a decurge astfel De vermply, in carul acetaldchided, feac ‘ ON OW Oty CHEN OH + 10 aes ' Inectaldehidoeienk i rear tia este HN OFF» (CHG NOH HLO inn in caaiil aeetonte MLO Didracinn, WLS Nth. teaclioneaza on aldehidele 9i eetonele analog Hidronilanined Prodiusele de reactie se numese hidrazene: 0 No Mh vot ¢ 1,0 a" HW state hidrarnns ” On, NOM N= SHS HL0 na vd WF, Hy EL . budtensions nipli, in cazul acetaldehide’ reactia decurge astfel: Deve C1 CHO) HN NEy > CHa CE N—SFh © FO. ‘eetaldehid-hidrasnns tan in cazul acetone’ reactia este: (CM yCO TN Ny > (CH aC=N—SHy + HO aceton-hidleazond Sia dona grips —Nil, din hidrazond poate reactiona cu ined o moaleciti de aldehida, respeetiv de cetona, formind azine. Dupa acesari schema reactioncaza si derivatii hidrazinei, de exemplu jenildidiazina, HpN-—-NH—Cylly. Fenil-hidrazonele rezultate sint substante cidaline, formarea lor serveste la recunoasterca $i separarea aldchidelor i cefonelor. Condenari, Aiehidele si cetonele dau cu unele combinatii organice care Cont Oo grupa My >CH, sau —CH;, avind reactivitate marita, combinati in care Sa format o noua legéturaé C—C, Asemenea reactfi se umes reafii de condensare. Aldchida sau cetona reprezinta componenta carbonilicd a condensitii, jar substanta en grupa JA 1, >CH, sai —CH, activata, reprezinta com- ponenta metieniod, \ Pentru ca atomul de hidrogen din grupele yo 1, >CH, sau —CH; s4 aihd- 9 reactivitate marita, Irebuic $4 existe in vecindtatea Ini, in mole © propa reactivanta ca) >CO,—COOH,—CN,—NO, ete. Avind o grupd SCO in moleculi, 1sdsi aldehidele 51 eetoncle pot avea rol de component metilened, De aceea, doud sholccule de aldehida sau-o molecula de aldebida Hung de celond sau doud molecule de cetond pot reactiona intre ¢| molecula hind purtitoasea pruped CO, care reachioncaza, este component Carbonilics, cealalia molecula find purtatoarea grupei SCH, >CH: sat CHL activita de vecinatatea grupe CO, este componenta metilentc?: ,. ea tAReactia de Omtcensare ihtre compruenta carvan ea se poate praduce in tel mduri. Lan exanp Se qmidetnare este Ai nya acid ages SE UT onic s¢ aditioneera la Sirntd oes an WILK KS genta MEGLCHIC se editionced la wtanul ee wegen ey yas 47 ORE Me we wasn ey OW Wears wodaion c Sau bidraszilor wice i atom de hid mator weeeponenta carbonilied, jar restul cin mya e anya Ronee pionee7 a le atoniu 6e carbon #) groper SOO On On , 6 Qn i cen 1 4 \ . i Produsul revullat contine ett 9 yripd aldehicicg do gomlica. O aser substaitd care Cuntine in sng & 0 Yrs eben n bidromi) uleoulie se numeste aided, r ate Ge condensare aldolica, Be Sk le Hw In cazul cind condensarea aldchidelor se law 14:4 grecautii, e'dolul se d@hidrateaz4, adicé se & gropa hidroxil si unul din atomii de hidrgen activall pon var ¥aax propa carbonily result 0 aldchidg neseturatZ, Astle, cin cy 2) ow te Ss se ob\ine aidehida crotonica: Ning Weel bom CHa-CH CHC tot on Reartia de furmare se numeste mdensare crtening In unele cazuri aldolul este atit de nestabil, init na praete Weyer e’, radia pure C4 duce direct la aldehide nese Le ener) pen ure saiserea Ur 4 aldehide aromatice cu o aidening alitatica rexind oraa 4 eléchida nesaturata: Oe 0 Cate 4H uy + Sy OHO OF benavted auteviae deiits cnnmice poorer scctae Un al treilea tip de condensare exte condensares trinvdeculard. fa ee produce prin climinarea und molecule de ape inte o vier & he Ware ponentd Carbonilicd 51 doud molecule de ganponente metijenis wel ¥ A Ne NF 7” nna) x . we UZ NA ML Cbiane preemies, $794 Ol, care ap: aditioneary De fapt si in acest caz, in prima etapa se formeara un ald trece intr-o aldchida de tip crotonic, iar aceasta, la rindul ej, o a doua molecula de componenta metileni Toate condensarile sint reac{ii catali; reversibile. ‘Aldehidele aromatice, de exemplu benzaldchida, nu pot forma de condensare in care 4 aibé rolul de componenté metilenicn drat ele nut contin un atom de hidrogen ce ar putea fi activat prin yen m grupei carbonil. Aldchidele aromatice dau, de aceea, reactia Cann tates inst se pot condensa cit o aldehida alifaticd dupa cum s-a aratat eee In afard de condensarile care se produc intre combinaliile carhu (aldchide cu aldehide, cetone cu cetone, aldehide ch cetone) trebuie a fionate si condensacile aldchidelor eu compusii organici eu grupe chy >CIty sau —CH, activate prin alte grupe decit >CO, cum este conderarat aldchidelor cu acizi orgamci san cn derivatii lor. O' reaclie cunoseuta coe reactia benzaldchidei cu anhidrida accticd, in prezon(a at de en apa Prezen{d de acetat de sovfis ate de acizi sau baz ele sin | ° ¢ cL +CHy-c—-0— Na i i Oo 0 CH —CH,~C—O—C—CHy q i H ° oO 0 Calls—CH Produstl rezultat prin aceasta condensare (0 anhidrida mixti) nu este stabil; el se hidrolizeaza imediat trecind in acid cinamic gi acid: acctic CoHs~-CH=CH~C—O--C—CH, +0 CyHs—CE i i o 0 CH—COOH + HOOC~CH, Reactii de condensare se produc de asemenea intre aldchide si nitro. deriva{i sau unele hidrocarburi care contin atomi de hidrogen reactivi (se reaminteste reactia de condensare a ciclopentadienei cu aldehide, cu for- mare de fulvene). Importan{a practicé au condensiarile aldehidelor de fenoli, deoarece cle formeaza baza obtinerii unor rasini sintetice. Polimerizarea aldehidelor. Aldehidele pot sda si reactii dep rizare, adicd n molecule de aldehida A se teaga intre ele spre a forma compus de tip (A)q in care legitura intre monomeri se face prin lest: turi C—O. —_ = Dupa gradul de polimerizare, se deosebesc doud tipuri de rae a aldehidelor: trimeri si polimeri propriu-zisi. De evemplu, acetalde! nn ee trece in para-aldchida, care are o masa moleculara detrei ee hae te decit acctaldchida, Polimerizarea se produce prin destacerea dublel 178 |aypele carbonil si_apoi legarea, prin vale iad SRotatdehida. Potimerul rezul ae nfele libere, a trei at are o structura ciclicd ‘A ciclica: we ce Cth CH 7 rl 5 9 > é% HC—CH CH—CHy neue ber % ¥ 6 ind aldchidele se polimerizeaz’ trimolecular, trimerii tezaltafi, avind | qeculele identice, au si constante fizice definite. Cind aldehidete se meerizeaza polimolecular, polimerii rezultali nu mai sint unitari; ei au Fy grad de polimerizare variat si deci nu au constante fizice definite. Polimerizarea propriu-zisa se produce diferit dupa conditiile de r neti: 1 r eactie. tn principin ins, mecanismul polimerizarii const in activarea dublet ipgaturi a gt rupei carbonil, >C=O, astfel incit se formeazé noi legéturi C20 inire mai multe molecule de monomer ited awewdiot he H H H H H Dintre aldehide, cel mai usor polime alichidele alifatice, mai ales formaldehida. Dintre aldchidele aromatice, polimerizeazi numai acelea care contin grupa aldehidica legata de 0 catend laterala a nucleului aro- matic, ca de exemplu fenil-acetaldehida, CgH;—CH,—CHO. ‘Numai formaldchida si acetaldchida polimerizeaz’ polimolecular. Toate polimerizarile sint reactii catalitice (prin acizi si prin baze). Combinatii monocarbonilice saturate mai importante Metanalul, formaldehida sau aldehida formica CH,O, se poate pre- para prin doud procedee: oxidarea partialé a metanului sau dehidrogenarea metanolului. : Oxidarea’ metanului se face la circa’ 500°C, in_prezenta unor catali- zatori; operatia se efectueaz in cuptoare speciale. Cum formaldehida este amestecata si cu cantitafi de oxid de carbon si hidrogen, rezultali de aseme- nea in urma reactiei, tot amestecul de gaze este treciit in turnuri de spalare, inde intilneste vin contracurent de apa, in care se dizolva formaldehida. Concerttrarea solufiei se face apoi prin distilare in coloane, Acest procedew este aplicat 1a noi in ara, avind in vedere boga care dispunem, Metoda in de gaz metan de dustrial folosita in {rile care nu au gaz metan este dehidro- ucnarea metanolului 1a 360°C, in prezen{a de catalizatori motalici. Aceasta Se realizeazd trecind un amestee de vapori de metanol si‘aee pes as a cafalizator de cupru sau argint: SE aer peste un CHOW > HCHO | ty Eaperienya. Se pregateste o eprubetd cu pufina a foarna crea 2 mi metanol. Eprubeta se poate uw pufina vatd de gere. Separal se pregateste ond de cupru. Pen ie inchidle cw un dop 1a ta Jund peste care se 2 ; prevdzut cu nw aceasta, se infasoara pe @ verge as sites . 479iG Banas MS SAN