Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 2) Uspensky-A Patra Cale PDF

    Uploaded by

    Eliza Marinela
    18 views213 pages

    Original Title

    2)Uspensky-A Patra Cale (1).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views213 pages

    2) Uspensky-A Patra Cale PDF

    Uploaded by

    Eliza Marinela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 213
    CuPRINS CAPITOLUL 1 (Ce cuprinde sistemul » Studiul psibologie’ - Lipsa de inregire @ omului ‘Studi unit gi studi! omulul~ Principal scale = Posiida evoluge ~ Studiul de sine - Multele “ew"-ri - Divisiea functor - Patru sidri de consuien(d = Observarea de sine ~ Amintivea de sine ~ Dowi fancit superioare Fanctionarea incorecté a mast ~ Inaginatia - Minciana » Absenja voiei ~ ipsa contvolulué - Exprimarea enositor neplicute - Enoille negative ~ Schinbarea atitudinilar - Observarea funetilor- kdentficaren - Considerarea = Sommul ~ Inchisoarea si evadarea ~ Sapte categorii de oameni Mecanicitoten - Legea lui Tre) - Legea tut Sapte ~ lutte ~ Noi nw putem “face” ~ Bine gi réw ~ Moraliate $i constinfa ~ Doar puyint se pot desvolia ~ nfluentele 4, B $i C - Central magnetic ~ Trim intrsun loc neprielite din Univers Raza de Creatie - Ordine ale legilor. Pill CAPITOLUL2 Omul este ofits Incomplerd ~ EL miieste sub nivelul tut legit ~ Revaloricarea veehilor valori - “Util si “diundtor” ~ Ilecitle - Omul este ‘adormit~ Studtul de sine practic - Stull obstacolelor Psihologia minctuait = Onl este 0 masind - Crearea wu “ets” permanent ~ Alegoria unei case in idezordine - Rolurile - Amortizoarele ~ dmintirea de sine - De ce sistenul me poate fi popular ~ Inckisoarea = Formularea scopulai - A fi liber ~ Pacanul Ghinga.~ A ajuwa omenirea - Avactia si repulsia ~ Observaren de sine = Diviciunea a tot ce apartine onuled in septe eategovit - Cunoastere si find = Relafia dite acestea ~ Puten avea mai nuld cunoastere ~ Necesitatea de a schonba ftinja ~ Injelegerea ~ Funciile diundteare - Esprimarea emotitior negative = Vorbirea nenecesard - Diferenta dintre acest sisters st altele = Nivelurt ale fiifei ~ A gandi in categorit diferte - Pericale ale situael actuate al ial 6 CAPITOLUL 3 ‘Studd de sine 51 perfecttonarea - Sidvt de constienfd i funegit~ Grade de “eongtinta ~ Divisiunea funcilor ~ Amintvea de sine - Mecanichotea = Swiul Jfurctilor celor patra centri - Subdiviziunea centrlor ~ Atentia ~ Aparatul ‘Jormator - Functionarea gresta a centilor- Petr feluri de energie - Oprirea scurgeritor ~ Oprirea emotilor negative - Incetarea emiilor negative ~ Schinbarea autudinilor. 30 CAPITOLUL 4 Limbajul » Diferte diviziuni foloste in sistem ~ Esenfa si personalitate - JInfluengele A.B,C ~ Contru magnetic - Centra magnetic gresit - Ajworul de ‘majordom ~ Legea accidentulul - Legea destinulut - Legea voinfel ~ Legea cauzei sia efectulul- Scdparea de sub legea accidentulul - Centr de greutate = De ce sunt necesare scolile ~ Pentru cine sunt necesare sealile ~- Consitgia nei scoli - Grade ale scolilor - Calea fackirdlt, calea edlugarului si calea oghinulut -A Patra Cale - Diferente intre a patra cale si cdile iradijionale ~ Tate citle duc citre acelasl scop - Nivelul gcolll depinde de nivelul studengilor~ Corcurle interioare ale omeniri 4 CAPITOLUL 5 Posibilitatea decvoliirli ih continuare a omulut - Absenta canstienget - Cunoasterea adevirut - Studial nivelelor de constinta - Amintrea de sine si observarea de sine - Inposiilitatea de a defini ce este amintiren de sine - Amintirea de sine ca metoda de tresire - Abordarea amintvi de sine prin ‘central intelectual -Reconstruirea géndutilor - Oprirea gandurilor ea metoda dea aduce anintirea de sine «Anji aminti de tne insu! In momence emoyionale = Ignoranta si slabiciune -identficarea sé lupia ew ea - Considerare tnterioara sl etterioan - Emoyti negative -Locul ticut din tine fis rennet OO CAPITOLUL 6 Infelegerea ca cerinié principal a acestui sistem — Relaivtatea injelegerti — Cum poate ereste infelegerea — Un now lintbaj — Atitudini ccorecie si gresite — Atitudinile gi inelegerea — Necesitatea nul seep si a net direcit ~ Difieltatea dea afla ce anume wen — Scopurile noastre sunt prea indepavtate — Bine $i rau — Moraliatea $!necestatea sinfulud moral — Necestatea gasiril unui standard permanent pentru bine $i rdu —Dezvoltarea onstinfer ca scop al sistemului — Observarea contradicfllor — Amortizcarele ca principal obstacol in de=voltarea congtinel — Pregilrea pentru distrugerea anortizaarelor — ipsa de armonie intertoard i fericiven = Nevoia de a stabili wn echilibru interior — Norme de comportanent tn vial = Constienta si constiingé — Cum si reeunoastem adevirul — Nevoia de a ft sincer cu tine insuti — Mecaniliarea 8 CAPITOLUL7 Pluatitatea fine noasr sf absent wind “en permanent ~ Chic less aleewvninal “er. Diverse penton sprefrine ipa = Plssonliit nfolostoare si flostoare = Covtrl Magnetic f Ajuaral de Méjondom.Divzaren nosiedin "engi “donna X” Fala personal. Ce tae Yeu" Sudial fst personality, ea mijle de atta anatest fe tine ton ors de «lpia Iporva fle personality! ~ Neceteten nol = Falsapersnaitate enone negative. Pe ce ne pulem Ut Tn fb ini pce nu ne pe Bil = Serna st wlan ef = nu spe eu fart dicrininare - Faisapersonalate deormeast dele scene! ~ Pisdura pripald sau insdurle» Neceteen canoaseri libel repr Teada’ stated’ - Preuirea ~ Periooul de a deve! dol ~ Cree 13 LCAPITOLUL 8 ‘Locul omului in tame ~ Limitéri ale perceptiel i gandirit noasire Ginoasterea inseamnd a eunoaste torul~ Principle refaivitait si scavit ~ ‘Legea lui Tre - Patru star ale maveriei- Noi suntem arbi fa de a trea fort *Legea Ini Sapte - Octave ascendente gi descencdente - Observarea intervalelor “Raza de create ~ Voinja Absolutului~ Raza de creafie ca instrument pentrt 0 ‘gindire nowd ~ Un limba) special - Raca de ereagle ca actava - Vata organic: ‘pe pimant-A hint Luna - Infuentele cosmice - Infenfo mecanicd a Lait ~ Tuftuentele $i starea fing - Influentele planctare gi esenja - Eliberarea de legi = Posibiltatea dezvoltdri ~ Omul ce parte a vieté organice ~ Studi legilor ~ ‘Dreptate si nedreptate- Legile care eparfin ona - A fuera impouriva naturli 4 Studiul ideilor cosmologice ca ajutor pentru amintirea de sine ~ Legea ll Tiei si creajia - Trecerea fortelor - Trei octave de radiaii - Tabelul Iidrogenilor ~ Diferttele niveluri de materie - Qcwva laterald - Posibilitatea ‘exalts 178 CAPITOLUL9 ‘Studlal omulul ca wcind chin - Diagrama hiranet- Trei octave ale hranei $i ddenoltarea lor = Prima treapta ew un $oe mecanic~ A doun teapié cu un sac ‘ongtent~A treia treqpt@ cu al doilea soc congtient- Yaioarea relativa a celor thet feluri de hvand - Impresile - Amintivea de sine ~ Carbonul 12 Rasul Jinpresit bune si rele ~ Inpresile ca hidrogent deri ~ Controlulimpresitor = ‘nerul ew mi 12 = Centr i vitezele lor - Centr superiori gi caracteristicite lor = Legitura cu centri superior’ ~ Centri superiori si drogurile » Telepatia ~ Necesitatea de a mri producti de materi superioare - Energia si depesitaren cenergiet- Acuamaleuorit» Legdture cu acunulatarul mare - Caseatul - Inreaga nunca trebuie concentraid asupra constente. n 207 CAPITOLUL 10 Nu putem Jace" Impartanya intelegerl adevarulut acest idet- Musa ed fet" i ce anume 0 produce ~ In viaté toul se fudmpla, dar fn incre trebuie 3a fuvijéus sé Jacem ~ A merge impotriva curentlui ‘A face’ imerion= Un cere vicias $i ealea de esire - Coordonarea centrilar ~'A face’ incepe cu ‘a nu face’ - Control interior ~ A face impostbilul si ce inseamna acest crn = A pune mal multé presiune in efortrile tale ~ A lucra asupra voingel- Ce este voin i adevdratul sens al cuvdntulu’ si care este voinga noasird? - Voinga naasind ca rezultat al dorintelor ~ Conflict si lupta din interior ~ A renunfa fa voindd - vem nunrai momente scurte de voinfa = Disciplind ~ Necesitaten de a-ti aint de tine insusi - Constienta inseamna voinfa ~ Scopul ca factor de comrol - Necesiatea reventrii constante ta problema scopului~ Voinfa proprie 1 indpiganare = Frictiunea ~ Lueral linpotriva voinfel propri - Nu paji'face ninic far o gcoalé - Necestatea wnei tunel regulate - Rascrucite~ A evea luna fv tne insu! - Central de grewate ‘Supra-efortud ~ Ce anume oreeasd stinl pent lueru 231, CAPITOLUL AL Necesitalen studierii principilor si metadelor gcolit ~ Trei lint de lueru ~ Coreet si grest ft legaturd eu cele tre lini - Necesitatea ingelegeri ~ Scopuri {i nevol ale scolli = Punerea aituia in focul tu » Pentru lucril practic este hecesara 0 organizalie - Ce este ‘nerul’? ~ Prejuirea ~ Luerul cu ocnenit ~ Lucrul pentru scoala = Interesul personal in organizatie - Tipul corect de. fameni~O seoald a paira cale - Avvudinea corectd- Platt - Cum st pltest ~ Centnede greutate - Dieipling ~ Regul! ~A mu face ce este inuttl- Remumtarea la decisile proprt - A foce fara ceringolor-Sacur’ in lucrul din scoala - Idea de olegere ~ Manca Cunoasterea in scoalé - Camenii cw minte superigara - Pot sclile sé influenyeze wata?. 255 CAPITOLUL 12 Necesitatea de a distinge inire ideile mai importante si cele: mai putin Inportane ale sistemulu)~ Linirite fei ~ Posbitctea de schinbare a intel ~ Gospodar, vagabond s) lunatic - Hasnamus- Sonnul si posibiltarea treziril ~Ingeleger si euvinte - Cun 4 sporegt attudinea enmotionala- Sinul propartie - Aminirea de sine ~ 4 te cunoaste sia te vedea pe tine nsuti~A fi erios ~ Lupa cu obiceiurle -Inelegerea mecanicitapi- “fine Anto-observarea - Socuri = Ci 34 fii mai emotional - A pune mai mult preslune in ert = Antrenarea cenirui enotional - Enofi positive - Emoyit place i nepliewe - Cresteren prepuirl | felegeri- Cresterea standard proprit han par acral neti CAPITOLUL 13, Difertele categorit ale actiunit umane ~ Utlizarea corecté ¢f icareet@ a hadalor < Srcinl activitailor umane ~ Sé-ti amiatesti punctul de pornire - Sipararea interioard ~ A invija si vexi falsa peronatitate ~ Méstile ~ Unortzoare si slabiciunt ~ Studial metodelor ~ Ceasurile desteptatoare ~ Tinposibilvatea de a stucla sisemul dintrun punct de vedere uiltarist ~ Limbajul flosofi. teoretic i practic ~ Tret niveluri de scoala - Gandirea corectd "= Ganduvile scurte si lung! ~ Rolul inielectului ~ Diferite valort ~ Curiestatea corecta si ncorecté ~Atimdinea critica ~Influenjarea celortalti- Povestea omulu vilean gia diavolul 31 CAPITOLUL 14 Dificultayi personale ~ Necesitatea de a gisi cea mai urgenté $i persistent ‘ificultate a ta ~ Emopt negerive, inagiuati, gant formatoare - Creare de foi puicte de vedere ~ Lupta eu identificarea - Trel calegorit de entojt hhegaiive 31 cum si le tratim - Transformarea emafilfor negative - fritarea - Tonea Stari negative apasdtoare - Diferite forme de imaginatie ~ Renurtarea ia suferinga - Suferina voluntard ca cea mai mare fort pe care opulem avea ~ Responsabilitatea in luerul personal ~ Necesitatea de a hucra pe mai multe lint deodatd ~ Gandiren formaioare si caracteristicile acesteia - Géndirea ‘arociaivd - Necesitaten contilor superiort pentru a intelege adeviral Meditate ~ Géndirea corecta - Conversatit inaginare « Diverse intelesui ale ‘redinjel ~ Playa dup moarte 339. CAPITOLUL 15, Ileca de exoterisn ~ Metoda logicd de gindire si metoda psihologica de |Binlire - Explicarea metodei psihologice - Ce implicd deca de czoerism ~ ‘Bnuinite tipuri de idel ezoterice devin accesibile numai in perioade difcite - Necesitatea de a fi unttar ~ Materialitarea cunoasterii - Marea eunoastere si prin ce diferd aceasta de cunoasterea obignuitd - Acumulaiori de cwnogtnte ~ Kole = Poti influenga evenimentele exterioare? ~ Studul viet - Mavile Grenimente ale vient si influenta lor ~ Cat subjective $i ei obtective Tiitainile ca nijloc de a schimba tnfluentele ~ Evaluarea eveninentelor din lard - Disparitia gradavd a influent B - Motiv sedtertiinfluenteicercurilor exoterice = Lipsa pregarl ~ Sistem gi cam exte prezentat ~ Riferite scars = Decel color condi necsare pen existe lor» begtiassemult xu Cresiismud ~ A musa te nape ~Rugciunea ~ Sugestl pentru a suaia ugdeiumen Tatil Nosiru 366, CAPITOLUL 16 ‘apr Mec fo de paternal - et eae cnn et sites dea print infent Cebu tad - Amines ior wecte viata - Eterna recurentié: nu este eterna - Posibilitatea variatiilor - Sansele sunt are eps = Inidvirea tendinjelor si recurenta - Posibilivigile de a Intdlnt 0 scoaté data urmdioare - A fi pregatit- Este punctul de plecare acela INDEX... erect Pre CAPITOLUL 1 (Ce euprinde sistemul ~ Shudiul psihologtel - Lipsa de intregire a onli ~ Suc lont gf studied omudul » Principiulsealei - Posibila evolaie ~ Studia “ie sine « Maleie “eu'-ri - Divisiwien fusctilor - Patra stari de constienta ~ Obeervarea de sine ~ Aminirea de sine ~ Dowd finetii superioare Functiowaree incorectd a maginil -Inaginarla = Minciwna ~ Absenfa voiniel ~ ipsa controlult- Exprimarea emofilor neplacute - Emofile negative - ‘Schinbarea aitudinilor = Observarea functilor- Idenifcarea ~ Considerarea ee Somuul - Inchisoarea si evedaren ~ Sapte categorit de oameni Mecuntctatea ~ Legea lui Tret ~ Legea lui Sapte ~ Iheiile « Noi nu putem “face” ~ Bine si rau» Moralitate si constiina ~ Doar pusni se pot dezvolta - Tnfluenfle 4, B si C~ Contrul magnetic ~ Tréim tnarun loc neprieinc din Univers~ Raza de Creajie - Ordine ale legilor /ANAINTE DE A INCEPE SA EXPLIC, intro manieri general, despre ce ‘este vorba in acest sistem gi s4 vorbese despre metodele noastre, reat si vl Life foarte clr of cole mai importante idei gi principale sistemulai nu fi sparin Mal ales acest hucru le face valoroase pentru ed, dacé mbar f parfnat, ele ar fost ca toate celelalte ceoritinventate de mintile obignuite - arfi generat doar o viziune subiectiva luerritor. Cand. am inceput sf seria "Un now model al Universelut” in {907 | gjansesem, aga cum an ajuns mul inainte sa dup mine, la concluzia ef incolo de supraisfa vieft pe care o stim, sth ceva mult mai mare si mai Jmportant. Atunei mi-am spose, pan cand nu vom sti mai mult despre coca ete afld in spate, tot ceva ce stim despre via si despre noi insine este cu fonnl negljabil, Imi amintese 0 conversatie din acele vremus, cing am spus: “Dacd ar ft posibil si accept ca dovedits posibilitatea manifestiri separate a ‘constienjel (seu, cum ag numi-o acum, inteligent) fat de compu! fizic, multe faite luerati ar paten fi dovedite”, Miam dat seame c& maniestitile de psibologie supranommala cum ar fl transferal gindurilor, clarviziunes, Posibiltatea eunoasterivitorau, a privir in recut si aga mai departe, mi a fost dovedite. Aga ed am incercat si gisese o meted pentru studierea acestor Iran gi am lurat in aceasta diretie mai multi ani. Am gisit unele Iucrust jnresante in acest sens, dar rezultatele eran foarte evarive; si, desi mai multe cexperimente au reusit, era aproape imposibil s fe repetat. ‘han ajune la dou concluzit fn cursulacestor experimente: prima, eu stim sificient. despre psihologia obignuiti; nu putem studin_psihologi Supranormall, pentru of nu eunoastem psihologia normala. in al doilea rad, fm ajuns In conchizia clo anumitS cunoastere real exist; ci poate exist oli care cunose exact ceca ce vem Si stim ne, da ci din anumite mative ele sion ascunse gi sveasta comeagtere este ascunsi, Age ci am fnceput s& eaut [eeste geal Am eilatorit in Europa, Egiot, Indi, Ceylon, Turcia gi Oriental 4 i A PATRA CALE Apropiat. Mult maiz, end deja temninasem aceste elite, am nti Rusia, fn impul rizborlu, un grap de oameni care stadia nau sistem cae provenea, la origin, din geolile orientale. Aces sistem incepea eu studi solos, exact dupi cum imi diduse gu sama cf ar webu sf ineeap deca de baz & acestai sist era ck ni mu folasim deeSt © mic parte din puerile sf frjle neasie. Avem tn noi ca 8 spunem 38,0 slemure forte ‘sti si foarte subi, nurai eda stn cum 38 0 folosim. In acest grup ei foloseau anumite metfore orientsle; § mi-auspus jn noi exist oeas8 mae, pliné de mobile fumes, cv 0 bilitee gi mule alte eamere, dar rot tim $ubsol iin bucSivie gi nu polem iyi din acestea, Deed cineva ne spine cb cast cai are eta, nu credom sau ridem deel, stu © numim supertife sau bas sau nBscocire ‘Acest sistem poate f mpi n stil lm, dupa anumite princi na studi omului,Studul lumi gi stadil om inci tn ele un fe de limba special. Incercim si folosim cuvinteobisnute, aceeasi cuvinte pe eate Te folosim into convesuieobisouits dar le dim un tjles putin deosebit mai precis Studiol lumii, stuiul universuli, ese bazat pe studiol nor legi fuandameniale cae in general mu sunt cunescae san recunoseate de stn Cele dou epi principale sunt Lage Tui Trek si Lege fui Sapte, care vor f ‘explieate mai trzi, Aci se inefude gi principal scale! - un principi care nu in in ics un studi gine obigni sa inte foarte pofin, Studial omului este stdns legat de deca evoljet ome, dar evoluia comului tebuieineleass inten mod pusin diet de cel obigmit. De obice, cuvéntal “evoluie”aplicat Ta om sau la orice alcove prosupune wn fel de volute mecaniel; adick anumite Iuewri, detorth unot lepi cunoseute sau recunossate, se transform in alte hierar, ae acese alte hia se teansfonm In rnd for in altele gi aga rai departe. Dar din punctul de vedere al acest sistem nu exis dele o astel de cvolute - nu vorbese tn generac in eazl ‘nna. Evol omalu, doc apere, poate fi doar rzultatul cuncasteri sa fovtuli. Atéta timp edt omul ste doar cosa ce poate sin mod obi m ‘exist nei oevoluie pente el 1 nici na fost vreodat oevoTuje pent el Sutil serios in acest sistem incepe cu stain! psihologici, prin ata Injelepind studol de sine, petra c psitologia mu poste 6 sti aga eum poate fi atrologia. Un om trebuie se studieze. Cand mi sa spus acest Iver, mi-am dat seams imodit cf nu aver metodele de a ne studi 4 avem deja multe idi geste despre noi foyine. Aste, micam dat seama ct tebe sine debarasim deieile gresie despre no ingen cela timp, 84 sisim metode pentru ne studi, Poate vi pitti da scama cat de dificil este de definite se infelege pein psihologe. Exist atiteainjelesuiasociate acslras euvint in dieritessteme Incit este gre de objnat 0 dafinite genera. Aga inet vom incepe prin defini psibologia ca stade de sine. Trcic si invigati anumite metode 33 principi si tn cord cu acest prineipis uttizind aceste med. si ‘V4 priv int-un nou punet de vedere. CAPITOLUL | ‘Dacd lncepeam sf ne studiem, in primul rind ne vom Tovi de wn euviint pe = rel oloi mai mult dee pe erica ail i seeta ese cv “et ~ Spunem “ea fac", “en stab “eu sim, “eu prefer”, Yew mu prefer” gags nana et ota hoot principal, pent eb eae fndanent aa aoe legion fo iin xe aces de = ne considera drt un Te otdnura voi despre oi isin ex despre et" presipanen eee rc aunt to tp, pe dT eatin sone civ ‘gute $1 sute de “eu"-ri diferite. La un moment dat oa spun “ » verbs pee cual moma edd spun ei” vrbete on ttl a Fee re sccm un sogur ven emule "cut ifte lye do A Se aornete oasis aver nc on “ode contol. Ace ene tte impel nol supine ena nu noi pe (SIAL foam ness lupa consti vit oso inerion See ee veers nol su pare oom mle gropur Une Sin ces et sot lege, crept Sito cret ale ol ise aloe dine ce nim conlt ale 9) sn ee ce. care sree Om dunt le! aginar pcre onl le re dsp ln wfc foe dl de sne bute sate metodele de observa de “ol We tehic he tvs bere peo anni ee a i Se Ae tue dzea nent ongmate despre acest vin) ete complet Aa tan ctr ne file infestans cle emotional. De aan actin dene nite ue, ne gin ace, le compact, Semel aco auo alo expla male, aceasta find Tn nexine sae avec pe ind drgosten, om Hea, supiciznes $a me em cogoroe Da four ast, cad Inccim at ne ober Sea fo eet ileal geminal, cind singin x avi, ara ite cand dim, min ata se. Dar pe pares eel voe inva cel ele fe, De excl, exist odie norms SOR Sr vom vor ra mt dap seesten cov ai iri. ee ever ool le fei pein ere nic in sist de psa ca taMs oie eivizhne covst go flgere corse fine genet fons motnre. Cova ce exe ii se refed actvitatea Peer Samal ges hae bate min respira acest sunt Pere etn, Fungi nstncuve 1 aparin jv siomnie obignte ~ A ee poms pip senza def cl, lars de acest gen. ee aueig exer dou tflcele simple aparin foe instinctive, one tthe at eouplcnte apr nei mova. Este fare snp Seis ae nse nstnetv rote. No webu ite ise din aerate fc! maine, nea set ch capacace de 3 Flos cease sre unc, Funjile mote, pe d= a par, tote tebe ee APS Goi Invi st mean, i sae ata ma dpa, te 0 ini soma cle dou frei, pt eh me ese nimie mot Be cece inp ce fete insnesie st ote most A PATRA CALE In observatea de sine este necesar in primal cvea oe observ, spunind “aceasta este fimetie fanciieemofionaia” si aya mai departe. DDaci vei practica aceastl observare pentru o perioad de timp, veti putea, remarca lucruri ciudate, De exemplu, veti vedea ef coea ce este eu adevarat Cifcl tn observate este feptul cd itafi de aceasta. Incepeti si observati, dar emofile urmenzl cate un gine gi witai de observarea de sine. Din now, dupa pujn timp, decd veti continua acest efort de a obser, ves Femarea un alt iver interesant- ia general nu i amintié de voi insivd Dac aj tot timpul constieni de vot insiva,stunci yi putea si observati to timpul sau in orice eaz att timp cit afi dori. Dar din cauza ed nu va puteti aminti de ‘vol insiv, nu v8 puteti concentra; si din acest motiv va trobui s& admitei c& mu aveti voini. Dack ai fi putut sé vi amintti de voi tnsivé, afi avut voing 51 aj putut face ceca ce afi fl vrot. Dar mu vi puteti aminti de voi iniva, ms puteti fi constient de voi ingivd gi deci au avefi voinfi. Uneori putesi ave ‘oini pentru o perioada seurt dar devia spre altceva i iti de ea Accastt este sitvatia, stare flije, starea de la care trebuie sf tcepem studiul de sine. Foarte curdnd, dacd vet continua, vei ajunge Ia concluzia c& va trebui si corectati fa voi unele Iueruri care mu sunt coreste, sf puneti in ordine wnele lucruri care na se aflé Ia local potrivit.Sistemul are o explicate pent aceasta : ‘Suntem fieufi fn aga fel inedt putem tai fn patra stride constient, dar age eum suntem de obicei, folosim namai doul: una end suntem adormiti ier czalaltt cand suntem ceea ce numim “we” -adied in acea stare in care putem vorbi, ascult, cit, serie si aga mai departe. Dar acestea sunt musi dovs din eal patra stiri posibile, A trea stare de congtient este foarte cfudati, Dacé ni se ceplica ce este atreia stare de consent, incepem sf credem co aver. A tueia stare poate fi numita constientd de sine si majortatea oamenilor, dacd ‘st ntrebai, vor spune: "Sigur ed suntem congtientil”. Este necesarsuficient timp i eforturi repetate gi freevente de observare de sine, inainte de a recunoaste cu adevérat faptul ci nu suntem constienji; cB. suntem numei nds clasifil imediat tot telectuals”, “aceasta este potential consienfi, Dac suntem intrebai, vom spune: "Da, sunt" si pentra cel moment, suntem dar in momentul urmitor Tneetim sii ne mai aducem aminte si nu mai suntem constienti. Astfel in procesul observirii de sine ne {dim searna cf nu suntem fg 2 treia stare de eongtient im numa in dou str Noi trim fie in sormn fe ine-o stare de trezi car, tn sistem, este numit ‘ongentd relativa. A pate stare, care este numith constientd oblectiva, ne este inaccesibilé pentru c& poate f atinst numai prin constienja de sine, adict deveaind constient de sine in primal rind, pentra ca dupa acces, mult mei tiziu, si putem reusi si atingem stares obiectivl de constient Dec in acclasi timp cu observarea desine, vor facerea si fim constieni de ‘noi fngne, pastrind senzatia de “eu sunt alc - nimi mai mult $i acesta este faptul pe care toala psihologin vesticd, firé cea mai mic except, -a omis. Desi multi oameni an ajuns foarte aproape, mu au recunoscut important ‘acest fap si nm gi-av dat seama e8 starea omului, ag2 cum este el, poate fi CAPITOLUL 1 Schiribat ck om fi poate amin deel insusi, dae nceared o periond ung detimp. ‘Nu poste fi vorba de o 21 sau de o lund, Este un stadia foarte long gi un seudin despre cum sf felité obstcolele, penira of na ne amintim de iol insine, na sunt consent de noi insnc,avind prea multe fncti reste in ‘asina noatra si toate acest fant tebuie corectate gi puse in exdine. Cénd Insjoiates acesiorfuneii ver fi pose in ordne,acese pericade de amintre de ‘soe vor deveni din ce in ce mai Iangi si dacd vor devenisufcient de lungi, ‘yom dabind! doud noi fini. Cu eonstienja de sine, care este a trea stare de onsiens, vom dobingi 0 funcie enofionalé superioard, deyieceasta este in gall mised gl intelectual, pntra cf la acest nivel nu exist diferent inte intelectual si emotional asa cur exist a nivelulobignit. fa cdnd ajungem la Starea de conten obiecva dobdndim o ai fneti, mentalé supertoara Fenomenele pe care le numese psibologie sypranormsla apatin acestor dou funeti si, de aceea, atunei cénd am flcut_accle experimente, acum ouszcisiineh de ani, am ajuns la conclozia cd munca experimentalé exte mpostila, pentrac& mu se pune problems de experiment ci de schimbare a stiri de constiend fm expus citeva idel generale, Acum fncereaii simi spuneti oe nu {nese ce anume afi dor si vi explis ma bine. Icerea 88 punet? orice inebare dori, fe in legitua cu ceea ee am spus soi proprle voastre {ntvebiv fn acest fl va fi mat usr sf facem un inept. Tr Penra aatinge starea de congten|l superioar ese necesr si fi permanent congtent de tine insu? R: Nu potem face asta, deci na se pune problems de fi pesmanent constiet. _Acum patem vorhi doer despre input. Tebuie 84 ne stdiem fa eonexibae ea aceast impair adiferitelor fet, atone end puters - end ne amintim #8 0 facem penta ci in acest proces depindem de sansi, Cand ne amintim, trebuie si ncercdm si fim congieni de not ingine. Asta este tot ce patem face. i: Trebuie si ajang 8 i congient de funfile tle instinctive? : Num de simjuri. Actviatea instinctiviterioaté nu are nevoie s8 devin imie nou in acesteIueruri: este vorba numa de cum si legi un lve de alt becuse Tez ture Toy Soaree osu “Teste Plenatee Pint ane PPamntul este una dinte planeice sistemuli solar iar Soarele este una din stelele Cali Lactes. Dincolo de asta putem considera toate lumile posbile. Asta este {01 ce slim din punctal de vedere cbignuit, Ca un termen pur filosofie 2 CAPITOLUL 1 putem adiuga la acestea o stare de crus sau o legituri Int huerui, pe care @ ‘umm Absolut, o stare in care tml este unter. Acum putem exprima aces relate de la Lund la Pamint, de la Pamnt la planete ete, mun fel pun alert. Absolut. Ineeputul necunoseut a toate Toate Lumile. Toate galexile similare si nesimilare galaxiei noaste “Toi Sori. Galaxia nossa. Scale nostr, Sistema nostr star. “Toate planetee, Toate planet sistem soar Pandan Lune, CO000 00 ‘itand-ne de sus in jos, putem Incepe si inflegem diferenta mare de scari daca vom compara Tofi Sorii cu Soarele nos, sau Piméntul eu Toate Planetele, Pater intelege cd acestea se afl intro relate precisi de sear una {a8 de alta. Cea mai mie este Luna, i dincolo de Lun nu mai stim nimi. ‘ntregul corpus din toate acestea este numit Raza de Creatie, Exist si alte faze, pentru ci acesti raz mu inchide inteegul Univere, der pentn 8 noi Tocaim pe Piméat, si ea tree prin Pimnt, noi apartinem acestei Raze de (Create. Din acestd disgramd reese clar ce se Infelege print-un loc neprietnic fn Univers, Cel mai ri loc este Luna, der Pimntul este sproape la fel de ru, ‘Eute ca gi cum ai tila Polul Nord, ceea oe explich de ce att de multe Iucruti sunt dificile pe Pamint, Nu putem sehimba sau fice ceva in legitura cx aceasta, dar atunci cind stim ne putem adapta sin acest fel putem scapa de ‘multe lueruri de care altel nu am putea seipa. Dar nu trebuic si [isin ‘maginatia sine poarte, spunndu-ne e& putem seipa cu toul ‘Vreau si mai adang doar un Iver, Pentru motive greu de explicat zeur, tn Raza de Creatie toate aceste lumi sunt legate una de alta: influentele tree dela cele superioare la cele inferioare, dar exist un gol fotte Planete si Pimint, Pent a face 0 punte de legiturd, asa inet infuentele de la Toate Planetele pout atinge Pamaingul, a fost inventat un fel de instrument. Este un fel de film sensibil care inconjoari Pamntul, si anume Viala Organic de pe PSmint Deci planetele, animalele si oamenii servese unui anuinit scop: ef servese ccomuniirit inte Pamént si planete. Cu ajutorul viel organice care le poate primi st rtine,influenfele planetare pitrund pe Pimmint. Acesta esto sensul 51 motivul viet organice pe Pint. 2 A PATRA CALE 4: Admitei viata organica numai pe Pamnt, admit cf mu mai existénimic pe celelalte planete? R: Nu, deloc, dar noi suntem interesati fa viaja organicd de pe Pim, deoarece noi suntem pe Pamant si suntem parte a viefii organice de pe Pima, ‘aja cd mu vom vorbi decat despre Pimnt. Pe toate colelate planete le vom considera impreund ca © masi, dar despre Pimdnt vor vorbi difert, Acesta ste principal scale. Cu cit ceva se aflS mai aproape de tine, eu aft sdiul {uu va fi mai aproape de intreagn scard, Dacd analizezi scoastS cameri oi ‘nevoie si sit oi oameni vor veni gi de cite seeune va fi nevoie; analizezi in deialiu, dar decd iei tn considerare numai casa, nu ai nevoie si gti asemenea detali, iar dack iei strada in considerare, este din now difeit. In acelagi fl studiem Raza de Creafie la diferte sols. Vorbim despre vieja organic pe mint, dar nu vom vorbi despre viata organicd de pe niei o alié planet; nu ‘vem nici o modaltete de ao sudia, exceptind Part ‘Va voi da ceva mai multe detalit despre Raza de Creati, cate vi vor explica ce inseamna end spun cd Pémdntul este un loc neprielnic din Univers. Va amintgie8, mai devreme, em, spus of va trebui s& ajungem la studiullegilor fandsmentale ale universes ¢1 am spas ef cele dour legi pe care ar fred si Je studiem ar fi Legea tui Trei si Legea lui Sapte, i am mentionat de asemenea prineipiul scale, Acum v-ati itdnit deja cu acest principiu gi infelegei ef ma sudiem totul le acceag scard. Acest este chiar panctal cel mai slab din sina bignuitd; oamenii de stings Incearca s8 studieze tor Ia aceeagi sear fra a ingelege c& nu este deloe necesar. De fapt, este tocmai contrarul. Pent toate scopurile practice tebuie si favo sk studiem Incruile Ia sedi diferie. “Trebuie si ne tntoarcema la Legea lui Trei. VE vefi aminti cur am explieat cf orice se intimpla este rezutatu aciunii a tei fore i cf dou’ forte, singure, ‘mu pot produce nici un efeet, Voi incerea si leg aceasth idee eu Raza de Create. Lumea } Absolut 1 Tumea3 Toate lumile 3 Lumea 6 Tot sorit G+) Lumea 12 Soarele 12 +63) Lumen 24 Toste planetele 24 (34641243) Lumen 48 Pimint 48 G+6+1242403) Lumea 96 Luna 96 (3464122424843) Absolutul este Lumea 1, pentru e& cele 3 fore fn el fae una. Prin propria vointd gi consent Absolut creeazi lumi. Aici totul este intentional gifiecare forfé din el ocuptintregul loc. Asta este de nefajeles pentru noi, In urmitoerea June, Lumes 3, exist aeeleasi tre forte mumai cd ele sunt deja civizate. Aceste 24 CAPITOLUL 1 frei fore produc din nou Tumi din care considerm una, dar accasti Lume 6 tse diferité de Lures 3 care se aflé in contact eu Absolutul, deoarece ea este deja mecanied. Lumea 6 ace tei forte de le lumea precedent gi tei prop Urmaioarea lume, Lumea 12, are tre forte din lumen de ordinul doi, gase din furmea de ordinul tei gi wei propri, Urmtoarea lume, Lumea 24, are douizecisipatra de fore, imediat urmitoarea patruzecigiopt de forfe i ultima noudzecisjase de forte - “Acestecifte se refed la numrul de leg cate guvemeazi fiecare lume. Cu cit este mai mare numdrul de leg, eu att mai grea este sf schimbi ceva. De fxemple, omul trieste pe Pimint care se alla sub patruzecisiopt de leg El Fnsugt se aff sub malt mai rate legi, dar chiar aceste patruzecisiont de legit fae i fie foarte grou pentra el si schimbe ceva, pentru cl fiecare Incr orieat ar "fide mic exte guverat de aceste legi. Din fericire, nu toate legile sub care ttdieste ool sunt obligatcrii pentru cl, aga cl poate sepa de unele dintre cle, 1 posibilitates lei de evoluje este legett fundamental de scdpares de sub numite legi escaladénd zidulfnchisori, un om poate sepa de leg 25 q CAPITOLUL 2 Onul este o fine incomplerd - I waite sub nivelul tui legitin Revalorizarea vechilor valori » “Util” si "déundtor” = life - Onsul este ‘adormnit ~ Stdiul de sine practe ~ Stall obstacolelor Patologia mincimnis = Omuil este 0 masind » Crearea unui “eu” permanent ~ Alegoria unei ease in dezordine - Rolurile - Amortioavele ~ Amintirea de sine - De ce sistenva nu poate fi popular - Inchisoarea - Formularea seopulud ~ 4 fiber ~ Pacatul Cana - A aja omenivea ~ Acvactia st repulsia ~ Obdservarea de sine ~ Divisiunea a tot ce apartine omulul in sapte eategorié - Cunoastere si flings ~ Relajia divire acestea ~ Puters avea mai nulté cunoastere - Necesitaten de @ schimba flinya ~ injelegerea ~ Funciile diundioare ~ Esprimaren emofilor negative ~ Vorbirea nenecesaré ~ Diferenja dinire acest sistem gi aliele ~ Novel ale fife ~ A gand in eotegorit fre - Pertole ale sai i multe din Iuerurile pe care le-am spus mu au fost dezvollte in inuegime, Am prezeniat numai unele indica, o idee generals asupra incruitor pe care tebuie si le studiem, asa inet este necesar si reamintese ordinea hucruifor s1importanfa lor rlativ. Deosrece une dintre notnile pe care ievam expus erau eseniale pentru ingelegerea in continuare & ideilor, iar allele fe-am introdus mai mult penta explicarea alter Inerui Dar mai indi ag vrea si sibliniez, din nou, un punct important. Acest sister aparfine clase de sisteme care privese omul ca pe o finfl incompleti sit studiaza din punctul de vedere al dezvolict lui pasbile,Psihotogia obigmuitt este foarte departe de tealitate. Omul pe care il studiaza ea este 0 canttate ‘maginard. Omul mu este ceea ce so prosupune c& este. Ne atribvim multe calitii pe care nu le posedém, Nu suntem congtienf, Dacd na suntem ‘constienti, nu putem avea unitate, ni putem avea individualitate, me puter avea un Ego sau un "eu". Toate aceste luerusi sunt inventate de om pentru a pistra iluzia congtienfei. Omul poate fi congtient, dac in prezent nu este, Trebuie recunoscut cH omul tiieste sub nivelul lui legit. Mai sunt si alte Iueruri la care poate ajunge oma, dar acum vorbese de ceea ce fi apartine de rept, dar nu posed. ‘Acest sistem rlstoami tot ce stim sau am gindit vreodatd. Nu poate fi seconciliat cu ideile psihologiei obisnuite. Trebuie si ne decider eum umeaza ‘i privim om: ea pe un ou san es pe © pasive. $i daci-privim ea pe un ob, na trebuie a atribuim proprietiile unei plsie. Cénd 71 privim ea pe un ou toati psihologia se schimba Inweaga viayd umand devine viata embrionilor, a Singer incomplete $1 pent ni sens vit va devens posite de = troce in alt stare A 5,033 eet ners vse, am pus ima en, pnt CAPITOLUL 2 [Este foarte important ef ge ineleagi ce este o fing complet si ce este 0 fingd incompleta, pentru ek daci no sa infeleas de la inceput, va fi dificil de ‘mers mai depare. Poate un exemplu va ajuta Ia ilustrares 2 ceea ce vreau si ‘pun. Si eomparim 0 trisurd ev cai cu un avion. Un avion are multe posibilitt pe care o trdsura obignuité a Te are dar, in acclagi timp, un avion | poate fi flosit ca o trisurl obisnuiti, Ar Gi foarte greoi si nevecomandabil gi {arte scump, dar fi pot atasa doi cai sis cldtowesti cu avionul pe pimént. Si | presupunem ef omul care ae acest avion nu glie ed cesta are un motor gic se poate mise singur ss presupunem c& el invaté despre motor -atunci se poate dispense de cai i i poate folesi ca automobil, Dar chiar si acum ar fi prea [seo Si presuptinem c& omul studiazi aceasté masini si descoperd ck ea poate bora, Cu siguran{a va avea multe avantae, eare i-au lipsit atuncicind a folosit ‘vionul ca trisur, Este ceea ce facem cu noi ingine: ne flosim ca pe o trisurt ‘and am putea zbura, Dar exemplele constitvie un fuera, iar faptelealtul, Nu ste nevoie de alezorit i antlogii, deoarece ptem vorbi despre fapte reale idacd vom incepe si studiem consiente int-un mod eorect. ‘Dae ne intoateem peateu un moment la analogia cu avionu, din ce cau avignul nostro na poste abura? Desigur, primal moti se datoreaz8 faptuli rio nu cunoastem masina, cura si lucrim eu ea gi cum si o punem in migcare Si al doilea moti este 63, dstorté acestel ignorante, masine Iuereazd la o Yiters foarte redusl, Efeeril acesti viteze reduse este mult mai mare decdt acd am compara o trisur cu un avion ‘Pentru a urna in ntregime ideile gi metodee sistemului, este nevesar si recunosti i sf aprobi dou premize: nivelul inferior de constienté gi absenta ‘fectiva a voinei gi individwaliti m om. Cand acestea au fost acceptate, ste foarte util si necesar <8 inveti utilizarea corectd a doud idei, a dovi eavinte, “url” 51 "diundtor", deoarece este destul de dificil de splicat aceste cuvinte la ‘6 stare psinologied si de gisit ce arume este util In structura psihologici a fomului gi ce este diundter. Dar daca privesti omul din punctal de vedere al posible! li evolu, devine clare8 ceca ce ajuté dezvoltri la este uti, gi ce © Impiedied este dlundtor, Este foarte ciudat cl este necesar chiar si explicim ‘aceasta der, din pleate, gndires noastrs obignuiti, mai ales cand se fntdineste ‘eu probleme serioase, au foloseste accasti idee; curva pierdem infelegerea a ‘eed ce este ul si dundtor. Géndirea noastd a cipatat multe obicciuti proaste, ‘1 unul din ele este a gindi fird scop. Géndirea noastrt a devenit automat: Shantem foarte satisficuti dacd ne gindim Ia diferite aspecte posible si le ezvoltim, fird& avea vreo idee de ce anume o facem. Din punctul de vedere al scestui sistem asemenea gindite este inwil8. Orice studi, orice gindire gi Investigate rebuie 8 abun scop, un eblectiy In vedere, iar acest scop trebuie Si fie dobindirea congtienfei. Este inatil studiul de sine firé acest obiectiv Exist motive pentru studiul de sine num dacd ai realizat deja ci nu ai constienji si dorestt si o dobindest, Altfel este zadamic. Dobiindirea ‘constienfei este legata de oliberarea gradati de mecanicitate, pentru c& omul {si cum este el, se afld in intregime gi complet supus lepilor mecanice. In ceeagi misuri asi in urm A PATRA CALE mecanicitatea, fnsemnind cA ol devine mai liber fati de legile mecanice ‘ntimplitoare, Prinnul pes in dobindirea constienft este fnelegecea faptului ef na suntem congtienf. Dar neste suffient si sepim doar de aecastéiluzie, pent ed Sunt multe stele, Asa dupa eum am spus mai devreme, cea mai tea dintre cle ¢steiuzia of putem “face”. Inireaga noastcl vial este bazath pe aceastd ile, Intotdeauna credem cd no} fecem ceva pe cfd, in realitat, nu facem mimic = ‘otal se intémp Alta iluaie este aceea cf suntem teji, Cénd ne vom da seam ed suntem adomiti, vom vedee el fntreaga istorie este ficuti de oameni care sunt adoumifi, Oameni edommigiIupt, fac lei, oameni adormifi se supun saw nv Cele mai rele dintre iuzile noastre sunt idee flee printre eare tlim si care re guverneazi viefile. Dac ne-am putea schimba atrudinea faji de acese idei false si am ingelege ce sunt ele, acest Iueru in sine ar fio mare schimbare si at schimba imediat alte Inerui ‘Acum, ar fi bine si ineepem in modul urmitor: v-afi gindit in timpul siptimtni, aga eX tnceroati sé Vi amintii ce mu a fost clar din ce afi aut $i [punetiinrebér, si apoi en voi dezvoltaacea linie de gandie. |: Dac mm suntem constenf, suntem noi stunei capabil si judecim ce este uti pentru noi gi ce este ddunstor? R: Am spus ef observarea de giné nu poate 6 img pentru ef suntem interesati personal in functionarea coreet a masinit-nosstre. Funcfionarea coreets a organistaului este profitabili pentru noi, funcfionarea incorect este déunitoare. Trebuie sé ai o atitudine commercials simplé faji de viaja te sh fanctile inteme, si tebuie sf gti ce constituie profit si ce constituie piendere, ‘aga ci nu te poti observa total imperfal, cam ar fi nile evenimente istorice care s-au fntémplat acum o mie do ani. Cénd un om adopt aceasti atitudine fara de sine, este gata si inceapitstudiul de sine practic, pentru c& studi de sine practic Tseard studiul ncrurlor celor mai mecanice. Unele fineit din ‘oi pot deveni consent altele mu pot deveniniciodsté eanstient. Funciile instinctive, de exempha, nau nevoie si devind constiente, dar sunt multe altele = viata noastia sic plind de ele ~ pe care este foarte important si le fact consiente sau, dacd ele mu pot deveni constiente, cle oprosti sa se emni, pentru e3 sunt realmente diunitoere. Ele nu sunt numite mecanice in sensu cd Sint automate, ci prin faptal el se datores7a functions incoreete « main lucru declansat cu mule timp tn rma. Aga c8 ele deja au produ diferite daune: ‘ceva s-a strict, oti sa denaturat, oi g-a deforma. I: Incereand sf mi studiez nu pot sisi nime real, nimi tangibi R: Snudiazi ce este acolo = fie cd este real sau nereal, Nu poti studia mumai ce {este real, trebuie si studiezi ce este acolo, Nu constituie wn obstacol in stil de sine dacd mu isestinimic real - ebuie i studiezi ceca ce gisesti. De fapt ai perfect dreptate cd acolo nu se afl nimie real, dar trebuie si te studi’ si 58 studiezobstacolele ‘Obsiacolul principal in calea dobindiriiconstienfe de sine stdin fapul cd nj eredem ci o aven. Nu vei obtine niciodats constienja de sine atta timp cit 28 CAPITOLUL 2 ‘ei rede of 0 ai, Sunt multe Iver pe care credem ci le avem si din aceasta {auzi au le puter obfine, $i anume individualitatea sau unitatea- eredem c& Santer unul, indivizibil. Credem c& avem voint, iar dacd' nu o evern deja 0 pruersavea, cit alte Iuerur, Sunt multe aspecte aici, pentru c& dac’i nu avem tin Iuora, na putem avea nici alt Credem ei avem aceste fucrur, iar aceasta timp pentru ef nu cunoastem fnfelesolcuvintelor pe care le folosim, Exist un obstacol cle, un motiv clar pentru care na putem avea constient ‘aga cum suntem acum. Acest obstacol principal in calea dezvolieti este rinciuna, Am mentionat deja minciuna, dar trebute si vorbim mai mult despre ‘s: peniru emu slim ce faseamnd minciuna deoarece mu am studiatniciodata accisti problemi in mod serios. Psihologia minciuni este realmente cea mai “Important parte a studiulusfinel umane, Dacé un om ar putea fi descris ea un tip zoologie, ar fi descris ca un animal mincinos. ‘Voi lisa deoparte toati minciuna exterioard si voi Tua numat mincivna ‘om fa de el fnsusi, despre el insusi, Acesta este motivul cl suntem fn Staten in care suntem acum, gi nu putem sjange lao stare de constient mai bund, mai inaled, mai putemied, mai deoscbitd. Conform sistemului pe eare-] sfudiem acum, nu putem sti adevirul, pentru c8 adevirul poate fi atins numai sare de constienfa obiectivi. Aga cH nu pute defini ce este adeviral dar ‘cotsideind e& minciuna este opusul adevirului, putem defini mineiuna, ‘Cea mat serioasi minciund se manifests tune) clin slim perfect de bine ci ‘bu sm st mo potem sti adevarol despre Iuerui, $i totus! ma actionsm niciodatt jn consecin{&. Gandim gi actionim intotdeauna ca gi cum am gti adevirul Asta Inseam minciun3, Clnd stu cf nu sia ceva, gin acelasi timp spun ef stiu, ssi acionea. a $i cum a si, este miciund, De exemplu, nu stim nimi despre not ingine, g realmente grim e& nu stim nimie, totus niciodats nu recunoastem Sau admitem acest fapt; nu o mlrtrisim nici micar nowi ingine, totus chon si gindim si vorbim ca si cum am gti cine suntem, Accaste este ‘originea, ineepural minciunit (Cand vom injelege asta si vor urmiti seeast lini, si cand vom noerca si Jegim aceasta idee eu orice gindit, orice spunem, ore facem, vorn incepe si Inlaturim obstacolele care stau fn ealea constienfei. Dar psitiologia minciunit ‘este matt mai dfiila decat eredem, pentru ci exist multe feu de minciana si multe forme foarte subtle, greu de deseopect fn noi ingine. La au le vedem omparativ mai uso, dar m in noi ingine. ‘i Daca na stim ce este adevarl, cum stim end minyim? Re Sus cf nu pot sti adevirul, gi dacd ai spune ch gti sau pot sti ar fi 0 ‘minciun’, pentru ci nimeni nu poate sti adevrul in starea in eare suntem. Nu te gindi Glosofe, ci fio legiturd cu faptele, Oamenii vorbese despre orice ea ‘eum ar sti despre ce este vorba. Daca introbi pe cineva daca exists oameni pe Lung, el va avea 0 opinie despre acest luera $i la fel despre orice alteeva ‘Avem opinli despre otice, si toate acesteopinii sunt minciuni, mai ales despre ‘0 ingine. Nu sim despre strile de congtient, sau despre diferitele funct “av viteza fanetilor, sau gelatin for una en alt. Nu stim cum sunt imparite 29 A PATRA CALE fencile, Nv gi ini i toty redem ei tim despre no ngine Tot ceea ce. vem st opin rele st tote minciuni {:Dack toate opine sunt mineian, ar rebie s evitm opine? Trobe st eunot valoaes, Prin mincind pe cre ne-o akesim este tune end spanem “eu. Esto mincivné penta ef spunand “et presupunem rumite loca: pesupunem 0 anunité unitate sto anumité pater. St act Spun “eu” ast span “en” mine, se presupune crf acelin “pe eind fn relate mu exist legit nee ele, Sontem in starea acral din cane sanumitor obstacle sav amumitorfepte din no snes ce na mportant fap pe cate nil fflege, ext ecela ct mt avem depl st spunern “cs penta Cava foment. Cindincepi ste observ vei Vedes ef vrai saat exis “eu fn tne care ne cunose pol pe all stn vin niciodst in entact Ds exemplo,tncepe si studies! preferingele gi antipatietle give ‘een ck i poate pice tn hes nti anit moment gi alt fnea fn lt rmoment, cele doud sunt att de opase unul ata fae vei da seams imediat cl geese “eu nose false nicodst. Dac i observ deci, vei ven cf tne decid, far aol rebuies ncepineasd deci, acest din urma ie mi doreste 0 fed, fe nea suit nicodat de ea, Doc ve ais un lon despre cares te mini ari cova foarte a ind inconjra de eceste rein acu edvcat cu acest miiun, mu ptem few nimie dite de ec ce ntems adie reveal prodisl acest! nnsin I: Daed incere 58 gisesoadeviel gi vid ef exe imposbi, rar tei si ml separ de lmea de Basar 2 RE Ai sud atuneho fing anil mr una real. Te pista doar in cone in eae te afi, pont c8tw ei rezutal acestor condi, No te pt stun eeparat de sondiile prop J:Nv exist nimi comun tturor“eu"rfor? Doar un singur fer, ef ele sm toae mecanie. A fi econ inseam lepine de crest exerioare I: Din cos e spine pare foarte dif st tie! fr te min : Nu, minions rebue st osteze. Trebui i mine prncpil mince 1 ot produce dees ic Nana end ve cuosste principale tpi de minciunt vei putea, ma spam si hopfi en ele, dar sé le observ. Lupa vine mai trzv, Multe hora snt necesare pei & ples lta es eva din ol ins; o lang peroads wu vom putes desit st ne studio. Nomi cind vom gf aranjares generals Elasifieara near din noi gine, surat ainsi ve apérea posiiltatea de Jupia eu cova Aja cum sunt nu pater scimba nie penta 8 omal este © may Toate. bine eciibrat-ecilibrata in seasol cd un Taow ft contitoneazt peal. Lucruile pa lips de conexiune, dar de fap ele sunt Jegete, penta ci fecare or est exit de mute ake fcr. TPNe pte’ exlice mai pe larg ce nsegei prin masini? Masini pt avea poenilitii, ele ma pot aves speranta dew dabndi contin RE Analogitle nu pot fi complete deearece nu pot f euse la inf. $i stn provine to gino limiere a mint noasre ano, daca wei 0 inte a 30 CAPITOLUL 2 constienfei noastre, Aga net comparatia eu mafind mu poate fi dusi fn orice ‘ire Dar omul este 0 masindinte-un sens foarte rea, foarte cla; el ms poate produce nici o actiune de la el insu, flind numat o staf de tansmisie, nimic ‘ai mul, gi ca atare el este o masini. Dac un om ar putea avea vreo idee sath ‘ac putea face ceva fri eavze exteme care si actioneze pentru el atunei el ar ‘nai fio masing, saw mu ar fi Intregime o masind. Aza cum este, el este in ‘ncegime o maging, mai ales in starea de constient fn care ne aflim. $i fapeul ‘ine credem af int-o stare total dfertine face} mai mecaniel ‘Masina noast’ nici micar mu fanetioneszi corect, asa ef daci un om vrea sa ereeze consiti favornbile pentru posibilitatea de crestere interioara care se 14 in ely el webuie $8 devina mai inti o masint normela. Cind auzim de heeanicitate adesea credem ci, di oul este © masini, mu toute funetile Iii ‘nt mecanice in mod egal, $i nici toate actviiile umane nu sunt mecanice in pod ea. Fece gee cite ceva pe ene | eede mal pin mes in fanetie de vederile sav gusturile sal. In realtete toate activitile umane sunt lafel de mecanice, nu exist diferent& din acest punct de vedere fntre a frees, podlelele gia serie poezie In general vorbind, trebuie infeles ci este necesara o reevaluate completd a ‘uturor valorilor din punetal de vedere al wilt lor, rk reevaluare mi ne ‘vom putea migea niciodaté din punctul in care suntesn. vem multe valor felse = trebuie si avem cura i 4 Incepem aceast reevaluate [: Injeleg 8 robuie si creém un “eu” din nimie, Ce ereeazi “eu? Rel prim rind, cumoasterca de sine. Existé 0 alegorie ested foarte bund care serbeste despre erearea “eu"-lui, Omul este comparet cu 0 casi plind de seniton, fird stipsn seu majordom care si-i supravegheze, Aga eX servitorii ‘fac ce le place; nici unul na se ocupé de propria activitae. Casa se afldint-o ‘sare de haos complet, pentru c& fiesare servitorincearcé si fac munca alta, entry care nu este competent. Bucdtarll Iuereazi la graiduri, vizitiul Ia ‘bocitrie, $i 452 mai departe, Singura posibilitate pentru #amelioraIuerue ar fi daci un anumit nome de servitori ar decide sil aleagh pe unvl dintre ei rept ajutor de majordom si, astfel, cesta sii coordaneze pe eelat servitor El poate face un singue Inet: s& puna fiecare servitor unde li este locus astfel i si inceapa si faci munca ce lise potriveste. Cand s-2 ficut acest lueru, ~ esisth posbiltatea si vind majordomul adevirat care sie tnlocwiase’ pe ‘jutoral de majordom si s8 pregitessci casa penta stipn. Nu stim ce inseamna edeviratul majerdom, sau ce inseamna stipin, dar putem considera agzastd casi plind de servtori si posibilitates unui ajutor de majordom, ar descrie sinatia noasiri, Aceasti alegorie ne ajuti sf injelegem tnceputul posiblitii ered unui “eu” permanent Din panetul de vedere al studiului de sine si al tucrului in vederea obingirit unui “eu”, trebuie & fnyelegem procesul prin care puter ajunge de Ja aceasta pluraitate la unul. Este un proces complicat gi are difrite sia ‘Inte starea prezenté de pluraltate a "eu"rilor gi eea a unui “ea” eonduedtor pe ‘ate dorim s-o atingem, existh anumite stadii de demvoltare eare tebvie siiate, Dar mai inti, trebuie 8 injeleger e8 exist in nol anumite structuri st 31 A PATRA CALE {rd Le cunoaste no vom putes Infelege cum si ajungern fn cele din urmd din area noastr prezenti, in starea de “eu” unc, dacé va fi posibil pentre noi ‘ede, desi majritaes “eu"-rlor noastrea nu sunt canectate si nici mear ‘use emosc unul pe atu, ele se impart in anumite grupe. Asta mu inseam ed Sunt imparjite In mod constient; ele sunt impinite prin eircumstantele vie Aceste grupuri de “eu”-ri se menifesté preeumn rolurile pe care un om le joecd fn viofa lui. Fictate are un anumit numir de roluri: unul corespunde unui snumit set de condi, altul alta, etc. Onmul insugtrateori sesizeaza aceste Aiferenje. De exempin, el are un rol pentra serviciy, altel pentru seas, gi altal prinie prieteni,altal dacd este interesat fn sport, si asa mai depart, Aceste roluri sunt mai usor de observat i alfii decdt fn tine fnsuji. Oamenii sunt adesea atat de diterti in conditi diferte incat aceste roluri devin foarte evidente fi bine definite; dar uneori sunt ascunse mai bine sau jucate numa in interior fit nici un fel de manifestri exterioare Tosi oameni, fe 08 sia sau nu, fie e8 dorese sou nu, au anumiterolut pe care lejoaed, Aceasti manifestare este inconstientt. Daci ar fi putut fi congtienti, ar fi fost alfel, dar mu remareim niciodati cum trecem de la un rol Je altul Sau dacS remaresin, insist in sinea noastri c& o facer intengionst, ch este o ace consent In realitate, schimbarea este intotdeauna guvernaié de cireumstanf, nu poate fi aguveratt de omul insugi, pentru c& el fnsusi mu existd inci. Adesea existd ‘contradict evidente inte un yo! i alt. Itrun rol spui un Tueru, a anuimite ‘veder si convinger clare; $i apo tee in alt ols ai convingeri absolut diferite i spui Ineruri absolut diferite, fri sisi dai seama sau gindindw-te cd o faci intentionat Existd cauze foarte clare care mpiedic8 omul si vad8 diferent inte un tol sau masca si alt rol. Aceste cauze sunt anumite structutiarificale, numite amortizoare, Amortizor este un nume foarte bun pentru aceste dispozitive. Amoctizoarele dintre vagoenele de tren previn ciacnirea, diminueaza soctl Este acelai lucrs si cu amorizoareledinte dfertele roars diferitele grupur de “eu"ri sau personalitif. Se poate tri cu diferite personalitfi fir ca ele si fe cioenease®, 51 dae aceste personalitti nu au manifestare extern, ele vor exists in interior ia acelasi fl Este foarte wil si incercdm st aflim ce sunt amortizontle; si incercim 58 sesizim cum te poti minfi eu ajutorl lor. Presupunem ef spa: Yeu nu discut niciodatd tn contradictoriu”. Apoi, dacd intv-adevir ai © convingere clara ed ma discuftniciodsté tn contraditori, pot si discuyi in contradictori eat place Si niciodats si nu remarei, Acesta este rezultatul unui amortizor, Dacd ai un ‘anumit mumir de amortizoare bune, te afli in perfect® sigurantd ta fata contradictllor neplicute. Amortizoatele sunt in. intregime mecanice; un amorizor este ca un Iuer de lem, nu se adaptes2a, dar ig joacd roll foarte bine: te impiedic sf vezi contraditile 1: Cur sunt create roluile? R Rouile nu sunt create; ele mu sant constiente, Ele sunt aduptici le circumstane, I: Este greu sit opresti din a juca un rol? 2 CAPITOLUL 2 1: Unele roluri pot fi bune? Ee ‘te comporji fn mod constient. incepem constient si apoi de obicei ne aoe shimba. dintre “eu”-ri, pentru ci omul ar fi o- R: Intotdeauna avemn destule puncte asupra cérora si ze xi mintea, 7 Pee ere ana done ce rem Sia ee vores: bord acest ‘tadiu de sine din diferite laturi ale sale. Dect facen puyin fo un punet, $i ee ee eo rar tebui si existe un Toe in care 3 A PATRA CALE cate 0 ai exceptind miscdrile. Dar au pot ajunge si fi constientinvértind o rooti sau slergind, aga cl la inceput trebvie 36 folosesti energia gandiril. Na ‘nseamna cd va trebui si o faci mereu - doar deschizi o usd [: De ce acest sistem nu este mai eunosent gi mai popslar? Re Nu poate fi mai popular din cauza caraeterubi lai negativ, Noi nu studiem calea de e dobind, ci dea pierde. Dac ai putea debi hucrur dint-o dats, sistem ar popula, Dar nu se poate promite nimic. Este gre sate asepti ca ‘oamenilor si fe placa acest Iueru, pentru of nimanui nui place sisi piardl iluzile. Oamenit vor lucruri positive fd a-gi da seama de ceva ce este posibil Vor si sie imediat unde pot ajunge. Dar mai inti trebuie s% pierda’ multe Iucruri Ideile acesui sisters nn pot fi nieiodata popsilare att timp eat nu vor fi

    You might also like