Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Traditii La Super Oferta

    Uploaded by

    Ana-Maria Panaite
    10 views96 pages
    .

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    .

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views96 pages

    Traditii La Super Oferta

    Uploaded by

    Ana-Maria Panaite
    .

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 96
    Florin DUMITRESCU (a. 1966) a lucrat peste douazeci de ani in pablictate.Teza de licen in lingvistia i disertaia de mas- ter in studi romanice(ambele la Universitatea Bucuresti) le-a dedi cat retorici i argumentiri pubicitare. In anii'90, a fnut primele sues (elnnoi) Brandul insu esto forma de cristalizarea trade comerciale de tip modern, industrial. Privind din pragulistoric al moderniti- {ii brandul poate fi vazu ca un concept opus denunii de origin, indicatiei tipice sau altor merceonime de tip popularfpreindusril” aya cum un supermarket modern este opozabil unel pitti Aceasta poate fi vizuta doar cao opozite aparent, care ascun: de un raport defile: multe brandur au debutatca indicat gene rice, care ins un moment itoric dat au fost Inrgistrate ca marci comerciales apoicapitalizate si .crescute” Ia statuul de brand” In parle, marfaartizanala pe care o eticheta a intrat in procesul industrial, car -aredus timpul de producte, crescindu-i volumul a standardizato,-agerantato calitate constant i prevzibil gia sczut peel final (¢Lipovetsky, 2006: 28-3). Toate acesteetapeistrices-aureflectat in .producerea’, dea Fungal decenils, a consumatorulué modern Traditia de dezvoltare 4 branduluie insoyits de tadiia de consum, influenindu-se sire _generind-sereciproc ‘Aceata este, tradi” despre cae i s-avorit cu maxim inten: sitateromanilorincepind cu 1990, pe ambalje, pe panour stradale, 12. Un exempl clase de opozije intr band (maredinregistrat, de tip moder, instil si denumire de origine (de tip artzanal transmis ‘impart de mal mult roduestoriin plan zonal este tigi so ‘He Budwelse (R) vs Budweser Baar Dunitesct: 2007). 13 Brandificarea numeal producitorlulconstiule propeiv-ais regu Caused a indemdn,e de uns s ne gindim ia distor tales (Campari Martini saul parfumien francer!Guedan st ragonae Toponime de origine devenite brandur sit, spicund la reperell, Nokia, Kentcky ried Chicken: iar din Romania: Marfatlar, Cac, Cuca. precum gpereches Dora i Bucovina, namle nor expat: tori de apa minerals care impart, practic, ada areal nts. Ja tlevizor:traditiabrandurilor cae intra acum gin Romania" pecaleadeschideri circulate de mirfuri capital, pe ala in cele din urma ~a globalizii. In fond, o radii a ator” o wade pe «are consumatoral oman nu apucase s-oexperimenteze cuadevirst. te pe pata rom rncascdeligiile in categoria brandurilor cu continuitate nent. rupt: CEC, Guan, Hit, Zarea et, Dezvotarea pe pista lier acestorproto-brandur a fost contelat n timp paranteze i ‘orice socialist, printr-o politi economicd de sat, centralizata gi Panic, In ristimp, sa instaurat o bint de consin ot S#9Ur 4 cu folow Pastrafi banii Exista pune marci comerciale cu continui snumitor produse cu ealitate fuctuant’, dar care, in con- ditt de monopol etatist gi in lipsaaltoroptiuni, au marcat gustul remanent gi nostalgic al ctorva generat de cons Imatori, Marcle in cauza au devenit peste ani aga-risele comucbranduri, care. astii, concurind cu brandurile glo bale, mizeaza to peo traditie 4 consumului: Peges, Plafar Dacia, Farmec, Gerovital etc.!* miextarii Merits notat iegularitatea productci, incapacitate indust alimentare socialste de a asigura sia garanta, sub egida aceleiagi 1H Ver subcap.22. Del oecidentalizre inten la aceptarea nota 15 Despre posbila incadrare«brandulsi Eugenia printre proo-brandur, ver subeap, 2.1. Productori mari, mic mii 16 Despre provoandurs, comu-brandur despre teadiia de consum legit de acesea, ver! Dumiteescu, 20138 marci caraterstc constant suniforme dela o unitate productvas lata chiar de aun ltl ltl. Inte (jigaretele)Carpayi de Ting Jiu gi Carpati de Baia Mare; intr Peps-ul de Bucuresti cel de Con stanta; inte mezclrile de Bacau 4 cele de Salona, Se poate vorbi stil de un terroir neoficil, de un subteran sistem al denumiilor de origie care dubla numele de marci al produsului, continuing practic sistemul traditional, preindusral, al originirit produsclor (felemea de Bria, covrigi de Buedu, cimatide Pleo, tuicd/palines de Turf ete) Incapacitateaindustrci socialist de larg consum de a ssigura o calitate constant si de a rmari menfinerea aributelor merceologice ale produsclor, precum si precartatea ambalajlor, tichetelor sia merchondising-ului au stabilit in rindul publicului impresa de atizanal, de prelucrare primard,nesofisticati Proto- si comu-brandurile aveaus& cunoasco revitalizare tr sie, post 2000, In pragul mileniula, discursul despre tradite era practcat, in mod paradoxal, de marie branduri multnayionale Traditia lor se lgitima, ce-idrep,prntr-un recurs a istorie, ar nu «rao storie impirtayta de publicul autohton. ,Credintele’, site mul de valor, ,nstitil”.statutele” erauaealtora. Consuma torulai roman acest taditit de import Hi atestau, da, caltatea pro-

    You might also like