Horst H. Siewert
T 3 roe 5
= ~) —
PROFILE $1 TIPURI DE PEASONALITATE
TESTE $1 EXERCITI COMPLEXE
ANALIZE $1 EVALUARI
PROFILE $1 TIPURI DE PERSONALITATE
TESTE $1 EXERCITII COMPLEXE
ANAUZE $1 EVALUARI
ul si tipul
alta
Jar toate isi prime:
le mai bune sfaturi pent
iatea propel personalitii
uri utile yi rientate pentruPorunuldeacprat
Fed Print SA ceccotme tutan Gas 7
4 Tate Varn rae, SOMA
Horst H. Siewert
Teste de Personalitate
Profile $1 tpur de personaltate
Teste ol exerci! complexe
Analize evaluat
Traducere, notes
Ton-Mirea Serbane
GEMMA PRES
Bucuresti, 2001Nota
entra o cat mai bund imelegere si insusire a informatilor
‘oferte, am mareat paragrafele cele mai importante eu utsoarele
ropa
BAB ener cenane cst
FF sss
B o. cero
Opinia dumneavoastra conteazit
‘Va rugim si comunicatiedturi orice comentari, nebare sau
ited prvand comtinutul acest: cart Aeestca vor fi communicate
autorul
Hore Sewer
Parentchacias erin meter on
‘preg oe eer Soret 22s re Men
‘Etc vray sin ai 2 Cai a
iSeheraame 20.0
' Cuprins
(Covi inaine
1. Introducere
Mouvare,
Ce veti es in papi urmitoare
ala asgurd o permanenta cvoluie
2 Considerati privind construires unui program de
antrenament
Sanse i limite
Citeva obectiun i elspunsur la acestea
Despre antenamentul pent testaea personal
Principalele teste de personaitae
3. Situatia de test
Sirestam tes. |
Profil de personalitate
Seleetonarea candidal
‘Cunostinte de bazt
Sfaturi un
‘4 Chestionarele si ce se ascunde in spatele intrebirilor
Chestionare de sonday
Analiza Chestionarului de Sond
‘Testul de Personalitate :
Iowroducere in mvestigarea trisiturilr de petsonaitate
‘estul de personalitate :
Evaluare
Analizarezltatelor
Profile de personaltate ~ exernpie
6, Creativitaten
Introducere in cercetrea creativity
Testl de creative
Evaluarea st analiza rezuitatlor
Profile de eveatiitate ~ exemple.
0
10
rr)
5
a
7
20
23
28
u
31
y
50
3
ss
8
39
2
2
16
8
8
93
0s
uw7. Atitudine rational tra
Ce intelegem prin gindire iraional?
‘Testu d= rationaliate
Evaluare
Analiza renutateor
Profile de raonalitate~ exemple
‘8. Vint inti dup testa peteor de cerneaka Rorschach
Ce deduce pstologul din petle de cerneala?
Testu peelor de erneald
Evaluare
Analiza emtatelor
9, Stresl si stresul psihologic,
Suferti de ses?
Testu destres
Evaluare
Analizarezaltatelor
10, Testu proiectiv Rosenzweig de tolerant la frustrare
‘Cum reactonai in fata frustrrlor de 24d 2
Testul de tolerant a frustrare
Evaluare
Analiza realtor.
11. Siguranta de sine
(Ce intelegem prin sigurania de sine?
Tescul de sigurania de sine
Evaluare
‘Analiza reultatelo,
Profil siguranei de sine ~ exemple
12. In toe de conctuzii
13. Apendice
Adresaautorulut
Bibligrafic
Bibhograte de teste
Index aliabene
Cuvant inainte
Putine sunt cuvimtele care sf trezeascd) un
imteres pe masura celui provocat de notiunea de
personalitate. Inca de prin 1921 end, prin
Iucrarea sa .Psihologta personalitdii ~ psiholo
‘gia diferentiala”, americanul W. Stern a pus
bbazele acestei rumuri a stinjelor psihologice,
aproape dou generat de psihalogi s-au straduit
84 dea definitia exacta a personalitati. Cu toate
acestea, pind acum nimem) nv a reusit si
destuseasca cit de cit satisficator: misterul
acestut concept®
In prezent cunoastern nenumarati factori i
lemente le psibologiei personalitati si stim cd
@ este deosebit de importanté pentru clanfic
{ea diferentelor dintre individuslitati. Am reu
a, uilizand anumite teste, analiza persona
Iitateas pe baza datelor obtinte si ne reprezemimn
‘modalititile in care accasta va evolua, Putem
‘firma ci astizi avem posibilitatea de a rect
‘noaste anumit factor constitutivi ai personaltit)
Si, mat mult deci att, cd acesti factor’ pot fi
Supusi unui proces de educate. lar aceastd
lucrare isi propune tocmai a va introduce
‘isterioasa lume a testelor de personalitate
Am folosit in aceasta carte, printre altele,
ezultatele obtinute in seminarile si cursurie
finute la Camerele de Industrie si Comert ale mai
frultor landun., la Camerele diverselor asoeiatit
FetonaTates ese caracteriat prin disponibile
Srueale st specie pe care o peso fe poute
faprina in Taporturle aie cu'aitn tel Us
Schipe,psihologprofesionale, scoli si universititi populare sau
euniun de domenta int man, stricta crt
este urmatoarea: in fiecare capitol sunt expuse edt
‘mai concis att elementele de bazd ale cite unit
anumit factor de personaitat, cits cae ale testulut
utiizat pentru determinarea acestura, Vor conti
‘nua cu o analiza a seopulu si perspectivelor unu
antrenament corespunziter al acelui factor de
Personalitatc, incheind eu prezentarea unui test
adeevat pe care cittoral il poate efectua de unul
singur On de ete on situatia o impune, am adaugat
tun profil al exigentelor. sfaturi utile pentru
aprecierea rezutatelortestuui espectiv, precum
st indicati privind alte posiilitati de exercitii st
de antrenament pentru ameliorarea acestora.
Primal contact cu studhul psihologiei persona-
Tiegh tam avat ca student fa Universitatea din
Tubingen, in 1975, cand am urmat cursul tint
de profesorul dr Dirk Reventorf pe tema ele
‘mentelor constitutive ale personalitati, si care
‘mica furnizat suficient material pentru a ineita
‘mintea mea de tindr student. In 1978, cind deja
imi termmasem studile, domnia saa revenit
‘supra acest subvet, ar profinzimea concluziilor
Sale ma urmarit fara incetare de-alungul anor,
imfluentindu-mt enorm modul de a gindi si
evolutia mea intelectuala. Dupa cite stu, niet mu
Dinuie edt de profund {1 sunt indatorat pentru
aceasta. si profit de aceasta ocazie pentni a-mi
exprima multumnile,
‘La vremea doctoratului am continuat efortul
de adéineire » cunostintelor despre psihologia
personalititi completindu-le cu clementele
practice ale consultantet de personalitate si de
Ccuplu. In cartea mea despre divor* .Cum poate
i onal in grand Sched
Bowaltigung ™
fievitat divortul” am descris cele mai importante
modalititi de strategic ale consultantei de
‘matrimoniu si de divert abordate din punctul de
vedere al psihologie: personalitit
Studhierea personality umane este un subiect
‘care a sat permanent in atentia cercetitorlor. In
timp ce unit considerau fizionomia ca find
foglinda personalitqn, Kretschmer® s-a ocupat
‘mai mult de upul constiwutier*® bolnavilor
‘mental, ar Freud**™ considera inconstientul ca
fiind cheta personalitain
De end, in vara lus 1984, m-am deeis si seriu
despre tesiele de personaliate, am luerat rd
Incetare la aceasth cart.
Intre anit |9R6 si 1988 am aetivat in mai multe
institut siam studiat, pe Lingl psihologie,
stintele economice si informatica. In aceasts
perioadi am realizat cit de profunde sunt
‘lementele care leag’ psihologia individului de
‘economic si modalitatle de exprimare a acestor
‘conexiuni in testele de evaluare a personaltit,
Dorese si imi exprim multuminile fatt de
lr. Dirk Zimmer, de la Universitatea din
‘Tabingen, caruia ii datorez mult pentru idee si
‘completirile creative pe care le-a oferit cu
‘generozitate acestui domeniu de cereetare. Ale
Sugestii am primit de Is Lutz Miller s1 Peter
Lauster, a ciror colegaltateinsearmna mult pentru
‘mine
Reutlingen, nie 2000 dr Horst H. Siewert
3) Brest Rretschner (884-1968) pibolon german,
4 prome.[predspus ia ingrasare).'b lepovam
ellen eer cs ae peeps
oo Grad Freud (1886 (939) fa ata de oii
cela [a tn Pabor
‘tualice
Moria) eteworal eteIb
inn!
personaitate
0
1. Introducere
Motivare
Prin ce s-ar deosebi metoda prezentati in
‘aceastd Iuecrare de nenumdatele anirenamente
Psihologice propuse de multele concepte
existente pe piata pregatini in vederea trecer
lunor teste? Efortul de pregitire in vederea
treceri testelor de personalitate nu trebuie s abt
rept scop doar ameliorarea generald a caliatit
eprindenilr si dextertitilor, ct daci se doreste
~ st influentarea in bine intregii personalita
individulus. Cet care consider’ cd um astfel de
Program de instruire poate fi utilizat numai in
Vederea treeerit unui test de selectionare sa
promovare, se inseald amarme. In multe
momente ale vieht si in majoritatea situatilor
limit personatitatea este supusi untor teste, chiar
daca subiectul nu este constient de aceasta
;,_ Sine gandim la cecu ce se petrece in seoh,
lncepand cu prima evaluare a aptitudinilor s1
‘cunostinelor la momentul inti into forma
farecare de invitanint, copilul este supus unor
teste care, dest identificabile ca teste de perso
nalitate la un nivel de dletani, nu sunt hipsite de
caracteristicile fundamental ale unor programe
ide investigare specializate, Fenomenul se
intensified pe masura avansirit pe treptele de
invatimant. Majoritatea evalvarilor primite de
clevit din priaicle clase elementare Ia orcle de
| dirigentie mu sunt alteeva deci interpretiri
“nt-un sens mat larg ale personalitti acestora
Primele notati efective ale unor elemente
specifice de personalitte apar la absolvirea
Heeului, gimmaziulut sau scolii profesionale in
‘eadrul aprecierilor de comportament st spirit de
feolaborare care, de cele mai multe on sunt
twansmise. din oficiu sau la cerere, celor
nteresati de persoana absolventuls
Cu incepere din momentul acest ori de cite
fori va don si se prezinte la un concurs de
it-un mnstitut de invagimaint superior,
de angajare la o firma sau de promovare in
funcnc. cl va funiza examinatorilor date noi
privind personalitatea sa. Uncori aceasta se
{ntimpla fara ca examinatoral si o doreased in
‘mod deosebit. Cum de se poate petreve asa
‘ceva? Veti vedea cdnd veti ajunge la capitolul al
ieilea. Arareori veti avea posibilitatea de a vi
ini cu vreun examinator care nu fi eliminat
Indicatival Test de Personalitate de pe formularele
pe care le veti completa. In Germania aceasta se
Petrece de exemplu la intrarea in servieiul
‘militar, de griniceri, sau in alte domenti ~ eum
ar fi de exemplu testul la care sunt supasi in
Flensburg conduedtori auto dup ridicarea
cametului de conducere, test denumit popular
-atiploma prostului
“Testeleutilizate in psibologia cuplului, chiar
$4 foarte simplul test Liischer, in cadrul ciruta vi
‘€ cere si combinati inte ele cartonase diferit
colorate, sunt tot teste de personalitate. eu eare
Yati intilnt deja, probabil, prin. paginile
revistelor, sau daca ati apelatelindva la serviciile
‘unor agent matrimonial,
Toren iin,
twa ne este
testata pe
tata dura
wetPutem astfel afirma cu suficienta certtudine
i, dacd deja att avut de a face de mai multe on
in viath cu teste de personalitate ele v-au fost
administrate Aird stirea ori consimtamantal
‘dumnesvoastra.
Dar dac8 asa stau tucrurile, dacé testele de
Personalitate sunt asa de des utlizate. nu este
luimitor ed publiculu larg i sta le dispozitieatat
de putine informatii cu privire In ele? Cine at
putea fi interesat ca importanta testelor de
Personalitate sA fie prezentatd ca un clement
absolut benign, ascunzindu-se pe cit posibil
scopurile urmitte de acestea? Cred 4 eititorl
poate rispunde singur la aceste introbari,
Dar ia si alte informatii care mise par
deosebit de interesante. In primal rind problema