Notiuni introduetive Definirea unor noti Musing. mecanism, (complex de mecanisme) transformarea unei forme de energie in alta, in scopul efeetuarit Tucru, de transport, frigorfice, de incereare, de uz casnic, agricole etc) Masina de fort: transforma energia mecanica in alte forme de energie de activitati utile omului (de forta, motoare, de (cleetrica, hidraulica, pneumatica ete) pentru a ti mai usor distibuita fa mat multi consumatori (turbogeneratoare, pompe, compresoare ete) + Masia motoare: transforma o forma de energie fumizata de o sursa (motoare lectrce, termice, hidravlice ete) in Iucru mecanic nevesar pentru actionarea altor ‘masini (de lucru, de transport et). Masina de leru: actionata de © masina motoare si efectueaza actvitati necesare omului (masini une, prese mecanice, masini pentru prelucarea lemnului, transportoare, concasoare, foreze, masini miniere ete). Pentru fariarea acest masini J indus conetrutonre de masini (CM), Tendinte noi in dezvoltarea CM: * construcfia unor magini cit mai bine adaptate scopului (specializate) * efectuarea unorcalcule pe modele c&t mai apropiate de cele reale * mirirea vitezelor, presiunilor, a puterilorinstalate * utilizarea de materiale eu proprietati mecanice superioare * marirea numirului de repere componente (masini mai complexe) * cresterea precizici dimensionale, a productivtitii, a randamentului, a ‘ibilitatii * micsorarea jocurilor dintre elementele in miscare * diminuarea dimensiunilor gi greutifilor, a costurilor de fabricatie si exploatare * uilizarea de forme constructive noi si alegerea rationala a materialelor * asigurarea interschimbabiltii totale (partiale) a pieselor * asigurarea protectiei muncii, a ergonomicitii,aesteticit produsului 4* deservire simpla, intretinere usoara * respectarea cerintelor legate de protectia mediului si de poluare ete Objectul cursului, Masina: Suma de piese (repere) sau subansamble componente, cea mai mare parte a acestora fiind denumite organe de masini (OM). OM: (pirfi componente ale masinilor) au aceiasi forma sau o forma asemanatoare, cu aceiasi funcyie sau cu o funcle asemandtoare, intl in compuneres ‘mai multortipuri de masini, puténd fi calculate gi proiectate separat Clasificarea OM dupa mai multe creer 1. dupa structura OM simple repere,piese): rbori, roti dintate, pene, surubur ete OM complexe (subansamble):rulmenti,cuplae,frane, lantur .. 2. dupa gradul de tilizare al - OM cu destinatie gen OM de asamblare (pene, surubur, piulite, stifturi ete), anemde-uz-gonoral AN COIS. - OM cu destinaie speciala (restrans):arbori coi, pistoane, cilindsi de motor, von, tol, caige, eft La proiecarea si constrcia masnilor (si a OM) documentatig ‘chica’ ete pprojectul. Cuprinsul pricectului (in afara caleulului tehnico economic sau de fecabilitae): oleseat + 0 parte grafica: desene de ansamblu, de subansambli, desene de 2 parte serisa compasa din: MET BBE Ne CS Catron de fabricar, de mont per in funtine, increare, exposes, insetinere, nore de executic; tehnica securit ii muncii, lista pieselor de schimb). ‘Studiul organelor de masini (de uz general) se refer la urmatoarele: organele de asamblare (demontabile, elastice); organele migedrii de rotate (osii si arbor, fusuri,lagire, cuplaje); “organele transmisiilor mecanice (rofi cu fricfiune, angrenaje, transi prin lanfuri prin curle transmis‘Standarde Standardele: norme obligatorii ce cuprind prescriptii unitare dupa care se desfasoara activitatea economica. In cadrul activitatilor ingineresi standardele: sunt unificarea si tipizarea produselor atat din punct de vedere dimensional cat si al conditiilor de calitate. Datorita marei for diversitati, OM sunt: (OM standardizate (OM care se adopta); ‘OM nestandardizate (OM ce se calculeaza si se proiecteaza). Standardele romanesti: STAS (SR). Standardele straine: ISO, DIN, ASTM, ASM, GOST. “Materiale utilizate in construcjia organelor de m: In constructia OM de uz general: Fontele (in stare tumata, prelucrate prin aschiere) au costuri mai mici éecét ofeturile: fontele cenusi, simbol: Fetor, [MPal: F100, Fe 150, Fe 200, Fe 250, Fe 300 + fontele cu grafit nodular, simbol Fgn +Btor, [MPa]: (B = bainitica): Fgn B800, Fgn B900, Fan B1000, Fen B1100 + fontele maleabile, albe (Fma 350), negre (Fmn 300) si perlitice (Fmp 450) + foniele refractare, austenitice, antifric\iune Ofelurile (tumate, deformate plastic, sudate, prelucrate prin aschiere) ofelurile carbon de uz general (in stare normalizati, laminate - OL): pentru constructii mecanice: OLS0, OL60, OL70, pentru construct sudate de wz general, la care producatorul garanteaza sudabilitatea (%C < 0,25) si clasa de calitate (CC): OL32.1, OL34.1, OL37.1, (CC: 1, 2, 3), OL44.2 (C2, 3, 4) + oelurile carbon de calitate, (in stare laminata - OLC): OLC10, OLCIS, 6(0L.C20, OLC25, OLC35, OLC4S, OLCSO, OLCS5, OLC60 oteluri carbon turnate in piese: ‘gel (or si A): OT500.1, OT550.1; 2 (or, A, 60); #3 (or, A, oc, KCUsmo2) ofeluri pentru tevi fara sudura : OLT35, OLT45, OLT6S ojelurile slab aliate cu 1 EA (cresterea or: Cr sau Mn), cu 2 EA i) si cu 3 BA (cresterea or :Cr, (cresterea or : Cr, Mn si creterea calibilitati Ni Ma, eresterea calibiltati Ni Si si prevenirea fraglitai la revenire: Mo). + ofeluri pentru arcuri: carbon (OLCT0A) si slab alate (S6Si17A) + ofeluri pentru seule: carbon (OSC8) si aliate (C= 1 96) cu Cr, W, Mn rezistente la uzare (la rece sila cald), la socuri (Rpt, Rp2) + oeluripenaru rulmensi: RUL 1, RUL 2 ofelurle austenitice manganoase (pumate in piese) cu rezistenta deosebita la wrare; + ofelurileinoxidabile turnate in piese + ofelurile reractare $i anticorazive turnate in plese Materialele metalice neferoase: pentru. = ereste conductivitatetermica gi eletricd; = ereste comportare Ia ware, = creste rezistensé Ja coroziune: bronzuri (Cu-Sn), alame (Cu-Za) sau eu Al, Pb sin); = creste costl Metalurgia pulberilor: 0 mare gama de produse obtinute din Pb. ‘Nemetale: Materialeceramice, mat. sticloase, mat. fibroase, cauciueul, materiale plastice.Criteriile de baza ale calculului organelor de masini 1. Criteriul rezistentei (la solicitiri statice sau dinamice, simple sau compuse). In functie de simultaneitatea actiunii lor, solicitarile mecanice pot fi: solicitari simple (Gntindere, compresiune, incovoiere, rasucire, forfecare, contact ete) si solicitari compuse Se introdue notiunile: - fensiune nominala: reala (efectiva), de calcul din RM la 0 solicitare simpla; - fensiunea echivalerta: reala (efectiva), de calcul din RM la solicitare ‘compusa CCiteriul rezistentei se poate aplica pentru calculul la: - solicitari admisibile, compara , on cu ca (ingineria mecanica); - solicitari la tari limita, compara on ou oe (ingiuesia civil) i admisibile: - pentru solicitari simple (incovoiere sau rasucire) : orca sau tn Sta = pentru solicitari compuse (incovoiere + rasucire) tensiumea echivalenta: oe cy 2. Criteriul de rigiditate 3. Criteriul de stabilitate la diferite solicitari urmareste evitarea pierderii stabilitait la diderite solicitari (flambaj, voalarea etc), in special pentru constrctii cu rigiditate scazuta (arbori luni solicitai si la forte axiale, pereti subtiri etc). De cele mai multe ‘ori aceasta conditie se pune sub forma unei relatii de ordine dintre incarcarea nominala si incarcerea critica rezultata dintr-un calcul de stabilitate, 4. Criteriul de rezistentl Ia uzura: evitarea uzuri pronuntate ale OM in special pentru cele care formeaza ajustaje, fapt duc la creserea jocurilor , cresterea soliciterilor dinamice. 5. Criteriul de stabilitate la vibrafii: evitarea efectelor éaunatoare ale vibratior si {in special a fenomenului de rezonanta, pericol existent la OM de rotate (arbor, osii). 6. Criteriul de asigurare a ungerii:limiteaza presiunile 7. Crtiteriul de incilzirii: evitarea scoateri din uz a OM cu suprafete in. contact aflate in miscare relativa datorita incalzii tare: ‘8. Criteriul reciclarii : penuriei de materii prime duce la conceptul de productie urabit ‘9. Criteriul ecologic: care umaresteevitarea poluarii medi 9Etapele de proiectare ale organelor de masini 1. Studierea conditlor de exploatare. 2. Stabilirea incarcarilor rele, 3, Stabilirea crterillor de calcul ce vor fi uilizate, a ipotezelor si a modetului de calcul. 4, Adoptarea rationala a materialelor. 5. Stabilirea propritailor mecanice necesare ale materialelor 6, Predimensionarea din conditia de rezistenta a OM. 7. Proiectarea formei constructive preliminare a OM. 8. Verificarea formei constructive alese Ia celelalte condi eriteri) de calcul. 9, Definitivarea formei constructive a ansamblului si desenelor de executie. 10, Intocmirea documentatiel de executie, 11. Intocmirea programului de recilare a materalului dupa iesirea din wz. ‘Criterii pentru adoptarea coeflclentutui de sigurangi admisibil la organecle de ‘masini de wz general Coeficientul de siguranta admisibil, (preseris), c, duce la nivelul de securitate pentru OM proiectat. Nivelul de siguranta este in functie de importanta constructei si alti factor Coeficientul de siguranta admisibil, folosit doar 1a aplicarea criteriului de rezistenta pentru: - determinarea tensiunilor admisibile, in calcutul de predimensionare; = compararea cu coeficientul de siguranta nominal, in caleulal de verificare. Coeficientul de siguranta admisibil la OM de wz general, daca mu este impus este: 10vunde: = ¢q)~coeficent de siguranta partial care depinde de materialul utiizat: 1,7 pentru oteluis 43, pentru fonte; «= cq; ~ coeficient de siguranta partial este in flnctie de important OM in _ansamblul masinii proiectate si de gravitatea distrugeii provocate la deteriorarea OM rrespectiv: Cay = 1.0.13 0.1.1; ~NU-oprirea masini si NU-aecidente; | 1.1.2 = DA-oprirea masini si NU-accidente; 2.1.3 ~ DAcoprirea masini si DA-accidente; = covficient de siguranta partial care depinde de ipotezele de calzul, eal LL 3: - cad ~ coefcient de siguranta partial care depinde de caracterul sarin a4 = Dd 33 ‘Stabilirea tensiunilor admisibile pe eategorii de soictivi particulare Calculele de rezistenta due la predimensionarea OM precum si tensiunile admisibile la solictarile respective. Pentru simplificarea calculelor, care duc la soliitirilereale ce apar in OM proiectate, se fine seama de modul de variatie al acestora in timp, ele pot fi incadrate inte-una din cele tei solicitari particulae: + solictare starica (pseudostatica) cu un ciclu de soictare pulsant poztiv (Ds + solicitare dupa un ciel de solicitare pulsant mul (U1); solicitare dypa un ciel de solictare alteant simetric (I). nANSAMBLARI Orpanele deasamblare servese la fmhinarea elementelor care compiin « mains, 1un mecanism, dispozitiv sau alte constructi metalice. Organele de asamblare folosite in construcfia de masini pot fi grupate astfel: ~ Ansamblari demontabile + prin forma ~en filet ~eu pene; - eu caneluri ~cu stiftri si bolus ~ cu suprafete profilate - prin forfe de frecare: ~ cu elemente intermediare: (arcur, insle profilate, saibe si bucge elastice); - fir8 elemente intermediare: 8) cuclemente de strangere: surubur, cleme; b)cu stringere directs; ~elastice (cu arcuri; ~ Ansambliti nedemontabile: - prin nituire; ~ prin sudare; ~ prin lire; - prin incleiere. Asamblirile demontabile permit montarea si demontarea repetati a pieselor firi distrugerea clementelor de legituri, pe cnd cele nedemontabile necesiti distrugerea parfalé sau total a lor. La asamblirile prin forma sunt nevesare modificari ale sec:iunii elementelor asamblate, modificri care produc schimbati in liniile de forts, duc la concentriri de tensiune si slibese rezistenta asamblarii, permit totusi un montaj simplu si in uncle 2cazuri (pene paralele, caneluri, arbori profilaji,filete) oferi posibilitatoa deplasirii relative a clementelor asamblate, Asamblarea prin forte de frecare pistreazi forma circular a elementelor -asamblate si transmite sarcinile prin frecarea dintre suprafejele in contact, fie c& ‘exist sau nu clemente intermediare, ‘Asamblarile cu elemente intermediare au dezavantajul c& piesele intermediare rmiresc preful de cost si ci trebuie ca pe suprafifa de contact si nu pitrunda lubrifianti, iar dup un timp, clementele elastice se deformeaz plastic si se demonteaza grew. Asamblirile fir% elemente intermediare, dar cu elemente de stringere, asigur’ ‘transmiterea directi a incircdrilor, insi necesiti elemente de stringere care in majoritatea cazurilor dezechilibreazi asamblarea. Asamblirile prin stringere direct se realizea7i prin prelucrarea pracish a ‘elementelor asamblate astfel ca dferena lor de dimensiuni si corespunda ajustajelor presate BVarianta constructiva din figura 13 este 0 combinatie intre solutiile constructive deja prezentate; in acest caz surubul este numit prezon. siguranta Este evident ca variantele din figurile 1.2 si 1.3 se folosese atunci cénd nu este posibil avcesul pentru stiingerea usablarii dec&t pe o singura parte. ‘Asamblarea din figura 1.4 are particulartatea ca piesele strinse, pe lénga rolul functional, sunt si piulita, respectiv contrapiulita, sistem care confera asamblarii siguranta contra autodesfuceri. Piese asamblate (dar si piulita si contrapiulita)1, ASAMBLARI DEMONTARILE: 1.1 Asamblari filetate. Suruburi de miscare LL Generalitati ‘Asammblarile filetate sunt alcatuite, de regula, dint-un surub si o piulita avénd rolul solidarizarii (stringer) anumitor piese; pentru asigurarea impotriva, blarea este prevazuta cu un element de siguranta ~ o saiba ‘Grower, de exemplu - ca in figura 1.1 in figura 12 este prezentatavarianta la care lipseste pulta, una dinte piesele stranse avnd o gaura filetata.1.1.2 Rolul funetional al sistemelor filetate Dupa modal de utilizarea sistemelor filetate, sunt intalnite numeroase aplicati ‘asa cum rezulta din Tabelul 1.1. ‘Tabelul 1.1 samblari de strangere find in esenta o aplicatie planului inclinat, filetul hmplificarea fortei aplicate btringere [Daca pasul este foarte fin si precis)Micrometrul favansul surubului permit aterializarea/masurarea fungimi 161.13 Avantajele asamblarilor filetate Printre avantajele cere ale sistemelor filetate, in comparatie cu alte asamblari demontabile, pot fi enumerate urmatoazele : ~ montare/demontare usoara; - gabart redus; ~ transmit solicitari foarte maris ile realizari constructive diverse; ~ sunt posi ~ executie ieftina si usoara; - posibilitatea transformarii miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers. 1.1.4 Dezavantajele asamblarilor filetate Sistemele cu filet prezinta citeva dezavantaje importante de care trebuie sa se ‘tina seama atét la montaj cat si fn exploatare: - tensiuni suplimentare datorita concentratorului de eforturi care este filetul; - suprasolicitare datorita strangerii necontrolate; ~ astodesfacere datorita strange ~nandament seazut; - necesitatea asigurarii contra autodesfaceri. insuficiente sau necontrolate; Dintre neajunsurle prezentate, cel mai important este pericolul muperii -surubului, datoritatensiunilorsporite din tija filetata; filet este unul dintre cei mai ppericulosi concentrator’ de tensiuni115 Particularitati constructive Filetul este o nervura elicoidala dispusa pe o suprafata cilindrica sau conica. Tiletul constituie partea caracteristck a surubului, si poate fi clasificatastfel: 1. Dupa forma, in sectiune normala,fitetul poate fi 1. Triunghiular - cu rol de stréngere sau de fixare. Filetulteiunghiular poate fi metric, cu unghiul profilului de 60° (figura 1.5), standardizat prin SR ISO. 724-1996 (simbol -M); ~ Withworth - in toli, cu unghiul profilului de 55°, pentru asamblarea. tevilor fara etansare, standardizat prin STAS 8130-88 (simbol - G); - Withworth - in toli, cu unghiul profilului de 55°, pentru asamblarea. ‘evilor cu etansare, standardizat prin STAS 402-88 (simbol - R); Filetul in toi este utiizat, in general, pentru asamblarea tevilor si armatucilor prin care tree fluide sub presiune, mi wim Diametrele surubului a surubului si piulitei2. Fierastrau, cu unghivl profilului de 3° ~ pe fata activa si de 30° pe fata opusa, 'STAS 2234-75 (simbol - S), pentru suruburi de miscare (figura 1.6). Filetul este caracterizat print-un randament relativ ridicat, find recomandat pentrs sarcini aplicateinte-unsingur sens 3. Trapezoidal, c1 unghiul profilului de 30° (figura 1.7), STAS 2234-75 (simbol - ‘Tx)-—pentru surubari de miscare la care incarcarea poate fi aplicata in dublu sens. 4, Rotund, filet format din arce de cere (figura 1.8), STAS 668-86 (simbol - Rd). Se utilizeaza la cuplele gamniturilor de cale ferata, datorita faptului ca prezinta un foarte ic concentrator de tensiuni si ea nu se blochesza chiar in conditiidificile de mediu: »praf sau umezeala, Tot filet rotund este si filetul Edison (simbol ~ EB) utilizat la socluri ei dull Filetal rotund este caracterizat printr-o foarte usoara manevrabilitate. 5. Patrat, filet cu profilul spireipatrat (figura 1.9). Are randamentul mare; frecarea siEste evident ca, in cazul filetului cu pas mare, randamental cuplei cinematics cate ridieat, dar apare pericolul desurubarii cub sarcina. in acest caz, asamblarea trebuie prvazuta cu mijloace de autoblocare. IL Dupa sensul de infasurareexista: = filet pe dreapta; filet pe stinga. Cele mai des intélnite sunt filetele “pe dreapta” usor manevrabile, prin ‘obisnuina. Pentru evitarea utlizarit butelilor de aragaz de care copii, de exempli, sobinetele respective au filet “pe stinga”. De obice, filetul se infasoara pe corpur cilindrice, pentru capetele tevilor din industria petroliera se realizeaza un filet infasurat pe suprafete tronconice, pentru asigurarea conditilor de etanseitate. [IL Dups forma si roll functional filetee pot fi 4) de fixare, respectiv de strangere de obice filet triunghiular, 1) de stringere gi etangare, pentrafevi(fletultriunghiular fir joc la -vrfuri fileul conic) cu rol de a crea tensiuni inte piese gi deci dea etanga diferite medi, de a transmite diferte fore sau momente; ©) de migcare (filetul dreptunghiular, trapezoidal in forma de feristru, rund); 4) de reglaj — pentru fixarea pozitei relative sau stngerea ulterioard in scopul eliminérii jocurilor dupa uzuri (suruburile de reglare ale penelor siniilor miei ale strungurilor); «) transformare de forte periferice mici in forte exiale mari (prese, -organe de inchidere, menghine); {) miisurare (mierometrul. 1V. Dupé numérul de inceputur: 8) cuunsingur inceput b) cu mai multe inceputuri (la suruburile de migcare pentru ‘imbunifirea randamentului. aV1.1.1.2. Elementele asamblirii prin suruburi Caracteristcile geometrice ale filetului se prezintiin figura urmitoare: Axa sumbului si piulitei Elementele geometrice ale unui filet sunt standardizate (STAS 3872), ele find: ~ profilul ; ~ unghiul la varf ; ~ pasul ps = mumarul de inceputuri i = diametrul exterior d: D; = diametrul interior dD); ~ diametral mediu dz: Das ~ naltimea profilului primitiv (generator) pentru filetul metric 8660 p); ~ nphimea efectiva Hi: ~ sensul de infagurare (dreapta, stinga) ; ~ unghiul de infigurare B (inclinarea elicei) top =P wdSe observ cl desGigurind spira, unghiul lancurlor are marimea fi, A; sau 8 sdupi cum este determinat de diametrul interior a, mediu d; sau exterior d: Ps webs = ay ep <2 P 6. -2 Jn calcule,wnghial fixe consider totdeauna fn raport cu diamctrul medi ds. Interschimbabilitatea este asigurata atunci cnd, pentru guruburile de aceleagi {el side acecasi mirime, sunt respectate dimensiuile date prin standarde peat: d di), dy, psi Observatie: Dimensiunile diametrelor surubului di, ds, d respectiv Dj, D; D difera intre ele (pentru acelasi diametru) mumai prin valoarea toleranjei, avind ‘aceeasi cot nominald. 1.1.7 Materiale si tehnologie de fabricare a filetelor Pentru solicitari reduse si pentru utilizari de mica importanta se recomanda: ‘OL 37, OL 42 (STAS 500-80, mai ales daca prelucrarea se face prin rulare. 2B{n cazal solicitarilor medii ~ OL 50 sau OL 60 (STAS 500-80), dar si OLC 35, (OLC 45 cu tratament termic de imbunatatire (STAS 880-80). i ridicate si importanta deosebita (suruburi pentru industria de aviatie si la constructia automobiletor) se folosesc oteluri aliate: 45Cr10, 33 MoCr11 (STAS 7991-80). in cazul in care suruburile sunt expuse coroziunii, respectiv temperaturilor {nalte se uilizeaza oteluri inaxidabile ca de exemplu 10 Cr 130-90 (STAS 3583-87), respectiv 12 Ni Co Cr 250(STAS 1523-80). ‘Aliajele speciale - AmS8, ALMg sunt potrivite pentru suruburi care sunt utilizate la aparatura electroteinica. Piulitele se executa din otel fosforos (OLF) STAS 8949-82, OLC 35, bronzuri si fonte antifrctiune Tehnologia suruburilor este aleasa in functie de seria de fabricatie si de -precizia necesara asamblari. Exista,astfel, urmatoarele posibilitati tehnologice: 1 - Executie manuala: tarod pentru piulita, filiera pentru suru Pentru soli 72 - Filetare pe strung ~ cutite normale seu cutite-disc-circulare care pot avea unul sau mai multe varfuri active. Dezavantajul metodei este dat de uzura sculei care altereaza, la preluerari multiple, geometria filetuli. 3 -Filetarea prin frezare — cu freze dise sau freze pieptene. Fiind foarte productiva, se foloseste pentru degrosarea filetelor adénci la care urmeaza finisarea pe strung, Pe masina de frezat,finisarea ar fi imprecisa datorita vibratilor. ry4 - Filetarea prin vartej utilizeaza masini speciale cu seule rotitoare cu turatii de 1000, 3000 rot/min, piesa - semifabricatul rotindu-se cu 100 , 300 rov/min. Deoarece centrul de rotatie al cuttului nu coincide ca celal piesei (figura 1.11), nu se detaseaza 0 aschie continua ci aschii scurte, subtri. Din acest motiv nu se produce incalzirea excesiva a sculei, iar precizia este ridicata si productivitatea la fl 5 - Reetificarea filetului ~ in special la filete cu profil inalt ~ filete de ‘miscare sau pentru suruburile motoarelor de avioa. Rectificarea se face cu pietre abrazive disc sau pieptene. 6 - Filetarea prin rulare ~ filetul este imprimat prin refularea partiala a materialului semifabricatului. Se folosesc role de otel care au ca profil negativul filetului. Surubul astfelrulat are o rezistenta mai mare la oboseala,,fibrajul” sectionat ca la strunjire 25BLAS BS Filet strunjt Filet rulat ‘Misurarea filetelor Filetele interioare si exterioare se ari cu ajutorul calibrelor. Astfel, pentru verificarea filetelor interioare se uilizeaza calibre tampon iar pentra verificarea fileelor exteioare se uilizeaza calibre inel. Calibrele tampon si ine! sunt de 2 tipuri: trece (I) si mutrece (NT) (engl. Go respectiv NoGo). Majoritatea verificarilor filetelor se fac cu ambele tipuri de calibre (exceptand uncle tipuri de filete care se verifica doar cu un singur tip de calibra), Calibrele tampon de Fy=R+Hy Fr=n-(f +H) 2Phyg <0 = B-R-H=0 H.-cosBa F-sinBp—-(Fp +H) =0 H cosy ~F-sinp —-(F-cosBy +H-sinBa)=0 sinfy | w-co0By ‘05fq— Hsing Observatie asupra coeficientulut de frecare Coeficientul de frecare j se inlocuieste cu tangenta unghiului de frecare . Teswhy > ue > tgo=n {nlocuind coeficientul de frecare cu tangenta unghilui de frecare fn reafia Ii H, se obfine expresia forfei H, necesara pentru impingerea corpului pe planul inclinat_ ‘sau altfel spus, pentru deplasarea piulitei pe gurub (ingurubare). H=Hys =F -tg(82 +9) Cum unghiul de infisurare Beste mic, B <7?... 8, fora H va fi Hips = (0.16.. 17)-F 30La desfacerea plulifel ca si la cobordrea corpului pe planul tnclinat, forya de ‘recare igi schimba sensul, in acest caz forja H find inlocuita cu Hag.~F-te82-9) ir strngere iis pe grb, weve vas un moment eae pent let pt expe: Mins 4 Mus =F-F--tel62 +9) Jar pentru desurubare, expresia momentului va fi La filet triunghiularforfa de frecare va fi: Reon, . Cu aceasta interpretare, pentru filetul cu profil patrat relafiile rimén valabile si pent filetul cu profil triunghiular, cu condifia inlocuirii coeficientului de frecare jt cup’ sia lui cu of (g' =arctg 1). His =F -te(P2 +9) Has =F -te(82 -0') 4; ,) F020) -2te(-o) Facdnd o analiza a influentei unghiului de frecare asupra forfei tangentiale HH se constati c& Mins Maes = Hionund hse 3Relajia dintre 8, si @ ne spune faptul c¥, conditia de autofiinare este indeplinita. Autofrdnarea se poate pierde la guruburile de migeare cn mai multe inceputur. Hrotund 0, in care rezulté valoarea forfi de prestringere Fy =K-(-)F Coeficientul de siguranfi K se alege in functie de modul de variate a fort de exploatare; se recomand: K=1,3...1,5 ~ dae’ forfa de exploatare actioneazi static; K=1,5...4,0~dact forfa de exploatare actioneaz variabil in timp. Determinarea coeficientului x, de repartizare a forfei de exploatare. Modul de repartizare a forfei de exploatare pe surub si pe piesele asamblate este o problema static nedeterminati, pentru rezolvarea creia se apeleazi la 0 ecuatie de deformati si anume la egalitatea dintre deformatia surubului si decomprimarea pieselor asamblate {in faza de exploatare 8, = 8, Plecénd dela rlatia lui Hooke 56sent etn frn de exptare LE ‘iar din egalitatea acestora se objine relatia de determinare a coeficientului de repartizare a sarcni Cu relatia anterioar, forfatotald care solicitd surubul este F,=Fy+— F, +e, jar forja care apasi asupra pieselor asamblate este Relafile,forfei totale care soliciti gurubul si fori care apasi asupra pieselor asamblate, permit evidentierea urmatoarelor concluzi 1, dacd suruburile sunt elastice (Figiditatea acestora este redusi), forta suplimentard F se reduce, comparativ cu situafia cénd guruburile sunt ‘mai rigide. In aceastsituafie, rezulté guruburi de dimensiuni reduse, dar cexisti pericolul pierderii etangeitifii deoarece componenta (I~ )-F reste; 2, dacd guruburile sunt rigide, fora suplimentari 1F creste rezultind suruburi de dimensiuni mari, dar nu existi pericolul pierderi etanseitiii deoarece componenta (1 ~ x)-F scade in valoare. Practic, asigurarea ctangeitati se obtine prin urmatoarele misuri tehnologice si de exploatare, dintre care mai importante sunt: alegerea factorului 7 in intervalul 1=0,2..03; alegerea corecti « rugozititi suprafefelor pieselorstrinsefinnd seama de faptul ci la valori mati ale rugovtiit acestea se deformeaza in timp micgorind aplsareareciprocd dinte piese; cu eresterea numarului de suprefee, prestringerea se 2menfine mai greu in timp; prezenfa gamiturilor elastice contribuie, uneori, decisiv la asigurarea unei etanséri bune. Pe liingé aceste misuri tehnologice si constructive, prestringerea mai este influenjati de temperatura de functionare a asamblirii, de deformariile plastice ale ‘surubului gi pieselor strinse, dar si de locul de aplicare a sarcinii de exploatare. in exemplul prezentat anterior s-a considerat ci forfa de exploatare actioneazi a capatul surubului, caz rar intilnit in tehnicd. De cele mai multe ori punctul de ~ aplicajie al fore de exploatare diferd de cazul prezentat anterior. Pentru explicafii considerim c& forja este aplicata intrun punct situat la distanga nl faf5 de capul surubului (acest punct, este stabilit de fluxul de forti). Ca atare, dupa aplicarea forfei de exploatare, piesele nu sunt decomprimate pe intreaga lor lungime /, ci o parte nl se decomprima, iar cealalta parte (I-n)! se comprimé suplimentar. ly ‘Alungirea suplimentari a surubului si comprimarea suplimentara a porfiunii de Tungime (> 3, rgc sb aciaen frei °F, iar decomprimarea parfii nl a qsamble : piesclor asduntale se produce sub actiuneaforei (1 2')-F. Din relatia detormatiilor unde: = 8,.- comprimarea suplimentaré a portiunii de lungime (I-n), 8= §,.decomprimarea portiunii de lungime nl “Tindnd seama de legiture dintre rigiitai si deformatit Bp = 0-2) F = . & Rezult coeficiental de repartizare a sarcinii pe surub gi pe piescle comprimate in continuare se prezinta cdteva exemple de asamblairi si recomandari pentru valorile coeficientului de aplicatie a forte n - asamblare cu gurub si piulits la care punctul de aplicafie al fori este departe de planul de separatie (caz nerecomandat), 10,7; ~ asamblare cu gurub si pili cu punctul de aplicatie al forei mai aproape de planul de separate, 10, 59De reguld, se calculeasi mui inldi cueficieul x gi apod, functie de soluyia constructivl aleai, se stabilestevaloarea coeticientului n respectv 7 Rigiditatea surubului c, se determini in funcfie de constructia surubulu, fiecare portiune de diametru dj si lungime fy fiind considerate elemente elastice legate in serie. fn plus, se tine seama gi de rigiditatea capului gurubului si a piulitei, prin considerarea unei portuni de gurub de diametru egal eu diametrul nominal si 0 Iungime de 0,4 d, espectiv de portiunea pri filetate care se ingurubeazA in piulis, prin considerarea unei portiuni de diametru egal cu diametul interior al filetului si 0 Iungime de 0,5 Pentru o portiune iy, de secfiune Ay rigiitate c, se determina cu relatiapentru portiunea capului surubului, respectiv pentru piu, rigiditatea este As-Es a: “Oey = AEE, = 04d iar pentru portiunea pari filetate ingurubatd in piulié rigiitatea est reault Rigiditatea pieselor asamblate c, se determin cu mai multi dificuttate, deoarece trebuie stabiliti, in prealabil, volumul de material care participi la ‘ransmiterea sarcinii, adic& volumul de material care se deformeazi sub actiunea sarcinii. Dacé dimensiunile transversale ale pieselor strinse Z, sunt mai mari decat diametrul de asezare a capului surubului da, respectiv deschiderea cheii capuluit 6