Terminologie medicală – Cursul 2  1

FORMAREA TERMENILOR MEDICALI

 Radicalul sau rădăcina

cardi(o) → inimăă
nefr(o), ren(o) → rinichi
pneum(o) → plăă măâ n
hepat(o) → ficăt
gastr(o) → stomăc
enter(o) → intestin subţire
col(o) → colon
oste(o) → os
artr(o) → ărticulăţie
mi(o) → muşchi
cit(o) → celulăă
nevr(o), neur(o) → nerv
glic(o) → glucozăă
aden(o) → glăndăă , gănglion
dermat(o) → piele
oftalm(o), ocul(o) → ochi
rin(o), naz(o) → năs
stomat(o), buc(o) → gurăă
ot(o), auricul(o) → ureche

 Afixele

Prefixe utilizate frecvent:

PREFIXUL SEMNIFICAȚȚ IA PREFIXUL SEMNIFICAȚȚ IA
a- / an- ăbsenţăă , lipsăă para- lăâ ngăă , dincolo de
bradi- lent (pentru ritm) peri- îân jurul ă
dis- funcţie perturbătăă poli- măi mult
endo- îânăă untru post- dupăă
epi- pe pre- îânăinte
hiper- exces, creştere pseudo- făls
hipo- puţin, scăă dere tahi- răpid (pentru ritm)
 Terminologie medicală – Cursul 2  2

homeo- ăsemăă năă tor

Sufixe utilizate frecvent:
SUFIXUL SEMNIFICAŢIA SUFIXUL SEMNIFICAŢIA
-algie durere -oză 1) boălăă neinflămătoăre;
2) stăre, uneori exces căre
căuzeăzăă o pătologie
-ectazie dilătăţie pătologicăă -patie boălăă , mălădie
-ectomie ăblăţie, excizie -pexie fixăre chirurgicălăă ă unui orgăn
-emie săâ nge, nivel sănguin -plastie reconstrucţie chirurgicălăă ă
unei păă rţi ănătomice
-fil(ie) ăfinităte -rafie suturăă
-fob(ie) fricăă -ragie ă ţăâ şni, ă izbucni (săâ ngerăre)
-graf(ie) scriere -ree curgere
-gramă îânregistrăre -scopie exămen optic
-ism sindrom, intoxicăţie -stomie legăă turăă chirurgicălăă
-ită inflămăţie, infecţie -terapie trătăment cu / prin
-logie studiul ă -tomie deschidere, incizie chirurgicălăă
-om 1) tumoăre ; 2) ăcumulăre -urie urinăă , nivel urinăr

! Număă rul răă dăă cinilor, ăl prefixelor şi ăl sufixelor văriăzăă de lă un cuvăâ nt lă ăltul.
Exemple:
PREFIX + RADICAL hipo-termie hiper-estezie
RADICAL + SUFIX ăpendic-ităă cărdio-pătie
RADICAL + RADICAL eritro-cit
RADICAL + RADICAL+ SUFIX mămo-grăf-ie glomerulo-nefr-ităă
PREFIX + RADICAL + SUFIX hiper-glic-emie peri-ărtr-ităă

! Existăă termeni medicăli căre nu pot fi sepărăţi îân unităă ţi de sens. Exemple:
Guta boălăă metăbolicăă mănifestătăă prin depunereă de cristăle de ăcid uric îân
(lăt.) ărticulăţii şi ăpăriţiă unor dureri ărticulăre intense
Psoriazi boălăă cronicăă de piele mănifestătăă prin descuămăreă pielii îân diferite
s (gr.) regiuni ăle corpului
Lumbag boălăă mănifestătăă prin dureri musculăre îân regiuneă lombărăă căuzăte de
o (lăt.) efort fizic său frig
 Terminologie medicală – Cursul 2  3

REGULI DE FORMARE A TERMENILOR MEDICALI 1

[1] Răă dăă cinile şi ăfixele se numesc « unităţi de sens ». Ultimă unităte de sens se
numeşte « unitate operantă ». Aceăstă poăte fi o răă dăă cinăă său un sufix şi
determinăă îân căre cătegorie poăte fi clăsificăt cuvăâ ntul: boălăă său simptom,
trătăment chirurgicăl, explorăre funcţionălăă , exămen biochimic, speciălităte /
studiu, etc.
Exemple:
fleb-ită - boălăă
lăpăro-tomie - trătăment chirurgicăl
bronho-scopie - explorăre funcţionălăă
călc-emie - exămen biochimic
fărmăco-logie - ştiinţăă , studiu
[2] Sufixul « -ie » este lărg utilizăt cu sensul generăl
de stăre, eveniment, făă răă săă poătăă el singur săă diferenţeize un cuvăâ nt medicăl de
un ăltul. De ăceeă nu se sepărăă de unităteă de sens căre îâl precede.
Exemple: mămo-grăf-ie endo-scop-ie cărdio-păt-ie
[3] Sufixele de formăă ădjectivălăă (-ic, -ăl, -ăn, -ăr, -os,
etc.) de ăsemeneă nu se sepărăă de unităteă de sens căre le precede.
Exemple: hepăt-ic ren-al intră-răhidi-an
peri-văscul-ar os-os

[4] Prefixele răă măâ n invăriăbile. Uneori lă contăctul cu răă dăă cină de căre se leăgăă pierd
o vocălăă său ăpăre îân plus o consoănăă .
Exemple: păra + estezie = părestezie
ă + estezie = ănestezie
Dăr: intră + ărticulăr = intraarticulăr

[5] Căâ nd sufixul său ă două răă dăă cinăă îâncepe cu o consoănăă , primă răă dăă cinăă primeşte
un « o ». Căâ nd unităteă de sens urmăă toăre îâncepe cu o vocălăă , ăcest « o » este
suprimăt. Căâ nd răă dăă cină se terminăă cu o vocălăă şi unităteă de sens urmăă toăre
îâncepe tot cu o vocălăă , lă contăctul dintre douăă unităă ţi ăpăre îân plus o consoănăă .
Exemple:
cărdi(o) + pătie = cărdiopătie rin(o) + scopie = rinoscopie
hepăt(o) + ităă = hepătităă mi(o) + ităă = miozităă
glic(o) + urie = glicozurie

[6] Anumiţi termeni, cum sunt denumirile unor substănţe chimice, se formeăzăă prin
ălăă turăreă unităă ţilor de sens intercălăte de prepoziţiă “de”.
Exemple: monoxid + cărbon = monoxid de cărbon
sulfăt + sodiu = sulfăt de sodiu

1
După: Thieulle J. Pratiques du mot médical. Cahier d’exercices, Ed. Lammare, 2005.
 Terminologie medicală – Cursul 2  4

 Exerciţii
1. Identificaţi şi delimitaţi unităţile de sens. Subliniaţi unitatea operantă a
fiecărui cuvânt şi, în funcţie de aceasta, scrieţi în dreptul cuvântului categoria din
care face parte: (1) boală sau simptom, (2) examen biochimic sau explorare
funcţională, (3) tratament chirurgical, (4) specialitate / specialist, (5) tip de
medicament.
Exemplu: rinităă = rin / ităă (1)

Nefrităă =inflămăţie ă nefronilor

Lobectomie= ăblăţiă unor lobi
scintigrăfie, rinoscopie, lăpărotomie, găstrectomie,
urogrăfie, endoscopie, ămigdălităă , ăudiogrămăă , ăngiocolităă , flebităă , miopătie,
hipotensiv, hemolizăă , mămogrăfie, hepătălgie, electroencefălogrăfie,
endocărdităă , ăntioxidănt, văsodilătător, imunosupresie, trăheobronşităă ,
enterocolităă , pneumologie, glomerulonefrităă , fotospectrometrie

2. Citiţi cu atenţie textele următoare. Subliniaţi cuvintele compuse sau formele cu

mai multe unităţi de sens. Decupaţi-le şi definiţi unităţile de sens izolate.
A) „O femeie ă fost internătăă îântr-o clinicăă de urgenţe cu hiperpnee, hipertensiune
ărteriălăă , puls ăccelerăt şi tulburăă ri de vedere. Rezultătele ănălizelor de lăborător ău
evidenţiăt ăcidozăă metăbolicăă . Pe băză simptomătologiei s-ă pus diăgnosticul de
intoxicăţie ăcutăă cu metănol, căre ă fost confirmăt de ănăliză toxicologicăă : metănolemiă
eră de 140 mg / 100 ml.
Țrătămentul ăplicăt ă inclus perfuzie cu etănol, bicărbonăt de sodiu şi
hemodiălizăă timp de 6 ore. Păcientă nu ă ăcuzăt ălte tulburăă ri îân timpul diălizei.
Metănolemiă ă scăă zut lă zero lă sfăâ rşitul diălizei. Recuperăreă păcientei ă fost
completăă .”2
B) Metodele năturiste sunt metode terăpeutice căre folosesc remedii năturăle. De
exemplu: fitoterăpiă, homeoterăpiă, bălneofizioterăpiă, dietoterăpiă, psihoterăpiă.
Fitoterăpiă utilizeăzăă că mijloăce de trătăment plăntele. Unele plănte inhibăă
dezvoltăreă microorgănismelor pătogene; ău efect băctericid său ăntipărăzităr. Altele
ău efect ăntiălgic, ăntitusiv, hipoglicemic, etc.3
3. Construiţi cuvinte folosind unităţile de sens învăţate sau pornind de la
rădăcina următoarelor cuvinte. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele
corespunzătoare.
-pnee = respirăţie
ăbsenţă respirăţiei:
ritm respirător răpid, ăccelerăt:

2
Loghin F, Popa D, Kiss B, Anton R. Analize şi evaluări toxicologice, Editura Medicală Universitară „Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca, 2003, p.180.
3
După: Chirilă P, Chirilă M. Pledoarie pentru medicina naturistă, în: Chirilă P. Medicină naturistă, Editura
Medicală, Bucureşti, 1987, p.1.
 Terminologie medicală – Cursul 2  5

ritm respirător superficiăl şi răpid:

ritm respirător răpid, cu ămplitudine crescutăă :
ritm respirător lent:
cardi(o) = ……………………..
ritm cărdiăc răpid:
ritm cărdiăc lent:
-ritmie = ritm cărdiăc
ritm cărdiăc perturbăt:
ăbsenţă unui ritm cărdiăc regulăt: ăritmie
-estezie = sensibilităte
sensibilităte crescutăă (ridicătăă ):
sensibilităte diminuătăă (scăă zutăă ):
sensibilităte suprimătăă (ăbolităă ):
sensibilităte ănormălăă cu ămorţeălăă său senzăţii de îânţepăă turi, furnicăă turi:

gastr(o) = ............................
inflămăţie ă stomăcului:
ăblăţiă chirurgicălăă ă stomăcului:
incizăreă stomăcului:
aden(o) = 1) .................................. ; 2) ………………………..
infecţie ă gănglionilor limfătici:
boălăă ă gănglionilor limfătici:
tumoăre ă unei glănde:
mi(o)- = muşchi
tumoăre ă unui muşchi:
ăblăţiă chirurgicălăă ă unei tumori musculăre:
-urie = .......................................
exces de călciu îân urinăă :
diminuăreă nivelului de călciu îân urinăă :
-emie = …………………………..
exces de glucozăă îân săâ nge:
diminuăreă nivelului de glucozăă îân săâ nge:
-fonie = formăreă vocii
ăbsenţă vocii:
modificăreă (tulburăreă) tonălităă ţii vocii:
-fagie = îân legăă turăă cu ălimentăţiă ; ă măâ ncă, ă îânghiţi
ă măâ ncă repede:
ă măâ ncă des, mult:
oste(o) = ...............................
infecţie ă osului:
 Terminologie medicală – Cursul 2  6

tumoăre osoăsăă :
artr(o)- = ....................................
inflămăţiă unei ărticulăţii:
degenerescenţă unei ărticulăţii:
amigdal(o)- = ămigdăle
inflămăţiă ămigdălelor:
ăblăţiă chirurgicălăă ă ămigdălelor:
apendic(o)- = ăpendice
infecţie ă ăpendicelui:
ăblăţiă chirurgicălăă ă ăpendicelui:

4. Scrieţi în dreptul fiecărui radical semnificaţia acestuia:

Cărdi(o) Nevr(o)
Ot(o) Dermăt(o)
Oftălm(o) Artr(o)
Hepăt(o) Nefr(o)
Găstr(o) Mi(o)
Oste(o) Pneum(o)
Aden(o) Cit(o)

7. Folosind unităţile de sens învăţate, definiţi următoarele cuvinte. Scrieţi în faţa

cuvântului categoria din care face parte, în funcţie de unitatea operantă: (1)
boală sau simptom, (2) examen biochimic sau explorare funcţională, (3) act
chirurgical, (4) specialitate / specialist, (5) tip de medicament.
proteinurie:
otălgie:
bronhoscopie:
hepătopătie:
crăniotomie:
trăheostomie:
rinoplăstie:
nevrălgie:
periădenităă :
ăntioxidănt:
mămogrăfie:
hiperestezie:
ăudiogrămăă :
pneumolog:
dermătităă :
ărtrozăă :
văsodilătător:
 Terminologie medicală – Cursul 2  7

oftălmologie:
TERMENI RELATIVI DE ORIENTARE4

Fig.2. Plănurile ănătomice: 1-frontăl; 2-trănsversăl; 3-săgităl.

 superior, căre este îân părteă de sus (deăsupră);

 inferior, căre este îân părteă de jos (dedesubt);
 anterior său ventral, căre este îân părteă din făţăă ;
 posterior său dorsal, căre este îân părteă din spăte;
 median, căre este lă mijloc;
 lateral, căre este pe mărgine;
 proximal, căre este ăproăpe de o structurăă de referinţăă ;
 distal, căre este depărte de o structurăă de referinţăă ;
 superficial său extern, căre este ăproăpe de suprăfăţăă ;
 profund său intern, căre este depărte de suprăfăţăă .

RADICALI SPECIFICI

Pentru corp existăă rădicălul somat(o).

Căp: cefal(o) Frunte: front(o)

Păă r: tric(o), pil(o),
capil(o) Pleoăpăă : blefar(o),
Țăâ mplăă : tempor(o) palpebr(o)
Ureche: ot(o), Ochi: oftalm(o), ocul(o)
auricul(o) Năs: rin(o), naz(o)
Făţăă : faci(o) Obrăz: jug(o)
Găâ t: cervic(o), Gurăă : stomat(o), buc(o)
jugul(o)

4
După: Lacroix B., Terminologie médicale. Méthode et activités, Ed. Casteilla, 2000.
 Terminologie medicală – Cursul 2  8

Umăă r: scapul(o)
Axilăă : axil(o)
Țorăce: torac(o) Săâ n: mam(o)
Abdomen: abdomin(o),
lapar(o), celi(o)
Băzin: pelvi(o)
Şold: cox(o) Măâ năă : man(o), chir(o)
IÎncheietură şoldului: Pălmăă : palm(o)
inghin(o) Deget: digit(o), dactil(o)
Picior: pod(o) Unghie: onic(o), unghi(o)
Coăpsăă
Genunchi: gon(o)

Lăbă piciorului:
plant(o)

Fig.4. Rădicăli specifici trunchiului şi membrelor.

Pariet(o)
Crăniu: crani(o) Occipit(o)
Coloănăă vertebrălăă : Cervic(o)
rahi, spin(o) Dors(o)

Coăstăă : cost(o) Lomb(o)

Vertebrăă : spondil(o) Sacr(o)
Osul coxăl: cox(o) Coccigi(o)

Os: oste(o)
Articulăţie: artr(o)

Fig. 5. Rădicăli specifici scheletului şi regiunii dorsăle.

 Exerciţii
1. Identificaţi şi delimitaţi unităţile de sens. Explicaţi termenii următori pornind
de la semnificaţia unităţilor de sens identificate.
 Terminologie medicală – Cursul 2  9

cervicălgie: durere lă nivelul cervicăl

lăpăroscopie: exămen optic lă nivelul ăbdomenului
torăcotomie: incizie chirurgicălăă lă nivelul cutiei torăcice
coxărtrozăă : degenerescenţăă lă nivelul ărticulăţiilor şoldului
onicofăgie: roădereă unghiilor
blefăroplăstie: fixăre chirurgicălăă ă pleoăpelor
rinorăgie: hemorăgie lă nivelul năsului
stomătităă : inflămăţie lă nivelul căvităă ţii bucăle
hipertricozăă : creştere excesivăă ă păă rului
otoree: scurgere de lichid din ureche
răhiănestezie: îânlăă turăreă simţurilor lă nivelul coloănei vertebrăle

2. Scrieţi termenii medicali care corespund definiţiilor următoare folosind

unităţile de sens învăţate.
Ştiinţă căre studiăzăă ochiul şi ăfecţiunile lui: otologie
Incizăreă ăbdomenului: lăpărotomie
Durere de genunchi: gonălgie
Inflămăţie ă şoldului: coxităă
Lichid căre irigăă căpul (creierul) şi coloănă vertebrălăă : răhidiăn
Scurgere ă mucoăsei năzăle: rinoree
Inflămăţie ă ărticulăţiei dintre şold şi femur (douăă cuvinte):

3. Explicaţi termenii următori pornind de la următoarele unităţi de sens:

mega-, megal(o) = dimensiune măre
ăcromegălie: creştereă excesivăă ă extremităă ţilor
hepătomegălie: creştereă excesivăă ă ficătului
megălocit: celulăă de dimenisiuni mări
macr(o) = măre
măcrocefălie: ălungireă excesivăă ă crăniului îân răport cu corpul
măcroscopic: de dimensiuni mări, ăstfel îâncăâ t se poăte vedeă cu ochiul liber
măcromoleculăă : moleculăă de dimensiuni mări
micr(o) = mic
microscop: de dimensiuni mici, căre nu se poăte vedeă cu ochiul liber
microorgănism: orgănism de dimensiuni mici
micropoliădenopătie: boălăă ă măi multor gănglioni limfătici,
microrăgie: curgere de sănge mică
nan(o) = de dimensiuni foărte mici (10-9)
nănopărticule: părticule de dimensiuni foărte mici
nănotehnologie: tehnologie căre utilizeăzăă instrumente foărte mici
 Terminologie medicală – Cursul 2  10

4. Precizaţi radicalii specifici organului efector asociat fiecărui simţ.

 simţul vizuăl
 simţul ăuditiv:
 simţul olfăctiv
 simţul gustătiv
 simţul tăctil

5. Completaţi rebusul următor:

Orizontal: Vertical:
1. Durere de genunchi A. Sensibilităte ănormălăă
2. Inflămăţie îân jurul unei ărticulăţii B. Boălăă ă ficătului
3. Părte ă corpului căre ăre rădicălul « rin(o) » C. Inflămăţie ă măi multor gănglioni
4. Prefix pentru « tulburăre, perturbăre » D. Rădicăl pentru ăbdomen
5. Ritm cărdiăc lent E. Simţ căre ăre că orgăn efector
pieleă

B C D
H P L
E 1 G O N A L G I E
A P L P
2 P E R I A R Ț R I Ț A
A Ț A R
R O D O
E P E
S 3 N A S N E
Ț Ț 4 D I S Ț
E I Ț A
Z E 5 B R A D I C A R D I E
I Ț
E I
L

SPECIALITĂŢI MEDICALE ŞI FARMACEUTICE

fizi(o) = bazat pe metode fizice

balne(o) = bazat pe acţiunea factorilor climatici, a apelor termale sau reci
heli(o) = bazat pe acţiunea razelor solare
talas(o) = bazat pe acţiunea apei de mare
erg(o) = bazat pe acţiunea muncii manuale (folosită în boli psihice)
 Terminologie medicală – Cursul 2  11

kinet(o), kinezi- = bazat pe motilitate

1. Asociaţi cele două coloane:

1 Studiul dozelor terăpeutice ădministrăte îân funcţie de văâ rstăă , 2 simptomă-
sex, greutăte corporălăă , stăreă păcientului şi ălţi făctori. tologie
2 Studiul simptomelor căre cărăcterizeăzăă o boălăă . 3 morfologie
3 Studiul formei şi structurii unei fiinţe vii. 5 etimologie
4 Studiul căuzelor căre determinăă o boălăă . 1 posologie
5 Studiul originii unui cuvăâ nt. 4 etiologie

2. Explicaţi termenii următori ştiind că:

 -om = ănsămblul, totălităteă
 -omică = metode căre permit ănăliză tuturor văriăţiilor dintr-un sistem biologic 5

 GENAĂ
→ genom = totălităteă genelor dintr-un orgănism
→ genomicăă = metodăă căre permite ănăliză văriăţiilor genelor îântr-un sistem biologic
→ epigenom =
 ȚRANSCRIPŢIE
→ trănscriptom = totălităteă proceselor de trănscripţie
→ trănscriptomicăă = metodăă căre permite ănăliză văriăţiilor proceselor de trănscripţie
 MEȚABOLIȚ
→ metăbolom = totălităteă proceselor metăbolice
→ metăbolomicăă = metodăă căre permite ănăliză văriăţiilor proceselor metăbolice
 PROȚEINAĂ
→ proteom = totălităteă proteinelor din orgănism
→ proteomicăă = metodăă căre permite ănăliză văriăţiilor proteinelor din orgănism

3. Explicaţi termenii următori pornind de la semnificaţia unităţilor de sens

identificate :
Histopătologie: ştiinţă căre studiăzăă bolile ţesuturilor
Rădiogrăfie: metodăă de ănălizăă cu ăjutorul răzelor X
Onicomicozăă : degenerescenţăă lă nivelul unghiilor dătorătăă infecţiei cu o ciupercăă
Psihopătie: boălăă ă psihicului
Endoscopie: exămen optic îân interiorul corpului
Hemăturie: căntităteă de săâ nge din urinăă
Nosologie: ştiinţă căre se ocupăă cu studiul năsului
Dermătităă : inflămăţie lă nivelul pielii
Cărdiomegălie: creştereă îân volum ă inimii
5
Narjoz C, Beaune P, de Waziers I. Idiosyncratiques et « omiques » peuvent-ils rimer? Med Sci (Paris).
2010;26(6-7):642.
 Terminologie medicală – Cursul 2  12

Fiziopătolog: speciălist căre se ocupăă cu trătăreă bolilor cu ăjutorul metodelor fizice

Etiologie = etiopătogenie: studiul căre se ocupăă cu găă sireă originii bolilor
Asimptomătic: făă răă simptome
Antipărăzităr: îâmpotrivă părăziţilor

4. Scrieţi termenii medicali care corespund definiţiilor următoare folosind

unităţile de sens învăţate:
Speciălist căre studiăzăă ălergiile: ălergolog
Ştiinţăă căre studiăzăă ţesuturile unui orgănism: histologie
Modălităte de trătăment, căre utilizeăzăă lumină solărăă îân scop terăpeutic său profilăctic:
helioterăpie
Speciălist căre studiăzăă modul de prepărăre ă formelor fărmăceutice: fărmăcolog

NIVELURI DE ORGANIZARE ALE CORPULUI UMAN

Unităţi de sens specifice pentru celulă şi componente celulare:

SUFIXUL SEMNIFICAȚȚ IA SUFIXUL SEMNIFICAȚȚ IA

cit(o) (gr.), celul(o) (lăt.) celulăă -zom [somă (gr.)] corp
cari(o) (gr.), nucle(o) (lăt.) nucleu liz(o) (gr.) distrugere
hist(o) (gr.) ţesut rib(o) (gr.) de lă ăcid ribonic
adip(o) (gr.) grăă sime crom(o) (gr.) culoăre
condr(o) (gr.) cărtilăj eu- (gr.) bine, bun
centr(o) (gr.) centru heter(o) (gr.) ăltul
tel(o) (gr.) extremităte epi- (gr.) pe, deăsupră
-mer [meros (gr.)] părte

 Exerciţii
1. Pornind de la unităţile de sens explicate, precizaţi sensul termenilor următori
sau formaţi termenii care corespund definiţiilor:
 eritr(o) (gr.) = roşu
 leuc(o) (gr.) = ălb
 melan(o) (gr.) = negru
 -penie (gr.) = săă răă cie
 tromb(o) (gr.) = cheăg
 blast(o) (gr.) = germen → celulăă embrionărăă , imăturăă , nediferenţiătăă

leucocit: celulăă de culoăre ălbăă

melănocit: celulăă de culoăre neăgrăă
trombocitopenie: diminuăre ă număă rului de trombocite
osteoblăst: celulăă osoăsăă imăturăă
 Terminologie medicală – Cursul 2  13

globule roşii: eritrocit

globule ălbe îân exces (peste normăl): leucocitozăă
celulăă sănguinăă căre intervine îân coăgulăreă săâ ngelui: trombocit
celulăă ă ţesutului conjunctiv cu rol îân sinteză fibrelor conjunctive:
diminuăreă nivelului de globule ălbe: leucopenie

2. Faceţi diferenţa între termeni:

eucăriote: căre ău nucleul bine individuălizăt
procăriote: căre ău nucleul difuz îân tot conţinutul celulăr, neindividuălizăt
eritrocit: celulăă roşie
eritroblăst (= normoblăst): celulăă roşie imăturăă
epiteliu: ţesut de ăpăă răre de lă exterior
endoteliu: ţesut de ăpăă răre de lă interior
elăstozăă : degenerescenţăă lă nivelul ţesutului elăstic
elăstăzăă : enzimăă specificăă elăstinei
 - ază = sufix pentru enzimăă
fibrinogen: căre genereăzăă fibrină
fibrinolitic: căre distruge fibrină
 -litic (gr.) = căre distruge
leucopenie: diminuăreă număă rului de leucocite din săâ nge
leucocitozăă : creştere pătologicăă ă număă rului de globule ălbe din săâ nge
eucromătinăă : cromătinăă căre conţine ADN ăctiv
heterocromătinăă : cromătinăă căre nu conţine ADN ăctiv
centromer: regiune din cromozom unde se inserăă brăţele cromătidelor
telomer: regiune din extremităteă unui cromozom

3. Utilizând unităţile de sens învăţate, definiţi următoarele cuvinte:

citotoxic: toxic pentru celule
citometrie: ştiinţă căre se ocupăă cu studiereă dimensiunilor celulelor
mieloblăst: celulăă imăturăă de lă nivelul măă duvei spinăă rii
căriogenezăă : procesul de formăre ă nucleului
histogenezăă : procesul de formăre ă ţesuturilor
fibrom: tumoăre rezultătăă îân urmă ăcumulăă rii de ţesut fibros
fibrozăă : degenerescenţăă lă nivelul fibrelor
somătomegălie: creştereă îân volum ă căvităă ţii bucăle
exămen histopătologic: exămen căre constăă îân
trombocitopenie: diminuăre ă număă rului de trombocite din săâ nge
colăgenăzăă : enzimăă specificăă colăgenului
fibroblăst: celulăă firbroăsăă imăturăă
osteocit: celulăă osoăsăă
 Terminologie medicală – Cursul 2  14

4. Construiţi cuvinte pornind de la definiţii:

boălăă ă celulelor: citopătie
precursor ăl eritrocitelor: eritroblăst
cu măi mulţi nuclei: polinucleătăă ;
distrugereă hemătiilor: hemătolizăă
distrugereă unor ţesuturi: histolizăă
tumoăre lă nivelul endoteliului: endoteliom
speciălist îân histologie: histolog
enzimăă căre degrădeăzăă colăgenul: colăgenăzăă

APARATUL LOCOMOTOR

crăniu: crani(o)

vertebrăă : spondil(o)
clăviculăă : cleid(o)
omoplăt : (omo)
stern : stern(o)
coăstăă : cost(o)
ărticulăţie : artr(o) humerus: humer(o)
cărtilăj : condr(o)
os iliăc : ili(o)
lichid sinoviăl: sinovi(o)
rădius
cubitus

femur : femur(o)
măă duvăă osoăsăă : miel(o)
menisc (disc cărtilăginos rotulă: patel(o)
ărticulăr)
tibiă
peroneu
 Terminologie medicală – Cursul 2  15

os: oste(o)

ligăment
muşchi: mi(o)
tendon: ten(o), tendin(o)

Rădicăli specifici ăpărătului locomotor:

PARȚEA RADICAL PARȚEA RADICAL
ANAȚOMICAĂ ANAȚOMICAĂ
crăniu crani(o) femur femur(o)
vertebrăă spondil (o) rotulăă patel(o)
umăă r scapul(o) şold, os coxăl cox(o)
clăviculăă cleid(o) muşchi mi(o)
omoplăt om(o) tendon ten(o), tendin(o)
stern stern(o) os oste(o)
coăstăă cost(o) ărticulăţie artr(o)
osul humerus humer(o) cărtilăj condr(o)
osul iliăc ili(o) sinoviăl sinovi(o)
osul săcrum sacr(o) măă duvăă osoăsăă miel(o)
 Terminologie medicală – Cursul 2  16

Deformăţii ăle coloănei vertebrăle:

 Cifoza este o curburăă ă coloănei vertebrăle cu convexităte posterioărăă îân
regiuneă dorsălăă . IÎn limbăjul curent se numeşte cocoăşăă .
 Lordoza constăă îân prezenţă unei convexităă ţi ănterioăre îân regiuneă lombărăă .
 Scolioza este o deviere lăterălăă semnificătivăă ă coloănei vertebrăle (curburăă îân
formăă de S).

Unităă ţi de sens noi:

 clast(o), -clast (gr.) = rupt
 hemat(o) = săâ nge
 -poieză = proces de formăre, genezăă
 meta (gr.) = trănsformăre
 dia (gr.) = prin
 -fiza (gr.) = creştere

 Exerciţii
Completaţi tabelele cu denumirile corespunzătoare:
 Terminologie medicală – Cursul 2  17

2. Găsiţi termenul medical corespunzător definiţiilor:

Țumoăre cărăcterizătăă prin proliferăreă ţesutului cărtilăginos: condrom
Durere musculărăă : miălgie
Degenerescenţăă ă ărticulăţiei şoldului: coxozăă
Durere ă ărticulăţiei genunchiului:
Boălăă ă măă duvei osoăse: mielopătie
Distrugereă ţesutului cărtilăginos: condrolizăă
Inflămăţie ă muşchilor: miozităă
Căre ăcţioneăzăă toxic lă nivelul măă duvei osoăse: mielotoxic
Inflămăţiă unui cărtilăj: contrităă
Durere îân regiuneă lombărăă : lombălgie
Reconstrucţiă chirurgicălăă ă unei ărticulăţii: ărtroplăstie

3. Explicaţi termenii următori:

Lombărtrozăă : degeneresecenţăă ă ărticulăţiilor de lă nivelul lombăr
Răhiălgie: durere lă nivelul măă duvei spinăă rii
Spondilopătie: boălăă ă vertebrelor
Condromălăcie: îânmuiere ă ărticulăţiilor
 -malacie (gr.): rămolire, îânmuiere
Mielom: tumoăre cărăcterizătăă prin proliferăreă ţesutului musculăr
Mioplăstie: fixăre chirurgicălăă ă unui muşchi
Țendinităă : inflămăţie lă nivelul tendoănelor
Cleidectomie: dilătăţie pătologicăă ă clăviculei
Osteocondrităă : inflămăţie lă nivelul oăselor şi ă ărticulăţiilor
Periărtrităă scăpulo-humerălăă : inflămăţie îân jurul ărticulăţiilor de lă nivelul scăpulei şi ă
umăă rului
Coxităă : inflămăţie lă nivelul osului coxăl
Pelvispondilităă :
Condrocălcinozăă : ăcumulăre îân exces ă călciului îân cărtilăgii
Amiotrofie: lipsă nutriţiei muşchilor
 -trof (gr.): ălimentăţie, nutriţie
Miomectomie:dilătăţie pătologicăă ă muşchilor
Mielogrăfie: rădiogrăfie lă nivelul măă duvei osoăse
 Terminologie medicală – Cursul 2  18

Răhiănestezie: îânlăă turăreă simţurilor lă nivelul măă duvei spinăă rii

Artrocentezăă : puncţie lă nivelul ărticulăţiilor
 -centeză (gr.): puncţie
Bursită (bursă – tȚesut fibros căre îâmpreunăă cu ligămentele ăsigurăă contăctul
suprăfetȚelor ărticulăre): inflămăitȚie lă nivelul tȚesutului fibros căre ăsigurăă contăctul
suprăfetȚelor ărticulăre

4. Grupaţi cuvintele următoare în funcţie de unitatea operantă în: (1) boală sau
simptom, (2) examen sau explorare funcţională, (3) act / tratament chirurgical,
(4) specialitate / specialist, (5) tip de medicament.

Uricemie= căntităte de ăcid uric din săâ nge

Artrocentezăă = puncţie lă nivelul ărticulăţiilor
Artroscopie = exămen optic ăl ărticulăţiilor
Țenotomie= incizie chirurgicălăă lă nivelul tendoănelor
Miălgie = durere lă nivelul muşchilor
Antireumătic = îâmpotrivă reumătismului
Osteoplăstie = fixăre chirurgicălăă ă unui os
Distrofie = nutriţie incorectăă , deficitărăă
Electromiogrămăă = grăfic căre schemătizeăzăă curenţii electrici de lă nivelul muşchilor
Țrăumătologie = ştiinţă căre se ocupăă cu studiereă trăumătismelor
Antiălgic = îâmpotrivă durerii
Cifozăă = curburăă ă coloănei vertebrăle cu convexităte posterioărăă îân regiuneă dorsălăă .
Ortoped = speciălist in domeniul bolilor osteoărticulăre
Antiinflămător = îâmpotrivă inflămăţiei
Amputăţie = îândepăă rtăreă pe căle chirurgicălăă ă unui membru
Călcemie = căntităteă de călciu din săâ nge
Osteomielom = tumoăre cărăcterizătăă prin ăcumulăreă de celule osoăse lă nivelul
măă duvei osoăse
Displăzie = dezvoltăre ănormălăă ă unui ţesut său orgăn

5. Asociaţi termenii următori cu definiţiile corespunzătoare:

A Răhitism F Curburăă ă coloănei vertebrăle cu convexităte ănterioărăă îân

zonă lombărăă
B Osteomălăcie H Boălăă căuzătăă de tulburăă ri îân metăbolismul ăcidului uric,
mănifestătăă prin crize de ărtrităă ăcutăă
C Hernie de D Boălăă infecţioăsăă căre debuteăzăă cu ănginăă şi evolueăzăă cu
disc ărtrite ăcute multiple
D Reumătism A Țulburăă ri îân metăbolismul fosfocălcic căuzăte de o cărenţăă de
poliărticulăr vitămină D, căre ăpăr lă copii şi ădolescenţi, mănifestăte prin
ăcut călcifiere ănormălăă ă oăselor
 Terminologie medicală – Cursul 2  19

E Lumbăgo B Rămolire ă oăselor căre ăpăre lă ădulţi şi se mănifestăă prin

deformăă ri osoăse dureroăse
F Lordozăă C Deplăsăreă unui disc intervertebrăl îân ăfără limitelor săle
normăle, căuzăâ nd compresiă răă dăă cinilor săle nervoăse şi
durere
G Sciăticăă E Durere intensăă lombărăă căre ăpăre ădeseă dupăă efort
H Gutăă G Afectăreă nervului sciătic mănifestătăă prin durere intensăă

1 Protezăă 4 Degenerescenţăă ă unei ărticulăţii

2 Ortezăă 7 Scăă dereă densităă ţii osoăse că urmăre ă deminerălizăă rii
oăselor
3 Anchilozăă 2 Apărăt său dispozitiv căre corecteăzăă ălterăreă morfologicăă ă
unei păă rţi ă corpului său căre corecteăzăă o funcţie deficitărăă
4 Artrozăă 5 Ieşireă unui os din căvităteă să ărticulărăă normălăă
5 Luxăţie 8 Ingroşăreă osului spongios căre devine compăct şi îângustăreă
căvităă ţii medulăre
6 Entorsăă 1 Apărăt său dispozitiv căre îânlocuieşte o părte ă corpului
distrusăă său lezătăă grăv
7 Osteoporozăă 3 Limităreă său ăbsenţă mobilităă ţii unei ărticulăţii
8 Osteosclerozăă 6 Lezăreă trăumăticăă ă ligămentelor unei ărticulăţii

5. Completaţi rebusul cu denumirea medicamentelor care corespund definiţiilor

următoare:
Orizontăl:
1. Contră reumătismului
2. Creşte excreţiă urinărăă de ăcid uric
3. Căre relăxeăzăă muşchii striăţi
4. Contră inflămăţiei
5. Contră febrei
6. Contră durerii
7. Căre trăteăzăă gută
Verticăl:
A. Se ăplicăă locăl şi provoăcăă irităţiă uşoărăă , temporărăă ă pielii, intensificăă locăl
fluxul sănguin şi călmeăzăă durereă din muşchi, tendoăne şi ărticulăţii.

A
1 A N Ț I R E U M A Ț I C
2 U R I C O Z U R I C
B
3 M I O R E L A X A N Ț
4 A N Ț I I N F L A M A Ț O R
5 A N Ț I P I R E Ț I C
 Terminologie medicală – Cursul 2  20

6 A N Ț I A L G I C
N
7 Ț