Capitolul XVII. ANTIBIOTICELE Antibjoticele sunt substanje chimice de origine biologica produse de diverse specii de microorganisme (bacteri, fungi, actinomicete), semi- sau sintetice, care posedi proprietdti hacteriostatice sau hactericide. Se folosese in tratamentul maladiilor infectioase, parazitare si a unor afectiuni oncologice. De reguli, antibioticele actioneaz asupra celulei bacteriene prin mecanisme specifice, fiind pistratd viabilitatea celulelor gazda. Spre deosebire de substanjele medicamentoase cu actiune farmacologici reglatorie asupra proceselor biochimic-fiziologice ale macroorganismelor, pentru antibiotice sunt inerente unele particularitayi: 1. Punctul-tinti de actiune al antibioticelor este situat nu in fesuturile umane (sau animale), ci in celula microorganismului; 2. Activitatea antibioticelor nu este stabil’, ea diminuand la administrarea lor indefungata din cauza rezistentei dobandite; 3. Microorganismele, care au devenit rezistente la antibiotice, prezint& pericol ‘nu numai pentru pacientii, purtitori ale acestora, dar gi pentru multe alte persoane indepartate in timp si spatiu: 4. Pentru multe substanje antimicrobiene este caracteristic ,,efectul post- antibiotic”. Antibioticele isi exerciti efectul specific $i dup’ ce concentragia plasmaticd a scizut sub concentratia minima inhibitorie (eritromicina etc.) in prezent se aplica cdteva principii de clasificatie ale antibioticelor. 1. Dupé structura chimica: 1. Antibiotice B-lactamice (penicilinele, cefalosporinele, carbapenemele, monobactamele). in structura lor confin un inel B-lactamic. 2. Aminoglicozidele (streptomicina, gentamicin, amikacina, tobramicina), Contin molecule de aminozaharide. . Glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina) - produse organice compuse din glucide si peptide. 4, Tetraciclinele (tetraciclina, doxiciclina clorhidrat, oxitetraciclina etc.) Structura de baz o constituie un sir din patru inele condensate a cate sase catene. trFARMACOLOGIE SPECIALA 5. Macrolidele (critromicina, oleandomicina, djozamicina, midecamicina etc.) (O parte component a structurii lor o constituie un inel lactonic macrociclic. Azalidele —azitromicina (Sumamed), spre deosebire de macrolide, confine un inel nu cu 14, dar ci 15 monoame cu heteroatomi de azot si oxigen. 6. Polimixinele (polimixina B si polimixina M) sunt produse din bacteriile de sol in structure cdrora intra reziduuri de polipeptide. 7. Chinolonele (acidul nalidixic, acidul oxolinic, acidul pipemidinic). Fluorchinolonele (norfloxacina, ofloxacina, ciprofloxacina ete.) prezint derivati ai chinolonei. 8 Lincosamidele (lincomicina, clindamicina). Lincomicina este un antibiotic natural produs de Streptomyces lincolniensis, iar clindamicina— un analog, semisintetic al lincomicinei (7-clordezoxid). 9. Derivs iaminofenilpropanului (cloramfenicotul (Levomicetin’’ 10. Antibiotice din diverse grupe (fuzidina, rifampicina, fosfomicina) ete I. Conform mecanismului de actiune (dupa S. M. Drogovoz, 2000): A) Bacterieide—provoaca peirea microorganismelor in urma interactiunii cu ele (efect letal), 1, Inhibitorii sintezet componentelor membranei celulare: beta-lactaminele, glicopeptidele, fosfomicina 2. Compusi care afecteaza functiile membranei citoplasmatice: polimixinele, gramicidina, cicloserina; 3. Inhibitorii sintezei proteinelor si inhibitorit ADN-hidrazelor bacteriilor: azalidele, aminoglicozidele, rifampicinele. B) Bacteriostatice—antibioticele care stopeazi multiplicarea microorganismelor: 4. Compusii care afecteazéi functia ribozomilor bacterieni cu inhibarea sintezei proteinelor si acizilor nucleici: cloramfenicolul, macrolidele, lincosamidele, fuzidina, tetraciclinele etc. 18.2. Penicilinele Antibioticele din acest grup se formeaza in culturile ciupercilor de mucegai Penicillium. Dup’ structura chimica sunt acizii monobazici ce contin inele B- lactamic si tiazolidinic. Penicilinele posed un sir de particularitii: a) actiune bactericidé marcata: b) toxicitate redusé; c) biodisponibilitate inalta la administrarea pe diferite cai; d) latitudine terapeuticé larga; e) sunt relativ eftine si accesibile; f) alergie incrucigaté intre peniciline si, partial, cu cefalosporinele (dupa S. M. Drogovoz, 2000). 322ANTIBIOTICELE Clasificarea penicilinelor: I. Peniciline biosintetice (naturale) 1. Cucactiune de scurtd duraté: benilpenicilina —sirurile de sodiu si potasiu; fenoxipenicilina; 2. Cu actiune protongaté (depo-preparate): bicilina-1 (benzilpenicilina- benzatin), bicilina-S, fenoxibenzilpenicilina-benzatin (Ospen-750"), benzilpenicilina-novocaina. 11. Penicitine semisintetice: 1. Antistafilococice (rezistente faya de beta-lactamaze): oxacilina, cloxacilina; 2. Cu spectru larg de actiune: ampicilina, amoxicilina, penameciclina (Maripen*), Antibioticele din acest subgrup sunt acidorezistente; 3. Peniciline antipseudomonas (inclusiv Bacilul piocianic): carbenicilina, azlocilina, mezlocilina, tircacilina, piperacilina; 4. Peniciline semisintetice asociate: ampicilina + sulbactamul (Unazini*), amoxicilina + acidul clavulanic (Amoxiclav®), ampicilina + oxacilina (Ampiox") si altete PENICILINELE BIOSINTETICE (NATURALE) Mecanismul actiunii tuturor penicilinelor este comun. Ele inhibi activitatea enzimelor care asiguri la etapa finala sinteza biopolimerului peptidoglicanului, ‘componentului de bazi al peretelui celular al microorganismelor, cea ce conduce la peirea lor (efect bactericid). intrucat peptidoglicanul si enzimele-finta pentru peniciline nu sunt prezente in celulele-gazda, penicilinele practic nu poseda toxicitate pentru macroorganisme, Din penicilinele biosintetice (naturale) in practica medicala mai frecvent se intrebuinjeaz sirurile de sodiu, potasiu, monohidrat ale novocainei si dibenzetilenaminei Farmacocinetica. Benzilpenicilinele practic nu se absorb din tractul gastro- intestinal din cauza inactivarii lor in mediul acid al stomacului si sub influenta beta-lactamazelor microflorei intestinale. Pot fi administrate intramuscular, unele intravenos sau subarahnoidal. Parametrii farmacocinetici (timpul aparitiei concentratiei maxime in singe, durata actiunii, freeventa administrailor etc.) depind de particularitijile chimico-farmaceutice ale fiecdrui antibioti Farmacodinamia, La actiunea benzilpenicilinelor sunt sensibile bacteriile aerobe si anaerobe, inclusiv Gram (+) ~ streptococi, pneumococi, enterococi, clostridiile gangrenei gazoase, tetanosului, botulismului, agentul cauzal al difteriei, agentii listeriozei; Gram (-)—gonococi, meningococi, actinomicete, agentii patogeni ai sifilisului, 323FARMACOLOGIE SPECIALA Indicatii pentru administrare, Benzilpenicilinele sunt utilizate in tratamentul afectiunilor induse de germeni sensibili: pneumonii, pkigi purulente, angine, pleurizii, peritonite, otite, sifilis, gonoree, meningiti etc, Efectele adverse pot fi clasificate in sistemice gi locale. Desi penicilinele biosintetice sunt compusi cu 0 toxicitate foarte redusa, se pot produce o serie de efecte adverse, dintre care unele cu risc vital, impunind fie prevenirea lor, fie intervengie terapeutic’ energic& pentru amendarea lor. Dintre efectele adverse sistemice grave mentionam: soc anafilactic cu vital, convulsii, anemie hemoliticd, reactie larisch-Herxhemer (febra, rigiditate, mialgie etc.) care poate aptirea la 2-8 ore de la debutul tratamentului cu penicilina in sifilis. Cauza fenomenului este liza masiva de treponeme la administrarea de benzilpenicilina. Reactia poate fi preventiva prin administrare initial de corticoizi. Penicilinele dau o sensibilizare alergic& si reactii alergice incrucigate. Reactiile alergice pot apare mai tardiv, cu manifestiri cutanate si boala serului, dermatite de contact. Dintre efectele adverse locale mentionim: durerea musculara pe locul administririi, necroza si abcese musculare, precum si tromboflebita la administrare intravenoasa. in cazul administrarii intratecale, ca urmare a efectelor iritante neuronale, pot aparea convulsii. Contraindicafii. Hipersensibilitate individuals la preparat, micoze. Benzilpenicilina novocainic& (Benzilpenicilind procainicé). Spectral actiunii antimicrobiene este similar cu al sirurilor de sodiu gi potasiu ale benzilpenicilinei. Se absoarbe mai lent si actioneaz mai indelungat. Se injecteaza de 3-4 ori pe zi intramuscular. Fenoximetilpenicilina. Spre deosebire de benzilpenicilin&, este acidorezistent find posibila administrarea pe cale enteral Nu este rezistenti fai de B-lactamazele microorganismelor. Bicilina-1, Sare diberziletilendiaminic’ a benzilpenicilinei. Formeaz pe locul administrarii un depou cu eliberarea treptata in sange ware mai lent din organism. Se administreazi numai intramuscular o data in 2 saptimani. Bicilina-5. Un amestec din 4 parti de Bicilina-1 si o parte de benzilpenicilin’ novocainic’. Se administreazi intramuscular 1 data in 4 sptamani. Indicatii pentru administrare. Bicilinele sunt utilizate pentru tratarea sifilisului, profilaxia gi tratamentul reumatismului, complicatiilor maladiilor infectioase, searlatinei. PENICILINELE SEMISINTETICE ‘Senumesc semisintetice penicilinele obtinute in baza modific&rii componentului structural de baz al penicilinelor naturale—acidului 6-aminopenicilanic prin metoda atagiri la grupa aminicd a diferitilor radicali. 324ANTIBIOTICELE > OH in asa mod s-au creat preparate noi cu proprietiti salutifere: a) cu spectru antimicrobian mai larg; b) acidorezistente, fiind posibil% administrarea per os; ¢) rezistente la penicilinaza produsi de microorganisme, indeosebi de stafilococi. Mecanismul actiunii antibacteriene al penicilinelor semisintetice este similar cu cel al penicilinelor biosintetice. Oxacilina sodied. Este eficient produciitoare de f-lactamaze, acidorezistentii, ceea ce permite administrarea atat pe cale intramuscular’, cat si perorala. Se administreaza fiecare 4-6 ore. Indicatii pentru administrare. Se wiilizeazi in infectii provocate de stafilococi rezisten{i la penicilina: in pneumonii, afectiuni ale aparatelor bronhopulmonar, exctetor, locomotor (ostite, osteomielite etc.).. Ampicilina. Are un spectru mai larg de actiune in raport cu benzilpenicilina, find mai sensibila la penicilinazi. Grupul amino din catena laterala atagata la nucleul benzilpenicitinei permite o mai bund penetrare prin membrana bacteriand Ca urmare, spectrul antimicrobian cuprinde pe ling germenii sensibili la benzilpenicilind, o serie de germeni Gram (-), cum ar fi bacilii nesecretori de penicilinazi (Haemophilus influezae, unele suse de E.coli, Proteus mirabil Salmonella si Shigella). Indicajii pentru administrare. Se utilizeazi in tratamentul pneumoniilor, bronsitelor, abceselor, flegmoanelor, osteomielitei, infectiilor cailor biliare $i urogenitale etc. Contraindicati. Hipersensibilitate individuala la preparat, micoze. Carbenicilina disodied. Preparat cu spectru larg de actiune antimicrobianii, depisind in acest sens ampicilina. Sunt sensibile la antibioic bacteriile gram (+), dar indeosebi cele gram (-): Bacilul piocianic, Proteus, Salmonelele, Shigelele, Vibrionul s.a. Activitatea fay de germenii gram (-) este mai redus’, decat cea a benzilpenicilinei. Pentru administrarea pe cale enteral sunt objinute preparate noi acidorezistente ~ Carhecilina sodiu-Indanil®, Carfecilina si Tireacilina. Uhima este eficienta fata de Bacilul piocianic, Indicafii pentru administrare. Maladiile provocate de microorganismele gram (-) sensibile faya de aceste antibiotic: infectii ale cdilor urinare, septicemie, endocarditi, meningiti, osteomielita, peritonit, otiti purulenti, pligi infectate, conbustii infectate etc. fafa de tulpinele microorganismelor 325FARMACOLOGIE SPECIALA PENICILINELE SEMISINTETICE ASOCIATE Antibioticele beta-lactamice poseda, de regula, activitate antimicrobiana inalti, ins fata de multele din ele la scurt timp se dezvolta rezistenta microorganismelor, determinata de producerea de catre acestea a enzimelor specifice — beta-lactamaze (penicilinaza). Ultimele conduc a scindarea inelului beta-lactamic cu pierderea activititii antibacteriene a antibioticului respectiv. Dezyoltarea rezistenfei la antibiotic implicd o modificare genetic’ stabild gi transmisibila de la o generatie microbiana la alta. Modificarile rezistentei la un antibiotic se soldeaz cu modificari simultane ale virulenfei microbiene, exprimata fie prin scdderea, fie prin cresterea ei. in scopul prevenirii rezistenjei dobandite [a antibactetiene, au fost objinute inhibitori specifici cu B-lactamazelor: acidul clavulanic, sulbactamul si toezobactamul, Asocierea lor cu antibioticele creste activitatea lor antibacteriand, Insusi inhibitorii B-lactamazelor poseda activitate antimicrobiand: moderati. Penicilinele asociate cu inhibitorii f-lactamazelor se numese inhibitoroprotectoare, Unazina. Preparat asociat consténd din 2 parti de ampicilina si 1 parte sulbactam- sodiu (Sulacilina®), Poseda o eficienta inaltd fapi de microorganismele gram (+), gram (-) si anaerobi, inclusiv tulpinile penicilinrezistente. Indicatii pentru administrare. Se intrebuinteaz’ in tratamentul pneumoniilor, bronsitelor, otitelor, sinuzitelor, abceselor, flegmoanclor, osteomielitei, peritonite, afectiunilor infectioase urologice si ginecologice. Se administreaza parenteral (intramuscular sau intravenos). Contraindicatiile si efectele adverse sunt similare cu ale ampicilinei. Amoxiclay (Augmentind#). Contine amoxicilin’ in asociere cu acidul clavulanic. Spectrul actiunii si indicatiile pentru administrare sunt aceleasi ca si pentru Poate fi folosit in conditii de ambulator. Ampiox. Conjine trihidrat de ampicilina si oxacilin’ sodica (in raport 1:1) Spectrul actiunii antimicrobiene include tulpinile sensibile atat fata de ampicilin’ cit si fata de oxacilina sodici. Se administreaza pe cale bucali, iar ampioxul sodic poate fi injectat intramuscular si intravenos. amoxici 18.3. Cefalosporinele Structura de bazi a acestor antibiotice o constituie acidul 7-aminocefalosporinic, de la care, prin aditie sau substitutie la diferite catene sau radicali, s-a obyinut familia antibioticelor cefalosporine. 326HN oul. Oo 'N. Geo OH —CH, - ANTIBIOTICELE 0-CO-CH, ‘Compusii care posedii ca structurd de baz’ acidul 7-aminocefalosporanic sunt rezistenti la beta-lactamazai, caracteristicd corelata insd si cu structura catenei laterale. Mecanismul de actiune consti in blocarea sintezei peretelui bacterian gia fost prezentat anterior la peniciline. Clasificarea cefalosporinelor se poate face dupa diferite criteri: structura chimica, rezisten{a 1a beta-lactamaza, spectrul antimicrobian, proprietatile farmacocinetice etc. Cea mai acceptati este ins clasificarea dupa. ,.generafii”, prezentati in tabelul 56. Tabelul 56 Clasificarea cefalosporinelor Preparatele Generate | ine adminettare | Spectrul activitati antimicrobiene Tefacroxit oral Siafiococ —metalin — senshi Cefazolina oral al | Stteptococi din grupele A, C, G si Cetaioxna | (8 oT. | Winders. preucod pancins- Cefalotina aingicat lm) | sensibil, E.coli, Klebsiela, Proteus Cefapirina ba) mirabilis, Clostridium, B.cataralis, Cofradina Neisseria gonorrheae. Cefaclor oral | Sefamandot parenteral | Staflococi meticinsensibil 2 | Gotmetazot parenteral | tococi din grupele ABC, G, | Gefonicid Parenteral | Ecol, Klebsiela, P.vulgaris, S| Ceforamia Parenteral | P.mirabilis, Salmonella, Shigella, © | Gefotetan parenteral | Yersinia, Ngonertheae, Nmenin~ 2 | Gefoxitin Parenteral | gitidis, H.influenzae, beta-lacta- § | Gefprozil oral maze’ (+) sau (-), Clostridium, @ | Cefuroxim parenteral | Fusobacterium. Loracarbet oral Streptocod A B,C, G £ dans, pneumococci” penicilino- S| Cotixim oral sensibi, H. influenzae, N. menin- . parenteral jtidis, *N. rheae, B.ca- | Gefotaxim parenteral halls, E-col, _P.mirabilis, = | Cetizoum Parenteral | P.vulgari, Brucella, Salmonella, 3 | Ceftriaxon parenteral | Shigella, Yersinia," Pseudo- 5 | Moxoiactam parenteral | monas aeruginosa, Pseudomo- é ‘nas _malthophila, Peptococcus, Peptostreptococtus. Generajia | Cefepim parenteral | Gram (+) si Gram —() micro 2iV—a_| Cefprom parenteral__| organisrns aerobe gi anaerobe. 327FARMACOLOGIE SPECIALA Indicajii terapeutice: cefalosporinele au o valoare terapeutica importanta si utilizarea lor corecta se soldeazi cu beneficii terapeutice semnificative Cefalosporinele, fie singure, fie asociate cu aminoglicozidele, sunt considerate antibiotice de prima alegere in infectiile grave cu enterobacteriacee, Klebsiella, Proteus, Serratia si unele specii de Hemophilus. Indicatiile pentru administrarea cefalosporinelor trebuie subdivizate conventional in dependent de generaiile preparatelor, care sumeaza particularitatile proprietatilor farmacocinetice, farmaco coraportul risc/beneficiu gi alte criterii (tab. 57). Tabelul 57 Indicatiile terapeutice pentru utilizarea cefalosporinelor Generatia de nie Indicatii terapeutice Nota Tnfechi ale calor respiratorl si uro-genitale, a piel Generatia! _| oaselor si articulatilor, profi- laxiacomplicalilor " post- operatorii_ Pneumoni, infec intra- Sacral, sepsis, gonore, | CL, aminogicozdle ete sepsis, | sinergicd sub aspect nefro- crane, COMPNCAH POST | toxiitai, Persistd_intole- Tnfecti seplice grave, ale | 'On#2 '2 alcool. organelor pelviene, infectii anaerobe, (gangrena gazoa- 88), infectii piocianice Unele cefalosporine au po- tential nefrotoxic (cefalo- ridina, cefalotina). Asocierea Efecte adverse. Cefalosporinele, ca si penicilinele, au o toxicitate direct’ redus, dar, ca si acestea, pot produce reactii de hipersensi ite alergica. Reactiile de tip imediat se pot manifestea ca anafilaxie, bronhospasm, urticarie. Sunt posibile sensibiliziri inerucisate la bolnavii la care s-a dezvoltat sensibilitate la peniciline ‘sau cefalosporine, si invers. Din pacate, nu exist teste cutanate pentru determinarea alergiei la cefalosporine. in principiu, la un pacient la care s-a constatat o reactie alergica acuta severa la penicilin’, cefalosporinele se vor administra cu precautie sau in genere se va renunfa la ele. 328ANTIBIOTICELE 18.4. Alte antibiotice beta-lactamice A. Carbapenemele Imipenem si meropenem. Structura de baz a carbapenemilor se aseamiin& cucea a penicilinelor, deosebirea constind in inlocuirea atomului de sulfal inelului Aalacidului 6-aminopenicilanic cu un atom de carbon, Dubla legatura din inelul A favorizeazi planietatea inelului, aproximand-o pe cea a acidului penicilanic. Carbapenemii induc producerea de beta-lactamaze, dar nu sunt sensibili la actiunea lor, ceea ce le asigura eficienta de peste 90% in combaterea speciilor gram (-), Mecanismul de actiune. Carbapenemele exerciti actiune bactericid’ marcata Inhibi biosinteza componentelor peretelui celular al microorganismelor. in comparatic cu alte beta-lactamine, mai rapid penetreaza peretele exterior al bacteriilor gram (-), manifestind efect postantibiotic marcat, Poseda spectru antimicrobian larg, Indicatii. Datorita spectrului antimicrobian foarte larg, sunt eficienti fata de 98% din potentialii germeni patogeni. Carbapenemii sunt utili in tratamentul: infectiilor intraabdominale, sau pelvine, infectiilor cailor respiratorii inferioare (pneumonii, abcese pulmonare, empiem pleural), cdilor urogenitale, pielii, esuturilor moi, oaselor si articulatiilor ete, Contraindicatii. ipersensibilitate individuala la imipenem si meropenem. B. Monobactamele (Beta- Spre deosebire de alte beta-lactamine (peniciline, cefalosporine si carbapenemi) baza structurii lor o constituie sistemul monociclic, si nu bicicli jactamice monociclice) Aztreonamul (Aztreonamul) Mecanismut de actiune. Ca si alte beta-lactamine, inhibi sinteza peretelui celular bacterian, manifestind efect bactericid, Este rezistent fafa de multe beta- Jactamaze, produse de tulpinile bacteriene Gram (-), insi este supus inactivarii de beta-lactamazele initiate de stafilococi si bacteroizi. De aceea, nu exercitd actiunea fad de microorganismele Gram (+) si anaerobe. Indicatii. \nfectiile cailor respiratorii, urogenitale, pielii, tesuturilor moi, intraabdominale, nosocomiale, sepsis 5 2 Reactii adverse. Sunt posibile react alergice, mai pufin freevente in raport cu alte beta-lactamine; tulburairi gastrointestinale (great, vomd, diaree, dureri abdominale). 329FARMACOLOGIE SPECIALA ©. Inhibitorii de beta-lactamaza Inhibitorii de beta-lactamaza previn actiunea enzimei asupra antibioticelor cu structurd beta-lactamic’, care se comport ca substrat pentru aceasti enzim. Eficienta acestor inhibitor’ ai beta-lactamazei se manifesta in special asupra celei indusi plasmidic, inclusiv beta-lactamaza cu spectru larg, activa asupra cefazidimului si cefotaximului. Inhibitorul este insa inactiv fay’ de beta-lactamaza de tip cromozomial, indusa de bacilii gram (-), prin tratamentul cu cefalosporine de generajia a ll-a sia Ill-a ‘Acidul clavulanic. Compus de origine vegetal, produs de Streptomyces clavurigerus. Activitatea antimicrobiana a acidului clavulanic este redusa, el legand reversibil beta-lactamaza produsi atat de germenii gram (+), cat si de germenii gram (-). Unalt inhibitor al beta-lactamazei este Sulbactamul, care are o structur aseminiitoare cu acidul clavulanic, Ambii inhibitori ai beta-lactamazelor se ab- sorb bine digestiv, dar pot fi administra si parenteral. Utilizarea celor doi compusi este cunoscut in asocierea cu amoxicilina si ticarcilina, pentru acidul clavulanic, si cuampicilina pentru sulbactam, Asocierea amoxicilind-acid clavulanic (Augmentin, Amoxiclav) este activ’ fat de stafilococii producitori de beta-lactamaza, H.influenzae, Gonococi si E.coli. Asocierea ticarcilina — acid clavulanic are un spectru foarte larg, comparabil cuccel al imipenemului, fiind activa fata de bacilii gram (-), Stafilococus aureus si bacteroides. Asocierea ampicilina-sulbactam se poate administra parenteral si este eficien{a fata de coci gram (+), inclusiv stafilococul beta-lactamazai (+), germeni gram (-) (exceptie ficdind Pseudomonas aeruginosa si anaerobi). PS. Vezi compartimentul Penicilinele semisintetice asociate, unde asocierile nominalizate sunt descrise mai amdnuntii. 18.5. Aminoglicozidele Prezinti glucide aminate legate printr-o punte glicozidic& de un nucleu aminocielitol. Aceasti grup de antibiotice este omogen’ din punct de vedere al structurii, mecanismului de actiune, proprietatilor farmacocinetice, toxici efectelor adverse, Pentru aminoglicozide sunt caracteristice: actiunea bactericida fay de multe bacterii gram (-) si unele gram (+). Manifesta efect postantibiotic, Se disting 3 generayii de aminoglicozide: Generafia I: Sireptomicina, Neomicina, Kanamicina, Monomicina; Generafia a H1-a: Gentamicina, Gentamicina sulfat (Garamicin: Generafia a IUl-a: Amikacina, Tobramicina, Sizomicina, Framicetina, 330ANTIBIOTICELE Mecanismul de actiune consti in blocarea sintezei proteinelor bacteriene la nivelul subunitatii ribozomale 30 S. Spre deosebire de alti inhibitori ai sintezei de proteine bacteriene, aminoglicozidele sunt bactericide cu actiune rapida, independent de densitatea bacteriana si dependent de concentratia initial’ a antibioticului gi au un efect postantibiotic important. Actiunea antibacteriand este dependent de pH, fiind optima la 0 valoare a acestuia cuprinsa intre 6 gi 8. Indicatii terapeutice. Destinatia principala clinici a aminoglicozidelor este {ratamentul infectiilor nosocomiale* cauzate de agenti patogeni anaerobi Gram (- endocardite infectioase. Streptomicina gi canamicina se intrebuinfeazA si pentru ‘ratamentul tuberculazei. Neomicina, find cea mai toxica din grupul aminoglicozidelor, se administreazi numai pe cale orala. Efecte adverse. Neurotoxicitate, ototoxicitate, nefrotoxicitate, blocada neuro- musculara, febra, dispepsie, Streptomicina sulfat, Posed’ un spectru larg de actiuune antimicrobiand, inst important practica prezinti actiunea funesti asupra micobacteriilor tuberculozei, agentii patogeni ai tularemiei si pestei. Nu este activa fafa de spirochete, virusuri, richetsi, fungi. Nu se absorbe din tractul gastrointestinal si, de aceea, se administreaza numai parenteral. Gentamicina sulfat. Manifest un spectru larg de actiune antimicrobiana gi este activa fai de bacteriile gram (+) si gram (-), inclusiv E.coli, Proteus, Salmonele etc. Importanti practic’ prezinté activitatea fata de bacilul piocianic. Se utilizeazi in tratamentul pneumoniilor, bronhopneumoniilor, pleuritei, peritonitei, meningitei, pieloneffitelor, prostatitei Efectele adverse sunt aceleasi ca si la utilizarea altor aminoglicozide: posed proprietiti ototoxice si nefroto: Contraindicatii. nflamarea nervilor acustici. Este incompatibili cu vitamina B,, fenobarbitalul, prednisolonul, dimedrolul ‘Tobramicina are proprietiti antimicrobiene si farmacocinetice foarte apropiate de celeale gentamicinei, Este ceva mai activa decat gentamicina fata de Pseudomo~ ‘nas aeruginosa, si mai putin activa fata de enterococi, inactiva fafa de micobacterii. Se intrebuinjeaz’ in tratamentul sepsisului, otitei purulente, infectiile eailor urogenital * Infectii nosocomiale (nosocomium ~ spital $i nosoKomeo ~ a ingriji bolnavul). Con- definijici O.M.S. infeefie nosocomial se numestc orice maladie infecjioasa determinat ic, care se dezvolti Ia pacient dupa adresarea lui la spital pentru acordarea ajutorului ‘medical, sau in timpul afliié in stationar, precum si orice boalA infectioasi a colaboratorului spitalutui determinata de activitatea lui in institujia data indiferent de timpul aparitiet simptomelor (pind sau dupa aflarea in spital) 331FARMACOLOGIE SPECIALA Efectele adverse sunt cele caracteristice grupei. Contraindicagii. Ripersensibilitate la preparat. Este incompatibild cu furosemidul si acidul etacrinic. Nu se admite amestecul in aceeasi seringa sau picuritoare cu alte substanje medicamentoase. Nu se recomanda administrarea asociaté cu streptomicina sialte aminoglicozide, 18.6. Glicopeptidele Peptidele (condensarea a dou sau mai multe molecule de aminoacizi) care contin in molecula glucide se numesc glicopeptide. Vancomicina si Teicoplanina inhiba sinteza peretelui bacterian, exercitind actiune bactericida, inst fayd de enterococi si unele tipuri de streptococi manifest efect bacteriostatic. Spectrul actiunii antimicrabiene. Sunt sensibile fata de microorganismele gram (4) aerobe si anarocbe— stafilococi, inclusiv cei metilrezistenti, pneumococi, enterococi, peptostreptococi, corinebacterii, clorstridii. Microorganismele gram (-) sunt rezistente fafa de glicopeptide. Indicatii terapeutice: colita pseudomembranoasa, endocardita infectioas’, meningita, infectiile nosocomiale, infectiile provocate de enterococi rezistenti la ampicilina si aminoglicozide. Se administreazi parenteral Efecte adverse: Nebiti, hipotensiune, febri, erupjii, prurit, greayi, diaree, bronhospasm, verti, cefalee. Posedti proprietati oto- si nefrotoxice. Contraindicai. Glicopeptidele sunt foarte toxice, cea ce limiteaz’ folosirea lor. Nu se admite asocierea cu aminoglicozidele, polimixinele si acidul etacrinic din cauza riscului intensific&rii actiunii ototoxice si nefrotoxice. 18.7. Tetraciclinele Tetraci -fe sunt un grup de anti ., structura clirora o constituie 4 incle ‘condensate a cate sase catene. Pentru tetracicline sunt caracteristice: spectru larg de actiune antimicrobian, efect bacteriostatic, toxicitate mica, se absorb din tractul gastrointestinal Dupa provenienta se subdivizeaza in 2 grupuri: 1. Biosintetice (naturale): Tetraciclina ~ produs din Streptomyces aureofacien: Oxitetraciclina — produs din Streptomyces rimosus. Semisintetice: metaciclina (Rondomicina®), miniciclina, doxiciclina (Vibramicina"). Mecanismul de actiune consti in blocatea sintezei proteinelor bacteriene. Este interesant faptul ci tetraciclinele pot inhiba sinteza de proteine si in celula de 332ANTIBIOTICELE ‘mamifer, dar aceasta posed un mecanism activ de indepartare a antibioticului din celulai, similar cu cel intélnit la bacteriile rezistente la acest antibiotic. ‘Spectrul antibacterian al tetraciclinelor este larg si include bacterii gram (+) si gram (-), anaerobi, ricketsii, chlamidii, micoplasme si amibe. Indicafii: wtilizarea clinica vizeaza, in primul rand, infectiile cu Mycoplasma pneumoniae, chlamidii, ricketsii, salmonele, gonococi si unele spirochete. Se utilizeaza in asociere, pentru tratamentul ulcerului duodenal produs de Helicobacter pilori. De asemenea, tetraciclinele pot fi folosite in infectii cu vibrionul holeric, daca acesta nu este rezistent. in asociere cu aminoglicozidele, tetraciclinele pot fi folosite pentru tratamentul tularemiei si brucelozei. De asemenea, se utilizeaza in tratamentul infectiilor cu protozoare (Entamoeba hystolitic’ si Plasmodium falciparum), In prezent intrebuintarea tetraciclinelor este limitata din cauza dezvoltarii rezistentei multor microorganisme fafi de aceste antibiotice si a efectelor indezirabile. Efecte adverse: reactii alergice, deregliri dispeptice, dereglarea metabolismului proteic, disbacteriozd, dereglarea formiri tesutului dentar $i osos, hepatotoxicitate, fotodermatiti etc. Contraindicatit. Sarcin’, perioada lactatiei, copii pind la 8 ani, afectiuni hepatice. ‘Tetraciclina clorhidrat. Spectral actiunii antimicrobiene si indicatiile sunt tipice tetraciclinelor. Se dizolva bine in apa. Se administreaza pe cale oralA, intramuscu- lar, local, in cavitafile organismului Doxiciclina (Vibramicind*). Indicate terapeutice sunt similare celorlalte tetracicline, Manifesta eficienta in bronsitele acute si cronice, pneumonii, pleurite, infectii ale cdilor urogenitale, gonoree, brucelozi, acnee. 18.8. Macrolidele si azalidele Macrolidele, din punct de vedere chimic, prezinta o macrociclolactona legat& cu diferite zaharide. Poseda eficienga inaltd faji de agenfii patogeni intracelulari, biodisponibilitate mai mare ca la tetracicline, o penetrare mai ampla in fesuturi celule, spectru larg de activitate antimicrobiand, efect bacteriostatic, iar in doze ctericid, postantibiotic. Clasificarea macrolidelor: L Biosintetice (naturale): eritromicina, oleandomicina, spiramici roxitromicina, djozamicina; IL Semisintetice: claritromicina, midecamicina, azitromicina; ML le in asociere cu tetracicline: oletettina, ericiclina 333FARMACOLOGIE SPECIALA Mecanismu de actiune: macrolidele sunt antibiotice bacteriostatice, inhibitoare ale sintezei proteinelor bacteriene. Sunt active fata de germenii gram (+), in special pneumococi, streptococi si stafilococi, precum si fat de mycoplasme, Legionella, Chlamidia, Heliobacter si Listeria. Posed’ si activitate moderata imunomodulatoare si antiinflamatoare. Indicapii: tonzilofaringita, sinusité acuti, acutizarea bronsitei cronice, pneumonie atipic’, tuse convulsiva, difterie, maladii sexual-transmisibile (hlamidioza, sifilis, limfogranuloma venericd, sancru moale), periodontiti, toxoplazmozi, eradicarea H.pylori ete. Efecte adverse: disconfort abdominal, diaree, cresterea tranzitorie a activitaii transaminazelor hepatice, flebit’, reactii alergice. Contraindicatii: hipersensibilitate la macrolide, sarcina, perioada de lactatie. Macrolidele manifesta antagonism fayi de peniciline, cefalosporine, lincozamide. Azalide* Azitromicina (Sumamed!). *Dupi proprietitile de baz’, sunt asemandtoare cu macrolidele. Spre deosebire de macrolide, structura cdirora o constituie un inel cu 14 catene (monoame) cu un atom heterogen de oxigen, azalidele congin un inel cu 15 catene din atomi heterogeni de azot si oxigen. Azitromicina este activa atat fafa de microorganismele gram (+), inclusiv producitoare de B-lactamaze, cat si cele gram (-). Spre deosebire de eritromicina, ste mai activa fai de germenii gram (-), mai stabild in mediul acid gastric, actioneaza timp mai indelungat. Indicafii: in tratamental anginei, otitelor, pneumoniilor, bronsitelor, erizipelului, uretritelor de origine gonoreic’ si negonoreica, trichomoniazei, chlamidiozei etc. Efecte adverse: reactii alergice, tulburiri gastrointestinale. Contraindicatii: afectiuni hepatice si renale grave. 18.9. Pe inele Aceasti clasi de antibiotice cuprinde un grup de polipeptide bazice. Se cunose doua tipuri: polimixind M sulfat si polimixind B sulfat. Mecanismul de actlune. Polimixinele sunt antibiotice bactericide absolute, find active fafa de majoritatea germenilor gram (-). Spectrul lor bacterian cuprinde Enterobacter, E.coli, Salmonella, Shigella, Bordetella, Klebsiella, Pseudomonas gram (+) sunt rezistente la actiunea polimixinelor datoriti, impermeabilitatii membranei externe la actiunea antibioticd. Polimixina M se administreazi numai exter gi inter. Topic se intrebuinjeaz in tratamentul combustiilor infectate, ulcere necrotizante, decubit, cheratite,otite, etc. Intern se folosesc in caz de colite, enterocolite, gastroenterocolite. 334ANTIBIOTICELE Polimixina B este predestinati pentru administrare parenteral. Spre deosebire de polimixina M, manifesta o eficienta inalta fata de bacilul piocianic. Efecte adverse. Polimixina B este nefrotoxicd, neurotoxic’, provoaca reactii alergice Contraindicatii: insuficient& renali, miastenie, botulism. in prezent polimixinele se intrebuinjeaza rar. - 18.10. Chinolonele si fluorchinolonele Derivatii 4-chinolonei, dupa mecanismul actiunii, se deosebese principial de celelalte substanje antimicrobiene, fiind active fafa de tulpinile microorganismelor rezistente. inclusiv celor plurirezistente. Clasificarea: Generafia I (nu confin fluor): acidul nalidixic, acidul oxolinic gi acidul pipemidinie; Generafia a I1-a (fluorchinolonele): norfloxacina, ofloxacina (Tarivid®), pefloxacina, ciprofloxacina (Ciprobai*); lomefloxacina Mecanismul de actiune. Chinolonele blocheaza sinteza ADN-ului, prin inhibitia ADN-girazei microbiene, manifestind efect bactericid. Spectrul antimicrobian. Chinolonele nefluorate sunt active preponderent fata de bacteriile gram (-) din clasa enterobacteriacee (E.coli, Enterobacter spp., Pro- teus spp., Klebsiella spp.,Shigella spp., Salmonela spp.) Chinotonele fluorate poseda un spectru antibacterian mult mai larg. Ele sunt active fata de majoritatea tulpinelor gram (-) si unele bacterii aerobe gram (+), inclusiv E.coli, Shigella spp., Salmonella spp., Enterobacter spp., Klebsiella spp.. Proteus spp., Serratia spp., Providencia spp., Legionella spp. si multe alte tulpini. Fagi de fluorchinolone sunt moderat sensibili streptococii, M.tuberculosis, indeosebi micobacteriile atipice care se multiplic’ rapid. Efecte adverse: chinolonele nefluorate (de generatia I) provoaca reactii hematologice (trombocitopenie, leucopenie, anemie hemolitica), hepatite, icter colestatic. Fluorchinolonele, de regula, sunt foarte bine tolerate. Rareori pot pro- duce artralgii, mai ales la copii, ca urmare a lezirii cartilajului de crestere. Din acest motiy sunt contraindicate la copii si tineri sub 18 ani, Sunt descrise cazuri de cristalurie, candidoze ale mucoasei cavititii bucale si/sau candidoza vaginal. Utilizari terapeutice. Chinolonele nefluorate sunt utilizate numai pentru tratamentul infectiilor urinare si intestinale (enterite si enterocolite bacteriene). Fluorchinolonele sunt indicate in infectii grave ale organelor ORL, cdilor respiratorii, intestinale (inclusiv tifosul abdominal), holera, gonoree, meningit’, sepsis, tuberculozi (ciprofloxacina, ofloxacina si lomefloxacina in calitate de preparate ,,de releu”). 335FARMACOLOGIE SPECIALA (Contraindicagii: hipersensibilitate individuala la preparate, sarcin’, insuficienta hepatica si renal, copii si tineri pani la 18 ani, perioada alaptairii, aterosclerozi cerebral severd. Offoxacina nu se va administra concomitent cu antiacidele gi preparatele ce contin fier. Norfloxacina este incompatibila cu ciclosporina. Acidul nalidixie (Negram*, Nevigramon’, Urogram') se absoarbe bine din tractul gastrointestinal, Sub forma neschimbati se elimind prin rinichi, crednd concentratie inaltd in urind. Este activ predominant faga de bacteriile gram (-). Indicatii: in tratamentul infectiilor cailor urinare, biliare, respirator Efecte adverse: dispepsie, verij, dereglarea somnului. Ofloxacina (Tarivid"), ca i alte fluochinolone, posed un spectru larg de actiune antibacteriana, Este eficienta fafa de microorganismele rezistente Ia antibiotice gi sulfanilamide. Exerciti actiune bactericida. Indicatiiterapeutice: infecti ale sistemului bronhopulmonar, organelor cavititii abdominale, rinichilor si cailor urinare, organelor genitale si boli sexual- transmisibile. in calitate de preparat alternativ, se intrebuinjeaza in tratamentul tuberculozei. Efecte adverse: rarcori reactii alergice, edemul fetei, deregliri dispeptice, neliniste, reactii hematologice, perturbarea perceperii mirosului si gustului. 18.11. Lincosamidele in sens etimologic denumirea acestei grupe de antibiotice provine de la actinomiceta producitoare de antibiotice — Streptomyces lincolniensis. in practica medical sunt valorificate antibioticul biosintetic lineomicina si derivatul lui semisintetic—clindamicina. Mecanismut de actiune consti in inhibarea proteinelor microbiene la nivelul ribozomilor, similar cu cel al eritromicinei. Spectrul activitéfii antimicrobine cuprinde stafilococii sensibili, cu excepyia celor meticilinrezistenti, streptococi, pneumococi si anaerobi asporici. Clindamicina este moderat activa si fati de unele protozoare ~ toxoplasme, pneumociste, Pfaleiparum. Farmacocinetica. Lincosamidele sunt acidorezistente, find bine absorbite din tractul gastrointestinal. Patrund in majoritatea compartimentelor organismului cu excepjia lichidului cefalorahidian. Efecte adverse: uzual, se descriu manifestiri digestive nedorite (greafa, diaree) sau eruptit cutanate. Mai grave sunt diareea severd si enterocolita (colita pseudomembranoasti), determinatl de actiunea toxinei Clostridium difficile. Aceast complicatie poate fi fatala si trebuie identificata si tratata prompt cu metronidazol (oral sau in perfuzie) sau cu vancomicin’. Indicatii: infectii bronho-pulmonare, ale oaselor $i articulatiilor, toxoplasmozi. i alte infectii cu anaerobi, produse de Bacteroides. Avand in vedere spectrul 336ANTIBIOTICELE antimicrobian redus de infectii mixte, lincosamidele se vor asocia cu antibiotice care acjioneazi asupra florei gram (-), spre exemplu, cu aminoglicozidele si cefalosporinele. Contraindicafii: colita ulceroasi nespecificd, enterite, sarcina, perioada de aliptare, hipersensibilitate la aceste preparate. 18.12. Cloramfenicolul (levomicetina) (Grupul cloramfenicolului sau levomicetinel) Aceste antibiotice au fost extrase din cultura de Streptomyces venezuelae in anul 1947, iar ulterior a fost obtinut prin sinteza. Mecanismutl de actiune: cloramfenicolul inhiba sinteza proteinelor bacteriene, aceasta actiune find anticipata de blocarea peptidiltransferazei, impiedicdndu-se astfel formarea legaturii peptidice. Spectrul antibacterian este foarte larg si include Haemophilus influenzae, N.meningitidis, N.gonorheae, S. pneumoniae, Salmonella tiphy, Brucella, Bordetella pertusis. Cloramfenicolul inhib’, de asemenea, cea mai mare parte dintre anaerobi. Farmacocinetica. Cloramfenicolul se poate administra intern sub forma activa sau sub forma de palmitat, care se scindeaza in intestin, eliberdnd cloramfenicohul ‘Sub forma de succinat solubil poate fi administrat si intramuscular. Se distribuie in lichidele organismului si in diferite fesuturi, traversind practic toate barierele biologice cunoscute. Efecte adverse: vizeaz’, in principal, miduva hematogeni, afectarea fiind dependent de doz’, manifestandu-se fie sub forma de anemie, leucopenie sau trombopenie, sau printr-o reactie idiosincrazic’, cu anemie aplasticd sau pancitopenie freevent fatala. De aici, rezulta ci cloramfenicolul poate fi utilizat ‘numai in situafi in care nu existi altemative terapeutice si in care riscul neutilizarii intrece reactiile adverse. Allte efecte adverse minore sunt reacfiile alergice cu manifestiri cutanate sau reacfiile digestive de tip iritativ (grea, vom, diaree). La copii si nou-nscuti trebuie reamintit sindromul cenusiu (gray syndrome), mai ales la cei imaturi, consecutv, incapacitijii metabolice dea conjuga cloramfenicolul cu acidul glucu- ronic (deficit de activitate al glucuroniltransferazei in primele 3-4 saptimani de viata). In prezenta acestui sindrom, decesul poate surveni la 40% dintre pacienti. Indicagii: wilizarea terapeutici a cloramfenicolului este foarte limitati, din cauza toxicitaqii sale (in primul rand inhibarea maduvei hematogene). Cloramfenicolul poate fi utilizat doar in cazul cénd evaluarea raportului risc/eficiengd terapeutic’, beneficiul terapeutic depiseste semnificativ riscul utilizarii, La respectarea acestei conditii se poate administra in tratamentul febrei tifoide, meningitei bacteriene, 337FARMACOLOGIE SPECIALA abceselor creierului, formelor generalizate de salmonelozii, rickettsioze, gangreni gazoasi, Contraindicapii: reac\ii alergice, sarcin’, perioada aliptirii Notit: In prezent in practica medicald se intrebuinjeazd un sir de forme farmaceutice combinate, care conjin cloramfenicol, Printre acestea ‘mengiondm: aerosolul Levomecol", unguentele ~—Levomecol", Levosin', Fulevit*, Corticomicetint, IruxoP. Proprietii farmacologice similare cu cloramfenicolul poseda si sintomicina. 18.13. Antibiotice din diverse grupe Fusidina sodicd — derivat al acidului fusidic, extras din ciuperca Fusidium coceineum de structura steroida, ‘Mecanismul de actiune: inhibi sinteza proteinelor microbiene, manifestind efect bacteriostatic. Spectrul antimicrobian include stafilococi, meningococi $i gonococi. Stafilococii, care au dobandit rezistenta la peniciline, streptomicina, cloramfenicol, eritromicina gi alte antibiotice, sunt sensibili fayd de acidul fusidic gi derivati Efecte adverse: rareoti pot surveni fenomene dispeptice, erupfii cutanate, icter. Se recomanda de administrat intern cu lapte pentru prevenirea efectului iritant asupra mucoasei digestive. Indicafii: se utilizeazi pentru tratamentul maladiilor cauzate de stafilococi rezistengi la alte antibiotice: septicemie, abcese, flegmoane, dermatite, pneumonii, otite, combustii si pkigi infectate. Contraindicagii: na se admite administrarea intramuscular’ din cauza pericolului necrozei. Notit: spre deosebire de fizidina sodicd, care se utilizeazé numai pe cale oralé, altderivat al acidului fusidic —fusidatul dietanolaminic— se administreazi ‘numai intravenos, dupd aceleast indicatii. Spectinomicina este un antibiotic biosintetic cu structuri chimic& aseméinitoare ‘cuaminoglicozidele. Mecanismul actiunii. Manifest efect bacteriostatic, inhiband sinteza proteinelor microbiene. Are spectru antimicrobian limitat: importanja clinica se reduce la actiunea funesta asupra gonococilor, inclusiv a tulpinilor rezistente fafa de peniciline ‘numai intramuscular. Efecte adverse: reactii alergice (frisoane, febri, prurit), dureri spastice in ab- domen, vomi, infiltrate pe locul administrarii. Indicagii: in tratamentul diferitelor forme clinice de gonoree ~ endocervical, rectalA, uretriti gonoreicd, gonoreea metastatica (generalizata) la pacientii care nu tolereazi B-lactaminele. Nu este eficienta in cazul faringitei gonoreice, intrucat nu creeazi concentratie optimal de antibiotic in saliva. Contraindicasii: alergie 1a spectinomicina, copiilor in varsti de pani la 1 an 338ANTIBIOTICELE Fosfomicin’ trometamol. Antibiotic de origine sintetic’, Destinatia de baz’ — tratamentul infectiilor cdilor genitale inferioare. Mecanismut de actiune: inhib prima etapa a biosintezei peptidoglicanului peretelui celular al bacteriilor, exerciti actiune bactericida. Fosfomicina trometamol este activa fata de majoritatea microorganismelor Gram (-), inclusiv Pseudomo- nas aeruginosa, E.coli, Proteus mirabilis, K pneumoniae, bacilii Gram (+) ~ stafilococi (aureus, epidermidis), streptococi (St.spp., St,fecalis). Efecte adverse: tulbuuriri dispeptice, eruptii cutanate care dispar de sine stititor dupa suspendarea preparatului Indicagii: pentru tratamentul afectiunilor inflamatorii ale tractului urogenital (la adulti si copii): cistita bacteriana acuta, acutizarea cistitei cronice recidivante, in sindromul urovezical acut, uretrite bacteriene nespecifice, bacteriurie masiva asimptomatica (la gravide), infectii postoperatorii ale cailor urinare. Se administreaza intern. Contraindicafii: hipersensibilitate individuala fata de preparat. Tabelul 58 Antibioticele Wi] Denumirea Be [__ Danumiss, | Formade prezentare | Mod de administrare : @ GBOWA Th apa peniry enzipeniciina injecti sau soluje tzotonicd de slperi Pure in acoane | Hie sau solo ote 1 | Benzyipenicii. | astupate ermatc cite 4000 UAa mi Se ‘num- natrium # administreaza s/c, ifm, iv si in caviable naturale Cau taco se STE ‘in 2-3 ml apa pent inject Pulbere in facoane cate Biclina-t sav ser fielagic Se 2 spiglina-t, | 600060 si 1200000 UA in og ‘administreaza lm 300-1200 Taport cu benzilpeniciina | 96S re arS im oon Se dz ca bln ' 2 dizolva ca 9 bili 4. ehigtina-5 | Pulbera in facoane céte | gui tm 4500000 UA 0 dat ind saptama 7 preling Tomprimats, capsule a | Pe tale orala c&te 0,59 de Ampiitinum cate 0.25 2:3 on . Cefotaxim Pulbere In flacoane CATs Tue pregatié extempore Cefoteximum 0.25.0. tim ii Ta administrarea Vm Confnuta flaconuli se dzo\va eu 23 ml ; Cotazoina Flacoane a cite sole iotoniea de NaCl cephazotinum | 0259:08: 1:24 | La-admristarea iv se dzoiva ‘eu 10 mi sole otonica de NaCl Seagiateas W ae 2g de 34 on in 7 Tn Flacoanedo60m! | continuti aconull Se cizoNa s cu sake Be. Picrocarbonat 339FARMACOLOGIE SPECIALA Continuarea tabelului 58 Faceaneacieoteg | w ri ole de 4% ~ 1 mi gt adminisreaza iim gi a. | Gentamicinasutat | 2 mi Unguentde 01% | cate G4 mga. Topi se 10g. Soluje de 0.3% | apica pe poriunle afectate cau atric cate05,0,; 0209, | Peroral cte 02-025 te 0.05, 0,1; 0.25 9 oral cate 02-025 g in 2 a. | fetscicna | capeue a cate 12000 | Ungent apc asc 200000 UA: Unguent conjunctival ofaimic Paroral cote 02-0289 ia Tevacicina dorhidrat | Figcoane a cate 0,1 | Inramuscular cate 0,050.1 g 10. “Tetraclint Comprimate a cate de 2-3 oF in 2. Continutl hydrochioridum 0.4:0259 aconuli se dizoWva cu 2.55.0 inl sol Novocaind de 1-2% Capsules ole OSG, Doxiccina domicrat 049 Peroral céte 0,19, Intravenos, 11. | "Doxyayclinue | Comprimate a cate 0.1 ¢ | continutul faconului se cizolvs hycrochloricum | Pulbere oflizaté in ole | ~ cu solizotonicé NaCl cate 0.1 g oo Peroral cate 0,25 9; 05 9 12. Eritromicina Comprimets Topic se aplica pe portunile Enythromycinum ] ,,,,comprimate | afectate ale piel, sau in sacul | 0,4:0.25 g, nguent de 1% samuel Comprimate a cto meen cat 981059, | Perera cite 06 of 2 13, apsule a cate 0, 0.25 9 (urmatoerelezlle) 0 Aaihvomyeinum | sop cate 0,1 gin Sl Sisimngine: Pulbore litlizata va, |, Romtomicna Comprimate a cata | ~ Peroral cate 0,15 gde Zon } Roxthromycinum | _0,05:0.4; 0,15:0.3 9 ‘zi Triravenos seu invamuscuar ie Aatreonam Flacoane a cate ‘ete 0,5-1 g, Confintal | ‘Aztreonamum O5asit9 flaconuli se dzolva tn solute | } faiologes | Comprimate a ote 16, | Potimixina mt euifat 1300000 UA ororal cite 500000 UA do } | Polimyxin' M suifas Unguent 48 of! inzi. Se apicd topic | Liniment pea FtamuRc ee | 5-0,7 mglkg = de 3-4 on in Polimixina 8 sufat Flacoane a cate 1. Intravenos. Continutul PolimyxiniB sulfa | 250000 UA; 500000 UA | —_ravenos. Contin s0LGlucozd 5% Funiaina soa Comprimate a cite 18.| fusiinimsratiim | 0530259 Peron olla hg a Ofioxacina Tomprimate obaucte Peroral cli O29 Oloxacinum a.cate 0.29 _{1 compsimat) de 2'on in 2 } Tomprimate obducieaa | — Perora cate 0,125-05q.e es ate 0,25; 0,5; 0,754. | 2 on inzi.ntravenos cate 0,1; zo. | Gimchonains | Mane achie” | “Ong” Cont focona co 50 1 100 mi dizoWva in ol izotonica NaCl File de 1% ~ 10 ml ‘sau Sol Glucaza 5% Bay