TAMARA BiRSANU - doctor in psihologie - DEZONTOGENEZA _ INETAPELE DE DEZVOLTARE UMANA Editura MAGIC PRINTEditor: Maria Dohotaru ‘Tehnotedactare: psiholog Bianca Voicu Machetare, coperti: Delia Valeu Deserierea CIP a Bibliotecti Nationale a Romanici BIRSANU, TAMARA Dezontogeneza in etapele de dezvoltare umand / Tamara Birsanu ~ Onesti: Magic Print, 2012 ISBN 978-606-622-046-0 Dezontogeneza in etapele de dezvoltare umand GN Oe icles Capitolul I. Introducere La etapa actuala, politica si practica educationala din numeroase fri ale lumii sunt orientate in directia integrdrii cu cerinfe educative speciale (CES) in medii edu- male si de viata cat mai aproape de cele obisnuite, normale ale unei comunitifi. Aceasta politica este pe larg desfisurata de Conventia cu privire la Drepturile Copilului (1989), Recoman- darile Consiliului Europe pentru integrarea copiilor cu CES (1992), Materialele Conferinjei mondiale cu privire la educati speciala (Salamanca, 1994), Materialele Conferintei mondiale cu genericul ,,Educatia pentru toti* (Dakar, 2000). Integrarea copiilor cu CES in comunitate devine una dintre cele mai stringente probleme psihopedagogice, find mereu obiect al cercetarii specialistilor din diferite ramuri ale stiinjei. Numeroase investiga ite tari au vizat diverse aspecte ale problemei integrarii copiilor eu CES in comunitate (E. Verza, C. Paumescu, Gh. Radu, U. $chiopu, M. Rosca, | Stinea, I. Strdchinaru — Romania; A. Galland, I, Lambert, 1. Tomas, J, Puissant ~ Franfa; T. Vlasova, M. Pevaner, A, Gozova, T. Rozanova, E. Martinovskaia, V. Lubovski, L. Sipitina, N. Malofeev ~ Rusia; V. Bondari, V. Siniov, I. Eriomenko Ueraina; P. Fonagz, W. Wolfensberger, H. Grossman, D. Smith, R. Luckasson, T. Hejir ~ SUA). Majoritatea autorilor demonstreazi prioritatile integrarii, condifiile de organizare, efectele negative si pozitive ale acestui proces, posi dezvoltare Problema integrarii copiilor cu CES a fost cercetat’ de N. Bucun, N. Andronache, V. Stratan, A. Danii, A. Racu, E. Laposin, D. Ginu, $. Goncearue, T, Birsanu, E. Zubenschi, V. Olieseu, E. Iova, V. Lichii, C. Paunescu, E. Verza, Gh, Radu, 5TAMARA BIRSA’ D. Popovici, T. Vrigmas $.a. Rezultatul acestor investigatii a permis efectuarea unor acfiuni practice de dezvoltare cor a procesuluieducay special voltare impun necesitatea cercetirii noilor alternative de inte- grare in comunitate a copiilor eu CES. Actui menea probleme este conditionata si de un si determ + pistrarea in fara ca prioritate a modelului defectologic nal de educatie integra - i $i a acfiunilor prioritare pentru reali- zarea $i dezvoltarea acestui proces; e de educatie a cu CES fir’ a fine cont de conditiile geografice, eco- , socio-culturale al Aceste pozit r de invariant care reproduc regitirea insutici Dezontogeneza in etapele de dezvoltare umand ale din fara, ceea ce ar contribui la modernizarea sistemului de invajimant in ansamblu. 1.1. Tendinfe fundamentale privind educatia special Problematica educatiei si invafiméntu cu anumite cerinje speciale de educatie a inregistrat tn ult 25 de ani cdteva tendinte fundamentale. ~ Prima tendina este de reformulare si schimbare a conceptelor $i terminologiei de baz cu care se opereazA in domeniu: educatie speciala, deficienta, cerinte educative speci- ale, normalizarea si valorizarea (rolurilor sociale), integrarea in comunitate, ~ A doua se referd la reconsiderarea modelelor de edu- catie si asistenta specifica, accentudndu-se aproprierea progre- siva a locului gi conditiilor de scolarizare a copiilor cu cerine educative speciale de invajiméntul obignuit (gcoli sau clase / grupe obignuite) si diversificarea formelor de integrare scolar, profesionala si sociala in comunitate. speciale si a legislatiei cu privire la problematica general a deficienfelor si — intr-un context mai larg — cu privire la dive i interumane. parfial-recu- perabili (antrenabili) si irecuperabili (cei care necesita o total supraveghere), a) Recuperabilii (45-70/75 Q.1) sunt acei indivizi ca absolva opt clase — si in perspectiva zece clase ale sc speciale ajutatoare si care apoi primesc 0 calificare in cadrul 7