You are on page 1of 6

Istoria pădurilor din

România
,,Când priveşti munţii noştri acoperiţi
cu păduri, fără să vrei te gândeşti la
VEŞNICIE…’’
( Constantin C..Giurescu )

Pădurea ţinutului carpato-danubian în
vremurile neguroase ale preistoriei era mult mai
întinsă decât astăzi, acoperea nu numai munţii,
dar şi dealurile şi o mare parte a cămpiei…

În anii 75 – 74 înainte de era noastră, proconsulul Macedoniei, C. Scribonius
Curio, atingea cu armata sa Dunărea în faţa Banatului – după alţi cercetători în faţa
Olteniei sau a Teleormanului – dar nu îndrăznea să treaca fluviul: s-a temut, după
spusa istoricului antic Florus ,, de ,,întunecimea codrilor" ( "Curio Dacia tenus
venit, sed tenebras saltuum expavit" ). A îndrăznit un alt general roman, Cornelius
Fuscus, pe vremea împaratului Domiţian, în anul 87 e.n., dar îndrăzneala i-a fost
funestă. Armata lui Decebal l-a surprins în locuri grele, în mijlocul pădurilor, şi, în
lupta care a avut loc, Fuscus a pierdut întreaga sa oaste, el însuşi căzând pe locul
bătăliei. In timpul războaielor dintre Traian şi Decebal în anii 101 - 102 si 105 – 106 ai
erei noastre, regele dacilor a avut ca aliat pădurea ; columna ridicată de împărat la
Roma arată în mai multe locuri pe daci luptând lângă padure. Istoricul antic Cassius
Dio, ne dă detalii asupra războaielor dintre daci şi romani, afirmând că, după o luptă
grea în Banat, în care ambele oştiri avuseseră pierderi. Decebal, spre a induce în

1

de departe. spre a da impresia. până dincolo de Ploieşti. de comparat cu . unde se legau de pădurea de luncă a fluviului. încă o oştire. că mai are în rezervă.Deliormanul" din sudul Dobrogei avand acelaşi inteles în turca mai nouă. care mergeau spre miazănoapte.. osmanliie. ajungeau până la Dunăre.al cărui nume în limba cumană.. adică veche turcească. Codrul Vlăsiei – Bucureştii vechi Codrul Vlăsiei 2 . incluzând viitorul codru al Vlăsiei.eroare pe romani. Basorelief 1 – Columna lui Traian Basorelief 2 – Columna lui Traian Cu greu ne putem face o imagine despre întinderea pădurilor acum două milenii. Spre miazăzi. Unde se înalţă azi Bucureştii erau păduri întinse. înseamnă . a pus să se taie copacii unei păduri tinere la un stat de om şi i-a camuflat cu arme dacice.pădure nebuna". La fel în regiunea Teleormanului.

În Muntenia sau Ţara Românească. cu excepţia Bărăganului şi a stepei Burnazului. afirma că . Moldova avea codrii uriaşi ce acopereau dealurile şi coborau pâna la varsarea Siretului şi Prutului. existau păduri mari ce o despărţeau de vasta câmpie a Dunării şi a Tisei. Un foarte bun cunoscător al pădurii. regretatul Emil Pop.. trebuie să fi fost acoperit altadată în proporţie de 60-70 % cu păduri.pământul românesc.’’ Codrii seculari de la Slătioara – judeţul Suceava 3 . puteai să mergi de la munte până la Dunăre numai prin codri. Deliorman În Transilvania.

de fortareaţă sau de cetate din cauza pădurilor impenetrabile o întâlnim la diferiţi scriitori străini. Codrii seculari de la Slătioara – judeţul Suceava Banatul central şi de răsărit era acoperit de păduri.Reşiţa Această descriere. pădurile lui au fost greu accesibile formând o fortăreaţă naturală. în secolul al XIII-lea. Maramureşul era în întregime păduros şi până târziu. cât 4 . bălţi pe care romanii le numeau "album". referindu-se atât la Transilvania.doar spre apus se întindeau câmpia şi bălţile provocate de revărsările Tisei şi Timişului. Codrii Banatului de odinioară .

pentru diverse unelte. iepurele asigurând carnea necesară şi. zvârlugele etc. loboda sau stirul. lostriţele. Monoxila 5 . jir se scotea şi ulei. păstrăvii. s-a putut păzi de invaziile şi de prădăciunile tătarilor". totodata. ghebe. Să nu mai vorbim de peştii pâraielor de munte. ale cărei foi ca ale mărgaritarului. precum şi pentru plute şi bărci… Acestea din urmă constau adesea dintr-un trunchi de copac scobit cu ajutorul toporului şi al focului – o "monoxilă" de genul celei ce poate fi vazută în Muzeul Marinei din Constanţa. precum bourul. zimbrul. adăugam lemnul pentru construcţia bordeielor şi caselor. Codrul . grausorul. întâlnită şi astăzi pe unele bălţi. lăptoşi.rolul pădurilor - Pădurea a fost de un mare ajutor populaţiei româneşti de-a lungul istoriei. de brad. căprioara. purul sau usturoiul salbatic). mânătărci. cerbul. ursul. sbârciogi etc. zglăvoacele. sub raportul alimentaţiei.frate cu românul .deoarece sunt foarte bine apărate de muţtii cei mai abrupţi şi de pădurile cele mai grele de străbătut…" O descriere a Moldovei făcută de un anonim catolic în 1587 afirmă că ţara e .acoperită cu dealuri şi păduri şi de aceea. sunt excelente primăvara. la piei şi la blănuri. pentru foc. nuci.. Călătorul Verancsis în secolul al XVI-lea afirmă că sultanul Soliman Magnificul – cel ce a sfărmat statul ungar în lupta de la Mohacs (1526) şi a ocupat apoi Buda – s-a temut să ocupe ţările romane . Fragii. precum şi frunze – leurda. O seama din animalele vânate.şi la Moldova. fiind întărită natural. papadia. boiştenii. blănurile şi pieile trebuitoare pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte.. măceşele şi fructele păduretilor erau folosite în alimentaţie. afinele. mistreţul. stevia – rădăcini şi seminte ( chimionul. dragaveiul. La alimente. lipanii. gălbiori. Pădurea oferea strămoşilor noştri tot soiul de ciuperci şi bureţi – vineţi de fag. zmeura. Din alune. murele.

pe lângă cel obţinut în mod natural de la copacii aprinşi de trăznet. după credinţa lor unele însuşiri magice. şi care avea. două lemne uscate. oamenii preistoriei au izbutit să-l obţină şi pe altă cale. de duritate diferită. ciobanii noştri. In legătura cu focul… trebuie subliniat faptul că. din epoca preistorica până astăzi. între ele. . Ne putem da pe deplin seama.Focul viu’’ Pădurile … trepte spre veşnicie ! Copacii …esenţe de divinitate !!! Pădurile…trepte spre veşnicie !!! Românul de altadată. de importanţa pe care a avut-o pădurea pentru străvechii locuitori ai ţinuturilor noastre. frate cu codrul ! Românul de astăzi ? 6 . încă. la începutul secolului trecut. tot cu ajutorul pădurii frecând repede şi îndelung. E aşa-zisul "foc viu" pe care-l mai făceau..