Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Probleme de Neuropsihofiziologie (Dana Codruta Purcia) 2001 PDF

    Uploaded by

    Anonymous bwMOcIvnI5
    14 views62 pages

    Original Title

    Probleme_De_Neuropsihofiziologie__(Dana_Codruta_Purcia)__2001.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views62 pages

    Probleme de Neuropsihofiziologie (Dana Codruta Purcia) 2001 PDF

    Uploaded by

    Anonymous bwMOcIvnI5

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 62
    Dana Copgura PURCIA DEVER FURCIA PROBLEME DE NEUROPSIHOFIZIOLOGIE Editura Universit SIBIU Lucian Blaga” O1 CUPRINS ermopuct: 1 Definijia gi rolul neuropsifizioloic in eadrulguinsloe despre creer 2 -Metodele cercatari in neropsihofizilogie 3. Relapia evcier = pathic Capittul 1 BVH MEROHAOLOGICY ALA: ACHYVITATILESHICE 1 Funepile neueeat 2. Formayiun ale sistant nervoe la ont 21 Mi 2.2. Micleneeftul (bul rahidian) 253, Metencefalu: protuberan 2.4. Mozencefalt 25, Diencefalal 2.6. Teleneefalal 3. Activate bioolactic a esirulai i sommificapia biocomportamentala Capitola MECANISMELE NEUKOFZ0LOGICK Als PRINCIPALELOR PROCES: '. Mecanisimee intoyrative ale senzailor gi perceppilor 1 Senza care furnizeazainformatia di lnea exter TAT Sonzapile vival 112 Senzatileauditive 113. Senzapile ewtanate 114, Senzapile gustative 15. Sonsapie lfactive 1.2, Senzape care informeaza posija corpuly 1.2.1 Senza proprioceptive si chinestezice 12.2. Senzati vestibolore ‘Senza care informeazs meodificiile mediula nem al ‘organs UL Sencatile orgamice ha, 7 2 23 23 29 Apuoiea i Varoli gi cercbelul34 36 3 8 s4 37 0 60 2 65 6s 8 70 7 mn n n PanasCosrajs PURCTA Capitol tt [NELROPSHOMZIO.OI4 HRINCIPALELOR PROCUSE PICK 1. Psihofiziologia gindini LI Structura psinologics inten 12 Procesete indivi 2, Pavofiziologia 3. Psihofiziologia momorie + 4 Mecanismele neurofiziologice ale limisajului 5 6 vind nfo Baza neurefiziologic a atenjict Mecanisiele afectivitait 7. Mecan ele motive Capitolul 1V NEUKOPSIIOFLAOLOGIA IN CUKSIL LAZUNILOR ORGANIC ALLSNC. 1 Afazile UA: Formeleclinice ale afazilor ificarea afte 2, Aprawile 3. Agnosile 4. Problema rocuper in neurapsihofisisiogie Capitotol V CTURDURARI OSCE DETERMINATE: DE LIZIUME ALE LOBILOR 1 Leziunite din fobul eentral 2. Leiunile dit lobul temporal 3 Lob parietal 4. Lobul geeipita 5. Compensatea si recuporaren neueopsibotiziolog BnuiocRara Sever PURCIA x0 "3 4 *9 4 103 ios 07 109 12 12 us us Hs us nN9 ma Iwrnopucene: Eiiberind-se de sub infuon|aosofei spre afirsl secolulat af X1Xen paola, asinilind concept st melode at tims poaiive (iia, Raoioge) incspe se conifers “ca Liscping do sine stattonre a canons Speclafiafilbvatcn ster despre fenomanele pace ate tot mr ne inocu ca sal ‘aliza sistmich 4 fptlor contol sf misirate experimental Pablo advent sina autonona eu obit propriu de eevcetare, ft 0 metodologe sinfiies adecvataspecifculw fnomenelor ps ‘rele studies, cu mumeroassles ashi feotce practice Studind apo pseu in aetvtaten concrta scarier, in cadral psibolop sat desvotat gt nuneromse ramus cu caracter Cort’ s apieaiv ca pailogn sop prbclgiapedagows, Prolog mine, pafologin cies yi modal, pattie jurtek, Dacia ‘ate, palloloia persopalai, pribola erat {imico-tingies, " patiologin social,” ‘pstolggn mila, Paoingistien ga. ‘Acest mod de concepere gi dafnire @ sineor badat pe o delintare tangata, rg» wn Obvct specie de cvertatew creat © comparinentare atfieals ine dverele guns particule, la 6 xcesia franire pe rane cy sate astonom, char sero fei si acelogi"pinge” fai, chi, blog mated, Snttopoogic se, ajungandu-at la inponibtates ne comic integer tordiscptinare Compartinntarea vigils tre diferitele singe fut 8 ssming in afora cores sltomatice "stor ints state fg ile te ole ortra fete peste progres exnoaytert nae Dirt discipline cate so ocupa ea sti! emul, shania ‘silogia, nourfiilgi, atropsena,psitloga, secon et tinea 88 Indopatese ct mt mul una de ata pote a9. spe futononia tn Tee 83 avem un suet nteypretativ~ explicaty ab Da-Cextruga PURCIA Sever MURCIA fomilui ca sistem intewal, ni se ofr emogtinge cw caracter Fragma, degpre Latur gi componete lutein sine state Tncepiad cu doconal al een al see. NX devenitevidente limitele modula tadifional de separate a gtunfelor,cdutindu-s punt de keusturd gi posbiltas de transfor raciproc. de date. si scheme ‘operational ceca co dus la aparia aga muita singe de sean In al doilea rand ovolujia cmmoagterit “nos orentari iictédologice, apte 2 favoriza 4i vealizaren une intordieiplnsst, Feprezentate de umplementaren teorei nformafc, eibemnetica, tora fomimicari i “semitica, tia yenorala a sitemelor. Aces forieaari au avut 0 contribute decisiva Ja sshimbarea nena, lemonstrind € © eunogtina "ies", oneat ae fea de cafinata ate © veloute aplicativa gt explicatwa mal wich decit o camostin[s "desis. tolajionat cu alle fin domeniul cuneastonomului, a onganizsrit sale structurale $i functinala interdiscipmanitatea e de neconceput prin corcarea datslor de biologic, anatomic, Rsiologe, pshologie, socoloyi, lat relajiapuhie creiee cate studiata dm wnghiul do vedere al Dsihologi, al anatomiet s psibofziologie’ sistem nervos. Asti, in lumina noilor orietar! metodologice necesita constitutes ws info meetdseplinare ~ psiofiiologa la cara ie ade. aporul ‘neuro, neurochiruati, aessofzilogs ipso Deci newropsiholoxia se cup de studiul problem ‘apartululpsihie-creior in intra sacompleitate, trebuind. st luldizeze ssi decantcze atat datele oxpermentelor do. laborator (siblogie, psitoloyice) efeetwate pe animale. 3 om (in. stare normal) eft date furnzate™ de clinica nouroloyica neutochirurgicala Newpopsikolagia devine © inj noua, de tip Felajonal integrativ. Ea nu este simple alsturare a uior discipline {are se ocupa ex studi psi fr sine gi cel eave se ocup ea Slodul sistema nerves, a erierlui, de asemenea, fn vine. Daca at fl agh nu ar duce niet un spor notabilin plan euneastert Es specific propria Prineipiat metodologic central dela care pomeste owrbpaologta eile eul al rua ee srwetunt 30 pint ‘nibh acestin,oranzarea stata“ Chosvulay, att a nied 6 Probleme de psihonenrofisiologie individual actual, edt gi la nivel de specie mu este un dat in sine, ci reaultatul funetionarié evolatwve antenoare, sub nflaenfa diverslor sree de informa din medial extemn gi cel infernal organismuls. Panera a injloge in mod gine aceasta organizare, este neces ca analiza i #8 se subordoneze fogicil interne a fancillor specifie pe fare lesa indeplinit gi pe care le indeplnesto. Croiael devine nate in Sistem acti. care ps baza comunicar mformapionale eu) medal Ambiant, ii perfecponeaza gsi desavirgeste, in timp, organiaarca intema. Funepia shied conerees, indeplinta la un moment at, introduce anumite ingrid anumite enter $1 reguli de conectare Ih timp $1 spapin a clementelor nauronale, amimite —diechit de Aifereniore 91 specializare in interiorul masei eevasee Dect cercutarea nowologics st neurfizitogic’ mu se mai pate opti la relevaren proceselor wervonse de baza = excitaia Inhibia, cb surprindrea movlus in care acedtea sunt angrenate in fealizarea unei finepi pshice, perceplie, memorie, yandire, limba}, afectvitate ete. Tar fnepile pines sunt raportate a substrata hnouronal, dezvaluindsle mecaniicle acurofislogice prin care se fealizeaci, “Astfel se incheags internctumea gi intercondijionarea feciproca dine stucturd gi funy cate face necesard.@ abordare de tip sistem, intordaciplina. ‘ncerciile dea se da © definite neuropsihotogici se ravitescd “in jurelrapontulos dintresubstatul neuronal Finchionalitates paihic Dupa Lhermitte (1964) neuropsihologia este qinja care studiazi“funepilesuperioare ale onli (percept. memoria, indies, limbajul) in raporurile lor cx stiueturile cerebrale ct ‘otyanizaies finejiona 2 sistemului mervos. Dupa Heeaen (1966) europsihologia este disciplina care inteaza fincile wintale Superioare in bla inseparabila or legaturd ew steucturile cerebrale fate stau Ia baza acestor fanelit ii legaturd cu sister de ‘ommunicareinerurnana in care sont incorporate Psihofiziologia este © diseiplina 2 psihologies care studi’ Felagile dint fenomenele psihice gi cele organics, cu scopul dlesconerii si explicarimecanismalor fisologice ale omportantentluiuman gi animal. Ea are obiect propria de studi = 7 Danae oss PURCTA Sever PURCIA elope dintre creior i aetivtaten psibied - dar difrit de cel al prihologic, cave studiazs loge aetiviayii psihice, gh de cel al Fiiologic. care sted fwieile organismulus s) mecanismele de reglare. Un punct de vedere asupra obieetului psiholoi Mzioloyice este sustinut de Morgan (1949), conform caruia obectl esenpal a Drihologles | Fixilogice. const in dsscoperirea mecanismclor sfiziologice ale comportamentul una ianina TLactanke lu H. Picron demonstraza c& psitofiziologia este fm domenia care beificigza do metodele gi limba fiiologiet ca ‘ina a finefilos, $1 ale psibolosil ca stinfs a comportamentul, Eid. Piaget sata ea ite paolo gt Rzsologe are foe un proces ‘asnilare reciprocay in care psibologia fers aproape tot atal eat primes Constituirea_psihofiziologiel ea famurd a psihologies ew cearacter interdierplinar a fost posibil pe baza_ tendinfelor Convergent ale. princpalelor ‘descoperii ale psholorct Sxpenimentale i ale. fizologiei. Asti, fondatocul_pstholosict Sxpetimortate, Wont (1878) aphid © Stud selatior dite coil exere i care ae produe fptle de cain crac vpn Fechner "86 n {iss imtensatensevrafilor pune bazle pstoficich, Apo! “190S) rele flu? metalic 3 al prodisposiilor sterninrea, raspuncurororganinul Ta inearile mul oe unificatve entra dezvoltarea neurofiziologici sunt contabupile mvestgaior cit sjor metedlorelecrofalogce, Ste aoupra aveula reflex deseas de Hall (1883), stabivea mor ‘cla dine sectarian pice ale ever prin moda Chior Titte, (Posten, Broea, Frit gai) cae. pen ombinrea,metodoh expat cca a stimuli electric, ade ‘SShuibutt importante ia Tecalizaren faneilor sonzovale pe scoara SStebals. Mulia Helnbolts, Weber duc contribu importante a SGhoagterea basco fatlogce ale proceslor senzovale wana, Sudive respect tactile succes experimental in 8 Probleme dle psthonenrofisiologie 2. Metodele cercetarii in neuropsihofiziologie Incercnd 58 rezolve diterite probleme privind raportl ereier- psibicpsihoneurologia se eonfrunta ew secesitates anor infra finpice vale dose tele apostate eeu ct ale In acest sens se delimiteaza 3 grape 1 Mode subordinate specu subsoaiaeatta 2, Motodesuibordonate specific calitaiv al psc 3. Metode indiecte-statistico-matematiee losico: formale,eiberactice Prima cateyorie corectoazd crsinul din pumnct de’ vedere biologic, biochimie, morfolopc, bifiiolosic 3) Metodele biochimice $1 iofisice ~ urmarese ongaizatea ‘molecular intoms a erierlui, propritipile Ini, Metodele tind 58 stabileasea corelait ince pondaileeiferteor slemete sai donypust shames aifete caracerinis ale Fnetlor pike normale patclopice 1D) Metode anatomice micro gi macroseopiea [Evidenjiazi organizarea stetura 7 4 fesuulu nervos gta sistemulut nerves ia ansambly. Tntre gradul de cunoastere a anatomiet st histologis Crolerulugiaolegerea fictions lui exist ove directa ©) Metode acute ~ de_ablajie, extfpate, stivulate fics dlecta.Aplicate experimental” pe. aimale gi in_linica de ‘neurochirurgie, pe om, vizeaza deterninaren specalizarié finefinale 4 difertlor structuri gi zone ale creierul, legatora dure ele 33 slierte Fanci psiice, 4) Meiode clecwropiziologice = snalinsizs activist bioolctric al ereieruai (neuronal, zonal, glabal) prin muroslctros| ‘implantaj, EEG. eletroconicagrafe (ECG), eae dest mu dat deta, fle evocd faptul ea desfigurarea proceselor psbice este leat de Alinamica ativisnut bioelectrical erierl ©) Moto suite pr sande radio 9 controll fie se a cis esnpra funciona croterut Acuasts meta wrest, 9 Danna Coakte, PURCIA Sever MURCIA 5 pina in evident specialisatea Findamnta, 2 difrtelor zone ale crelarulas ia conditile menjneri iategriays ki structurale gobale Se uraregtc atatdinannca Funejonala interesate cat stimulaea for linjala,evidonjind-ceraspunsurilecomportamentala. Accasts meted poate f introgitt cn tahnica computerizart ci programe Speciale de prolueraresmterpretare a datelor 0 astfel do moda va jbtine un progres enbstanpia tat in logiea inte do fnchonare, cit 31 in covectates nor posibile erort newrofisoloyice in attegraren omportamentului. (Sunt probleme de ordin etic, politic 4 social) I Mctude fiiolopice globe urmrese elaborarea me tori cexpliemtive yeneraizate a raportulrpritie- eroer prt metode Tuncjona-slobal, co se advescaza eeierut ea lates 1'P Pavlov introdueind nojiunile. de "roflex condigonat’ “sommalizare™ gi “leyaturd tamporara” gi claborind mero comdivonariv a pus bazole uni now capitol i fiiologia sistant Metada condijionarii- croeazh o situaie (sarcins) specified de invsfre, sau de formare a us Faspuns now, pe baa stabi ane legifurt temporare intro unm stimul-necandinat gaol andiforent (weeondiiona): Re~ (SaUSenty Pring-un_mccanisny de transfor, simula condiionat_ va bind, ca‘ tmave a nai acpi teu afiunen stall Decnkijenat, propristaten de a deelanga rasponsui comprtamentale are pana afunc, eau declanate umes de tinal mecondenat Ua" hivelaterorafur se constitute astfel un rope ompottanental no format din ate reflex ~ endiionate Coreeanle prin mtada condenses at ndas a escoperiealegloronerate ale formant consoieisrolexctor endiionte de tpt ifrte ea" simp, oder Je inareore, de ura (vestige), Trine condiinate, strep dinanuee ete. Apor su pu in evident lege taportunor epato- temporare despre processlonervoase fudamentale excita info)” Tagen "wads, “legen concetari legen induc teeiroee caro damonstvsca buen fiiolosics 9 activi pace ‘Rig puter propnitaie naval ale ctor doa 0 | | _ Probleme de psihwonenrofsiotagie proceso fundamentale (exctpin gi inhibifia) = fora exhiibralu gi frobitatea = pe bazacarora sau putt stabi esl 4 pur de item nrvos, card refers in analiza tonperamental tao latur fle stiucturiporsonaliat_ Is fing, au putt ft tudiate la om Taporturile genetics gt fnchionle dite prinwl gi al doen sistem Sermalizar, coll telator al cuvintul in tecaga activate ‘ovo superior ceasta metoda 9 fost ulterior porctonat gi insets de

    You might also like