinplome somatice generale [0— absente 7 4 — greutate in membrele inferioare, spate, cap, dureri dorsale, cefalee, dureri musculare, astenie 2 — orice simptom net din cole de mai sus va finotat cu 2 Hra-simptome genitals (reteritoare | 0 absente la pierderea libidoului si probleme | 1 - usoare | menstruale) 2-severe [75 Hipoconaria 0 absene 4 — preocupare asupra propriel persoane 2— preocupare asupra sénatati personale 3 ~ plangeri, cereri de ajutor etc. | 4-~livaihipocondrice |16- Pierdere Th greutate “Kestimare dupa anamneza (la prima exarinare] (ase completa fe A. fie B)) (0 — fard pierdere in greutate 1 ~ pierdere In greutate probabil asociata cu boat 2 pierdere in greutate precisa (in opinia subiectuli) B. La fiecare examinare (prin masuratori) = pierdere In greutate sub 500 g pe sapt 1 intre 500g si 1 kg 2—peste un kg. pe saptamana OTT Autoonice ‘0= subiectul recunoagte c& 6 deprimat gi bolnav 41 ~ reounoaste afectiunea, dar o atribule unei nutrti proaste, climatviui surmenajulu, unui virus, oboseli 2 — igi neaga complet afectiunea TE varaye cums aspozier —]0= tare {eoravarea simptomelar nite | 1—ugoara | | Semasa sau dupa mass, 2- sever’ | dimineata sau seara) | | 49. Depersonalizare $f 0-absente 77 1 dereaizare 4 —ugoare 2 severe 3 ~ Impiedicd orice activitate 4—simptome ca : sentimental inutiitati si idei de ninilism 10 Siriptome paranowde ‘O-absente 1-suspicionate 2-idei delirante de relatie 3:iluaii de relatie gi de persecute simptome obsesh-compulsve | _O-Absente 1- Usoare, 2_Severe ‘Semnificatia scorurilr totale: 0-7 p.: dispozitie normala 8-13 p: depresie ugoara 44-18p.: depresie moderata 19-22 p: depresie severd 223 ‘depresie foarte severdScala de anxietate Hamilton (HAM-D) Conceputé pentru a fi aplicata de un intervievator specializat, scala evalueaza simptomele cognitive 51 somatice ale anxiatati Contine 14 item, Figcare item va fl evaluat de examinator, acordandu-i un puncta) de Ia Ola 4 Scorul total maxim: 56 Semnificatia punctelor acordate: (0 (absent) — subiectul nu a trait niciodata aceste simptome 4 (slab) — simptomele se manifesta neregulat si pentru perioade scurte de timp 2 (moderal)- simptomele se manifesta constant, pe anumite perioade de timp; e necesar efortul subiectului pentru @ le face fata 3 (sever) ~ simptomele se manifesta continuu si domind viata subiectulul 44 (foarte sever) ~ simptomele se manifesté ca un handicap, impiedicand activitafile sublectului absent | slab maderat | sever | F. sever fare annioasé (mgAlorare, agleptare @ tot ceea ce poate Nima rau, teama de ceea ce urmeaza, irascibilitate) | Tensiune (senzatia de tensiune, faligabiitate, reaclie de tesarire, dau lacrimnle usor, remuraturi, senzatie de neliniste, incapacitate de a se relaxa) | | “Teama (de Tnluneri, de perSoane necunOscuNs, de Singuratale, de animale, | | de trafic sau de aglomeratie) Thsomnie (adoarme cu difculfate, somn intermitent, somn neoathnitor $1 cboseald Ia trezire, vise cu cosmaruri,teroare nocturna) Reducerea efcientar cognitive (@iicuTlal de concentrare, memore deficit’) | Stare depres’ (plerderea Mieresl, ipsa plécerir in exercttares RObbY- Utlor, trezite devreme, trstefe, oscilati dispozitionale diurne) impiome musculare (durer, spasme, Blocaje, tresanin mioclonice, 1 scragnete din dint, voce tremurata, tonus muscular crescut) | smptome Senzoriale (vedere incslogata, senza de cald si Wig, senzatie | de slabiciune, intepaturi) immpiome carTiovascularé (lahicardie, palptali, dureri tm piept, vase de 1 | snge palpitand, senzatie de lesin) | | simptame respirator (apasare sau greutate In plept, senzali de sufccare, | oftal, dispnee) smplome gastointestinale (GMiculay de Tnghipre, Natulents, durert 2bdominale, senzati de arsurd, balonare, great, vom, tulburari intestinale, plerdere in greutate, constipatie) imatorne urogeritale (Trecventa mi Igenfa PAIGHUNT, amenoree, rmetroragie, apanitiafrigiatati, ejaculare precoce, pierderea libidoulul, impotenta) jmmplome autoname (uscaclunea Gurl, congestionare, paloare, tendints de a transpira, migrene datorate tensiunil, piloerectie) | Comportarientul a intervia (neastmpar, agitale, ineruntare, expresie incordata, oftat sau respiratie precipltata, paloare facial, inghitire in sec, ceructatie, spasme ale tendoanelor, pupile diiatate, exoftalmie ) Semnificatia scorurilor totale: 0=5p.:normalitate 6 — 13 p.: dispozitie anxioasa nesemnifcativa clinic peste 14p.: anxietate clinic semnificativaMini-Mental State Examination - MMSE (mini test pentru examina ae) Orientare Tn ce (an), (anotimp), (zi a saptaménii), (zi din luna), (luna) suntem 2 1 Unde ne aflam — (fara), Gudetul), (oragul), (spitalul), (etajul) ? sia inregistrarea informatiilor Rostiti numele a trei obiecte obisnuite (de ex: “mar”, “mas’”, “moneda”). Intre fiecare 3 1 cuvant faceti o pauza de cdte 0 secunda.Cere-ti pacientului si le repete pe toate 3. Acordafi cate un punct pentru fiecare rispuns corect.Apoi relatafi-le pani le Invafa pe toate 3 Evaluati din cate incercari a reusit gi notatiIncercari Atentie si calcul Numirare inversa de la 100 sczand cate 7.Opriti-1 dupa 5 réspunsuri corecte sco Test alternativ: rostirea cuvantului “avion” in sens invers. Punetajul este in funetie de numarul de litere agezate In ordine corecta Reproducerea informatiilor Intrebati-l cele 3 nume de obiecte pe care le-a auzit anterior. 30 Acordati cate | punct pentru fiecare raspuns corect. (Nota: invatarea nu poate fi testata daca cele 3 nume nu au fost memorate In timpul testarii memoriei). Limbaj Denumirea unui “creion” sia unui “cea” Repetarea propozitiei: “Capra neagra calea piatra”. Infelegerea unei comenzi: “Luati o foaie de hartie, impaturiti-o in doua Citirea gi executarea comenzii: “Inchide ochii” eae aooe | Sane | Fes Scrierea unei propozifi a asezati-o pe podea”, Copierea urmatorului desen: Scor maxim total : 30 Scor total: Repere recomandate pentru evaluarea severitaft disfiunctiet cognitive Usoara: MMSE > 21 ‘Moderata: MMSE 10-20 Sever: MMSE <9 Seiderce medic a scorului MMSE la pacienti cu boala Alzheimer usoara si moderata este de 2-4 puncte pe anFORMULAR Ce poate sa faca participantul. Ge i-ar place sa faca si ce pot face, | Persoanele care doresc s ail ajute | Pentru ca el sa-si atinga ol Transcrieti pozitiv Ce isi doreste participantul sa obtina, - Cum iti petreci timpul liber? - Ai (ai avut) un hobby? - Cum iti doresti sa iti petreci vacantele? - Practici un sport? - Canti la un instrument muzical? - Personalul sau altcineva cunoaste alte puncte tari? - Ce ti-ar place sa faci in timpul liber? ~ Sunt hobby-uri sau activitati care it plac mai mult? - Sunt hobby-uri sau abilitati practice! | mestesuguri pe care ai dori sa le inveti? = Ce cluburi sau asociatii frecventezi? - Ce altceva ti-ai dori sa inveti pentru ati petrece mai placut timpul liber? - Personalul sau altcineva cunoaste aceste nevoi? - ~ Cum te-ai descrie in fata celorlalti? | - Ce anume lace cel mai mult la tine? + Cine consideri ca iti este familia? - Cine iti sunt prietenii? | - In ce sens esti un bun prieten pentru coilalti? - Ce prieteni ai chema in ajutor? - Este ceva ce ai dori sa schimbi in legatura cu personalitatea ta? - Este ceva ce ai dori sa schimbi in modul tau de prezentare in fata celorlalti? { = Ce schimbari ti-ai dori sa faci in| familia ta? = Momentan locuiesti impreuna cu | familia? Ce trebuie sa se| imbunatateasca? | - Ti-ai dori alti prieteni? | |-Ceartrebuisafacafamiliasau[= Ince crezi? - Ce rol joaca religia in viata ta? - Cine este persoana ideala pentru tine? - Ai 0 filosofie proprie/niste principii de viata ale tale sau un motto? = Ce faci ca sa ii ajuti pe ceilalti? prietenii pentru tine acum? -Ce schimbari sunt dorite de catre ta sau de catre cei care te au in | religioase sau sa discuti cu un preot? |- Ce te-ar ajuta sa-ti pui in practica credintele? - Ce ar trebui sa schimbi pentru a te apropia de idealul tau? = Ce iti place cel mai mult la scoala? - Ce scoli ai absolvit? - Care sunt materiile tale preferate? - Iti doresti mai multa instruire-educatie? - Este ceva legat de munca ta pe care ti- ai dori sa aprofundezi? - Cand esti bine dispus? = Ce te face fericit? | | - Cum descrii atitudinea ta in general? | - Cum iti rezolvi de obicei problemele? - Cum iti poti schimba dispozitia sau aitudinea? = Cand gandesti cel mai clar? - Ce slujbe ai avut? - Ce parte din munca ta iti place mai mult? - Ce munca ti-ai dori sa prestezi? - Ce nevoi angajator unt recunoscute de catre personalul de ingrijire? | Ce te-ar ajuta sa gandesti mai clar? - Ce te poate face sa te simti mai bine? - Ce anume poate imbunatati | atitudinea ta? '[ Care sunt performantele tale fizice? |. Cum apreciezi starea ta de sanatate Ufizica? | - Ce s-ar putea face ca sa te simti mai bine cu sanatatea? |-Urmezi un tratament regulat? At12xamenul psihiatrie: istoricu, starea psihie’, si semnele gi simptomele 1. Introducere general Intervievarea boinavut este abilitatea de cea mai are profenzime a medicine! si psiniatei iar comunicarea dintre medie si pacient consticuie baza bunci practic! medicale. Scopusileinterwslsi sunt (1) fonneren perspective! istorice fempornie) asupra vetibolnavului, (2) stailive raport (rete sia unel hae lerapeutive, (3) dezvoltarea increderi gi confident’ teciproce, (4) ingelegerea functionari prezente a ‘pslnavuin, ($) laborsren dingnasticului, gi (6) stabilizes unui pian terapeutic LE, Teaniel ale intervidul ejjaie A reeatisi un Toe confortabil. in care $8 nu qi derenis 3B ——_-Recomandati-va. salutai bolnaval folosinéo-i mumele: dedaiie, spuneti ears este seopul itervinlei ©. Faceti ca bolnavul sf se sims fm largul sa, stabtiri raportal ex pacientui pi calittile Dv. de empatie si sensibil D. Bu facctijudeedyi de valoare’ . —_Observati cu atentie comporamental nonverbal al paciensului, postura, manierismete, $i aspecnul fizic Evitari Iuarea excesiva de note in cursul intervie Mentinedi un interviu activ, Nu contraziceti gi nu v8 enervati H.° — Folositt un limbaj potrivit cu inteligenta boinavul 1 Curata interviulei: 13-90 de minute, in functie de sterea bolnavului durata medie: 4560 de minute); nia seurta in cazul pacientlor cy detirium sau necooperant, mai lung ‘bolnavilor verbali, cooperanti 1 Folositi intrebini cu-final deschis in cazul pacieagilor neveatici, verbali, cu quotient de ineligenta (IQ) ridicat, de ex., ,Spunesi~mi mai mult despre acest luers", Folositi ntrebari swructurate i eu final inehis atunci eind timpul pensru interviu este hmitzt sau pacientul sufers 2 psinozd, delirium, sav dementd (intrebirile ca final inchis necesita dz obice: riopunst prin da sau nu), Evitoti 53 sugerati raspunsurile, de ex., Va simtii wrist, nu~i aya? (Tabelul 3-1), Unele stuatii necesita tipuri speciale de interviuri (Tabelui 2-2) Examenul psihiatric constd din dowd pari: itoricul si exeminarea stiii psihice. in cele co 12h este prezentatd schema istoricului psinigric si a start psikice. Sunt ineiuse exemple ebéri si sigestit in funetie de cele afiate din rispunsurile bolnavuiui. Pensru a 2s servi sistematie, In cele din urmd vor tebui parcurse torte puncte Heyl envtinea aestera nu robe eespectatt ew siete. coral de exami Tohetul 2-2, Tipurt de interviari indieate in situatti speciale etree iti activ, structeraiinterviul, Dati atentie elenientelor xeaverbais, migeinlor corpului, Sctumbayi subiectul dacs pacientulai ti v ‘greu sf discute anumite domenii, CConeentrati-v4 atentia asupra problemei pe care o prezint’ boinavl identifica, Inteebati cum reactioneaza fiecare membra al familiei — ritat,inceresat, speriat, anxios, cine vrea sd ajuce. Daci este prezenti, investigati ideatia suicidard; bolnavul sina feut un plan de sinucidere? Incercati sa cresteti stima de sine 2 botnavului, comentind poritiv realizirile acestuia ‘Su stati aproape de bolnav intr-o camera din care nu se poate iezi cu usurints, Sai én usa, penina a putea iesi repede. Amplasati in atervtu cu farmiia Deex.,.R.vai Leute ai fu fa bunier, Avemunie _( divor_ul sunt p cate", sau ,Curs at patut 13apropiere sau in camer pe cineva din servicivt de paz8, Stabil limite, Cact pacientul pare prea agitat, tncheiati imediat interviul. Botnav psihosorate 1No discuta simptomele somatice a find in capa curnneavoastr sau ,pe bazi de nervi, Asiguraibolnavui ch auza este eal Pacient delirant ‘Nu contraziced derurile tm mod direct; Putef spume Colnavuiui ef mu sumte de acord cu idee sal, dare i itelegeti sists de gandire. Manie Incercai sé vail imite.Spunet boinavali of avejinevoie mai inti de informatit specifice, de ex, cine roe parce din familie si, mai trzi, vei putea discuta gi despre alte lueruri. Fifer, ar au beligeran (ou v3 angaai ta dispute, ia nie’ un caz fice, ex boinavul, nuff stil). Wasistat medicamtatos Amobarbita sodie (Amytal) 10% intravenos, in imu de i maL/minut up 150-500 mg. pacientul devine sorinatent i Tne raspundf la inebur. Se folosege in extatoni, mut CConfuzi boinavuui sugereazt o eonditicorganica, Pe inducsrea naeozei pot fi folosce si benzodiazepine, de or iazepem (Valium). ITE (toricul psiatsie ANAM NV ESL Iscovicul psihiatris este povestiea, tn ordine cronologic a vieli pacientuti dela nastere pin fa prezent (se mei sumeste gf anamnezd) Subiecte intrebariv/eomentarii Date de identifieare: Nume, virst, ras, sex, rcligie, ducati, arrest, telefon, ocupatie, sursa refers ia medcul psibiatra, surse de informare daca pacienti! Bu poate coopera. Pot fi consemnate sila redactarea interviului Acuza principal bolnavului, sala consul -De cea fost nevoie s4 va internati in spital™. ,Ce v— a feeut si v8 adresati unui medic? .C necazul?*. Consemnati rispunsurile euvant ca cuvént, Sstorieul bolii prezente: Evolutia simptom: Conseminati cit mai mult posibil dir relatarea debustal tor yi pina te prover : relatia lor cu bolnavului, citiad spisz2e acestuia, Solicitay istorie. evenimente ve via}, conflieto, stresori; alcool gi spitalizarior gt ratamentelor anterioare. ‘rogsuri: modifica (aja de nivelul anterior de Talhuvir: psihiatrice ¢! medieale anterioare Precizai extinderea (severitatea) bol (antecedente personale patologice): Afectiuni ‘medicatia, rezuitatele terapeutice, sp i sibiee; boii ysikosomatice, medics, newrologice (de ‘curanyi, Determinati masura in sare, events! o%., raumatisme cranio-cerebrale, convulsi) serveste vreunui seap supiimasitar (benefieis 7 secundar) Istoricul personal Nagteres prim an de vata ln misura tn care pacientes, arecizat desttucarea sarcioi, a nastni,dacdsarcins a fost ntentiensta (planifeaa) sau nedorit incieaori piensa dezvotirii— ridiearea tn picioare, mei, vorbie, temperament. 15Copitarie Adolescent, Viata adult Istorfe sex-al: Dezvoltarea sexuala, masturbare, anorgasmic, impotent’, ejaculare premanurd, parafl orientare sexualt, atitudin: gi simesminte generale fart de sex. Istoric familial: Boli psihiavrice, medicale, si genetice ale mame, taalui, Erayitor; varsta i ocupatia, paringilor; daca sunt decedati, data i cauza. entele fins de fiecar membre a! familiei, 1V, Stares psihied prezenti ~ personalitetea(cimid, expansiv), cond Habitur alimentare, controlul sfincterian, si comportamentu! in general, relajia cu parintii sau cu cei cate Ul ingrijeau, cu cvi de acceayi vArstA. Separt, cogmaruri, enurezis, ici, Relaile cu cei de access varsté si cu figurile de autoritate istodicel scolar, scolarizarea (clase) si rezuitatele obtinate, probleme emorionale, uz de droguri, virsta survenirii puberasi. Istoricul ocupotions, alegereacarirei, storicul marital, copii, studit (post-Hiceale, facatatevtc) simayieFnanciars, situatia militar, relig. Ave sau afi avut vreo problema sau vreo tngriorare fin legaturk cu vioga sexual”, ,Cum afi aflat despre Obtine}iistoricu! medicamentos al familiei (tedisamentele eficiente pentru mezabriifamiliei ou ‘ulburrisimilaze pot fi eficiente si pentru bolnay). Descriefi-mi conditile in care locuigi. ,Cate camere aveii?". ,Aveti camera dumneavoastra?", Starea psibied este o sectiune transverse!A a vieqi psihologice a paciennului, Reprezintd suma observatilor si impresiilor psihiatrulu fa momensl dat. Ea serveste gi peutra comparafi ulterioare, peninu a urmiiri progresut bs Subicete Prezentarea general%: consemnafi aspeetul, mersul, imbrictmintes, igiena gi detalile vestimentare (ordonat, tagrijit, negijent), postura, gesturile, cexpresiile fciale. Pare mat bimrin sau mai tinir decdt virsta declarats? Comportamentu! motor: Nivelul de activitate — agitatfa saw inhibiria psinomotorie, ticur, tr=mor, automtisme, maniersme, grimase, stercotpli, 0 intrebari ‘Recomandati-v si oferiti pacientului s ia loc. in spital, stai pe un seaun Unga pat, nu v8 agezati pe pat Sugesuit: Pacienmsl yste neingrjt $i dezordonat in afecriunile organice sau medicale; pupilele au dimensiunile unei gam8lit de ac in adicfiile la narcotice; retragere gi posturd gérbovitd in depresie Putejiadresa intrebliri direete in Jegaturd eu manierismele evidente, de ex., ,Vad c8 vB tremurt imiuaile, Ce 5-3 intienplat?™", 15negativism, apraxic, ecopraxie,flexibilitate ceroast; aspectul emofional — anxios,tensionat, panicat, perplex sau nedumerit,trist,nefercit; vocea — slab, puternict, rigusit4; contactal ocular {contactul vizual, daca priveste in ochii examinatorului sau, dimpotriva, evith privirea acestuia). Atitudinea tn cursut interviulul: Cum relasioneazt pacientul cu examinatorul — jritat, agresiv, seduetor, retinut, defensiy, indiferent, apatic, cooperant, Disporitie: Starea emotionalé predominant& sau canstant&: posomorit, tensionat, lipsit de sperants, extatic, piin de reseatimente, fericit,lipsit de indrazneal, wrist, radios, vesel, euforie, deprimat, apatic, anhedonic, speriat, suicidar, grandios, nihilis. Afectivitate: Tonalitatea sentimentelor asociate cu ideile: labia, tocita, adeevatd continutului, inadecvats, plata, la belle indifférence, Vorbire: Lenta, rapa, ,sub presiune" (logorsic8), certiret, spontan, tacturn, balbism (‘onic sau clonic), pronunjare neclara (slurring, ca in stare de ebrietat), stacatto. Tonul articularea, fenomene afazice, coprolalie,ecolalie,incoerenya, mutism, sSrdcie a Vorbiri, vorbiredificila saw nenaturaia. Tulburdri de perceptie: Halucinatii— olfactive, auditive, haptice (lactile), gustative, vizuale;iluzii ‘rdiri bipnagogice sau hipnopampice; senzatii de irealitate, de deja vm déja encenclu, macropsie, ‘Conjinutul gindirii: Deliruri — persecutorit (paranoide), de grandoare, infidelitate, somatice, transmiterea géndurilor, insertia gindurilor, idei de referiny de itealitate, fobii obsesii, compulsiuni, ambivalent’, autism, dereism, blocaje, preocupari de sinucidere sau omucidere, conflict, idet aiiliste de negatic], hipoconcrie, depersonalizare, derealizare, fuga de ii, idée fixe, gdndice magica, neologisme. Sugesti: Posturd fixd, comportament bizar in schizoftenie, Hiperactivitate in abuzul de stimulate (Cocaina) si in manic. Inhibitie psihomotorie in sind un format neaxial Dupa formularea diagnosticului, mai cimén de acoperit patru alte domeni: 1, Formutarea psitodinamics — se determina mecanismele de defensa folosite de bolnav pentru conolul anxietiii si se face un sumar al factorilor psthologici, eects ‘nclusiv al evenimentelor precipitante care explici boola. Tabelul 2-6 prezint& un slosar al mecanismelor de defeasd gi al stilurlor de coping fmodurilor de a face feta problemelor insimpinate]. 2. Dingnostieuldiferential — se listaz8eelellte tulburri mints somatic care trebuie excluse. 3. Prognosticul — se descrie evolutia boli i prognosticul expectat, pe baza anamnezsi, sri psihice, sia factorilor prognostici favorabili si aefavorabil 4, Planul terapeutic — se descrie tpl de tratament, cum ar fi psiioterapie, terapie ‘medicamentoasi, modificare comporiamentalg,spitalizare, consiliere de eatre un psihoiog, luerttor social, consilier de oriemtare vocagiosiala (profesionalA). Se evalueazt cooperaree, credibititatea (,teliabilitatea"),jucecata, critica asupra bali, si inteligents paciense)si, ca gi impactul lor asupra tratamentul V1. Definifii als semae! -plomefor dia examenul stiri psihice Abstractizare: Cupceitetea de a distinge o anumits insugire a unui obicct gi de a yiedi sau de a opera in termeni simboci, de ex., vapor este concret, w naviga este abstract afeeralé in diatmnetile cereals, chix nie, After Abses area eomunicirii prin vorbire, seriere, sau vernne, datorata unet disfunetii cenurilor cerebral! in emisfera dominaact. Afect (afeetivitste): Tonalitate subiectiva a simirii care tnsoqeste o idee Sau o reprecentare mintalt; are v component’ comportamentzi. .vieetiva, exprimaté prin termenti tocit (-sJaceze sever’), plata, .tizat (absens), restrictionat foedus), adecvat (armonios), inadeevat (nea:rmonios [,discordant*]), i Tabil (instabit); eonstinaie unui dia cei patra A ai lui Bleuler (in schizo‘renic) Agitatie: Stare de tensiune in cara, in domeniul psthomotor, anxietatea se mdnifests prin Ihiperactivitae si perturbiv. z.neral; se incilneste in depresie, schizofrenie, manic imfiminte, gnduri, sau acfiuni ostile sau mdnioase indreptate 3 yotriva unui obiect sau te in manie, tulburtrile de control al impulsurilor, de ex., tu. burarea explozive Ambivalenti: Coexistenia, in aeels,’ “rv9, a unor atitudini sau emo contrae, de ex, iubire gi urd, fata de o persound sav un luora dat; un! uin ei patru A ai lui Bleuler (in sehizofreni), Ammezic: Pierdre a meme “si manifestata prin incapacltatea tovala sau poryiald a evocdrli trairilor 20anterioare; se int Slneste tn disfunctile cerebraie, ufburarea amnestica,tulburdrile disociative, de ex., fuga disociativa, Anterograda (AA): Pierde a memorici imediate, pe termen sur; survine dupa traumatisme cranio- su ironiee jobleme, torine, sim{iminte seu rtiri perturbatoare. ului emotional sau stresoriZor extern prin prin punerea accentului pe aspectele si sau stresorulai, ingal cB persoans in cauz3 aude sau percepe ceva cunoseut deja de mai inainte ile anacioase, in stirile de oboseala se Intdlneste fa cube myimdineal c& persoana in cau2& vede sau tricste ceve cunoscut deja de mai inainte: se Je anxioase, fe stirile de aboseal’, Detir: Certidine! fats, died neimpartisit de ali, susyinuta ferm chiar dad este contrazish de realitatea socials; se ineneste eel mai frcvent tn schizoftene. grandios (grandiose delusion): Centirudinea e& persoans tn cauzi este in posesia ; ideile de acest fel sunt denumite delir de srandoare, care se ‘este in sehizoftenie, mani, sifilise!tertiar; o variants 2 delinului Termenul este destul de confuz_i, in roméne_tc, are 0 conota_ic peiorativ_evident_in imbajul uzual, 0 serie intreag_ de ifuzii se intilnesc _i in afara patologiei psibiatice. * Dar _i sub mult forme, in afara patologici psibiatrice, 26iatk (pe termen seurt): Se refer la refinerea imediats (a evenimentelor din ‘momente); mai este cunoscuté ca memorie de tueru si memorie tampon (buffer). Memorie revent fe refer la evenimenteleuitimelor eéteva zile. ‘Momorie indepiristd (pe termen lung): Se referd ls evenimenteletrecutulu! indepértat, ilitate de a vorbis frecvent in schizafrenia catatonic, starile de Fug Nogativien: Opunerea de rezistent, ascunst [pasiva sau fg (activ), fal de sugestile seu Indemaurle exerne; se poate inti in scbizofenie, Neclogisim: Cuvant nou, ereat de pacient, Rind adesea o imbinare de alte cuvinte; se inslneste in sck'soltenie Nibilism: Simiminte de inexistent’ slips de speranfi; poate ating inteastae delirana freevent in depresie, : Quotient de intetigents (Q): Cotare numericd determinaté prin testare psihologics,indicdnd relatia aproximativa inure vdrsta mistals (VM) si vies eronologich (VC) a unel persoane; exorimat prin MYC) X 100. Idee, emote, orig eompoaen Mutise: nu impuls care se impune congtientei in mod repetitv si insistent, desi a rari chsesiv-compulsive Cunosster cospre i ¢ in relatie ev simpul, loos}, persoana; se pierde in distunctia 2 intensitate incét produce subiectului teroare gi vare seu recurent’ involuntarS, excesivs, a unui rispuns sau scrivitii, de cele mai tlneste in sehizotrenie, de ex., vorbire perseverativa, etinire a activittit psihice, motor, sau a ambelor; se ne catstoried, Poste surveni si opusul ei — agitayis psihomotorie. Amestec de cuvinte gi fraze lipsite de un sens inteligibil sau de coerens logica; se Ser vorbis st, fadepirtate, stabe): Diferite nulburari gindirea (si vorbires) sh fe inewacts, vagl, difu tdlnesce tn schizo renie). asocieyilor care fac ca 2, nefocalizat; unul din cei pairs A al lui Bleuler (si timp, spotiu, sau la persoand. 2: Repetarea constant, aproape mecanied, a mel acfiuni oarecare; frecventtin schizofrenie, stupor: Stare in care persoana nu reactioneazi Ia mediu sau nu este constienta de aces din schizofvenia catatonie4 ignorarea mediului este mai mult aparenta decdt real); 3° rari neurologice sow psiniatriee. ‘Transaitersa g Jumea exterioarty const + Deliruri legate de transmirerea (ca printr-un emijator] a gindurilor, catre ie unul din simptomele de ragul inti ale lui Schneider (se intalneste in indice: Pernubare a vorbirii, comunicArif, sau conlinunelui sirdiri, de ex. deliruri, cle a vorbiri, fuga de idei, perseverate, slabires asociatislor, poate fi cauzaté de 0 fencfionalt sau de o conditie medical; este caracteristica papa sedizofrenie. ‘Tie: Miseare muscular brusc, involuntard; se intilneste in mulburarile print Verbigeratie: Stereatioie constind din renetarea. anarent lips tulburare ut de sens. a unor cuvinte sau aronoziti a748FISA PSIHOLOGICA SEMIOLOGIA COMPORTAMENTALA SIA PROCESELOR PSIHICE 29301, SEMIOLOGIA COMPORTAMENTULUL A, PREZENTARE, a. biotipul: yrupewa indivizi eu acclayigenotip, pundnd in evident carneteristici privind temperamentul, 1. tip pienie /tongilin 2. tip atletic 3. tip pletoric / sanguin 4. tip ditatat /retractat 5. tpdisrofic 6. tip eutrojic. 4, mimica: exprim’ dispozitia afectiva, Picind posibild infelegerea emofiilor gi sentimentelor pacientului, prin intermediul privirii gi a fefei. 1. faja = deschist > inchisa = mobila = fixk = animata - buimact, 2. privirea = directa Fagard - clara = sumbra > fixa = schimbatoare 3. forme de mimicd cu valoare semiologica ~ amimia: reprezint& disparitia mimicii afective; ~ hipomimia: reprezinta o mobilitate si expresivitate a mimicii; - hipermimia : reprezinté o mobilitate si expresivitate exagerata a emofionale exagerate: + plansul * rdsul + stirile de manie. ~ paramimia: consti in pervertirea mimicii in sensul neconcordantei, Pind la opozitie intre mimic& si continutul trairilor bolnavului; poate si fie si o repetare stereotipa a aceleagi expresii mimice in stiri emofionale diferite. > misetri anormale ale musculaturi buco-faciale: © ticurt © strambaturi © fibrilai © wemurdturi + mioclonii, ¢ finuta se refer’ la vestimentatie, coafurd, ingrijiri corporale, cochetarie, politefe; toate acestea exprima adaptarea comportamentului la regulile de conviefuire si imperativele sociale; alterarea finutei este reprezentatA prin: finutdt ordonatd / dezordonate find curaud / murdara ‘manierism rafinat excentricitatea vestimentard pervertirea finutei cisvestismul (nepot re vestimentara cu varsta si situafia)+ transvestismul (folosirea fmbriedmintel sexului opus ~ valabils ‘numai la barbati), a. vorbirea teprerintd modul de « vorbii, tonalitatea voeii gi eursivitatea conversafiei; modifiedrile cu valoare patologied sunt: 1. anomalii de exprimare verbald: = logoreea, care reprezinti o crestere a ritmului, un flux de cuvinte ripid gi incoereibil, ce coplesaste interlocutorul + strigate > fuga de ied, eave reprezint® imposibilitatea pacientului de a finaliza 2. anomalié de conversajie: + mutismul, care reprezinta o ticere mai mult sau mai pufin indarjita sau persistent ‘© mutismul prin inhibitie, care apare intro inhibite tranzitorie verbalA, datorité unei stiri reactive ¢- mutismul catatonic, care are a bazi opozitia si negativismul. ‘© mutismul din stirile confuzivo-dementiale, datorité unei tulburdri a activitafi psihice. » afoniaisteric, care reprezinté o paralizie functional a fonatii, realizatd prin sugestie * mutismul protestatar, care apare in delinal de persecutie si are aspect revendicativ. + semi-mutismul, care este caracterizat prin pronunfia de cuvinte sau fraze spuse eu 0 voce groasi si de 0 mmaniert nedefinita, la intervale lungi deseori neinteligibile monologul si dialogul halucinator; in aceste cazuri, surisul, gestica i migcarea viatiorindied 0 conversati¢ cu © persoand imaginara. = ulburdrifonetice ale debitului verbal si scrisulu + tulburiri de articulatie: edizartria CA te any arbeabatsei ) ¢ lipsa / repetarea de silabe. + tulburdri de debit verbal: ita ps * tahiferia (accelerarearitmului verbal) Cyca-lalté.) verbigeratia (repetaree stereotip’ a acelorasi cuvinte “Sau fraze, lipsite de infeles) p- * bradifemia (sedderearitmului de debit verbal) bach Ole ) + ceolalia (repetarea ewvintelor auzite /citite). + tuburiri de sintaxé: fragmentarea propozitilor, deducerca fiazei si dezordine in exprimare. * tulburési de sexs + soris necitey « alterarea grafic + manierisme graice. ( Hotels, pouude eh) é B, REACTIA LA EXAMEN SI CONTACTUL CU PSIHOLOGUL 4. reactie de incredere si cooperare 6, reactie de opocitie . reactie de indiferenti. C. COMPORTAMENTUL COTIDIAN a. ingrijiri corporate ek pheteuty 32« |. pierderea / alterarea conirolului sfineterian (incontinen|a de urind | Feeate) 2. coprafagia (ustul pentru exeremente) 3. aberajii in conduita exeremenyiald: = coprofitia (Lendinja de a se complace fn materiile fecale) = prolacmia (satisfecjia sexuald la vederea / mirosul / gustul urine! partenerului) ' 6. somnul 1. insomnia 2. somnalenta 3. accesul ietargie © conduita sexual 1, anomalii de conduiti erotica ~ masturbarea : satisfacfia sexual objinutl prin autoexcitafie, de obicei manual, a organelor genitale ; ~ impotenja: incapacitatea de copulare, fic prin lipsa de erectie, fie printr-o conformajie anormala / viciati a organelor genitale, la ambele sexe, in boli generale / boli psihice. = ejacularea precoce: aparitia rapid a orgasmului, atat la barbat cdt gi la ferneie; ~ frigiditatea: indiferenta / aversiune fata de raportul sexual, din cauza orgasmului; ~ ~ perversiuni sexuale, 2. tulburdri de comportament sexual = apragmatism sexual: impotenta / refuzul relatiilor amoroase din cauza unei inhibifii nevrotice - don juanismul: dorinta irezistibila de a face noi cuceriri amoraose = narcisismul: dragostea fat’ de propria persoand, cu fixarea ibidoului asupra persoanei proprii 4. conduita alimentaré 1. negativismul alimentar 2, .anoresie_alimentaré: alimentati lips reducereaprogresiva si sistematica a senzajia de foame exageratd, chiar dupa ingerarea unci “nar caniitayi alimentare. 4. potomania: este o impulsiune patologica, cu tendinja de a ingera cantitafi exagerate de lichide sau de bauturi alcoolice. 5. dipsomania: dorinja irezistibila, care apare in accese periodice; in intervalele dintze accese, pacientul poate manifesta chiar 0 senzatie de dezgust fata de alcool 6. tendinje taxicofile: reprezinta tendinta de a consuma droguri / diverse substante toxice. e- conduita in familie L. relayii de opozitie 2. relajii de dependenja 3. relapii conflictuale Ff. conduita profesional 1. sedilerea randamentuluiycolar 2. independenfé anarhicd. D. REACTI ANTISOCIALE 4. fuga reprevintd tendinja la vagabondaj, de rétacire / de indeptrtare fat de domiciliu /locuinga: 33