Gabriel Aprodu Dan George Gotia Bogdan Savu L | it io | iT | Sees i. (I | Editura “Gr. T. Popa” JAST 2601Bo : 7 Gabriel Aprodu Pentru iconografia volumului s-au folosit aproape in totalitate fotograsii Dan George Gotia Boudan Sav | executate de Dr. B. Savu, reprezentind eazuri operate de primal autor. | sage at nn i CHIRURGIE PEDIATRICA ISBN 973-8.384.0-8 18. MAL 23 / I Seen ian nee eeeor Ws , we Ee { schirurgia pediatriek are un caracter special Goteakt Wexin DRA- (9.5.4 pentru ei se adreseazi unui organism in CUPRINS k009. Perionda de crestere si trebuie avute io | Pegere nu doar rezultatele imediate le ernooucens ms Tratamentalui, ei gi rezultatete definitive, le ee sflrsitul periondei de erestere”™ fosroeat strat aoe | fe 7 CAPITOL: Patol caput Dae Grose ome | Marcel FEVRE $item newton ‘ . oes é paar ehiuriecongettiecervcae tere l | Een mmori eervinle mecione Pek gangol nil erin CcaPtTOLUL ME: Urgene se aparatlul respirator Siniomol Pere -RobP Pag 24 deena re 24 seas Pag 24 {Mateo pemers meas SE pple plone ed ; | fern sonetaat Fp. i | Fauisetnhet et wri G8 Pees tere | Ratios coat an 36 | Referenfi |) Geto esofagank poscausticl (Dan Gsccge Gott) Pog 37 erect re in ‘Alexandru PESAMOS¢A. scat sg gneumotornl (Das George Cot) ma i Profesor chirurgie pedictied Ii Traersttes de Medicind si Farmacte “Corot Davila” Bucuresti | GAPITOLULV: Patologia difranmolst Mambra al Academiel Romine de Stinte Medicale | eee append adiefagmel ne . Resto dtp eveserals Paes! ba DIAGONESCO 1+ Ref geosotan me Jj roferor de chirurgie Profesor de ch sf Farmace “Gr Popa” lst | canoust vs eesti nein asterciateral ot | Gent 6 ; Sevaveehl Pons Marin BURLEA { Gantashasl Gaproshii) ms j Conferentor Catedra Pedtatrle | sitio Geos Cot) raat Tintoerstaten de Medicin’ yi Permacie “Gr T-Popa” Tesi | ‘eee ese Gm Se ot) reest ! | Csut dendon penvatc (Om Crags Gv) ree Giufoesn eset pur (Oan George Gls) Prem CAPITOLUL Vi: Patotota peritoneal (Dan George Gate) Sharomet prt neowial raps pi eon espa nu-nscte Pep ' Petal earl i ero PAE u Pestontel neonate Pet perro a , Pervonie eats sugar Pes in ISBN 973-85384-0-8 Peroni sete ale coplit ree L ‘ emopeonetnosasenl Pes cs CCAPITOLIL Vi: Patatgieaperatus get” ir ‘ ‘Steal istenoaze imestale pags? j lionel dnote Pag i ‘ow pew de pilor (Dan George CoE) a6 ha rein nteialt vsugesst (Dan Geta oll) Pees (reat ning a copia sn George Gott) rept? Hien eons Pei megetupactonl congenial Phetdoobatuee et rca olga reset (Oen George Goes) Poi ectcoil (Dan Georg Gof) Sinomel de hiperesiune peal aco) Enrol slmronetrote, Diag congentat ctr ble Matfornal anorecte Exo slonal| ‘CAPITOLUL Vili: Patologia aparatull urogetiat ‘ier co get Walvle deur posteroart Epspuia (Dan Ocorge Cota) ipo (bun George Gots) Finer puainora (One Grorge Goi) ‘Annalee igre testa Sheet de “vr seat neo) Eurail (Dan Geurge Got) {Cousens mor bi (Btn George Gots) dro emazoolposul (Dan George Got) Hide hematomenta (Dua Oeorge Oo) (CAPITOLUL 1X: Tamer expt ‘Fnac ei sl eoptal Nearblasorst ablomioareoml “Temotle celal general ‘emoret ‘Toor seul vitin Carmina ‘Genadbiatmst 1 {itenamalenbrissa ‘Tmo align ive ale fest CAPITOL. X- Patalogl plat ate fesutaror mol Femangonrssmalfonnet vaszalare carrrowue: 1 SU deletes ite (ogdan Sev) caPITOLUL x, SALay al prose eelor ochre pat repartee mieocheurgle chirurgie copie (epson Soe caPrFOLUL xut 7 ‘tomes deter loge init uma (Bogdan Saw) BIBLIOCRARLE Bogie slte Papin? Pag 28 Pag ted ag te Fess9 eee Fre 80 Pale Pele mei neue Pris a bent Panes ag253 ag24 7 Pap283 Papas INTRODUCERE, ‘Acest cus este adresat stadenfilor in medicing cat si secundarilor (rezidentior) de chirurgie general, chirurgie pediatrci, ortopedie pediatrict i tn general tnedicilor de medicin& generalé. Elementul esenfial ce ar trebul sublintat de la neeput | ese “copilul nu ests un adult tm ministurd” pi cl implicit 0 afeeyiune inet la adult sila copil fn nici un caz mu se trateazK identi, Pertioulartijile morfofunctionale ale 4 copilului si procesul perraanent de crestere confer si bolilor sale un caracter apate A i | eniugialt ce dingnostichend i tateazi prin manewre operta | esi ale cpl de i vita 6 o ork In 18 ani. Dr aga cur tn chiruia i ‘wologie, ortopedie, chirurgie toracied ete), aga si chirungia copilului cuprinde specialitéti complet separate, inclusiv in Roménia, cum sunt chirurgia visceralé si | croputa petaica, olga pede, otopeda neoall chine pass « afectiunile ersurilor. Revenind asupra definijiei, webuie subliniat o& patologie chirurgicala curenti alituri de chirurgia neonetala, chirurgia malformefillor, chirurgia tumorilor 4 constituie arii specifice si definitorii ale chirurgiei viscerale pediatrice. chirurgiei pediatrice poate avea consecinfe grave pentru micul pacient, familie si | societate. De exernplu, urgenjele chirurgicale ale nou-niscutului nu sunt suficient ai grav, nu sunt recunoscute de medic pentru a fi tratate core. ! Scopul acestei luorri este sf ofere datele necesare orickrui medic, de orice specialitate, pentni a cunoaste si # recunoaste efectiunile chirurgicale ale copiluli nae 5 } { Pentru medicul de medicind general necunoasterea elementelor de baz ele { | i canoscute si fapt:Diagnosticul antenatal al malformafillor > we Anomalii structurale ——————DIAGNOSTICUL ANTENATAL AL MALFORMATULOR De mai mul timp, diagnosticul antenetal al malformailor @suscitat un interes deosebit deosrece existh malformafii care, diagnosticate In perioada intrautrins, ““peneficiaza de tratament chirurgical de maxima urgent (ex. laperoschizis, uropatii obstructive). De ssemencs, exish afectiuni incompatibile cu vista sau fr soluyie terapeuticd eficiontl (ex. anencefalia) ce pot fi diagnosticste antenatal. In ultimi 30 ani s-au realizat progrese importante fn infelegeres, diagnosticul si abordarea f , tarmpeutid « anomalilor fale, §-au introdus fm practil atft metode ysoreeaing” ct | pitehnici complexe si invazive pentru identificarea civerselor anomalii. Progresele | Garegistrate permit programeres nasterii la timpul gi fn locul cel mai potrivit. ‘Ceste ysereening” ale sarcinii it Se adveseazA eazurilor in care antecedentele familiale, antecedente personale {4 (consumul de alcool seu droguri), examinarea clinic (polihidramnios seu 1 ligonidramnios) au sugeratposiblitate existenfei unor anomali fetale, i -dozarea alfa-fetoproteinei fn serul mater. AFP este o protein normal a 2 sera fetal sintetizatd de ficat. Este prezenti in lichidul amniotic, excretaté de | 4} sinichi. Trece in séngele matern, prin circlaja placenta, din a 12-« sptimink de sarcing $i atinge concentrafia maxim fn slptimdna 30- ‘Anomalii fetale care afecteazd lichidul amniotic pot fi detectate prin dozarea 4n serul mete a AFP (defecte ale tubului neural, defecte ce afecicazd deglu streai), Nivelusi sclzute ale AFP Sa serul matem se intneso fn trisomiile 18,21 91 hernia UiaCayiadiok vouyeuitali, Se ual cereeteasH eatradiolul ueconjugat (UE3) 5 gonadotrofina corfonied (HCG) pentru disgnosticul trisomiei 21. ; i ~ecografia uterului gravid este metoda larg folositf. In Europa de Vest a fost wransformat® tntr-o metodl de rutind. Este specifica In 95% din cazuri gi art 0 si de 0,1% de rezultate fs pozitive. } “Tennici de diagnostic anteostal I Imbunétitirea gi perfecioneres tehnicilor au permis diaghostcul a sute de | sfectuni, att boli cromozomiale, defecte metabolice oft si melformatii de diverse JP petit invarive | 1. eaniocentera se efechesok aspirtn prin puncte, cu ub ac taasebdominal, 20 mi lichid amniotic. Amniocenteza poste diagnostice cu acuratefe sfeciunl ‘romozomiale sau boli metabolic gi se adreseezkstacilr tardive de sarcink. ’ 2, Cerestarea viloiiilorcoroniceefeetuatl, de obice, ate sfptimdnile 9-2 | de sarc, prin biopsie de placeth transvaginal transcervical sial» —KiGuISSSTCR POCO wo TRA Ta ne Taceputl eel de al doilen vimestra de sarcind. Mostcle de (eS, icbfinute prin puncte, supuse lo innbunatht de culturi de jesutrl pox “degnosticul cu Hdelitate i erecta stngslui din cordonul ombilical 2 fsvantajul e& ofer’ penta ceretse un out fetal speilicingel) fi pect administrares nei transfuzi ‘Tebnie! neinvazive 1. ules bgafia, Poste nicsieri in medicink tehnoleg’ Tr evoluat atat de rapid ca in imagiston diagnosticulst saeiecpografic antenatal. S-au stabil Minnograme cu dezvoltarea fetal. si a defector aera xamenul ultasonograse al wer ul anali 197091 este in cootiuarefolost ‘ummatoezele circurssante i ed cordlu, Pentru detecaree tobursior Garces ral se asorizk instrumentas DOEPIt; dow tehnict ari pent a venice visitas full ¢ PSN supraveghea sunt font Peta an timpul sini, Desvoises spl Dopaler it suderea concomitent wit ¢ aston) Co functiei cord, ude ome tanepanl cast perionta neonate progrese aca malfometcefai, dislaniacletice,bidroesile Sr) ciktudine de afecfiuni care odatd “Corectabile; exist om iagnontcate pot fi mult mai eficient tatste fn urgen{f neo-natalt (gestroschizis) Matformati ce pot depistate prin evogrefie wtealut id: sitommatil ale sistemului neryos central: ‘anencefali, nicrocefalie, meniagoeneetalocel (sincipita, occipital). Unele eet Bind grea de tratat sau alsle neavind ‘ratament, detennin’ avortul terapentc “Malformafh torasice: ett chistied pulmonerd congerstal& oui (ocenomatcen puosars cae, sechesait UO ca fa gt ehistl broskogeae) 5 cate oats ve congeni Siadromulu de derek respiratorio & Nau ator (inelisiv ae re ia centre. chirurgicale specielizate si dove corespiu ECMO). ~Malformetii abdominale: atrezit (@v0® ‘Un enpitl apate I reprezinthchisturle ovations Te potuade inteatering, pot fi urmdite dup ve rene este nevesard intervenfia chizurgical®, " valformafii le aparatalui smal ales, uropatii obstructive Dintre aa sce ured. posteioar. Nu se diagnostichears antenatal ‘ar uretero-bidronefioza bilsteralk poste soa érocetalic, fo aceste smfizernul lobar le, intestinale), peritonite meconicl. ‘odati diagnosticate ecogre ‘eate uropatile obstructive, cea mai grave eit obstacolul proprit-2is ce cupsnde 1a cindul A pate | ua dramatic imediat dupa nastere ascutulut, caurle gizindwsi 5H nagtere si arareori, doar fn caz de niraralcht pi polichisti, displanie multiehisicd# wera diagnosticul. fn aceasta categorie @ | u GTS SSE a Sr ERT PE RETR FET -viciu de jonctiune: piclo-ureteral. a . ae Malbroait oe pre odomisal: laperoschizis, omfelocsl, extofa cloacala. , fn literaturd este citat si diagnostic] antenatal al tumorilc (neuroblastor int) Durer fg a! ugr de dlagrostint un teeta snerocoeciion. ‘Terapia fetalé reap ft peronéa antenatal! a difeelor malformali a perm eta ae eee acsor in ero” Nove mead de terepis este Tn Theeput cnt Sra abr, pen ctv est neal minim i vane gise.sdeatt wopetefiet, pin pasavea unui gust venviculo-petonesl. nee tego ae a Ye oorecie jn, utero” «hernil ctv eine) Se angen tot, nto mum Hitt deer 0 astfel de chirurgie fetala ve putes i abordatti in mod benefic. me ANOMALI STRUCTURALE fn 1966 David Smith # introdus termeml do ssismorfologic” ca flind puma gente si neooetologilor fn recunoasterea anomaliler structurale. rele anomalit sunt ujor de resunoseut bronhii teqlare gi alveols, Existt meor TeeMtcts chiatee dar pentru ci existh comusicare ou pulmonsl su existh indlamati ‘ Sjexraia intrciobard se localzetek tm intima plimtnulu, eel mat frecvent in segmental postrobecal ul lobulti inferior. fn aceastSboals, desi pliindnul SSiierat nu tre coneciuni ou bronhil, st poate fi ventiat prin alvecte adiacene. Si aici sportl arterial este asiguat de o ater sstemick dia sora torecct, abdominal se Goto arterd intercostal. Atuacl cind eportul arterial este asiguret de un vas din Sov ebdominal, veo strabateportonea posterioeré a daéragraulu intr In lobul iMteron pen ligamental pulmonar inferior, Drengjul venos el sechestratiler, 2 ralobare tan Tnialobare, so Tice Ta aul ing, vou 3a vane oa Sechsinjileintalobare se pot nafrtan chs aus pot info. ° Us tre polmon poste & sechesta,situaje fn care pulmonul este hipotazi # 1 are conectare cu aborcle brongic in ecostcaz nu ae observ entatea pleural iar port arterial este asigurat de vase infadioGragmntce, Diagnostic Sechestraile extralobare sunt de obicei asimptomatice si descoperite cu ocarin ‘ocervenjet pentu hemie diafragmatict congenital sau cu ocazia uneiautopit la un copil eu multiple alte malformafi congenital. Dar unelesechectraiiextrelobare sunt sufciet de mari pent a determina detrse repiratre la now-nfscut. Radiologic ay tumoral fin laste a mediastinal poster _Sechesraileinmalobar, clase, determing infectii reburente iar radiologic i aspentl flea unui proces pueutmonic fe a unui abees pulmoner. ler pune englograde care demensueank vacul anormal. oe ‘Tratament: Este chirurgical. Sechestratia extesloberd se excizeank gi i se ligatureazA vasul asigurd aporul arterial. Sechestrajia intralobart necesitilobectomic clci este imposibilf excizia doar emului patologic. Ateje deosebith tebuie scordsté evidenfierii in ligamental pulmonar inferior a vasului aberant care bréneste sechesirafiaintralobard. ees A aa ere are Se ee ee ay Re epee ean Sr eee se ee ee eee ere a ee eae ane eee aaa ee eae ae ee ee ler) Aa cc oe cope Pee Say ui aren eastern aera a Ee eee eee ee ec ee SEL A ta el at ene eles Se Se a ae ee ‘nu se percepe in axila. Cs ao Sea eee eee roe angiocardiografia. cae 7 ee ee eas mo ee Ee ee; t | 1 x fp | Rag ape Aaa So ase SERRE Fikein Fasefonal & BREDA ste 6a saptiménd de dezvoliare, fipt ce explick valoarea crescutl « __ tvidentanh si clea le | mrlfomar er woe 24, Tn cursul dezvoltisii normale, raugorele traheal 1) plimsului crept exist enomalt reife coun | aoa aS lind dea rate pe chal nd hport sanguin din vasele sistemice spre pin. Aspect a el ese cemult )—otcoll,ietesinal phi af ae iteeneze pin liv i: tahoe inact 3 | Fedtomel“ietagan” cfc! enomalia venei puns | TSotes tap. Clivajul se face do jos fn eas far eresereatraheet de sus fn jos pnt le sing dept a cord un apect cuz de iatagen, ye RENEE Sy out sci troto-plmonac te Ba fpumton Crees | Gotelans se face, deci, in dou sens, Exist let un proves de orgmnogenezs ‘i | ' i i Jazie pulmonar se adresea2i SRinelet a torionath, bronhii obstruste) dat v0 MMe isbiee! prognosticul este sumbru. Hipoplazie job se manifests cu o simptometologie frustl ¢ ii, Tratamental const in antibioterapia grunci c&nd este hrénit de i nll dP TA copilor oa agenerie sau bipor! defeetlor asociate (rahe al Setormane’ anomalilor esociet lmonuli ting seu agenezia ut SFoeetvd care se produce dup un fenomen de eregtare diferenfal Tn eur! acestei iMoade se poste intimpa apsrifia fie un defect de induce fe a unt defect in Fempria mesajulu de inducfie de etre celulele intestinslui primitiv. Acest defect de Buveke amu de competenfA poste duce la o malformatie « axuiui acro-digestiv. ‘epeatt mialformatie & axulsl traheo-esofagian are cu atft mai roulte ganse si se ‘oltre ou o aff malformalie ou eBt fenomenul cauzal este mai precoce gi este legat | Sin fenomen de inductic. In aceste cazuri taheen este de regula predominant #3 sect Teziunile ee produe asupra esofagului. “in fafa defectului de mesaj sau defectului i ATREZIA ESOFAGIANA || dese fs pez ce cm orga bin pone etn” ax grvt sire feove caunile esofagiene observate pot merge de la simpl& stenez& izolstt In cea mai ty Dintre toate malformatille esofsgului, strezin este oe gravi si mal freevent grave forma de melformaie, fanta taheo-esofegiant complet, asociati unei 1} gtinitt bool acestui orga. Bijopeti si unor anomali vertebrale, ca ware a unui defect larg de induct. Giferitele forme anatomice de atrezie de esofag. in aceeasi masur’, este exceptional Ge esofegul #8 fe dominant si fn acest cez ar apare stenoze gi atrezii ale trabeci. Tandler $1 Reiner explicd modul de formare al esofagului astfl: la inceput ex existe un'mb plin ou celule epiteliale, uménd spoi un proces de permeabilizare prin | Yacuoliaare. S-ar explice, dup® aceastl teorie, aparitia atreziei de esofag prin lipsa de | vecuolizare a tubului plin, . eee Ua ang pte 0 eh ; sation et sen Bn 9 1 ne ue ernie trent pe ees Ge Seba gt wea ar ee 1 resurselor terapeutice, la acea vreme. Yo 1913 Richter descrie ligature fistulei eso- traheale ca prima etap& de tratament chirurgical © ‘anomaliei. In 1929 Vogt prezintd ce ae oh ae Se : = Srrers ‘esofagului (Ladd, Gross, Roberts). a ' on eT © i En, Gon a 28 SE RES ea Ree clean pn acne eo | chirurgiei moderne. Yn anij urmitori cure Jntr-un timp a atrezict esofagiene ‘a devenit ‘ui (Mfyars, Asheraft, Spitz) de pant le 90-95% | Soap era a ese Grats form aale expich, \ ! Anatomie patologicd ‘Anezia esofagiand se prezinth sub multiple forme care au nsk comunt absenja ‘uoui segment de esofag, Yariabil ca lungime. De agemenea accasti absent & | antowan esofagului se tnsofeste In 90% din Gazuri de comunicare cu traetal |, ett, ub forma ne Stl eo-saheal, lsat Se pe epaulsl el || devon po anbelecapete Se smal pe capt proximal fh7-10% din cule || Se enone exolagiant, capetle exept ft in itn. a Slt el is i Clasiscari ale atveziei esofaguli Ja care sinau edus contribufia Ladd, Gross, Roberts gi alli. Exist 5 puri de attezic esofagiand, dup cum || urmeaza i tipul T ese reprezeniat prin dod segmente separate fir8 comunicare ou traheca, Segmentul supecior se termina fa fund de sac in dreptul vertebrei D2-D3 gi este hipertrofiat iar cel distal are dimensiuni reduse gi deplseste putin dieftagmul. Se intllneste ea o freevent’ de 7-10% din eazur. Embriologie - i ere ritarea xu digetiv esofepian este i srinsl Teg) 8 Oo seas f bs anhiter Perioada de dezroltare este cuprinsé inte 8 45 $f esiptiaint de | | vviafé intrauterink. Este 0 perioada extrem de critica, clci sub influienta, ae i i wisvlenolti stracturi fundamentale com sunt: inimes ‘axa rahidian, ik tno Sinn oe neu gyal i esis o Torn de atreaie entrem de rand Ge Drelneye into proporfie de 1.5%, Intre segmental superior gi trahes existi o fistuld de miei dimensiuni, Segmental distal se termi deasupra diafragmulul ca tn tipul I tipul [Teste forma obignutk a atreziei esofagiene. Are o frcoventi de 85-90% din cazuri. Segmental superior hipertofiatcoboar& pang la vertebra 2-3 toracicd unde fe termind orb in deget de mnnugi. Segmental distal hipoplazic se deschide sub formi e fisuld pe foja dorsald traheei, dessupra bifureajei, In funciie de distanja ce ‘Separt fragmentele exofagului, Roberta a subraparjt acest tip de atrezie fn alte dowd subtpur: subtipal “A” cu distanja maze fate capete gi subtipul “B” tn cere distanta Thive capets este mic. Ca freevenfs,predomina subtipal “A” In proporie de 60% ripul TV se caracterizeazi prin faptalc& ambele capete comunick prin fst cu traheea gi apare 6u 0 frecvenfi de 56% din eazuti Pactori asociafi atreziei esofagione si care influienfeaza prognosticul vital ‘+ alte melformapil asociste: cardince (In primul rind), digestive, renal, nervoase, osoase, fntflate flecare sau, mai ales, in asociezea malformativi VACTERL. Aceasta reprezinti un ansamblu de enomalii mai mult sau mai putin complete interesdnd: V-vertebrele, A-anusul gi rectal, C-cordul, T-traheea, B- cesofagel, Rinichiul, aparatul urinar, L-membrele (limbs), agenezie de redius. + promaturitates afecteszii pink la 45% din cau, leziunile pulmonare consecutive atreziei esofagiene gi datorate aspicafic salivei gi refluialai confinutului gestric pe fistala si care sunt de diferite grade ‘mergind pénk Ja focare pneumonice. ‘De altfel, Waterstone f2 1962 a clasificat nou-niscufii cu atrezie esofagiend i rei grupe in funcfie de greutstea In nagtere, prezenja malformatiilor asociate si ‘gravitatea afectitii pulmonare. In prezent se consider cd doar malformatile cardiace grave mai pot intuneca prognosticul unei atrezii esofagiene. Fiziopatologie Fi ‘Dapi nagtere, secrefile salivare stagneiizA in fundul de sac esofagian superior pe care il umplu, bloodnd rispintia aero-digestiva faringian&. De aici secreyile sunt antrenate cu respirajia {a pliméni. Copii nfscuji cu greutate normalé reujesc un timp si faliture prin tuse,secrefile aspirate. Prematurii ins, le care reflexul de tuse si cficacitatea tusei sunt slabe, ajung reped Ia inundarea bronho-elveolaré. fn atrezia de tip IT iV, o parte din aera cureat patrunde prin fistulf ta stomac si tn restul tubulul digestiv, producind distensie abdominal’, Distensia gastrick ridic& diafragmul si reduce mecanica respizatorie, Cantitatea de aer ce se pierde prin fistuli scade presiunea intrapulmonari gi last s& persiste zone de atelectazie, Cardia la now-niiscut, ‘ca o competenti incomplet cfstigatl, permite un grad mare de reflux gastic ecid gi a Troll aer spre capital esofagian Inferior Wi de slcl in lle respirator, Sueul gesuie ire efect coroziv asupra epiteliului alveolar gi se deschide poarta infectiei pulmonare. Simptomatologie Aceasta este dominati de imposibilitatea deglutijet i de rulburirile respicatori. Ancamblul acestor tulburisi este exprimat sugestiv de clize Mallet in formula: “nou-ndscurd ou atreaie esofegiend gi Sistah eso-traheald reopiré in tbdomen gi inghite tn trahee". Trebuie suspectail atrezia esofagiand In orice nov- ‘scutcare ae hipersalivatie manifesta in primele ore dupi nagtere. La nivelul gu fe cemarcé 0 sourgere permanent® de saliva spumoasf, eeraih Frecvent, copie repeth csize de clanoai gi tuse. Respirafia devine zgomotoss& si dispnees se fccentueaai cu timpul, In formele cu fistuld eso-traheald pe capétul distal, inspecia sbdomenului releva distensie abdominal mareati. Examenul aparatului respirator este dominat de existenja ralurlgr bronsice generalizate care prin amploarea lo a fost comparate ca | “véntu} bfré lle Tntr-un lan de porumb" (Fufezan). Cu ocazie primei tentative de joli apare o criza dramatick de asfixie eu fuse $i a Sinai ool Se a eae ee feyeald 1 a persida fo fh fe ale copuli, cust mal mt cu Fetgea! ete eeu fie ‘Desi simptomatologia fr] schimb ext de Sufestval bette De Boer g\fous au rebaeas “noone care se astixiazd si respitt greu, al/cirui nas gi gunk sunt Inclrcate de secreti excesive, are atrezie de esofag, pind Ie proba contrarie” (Fufezan), Diagnostic Poste fi pus in etap antenatal; atrezia esofagiand poate fi cvocst& prin evidentierea polihidramnicsului memei. Malformatile digestive se ceracterizeazi tn general ‘printr-un polihidramnios datorat tlburtrilor in eircuitul normal al lichidului amniotic (ste produs fn cantitate suficient& dar copilul nu il “iaghite”) astfel cf la examenul ecografic al uterului gravid adest'fipt este evidentisbil. Abseoja vizualiziri omc la eramel ecg al rela revi ponte gee 0 atrezie esofagiank (rice tip) “la nagtere, prin verificarea permeabilitifii c@ii digestive superioare. Se introduce o sondi Nelston 10 sau 12 Ci care se trece printr-o naring spoi prin faringe si deck “buteazi le sproximativ 8 em de arcada gingivalf, copilul are atezie esofagians. Cu ocazia introducerii sondei in capttul esofugian superior se pot espira si secrefille iar sonda poate fi lisaté pe loc. Verificarea permeabilitiii esofagului este tun gest simpls, lipsit de risc gi la Tademina oriedrui medic neonitolog. El permite agnosticul imediat dupa nastere. -dup§i nastere; dack nu s-a practicat ined verificarea cu sondK si copilul are daja hipersalivatie, se introduce de urgent o sond& Nelaton de dimeasiunile evocate care se va opri la 8-10 em de arcada gingivald. Cu sonda pe loc, i se va face“3 i _ 3s copia 3 aaa aracoabdominals, Tok 3 PFORTL, ta ortostatism. ane Snes ce aor Tenieali. Ean metode noi fie Tmaginile radio S ; —— ei ie a capetcloresofigulut cu bul aaptte Ia clectrozi (metoda Howard, fie it Ia nivel toracic (de obicei Dt-D2), Ghungitee chirurgicalé a capStalui esofagian superior ma iniotomii aiote ‘copatul sondei care s-a opr cept Seosivd a restlui abdomeanlni, dack existh Bs0lt Pe capitul tafecioy a esofaguui su dn contre, opartate nell e Taegu it abdomen dact nu infect unoare inte capltl esofegin inferior scales eens Sprezenta altor malformati cigestive ssociate (aireaii duodenal, investinale), aaeetol in alcL.un coz use vo face opacifierea.cu substonth de-contrast a capatului esofugian superiorlL scfieieeatnilor pulmonate de tp pnemonie de sr a=, tocalizate te'tcoa ee dept, do bios, 5 cre gpar In examensl cediotogic eft le 24-48 ore de lanagtere. 48 or oe atea diagnostic de areioexofagiant sf fc pus imate # OAS simu éupi 24-48 ore gi chiar mai mult, atunci And ma ‘apérut deja leziuni pulmonare! ‘Teatament Tragament fagienk constituie 0 urgent chirurgicll. | Ofate stabilit ingnostical, se. va suspends ore inoereare de alimentai Se va plasa o sondi dingnos pital esofagian superior Ia cae se v8. depts o seri Penis aspiratia din 10 in 10 minute a seeretilor. ransportul nou-néscuslor ou atrecie esofegiank cltre centr de chirurgie pedisticd se va face in urmtoarele conditi: een eet de normotenmie, copilal ve fi plast int-un incubator incdlz si ‘se va asigura o temperaturk constants de 22 grade C. {n incubator copilul va Sasat tm pone Intrala ca capsl gi toracele mai ridcate, De Som, pozitie ao eat period, din ork in or, penta a pects o bun venta. "S oxigenare adeovath pe mascB, eventual aerosol. + cciaernos pecifeic pe care se va incepe deja tratamentul antibioee cack venecek perfeteh va fi menfimaté pe timpel transport, duph care Tn spital seve practice abord venos central te ve eal ehirurgical consté in secfiunea fistulel eso-taheale gi anasiornce! capetelor esofagului. Se face toracotomie in spatiel 5 intercostal drept. Se cerentack ceptele esofngene, cel superior mai volominos i mat WoT de evidentiat, Oi are tnal subj, im contact cu nervul vag si consinind fsve 8 fndsgapil spre thee stu bronhia drespi. Dupl estore ‘Getulei se snastomozeaz’ aa la cap cele coud srgmente ale esofegulu cu fre separte oe ‘material neresorbabil SPB, Asastomoza poate fi “prtejat” cu un patch venos din vena ombilicalé (Fufezan) sau'din ven azyg0s. a Hee le in cae dian fate capete este mare (peste 2 cm.) si anasicnets ‘pu posibl, se supriml fistula eso-tabeall, se inchide esofagul distal si se plaseazA Livaditis) Saat spropate capetole esofagului se va putea practica anast-inoza tenmnino- terminal ied tensiune, Dac nu s-a realizat enastomoza capetelor csofegulus, du vyarsta de 1 an se va face esofagoplastie. aan Trotamentul video-endoscopic face epel la o endoscopic snifiala care va esmite siializarea fundului de sac osofagian, va vizualiza distant intro cape, Pipera fistula gi va cerceta 0 eventual traheomelacie, Torac: mie dreaptt ‘PRrerolaterall de 4 cx in al patrlea spasiu intercostal; se aplic un rc ecartor st se Etsoduce trocarol de 4 mm pe eale extrapleurli. Gesturile se de:uleazs Class, ‘Bjosind instramentar endoscopic, operatorul privind pe ecran. Se t1ce isectia And de ato inferior al wot gi se st fir de reper. Se sectioueazA sau nu. aaree verei azygos, se ligetureezi fistula, se practic® anastomoza cap\ ‘elor esofegulul cosa ves anys, i Ja, se practic’ .oza cap: telor esofagul Complicatii imediate legate de actul operator: “dezunirea anastomozei repermeabilizarea fistulei Complicafi le distant refluxul gastro-esofagian ‘pneumopatile repetste stenoza anastomozei Rezultate si morbiditate {a literatur, rezaltstele dopa intervenfile chirugiale la copill ou stee csofegiait sunt excelente, reporttadu-se 95% vindecfi, Numa la cazurile a are frau dlagnostieat malformatitcardiace grave, rezultatele goad ie 75% supraviejuire. ‘La noi, supraviefuirea cazurilor operate in neo-natal este de 60%. 1 FISTULA ESO-TRAHEALA FARA ATREZIE (in »It") Istorie Este vorba de o malformajie rard, desctisi de Lamb in 1873 9 m , descrisi de Lamb in 1873 gi care a fost ‘operat pentru prima oad cu succes de c&tre Imperator! in 1939. Incident Fistula eso-trabeald izolati reprezintl 42% din totalitatea fistulelor es0~ traheaie, Prevatenta masculin’ este de 2/1. Prematuritates, In aceste cazuri, este ffecventl (pani In 50%). "