Professional Documents
Culture Documents
Psihologie Medicala OVIDIU POPA VELEA PDF
Psihologie Medicala OVIDIU POPA VELEA PDF
igo ees atop
bras af
FAVLIOWAD «
01d ap ayunsino vf axepaud aonsioay yun
ya mojo i sasonpoTG oa mS
nowssd ig asronpoan —O[94-odog PIR)
Np azt}euB-e}U aSt9AIpeyPTUS¥ 3p M59 20
up
(oupore
outs toun yRapeD uy SapenprAIpAN
98 Ovidiu Popa-Velea ~ Introducere in psihologia medicald
aarp Hele = Introducere in psihologia medical
15
sd, SIDA: consiterea pre- si posttstare
ick a pe 2
asstenja |
de boald, functie de sex, Stediul come
le sindroame specifice: sd. "premenstrual
ul unor sindroame specifice
= Pstoneurbimunologe
Invited Speakers’ Pre
‘ogram
Const inf
lin domeniat ps
abordisi metodo
we sipe
lop stnatai, a cum se reflects in poy
Teza de master Ee
60
Importanta majora acordata psihologiei medical
doar Ia nivelul post-unive i de speci
domenin. int-o tentaivs de reumanizare a relafiei eu pa
4 gfindi un caz sau de a relajiona cu acest
mare de ore acordat psiholo comportamentale in
formarea propriu-zisd universitard, in cadrul faculiqilor de medicina
Psihologie. De regula, cursurile respective cuprind nofiuni ext
entra practica de zi cu zi, precum cominicarea cu pacient
abilitatea de a comunica vesti proaste, evaluar
nu este limitata
ume pentru acest
jentul, a felului de
@ erescut proportional $1 numarul
Ovidiu Popa-Velea ~ Introducere in psihologia medicala 9
= Notiunea de sires si insrumente de misurare a acest
ress gi Imbolngvire (principale
‘genez2);
+ Atitudini ale pacientilor fas de boald, odati const
simptomn gi de adesare la medic;
po}, abuzul de substan, supraatimentata,
‘nia au existat, dupt 1989, stridanii in formarea de
sau psihologi) care s& aiba deschidere eatte domeniul
medicale. Prima tentativa s-a fcut in anul 1994, cdind a fost
de Medicini si Farmacie Carol D:
sub conducerea prof. dr. Toan Brady
cadrul acestei catedre au fost pregatiti
Comportamentale peste 5000
de studenti la medicina, si ineepénd cu anul 2004, si un numar de pest
cadre medii. incepand cu anul 2003, cursurile sunt sustinute atat tn Ii
roménd, edt si engleza, pentru studenfii anilor I (Psihologia Simatagi), I
(Stintele Comportamentului aplicate in Medicina) si V (Psihosomatica).
Currteutumeul essa de Poth
ogi Santi de fa UWA. , Carol Davita” ~ Bucuresti
Exemple de
Temi, Contrada.
Comporcamet idulu stresst
urse contemporene de stress, Scala Holmes si Rahe si i de evaluare a
fide comunicare cu individal stresst.
junogene de personalitate: locut de control inter, sutoe!
o2renfa, umorul. TrisSturi disimanogene de person
india negativa
- Analiza unor compartamtente sanogenetice si patogenetice. Camportamente sanogenetice
(spontane si induse socio-cultral). Comportamente patogenetie (fumatul, consumal deap
jnoutuosoyne wayeys90 ans 98 °SUDs ISeyodR UI “(Gea “A) awH}OR
[nuro no axeoiunwoD ap udiound aunue pumsadsor “aooaxd azosaipe
spot are nod
yeHau ouawLoUay FOUN wSINS Ly
a49sqo “eres0U8]
sojnoegads sep ‘jeusfreur yeaypour vouroUuds un od
ourssbut asins ap #8 emiounye 1 a1e0d
nu yep “Pues ut wag 2) nu
ap. sjatuna gueod
atloasesqo" ap a
unuo ap mu nos pM
Moo" purty B9 arFojoufsd Ul
oaigns 198 UN fua[Doxa Utd aysa BALasgo B are Ul
_ysndxa wou a9 18 sep ‘rupmys ap Eporaut yjduuts you va0 jrqoqoud 2183
ylpasesqo "|
ads eaioiuapia> 4
sdaup woop bap 2 "212
(uaUop EOP aIsa0y
snnaxoqu09 eappaude
2} yluaipeus affojoyisd ap 22> un a z
up aiueuodui axauos muawiop yop najusd gimog) WILD Eugesoap
ipo
WW Pynajpau DiRojoyed ty aaasnpony — Dajaj-Ddog MIPIAQ
dessjoytsd 18 jnousousepoyssd na yueUWopoid
JO ouoreu Uy “rorfopoytsd aye unused 18 ayeaipaus
yor 58
‘pjosypouu a1Sopo120s -axaued suowop
2]P unui ayo na ayooipa jaySojoyssd
9 wasoysaio niuod If vo
189] waxorgaso nuuad ajazruraid ayea19
18 vo euuge otod as nogy ap
‘eS “premaureoduoc
sy ‘eUEIOY
odo puta:
ad op ajeuorsayord
sade [NspEO UL FOAM eaagyy nuNUDd np
‘ar9qns euzeoy ynBar soun wuoyuos “yrvajuouia|for a1ey I$ “sOLLROONISG
InjMiBa}oQ |ruped uz syypersads op 1x
“aojewuowesypau ape asonpe 9
9p 6 wowes;pau ap sluspuodep ap areisuad aoySojoypsd awoyqoia -ogarel
tuoi ~ youmadeiay vhupy duo:
‘sons 1 auntsenssoq “oanodeda} unyd uy ytoed-oypou va
eujog fezowueUe © aaenopsid 9p
UepOWY -IN|MALYOG e yORS
arraqumuns 9p
| "WesuoWE op Lindy qUoxoed-oxpaw tu
ap sun
DOW “HOH 2p eh
109 9p (2]eqaaa-uou
wed Jae 9120 Uy) uRDHUNUHOD ae aeiouse ayoodsy
(epoueyy
nuSME}UapES “NIGUIRE nsa9x9 "YoO3qe
Dyomipat wiBopoTse Wy aaazmpoAay ~ bapaf-OTog Mpg)cere in psihologia medical
odicere Inpsihologia medical
itudine non-verbal’ inadeevatd, mate
empiricd depreciativa $i/ sau ger
Nu e mai putin ade
in mod natur
nd capa
mosticul sau prognosticul bol
directe sau ~
izarea comportame:
irecte ~ a observ
lcd adesea probleme de
ul banuies
de naturd aa
umd az, se
pacientul nu
supraveghere medicala,
Observatia, ca metoda de st
a gi al retrospect
rtamentul respectiv ne poate fi
dezavantajos sau periculos in anu
‘ment suicidar, violent, te.)
psihotogia m
: ‘anaraneza. Un mi
8, poate objne, in acclasi interval de
medical a pac
icluraté, in care
d) si ma permit elaborare
in post, Dupa cur
se poate observa, nefiind vorba de sindtatea unei persoane au
(ex. sub forma de procente)
ive de ameliorare a unor
4 Testele psihologice
Sunt probe psihologice standardizate (
confirmati prin instrumentele cercettrii stiintifice), care mdsoard sau
ddeseriu un «al comportamentul
ea copiilor cu deficiente intelectuale).
1 psihologice utilizate in clinica este de ordimul
nar ~ test
psihologia medical este i
ni si completa
pentru ci aceste doud categorii de te
reciproc in realizarea unui diagnostic.
Chestionarele corespund uni ‘bari cul raspuns preformat
Ww stiu) la care subiectul este invitat si
réspunda, fird a reflecta prea mult la care rispu
ag face cea mai bundup vamde areod “auvosiod aye no pound ap snpau 9129 un ale
ys ay gs pigoid “upmfaadu
2s 1 ysnpad 138109 ap Yh
fue ‘aluyouno 2p a12u 2109 un ane
ges © 2p Phsipun 16 eluyop
cua gp aundoo 9g 60001 gNDosoN — 1H gOLOS/ OGDEN = ad IOS
aa (enp ap eupuDy Las Yermzoea0)
hires tojea 9p a¥e9| uns Fla wp
aps os ap apap mu py
tag “orenasauie) eda
‘suymuoy 16 995 ‘ones yeniuaas “wye> 289
wsijos 0 ae owpagt‘puotows nugdes ‘smug Hf 295“ ;
men dh 1s cima 2p us eutznd inoaeng "PAW PaneyeA
‘nu2foma ugsoyet 2p gede> ‘soplaUSWE
‘asnpas ayeourtuods 16 arm
“aysaae fod ‘souy 1
seu 108 2u189¢)
joigns ‘areso) ap amut eassoje A,
up sundluoa 2s (apn wp9 — yousnyf 08 ‘ngDina / s}eRIOUE) = IL ES
ap_nes ‘ydn> ap jrmoumuos uo
18 Sunjopuy ezeaupow “away qoud 2
2p sapsiuou 18 ands
yeys}sue op welsh 90209
Pee eeresie ts gay ‘Sndsip 1soudyesouss
1p 1804 ey "zs
zodsypuy ap ues na
Tinoipaia wROpURT IG aaoMpoM vaya bdo, MPO
9p Wioaxe wo ap umesya pigpuoD |2309
‘weIWOds sunisaste ap shnpuoy guneaud
enor:
9 aad elupust “panmane ap
esau yeisu95 wy 2959 “yond ou
258) “mye Ine 9p Tong 9 ‘Sipe “AIMdu! wrouEodutos un ae
dana ae gag 3 8 aoa ezoulleoy ‘zeuseu nes eqn
Meworie ap ome imuods syuo> owed jisogns ssi op ame tamu,
"nwedou z aueo mp
\inupdess eea80ou — puoious mua ouods ;ysaii
ns 2usuodwos ‘ous ap axiueds ‘ounures
'$ ‘9059) ap poqur eszeoze,
1 eustzaudoy (erequavex2 atanong)
UBquUDS 9p atoAOU RuuBuaid 0 no
7m 25 6 suas ap 1
‘sjpuuiou sauewos aotnuosv0> nes pizzas eanoaqe elueuoras
28 “Sonmuosoysd vray ere nes yuax! ne moee¢NS ww Bamore
arejnssour 18 axueaan yemqin 9p
#1 2 ajuns) Jojicaye v eoqusoind azwznewos 0 na (anedoavoiony
eu ‘orands 9p osun suowoua) no Rue ‘sioud
s(e1ous8 unis 8 amp ‘aos ap espa)
[dd #1805 ad weoxpul 4095 un)
3p turuoage ‘9
ruDt! pe Up 2unduoa
% reMosoysd weangrion — siouosoyd many ; ownsoad) Fnge more
JoItWaH wrteoyrucuas epuLdms ys ajlqedeo ‘xpaur
Bremieojaiuy areyjoazap 18 jeuoeonpo Jaqtu n> sojoUeosied evan
98 jraeuon say “(omnutur
Of-O¢ Revamp
funesold ploy 0 #8 w2yoo4 ne yprusyag H SUDO “omEDON HHI 11) Ht
{ea Vita “Guu: 92) Ata apyesed ounoy 99 pout ‘oumosiod Kropo96
ae ermadas upuruiexs nes “epider aioin ap doos up
Fr pl RRBUONSOGD wBrajdauoD PLOY no faeseg “>}E98 152} FOU! HeMEpE
yew ne quome {Ml99 euIeuosiod e majdwos yeu au/feUHy
© aurigo w nnuod ‘ares v} ‘aeas tecinad rwion 217 aurfu0> fq,
19 ‘omut}> nuausop
aS “voureiulsd PiHajosou wp senxa jun no ojsejo o¥Gojoyssd wudists rae
Fommutquioo uuud ynstoa ays 18 ($261) jadwoy “a # Sag y Broquosyey
£ 9P Weogeo aeeuosied 9p orga sBuoNsays uM aIs> Ia
(Aaomioauy Anpouossog Bangrog) tag
oxy
‘319 “(awsaudap natuod) uoyjtureyy
raed ILS “WiaMeD) gd-91 “Cuowesay sypruesiog eID) 1
Conaaig Ajouosing Bangtass) 144 “Aaoyxonsy Syyeuosiog arson
HOSSUBIN) TAA WHS oinosouny ayEoF amuonsaya vaaiy.) »,otsaadult
PrO2 pau HiBOjo4sd a ocaoMpomny — bapagodog Mpa FTcedeas
rari de Ia FPL (emotvitate),
Scala FPI-S = (Inhibit / inhib,
20 de itemi dine care 5 sunt pol
aU roseat, se
dispus 58 Tupte
observat,
increza
experimenteze,
sex. Femeile au valori mai mar. Valor
16 ___ Ovidiu Popa-Velea ~ Introdtucere in psibologia medical
See itodcere in psihologia medical
Valoarea de testare a Fi
ala FPL? = (tending de dominare, reacts, agresn,
inpund — fre care
Se-compune din 20
Valoarea mare de
verbale sau imaginare,
mest polarzat negatiy |
e: Subiectul prezintt sete de agresiuni reactiv fzice, t
oncepegcentich, pate area
Conform Ese aes sdeconitnieteoteae
alas ied siting ponder ete lego
ssc, fe 0 aa tla rl
fede vista side numirl foe
sex si gracul de cultur. Barbay care mu au
ori mai rdicate, Valorle mari din FPICT su
{eine — deft, eapabi de contact). Con din
Valoarea mare de testre: Subiectul manifest
moaie genunchii, paloare
fn Iuarea unor hotter, nu este
cos sau foarte irtatcind se stie
pentru realizarea celor propuse, este
Valoarea mict de testare: Subiect ma
fest devinvolura, ese sigue de
Persoane, acjioneaza hotitat gi este
fizice datorate tensiunitpsihice, are
cepabil de abnegatc, este ineptinzitor, dispus sa
Valoarea testu
-8 nu depinde de varst,prad de culturss es
Ov
Popa. Velea ~ Introducere in psikologia medicald W
mari de la FPL? (depresi) sé
de la FPLS (cu
(nervoritate) 5
I) gi FPLS (caracier calm),
legate de valorile minime
Scala FPL9 ~ (Fire deschisd, deschis, auocritie — fire Inchisa, inchés,
ick
manifesta atitudine de
Valoarea testa
les de virsta subi
de cua, est
ori mai scdzate.
val i de legate de valori mari objinute Ja FPL2
(agresivitate), FPIS (depresie) si FPI-4 tate). Se poate presupune c@ valoriexcreme
de testae ia FPL duc lao dencturare a
Descrierca scatelor suplimentare:
tre care §
si FPL.
nevoie de contact, exte
ls, vorbaret, i
-moionat tabi — emofional stabil), Scala F
din care 3 sunt poiarizati negatv. Kemi provin din 4 scale FPI
mai ales din FPL-3 3i FPL, 7
Valoarea mare de testare: Subiectul prezintd indispori ie abil, este
preponderent depresiv, trist, abut, lipsit de vlagt, pros di yor de fezat,
jparicios, mereu if tensiune; poate fi caractertzat de
I de vinovaje, diverse dificultisi de contact, se site
Valoarea mich de testare: Subieetul dispune de
este degajat, bine dispus, stint, eabddtor, cal,
settimente de vin; este ntulburet emotional
Valosrea depinde de virst, grad de cultura,sae)
sede azeo 2yen
6
iljauid ojear aluazayip soun gzeasowep as mmsar
pul afaluorayip ayes uy ynpesd
“yeoyde syz-n
Dyoaipau o1Sojoyisd Wy aloopodi —Pajaf-DdOg MPO
r0498 ut “a}s9 eutoxes 9p dn
Ao Jogy azateudinu ys ay ‘azoaro ys ay “znanop) s9qH ypu
ves yefeanouy ays (moatqns avo erutzasdar
Pow oun v ausojoy ap y90120 Ut “es0093
| Barnnaved nuntod xesao0u aseeu cl
Inpow nes so
pode oreo ajuos 18 ginau ap nw (Lueqanut 2p axe
Igo 9p) ating afareuoNso4>
atpppaide op sraoid yuoumusun un yzeaziuny
tin ad steno sojyprys irzea ut ‘aqred mye ap ad sey ‘aoigns
ur adruB ad sousnes so)
Wy e19 Weo—p wun
ed J20 Tema ut
nue LX 9s sojareto
‘sju9128 ao ewoso4y
‘eIeAqIND aZodsip 0 aze20__ Ovidiu Popa-Velea— Introducere in
SA _Qridiu Popa-Velea — Introducere in
logia medical
*-individuate sunt, dacd apar, ilustrarea unor difer
fea este acel parame
radevar ceea ce i
se masoara
acest
ut (mais
iva (masura in care testul poate
¢ distincte decelabile pri
{a nivelul mai multora (aumirul de difen
realizabite cu ajutorul testului),
Exigen
in care acestea vor fi memorate, pentru c&
trebarilor, ci
a ar fi nevoie de cr
rindul ei, de mot
intrebati
daca un test ps
nfele de mai sus. este de
trebuie 4 reprezi
1 alte cuvinte, a folosi un test psihologic ca
tusivi de punere a diagnosticului este probabil la fel de gresit
diagnostic de mare responsabilitate (infarct, cancer, et
Pe date de laborator sau Pe radiografie, fara anamneza,
te de caz
fie a raritaii sale.
le de caz sunt avantajoase,
nor variabile mai numeroase decat in cazul studiilor cantt:
sumedenia de
comportamente is ice pornesc de
general spre particular, fiind de aceea extrem de
invayamant,
6. Meta-analiza
statistic’ a unui numir de cercetiri via
Famuririi unei ipoteze cu privire ta
et al., 2005). Este foarte utila, per
saz un raport cu
acest raport se incearcd
portante in cercetisfle eu obiectiv trans
wea comparativa a unor comporiam
ia (uneori cea
14 na cuntoaste
a etnografica observatia poate fi dublata de alte eto,
i s orale
ite in special de antropologi 1 diversele izvoare or
Gi, pest move Pdcament lott su pte)
le, povdoy nquod #8 ay 4
we “ariqey ap di
guns nu aoqida"
aisaoy
j90s word adi mnjnsooons v axourtiqo ap azo tous aye qISOd
ypaul e| ardepe ymq teu o ous dnp anpe
jaadsax_roynyuaureyoduuos :
yeenioue* opezapisuod ax
adeoude oyesopisuos wns) pesafieanu as 402 dud pypaawed
pudou vf qwaureuoduros mynanoadsar v areAsope op [npeld -
uns
‘a04ja4100) a7pede
{y0y) myo40qu0
AMLALIISC 10 210p28 ap pmyound up "180)9,
sn aonsead rlooydy
usouioyp moansoprsuoey
‘ouou uy 40] wawoyisop>
wajag-wilog
TWANG HOTNYAN
AV RYOMISVID ATATVAIONR “DIDOTOLYd IS TVWYON
T Injoude.)
iq Lepayy 2
\SUNEA oHRS* aroeUM ¥ guasIpayy 9p em
“erydlapersig seauaias Jo in) WB
‘Goousaridog ‘eujoze> qu0y, Jo.
Hd9q“UopuD Jo Auszoqtun,
CurOIpayY TeIOINcuOg
8
poe muupse ua swuaped uy
ogy Sune Jo sia ~-y Yor “Y
oBooysteg
_suaias “axuapeNe 1 afuaiEg> s,
‘00g wopuo'|
” ceunyy “q
‘200g ‘wSaunong ‘eaypawuopuy py aqearpaue
id= (pas
2ybsongng
ee
swatue}ea qns exoIsaon
iajoed wun ap gredaaae aosn
ug {5661 ayEqouUaY “xa)
uated ranuad 18 sep 3
242 epoiayy
pms uy
foa0 eorupurp tovxa ypuuidins ys ate (oreuonssaypa) artioa193,
Youn jmRIogpja je auw99d op ynyound anoadsor
soadse un od iexe ‘armory an
eunuojur soun vaseyoe|0a
I
bppaqpau mBojoyisd ut a1aonpoang — vajaq-pdog Mpa CEcazul testelor care ar
de calcul al unor indicat
ele mai simple, dar aga cum s-a ar
interpretari_ale_norm
he spun 8, spre exemplh
fa, © maj
vor avea, la un test care vizeaz acest parametru
“1 si +1 deviatii standard (SD).
Ovidiu Popa-Velea ~ Normal si patologie. Principalele clasificdri.._ 25
vom defini ca abateri flagrante de la
3 simptome flagrante,
schizofreni parancide, ete
ca de exemplu del
perspective perspective’ socto-cultura
© zon geogafic sa
fn care operewza interpret
logice, precum
in goest
le. Abstinenja sexual este vizuti ca
tiraie s& apari, dar numai pe plan‘oud ur axcoayy ‘ojezpojaeseo odey jnSuny v-op wreSmomd 9] avo od
dejo oun,
‘omngune
ajorvorguu ap ‘19 jnpups vj ‘BeUEa}>eIED “oawZ tas vaxoéiuye
aneo jump idey ap y re “AOU *(3961)
an
iey ap awis o vo Eqeifop teur ‘saaoud un ad v9 4
uufs atopan ap wound up, -o1n on
PaLetina piayaud siofoy yey nes uosyU,
omy dey ap ares 0 ye99p ‘snvaprzap umn
jewuou
IP SOLI2s nes |uasqe j
uy]> BONDE auunue un-sn
"P]DI908 DiuLOU v} PaL0sDap - wottrow un
1 109 un ad
s(eroye & 8 eiuauad > TOUS Pate
fULIOU Tepioge WE ‘snS (eu ap 2{90 Uf
{ porTojomo asnjoszap n> ‘varojypusoy
auto
‘sns your ap sojanuszapisuoa
We “UPISAFIUeL nd Tamasjorryos
aise (prowesed nes oquoweies du ap)
quayoziyos w giewoder eu:
jody op wD
ured fon ‘sns
‘ep auuiap arexaprzap wiapistod aj & 18 “9[o ango opun e aise 2p
vy Baae af EDOp yeu aywod yo ReARUTIGNS MO[SEA BU
tuony un asa Here z0\so98 oN e yUEYMLUIS vIsAsod “InSisaq]
podut o nw ajduaxa
vqesBop rw epundsezos enop v-ap vas
Wleoydwa / usuas cou padoasop v op
ved
up ‘oongsd ameayauapr
99 [99 2482 sojowoiduts ynayroods ‘pynoypouoys
‘ap nstas uy) ,waxjor
Souen wnyzou 1§ suas axe
‘wourea ap upjd nes opsouSeEp mayouio vaseynUUoy
ur 19 gop eidnse 18 y
|
1
Le eas ajapodiauray aBojoIo K pouaoy ~ wapaj-odog MPI28 Ovidiu Popa-Velea — Normal si parologic. Principalele clasificdri
t© crize sau provocdri. Depasirea cu succces a fiecttei faze,
a fieeirei provocati psihi
interiorul fezei urmatoare, dar si atingerea, a sfarsitl viet, a sentimentulut
de autorealizare (implinite.
Tabel 2.1
Stadiile deevoltarii psihosociale (Erikson, 1963)
Faz venta dominanié Consecinje ]
O-1,5 ant Tneredere - nei
13-3 — Autonome - indoiala
3-6 ani
Initiativa - vinovajie
| _Sarguings -inferioritate
Identitate - confuzie de rol
Intimitate = izolare
[6-12 ani
12-18 ani |
28-40 ani |
40-65 ani
> 65 ani
Prima taza
an si jumatate): In aceastsetapt, cy
inea de bard fa8 de lumea din jurul
si contort psinic, acest Iuera
‘ncrezatoare fafé de lumes tnconjuritosre. Dact,
i sunt inconsfstente sau abse
La varste mai mari (6
episirea unor standarde de pe
joace un rol ot mai
‘exigenfel mai abstracte ale gu
sarguings ine i
iva se masoard in speci
lara. Prin raportare site
‘umai cs dezvolt, dar se poate asociadurabil eu ineapacittea,
confruntat eu conflict itt idemttate si conf
care Ie experimenteaza adolescentul, ca gt apartenenfa. sala
presupun integrarea unei game variate si contradi
ale altra despre propri
vod ideal, ar trebuitnsgit de tact
se Inmmpla, spre exer
privind propriut vitor,
re generativitate
api, majoritatea oamenilor se stduiese s& realizeze obi
ele propriuhui sine si raportate la elemente ca fa
ansamblul ci, Lipsa real
Uitimol stadiv evidenfat de Erikson apare la vitste Inaatate, cand individul este
confiuntat eu perspectiva propiei mori, pe care o poate inlémpina cu sentiment impli
bersonale, respect eu eel al disper
In privinja punctului de vedere formulat de Carl Rogers (1980),
acesta acordi o important deosebitd tendinjei inteme spre awoacmualizare.
dui de maxim de adaptare st functionare a
mane, Aceasti tendin(d s-ar gfsi si ar ciuta s& se manifeste in fiecare
dintre noi, towusi ia practic& ea poate fi limitata de cadrele de funcfionare
sociala a individului, care fl forteazA st-si dezvolte anumite abilitigi si
competenge, nui neaparat congruente cu tendinja de autoactualizare. Astfl,
tainare, necunoasterea propriilor
resurse adaptative, adoptarea unor tehnici de aparare / evitare a realitii
stima de sine redusa aparitia de simptome psihice. Secventa
de dezvoltare si a aparifiei problemelor
psihoterapiei rogersiene (v. si cap.9), care
are drept scop restaurarea normalitafii, prin repunerea persoanei in contact‘WO een aa001 papa
Tensed = eopeypeas no jmaeqiog
M04 snInangep e841,
Terrasa19 = eens of oe
Biebnepeerdns euuojojewes a2nee ae
aoe Zivoweyesyioynte 9So10p inneurog ee
22S ee0q ap yuanSu09 = jnAeujOg
'ssans un no nes
Jueznewnenoyysd wuowyusse un 79 pamypBe) UP
gsnd y ojeod
‘nN
‘aN
sd-a2oypsd-az0usou poifua.ofip asouBeyp a
EEE EEE EEC
le Hapaglisope spajodinunag s1sojomed IF jouaoyy—papay bog hip
Ho49s PoLEOLPULN UT
Be pmasae w ean
© osouna of
isd jeyufosou pe 2x2p9% 9p imiound wig
ponopad amy
0] Paso>yfisoy9 :ajoquow dopapangy
20.449
‘aus 99 vaao no
1 oundnsaud sipeta9
aud 99 e999 m9 wodes wy hu i
91 ‘youoine a gs eseage
don 35908
89 vaao acauauuad
52 "ea008 op ‘aluadyarojsane extn
‘auidoad eluotiods aidsop (
‘cyon
1 518 © m gaseous as es mu 8 syazo
uvosiod
2189 sojluotindy> vaya
sluopadse ezeaus8
poop
I
2189 gutosiod eudoud
‘ajaseorguin
fsouo0 aje weey sp ydoumid pasty)
2p mynuauna} vaxsojoy
iafloy nnusg.
Sop apapedionnig aSojomnd Pain —DapaDIOT MPR DEn,
general absent
1¢ acum gi fa paradigma freudian:
a de stress. post-traum
de diagnostic ale nevrozelor erau grupate
asttel (Ge
acestor pacienti es
avind doar
fie gi pentru faptul cd se
nu se consider’
in care dominanta comportamentului lor
psihopati pot prea mai degraba
desi strict din punct de vedere al
persoane
distrib
normale
i de a invaja
| comportamentul derivat din
acest punet de vedere, mu
" dorindu:
schizofienia,
jumea ale persoanei
unor simptome grave, de
au mai degtaba o gindire de
jegraba lumea sA se schim
care pacien
importante
este prea put
comunicare, discordanjang wazyoxo v9 ouswoURy no ay
varoig0se qeammuay 9}
1Spjsoe Ur sep “we
Imusweyodwos
od ap uaB ason ap ,aeryese™ puns
quajoed-oqpaut soyunodes (nupeo ut
sonpur awod. ‘son
dene Up ‘emspiu epeB>
IY ‘uowoU ap wura}goxd anjoza1
ap aidoide as -papoafo Dluapuadap ~
1 Op aysa fMoLa}st ySe]
od as
Se" Mpaufismp ajapodiouatay aiSojoRO I fo
N= ajag-Ddog MipinD
|
|
|
10) 19 aus
muquad ay “(g}
et ano vs
“ymynoypowt vluaraduioa yzeawnsoq
tuoo-uow e| apun ® gaps) aypow ap syossid
aimuousdns ap auipnine o
yen 1S 2
IP ais9 inpiowerd Suatoed
‘sojatuenu e araBoyaiuy ap
“au 2p uot:
ats yaelsoude ‘aataeworios /sigaapn{ usp
‘2]URWORDIDIS IS pAIso9xa
ud awztraiseies apeuostedionut
9 eidadoe nu “IELO}ME
jads1p ouypny
quawe Ho3tn) ayecoHua
~ sutpowe aydey s0un upsose v oy
4 eunwapiowt pupuywe “dost so}pida
najuad
edioned ‘fesme ap wey
oryfostg
$8 asity oj mndearse as
sms swavaprasou
joo ~ prouoavd,
:orammorpuLn yuns omtoaoay re # aynasouna Yeu
ddowysd wine
“pets eon
ou Yesi9x9 18 NSUOD YW ap jap “wAIns
2 9p (cluowswp) payaf 9p waroA puny “xpu voad saoans
MpoUiseI9 epajodjoutsg TBO OmT T pail — bapa -odog MPO FEmnald (Vv. eap.5), asocierea de
te si adresabilitatea exagerata
facdndu-se pe calea speculatiei intelectuale
= neinerederea in fortele prop
obstacolelor ca
# norma / princi
indoialé obsesiva
de
care tinde si abandoneze precoce
(pe care oricum, nuit poate urma ,asa cu
dimpottiva, apeleazs
simptomelor sale, Psihas
cu care se adreseaz medicului, pentru
incidente de-a lungul terapie (exp
contratranstér negativ), ca si, uneori, prin rapor
___Ovidite Popa-Velea ~ Normal si patologie. Pr i a”
miasura, indiferent);
‘se exprima at
deloc pe ajutorul pacientului, boala de care acesta sufera
dar nefondat, nepasixor Ia dificul
problemele pe care fe int{suas ap opps tosdv i$
wud prezuiaisexe ‘ean
od jaBojoussd no pouorzes0
(anemsd ango azeumspuy tap) szoysd
sien v “(Bojoytsd anpo pqei8ap Ur a4
né Bs sfonatr nydrowrd uy nw 1S uoureodui0D
anesou mjuoystrey
wpider auewoyo ap wooun afoxou ne.
0X9 aN
ane ‘ayjuney ap
id "BORO! 0 ad eo adoosod
(Sou Bs oIpny ngs
ad Up epioge ap naiB ais
Indnovexd ‘orpournmusd
inpour
A ap ywoultuasa
1 no aysaidap 0 ap eqI0a
‘aqnnur ay ys zed yapuIA exfsap uL ezygoUL [2 nuved
jnoxpatu aundap af azeo ad apsimejo
ad nos ‘217200 und
{99 malod uTuDH] asIaAKp 9005
6g bDIFIND|D apaporiatilag aBojoIDT |S pualoN —aje,f-DUag Mt40 Ovidiu Popa-Velea - Normal si petologie. Principatele clas
Ovidiu Pop nema sipatotog
Clasificarea DSM-IV-TR (APA, 2000
anume:
Axa I~ lb
ile psi
cu exceptia retardul
si tulburirilor de person:
medicale generale;
oduse de abuzul de substante;
nia si alte tulburdti psibot
~ tulburarile de di 4
somatoforme;
factice;
care pot fi demne de ateng
Diagnosticele puse pe axa | au in general (cu excep}
se precizeazi expres valoare de diagnost
le puse pe axa
1 motivul pi
acest Jueru fiind preeizat separat
compuisiv,
tulburarea de persor
‘
sificarea
aceasta axa, a
i. precum
medicale generale este 0 axa folosita pe
raportarea (adiugarea la diagnos
generale care pot avea sau nu o cont
and aceasta. contri
I, ca boald de sine-stitétoare, cw im
dispoziti.
Condi
~ cancere (140-239);
= boli endocrine, de mi
(240-279);
= boli hematologice si ale organelor hematopoietice (280-
de sim (320-389);
ale aparatului respirator (460-51
+ boli ale aparatului digestiv (520-579);Se=dVO:ARKY
ynrorasas v azaprod ap axe}uruaUy = AI eX
“AIL EXY
4(9°10¢) Wapuadap dy ap ayeyjeuosiod op azenqiny, “[f BY
:(00's0€) }ooaTe ap znge “(¢7°967)
souousd swordunys ey ‘oun postda “ofeur gatsaudap aseanginy yey
1 indas:
GND-6C.1 npoD wzaruesed ws) (ODOT
QUEAPWS [eepnarouMDIYSd onsoUseIp ap Jduoxa wAsrED
. ‘appadsau mymuatoed wlota
i iergeo je 18 ayeuorsayord 18 opero0s yorlzosus yo 16 zup ‘ezeq op sojoworduts
[e aropan ap jmiound wip reunu nu uaceyen qns jerinjoxa eazatoarde
nuquad piupajor op jound un pulmypsuoa muony wade ‘axe ¢ af—9 ayeoy
ad nuoyeygo 290) 95 YL-AFWSC Panp ‘ouenpsd jnonsouierg
suponysd mmonsousip » pnperypua vasoun ide
“(wanxa seproins nes jepsostyae
‘opeuostad rouardy v arausiuoK af
esluaiod <0g-1T fauamo aptey
=1g fpyeuorsayoud
inod “1-7 {quworumutos witasqe
fans :0J-0¢ ‘oumg ameuoriouny “oypraten j arosn aword
“OL <) 001 #8 1 aut suusdno a1sa gWO fuUDag ‘sts Yeu ap eenawered
B BaIgNs aNED ap mRUBIgo Joos oyu TEU! Fao |Mo[e UL eF as ‘ENO 2I>9
uy siueproauonau estxe poop “jesu98 uy “yuRUox}auny jnjarU “ape 9p ad
18 ‘ojauiorduns woreves8 1S vluazoid ‘aued o-op od ‘ezvanyeaa azo ‘2pea,
(ays) Sumonoung jo woussassy joqo[p waKUNW gfeds foun wzEq ad aDzy as
Thyn109s waxe[Na}e> “yshenTeas ojauped Ur “loucosiad v azEuoriouny guNg 9p 1S
teidupe 9p (egoys ynjoat wuundxo “yan ‘are9 1098 tun
veaivjnoqes aiapoa us axe -2pnqop8 whys
aoiyise
tanasouna “nepaeu ap
2p apuydn A wxe ‘sns feu! ap RaxeASWMUD tp pAsDSGO 98
auvo Hossans Huse sojedioud asesowunus o ade
0 wy
ep“ payisopp sjajodioujag opFojornd if jouaioy —oaja4-odog MIP
|
|
|
|
C20 ‘ayonsee9
PeIMIEL oMSEZap xa) paw ap ui) aay aworgoud ayo -
(arersoqouy ‘aneysare “x9) apo8aj awajgoud -
(nymupineyen /rayieysstuos jmysoo “jryrodsiren purand
awaqqord x9) axorpups ap tonues ny mnsa20n pusarad auaigo.
qugersin j uaig
SUL ZeIOUEU Hodns “puionxa aropr—s x9) aoquowor2 awajqoud -
s{uuisoa no ajenioiyjuod / aeuossuay tiojaa
“gmBisou oyemputo9.4 ‘yynoo] ap tdosdutt w:puod “toftnoo) ruapuaid
“x2) phunoo} 9p atwia) owaygoud ~
NOLAIOS 9p 11B9]O9 n9 ws 1498 n9
areuorsuat soya Gmoumng ‘2yeuorsajoud pioeystest “paUNUU 9p mjno
0] waraplold no varejumtaure “fewios “x9) ayouoriodnso ouajqoud ~
\nudosduur s2]008 nipaus“esey9 ap ojos nes 10s3j01d no
(eroryuoa) tunisuar ‘arejo9$ 2y1Snaiatt xa) ajouoiieonpe aws)qoud ~
temyno wye
Hp axexdepe ‘axe ‘owrginBurs ‘vid
voide uajand mun vourvow x2) poro0s ymypau ap a9) awajgoud »
“(gant raouoqut uy onpsd nes arzyy zmge ‘asexedas “Lonp
Fue] |MOLAUT UY oePURS ap auajqord “toque nequiaut
yun yasaoep 0) dmuyad swodns ap ingndnu8 mraouaoiu ty atuojqoud ~
o-nu! vores nwo ey Bf
‘apnyout aua|gord sorsa9e urewaAU] “ToLO}UE jaLEEVED UN AAU
UPEA afingiNUOD o ne ways20e
94 TRAE INgap no JOJauua}goud #8 axiuare ByepLO>E aysO UY ‘aqUDAND
HgnfeAa wopodsid joie UL IMqap no ajouirjqosd reUU oreanSOUBEYP
duns “ferauad up -aoiqisd upingim nes oq JopsiaAip [moun 1s
oa9 “uyiude wjuonyus yod o1v9 yeIg0s 1$ yeanret nipaut ap
Ipuoo astantp wzva2tA :typout ap 1 ajmro0soyisd awaygoud ~ 4] oxy
(6667008) sslearKovur 18 owsemMeN -
6664-082) BI%Oq ap aoUjrrodsou outUas / aworduns -
*GLL-094) ByereuaNd ypeouad ut ingap no Y09 -
46Z9-085) seuLso!UAB injmesede ape Hog ~
“SHDRIRDDD HawORIALY OTwojo;ed IF joiarony —Dajaq-wdog MPO Ce44 Ovidiu Popa-Velea - Normal si patologic. Principatele clasificari
€ de dispozitie pe fond de hipoparatiroidism, cu m
depresive (293.83);
Axa Il: Componente (nesistematizate) ale tulburarii de personel
n (244.9), glaucom eronic (365.23);
Axa lV: -
Axa V: GAF = 45 (la internare), GAF 65 (la extemare),
Testal arbo
Testul Arboretui a fost conceput de psihologul elvetian Cat! Koch,
prima publicare @ acestuia avind loc
foarte util pentru aprecis
jormale a acest
de ap!
te foaie de hartie A4, va rog s&
lesenati eat mai bine posibit”), i
acestul test este dati de
-t arborelui. Acesta reprezinta un element al natur i
icafi, un simbol al deveni si vertic
componente pot fi asociate cu diverse aspecte ale
ridacina reprezinta simbol
ceo
urarile de personalitate sau in diverse
destigurat de
al. (2003) pe bolnavii eu
schizofienie|
parano-
ii. in timp ce
ficare, redam aici céteva din
acestea (Rozorea & Sterian, 2000): :stpour atsod aman arelioy tus rdey uy est “(Jeut0U wuarede as-npuRLodwoD
Plaipul) peidepe ajuarede youn apundsezo9 “ossausynjnwade
B ogunjad wunploe ropoyin omde are ‘phuaysizou ap mipoys “7
‘euyeuaupe ‘ingnyozp09
asIoatp ap ,d08esiu09,
vataafars ‘oqutorodsy
"HLLOV vaiaiSes9) audopua persods
9p vaRy UL wyeHEoesNUOD “(axejnoseA
unisuaiodny na) 008, ap :auuey prop apuudn
vounsjor ap areuruuarep ‘orUD01q If vorRojory wMMEU ap EVON!PoW
mue aoytoods uns jy 97RF IaISDOW mio oye orenpde ap
Jojaioy & gpeseUAB warezyTqour aumdnsaid area ‘Duy ap mipoys “|
pers ran ut ‘a4fag ednp Yzeanjon9 “V"O'S
yitustre20
8 aneifotfos aou0 vy sorproadsau rorEmsundser cums purr v9 ynssans arsoutjop
agqag ‘soytoadsau § aoyjoads aanedepe opsiovar anuy gpewowepuny
wisunsip e] 9p pamog “Cy'p's) .amdepe ap yerus® wospus,
‘9p vounviou umiowp 1 eMED [99 “(EL6I) asjog SUEY] aNLD 9p snponut
So] ¥ ssaNS ap jmdaouo> ‘ssans MEAN Bus un-nUt ‘anseou UforA
yz amwoory wp rind yeu nes yyutr eur apmed avy area ‘wjeasogo “vamesisnUy
‘eutear ‘jmsnizap ‘wang ‘earearaua uuu FS IMUSIgo ae-aN,
aoyjas0a) azquiatd,
VEL 18 Suoquosoy ‘Oyssouonuy puny sezwsyprs sos4e--s0908
upaoSuy, sunyuap apasoucpsay.y ‘Mmmopury 16 aypy-soupo}y 224028 “somRDKT Wsoond
os aod
Soyo ayt0s2y
poo.y-bnvey Duvet
a}uasojaanny 18 9959 znv9 ~ SITS TASSRULS
€1njoude-y
IBojns05 ~
EAD |=
u
2 Hats "y 207041 “OI
‘O86! "worsog “MIAN woHFinoH SuBA I9 Xe V—--D SHaTOM
‘one ‘Ssmnang "o;pauoyay pa
Id ~ Cad gts) “er "nosopueey
‘ iow 2p pmtzoue — "Wy "NOSOMUIPY “R
3961 ‘OA MON -pUEnSON UPA Bald 30 ASO|OYDNg w pstmo] — t
‘3661 *s0deN-f gv eesBodh Marea
ISCLte “1g “soouocomay. OUI pe 1ydoa9s pjovered
sum suonnd 4g uverp soen yo Susur —"A mao “5 ‘yee ‘
; ‘861
‘QE1 1 199) aus 9p apedoyou. WOH +
$561 UOUON WOAMaN S819 pu UNO, {
OSGI WOMON-BO woN, toes pu pe :
; O00 ‘dq "uoRaUYSE A ss uey9ery op
ab “opHo;C MY Jo jenumyy ous pue SHSOUREIG) ULAFING ee “1
substoneg
Se EEE
‘ysomion atsoap ad inynnysuna em
eyed!ouud einures no od
LDUisDp> opapodioud| TBojomwd 18 pou
ON Mapp Pdog MPO op48 loana Necula-Cioca - Stressul psihic: cauze, efecte $4 interferente
3. stadiul de epuizare,
actioneze iar adaptare:
cele carneteri
are diferenjiaza cele
seade sub medic, iar
tea,
a “energia de
i. Acest stoc de energie de
fla un individ la alt
te si cel rezistenfa organise
e (“energia de stress”) se e
Caracten
adaptare”
adaptare
eat initii ale stressului,
cea dati de Tamandescu (2002)
siressul psihic (SP) ar reprezenta “un sindrom constituit de exacerbarea
dincolo de nivelul unor simple ajustéti homeostatice, a unor reactii psihice si
welor lor somatice (afectand cvasi
cu excitafia exte
agenti stressor, c& act ens,
surpringator, bruse gi / sau persistent si avand uneori un caracter simbolic
“de ameninjare”, altcori un rol extrem de favorabil pentru subiect (percepufi
ca atare de subiect). Alteori, agentii stressori reprezint
ici cu rezonanta afectiv’ majora (pozitiva ~ eustress, negativa
distress) sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive si volitionale,
dar cu menfiunea c& SP are 1a baza in primul rind o participare afectiv’
pregnanta”. 7
Aceasté definitie limurest ire _altele, notele distinctive ale
agentilor stressori, care pot fi extrem de v:
sunt reprezentaji in general de acele circumstante care determind
ca lor asupra organismului, reactia de stress a ac
particutaritafi care le confer important
~ bruschejea:
tatea exescutd
ea,
Agent stressori se pot cons
stress, dinire care cele mai cunoscute su
~ ameninjarea (anticiparea unui peticol);
+ frusirarea (situayia in care un obstacol se interpune in realizarea
unui seop);
i prototipice generatoare de
- exprimare a impulsurilor versus standarde morale;
= rezolvarea unor probleme dificile sau imposibile
- suprasolicitarea peste limitele capacitai inteleetuale:
= remanenta ctive negative (de exemplu: pierderea unei
capacitafit de autcafirmare, ipsa comunicari interumane).
0 clasificare cuprinzatoare a evenimentelor stresante o fae Smith si
colab. (2005), ei fiedind distinctia intre
~ evenimente traumatice dit
pericol extrem care se situeazd
uumane), si
+ evenimente ,obigmuite” care pot fi percepute ca generatoare de
stress: evenimente incontrolabile sau imprev °
solo de nivelul obignuit (situatii de
afara game obismuite de experiente
reprezinta schimbri majore in condifile de trai sau confflicte interne,
Perceptia noastr& despre controlabilitatea umui eveniment este la fel
de important in evaluarea caracterului ei stressant ca si controlabilitatea
reali a acestui eveniment. Czedinfa c& putem controla evenimentele pare si
reduca impactul acestora, chiar dac& nu iciodata acest control.
(ex. locusul de control inter). Predictibil eveniment, gradul 1
care daca si cind va avea loc afecteazi, de asemenea, caracterut
stressant al acestuia. Faptul de a putea prevedea aparitia unui eveniment
generator de stress - chiar daca individul nu-l poate controla ~ reduce
severitatea stressului (ex. legdtura cu anxictatea moderata, cu rol de tampon.
in calea agentilor stressori). De exemplu, una din problemele majore cu care
se confrunti bolnavii de cancer este nesiguranta legata de vindecare. As!
ei trebuie s se conftunte in fiecare zi cu incertitud
dezastruos. in mod similar, dar pe alt plan, victimele care pot s4 prevada
momentul si tipnl de tortura’ pe care le traiese in timpul dete
recupereazd mai usor dupa ce sunt eliberate decat victimele care percep
tortura ca fiind complet imprevizibila (Basoglu si Mineka, 1992).pe arenstOWDp axnrzod a29451
ope
jours oun ¥ pyseae anya 2p vars
89 IN 20 opus ezPa13q)
njnuusquei0 3p
UI Jou nD ouy.
‘sojeyaue 7
25 a1e9 vy
109 BOIEZLIOAR} =
(dootod voreutyes -
eopt 18 roxfuate “fouowour aren
e0FBjeisow nes aaprOyNO royLARIs wore
nos varexvyas =
‘asapururn ednp) vzne1u0s
‘4 vamn[ye ‘tap ayeoy aumwosiad 1aun waropaaay no
“Snos09} utind [99 ~ eiouio® 10d omeo irons aymmuy auiwoy
louis 20410 no repanyuos aingan nu jnssasisna #89¢]
S280] & psruaid o ainynsuod 20 day
wadnse sojauysopua e oyun;
ra 019 0 ap 28 Jopnssansna
yo mday rexdaooe unueun psu aisq -punos
oxo UN axe |nssanisno yo Imdey nuad 1€ aywod ‘qespmas
yRssansNd ape 20180)
v aiajtais 0 “oxproads
© 90) ase infnssansna ynsima uy
‘1S PusfeUDIpe ap 28 v oarsoun
fowuoy 299A op ¥:
“nasapuwurey) sei op saooe 1
es ssansna ap oyerauad 3
joval oun euun
wuede |nuss ap “widooxo 1 ese
‘seo ‘ayes rojajutoasuod fe I$ w>
iueigure ve noid rueHoxe ‘piper nnuod
juaBe je azapaa ap yound
1a - Ssauisip vautoyoysp
mound aq
moar utd ‘repunges
4 tnuad joauod 2p
lid gS 1pu6 vious aynod vyeog
rewiid ag
89 “RIEHOISAJOUM-O:90552_foana Nectla-Cioca - Stressul psihic: cauze, efecte si interferente
wumente pentrtr menfinerea
a psihologiei medicale.
ne
impulsioneaza
pistrarea sina
le si psihologice de erestere si menjinere
i oferd sansa reed
nea de eustress are im;
ive ale
‘uman in direotia produ
artistice (muzica, cont
Scenari de adaptare la stress
Reactiile oamenilor fa evenim
wameni care se confrunté cu un e
cle stressante sunt foarte diferite:
iment generator de stress pot
imp ce alte persoane
confiuuntate cu acelasi eveniment pot considera chiar c& evenimentul este
de modul predominant de reactie a
dar si in de fimetie de proeminenta
n viata sa cotidians, adaptarea Ta stress
eustressurilor sau distressurilor
poate fi constructiva sau distructiva. Astfel, inregistrém, in cazul in care
subieetul a reusit sa dor
fafa de sol
cresterea
fare, iat in cazal in
slressor s-a soldat cu un egec ada
inregistram unei adevarate “vulneral ride
ulterioare. Un important m mplicat in acest proces este cel de
condifionare, dar exist diferente generate si de anumifi. parametri ai
agentilor stressori (intensitate, duratt, repetabilitate) si de particularitatile
individuale de reactie fa stress, care genereaza semi
agenti. Asupra acestor din urma fuctori, care se manifesta spre ex
forma traséturilor .imunogene” si
reveni in cadrul acestui capit
Exista uncle tipuri de evenimente pe care majoritatea cam
resimt ca stresante. Stressul poate avea atdt efecte directe, cat 5i efecte
indirecte asupra sAnstafii, Stressul psihic se poate constitui in factor de rise
jn urmatoarele tipuri de boli
= boli psihice, spre exemplu ck
declansare aproape exclusiva prin SP a bolii). Un ex
at constitui
Ioana Necula-Cioea —Siressul psihic: cauze, ofecte sl interferente _ 53
eclansarea sod depresiv in urma unui eveniment psihotr
(cum ar fi decesul unei persoane dragi)
~ anele boli endocrine (boats Basedow, amenoreca de stress,
le sexuale la barbat, hipercor
= bolile psihoson
preponderent, dar
abil, ca si au
imatizant
ist
nportante
de perso
di participe la consti
- aparent exclusiv: boala este declangati de faetorul psihogen
(ex. debutul bruse al HTA dupa un stress major):
= sumativ: boala este produsi si declansata de un complex de
factori etiologici, cate acfioneazi concomitent cu SP (ex
obezitatea ca urmare a bulimiei de stress, dar si eonfinutului
hiperprotcic al alimentajiei propriu-zise);
- sd participe la ritmarea puseeelor evolutive ale unor boli deja
constitute
+ aparent exclusiv: de exem
puseele atipice ale ulcerului
duodenal, in sesiunile de examene de vara gi de iam, la
studenfi, in contrast cu ritmarea clasicd a bolii (primévars,
toamnd) (lamandescu, 2000
+ alterativ: declangarea bolii se poate face atat de SP, edt gi
de citre unul din factorii ogici specifici boli
(organospecifici”) (ex. reintrarea in puseul dureros ulceros
se poate face att din cauza unei conduite
defectuoase, cat si a unui abuz medicamentos ar
pe fondul unei vulnerabilitati de orgar
- sd participe la intrefinerea evolufiei prelungite sau cronice a unei
boli si inducerea aparifiei unor complicatii
(ex. cronicizarea unei urticarii aparute acut la un alergen (de
exemplu, alimentar) si prelungita prin coexistenfa ulterioard a
unui SP);no] ap vier = algosesoe “xa) aumus roaIGo UN ap Uley vjEUNOU yUIL
ore
‘goqued op jnoere “ea1qoy-psvorxt
‘yotued op varemgim wmnoard “2orBoqosou
ut UO} Ns) eunoypIDIS ous ap p]VOg > ~
adsaad oyna peut
psd qe atapan ap yjound wig,
Op ap jmIUdUyUIS
yeu Layosap fan pulidna
UE FE YLOMUEFED ae.0N,
papoparmuy
rune eareynooxa uy ‘Siu
feo0|q u 8
ssauys | soyttiseas
“ajiqujonuo:
‘onede ap mezuaise19
yp aquowuara pp wndxe
‘aunsiae op Bd
indus
16 ous Uy ara
isd SSIS — B30] y-OPIIAN UDO]
24
IS PUBS IoUNTe ‘eyoazap oven af
od aaeo ance ap ysndo exfowat 18 wise “omy sndo ynjod
elgo un nes WuvOsiad 0 ang yMISaxBE w azese|dap 0 20] are 2p
feurones nes g]iqssod euneaprorny arsa nu azeaysny ap fasins
vdospuy woauip vauniso18e aeq
“wing 2180 ssans ap oxeoqsroua8 oxlems 0 e] puaAro4y a
war LEO,
GS.4 YI s0jaueosiad t11audxa
Inosut yosearo ys ozed awewganSuis uy Een pumeN o op EVeOOAoud pfutzagns
Jet “iuaureo 9 109 1815] 1a Nes ZEAIpUE BZRDIDOFE
fieo ap ore90a01d ajansvzap ‘oured gaye ap ad “juaumo
"ung a1dsap spruauepuny anseou ayofuipax9 wapgamut
a ‘oud 0 ap ad ‘y ae a
‘(Z661) weunng-yours) ojemjeu ajansezap no
8 ap anew t
aqenxas a
i) asttladanur soy ne ssans
2p vonPuunen asod varemaym x] oxvoyoF91 pS ayfnUer yew 9}2—)
iqedino ap squouanuas -
yezotiexa
noyIp “uulos ap RING]
srepioouy ap aun
‘euespnos vlein ap azeseiap gpuryoud ~
ofuati pa
2]e arofem apauoxduns axuig ~Caopiosip sons >
ponwuunen-asod ssai
2p aieB9j anvs ou
joxzap tod auewun
aquatuquars und 291 3129 nes
jord pou u
wun poursrmen ar introduce prepondere
somatice, asociate anxietatii: disfunctii respiratorii
are, relaxarea intregii musculaturi sau din cont
re, ete
ate preconsti a anxioas’ asoci
int poate avea un rol favorizant pentru imbolnavis
dar numai cand are valori extreme. in acest caz, ea are un rol dezorganizator
asupta comportamentulai $i constituie 0 sursi important a unui exces de
hormoni de distress (lamandescu, 2002), Anxietatea moderatd are
dimpotriva, un rol de “tampon” in fata agentilor stressori. Accasta, deoarece
© stare de ni si anticipeze realist 0
situatie adversi pe care o are de infruntat si 1 acesta Ingrfjorarea
ZA ca un sistema de alarma cu efecte benefice.
contracturi violente
Depresia
Depresia insoeste freevent unele boli (recul somato-psihic) gi este
demonstrat c& poate juea un rol declangator al unor boli, prin efectul
ipresiv asupra celulelor NK, Poate fi priviti si ca tip de personalitate
accentuata (tipul distimie - vezi cap. 2), dar si ca o boala psihic& de sine
statatoare
in toate acest
motorie este freeventé (desi ocazional unii pacienti sunt mai degraba
prin asocierea anxietatii). Pacientul poate merge sau indeplini
sarcinile cu incetineala, iar entoarea gandirii se rflecta in vorbirea acestuia,
Dispozitia pacientului este caracterizati prin suferinta, nefericire. Acensti
dispozitie nu se imbundjeste substantial in Imprejurari in care sentimentele
obignuite de tristete s-ar alina, de exemplu la aflarea unei vesti bune. Un alt
simptom intilnit in depresie este iritabilitatea, care const in tendinja de a
raspunde cu o suplrare exagerata ta solicitiri si frustréri minore. Lipsa
interesului si a plicerii este freeventd. Energia redusd, senzatiile de
neputints, fatigabilitatea, sentimentele de autoreprog si desconsiderarea
propriei valori sunt relativ caracteristice, In cazurile grave, inregistrim o
wu pacientul depresiv
poate fi privita ca o binevenita
suicidar neneglijabil al multor depresi
minore, ajungind uneori, in depresiile majore, la idei delirante,
care se considera, spre exemplu, vinovat pentru tot raul din lume,
Exist cdteva corelate somatice importante ale depresici, eum ar fi
- scdiderea sau pierderea apetituluis
= insomnia sau hipersomnia;
= mumeroase gi variate forme de dureri (cenestopatii);
~ constipatia
~ pierderea libidouluis
~ amenoreea, ete. : SLE
Malte dintre simptomele anxietajii gi depresiei sunt investiga
intermediul testului HAD (Hospital Anxiety and Depression) (vezi partea
practic’)
Newrozismul
smul_a fost denumit, de catre Eysenck, _,instabilitate
definit ca asocierea intre anxietate, depresie, autoapreciere
te. Reactiile emojionale puternige ale instabilului imerfe
| spre reactii itationale, uneori +
~ impulsivitatea;
= culpabilitatea;
~ stima de
+ fobia socisearseon anuicl “(90g “masepuewDy 9p 1H) (Z661) dow 289 2p
99 oso “mgpour WIP ayuDAa
‘oxajduoo i$ aturizodut sojauajgoxd & yan duu
vareazozan aundnsaad axed *
no 199 B] nes Yas B| vasOpE
muouriss op reuWop “Y prUsUIEHodutOD jn
no pamauotisesouy pug>
“aiuotadiuoo eraprsu0d of
aseouny 1 amwonpqgiou
umgioumnua
1989p
aISa wIswOge POP safe you ‘ANMuos If anoayy ‘po
InasPAarpzea
viuauoyede
somsd —ojewuownmdwoo — vareyoy ose
oq axds vityzodsipasd no owenyeuosiad ap dn wsooe tf
inyyda] uy snd ne (p61) jor 7 uvWUpeny ‘ueMUascYy
a8o%
sodiwosoygsd a
mzens wound
-oud soreuoyioury nausd seu9
Tons Waa
ap wnsuoa “yeuny) aims0se osu 9p
tnodwos uid ezousfoved greszuoxyy ~
Cay) uoissandag, "4
pu Sax ridson, aes aysantag
(av) uorssaudag,
| pu Stowe reson simmnsey
|
eee en easy
2ioyouossad ap suaounuys
AL
TE PIL60 loana Necula-Civca ~ Siressul psihiec: cauze, efecte si interferente
Joana Necula-Cioca - Stressul psihic: cauce, efecte sh interferenfe _ 61
imping si realizeze
mitatd dor
+ incheierea wt
La aveste caracteri
Rosenman (197:
chesti
i putem adauga pe ac:
de Smith (2005), si care pot fl 1
= nw observa sa
icruile frumoase;
i grabesc pe ceilalti atunci cind vorbesc;
~ cred c& daca dorese ea un lucru s@ fie Rieut bine, trebuie s
sil astepte la rind sau in traf:
n fetis;
care joe pentru a castiga:
masoari succesul propria si al aliora in termeni de numere;
Je vine greu 4 stea si si nu facd nimi:
~ plesnese din buze, dau din cap, string pumnii, clipese rapid,
leagaind genunchii, lovesc cu degetele in masa, ete
Evident, un astfel de comportament are numeroase cotelate, atat tn
plan biologic, eat si plan psihologic. Dintre acestea, cele mai importante
- in plan biologic
~ valori erescute ale trigliccridelor si colesterolutui plasmatie;
rispuns hiperinsulinemic la administrarea de glucoz’;
= sectefiediuma ereseuti de noradrenaling (NA)
~ reducerea ti
+ cresterea nivelului corti
+ reducerea concentrat
+ in plan psihotogic.
~ anxictatea;
~ depres
+ frustrarea;
le sufleteasc’:
- reactille de e la
si mai freevente decdt la oamen
fazci de recuperare post-stress.
ressori mult mai prelungite
obisnuifi, eu nerespect:
ie tot mai mult
longitu
vocafi, a constatat ca aceia
completat in anii studer
varsiei de 50 de ani decitceital
2005), intr-un studiu si
. punctajele de ostilitate
objinute in timpul anunjau incidenta_bolilor
coronariene ca si mortalitatea prem: diverse cauze (Barefort
Istrom, 1983). Exist doveri ef atunci cénd furia este
A sau blocatd, ea poate fi ructiva decat atunci cdnd
este exprimati (Spielberger, 1985, Wright, 1988). Exteriorizarea unor stair
fective negative, non-violente si de scurta durata, pare s& se coreleze, din
contr, eu un efect protector fad de bol
Datele de mai sus releva faptul c& tipul psihocomportamental A se
inserie ca un factor major de rise al bolii coronariene, algturi de:
- factorii genetic, ilustrati printr-o istorie familiald a bolii;
factorii biochimici, caracterizati prin concentratii ridicate ale
colesterolului, tr
= factorii
valoare caloric:
Relatia dintre comportamentul de tip A si afectiunile coronariene
explicata prin:
~ reactivitatea crescuté la stress a indiyizilor cu acest pattern
comportamental gi modul in care sistemul nervos simpatic rspunde la stress
(majoritatea persoanelor de tip A reactioneaza prin furie, iritare si tensiune
atunci cénd sunt ameninfate de un esec, o harfuire sau o atmosfera de
coneuren|a);
poate
sul sporit de singe in muschii scheletiei, neconsumat (datoritt
ca sistemului imunitar,
- faptul c& indivizit apastinand tipului A sunt fiziologic mai reactivi,
la ei constatandu-se o crestere dubla a hormonilor de stress intr-o situafic
stressantds .yuourexrodiwos
ap ‘aanedou
jours ad yenuao mmnSuadoo v eJ9PY axensAy! o
ystioa 3 (nda ‘o1apon ap round 35298 UCI “aT
s varruudas yiurzadar oes e YI
waymeRe> 0 BO mde ap oo pug
azataoiou BS ynatpaut eo |IGepUELODDI 2ys9 NU 269 U
‘rexyjau op afdaurs roxuyoy youn wosssnsu
‘9p s09j aypod a8 nzony ss09¥7
- “rou ap atauoy aye
op mnpitosues ayfoads asqt ap rorOnpuT soraey BO TeIapIsUoS
/ stewudas runisvatunp ¥zeq ad (661) APoysoulD|, any ap
p ‘3 eawerodurcaoyisd yndyy
ap 18 a0e{dsip
88 jiqepuowooar aise “epyd ag
‘21g9 ap 1H09 Put as BS
pyuvdwooyysd py
yuods orfuoye 0 wyysoveu y musurerodui09 i
“Bluny wotuzay ad ajiqerapiston rnfeoyyduuy vane yod 18 oar
‘ap wanxa twanap tod ‘imynusuEwoine euid uIp aBeswe ayeod 0-18 aivo od
conednure ‘(amedinfoo auroyqosd oun wv
(g00¢ “nasapueurey)
varensed nes voreisdnoat
roed-ypauu youfejox mau
‘,otloyepon,.) piofeu yreuorsajoud easvoyduuy
~sodwioo 1S panmufoo vaveqnso“eaveuannadwoa
nes Hajoo no aj
2S gS ypusutooal as
9 Shaniafiona64 loana Necula-Cloca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interforente
r
alexitimie (Nemiah &
ocunoastere si expresic,
manil
rea viefii imaginative;
te de autoexaminare:
tea de ex vederea
ul - capacitatea dinsin
La acestea s-ar putea adiuga:
-onformismal soc!
psa de umor;
‘ofite de simptome somatice.
ine de instrumente psihologice de apreciere a
Interview for Alexithymia (TSIA), Toronto
2006) au sta
tre barbafi si de 8.1% printre fem
Se accentueaza 0 data cu eresterea varstel (de la 7% la 31%, in
cazul birbajilor side la 3% la 29% in cazul femeitor). Diferenfele de gen au
ve la grupa de varsta mijlocie
coreleaza pozitiv eu stat
vaduv), veniturile insuficiente, educajia medie, prezenia bolilor eron
cu depresia
2006), efectuat fa Norvegia, pe un lot
"a aratat c& alexitimia
comunicare influenjeazi vigoares, starea de confuzie si bit
pacientului, in prima jumatate a unei con:
Taportat 0 confuzie mai mare, o lipst de vigoare si a
masit in timpul consul
inregistrat un puls
ici de genul acelei centrate pe pacient, in schimb,
‘mai mult& vigoare
ilor centrate pe pacient, Agadar, felul
abordeaz’ problemele e ale poate fi extrem de
in modularea emofii
alexitimici
O notiune conexd aceleia de alexi
introdus de Tkemi (1995), si care se refer
bolnavii somatic, a suferingei lor corporate
Ioana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interforemte _ 65
hipotizo-corticosuprarenale, ceca ee
In absenta
1082)
ne de cancer ii
dar caracterizin-
desfagurate asupra pacie
ind mai freevent persoane aparen
reprimarea $i negarea exprimar
tristefea, furie, anxietatea). Sunt persoane re}
care fac eforturi
interioare, pe care nu si-o exprima. Mulfi dintce
lipsei de speranya, pe care
wre cu cele desetise anterior ca
nental C.
ve. ci si cele prospective (ex. Contrads,
1990) au retevat un pattem similar de asociere cancer — tipul C. Dup& 10 ani
de fall
- 0 nevoie acuti de a fi aldturi de o persoand foarte important din
runct de vedere emotional sau de a atinge un scop important.
Ca titlu mai
absenfa unor mecanisme de coping eficiente,
aparitiei cancerului. Astfel, persoanele cu simptome de depr
SP au prezentat 0 redus& activitate a eclulelor NK gi scuid
ale titrului de celule helper T. Desi acest proces
este atribuirea, de citre individ, a unor sergnificafii.stressante unor
evenimente de viald, dar factorii psihosociali $i comporiamentali pot juca si
‘ei un rol important in riscul gi progresia cancerului, prin influentarea
comportamentelor care duc la expunerea la carcinogenii din mediu
sem ive
Tipul psihocomportamental D
pul psihocomportamental D este considerat un tip predispus la
distress, fiind caracterizat prin (Denollet,1996)
+ afectivitate negativi, exprimat§ in tendinja de a experimenta emotti
negatives 'soun varadope uf ‘jerouas uy 4S yup ey vlunuar e ap Mjaplarput
aytngana iqetoaty onsougord um ep aitod yinoso19 AY
ayeod asea non} ‘ayerarxue bp vases ies
#8 aundnsendBudoo ap sopra
ag vaisardop 18 oymarxue e]
uy "6 eiuaredwoout vudoxd ap
‘rauingUe no ‘Saaonsuy ap ewe No yIeID0se aise HNZgOS BY “|aNsV “Pr
ley ooey B ap Jo] Raterfoedesur op tiednooard
roypmdoos waraBune pugzis
2989 GV WO ND “aes sojaUayqord apt injos waseases ES IpIOY 2959 InpuaIpUT
doo un 1 “rund ad waventiao no 18 peut Yeu
junsouno wiuo}ep
pap exoja1 9s
iozaidar O18 UY
{0B areyfasome ap >}
pare
9
‘psvOrB au wlupasy -
assay “oH
ares 2
jeuosted 9p
yeq[ouosiod ap suafounuu apaniesesy, |
mynssousip guanion ving wy so:sa,0ud Jo no 010.
hp *PyBog HeDage ap pul
WUN HLIBALaSuOD wOIBpIA
luoarmur 0 ysooou oqouyeuosiod ap qd
jared 9 yzeaI08
‘oUaYISY puELTUOIOD YIEOg 1 ROIUOID B>EIpILD
db asiaape aatuyo sOjoruaKATUAA B
2 a indy
ns yoRprva wlualoxmsut
auaial ajo “aen> aiyisd pusSaulg ~ B90], DIRIDN DIDO] 988 foana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interferente
a durerea
inte AE
jonsirat cA
ntre stress $i
lor T a fost
de autveficacitate, Pare astfel extrem de
eficacttaqii ca tisatura imunogend de
mod dinamie
de starea
Nivelul AB poate
de performantele
Conceptul isi are originea in teotia invari sociale si reprezinta
modul in care 0 persoand isi explied succesul sau ese
inter sau extern, controlabile sau necontrolabile.
Locus de contol intern (LCD) reprezints convingeren subi
© responsabi
LCE) corespunde convingerii c& sursa
evenimentelor se giseste in soarta sau puterea altora
Se poate stabili o legatura intre tipul de locus de control gi eficien;
mecanismelor de coping. Astfel, LCI este, cel putin teore
receptivitatea erescuté a persoanei le
mediu cu valoare adaptativa, prin rezistenja la presiunile exteme,
I erescut de angajare in situatie.
Antonovsky (1991) considera c@ LCL (am
responsabilitate) ar reprezenta un factor favorizant pentru. sanogeneza:
Persoana cu orientare interna ar fi, pe de o parte, receptiva la informatiile
furmizate de mediu cu privire la (riscul de) boald, iar pe de alta parte, va
prin autodeterminarea inerent& LCI, mai aderenti la tratament gi mai
rezistenta la incercirile externe de a fi influentat.
eit si prin
nifestat pr
Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: cauze, efecte si interferenje 69
adaptativa d
LCE prezinta: semniti
(Popa-Velea, 1999),
in masura in care:
~ exist cereet
menteaza fn
de stress
LCI spre LCE}
= uncori LCI este asociat eu jente crescute de culpabilitate, iar
LCE eu o anumité detasa ici stress
> exist 0 varia care este determinat de
p de societate (ex, LCI -
autonomie
le agresive de co)
in societajile modeme de
occidental iar LCE si strate capul plecat, sabia nut tai
sau “ee fi-e seris in frunte ti-e pu de tip traditional).
Antonovsky (1991) considers cd, pe de o parte, extemnalitatea poate
fi defensiva (cénd persoana atribuie esecul factorilor extern, protejandu-se
astfel pe sine) si pasiva (cind domina perceptia lipsei de control, cu efecte
negative) iar pe de alt’ parte, internalitatea, se poate manifesta, la randul ei,
responsabilitatea pentru succes si eyee)
autoblameazt pentru egecuri dar. in acelasi timp, nu acorda suf
importanta succeselor). Autorul sugereazi c& doar internalitaiea
responsabila este 0 sursi de sanogenezi.
Robustetea
Conceptul de robusteje a fost introdus de Kobasa (1979) ca find o
variabilé ilustrativa pentra rezistent psihic. Robustefea a fost
definita cao dispozitie de personalitate manifestaté [a nivel cognitiv,
emotional si comportamental. Are trei componente:
= convingerea ci evenimentele pot fi controlate si influentate datorita
ctului (LCI
implicarea, angajarea si persistenja
cevenimentele au sens 3 semnifcai;
lor de viata ca pe niste provocari si
scopul propus, convingerea
u ca pe90S" 2159 YINOSAID aus ap LLNS
pra ‘telsoadap ynuad ap axnieau aroage
eanofou arenyexsoine
andsop.sojaqiowunues 1S soqimB09 9j1onst
nes | esleuoder und ‘oudoud vamos ap
sutaap euvosiod pups “yy
(219 ‘unim *joo9qe ap snpar u
) asvorgtgs amma odiioa zo1n vase:
S areaoape Burdoo ap auto] s0un earmdope uud “ysnpor
nova 0 RUIULIaIep ssoxIS ap 1O]LOIDE]
ap jmusumuas “goog 1 ssons vy 9)
1 no afouposiod 29
9p vars puniow Sys
yerouyn.
f any “tue ap Og =p Iasse erarqeas a8 38
viusasojope 18 oLipjidoo wip ezmamyaruns 9$ yluazo09 ap mua
‘eoysage suas nep
oljouog oyu Yew Bdvoored
no fupumeo Bo jnMdey PuENSUOWeP LIpms asvoiowne
yisd vu no ‘eafoisngor no pmERa, are
ap areores2us8
un
vs sed pomyisd
‘qe oduurt
nw (BUH ne Joy apoTA eye HuaLEEO
uy “po qengse me ATH no aqeo9ju suvosiad
Injona o es suas inun onisyd yo amd ag
utuadoosap ‘san area ud sojaquaunuars
wosiad @ arejoxzap o gowwar yo uasape
jeuosiod
me 9] Bo ni
ormuun e920]
Ruoweo ‘2p
Az9p 9p
eazequuys: e9
jyooaoad ads wosopiypsaq
Squwssons soj>}WoUuTtDS9 v asodao.od
9p Inpous ‘anyzod suas uy “yzeafuanyu 8 piuareduog ap vilezuss Hoagar
Bieta wp sojowounuoss exdnse
Injnssonis
2 TURN|eAD w araIpoL
21989 194) 999
1. aharafioni i appa 92 Gd JASSBUIG— D901.) -DINDIN DUEDOT
a pa
PHpIIAN PUP, OL7. foana Necula-Cioca — Siressul psihie:cauze, efecte si interferene
jele_stressante.
prezinti un nivel redus de
1 crescuta dar instabila
si de deosebit de
Optimismaul
Scheier si Carver (1989) definese
otendinia generald, relativ stabi pozi
viitorului si exper Optimismul presupune mis
gravititii evenimentelor si supraestimarea prop
avestora,
Persoanele care privese viata cu optimism evaluea2a po:
social si investese mai mult efort pentru a preveni problemele sau pentru a le
transforma, Ele savurenzit is procura eustressuri diverse, se ajusteazd
mai eficient ta stress gi boald. Astfel, se gtie c& optimismul are un rol
pred ntru longevitate si se coreleazd cu prognosticul favorabi
‘unor boli grave (ex. cancer).
iv medi
nd SA perceap evenimentele ca find
pate duce Ia o sinatate mai precara prin provoesrea
-¢ a corpului in reactia lupta sau fugi”, Intr-un studiu de
cd a tensiunii arteriale a pesimi
le, sa demonstrat ci pesimistii aveau in permanena 0 tet
arterial mai ridicaté decit optimisti (Raikkonen, 1999), Pesimismul a fost,
cu o finetionare mai seazutd a sistemului imunitar, De
asupra unor adul{i a constatat c& aceia care erau
dovedeau o functionare mai precarl a sistemului imunitar decat cei
care erau optimisti (Kamen-Siegel, Rodin si Seligman, 1991),
Optimism influenjeaza prin mai multe modalitatisAndtateafizicd i
{hn primul rand optimismmul influenteaza efortul oamenilor de a evita
bolile prin atentia acordata informatiilor legate de factorii de rise (in felul
los al factorilor de rise pentru sindtate
in al doi
|
Joana Necula-Cioca — Stressul psihic: cauze, efecte si interferenfe 73
ultimul rand, opt
persoanei de a-si mentine o dispoziie afe
un eee.
Pers
pot objine un misi bun sprijin se
factor de reducere a predispozi
recuperiri i astfel, persoanele opti
speciale pentru actiunea asupra stress
Trebuie menfionat. totusi cd optimismul inceteaza sk mai fi
trisditurd
succes interperson
Suportul soci
sare de cai verzi pe pereti”), sau in cazul
{n care este asociat eu locusul de control extem, subiectul adoptind un
comportament pasiv in asteptarea extrem de increzatoare ci lucrutile se vor
rezolva de la sine, cu ajutonul Di
atunci cénd, pe fondul LCI, se transforma
iectul persist’ cu tenacitate in schimbarea unor situa
netransformabile)
‘cameni de stiinga (Weinstein, 1988) cred cd optimismuil este 18
tate mai ales atunci cand el poate fi catalogat drept un optimism
ist. Dar alti cercetitori (Epstein si Meier, 1989) sunt de pairere c&
majoritatea optimistilor sunt ,oplimisti constructivi”. care fae efortari activ
ete. Optimismul este de asemenea
incapatinare
care sunt
pusini la
umar, sunt optimisti naivi” care cred ci totul se va rezolva cu
eforturi active din partea lor. Asadar, daca exista optimisti cu rise 1
Probleme de sinatate, este vorba de acest grup restrins de indivizi care se
adapteaza prin evitare. in ci
, ca acela care ii ,orbeste” pe oameni
reale cu care se confrunti, trebuie si fuim in calcul mai ales beneficiile
cA acesta fi mentine pe oameni mai snatosi si mai
in urma bolilor,
“redinta religioasa
in pofida multor sex diverse cercetari subliniaza 1a unison faptul
cA increderea in Dumnezeu si frecventarea bisericii cu regularitate crese
longevitatea, imbunatajesc calitatea morald si sociala a viet si influenteaza© ppnumeatd exgajao wioues nogy e916
teluatiodxo v sjeinou ap eioxsu¢
(e201 “Suen
now epruwsid 1
op runs
ueioon,
~Sxomiay
40H
yong,
ronuoa
2.207
eae
v.
snu9g psoas
Wasuoy wns)
i
|
|
pee Eee
‘Bena