Steiner “‘Identificarea si diagnoza problemelor De regula activiratile _ sociale sunt orientate spre re problemelor cu care com se confrunta. Dezvoltarea sociala reprezinta activitagi de soluionare progresiva a problemelor sociale. Ce este o problema social? O problemi social reprezinta fie un proces social care afecteazi advers colectivitatea, fie 0 oportunitate de dezvoltare = care urebuie 4 fructificata. Explozia siriciei_ sau aparitia traficului de fiinge umane sunt procese sociale _ negative. Restructurarea social-economica si democratizarea sunt oportu oferite de colapsul — sistemului socialist care trebuie fructificate. Pentru cd o problema social este conectati cu actiunea, atitudinea colect fara de aceasta este cruc © problema social poate fi a — nu este identificata de citre colectivitate ca © problema s anumite condifii, ea poate fi asumata de citre comunitate ca problema, P 16reali, nu a fost constientizati si asumata ca problema social pentru o lunga perioada. Un alt exemplu este dependenta de alcool, care a fost recunoscuté ca problema sociala (si nu doar problema medicala) numai in urma constientizarii de catre colectivitagi a mai multor factori cauzali sociali, deci a nevoii de interventie sociala. Problema asumati — este identificata ca 0 problema sociala gi, prin aceasta, asumata ca 0 preocupare de catre colectivitate. Identificarea si asumarea problemei este prima formaa constientizarii colectivea unei probleme sociale. in funcyie de modul de asumare, 0 problema poate avea trei stiri distinete: Laccnta — 0 problema considerata de catre colectivitate ca problema sociala, asociata cu ingrijorare, dar ira a se intreprinde ceva in legatura cu ea. Latenta este prima forma de constientizare a problemei. Nu orice problema genereaza neaparat o actiune. In lipsa mijloacelor de a-i face faya, colectivitatea poate avea 0 atitudine pasiva, de resemnare in faga ei. Adesea criza problemelor explozive a fost continuata de criza solugiilor. In vechea paradigm, in situatii de crizi, raspunsul institusiilor pune accentul pe opresiunea prin forga a proceselor negative, problema acumulandu-se. Riscul exploziei creste. O reactie defensiva in fata incapacitatii solugionarii problemelor este represiunea nemultumirilor colective, efectul fiind adesea exploziile sociale. In multe cazuri, dezamagite de esecul eforturilor depuse, colectivicagil le se resemneaza sa traiasca cu problemele nerezolvate. * Problema manifesta —o problema considerata de colectivitate ca fiind important, pentru solugionarea careia este necesar sa se actioneze. Faya de respectiva problema se dezvolta 0 atitudine activa. Schimbarea de atitudine fata de o problema poate fi produsa de doi factori: (a) Cresterea presiunii problemei prin consecintele ei (b) Aparitia de oportunitagi de solugionare a problemei: resurse, capacitate colectiva. Problema centrala — colectivitatea considera respectiva problema ca cea mai importanta, acordandu-i o prioritate absoluta. Spre solugionarea ei se concentreaza eforcurile/ resursele disponibile.| Lista de probleme sociale identificate alcdtuieste agenda publica. La constituirea agendei contribuie sistemul politic (parlamentul, guvernul, partidele politice), institusiile publice (n, si locale), cetatenii, organizatiile si asocia le civice, institutele de cercetare, universitay ultimul rind, mass media. Ata definirea problemelor, cat si percepfia asupra gravitagii, urgentei, $i prioritigilor lor d la o categorie sociala la alta. In timp ce tinerii sunt preocupati de gisirea unui loc de pensionarii sunt preocupagi de problema medicamentelor. Asadar, diferite segmente so. propune teme si prioritagi diferite pe agenda publica. Problemele sociale difera gi in funcric colectivitatii, de regiune, de judey, de localitate, de cartier. Nevoile populagici dintr-o com sensibil de cele ale populayiei diner-un oras monoindustrial, precum $i faga de cele ale loc marilor orase. Nevoile populasiei dintr-o zona inundabilé vor fi diferite de cele ale dintr-o zona secetoasa. De asemenea, fluidizarea traficului este considerata 0 problema majori in Bucuresti, fiind o prioritate pe agenda publici, in timp ce in orasele mai mici sau in comune, problema transportului, iar nu a traficului poate fi mai importanta. Institugiile au propriile lor agende: guvernul, ministerele, agengiile, partidele politice, auroritatile publice locale. Dialogul si confruntarea politica reprezinti in mare masura promovarea agendelor publice ale actorilor sociali. Exista si false probleme, utilizate ca instrumente de lupta politica si manipulare. Lansarea problemelor false induce confuzie in constiinta colectiva si poate masca adevaratele probleme. Exista grade de adecvare a constientizarii la nivel colectiv a problemelor sociale, Sunt dou; tipuri de probleme sociale: probleme stare si probleme cauza. Problemele stare — cataclisme, razboi, conflicte, cderea economici, epidemii, conflicte sociale - sunt de regula constientizate adecvat, desi nu sunt toate vizibile pentru colectivitate (spre exemplu, anumite tipuri de poluare). Problemele cauz’ - factorii care produc starea — nu sunt neaparat clare pentru constiinga colectiva, pentru ca implica procese cognitive complexe. Din acest motiy, colectivititile sunt expuse riscului de a formula probleme cauzi care au atit rol de manipulare si deturnare a atentiei de la cauzele reale, cit si rol dé absorbsie a incertitudinii din jurul unor profunde frustriti si temeri colective.Diagnoza problemelor sociale Pentru a actiona eficient este necesari o diagnoz’ adecvata a problemelor: Diagnoza unei probleme sociale presupune urmitoarele opera naturale, cati saraci (1) Estimarea Exemplu:ciqi copii sunt abandoi dimensiunii sunt, cate persoane cu un anumit tip de handicap ete. (amplorii) Statistica sociala cuprinde o largi varietate de indicatori sociali- problemei economici si demografici care permit estimarea dimensiunilor unei probleme sociale, a dinamicii acesteia, a factorilor determinan precum sia efectelor. : cauzele problemelor educagionale cu care se confrunti plecagi fa munca in (2) Identificarea Exempli cauzelor copiii din familii cu unul sau ambii piriny strainatare includ starea de siricie a familiei (care, cel mai adesea, determina plecarea paringilor la munca in strainatate), incapacitatea institugiilor de a interveni si gestiona nevoile educationale ale acestor copii, controlul social deficient asupra migratici forgei de muncé etc. Aactiona asupra unei probleme inseamna in primul rind a actiona asupra factorilor care genereaza respectiva problema, deci asupra cauzelor. (3) Identificarea Estimarea efectelor negative si pozitive, identiticarea efectelor efectelor neasteptate. Estimarea efectelor reprezinta baza motivarii actiunii colective.(4) Stabilirea prioritigilor (6) Prognoza dinamicii problemei (6) Atitudinea colectivitagii Graviarea unei probleme! avantajele fructificarii unei oport staut la baza stabilirii prioritagilor. Prioritatea, Nu toate problemele cu care ne confrunt f abordate la un moment dat. Resursele de care dispunem - economice, efort uman si colectiv ~ sunt mereu limitate, Ele nu pot fi distribuite egal tucuror problemelor pe care le asumim, cj diferentiat, in functie de gravitatea/urgenga/importanga acordati Prioritizarea reprezinta un proces crucial in proiectarea unui proces de dezvoltare, De corectitudinea sa depinde eficienta globala a actiunii. © prognoza corecta a agravarii unei probleme poate genera actiuni de prevenire. Prognoza reprezint& totodata un factor important in stabilirea prioritagilor. Dinamica unei probleme depinde de actiunea social asupra ei, dar si de intervengia altor factori. Dinamica saraciei este determinata de politicile anti-siracie, dar si de dezvoltarea global a economiei. Chiar daci nu se intreprinde nimic, siricia va fi absorbita partial de cresterea economica. Dar este important de stiut in ce misura crestetea economica reduce siricia; Caror saricie nu este afectata semnificativ de cresterea economica. In ce masura in perce psia colectiva problema este potentiala sau asumata (latent, manifesta sau central), Opiniile cetitenilor privind problemele sociale, diferengiate importante pentru ci influenteazi agen Prioritigile la nivel nagional/local pe segmente sociale, sunt dele politice, care stabilescTrei elemente cheie ale unei analize a problemei sociale Complexitatea problemelor sociale a condus la o varictate de cadre pentru analiza. Totusi, pentru un manager ocupat, sarcina analiza problemei trebuie sa fie mai modesta. Cadrul minim necesar presupune identificarea si organizarea factorilor cheie care vor gl critice implicate in proiectarea Pprogramului/proiectului de dezvoltare. la deciziile (a) Problema * Un cost de resurse pentru societate pentru societate + Ameningare la adresa sinitigii sisi embri angel (se * Ameningare la adresa valorilor societa cum ar fi integrarca soc Problema * O deprivare de standardul m pentru de s divizi + O ameningare cu abuzul si exploatare inate si decengi * O bariera fayd de participarea sociala comp Factori care * Biologici/ fizici contribuie la * Comportamentali existenta sau * Sociali * Comunicari extinderea * Psihologici * Societali problemei * Economici * Istorici * Poli Conform Taber (1987) Fiecare problema sociala tinde sa fie asociata cu un set propriu de indicatori. Sunt indicatori privitori la amploarea unei probleme, variagia ei in harta sociala’, factorii care 0 produc/ influengeazi, efectele ei, actiunile orientate spre solutionarea ei, eficienta acestora. Sunt importangi si indicatorii constiingei colective referitoare la problemelor sociale, a atitudinilor fara de acestea gi fayi de prioritaile asociate. 27de la dialog cu bene se prin metode diverse, Pandaje de opinie, analize de continu (9.5 fel de date, printre care institutele de ce sindicaccle, mass media etc, | i ule Informagile privind problemele sociale sunt O° cerviuri, focus-grupurl de institusii culeg ast parcenerii sau publicul, discurs politic). Un numar mare een A _ ale, ministerele 1 if organizajiile neguvernaments'* acarca si gestionarea acestora, orice identificarea informatiilor relevante, colectarea, procesarea si gestion aaa dr trebui s4 deavolte mecanisme gi proceduri specifice. Eficiensa une! insti pind de nivel $i cafitatea informagilor de care dispune, dar ma ales de capacitatea de a procesa int existent. le sociale Surse de date privind probleme! * Institugiile Tn aceastd categorie sunt cuprinse institu} icucul al de Statistic’, in primul rand), specializate (Anscicucul_ National de_Sta prin y c asociate, organismiglé tncernayionale, institusiile furnizoare de dai de protocol. Institujiile care deyin_mecanisme de clasificare, «: gestonazea acestor informafif por Fumniza.o Imagine coerenta i iatce problemelor existence, cat si supra stadiilor de rezolvarea acestors © Institutiile ~Tinstitutele de cercetare, cele de sondare a opiniei publice si univers de cercetare produc d i date a une Este car special, ali 2 social’; sociologia in primul rind. © Organizasiile societatii civile sindicatele i diversele asociayii di 0 sii deyin date sincetizate, organizate # foclzate ps domenil de ineres bine specificae, eate ot ofr o in profunaime supra unor problematici sociale concrete, precum i infor ate despre centralicatea si urgenga acestora. * Agendele ar gendele globale eaeeeeen si internationale (spre exemplu, Agenda 21, Obiectiv woltar R » Ag . privire la proble a leniului ete.) se constituie atit in surse de informatit cu re bs problemele sociale, cit gi de formulare si stabilte a unor priori Ihrorimatile din aceastd categorie au un caracter de adecvare sical ationale si internayionale de dezvoltare.Surse de date privind problemele sociale * Mass-media Mass-media joacd un rol important atit in ccea ce priveyte rece sintetizarea informagiilor provenite din mediul social/comunitar, ct ‘ce priveste formularca problemelor si fixarea lor in constiinga colectiva. + Institutia (1) Un rol central in culegerea opinitlor cetatenilor revine existen departamente, birouri, persoane special desemnate etc. destinate f Publicul. De asemenea, se pot organiza forumuri de discuti sau act ~cutia cetajeanului”, .poryi deschise”. Desi informatiile asttel obsinute structurate, ele por oferi o baza pentru identificarea unor teme de maxim i sau cu caracter urgent din perspectiva cetagenilor. Q) Evalua i lerea iden problemelor sociale existente, a estimarii potentialului de p: Fin rezolvarea problemelor, precum si a evaluirit diverselor Institutiile si aria lor de responsabilitate Prin arie de responsabilitate ingelegem lista de probleme sociale asumate de citre respectiva a capacitasilor de actiune se caracterizeazi prin faptul ci purine probleme sociale sunt asumate activ, Multe probleme sunt menginute in subconstienga (intr-o stare de potensialitae) sau, chiar rntizate, sunt pasiv tolerate (stare de latenga). Cresterea resurselor gi a capaciagilor face ca tot mai multe probleme sociale si fie asumate activ. colectivitate/ institutie pentru a fi solugionate. Subdezvoltarea, limitarea severa a resurselor cons Orientarea tot mai accentuata a societagii actuale spre deavoltare este caracterizata si prin lirgirea ariei de responsabilitate asumati. Asumarea de n existente. Contribusia unei insticugii Ia dezvoltarea globali a societigii in care fan plaseaz pe doua directii: (1) cresterea eficiengei cu care ea solusioneaza problemele pe care si le-a asumat/care i-au fost atribuite si (2) prin largirea continua a ariei sale de responsabilitate asumata. 23Institusiile publice devin actori activi cu un rol distinct in promovarea aoe sociale. Traditional, institugiile publice isi asuma, formal, o arie relativ limitata de probleme si, uncor siti de riz’, prin aplicarea reglementirilor legale. Orientarea tot mai accentuata a ing Mg Publice spre dezvoltarea de programe si proiecte a creat o mare flexibilitate. Aria de responsabilitate asumaci a institutiilor publice cunoaste o lirgire rapid’. Ministerul Muncii, Familiei si Egalitagii de Sanse a in aria sa de responsabilitate domeniul social al muncii si protectie famil ici si copilului. Scoala are responsabilitate nu numai instruirea tinerilor, dar, mai general, formarea si dezvoltarea personal acestora, rezolvarea problemelor legate de scoala si copii/ tineri. De asemenea, paringii sunt ob| si creasca copilul, sa se ingrijeasca de sinatatea si dezvoltarea fizici, dar side educarea, invaratura s pregitirea profesional a acestuia (obligasiile parintilor cf. Codului Familiei in vigoare). Aceasts 1: inseamna numaidecat ci toate cele trei institugii sociale mentionate - ministerul, scoala si fami - asigura dezvoltarea armonioasa a personalitatii fiecdrui copil, indeosebi datorita limitelor 5 trasate la nivelul responsabilitagilor si asumarii in mai mare sau mai micd masura a acestor obiecr de citre fiecare dintre institugii. Prin aria potentiala de responsabilitate a unei institutii ingelegem domeniul problematic care egitim in sfera de actiune a respectivei institugii. Aria potengiala de responsabilitate este desc noi probleme putind fi asumate. Asumarea responsabilitagilor este 0 arena de disput sociala si politica, Partidele, asociatiile, mass- media, populasia pot considera ci o institusie sau alta trebuie si-si asume anumite responsabilitig, pe care nu si le asumd inca. Largirea ariei potengiale de responsabilitate a diferitelor institugii reprezinti 0 tema de negociere in cimpul politic. Spre exemplu, cdgiva ani de la infiingare, Departamentul pentru Protecfia Copilului (DPC), aflat in subordinea Primului Ministru, si-a definit aria de responsabilitate restrinsa la copiii insticuyionalizagi. Aceasta definite formal se regiseste in documentele Departamencului, in strategia de protectie a copilului etc, Diferigi actori sociali -au reprosataceasté restringere arbitrari S-a considerat ci, prin poriiasain configuragia guvernamental, DPC ar trebui si-si asume responsabilitatea pentru toate problemele copilului, © asemenea lirgirea ariei de responsabilitate s-a petrecut tarziu, dar a rimas in continuare incompleta.pa rs cfecdva se a la tipurile problemelor pe care o institutie si-o asuma explicit eS tinctia intre aria de responsabiliate atria formal si cea astouata practic ria de responsabilitateatribuitd formal este definita prin reglementitile legal (Iegi,hotarari de guvern, ordine de ministru, programe politice adoptate de congtesele partidelor, de parlament, de guvern), in timp ce aria de responsabilitate asumata practic este continuta in comportament ritutiilor, activitagile pe care le dezvolta, atribuirea de resurse financiare gi umane. Desi atribuirca formala a unor responsabilicagi implica obligativitati legale, politice, morale, ele pot fi acoperite foarte inegal sau, uneori, chiar deloc prin activitatea practica. Sunt frecvente situa atribuite formal nu sunt prezente in activitatea efectiva a institutiilor. Este important, de aceea, identifica atat aria de responsabilitate atribuita formal, cat si moduti practic. Nu este de asteptat ca o institutie, la un moment dat, si-si asume responsabilitare. Este un proces de evolutie in functie de diferigi factori: nevoi, presiut capacititi. Orientarea spre dezvoltare rezida in constiinga ariei potengiale de responsal rea, de fiecare dati, a prioritatilor si a modului de punere a acestora in practica. resurse rate $i stabil este un proces care de Largirea ariei potengiale de responsabilitate a diferitelor instituy de de cativa factori: (a) schimbarile din sistemul de valori al colectivitatii. Spre exemplu, valoarea demnicatii umane, in conjunctie cu alte valori; in societatea actual4 abuzul asupra copilului (in forme ca: exploatarea economica, abuzul sexual, maltratarea, neglijarea etc.) a devenit o problems importanta si introdusa in aria de responsabilitate a diferitelor institusii publice sau non-publice: (b) aparitia unor ceringe functionale ale societapi. Integrarea pe piaya muncii a tinerilor a devenit o problema la nivel european. Asumarea acestei responsabilitagi a luat forma ceringei sistemului de invagamant ‘lurile si se termine cu o formare profesionala (un indicator al incluziunii sociale); (©) schimbari in sistemul de prioritati. Din diferite motive, 0 problema intra in zona prioritigilor si ea este (ad) creserea capacitapilor institupitlor de a-si larg sera de responsabilitae:() aparitia ‘care declangeaz posibilitatea/ presiunea de asumare a noi responsabilitagi ca toate cit formal asumatas de resurse suplimentare,Coordonatori: Catalin Zamfir Laura Gabriela Stoica ee : Manuela Sofia Stanculescu \ \ iY —_— PROIECTAREA DEZVOLTARII SOCIALE- lo Ghid metodologicPROTECTAREA DEZVOLTARII SOCIALE Ghid metodologic Bucuresti 2007 versitatea din Bucuresti