4 = # (ay sdrobitit), (ua askunde),$ (eredince ), dar in acest exempla ¢ posibil si avem a face ou omiterea lui ! din erupul 2 Sate poteazii uneoriafricata ; in slueesshu, primal =; in wbaym 2 esau s, Cu o singuri exceptic (ss = : orassu ), literele duble au va: loarea (sau una din valorile) literelor simple pe care Ie reunens we (peccat), dd = d (enkiddery ), ff =} (am afflat) ete. serie de sunete pot fi redate prin grupuri de lite cate Je semnalim pe cele cu o freevenifi mai mare in textes ae {iarae), ¢ san & (weoviae); ox = & (ceasul),f (onveccend), de (oi), 4 (Planesom) ; s2 = s (aczesctey ), » (miluyesste), de (adcverdace & =} (oredénize), & (mitze ), a2 (kretoucy ) eu ata § mai este Tedata si prin grapurile de litere dez, gos, gs2 Din aceasti suecinta prezentare a grafiei so poate observa ol o,serie de sunete pot fi redate prin dons sau chiar mai multe litere sau grupuri de litere. Pentru notar neaparat lipsa w ii romAne cu litere latine, Intro serie de cazuri, aeeste oseilajii in rostirea unor envints aa me fue fi sporite prin intervenjia tipogratilor striini, care cunostean imperfect limba romani. Zradueitorul otiginar din Banat sau Hunedoara cunostea, pe ling’ limba maghiars, si latina, aga cum dovedese uncle refloce ale ortografiei latine (vezi de exeupli, grupurile ac, ph sau th). in acelasi_ sens pledeazd i Bmsle ortostatitetimotogice : eampuluy, erestinitor (cue in loc de k, folosit in mod obignnit petra redarce [elated surde), homma, peccate, seufficul. S-a afirmat, de altfel, o& 3m cccasts tipiriturd s-ar afla originile indepirtato ale ethmologise *, Preocupirile etimologice nu au rimas biimijent. In Patia de la Oristie (1582), wurari din Caransebes, Imgoj si Hunedoara, ara forma latinizatis eu o a cuvintulut ologice au fost inrogistrate in dou dictionare (Anony- ianum J, aj ekvor autori provin carte tradusi de patra a fost se din Banat 2. Un indicia asupra vechimii sevierii roménesti cu alfabet latin # Zomanit banSjeni a fost relevat de T. Ghetie. Cercetind comparatiy Zaraccanghelut slavo-roman de Ia Sibia (1551-1553), text tigirit on Cartea de efntece, axttorul relevi o serie de solutit entru redarea ‘unor sunete specifice lim! 7, exclus ca traducerea roméneasc’t aflats a versiunii Tetraecanghelului slavo-xromén st fi fost serish ultre lnune st ontogratie maghiardiar ulterior, in vederes tiparirii, sib fi fost reprodusi eu litere chiriliee. Tn sprijinul ack si faptal ed traduesitorul era adept al ideilor Reforme ginar di Banat-Hunedoara, deci dintr-o regiune in eare putuse dobindi deprin- derea de a serie cu alfabet latin si ortografie maghiars. I. Ghejio avanseai cu prudenti accast® ipotezi, intruett grafile examinate in tipiritura sibiant s-ar putea explica gi in alt fel decit printr-o rf wean, care igi iscilea adeseori numele in actele interne cu luere Inting, if Hicuse instructio tn Polonia si folosea alfabetul latin in coresponden{a purtati in limba poloni™, Prin transerierea acestei ragiciuni inminate in 159% rnicki, Imea Stroiet urmirea 8% punk la dispozitia invifatilor stra cSruia st formeze o idee despre caracternl li tipiritura clujeand. Literele care au dous sau mai mnlte valori sint urmiitoarele 2: a a (ta ), a (parintel 4 i . mo Singur’ valoaro sitit'j = 7 (weesij) ™ gi et (ees Sunctal este notat prin feola) Hw: (owtecapke we J. Uncle sunéte sint redate siprin grupuri de litére : ce = 8 (aduece J; “ g feared acestui sistem grafic, B. P. Hasdeu uzuri principale (poton: k=, w'= 0, c= 0; v= 0,6 =) ™, a edror incrucisare s-ar putea dai : tosu, amesteculni nemirturisit al editorului Sarnicki #*, Bxplicatia este ‘plauzibili, dar tot atit de bine amesteeul celor dous uzuri ara- fice poate fi atribuit lui Tuea Strofei..Prin instructia eipBtatd in Polonia, ol a aflat desigur despre originea, latin’ a romanilor, idee tit de mispindité In umanistiiitalieniy de unde au preluat-o gi invii{atii poloni (Martin Kyomer, Stanislaw Sarnicki, Joachim Bielski Oferind Ini Sarnicki o mosteé de limb romAneased, Imes Stro= Jet Sa putut gindi si valorfie aoeast ideo neourgind pentru uncle cuvintels o gratie etimologici, even ce ar expliea notafiile eu e (coriu™, cum) si o(vie, voia); cunoasteren imperfect’ loge! unor cavinte l-a putut determina si serie ein loc de ox in einstea si vecilor ™, 167