.

7:- ,
4-4,1
2
; A,1,
:74 ) ?`
.)
e' v J.
,
r'
,

www.dacoromanica.ro
V 1,q,-
. °
ft../
4-5.
'4-1" k.sk.,.,_
ft---;''',..
5-'
a \ S,1
-
-a---..
-) ,
.N- A
4 '
°.ar , ...
- n f .
t
44! 4,,od.
IrT-0?.,
:114
www.dacoromanica.ro
 ,

- RYAACEA:, O,,

i4" TG. JIU

u
"OH -.O....
99,
tr.°. - 4 q.

,
r
Alb:* T-SEVERIN . .

: 1, ,
1,
.:;,0
.
- -

'S U.'.
, 9
9T 9,9
9 j. 4
, - - -
<34 ;
- I . .

.,°:
. p .
I
,
_I
et
, ,,,,,,,,,,,:; 1 .11
, Iii 'I
, .-
4 '
°r'"9 ' '
t1,,

=NI . -
' " li I

, I
t.
I1

42,t. ° ° 1

° '
.

, .1
1.0
. .

7. ..t.. -..,
" ''' '
°,;. ,..
''.
, '

DC//7c7r
, ect
n. .. ..
---..,, .
.
. ,
,'..7';
-. ,
' iL
,4
, I

0
.
,., '
- . A
0'

: 0°,
e

.-. ' .;.`":

.

.
¡I
il
I,

:!
,,,,T

-",
' ,`'..'7.:3.'\'''' ' '. r,,,°111
: st,, .. 111:
r. `4:.". II

" *

,, 0. I

, .

_
l , . , ,
-
.44a. ; - , .1 ,"
.-

'r-ff
4111111V16t IrAk

www.dacoromanica.ro
 AND leggmântul dintre fine si locul na§terii este pus
la incercare de indoiala cg, In realitate, locul de care
se leagg infiriparea fa la viatg si, mai ales, locul
deplinei tale formatiuni sufletesti §i spirituale, acela
este adevgratul punct de plecare al intregii tale finte
In viatä si carierg, atunci trgesfi in credinfa cg amän.
doug aceste locuri se cer iubite in sufleful fu.
De micul sat Borolea, cu pridvoarele, fafg in La deschise in ascunzi§ul
adáposfit al unei vgi depe malul Prutului, tocmai sus, nu departe de Miorcanii
amicului poet Ionicg Pillaf (el este de acolo, sau din Are?), de Borolea co.
pilgriei tafglui meu si a bunicului nosfru medelnicerul Costache, nu m'am pu.
tut invrednici s6, mg bucur decaf foarfe fArziu, afunci cand preotul Valcu a
refgcut biserica pe care cu un secol in urmg o ridicase, evlavie din evlavie,
acela§ cuvios bunic, ingropat cu toEit ai lui in preajma ctitoriei. Confruntarea
ce=a urmaf afunci, intre urma§ §i bgtrânii satului, tovarg§i de joacg in copilg=
ríe cu pärintii luí, a avuf loc sub copacul cel mare din curtea de odinioarg,
risipitg acum penfru el, dar sub care se face pang azi hora safului, in amintirea
cerdacului din care Ii era drag sfrgbunului s'o priveascg,
Dealurile intre care se ascund aceste amintiri târzii moldovene, nu se deo=
sebesc mult de cele care doming Craiova si care au fosf de fapt dealurile ade=
väratei mele copilgrii.
Pentru prima oar5, venind acolo, le=am perindaf din tren; mai apoi, din

11

www.dacoromanica.ro
clas1 In clasI sí din copilArie spre adolescentg, le=am urca t adesea pe jos, sin.
gur, spre a.mi emotíona in fata apusurílor de pe ele, ínspiratia de candidat
la poezip, sub induiosetoarea privire a luí Lamartíne.
Asa s'a infiripat, din clasa a doua primarA (prima am fAcut.o la Iasi, sub
semnul luí Gh. Asachi, marele meu precursor italianizant) sí pAnA la bacalau.
rea t (precedat de o excursíe in Italia, hotAritoare pentru toatA indrumarea vie.
tu i mele), asa s'a infiripat la Craiova, acum cAfeva decenii, lumea colegilor, lumea
cArtilor, lumea íubirilor, lumea profesorilor, lumea bucuriilor, lumea prímelor
mele deceptii.
OricAt de fugar5 s'ar incerca aceastA evocare de acum (pe care o socotesc
numaí o exercitare pentru adevAratele amintiri"), and este vorba de lumea
cArtilor, nu pot uita biblioteca mea de literaturg, alcAtuitA In prímele clase de
liceu, fireste ínegal: din volumasele disparate ale Bibliotecii penfru Totí" (a.
rAmizii si Minerva" (albastru deschis); nu pot uita prima mea incercare life.
rarA : o traducere a unei csártí din bíbliotecA; dar, cred cA nu mA insealA me.
mona, o bizarA incercare de a traduce din romAneste In frantuzeste, cu dictio.
narul, cuvAnt cu cuvAnt, cAci sinfaxa m'a ajutat prea putín, una din fabulele
luí La Fontaine. Cu vremea insA, prín clasa cíncia de líceu, biblioteca mea
si-a evacuat toate incAperile, spre a face loc unuí oaspete de onoare : Victor
Hugo, In colectía Nelson, cea cu copertele de pAnzA ívoire si cu titlurile de
aur, instalat la locul de cinste al admiratiei mele; aproape intreg Victor Hugo,
dela Herrtani, la studiile crífice despre Shakespeare ; si bine inteles, la Notre-
Dame de Paris, pe care de alffel ham tradus intr'o vacantA, cuvánt cu cuvAnt,
aspirAnd la marea cinste a consacrArii prin tipar, fie sí intr'una dín colectille
noastre Pentru Tote.
ToatA acea avere, intelectualA sí realmente pecuniarg (cAci fiecare volum
Nelson costa aproape un franc), fusese agonisitä de mine personal, datoria
succesuluí initiatívei de a organíza loterid inter.familiare sí chiar interamicale,
pentru obiectele lucrate la traforaj (cu o iscusintA pentru care mA símt indrepatif
la cel maí categoric orgolíu), dupg modele (mari foí cu figurí albastre), pe care
un magazín din Bucurestí le aducea pe atunci dela Ettore Ferrari din Milano
(si iatA, dupA figurinaío" evocat de mine in prefata itinerarului Adriatic, sta.
bilit cel de al doilea punct de contact direct al copilAriei mele cu Italia, pre.

12

www.dacoromanica.ro
cizInd a al treilea, timpuriu si acela, evocä tot numele de Ferrari, dar pentru
prima gramatia italianä ce mi.a azut sub ochi).
I/Are lumea artilor si lumea iubirilor (acestea träite mai mult ca pretext,
pentru ca experienta artilor in care domina Poezia sä nu parä o fictiune
*i pentru ca Les Méditations 81 fie reträite cu adevärat prin romantioasele lunci
din imprejurimile Craiovei), usor de tot s'a infiripat si lumea celor dintai in-
,
spiratii literare : o piesä de teatru, bine inteles o dramä, intitulatä, tot bine
inteles, Rivale, §i multe, multe poezii (plus o mare poemä filozofico.elegiaa,
intitulatä Visare de Poet). Unele din aceste poezii au figura t chiar pe fisele
mici dreptunghiuri de hartie albä Societätii literare a liceului nostru, de.
clamate de insusi autorul lor si ascultate de atâtea dintre domnisoarele eleve
dela Scoala Centralà cea cu ziduri inalie de peste drum.
Dar iatä lumea profesorilor, aceasta evocata acum de mine cu acelas
respect, cu care m'am sculat din banca a doua la intrarea lor in clasà. Pe multi
d-1 Vasile Mihäilescu de Istorie, d.1 StAureanu de Francezä, d.1 Posulescu
de Chimie, sau d.1 Tudor 5iefAnescu de Latinä ii intAlnesc Inca sí intalnirea
lor mä emotioneazg profund, mai ales and inamplarea face sä lucam in aceeasi
comisie de bacalaureat, pe care tot inamplarea face s'o prezidez eu. Douä sunt
insä numele de fosti profesori craioveni, spre care se indreaptä totalA sí recti.
ling recunostinta mea : D=1 C. D. Fortunescu, care mí=a citit primele incerari
poetice si mi.a arätat cel dintai Italia in 1913; sí d.1 I. M. Marinescu, care
mi.a fost, inainte de Vasile Parvan, adeväratul indrumAtor spre cariera Litere.
lor. CM; despre lumea profesorilor dispäruti din viatä, aceeasi recunostintä se
indreaptä spre profesorul meu de RomAng din prim ele clase de liceu, domnul
Nache Niculescu, pentrua m'a invätat Gramatica limbii noastre cum n'ara mai
uitat=o nici acum si respectul de cartea citità, cum n'a mai flcut.o cleat apoi,
In Facultate, Mihalache Dragomirescu.
De numele primului meu profesor de RomAng dela Craiova para 1'1 väd cu
buzunarele cusute pe dinafara ale surtucului larg, de p&nzg, si intr'un buzunar
Cu o caree indoitä sul, ca sá ne.o dea no-Ea s'o citim in clasä si in alf buzunar
cu alune americane pentru el si pentru noide numele domnului Nache Niculescu
se leagä insä si lumea colegilor mei dela Craiova, din care se face evocatà acum
amintirea luí MihAescu Gheorghe, cunoscut mai apoi in tarä sí strAinAtate sub
numele de Gib.

13

www.dacoromanica.ro
 Gib Míhgescu a venít la liceul nostru cred dela Ramnícul Valcea el era
din Dra.ggsani si s'a inscris, din clasa cincia, la clasic". A se fi inscrís pe
atunci la clasica (noi ceí maí multi eram la modern") insemna a fi avut prez
císe aptitudini pentru Greaca si Latina, sau (si era cazul luí) sg nu fi avut
nici una pentru Chimie sí Matematica, dei este cunoscutä pasíunea cu care
Gib a cultivat Inca din líceu studille de Astronomie. Nenumarate pot fi amin-
tirile despre clasa noastra sí despre prietenul bun sí Whit Gib Mihgescu ca
despre once clasa i despre unul sau alful dintre colegí. Asa este gluma ca el
era al saselea díntre toti (intrucat la clasic" erau exact sase eleví); sau amín.
tírea zilei cand domnul Nache Niculescu ne=a scos pe amandoi la tabla i ne=a
sarutat pe rând pentru aceeasí compozitie; sau eterna lui bung díspozítie la cele
mai rele teze", cad concursul nostru nelimia Il tía sigur, príntr'un acord
tacit intre noi sí talentul luí de scriitor, de pe atunci real si care se cerca
alímentat de Maupassant, Flaubert sau Francois Coppée, pe cat de ostil se
argta tuturor materiilor de scoall ; sau, infine, amintírlle din urraa, dela Bucu.
reí, din prímul an de studentie, cu acelas Maupassant ascuns, de frica noastrg,
la Fundatie, sub Planiohul examenelor dela Drept sí Cu evocarea serli cand i
ham prezentat luí Craínic, spre a=i cal povesiírea cu Rusoatica, pentru aindirea
prímelor inceputuri.
Acum s'ar impune evocata insa cu maí multa staruintg, o alta imprejurare
legata de memoria lui Gib Mihgescu sí de urbea luí, quasi natalg, Ramnicul=
Valcea: cum am juca noi teatru acolo.
Píesa a fost, se intelege, Pene § Curcanul; regísorul, unul din fratii Bobescu;
actorii noí, cel putín dougzeci de elevi din clasa sasea sau a apea; publícul,
parintii nostri ; iar, dupg cea dintai reprezenfatíe la fostul Teatru National al
Craiovei, impresarul turneului in provincie, la Ramnícul VAlcea, cu Pene § Cur-
canul, Gib Mihaescu.
Pe atuncí la Ramnicul Valcea, ca in toate orasele noastre, nu exista fíreste,
nici cínematograf ; astfel ca sala in care am jucat, a fost o bergrie, far scena
scena pe care la un moment da t se lua Grivita cu asalt avea suprafata mai
multor mese algturate. Decorul, singurul decor, infatisa un salon, cu scaune sí
vase de florí pictate pe zid ca la fotografii ambulantí. Iar in dosul decoruluí,
desbracati de noí ca sA le lugm uniformele, stateau ceí cativa soldati din gar.
nizoana Ramnicul Valcea, care nu incapuserg pe scena asaltului si care, atund

14

www.dacoromanica.ro
cand un actor mai impetuos a cAlcat pe decor, au apArut la lumina rampei, In
acea tinufg, in aclamatiile generale, in care se confundau, ca silueta lor albi
printre noi, rlsetele inteleggtorului public si admiratia pentru bravul Penef.
Bietul Gib astAzi nu mai este, iar cei mai multi din colegii nostri, din lu.
mea colegilor nostri dela Craiova, sunt comandanti de unitlti in Arma fa cea
mare a tIrii, luand parte la asediu cu adevArat.
Lor le inchin aceste evocAri, scrise pentru convingerea a de fapt viata
noastrl 15untricS, dupA cum cunoaste stAri sufletesti In prezent, asa cunoaste
puncte luminoase in trecut; si a aceste puncte luminoase, unul Ming altul,
pot sl tragl uneori acele linii de fosforescentl, care s1 ne lege fiinta de cele
mai induiosetoare amintiri, adevArate enigme cAnd este vorba de legea care leaa
selectionat dintre altele, dar, nu mai putin, adevSrate forte sufletesti cand in.
cepem sl le apreciem poezia.
ALEXANDRU MARCU

15

www.dacoromanica.ro
 N a eapea zi a lunei lui Noemvrie, in anul mineuirii 1939, a
luaE fiinei din nou MiEropolia Oleeniei, care acum se chearai
MiEropolia OlEeniei, Rämnicului ei Severinului.
La 11 ani dupi infiinearea celei diniii MiEropolii, a linero.
Vlahiei, adici in 1370, Vladislav Vodi a infiinfai Mitropolia Se.
verinului pentru poporul binecredincios din aguja Olfeniei, de
care, pe acea vreme, tineau ei laeurile romineefi din einuiul Fi.
4, 6,
giraeului, al Almaeului ei al Severinului. Si era aceasta ca o
cetate a sufletului rominesc impoiriva vräjmaeilor cutropiiori din afara Tärii, ca ei a vräj.
maeilor unelfifori din cuprinsul ei. Precum era ei ca o cetate spirituali a suflefului cree.
einesc drepE credincios impoEriva celor ce ciukau sá ademeneasci poporul romin la lege
streini de sufleful lui.
Dar se efie bine aceasei Mitropolie rläinueete abia pini in anul 1419, cipetenia
spirieuali trebuind si pribegeasci fie la Sirehaia, precum spune legenda, fie in Ardeal la
Feleac ei apoi Prislop, cum grieete hronica vremurilor, ca mai eirziu si se purceadi la
infiinEarea unei MiEropolii transilvinene la Alba L'ha.
A fose voia Domnului ei a fose ei chibzuinea oamenilor, ca Episcopia Rimnicului
Noului Severin, ce s'a infiineai in 1503 sub obliduirea Voevodului Radu cel Mare, si im.
brace, dupi sute de ani, haina mai striluciii a Mieropoliei Olieniei, care fiineeazi, iati,
aproape de 4 ani.
Ridicarea Episcopiei Rimnicului la o ireapii mai inaltä, de Mitropolie a Olieniei,
insemna sävireirea unei drepiäti isforice, legindu.se din nou firul rupe de sute de ani de
c5Ere vrijmieia cuiropiforilor päminfului olienesc. Si era, in acelae Eimp, consacrarea ma.
rei vrednicii a poporului olfean, vioiu la minee, harnic la fapiä, bärbat in lupeä, inimos
stiruitor la lucru, iubiEor de neam í apirif or de Tari.

17

www.dacoromanica.ro
 si era si o incoronare a fruntii mandrel Oltenii, care a fose vatra de vajnic rorna.
nism si altar de curafg credinti cresting. 5i al carel boga Omani frumos einut este
impodobit nu numai cu afatea boggeii pämântesti, ci i cu foarte mari boggEii spirituale,
precum aunt schiturile, manästirile i bisericile vechi, care alatuesc tot atatea comori ale
trecutului nostzu istoric.
De altfel eparhia Olteniei, cu populaiia creseineasca cea mai numeroasä si mai curaeg
dintre toate eparhiile Tärii, in afara de eparhia Ungro.Vlahiei, merita o asemenea cinseire,
nu numai prin mulEimea credinciosilor i intinderea tinueului, ci i prin fot ceea ce ea
aducea Tärii i Bisericii, ca contributie de vieaeä naEionalä, culeuralä i religioasä de.a.lun.
gul veacurilor trecute.
Doar n Oltenia träiserg si ocarmuiserä cei mai de searni Domnitori i Voevozi ro.
mani ca : Mircea cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu, Tu.
dor Vladimirescu, cari toti alcituesc mandria vietii noastre romanesei. 5i care au ridicat
neamul pe cele mai inalte culmi de glorie nationala, culturala i religioasa.
$i tot aci pästoriserä Cu mare cinste vladici cu bung podoabg impodobiti ca Antim,
Damaschin, Chesarie, Filaret, Calinic s. a., cari sunt podoabe ale Bisericii noastre sera'.
rnosesti.
5i s'au aratai indreptäeite gandul i fapta ctiforilor nouii Mitropolii a Olieniei. Roa.
dele culese in ogorul Bisericii Oltene, in cei 3 ani §i mai bine de fiintare a ei, adeve-
resc aceasia.
Ca märeurie a vigoarei i vredniciei sale, si läsärn a gräi insasi infäpfuirile realizate
in primii trei ani i jumätate dela fiinEarea ei noi socoeind ca once vorbä, oricat de
mestesugitg ar fi ea, graieste mal putin convinggfor decgt fapfa, oricat de modestg ar fi
ea. $i aceasta cu atat mai mule, cu cat volumul de fati vrea sg Infätiseze viata olteneasca
sub toate laturile i in toate infäpfuirile ei.
Cea dintaia preocupare a Mieropoliei reinfiintate a fost lucrul in ogorul cultural si
misionar.
Frumosul trecut cultural religios al Oleeniei, precum i cerintele vremurilor noastre,
impuneau i Indrepegteau aceasta intgie preocupare a sa culturala i misionará.
Misionarism. Drept aceea 48 de preoti misionan i de circumscriptie, 5 misionan i de ju-
det §i un misionar *ef pe Eparhie, la care s'au adgogai 10-15 misionan i si misionare din.
ere laici, toEi bine pregititi in cursuri misionare Einute la R.V51cea i la Craiova, in 1940,
au pornii la lucru rodnic de reinviorare a sentimentului religios in popor si de readucere
la dreapia credinia a celor rgeaciti in diferite secEe. Dinere acestia s'au reconvertie 304 insi.
S'au impärEit brosuri religioase.morale, gratuie sau confra cost, in valoare de 560.000 lei.
Dar Biserica olteanä a erimis misionarii sal in toate spitalele Cu raniti de rizboiu

1) Vezi i bro§ura: Secerif in ogoru/ Bisericii Oltene, Craiotho 1943.

18

www.dacoromanica.ro
sau in spitalele civile, precum si la toate inchisorile militare sau civile din eparhie, spre a
duce acolo cuvânt de mângáiere a suferinEei sufletesti si a celei trupesti, prin predici, slujbe
religioase, spovedanie, sezätori, coruri, etc.
Deasemenea, au mers in toate marile fabrici, cämine de ucenici, ateliere de confec.
Eiuni, In marile centre de lucrätori C. F. R., In porturi, In lagäre de prizonieri, ca si In la.
gire de internati politici, spre a duce pretutindeni cuvânt de indrumare si de imputer.
nicire sufleteascä, folosind in acest scop atát cärii de rugäciune, brosuri, iconite, cât si
filmul religios insoEif de cuvántare, având la indemáni in acesE scop 2 aparate de proiectiuni.
Dar zelul misionar al Bisericii oltene s'a manifestat frumos i rodnic prin rnergerea
in Transnistria a circa 200 preofi i ieromonahi olteni, cari au lucra acolo intre 5-6 luni
fiecare, iar uneori mai indelungati vreme.
S'au lucrat In Transnistria circa 30.000 zile i s'au restaurat 130 biserici.
S'au construit din nou 6 biserici.
S'au oficiat mii de botezuri i cununii.
S'au infiinEat 100 cämine culturale si 10 dispensare.
S'au däruit bisericilor din Transnistria 30 ránduri de odäjdii, 300 cärEi de ritual, 100
Sf. Antimise si 90 obiecte sacre.
Deasemenea s'au impärEit gratuit in Transnistria 15.000 cärti de rugäciuni, 10.000
cärfi si brosuri religioase, 1300 iconite, 4000 cruciulite, 29 000 calendare de perete, toate in
valoare de circa 1.400.000 lei.
S'au infiat 20 parohii din Transnistria de cifre diferite parohii instärite din Oltenia,
cärora li s'au trimis cele necesare pentru culi, dupä putinEi.
Activitatea culturahmisionari din Transnistria va fi pentru Mitropolia Olteniei
pentru PreoEimea olteanä un mofiv de mare mulEumire sufleteascä si un fitlu de mândrie
Actimitate Culturalcl. In ogorul cultural, Mitropolia Olteniei organizeaz5 dimpreuni cu
Universitatea Crestinä (Popularä) Solidaritatea", CUTSUri de tiara la R. Válcii, atát In vara
anului 1940 cát i In vara anului 1942.
Organizeazä o serie de conferinte In Craiova, In anii 1940-1942, in vremea Postului mare.
Infiinteazi in capitalele de judeE, in toate orasele din Eparhie, ca si in parohiile mai
mari, cercuri de studii religioase, in care preoEii fac recenzia uneia sau alteia din lucrärile
teologice de searai si se fac discuEiuni in legaturä cu recenzia respectivä i cu bunul mers
al Bisericii.
Pentru zidirea sufleteasci a poporului Eipäreste de 4 ani foaia säptämánali ,,Lumina
Crestind." In 28.500 exemplare, cu un abonament mic de 24-32 lei pe an, adici nici 3 lei
pe lunä. Foaia aceasta se imparte gratuit, In 1500 exemplare, unitätilor militare din Oltenia
si din Tarà, ca i spitalelor de räniti. Precum se imparte in 1600 exemplare spitalelor civile,
scolilor de ucenici i inchisorilor din eparhie, parohiilor din Transnistria, etc.

19

www.dacoromanica.ro
 A tipirit cartea de rugticiuni Pentru PoPar, In frei edifii, in 80.000 exemplare, cuprin-
zind 162 pagini si desficindu-se cu 5 lei exemplarul.
Pentru osta§i s'a tipirif o caree de rugiciuni anume, In 50.000 exemplare, cuprinzincl
64 pagini, ce s'au Impirtit gratuit ostasilor pe front si rinifilor in spifale, ca dar duhov.
nicesc din parea Mifropoliei Oltenem.
To osfasilor li s'au impirtit gratuit iconite, cruciulite, medalioane si brosuri In valoare
de pesfe 100.000 lei.
A tipirit anual calendarul de erete pentru popor, In cite 250.000 exemplare.
A tipirit Anuarul MitroPoliei oltene, cuprinzind 900 pagini si 5 hirti, care anuar nu
se mai tipirise de 15 ani In eparhie.
Publici Revista de Istorie Bisericeasccl", singura si cea dintiia revisti de specialitate
din Tara.
Indeamni la infiintare si sustine aminele culturale, care sunt in eparhie in numir
de 712 si coruri bisericegi 458 la numir. Deasemenea sustine cele 1054 biblioteci parohiale,
cu circa 270.000 volume si 53.000 cifitori.
Inveiteimeintul religios. Organizeazi temeinic invifinaintul religios in scolile primare,
orinduind pentru control 5 revizori pe judef si 136 sub-revizori pe circumscriptie. In vre-
mea din urnai confrolul se face prin cei 21 protoierei de judef, potrivif orinduielilor In
vigoare.
Seminarul Monahal dela manisfirea Cernica desfiintându.se In anul 1941, Mifropolia
Olteniei cere stiruitor si obtine reinfiintarea acesfui seminar, cu infetnat In localul ve-
chiului seminar din R. Vilcea si cu cursuri la seminarul teologic din localifafe.
Infiinteazi 2 §coli de cantori: una la Craiova si alfa la Tg. Jiu, pe lângi cea existenfi
dela ministirea Cozia si mai apoi dela R.-Vilcii.
Di Intreg sprijinul siu organizatiei Premilitarilor, oranduind preon calehen, cari si
predice, si conferentieze si si alcifuiasci coruri.
TiPografia. Urmand vechei traditii culturale religioase a eparhiei olfene, Mifropolia hi
are o tipografie proprie si o edituri cu doui seril de lucräri : una penfru preoti si infe-
lectuali sub denumirea de Viata Crestini" si alfa pentru popor, purtind numele de ,,Cartea
Crestini".
ColPortajul. Mitropolia a organizat cu bune roade serviciul colporfajului, prin care a
desficut In popor circa 300 000 brosuri in valoare de aproape 2.100.000 lei, icoane si iconife
in valoare de 320.000 lei si 11.000 cruciulite in valoare de 94.000 lei.
Biblioteca. Mifropolia sporeste anual cu numeroase cirti noui vechea biblioteci epar.
hiali, care cuprinde cirti vechi de mare valoare.
Societatea Rena§terea. Preotimea olfeani este organizati, de 20 ani, in sociefat ea preo.
¡easel Renasterea'', care activeazi cu bogate roade in popor, prin 137 centre parolaiale,
in toate laturile vietii religioase, culfurale, nafionale si filantropice.

20

www.dacoromanica.ro
 In fiecare parohie se oficiazi slujbe in sobor de cifre 8-10-14 preoti, se in predici,
se oficiazä parastase pentru eroi si maslu pentru bolnavi, se fac procesiuni cu caracter re.
ligios si in legituri cu lucrarea campului, se in sedinte publice dupä amiaza, cu confe.
rinte, talcuiri biblice, coruri, lecturi, poezii, piese de teatru, jurnal parohial si, eventual,
film religios.
Se impar ajutoare pentru saraci, orfani si viduve. Se däruiesc, sau se desfac contra
cose, brosuri religioase-morale. Toate acestea pentru o cat mai bunä indrumare sufleteasci
a poporului. S'au tinut cam 5400 sedin(e, cu tot atatea predici si conferinte, si peste 5400
de slujbe in sobor ale centrelor parohiale.
Preotimea tipireste revista Renasterea", una dintre cele mai bune reviste eparhiale,
cuprinzand 80-120 pagini. Numärul de pe Noemvrie.Decemvrie 1941 a fose inchinat Ba-
sarabiei si Transnistriei.
Preotimea scoate 6 reviste Pentru PoPor: a) Foaia pentru suflet" in Iasi-Gorj,,, Pai-
nea Vietii" in Tg. Jiu, Fiala" in Comanca-Romanati, Vremea Noui" in Varciorova-
Mehedinti, Datina Stribuni" in Bals-Romanati si Izvorasul" in Bistrita-Mehedinti.
Centre duhovnice§ti monahale. 0 frumoasi miscare de viatä culturala si duhovniceasca
a luat fiinta in cinul monahal oltean, care organizeazi slujbe in sobor cu predici §i se-
dinte culturale.misionare in popor, tinute lunar la fiecare din manästitile mari din Epar.
hie §i cu participarea tuturor staretilor si a vietuitorilor respectivei manistiri. Monahii,
doritori de culturä, sunt tot mai instruiti in *collie teologice, iar manästirile si schiturile
de monahi sunk mai toate conduse de stareti licentiati in teologie.
Activitatea filantroPial. Biserica olteanä si slujitorii sal s'au aplecat cu iubire si cu
mili cretina asupra suferintei si lipsei omenesti si a purces, Inca' din primul an al fiin-
tärii Mitropoliei Olieniei, adica acum 4 ani, la infiinfare de cantine scolare in toate cele 5
capitale de judet, unde iau masa gratuit intre 50-150 eleve si elevi saraci din scoalele primare.
Ele functioneazi de atunci regulat sub conducerea si cu intretinerea Sf. Mitropolii,
a Preotimei oltene si cu daruri ale poporului oltean.
Pentru cantine, Mitropolia a däruit pani acum circa 200.000 lei. Asemenea cantine
,
s au infiintat si se conduc de preoti in foarte multe parohii din Eparhie.
Mitropolia a primit cu pärinteasci dragoste 165 preoti §i, diaconi basarabeni, ardeleni,
bucovineni §i, dobrogeni in anul 1940, dupa pierderea Basarabiei, Bucovinei, Cadrilaterului
si a unei pärti din Ardeal. Toti au fost numiti de indati la una sau la alta din parohiile
eparhiei si unora li s'a acordat si ajutor in bani sau in lemne de circa 100.000 lei, iar
altii au luat masa gratuit la cantina preoteascä din Craiova Jubirea A proapelui".
Mitropolia a organizat $i inzestrat Skitalul de reinifi Z. 1. No. 226 din Craiova. Toate
spitalele de räniti din räzboiu din intreaga Oltenie au fost vizitate de I. P. S. Mitropolit
si de preotii olteni din orase, cu care prilej s'au impärtit daruri in alimente, präjituri,
fructe, iconite, cruciulite, cirti de rugiciuni, brosuri, etc. si s'au oficiat si mici slujbe.

21

www.dacoromanica.ro
 Orfelinatul din Mcinastirea Hurezi. Mitropolia infiinteazä in 1942 orfelinatul de bäieti
orfani din räzboiul actual, Primul orfelinat infiintat de Bisericcl In Tara la noi.Functioneazi
Cu 30 elevi si este intretinut complect cu imbräcäminte si masä de Biserica Olteanä. Con.
ducerea imediati o au monahiile din minästire, iar cursurile *colare se predau de o in.
vätätoare.
S'au impärtit sciracilor ajutoare de Cräciun si de Sf. Pasti, de cätre Sf. Mitropolie,
in bani, alimente *i lemne, in valoare de circa 430.000 lei.
S'au ajutat preotii la studii, studenti, elevi si viiduve de preoti, cu suma de circa
400.000 lei.
S'a däruit bisericilor in constructie *i cäminelor culturale suma de circa 600.000 lei.
Tinem sei accentuclm al MitroPolia Oltertiei nu are (merge altor eparhii, fi e in fonduri bez-
nesti, fie in mo0i, vii, mori, beilti, etc., ci singura avere ce are, este folosinta celor 500 ha. pa dure,
care se exPloateazei intr'un ciclu de 30 ani.
Palatul Invalizilor. S'a subscris pentru aceastä casa a ostasilor invalizi 1.009.448 lei,
de cätre preofil, diaconii si cântäretii din eparbie si 100.000 lei de cure Sf. Mitropolie.
ImPrumutul Reintregirii. Preotimea olteanä, precum si staretii si siaretele din rognäs.
tirile oltene, au subscris, din toati mima, suma de 9.376.257 lei, iar Sf. Mitropolie 1.000.000
lei. Functionarii Mitropoliei au subscris 186.500 lei, iar chiriarhul locului 200.000 lei.
Biserica din Olanefti-Vacea. Pentru comemorarea biruintei armatei române dela Odesa
si pentru pomenirea eroilor români, morti in lupia de eliberare a Basarabieisi Bucovinei,
Mitropolia Olteniei a luat initiativa si a inceput zidirea unei biserici la OlänestiVfilcea,
in care scop a donaE 500.000 lei, lar din parohii s'a steins pânä acum suma de peste
3.000.000 lei.
Diferite cotecte Pentru Institutiuni nationale §i de binefacere. In cursul anilor 1940.1942
s'a colectat din parohii, de catre preoti direct sau de cätre comitete in care lucrausi preotii,
suma de lei 23.625 500 lei, pentru Crucea Rosie, Darul Ostasului, Consibul de patronal,
Ajutorul de Iarnä, Spitalele cu räniti de räzboiu, cantinele *colare, sinistratii de cutremur,
etc.; iar preotii au diruit In acela* scop suma de circa 1.800.000 lei.
Pentru aceleasi institutiuni s'au coleciat daruri in naturà : 22 vagoane grâu, 44 va.
goane porumb, 5 1/2 vagoane fasole, 1 vagon fäinä, 4 vagoane cartofi, 1 vagon mälaiu, 1
vagon ceapä, 5000 pasäri, 50.000 ouä, 1.200 kgr. cozonaci, 12.000 perechi ciorapi, 4.200 pe.
rechi mânusi, 1.200 cimäsi, 1.600 flanele, 1 900 lcgr. lânä, 15 vagoane lemne, 3.000 kgr. sä.
pun si alte mii obiecte de imbriciminte, veselä, etc.
Activitatea Administrativa. Cele 1.072 parohii cu peste 1.700.000 suflete, deservife de
1.368 preoti si 39 diaconi, au cunoscut, in cei 3 ani si jumätate de fiintare a Mitropoliei,
o administratie constiincioasä, cu restabilirea principiului de autoritate in Bisericä si cu
observarea tot mai accentuatä a disciplinei bisericesti.
S'au fäcut, In acest rästimp, de atre Chiriarh, 420 vizite canonice *i inspectiuni ino.,

22

www.dacoromanica.ro
pinate, Cu care prilej s'a predica t ori s'a cuvantat, s'au acordat ajutoare binesti pentru
constructiuni i restauriri de biserici, sau pentru cantine scolare, si s'a cercetat o casi sau
alta de gospodari. Deasemenea au mai fose vizitate de catre Chiriarlaul locului, in 34 ran.
duri, spitalele de raniti de rizboiu din Oltenia.
Cancelaria, in care au lucra t Chiriarhul, 3 consilieri, un secretar eparlaial si 11 functi.
onari, a rezoIva i expediat, numai in primii frei ani, 72 000 hartii, adici in medie 24.000
hartii pe an.
Activitatea economic& Printrio chibzuita gospodarie si prin munca devota ti s'a reusit
ca bugeful Sf. Mitropolii, care era In anul 1939/1940 in suma de 2.500.000 lei, si sporeasci
la circa 8.500.000 lei in 1942-1943.
S'a sporit considerabil inventarul Sf. Mitropolii.
S'au verifica t peste 5.000 bugete si 5.000 conturi de geseiune.
S'a lucra t la intocmirea inventarului bunurilor mobile si imobile ale Mitropoliei, ca
si ale parohiilor si manastirilor eparhiale.
S'a stiruit energic i s'au putut redobandi dela banca Ramnicului, aflati in morato.
riu, peste 3.500.000 lei. Si suntem pe punctul de a fi despagubiti de Stat cu suma de circa
9.000.000 lei, pierduta prin conversiune si care sumä era socotita ca pierduti pentru
totdeauna.
Iata in scurf si cat mai concentrat cu putin¡a activitatea Mitropoliei Olteniei, dela
infiintarea sa si pana azi, adici timp de 3 ani i jurnitate.
Frumoasele roade ale acestei activitati le aducem ca prinos curat la Altarul Sfintei
noastre Biserici si al scumpei noastre Patrii.
Sunt roade culese in ogorul Bisericii oltene in primii ani de munca, cand, ca in orice
ogor, mai mult se desfund5 terenul, se brazdeaza adanc si se pregäteste acest teren pen.
tru rodirea ce va si
Cultivarea de pana acum a acestui ogor se va continua a se face, si de acum inainte,
tot mai sistematic, tot mai adanc, tot mai constiincios, ca rodirea si fie cat mai bogata.
Am vrea ca, precum Oltenia este granarul Tárii, tot astfel Biserica Olteani si fie
ca un granar spiritual al Tarn, care sa indestuleze foamea duhovniceasca a poporului cu
painea bogatei rodiri spirituale.
Si pang departe de noi si fie cautata i asteptati aceasti hrana duhovniceasca. Cat
am dori, ca aceastä hranire i indestulare si fie si pentru fratii nostri romani din tinutul
Timocului, sau din satele romanesti marginase din Jugoslavia!
In acest scop, ar fi foarte bine veniti infiintarea unui centru universitar, sau cel pu.
fin a unor scoli superioare, a unor facultati, ce sunt de atata vreme cerute i asteptate
de foati suflarea romaneasci a celor peste un milion sapte sute de mii cetateni ai Bi.
niel Oltene. Sau mäcar infiintarea unei Academii de Teologie in Craiova, orasul de rese.
dinti al reinfiintatei Mitropolii, care vede neputincioasi sutele de studenti olteni mergand

23

www.dacoromanica.ro
la studii depirtare de Bufe de kilometri pini la Cernäuti, i Bucure*fi, sau incepfind
a popula Academiile de Teologie din Ardeal, Cu ant de putini studenti ba*tina§i, Cara a
putea si le prilejuiasci in cuprinsul Olteniei cultura de care e insetat sufletul lor.
Luând fiintä un centru universitar, sau cel putin o A`cademie de Teologie, lucrarea
misionará a Mitropoliei Olteniei ar *Johan& colaborarea afát de pretioas5 a unui
mint superior teologic, a unui invátAmInt universitar.
Odatá cu activitatea misionará *i spiritualä, ne preocupä cleidirea unei frumoase re-
§edinte mitropolitane, de dorit in imediata vecinátate a Catedralei Mitropolitane Santul
Dumitru *i care si aíbe aläturea tipografía sa proprie, serviciul colportajului, cancelada,
muzeul bisericesc eparhial, locuintele slujitorilor Cafedralei *i pe cát posibil ale functío.
narilor cancelariei. Bine ar fi si se adaoge o inapere *i pentru cantina *colará Infiintan
*i sustinun de SE. Mitropolie i de Preotimea craioveani.
Ne gándim, de asemenea, la infiintarea unor celmine-internate penEru fiii i fiicele de
preoti, ca i pentru fiji i fiicele de buni crestini i buni románi, mai cu osebire a eroilor
a invalizilor de räzboiu. Am inceput de curánd organizarea muzeului, eparhiat, cu obiecte
sacre, odájdii, cärti, icoane ale frecutului nostru religios i cultural de mare valoare. Se
vor organiza retro gen sPirituale cu preoti *i bine credíncio*i cre*tini la una sau alfa
mânistirile oltene. Se va da afentie deosebin trimiterii tineraor teologi la studii in strä..
inifate penEru cat mai buna pregätire cárturäreasn a teologilor de rnáine. Ian numai
teva din preocupirile pentru viitor ale Mifropoliei Olfene.
Vrem ca Oltenia 81 fie o cetate spirituall puternicá, ant pentru apirarea drepfei cre.
dinte cre*tine *i pistrarea curatei traditii strámo*e*ti, cât i penfru o apropiati ofensivä
misionarás culturalä *i spirítuali, in scopul imputernicidi sufletului neamului i al izbavirii
a tot sufleful cel cre*Einesc.

NIFON CRIVEANU
Mitropolitul Olteniei

24

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Low

7-4-Trik
LETESC

e Rik DU LIES CU 1044 01?

ANIFESTARlLE sufletesti ne apar In constiinta atat de luminoase

si de unitare, ca nici pe departe nu banuim cat de Intunecata
de complicata este origina lor. Purtatorul de Inteles, cuvantul, bu-
naoara, este la lumina constiintei Inteun manunchl unitar i armo-
nic Cu simturile, cu inteligenta i cu vointa, ca si cum el ar forma
Cu toate acestea un singur tot nedespartit ; pe cand, In realitatea
lui,stiinta ni-1 arata ca pe un produs al evolutiei organismului no-
stru, material si spiritual ; iesit din Imperecherea multiplelor functi-
uni ale acestuia, dui% cum au cerut nevoile vietii, sau destinul. PAM a avea cuvantul, cu uni-
tatea lui de Inteles, de care ne servim noi acum, stramosii i stramosii stramosilor nostri au
trebuit sa se multumeasca cu gesturi, cu interjectii, cu articulatii improvizate in semne con-
ventionale, cu indicatii vagi de metafora, ajutandu-se cu tot felul de miscari corporale si into-
natii pentru a se face Intelesi. Noi, acei de acum, gasim pe deagata, In forme luminoase
unitare, manifestarile sufletesti, pe care acei dinaintea noastra le cunosteau numai In chip !Mu-
necat i imprastiat. Aceasta si face ca noi, acei de acum, sa ne bucuram de un climat sufletesc
mai ordonat de cat aveau aceia dinaintea noastra. Noi traim, oarecum, inteun climat de loc
adapostit In mediu cultural ; pe cand acei dinaintea noastra traiau in mijlocul intemperiilor, in
loc Inca necultivat.
Din aceasta cauza, fiecare generatie de oameni, cand vine pe lume, are o alta constiinta,
prin care vede aceasta lume, de cum a avut generatia care a precedat-o. Acei veniti in urma
au posibilitatea sa vada mai ciar si mai unitar decat acei dinaintea lor. Pe masura ce'si ur-
meaza destinul, constlinta omeneasca devine mai ordonata si mai patrunzatoare ; fiindca, in mod
exceptional, ea singura pe lume, are darul sa creasca mostenindu-se de la o generatie la alta.
Tn ordinea naturala a vietil omenesti este asa dar un progres continuu. Unde Inaintasii au avut

3 S6p tamana Oltenlel

25

www.dacoromanica.ro
presimtiri vagi, urmasii lor au simtiri clare; unde Inaintasii au avut Indoieli, urmasii au hotariri.
Cdci, dacd toate Muffle de pe pamant merg la vale, pentru a-si stinge existenta lor In unifor-
mitatea mdrei asa cum fac si celelalte forme de energie fizicd, stingandu-se In uniformitatea
mortii, destinul generatiilor omenesti este dimpotrivd altul: generatille omenesti se diferentiazd,
prin energia lor sufleteascd, din ce In ce mai mult pentru a-si Infdptui menirea pe care a dat-o
Dumnezeu fiecdreia. Asa cd la popoarele alese de destin, pentru a-si Infdptui menirea, data lor
de Dumnezeu,si acesta este cazul tuturor popoarelor cu vitalitate, gdsim totdauna un climat
sufletesc prielnic progresului. Generatia noud este primita cu dragoste si cu respect, fiindcd ea
vine cu prestigiul de a putea Implini aceea ce n'a putut Implini generatia care a precedat-o.

Inteun asemenea climat sufletesc, am avut fericirea sd-mi petrec si eu anii copildriel, pe
pdmantul Olteniei, In a doua jumdtate a secolului trecut. Dragostea de copil este un sentiment
general In urea omeneascd, si care nu lipseste Romanilor de pretutindeni ; ea Imbracd Insd In
sufletul de Oltean o Infatisare particulard, care nu se Intalneste pretutindeni In cuprinsul nea-
mului romanesc. Olteanul face din copil temelia familiel. 0 casatorie WA copii In ochli Oltea-
nului locuitor de sat, este o cdsdtorie nedesdvarsitd In legea lui Dumnezeu. Pdcatul nu-I atinge
pe acela care o desface. In legea lui Dumnezeu, este, dupd el, cdsdtoria cu copii multi si fru-
mosi. Cel mai mare pdcat pentru Olteanul de sat este de a-si pArdsi copiii. De aceea nasterea
unui copil, dintr'o Insotire Intampldtoare, schimbd numai decat caracterul acesteia si o face pe
viatd. Recunoasterea copiilor naturali prin cdsatorii contractate ulterior este de un uz frecvent
In toatd Oltenia. Cine nu cunoaste acest mare rol, pe care-I are copilul In Intemeierea familiei
din satul oltenesc, si judecd pe oamenii din Oltenia dupd normele individualismului economic,
care a dirijat redactarea codului Napoleon, acela ajunge sa-si facd despre acesti oameni pared
foarte gresite. El se crede In mijlocul unor pdgani, fArd respect pentru taina sfantd a casatoriel,
cand de fapt In satul oltenesc legdturile de familie sunt mai puternice ca ori un de, fiindcd adi
ele sunt Intemeiate pe dragostea de copil, iar nu pe simpla forma a unui contract.
Cu aceastd dragoste pentru copil merge aldturi In climatul sufletesc al olteanului si lucre-
derea In simtul de orientare al copilului. Copiii de olteni, Inca dela varsta de 5-6 ani, duc vi-
tele la pdsunat ; stau Inaintea carului, care este sd se Incarce ; conduc boil la plug chlar, WA a
provoca nelinistea Orin ¡nor. Am vazut adesea copii de zece ani Injugand boli la car, dei abia
puteau ridica jugul la Indltimea boilor. Nu numai bdietii, dar adesea si fetele. Nu mal vorbesc
de Increderea pe care o au pdrintii In copiii lor, cand acestia cautd drumul prin padure sau prin-
tr'un sat cu cardri intortochiate. Cand un ordsan se rdtdceste prin vr'un sat din Oltenia, nu-1
veti vedea niciodatd calduzit de o persoand In varstd, ci totdeauna de un copil. Aceasta si face
cd Oltenii, Inca de la o varstd fragedd, au curajul sd colinde prin locuri depdrtate de satul lor,
Incercand tot felul de Intreprinderi negustoresti. Increderea In care sunt crescuti de mici, li Im-
bie sa treacd peste sentimentul de nostalgie, care este In firea Romanului de pretutindeni. Am

26

www.dacoromanica.ro
Intalnit Olteni In cele mai dep Mate orase ale Romania si nu atat In Intreprinderi negustoresti
stabile, cat In Intreprinderi improvizate, si pe durata scurta. Caci Olteanul porneste cu usurinta
la drum ; colinda mult si Incearca multe. Chiar daca ramane insa timp Indelungat printre straini,
caracterele sale specifice nu si le pierde. Un Oltean se cunoaste cu usurinta, oricat de lunga
vreme ar trai printre strAini, nu numai dupa vorba, dar si dupa atitudine. In sufletul neamului
romanesc el si-a Mira un tip propriu pe care nu-1 putem defini In termini stiintifici, dozan-
du-i elementele componente, dupa ce are mostenit dela stramosi si dupa ce are sub influenta
mediului lui de viata, dar pe care-1 putem recunoaste totusi, prin intuitie, de cate ori II Intalnim
si-1 comparam cu alte tipuri. In randurile ce urmeaza, vom Incerca si noi sa-1 prezintam, nu In
intuitie fizica, fiindca aceasta este pentru moment din cale afara greu de facut, dar Inteun
contur destul de precis, pentru a fi diferentiat de celelalte tipuri ale familiei romanesti.

Cand Olteanul iti vorbeste, simti In vorba lui o sinceritate aspra pe care n'o simti In vorba
Moldovanului, ce curge In mod firesc ca o dulce sueratura ; nici In vorba Transilvaneanului,
poleita cu Ingrijire, ca o eticheta ce trebue sa-i ridice valoarea. Ce este, In vorba lui, urma de
dacism", si ce este dobandit prin influenta rusticitatii unel vieti seculare, cine le poate spune ?
Ni le va putea spune probabil stiinta viitoare, asa cum face psihologia stiintifica desvaluindu-ne
origina cuvantului pe care-1 Intrebuintam astazi, In gesturile si vociferarile oamenilor primitivi.
Tot astfel, voiosia sgomotoasa a Olteanului, fluerand, haiduceste, olteneste, ca la noi"
dupa cum se exprima un tanar poet oltean (Ciurezu), este greu de confundat cu voiosia Roma-
nului macedonean, a Vranceanului, sau a Motului, dei traiesc si acestia pe munti si dealuri,
asa cum trajese cei mai multi Olteni. SA fie In aceasta voiosie urme din vechiul cult al lui Dio-
nisos, caracteristic Thracilor, sau sa fie influenta spatiului Oltean, care, prin varietatea si frumu-
setea privelistelor sale, Impinge la o Infratire a omului cu natura ? Cine poate spune ? Frunza
de padure si floarea din campie sunt tovarase nedespartite de sufletul oltenesc. Versurile poe-
tilor populari olteni sunt tot asa de pline de imagina lor, ca si brodariile si tesutul de covoare
al satencelor oltence. Foarte probabil ca In acest colt al Romaniei, care se numeste Oltenia, daca
nu In tot cuprinsul acesteia, In judetele ei de munte, in once caz : In Mehedinti, In Gorj si
Valcea, trebuie ca s'a pastrat o continuitate de viata istorica, pe timp foarte Indelungat, fiindca
numai asa se poate explica sentimentul de Infratire a omului cu natura, In forma In care o gasim
la Oltean. Cad la Oltean Infratirea cu natura nu are nimic din misticismul nordic, si nici din
cel oriental. Olteanul este frate cu natura ; dar nu se pierde In totalul naturei, cum se pierd
scenele de vis, sau valurile de ocean. Olteanul pretueste natura ca pe o mama, care i-a dat
nasterea, dar care din nasterea lui si-a facut ea Insasi un scop. In climatul lui sufletesc nu sta..
paneste niel misticismul, niel pesimismul tragic. Cat de adanc ar fi convins el, ca este adus pe
lume de bulgarii ereditatii ancestrale si de suvoaele cosmosului, pastreaza totusi In sinea lui In-
doiala marei Intrebari : nu cumva nasterea sa este o chemare a lui Dumnezeu ?

27

www.dacoromanica.ro
 Cdnd lovesc cu pieptu'n maluri dare soare,
Nu §tiu singur din vatoare ce-i al meu...
Ori mä'nping din urmä bulari §i sumaie,
Ori mä stria din addncuri Dumnezeu.

scrie acela* tfnar poet oltean, Ciurezu, amintit mai nainte, In Rev. Fund. Regale de la 1 Iulie 1942.
Cu bate cd sunt cladite numeroase mandstiri In judetele Olteniei, Oltenii nu au Inclinare
spre viata misticd. Mandstirile lor sunt cladite din alte porniri, de cat acelea spre misticism,
cand ele nu sunt cladite chiar de strdini, precum este mandstirea Tismana In Gorj. Exemplele
sfintilor, cari au cdutat sd fuga de lume pentru a se dedica ascetismului, n'au prea gdsit imi-
tatori In mijlocul Oltenilor. AceOa sunt mai curand Inclinati sd considere bunurile Oman-
te§ti ca o rdsplatd data de Dumnezeu acelor cari muncesc §i sunt cu mima curatd de pdcate.
De aceea la sdrbdtorirea hramurilor de mandstiri §i. de biserici In Oltenia lipse§te cu desdvar§ire
austeritatea de tinutd pe care o intalnim aiurea. Idealul de viatd al Oltenilor are totdeauna un
tel precis In sfera realizarilor pdmante§ti. Obiectivul lui, oricat de inalt ar fi, se sprijind totda-
una pe realitate. Oltenii sunt reali§ti. Dintre ei au ie§it : iscusiti conducdtori de oaste, ca boierii
Craiove§ti, i un Intregitor de hotare, ca Marele Voevod Mihai Viteazu ; Intelepti sfAtuitori, MA-
tori de legi .5,1 datini, ca Voevozii Neagoe, Matei Basarab §i Constantin Brancoveanu ; reforma-
tori i chiar revolutionari politici ca Tudor Vladimirescu ; toti bdrbati de energie, cu scopuri bine
conturate In lumea realitgilor ; nici unul aproape iscoditor de interpretdri noi In domeniul cre-
dintei religioase, sau de creatii durabile pe planul imaginatiei. Magia cuvantului i a formei
artistice, ca §i fanatismul credintei dogmatice n'au gdsit teren prielnic In sufletul oltean. Oltea-
nul, In once activitate intreprinde, sine sd se afle pe un teren solid §i controlabil. In religie, el
nu urmAre§te motive de nelini§te, care sd-1 ducd la Intrebdri asupra tragicului vietii, din potrivd,
el urmdre§te prin ea Impdcarea sufletelor §i dreptate pentru toti. Preotii olteni sunt buni pdrinti
de familie, §i adesea buni gospodari ; niciodatd propagatori, §i nici chiar cititori de eresuri filo-
sofice cu privire la menirea ortodoxismului, sau la interpretarea unui simbol din cultul reli-
gios. Gandirea lor, In materie de lucruri biserice§ti, nu se deosebe§te prin nimic de gandirea
celorlalti laici. Iata o dovadd Intre multe allele. Am asistat, pe timpul cand eram In liceul din
Craiova, la o discutie Intre preoti, §i Incd Intre cei mai de seamd preoti olteni. Discutia avea
de obiect reforma cerutd de preotul Brànescu, profesor de religie la liceu, de a se Inlocul potca-
pul preotesc prin pdldria obi§nuità a civililor. Reforma cerutd de preotul Brdnescu Meuse mare
sgomot. Preotul Brdnescu fusese dat In judecatd, *i el urma sd fie scos §1 din profesorat, daca
preotii craioveni nu-i luau apdrarea. In discutia la care am asistat s'au redactat tocmai motivele
de apdrare. In primul rand s'a gdsit cd potcapul trebue Inlocuit din motive igienice, fiindcd el
lasd ochii acelui care-I poartd prea descoperiti la razele soarelui. Apoi la motivele igienice, s'au
addogat motivele estetice i nationale. Maria civild dd o Infati§are mai placutd §i mai natio-
mid, pe cand potcapul dd o Infati§are displdcutd §i orientald. Cu aceastd apdrare a colegilor sdi

28

www.dacoromanica.ro
craioveni, preotul Brdnescu nu §i-a pierdut catedra ; ceva mai mult, a sfar§it prin a fi cel mai
iubit preot din Oltenia. In timpul acestei discutii §i multa vreme dupd aceea, am gasa §i eu cd
apdrarea era cum nu se poate mai completd. Mai tdrziu Irisa, dupd ce am ie§it din climatul
sufletesc oltean §i am cunoscut §i alte tipuri de preoti prin strdindtate, am ajuns sd Inteleg, cd
apdrarea era completa numai din punctul de vedere oltenesc, adicd pe cata vreme religia este
consideratd ca o igiend morald, iar nu ca o revelatie, care se impune prin credintele si riturile
sale specifice. Uniforma de preot este pentru oltean o uniforma ca once uniformd, deci supusd
la schimbdrile pe care le cere igiena sau estetica. In alte climate sufletesti Insd uniforma de
preot este fixatd pe vede, fiindcd ea este Incorporatd In ritual. Olteanul std pe planul religiei
umaniste, pe cand alte neamuri stau pe planul religiei transcendente. Aceasta nu insemneazd cd
Olteanul este pe o treaptd de religiozitate inferioard, fatd de alte neamuri, ci Insemneazd numai
cd Olteanul, §i cu el si alte neamuri desigur, are, In materie de credintd religioasd, o diferentiere
a sa proprie. Omenirea prezintd, intre neamurile sale, pe unele cu tendinte spre o religie trans-
cedentd, chiar cu incepere din starea lor de primitivitate ; §i pe altele, din contrd, cu tendinte
spre o religie umanistd. Vdrsta §i cultura nu aduc schimbdri in specificul lor religios : neamurile
vin pe lume §i l'Aman cdt trdiesc, unele Inclinate sd creadd Trae() ordine de religie umanistd, si
altele Inteo ordine de religie transcendentd, fiindcd unele sunt ancorate suflete§te In realism §i
altele In misticism.
O altd dovadd cd Olteanul este ancorat sufleteste In realism, §1 nu In misticism, ne-o aduce
cazul ciobanului Lupu, din comuna Maglavit in Dolj, care a pretins a fi vdzut si comunicat cu
Dumnezeu, cu Mosul" din Cer, cum zicea dansul ; caz despre care s'a vorbit asa de mult In
ultimii ani. Care a fost impresia produsd de acest caz extraordinar asupra locuitorilor din Olte-
nia ? Cu desdvarsire trecdtoare. Dupd cdteva luni de emotie provocatd, In bund parte, In mod
artificial, de organele de publicitate din Bucure§ti, persoana ciobanului Petrache Lupu, precum
§1 persoanele acelora din jurul lui, eran pdnd In cele mai mici detalli discutate si judecate, In
lumina bunului simt, de toti locuitorii satelor oltenesti. Mistica revelatiei n'a prins nicderi. Cateva
Incercdri negustore§ti, dar si acestea fdrd urmdri. Astdzi, nici un preot oltean nu mai face aluzie
la acest caz.

Pe terenul artel, deasemeni, climatul sufletului oltean se Intinde pe acela§ plan realist. Magia
cuvantului, care a dat multor altor Romdni prilej de originalitate !iterara, a fost pentru Olteni
un izvor aproape neexplorat. Ce a %cut un Mihai Eminescu, un Ion Creangd, un Mihail Sado-
veanu li altii, din cuvantul moldovenesc, n'a %cut niciun oltean din cuvdntul oltenesc. Cuvantul
oltenesc a ramas nepus In valoare de mestesugul versului si al prozei cu originalitate Merara.
Cultivarea lui s'a extins numai pe terenul lucrdrilor de caracter rationalist. Tri arta, el s'a mar-
ginit la poezia populard, la satird, la epigrama, la elocintd ; adicd acolo unde gAndirea logica
predomina. Un bun cunoscAtor al folclorului li. literaturii oltenesti, d-1 C. D. Ionescu, crede cd

29

www.dacoromanica.ro
aceastA nepunere in valoare vine din cauzd, cA, Intre olteni, nu s'a produs panA acum un Emi-
nescu, sau un CreangA, dar cA odatA §i odatA va veni 41 vremea ca sa se punA in valoare cu-
vantul oltenesc. (vezi Specificul Oltenesc in Revista Ramuri, Dec. 1905). Este posibil, negre§it,
§i acest eveniment, fiindcA In destinul unui neam neprevAzutul joacA un mare rol; deocamdatA
insA, constatarea pe care trebue sa o facem este cA magia cuvantului n'a ajuns sd inspire pe
literatii olteni. Cei mai apreciati dintre ace§tia au scris, panA acum cel putin, incAtu§ati de nor-
mele gandirei logice, iar nu sub inspiratia frumusetii artistice a cuvantului oltenesc. A§a bunA-
oarl : Traian Demetrescu, in cele mai reu§ite din poeziile sale nu ajunge sl inlAture tendinta
de a demonstra ; el tine ca cititorul sAu sA §tie din ce motive sufere, sau este fericit.

Af vrea sd dorm, sci lini§tesc Dar cdnd la tine ma endesc,

Durerea mea din piePt, Nestrdmutat amor,
$i'n lumea'n care pcItimesc A§ vrea in ved sex' te iubesc,
SI nu md mai deftePt. Sei fiu nemuritor I
(Af vrea... In Freamdte).

Din persistenta pe care o are tendinta de a demonstra, adesea poeziile sale !au un carac-
ter epigramatic.

Cunosc aceastei lume bine, Cunosc iubirea arzeitoare,

Oki ea adesea m'a'ngrozit... $i ea adesea m'a zdrobit ;...
Dar cine n,o cunoafte, cine, Dar cine n'o cunoafte oare
Din cclti au Plems §i-au suferit ? Din ccifi au inimi fi-au iubit ?

Cunosc prietenia'n fine

Mai plincl'n simtimclnte mici;...
Dar cine n'o cunoafte, cine,
Din ctiti au numai falfi amici ?
(Cunosc... In Frew:ate).

SA se observe ad i intrebuintarea lui In fine". AdicA : dupd alte multe argumente, vine §i.
trista cuno§tinta a prietenilor falsil
Demonstratia cere apoi in mod obi§nuit comparatia, lar comparatia devine cu atat mai
concludentA, cu cat ImbracA forma unei alternative, intre doud situatii opuse. Traian Demetrescu
face o largd Intrebuintare a alternativei intre stAri opuse :

Voi cari faceti din femeie Voi care facefi din femeie
Un simPlu corp trebuincios Un ideal inalt, divin,
Sei vet. des fete nervii, carnea, Sei zic : gdsiti-f, e a zice
Gil sifi-1 este cu frisos.., aisiti dulceaf ei in venin!
(Vol §l vol... tn Frearndte).

30

www.dacoromanica.ro
 Compare cineva versurile poetului oltean cu versurile lui Eminescu si va vedea de'ndata,
cat de necioplite sunt ele fatd de versurile acestuia din urma. Traian Demetrescu nu se preo-
cupa de forma. Cuvantul la el nu-si are un farmec al sau aparte de care trebue tinut seama,
ci el este un simplu mijloc de comunicare.

Versurile mele scumpe, Cu aceste glorii vane

Cdnd yeti fi esite in lume, AL meu suflet nu se leagei,
Nu'ncercati de loc a face Dar ct vrea, ca ori S cine
Mie stare, vouil nume; Tot ce-am scris set. inteleaga.
(Versurile mele In Poezii).

Cu asemeni dorinte a debutat Traian Demetrescu In 1885, cand Eminescu îi terminase

opera poetica, prin care desvaluise lumli originalitatea i armonia cuvantului romanesc din
Moldova.
La Eminescu, lantul argumentarii logice este acoperit i Intunecat de sclipirile imaginilor,
ca abia se Intrezareste, pe cand la Traian Demetrescu el sta descoperit, In plina lumina, pentru
a fi bine urmarit.
In alte lumi pcimeintul nostru Lumina ei din depeirtare
S'aratcl noaptea ca o stea; Le va parea un tainic foc,
Poetii-or fi dinteind'o poate, Plutind in haos sin guratic
Amantii-or fi privind spre ea... Cu raze bldnde de noroc...

n'or Si ail un glob de humei

Ce poarta vecinice duren;
Cdci toate plcingeriie noastre
Sunt pentru alte lumi, teiceri
(In alte lumi Poezti).

Si Eminescu In poezia La Steaua care a rasarit" pluteste In aceeasi imensitate de lumi

ceresti, pentru a gasi o analogie dorurilor pamantesti ; departe de el Insa ideea de a sublinia
prin un cad" analogia urmarita. Traian Demetrescu, din potriva, tine cu tot dinadinsul sa nu
lase o umbra de indoiala. Cititorul lui trebue sa-1 1nteleaga.
Aceasta tendinta rationalista s'a impus lui Traian Demetrescu, nu din cauza unui model,
pe care el ar fi tinut sa-1 imite. Traian Demetrescu avea o bogata cultura literara. Pe Eminescu
11 adora si din gandurile lui s'a inspirat de multe ori. Dar ma i tare decat cultura era In el
climatul oltenesc, care-1 constrangea sa faca din vers un mijloc de convingere, iar nu de simpla
desfatare artistica. Traian Demetrescu a cantat durerea i suferintele omenesti, si a sa proprie
Inainte de toate, nu pentru a Implini un cult al frumosului pur, ci pentru a destepta In jurul
sau compatimirea pentru cei nedreptdtiti de soarta. In aceasta directie el merge alaturi Cu mai

31

www.dacoromanica.ro
tot' scriltoril olteni, cad au colaborat la Revista Olteanet, pe care el a condus'o In Craiova In
anil 1888-1890, 1892.
Departe de cultul frumosului pur, este §i generalul Nicu Condeiescu, fostul pre§edinte al
Societdtii scriitorilor rominid 0 director al Fundatiei Regale pentru Arta §i Literaturd, din Bucu-
re0i. Toate scrierile sale sunt Indrumate Inteun spirit critic §i satiric. A calatorit mult 0 a cunoscut
multi oameni. Are deci o materie bogatd pentru a o Wane In scris. Nicu Condeiescu o 0
fo1ose0e In de ajuns, dar ca oltean ; adicd : Wand sa se vadd cd peste tot aparentele nu i-au
in§elat agera lui judecatd.
Desigur, cd In afard de Traian Demetrescu §i de generalul Condeiescu, Oltenii au avut 0
multi alti literati de valoare. Dar Insu0rile acestora nu les din cadrul tipului fixat mai sus.
Nici unul dintre ei nu pune In valoare cuvAntul oltenesc, ca un specific propriu de artd, dei
foarte multi au versuri 0 bucati literare corecte. Mai noroco0 sunt Oltenii In picturd, In muzicii
0 teatru. In aceste ramuri de artd, ei, dei nu prezinta un mare numdr de arti0i, prezintd Insd
cdtiva de primul rang care merità sa figureze In Panteonul culturei nationale. Citdm dinteace0ia
pe pictorul Th. Aman (care a trdit Intre anil 1832-1891), Elena Teodorini, celebra artistd de
operd muzicald, precum §i mama sa Maria Teodorini, o talentatd artistd dramatica. Teatral
Teodorinl, proprietatea familiei Teodorini, a constituit, In a doua jumdtate a secolului trecut,
un adevdrat templu de arta pentru Intreaga Oltenie.
Unde Insd climatul sufletesc oltean nu mai aduce constrAngere, ci, din potrivd, unde el film-
rajazd, este In ramurile de artd referitoare la hroderie, la tesutul de covoare §i la ceramicd,
fiindcd In acestea, ordinea rationald este oarecum la locul ei. Dupd o veche traditie, satencele
din Oltenia gasesc modelele care le trebue pentru broderii §1 covoare, precum gdsesc 0 olarii
culorile potrivite pentru smaltuitul vaselor. In aceste ramuri de activitate artisticd, precum §i In
literatura populard, unde mijloacele de expresiune nu se improvizeazd, dupd virtualitatile ascunse
ale cuvantului, sufletul oltenesc se simte la largul sal.
Cu atAt mai mult se simte la largul sdu, sufletul oltenesc In ramurile de activitate profe-
sionald, inchinate §tiintei, filosofiei, educatiei, dreptului, §tiintelor istorice, politice 0 sociale.
In aceste ramuri de activitate contributia adusd de Oltenia la progresul cultural al Romaniei este
cu mult deasupra proportiei In care sta populatia Olteniei fatd de restul TOIL Nu este institutie
culturald, de Insemndtate, la care sd nu fi contribuit prin munca sa un Oltean. Citam dintre
aceia cari nu mai sunt In viata numele lor : .

G. Tzitzeica, profesor universitar 0 fost membru al Academiei Romane ; N. Titulescu, fostut

ministru de exteme ; G. Bengescu, diplomat §i literat ; C. G. Dissescu, Mihail Seulescu, General
Crdiniceanu, Toma Stellian, Vasile Lascar, Grigorie Iunian, fost mini0ri ; Demitrie Gerota, renu-
mitul chirurg ; Nicolae Quintescu, Ion Cornoiu 0 C. Chiricescu, profesor! universitari ; Gheorghe
Kif u, fost ministru ; generalli Gigurtu, Tatardscu, Argetoianu, St. Fdlcoianu ; Theodor Costescu,
ctitorul Palatului Cultural din T.-Severin ; P. Garboviceanu ; D-rul Grecescu, unul dintre primii
no0ri botani0i ; I. N. Iancovescu, un talentat ziarist nationalist ; Eugeniu Carada 0 I. G. Bibi-

32

www.dacoromanica.ro
cescu, fo§ti guvernatori ai Bancii Nationale ; Athanasie Stoenescu, Antim Petrescu, Gherasim Saffirim,
fo§ti Episcopi ; N. C. Brailoiu, fost ministru de justitie §i traducatorul codului Caragea, §i altele multe,
la care s'ar mai putea adaoga o multime de alte nume, care au ilustrat viata local In diferite
ramuri de activitate profesional& ca Pera Opran, Manache Chinezu, August Pesacov, N. P. Guran,
Gr. Miculescu, N. T. Popp, Nae Romanescu, Mihail G. Burilleanu, Toma Marocneanu, etc.
Si cu aceasta ajungem la o ultimd caracterizare a tipului de Oltean, fata de celelalte tipuri
ale sufletului romanesc. Olteanul nu este regionalist. El este mandru de a fi nascut In Oltenia,
dar nu face din oltenism o lozinca de lupta, de revendicari sau de acuzari. In tot timpul, cat
am stat pe bancile liceului din Craiova, precum §I dupa aceea, ori de cate ori mi-a fost dat si
fiu In mijlocul Oltenilor, la Intruniri §colare, culturale §i politice, n'am auzit odata macar prea-
marindu-se un literat, un om de §tiinte, sau un om politic oltean, pe temeiul numai ca el este
oltean. Exclusivismul, sau conspiratia tacerii fata de aceea ce este strain, nu infra In firea 01-
teanului. Craiovenii slavesc numele lui Ion Maiorescu, dei acesta este de origina transilvanean.
Ei slavesc §i astazi pe Take Ionescu, de§i era ploe§tean. Mehedintenii slavesc pe Eufrosin Poteca,
dei origina acestuia este din Prahova. Numele lui Bratianu Ion, Intuneca pe acela al lui Barhu
5tirbey, dei acesta a fost un Domn al Tarii cu bun renume §i §i-a avut familia Intre Olteni.
Cand familia Craiove§tilor §i a Basarabilor §i-a intins stapanirea dincolo de hotarele Olteniei, de
unde I§i tragea origina, nici unul dintre membrii sal, ajuns la Scaunul Tarii sau la Inalie dre-
gatorii publice, nu s'a gandit sa faca din Oltenism un chape' aparte, In jurul caruia sali adune
fratii de aceea§i origina. Tudor Vladimirescu, cu deosebire, este un exemplu tipic In aceasta
privinta. Plecat din mijlocul Oltenilor, ca sa trezeasca poporul la o noua viata national& Tudor
Vladimirescu, cu toate ca avea, ca singur sprijin, ceata credincio§ilor sai panduri mehedinteni
§i gorjeni, nu s'a gandit un moment sa lege mi§carea sa revolutionara de dobándirea unui folos
pentru Oltenia. In toate proclamatiile sale, el punea tnainte interesele superioare ale PHI fntregi:
voi sa fiu folositor Patriei §i ob§tii Norodului". La Rena§terea national& el cherna pe toata
lumea : mari §i mici, boieri §i iobagi. GAndul lui Tudor Vladimirescu Imbrati§a astfel Intreg
Románismul, nu numai Tinutul sail de ba§tina. Cu acest gánd el nu facea decat sa exprime o
trasatura caracteristica a sufletului oltenesc. Olteanul se identifica Románismului.
Ctim se explica aceasta trasatura caracteristica din sufletul oltenesc? Prin doua Imprejurari.
Intaiu, continuitatea istorica de care s'a bucurat Oltenia, In decursul secolilor, §i al doilea, faptul
ea Oltenia a fost In trecut centrul de iradiatie a neamului romanesc.
Traind In Insa§i cetatea Románismului ; statornic In traditiile sale istorice §i locuind un
tinut ale carui hotare el le a largit dupa puterea sa proprie de expansiune, Olteanul §i-a format
treptat o con§tiinta de viguroasa autohtonie care-I face sa a§tepte fara ingrijorare viitorul. El
nu cunoa§te sentimentul de regionalism, care este un sentiment de defensiva patriotic& fiindca
el a fost ve§nic tutees tensiune ofensiva. Climatul lui sufletesc de astazi Ii Intretine aceemi con-
§tiinta ca §i In trecut §i Ii asigura astfel un rol de frunte In faurirea destinului romanesc.

C. RADULESCU-MOTRU.

33

www.dacoromanica.ro
 i "TUDORVIALiiiMi'
1

"

.'.IYATN iN PA DES
.Frafilor locuitori ai Terii-Romemestil

I r.
ERI de ce neam yeti fi, nicio pravila nu opregte
de a inteunpina rdul ca rd.u.
$arpeie, ceind 4i iese inainte, dai ca cio-
magul de U lovesti, ca iei viayi, care de
mite ori ni se 25rim.eftliziefte din nuiscarea lui.
Dead pre balaurii cari ne inghit de vii,
, capetenide noastre, zic: atilt cele bisericesti,
ccit fi cele politicesti, fiting and sti-i suferim
a ni suge angele din noi? Peuza and sti li fim robi?
Daa rilut nu este prinzit lui Dumnezeu, striciitorii fiictitorilor de razz
bun lucru fac inaintea lui Dumnezeu, cd bun este Dumnezeu si, ca sti ne
asiindintim lui, trebuie sa /deem bine; iarti ac,easta Mi se face pewit mi se
Nt-41,
r
strica Taub Nat' nu vine ianza, pritativara nu se facet A vrut Dumnezeu
sti se faca lumina, aceia s'a kicnt dupd ce a gonit intunerecul.
Vechilut lui Dumnezeu, prea-puternicul nostru Imparat, voieste ca noi,
ca niste credinciosi ai lui, sti traim bine. Darti na ne lasti Mal ce ni-1 Pun
peste cap aPeteniile noastrel
Ven4i, dará, frafilor, ca to0i, ca cu raul sti prindem pre c,ei räi, ca
*1p
sd ni fie nouil bine, fi sd se atenga din apeteniile noastre cei cari pct
fie buni. Aceia sint ai no§tri fi ca noi d'impreunli vor lucra binele, ca
li fie fi lor bine, prec,um ni sunt fagdduiti.
Nu va' leneviçi, ci siiçi de venifi in grabti cu totii, cari yeti avea anne
cu arme, iarli cari n,u yeti avea arme, ca furci de fer ci ca lanci, sá va
lacefi degraba ci sd veniti ande vefi auzi eh' se afla adunarea cea ortinduita
pentru binele si folosul a toatti tara. Si ceia ce viz- va povatui mai marii
aduriarii, aceia sa unnati si, ande và vor chema ei, acolo sa. nzergeti. Ca
ni ajunge, frafilor, atiita vreme de and lacriimile noastre de pe obrazele
noastre s'azi mai uscat.
i iarasi sá tifi cd ninzeni dintre noi nu este slobod in vremea ace§tii
adartiiri obtii folositoare ca sa" se atingd miicar de un grgunte, de binele
sau de casa veri-ztruti negurdtor ora fan scut feran san de alt al veri-unii
lacuitor, deceit nunzai bine averile cele razz agonisite ale tiranilor boieri
sd se jertfeasc4; inset' ale arora na vor unna you'd, precum suntem fag-
numai ale acetona sti se Lea, pentru folosul de obste.

TUDOR VLADIMIRESCU..

www.dacoromanica.ro
 PROFESORUL
4URNALISTUL
de - THEODORIA'N CARADA

A pkintii lui Chitu erau veniti in Oltenia din Ardeal,

dintr'un sat din vecinkatea Avrigului, este sigur. Faptul
cá tat51 lui era cojocar de meserie, indrept5te§te b5nu-
iala ea' era cel putin de obk*e macedonean.
intkit5 i prin aceea c5 el vorbea grecqte i tia carte
elineasa.
In tot cazul, el s'a n5scut in 1828, in Obogea, un
sat din Romanati. ') Drept avea deci, s5 cinte in versuri, :

1.-a felcut maica oltean,

oltean mändru i voinic,
feud fried de nimic.

Tot atk de adevkat este c5 Oltenia trebuie s5 se f5leasc5 cu el, privindu-1 ca pe

unul din cei mai valoro§i fii ai ei. Se qtie c5 inv5tase dreptul la Viena, c5 a fost
preqedinte de tribunal qi procuror la Curtea de Apel din Craiova, precum se
qtie c5 a fost primul decan al baroului i int5iul primar al Craiovei. Mare ora-
tor, o podoab5 a Parlamentului românesc, §ase ani §i mai bine a fost ministru
in Cabinetul I. C. Brkianu §i senator pfin5 la sf5ritul lui 1891, cAnd a p5r5sit

1) Marin Kitzu, Nenee, era nascut in Ardeal. A fost necontenit Consilier Comunal. linea in Craiova
un magazin de lucruri de arta, cum numai in Bucuresti tinea Grant, cumnatul lui C. A. Rosetti. Petre Chitu,
consilier la Curtea de Apel, pinA in 1877, avocat al statului, de atunci pana ce a ajuns anii de pensie. Ales
deputat In Ianuarie, 1888. A demisionat. Dupa pensionarea sa, a fost deputat si senator in Camerele Liberale.
Solis lui Maria, nAscutA Alexandrescu, a tradus pe Dante, traducere apArutA inteo editie de lux, la Samitca.
Petra Chip' se nAscuae in Craiova, prin 1840.

35

www.dacoromanica.ro
viata politicä. Mai putin se gtie ca in 1882, pe var5, in lipsa Brätianului, a fost
chiar pregedinte ad interim al Consiliului.
Noi vrem doar sä reamintim, c5 gi-a inceput cariera ca profesor la SI. Saya;
c5 este fondatorul coalei Comerciale din capitala Olteniei in care, in interva-
lul din Octombrie 1878 0'15 in Noembrie 1881, a predat dreptul comercial.
in douä r5nduri, in patru ani gi mai bine, a fost ministru al Instructiunei
Publice gi Cultelor. In acel departa-
ment, a 15sat urme, pe care nu le poate
gterge aminfirea nici unuia din urmagii
lui, la Logofetia Credintei ; A inmultit
gcolile sategti, a chemat la catedre uni-
versitare pe Hagdeu gi pe Frollo, iar
In 1884, a rechemat la o catedr5 uni-
versitar5 pe Titu Maiorescu, care fusese
indepärtat de acel mog teac5 ce a
fost Generalul Christian Tell. Pentru
Hagdeu, a avut, necontenit, o deosebit5
atentie. L-a numit director general al
-
Arhivelor statului, gi a incercat s5-1
rtpik
fixeze gi in partidul liberal, alegindu-1
GHEORGHE CHITU
deputat al Craiovei. Majoritatea Came-
rei 1-a invalidat ins5, degi de trei ori Craiovenii, din indemnul lui Chitu, 1-au
ales f5r5 a tine seam5 de ce hotkise Camera. 0 clic5 pretindea c5 era ineligi-
bil, pentru c5 era director general al Arhivelor. A fost de aceea zadarnic5 inc5-
p5t5narea Craiovenilor, care nu pricepeau cum Senatul admisese in s5nul
ei pe Ion Chica, directorul general al Teatrelor gi pe doctorul Fotino, directo-
rul general al Serviciului sanitar 2).
Am vorbit ad despre dascaul ce a fost Chitu. Acum vom arata ce ga-
zetar a fost el.
In Craiova, in 1857, el este redactorul ziarului Vocea Oltului". inainte de
asta, in alte gazete, publicase corespondente din Viena, in care pomenegte de
Wiest gi de talentul lui. In 1871 11 g5sim in fruntea comitetului de redactie al

2) Prin legea teatrelor, a infiintat un comitet teatral gi in Craiova, in care a numit pe G. M. Fontaninu
gi Ion Theodorian.

36

www.dacoromanica.ro
Olteniei. 3) Acolo, in Martie 1876, publia un articol intitulat coala". De
aci se intelege a opozitia dela Mazar-Pap era hot5rit5, and va veni la putere,
s5 cheme pe Chilli in fruntea Ministerului Instructiunei Pubfice.
Chitu n'a tr5it mult. S'a stins in 1897, and nu implinise 70 de ani. Din
1892, tr5ia retras la Mivila, de unde nu mai venea in Bucure§ti deck rare ori,
la qedinte ale Academiei Romäne sau ale Consiliului de Administratie al Cre-
ditului Fonciar Rural.
Personal am cunoscut pe Gheorghe Chitu din copil5rie. Ai mei 0 mai
mult. Fusese profesor de francez5 lui Eugen Caradá 0 sorei lui Sultana. M5-
tup mea imi spunea c5 venea la lectii inv5luit intiun rond mare 0 ii ziceau
Musiu Chilli".
Cu tat51 meu era prieten. Fondaserà o tipografie 0 dirijau impreun5 Ol-
tenia". Ultima oar5 1-am v5zut la Mehadia in 1893, pe var5. Am pornit impre-
un5 pe aleja ce ducea dela Capela Catolic5 la b5ile feruginoase din fundul
stradei ce mána spre Cascada Cernei. Tocilescu, care a fost secretar general al
s5u la Ministerul Instructiunei, i-a adunat discursurile. Din care ins5 nu a ap5-
rut deck un singur volum. G5nde§te-se oare cineva s5 publice 0 pe al doilea ?
Bine ar fi. P5.n5 atunci s5 spunem a in Revista de Arheologie 0 Istorie" a lui
Tocilescu a scris un articol, in care cerca ca titulatura Regelui s5 fie: ho Carol I,
Domn 0 Rege al Rom5niei". Erudit 0 plin de bun simt, Chitu nici nu visa
4
c5 s'ar fi putut mai t5rziu s5 mcerce unii a se lauda cu voevodatul, titulatur5
ce implia vasalitate.
Li albumul Macedo-Román, editat de V. A. Ureche, Chitu a colaborat
cu aceast5 adanc5 cugetare : Admir geniul 0 talentul. Nu mä inchin dec5t
virtutii".
M. THEODORIAN CARADA

3) Din comitetul de redaclie al Olteniei, fleea parte impreunA cu Stolojan, Theodorian, Candiano-Po-
peacu, Betolian ci alfil.

37

www.dacoromanica.ro
 LA CRAIOV A
Am vazut fata Moldovei, samanata de colme,
De celati, de vai, de selbe *i de rauri cristaline,
Unde nu e cu putinta omului ca sa traiasca,
Far' sa cante, far' sa rada *i din suflei sa iubeasca.
Am vazut Ia§ul, odata, plin de fala, de putere,
Cufundat ca un calugar, intr'o pacinica clurere,
linde ochiul nu mai vede, decal gloata jidoveasca
De care, iubite frate, Dumnezeu sa te pazeasca...
Am vazut *i. Bucure*tii cu palaturi d'aurite,
Cu biserici numeroase *i cu ziduri invechile,
Ce saltau odinioara d'a vitejilor cantare,
Dar pe unde azi curagiul §i. virtutea ganditoare
Se da in Wilri ca sa treaca curtezana ametita,
Vanitatea insolenta §i prostia d'aurita ;
insa numai lánga tine sufleful mí s'a umplut
D'acel farmec tainic, dulce, nepatruns, necunoscut,
Ce respira din marime *i ca foc misterios
Varsa In inimi credincioase un respect religios.
Oh! Craiova, leagan falnic de sperante stralucite 1
Nu pentru a dormi sub cerul unei clime fericite,
Sorbind lacramile noptei de racoare parfumate
Si d'a Jiului *optire tresarind cu voluptate;
Nu pentru.ca sorb vieata de pe buzele-ti mieroase
Juni amid, plini de noblete de fiinte generoase
Care, sprijinindu.mi pasul *i nutrind a mea putere,
M'au=invatat recunoWnta i..a virtutilor placere.
Nu numai pentru aceasta port cu tine dorul tau
5i te chem ziva *i noaptea raiul suflefului meu.
Dar pentru.ca se ridica din lacuta ta Wang.
0 suflare din virfulea *i din gloria strabunä,
Ce s'ar zice ca revarsa peste intreaga Românie
Un parfum puternic foarte, dintr'a Romei vitejie.
N. Nico/eann

Venit dele BuzAu in Craiova in 1849, and avea 16 ani, N. Nicoleanu s'a inscris la $coala Centralit ale
clirei cursuri le-a urmat cel putin pinA in 1853. Fiind inc5 elev, a inceput sit acre versuri care 1-au
fAcut foarte iubit in lumea cultit craioveanA. In 1858, cativa bogAtaai 1-au trimis pe cheltuiala lor
sA invete la Paria. Poate cil acolo a scris poezia de fat& in care, cfintand trecutul 9i farmecut
Craiovei, itti aratA 91 recunotainta pentru cei care I-au ajutat.

38

www.dacoromanica.ro
 LTT,OL. MiRCEA MLICU,

, ---):-- P.---`'.' o' LTENIA nu are niciuna din acele insusiri care deobiceiu
:14---); --);
,.,.., 4,-:.---7-7.-
ill .r...---,--±..
tr0,- -----4
ttki' fac renumele unei provincii sau unui linut. Nu este
-I° ,,-4

'r -7-:,A,i mai bogaiä decal Mun tenia, nici mai fruoasä
rn decat
r ill
44 11 ' \Y '
iV"
'j...'
,,-4,14
Fl A.'
Ardealul, si nici mai glorioasä decat Moldova.
r
L. 4-

'A
r
(,_.
tolusi, Oltenia se bucurä, in neamul nostru ro.
1 '..ì
A, Si,
,

*--)t _?% ,....t, : manesc, de un prestigiu bine cunoscut ; este iubitä si

__.. 11:j

ludatä de toli Romanii si in once colt al aril a fi oltean este o recomandalie.

insusirea, prin care Oltenia se impune celorlalte linuturi romanesti, este
Imrsonctititatea eti Pronuntatii, pe care o poartä si o reprezintä in lume fiecare
oltean, acea personalitate cu reflexe nationale curate care plac sufletului rom5.
nesc de pretutindeni.
Asezata in coltul cel mai ferit de furtunile istoriei noastre, Oltenia isi trä.
este de veacuri viala ei proprie, pästrand intacte caracterele neamului. Feria
de räzboaiele nesarsite pe care le.au cunoscut Muntenia si Moldova, ferità
de främantärile tragice pe care le-a träit Ardealul si feria de forfoteala cos.
mopolitä de pe coasta dobrogeanä a Märii, Oltenia si.a putut forma o perso-
nalitate a ei in care Romanul de pretutindeni simte o regäsire.
Studiul acestei personalitäki a Olteniei, sub toate aspectele ei, este o da.
torie a culturii romanesti care va trebui s descifreze odatA sufletul alai de
putin cunoscut al neamului nostru.

Si din punct de vedere railitar, Oltenia îi pästreazA personalitatea el, atat

39

www.dacoromanica.ro
prin rolul caracteristic pe care ha jucat in istoria militarg a neamului, cat si
prin calitatile specifice ale soldatului oltean.
in istoria militarg a Egrii, Oltenia a jucat un rol insemnat numai de doug
ori : la cucerirea Daciei si in 1916. in acesie mari razboaie, Oltenia a fost poarta
infrangerilor: prin Oltenia a reusit Traian sa intoarca acel formidabil sistem
strategic pe care.1 formau cetatile dace in munEii Hategului, si tot prin Olte=
nia a fost intoarsa apararea munEilor nostri in toamna anului 1916.
Dei aceste intamplari din istoria neamului sunt prea departate una de
alta pentru a ne ingadui sä* tragem o concluzie, totusi, neamul romanesc are
sentimentul cg atunci cand ràzboiul se duce in Oltenia, istoria si soarta Egrii
se sguduie. De acest sentiment sau instinct era stapanit si comandamentul nos=
tru militar in 1916, cand, cu toatg evidenta situatiei militare care spunea ciar
cg, pentru a apgra restul Egrii, trebue cedatg Oltenia, totusi nirneni n'a cutezat
sg hotgrascg parasirea Olteniei.
Dacg nu este ad un instinct care dicteazg strategiei romanesti pastrarea
cu once prei a Olteniei, este, in once caz, o dovadg evidentg de prestigiul si
iubirea de care se bucurg Oltenia in ochii neamului care se sacrifica pentru ea.
Ca soldat, Olteanul este foarEe greu de caracterizat. judecat teoretic, dupg
toate calitatile care se cer unui soldat, Olteanul nu straluceste. Intruneste des.
¡tile calitati si destule defecte.
Dar acelas lucru se intampla cu once soldat, daca voim sa.1 caracterizam
printrlo analiza teoretica, pentrucg insusirile care se cer unui ostas, astgzi, sunt
atat de multiple si variate, incat nimeni nu le poate intruni pe toate. Ceeace
incurca si mai mull o analiza, teoretica a soldatului este faptul ca numeroasele
calitgEi ce i se cer stint adesea contradictorii. Armata si razboiul pretind ace=
luiasi soldat supunere, dar si initiativei; curaj, dar si prudentli, modestie, dar si
ambitie, rabdare, dar sí timfmtuozitate. Din aceasta cauzg, in armata, si mai ales
In razboiu, nicio calitate nu are valoare absolutg ; oricand, o calitate poate de=
veni un defect si un defect poate deveni o calitate.
VirtuZile militare nu sunt o insumare matematica a calitafilor unui om, asa
cum obicinuim sg procedgm cand e vorba sa apreciem si sg caracterizam pe
ostasi, ci sunf o sintezg a Ion. Printr'un proces misterios, calitgEile si defectele
unui om se combing dupg legi necunoscute, si din ele, in mod surprinzgtor,

40

www.dacoromanica.ro
 .
RN
rjr" n
1'
.
3
rl '
1 ' 'I ' ett
t,
..
] . i . I
a .
,- .. . .. ;`
f-'4, 61-.' , .:! ' . .... ,P,II
,-.4
.4y
r.
-
1
:-.

..
N
'.. 1#
le
n-.

,
- .

1
itF ._21 .2 ,,
;r:
,r i ...
ir
if s.:'
., , nf ;.
4 - r 'S 'T
v,
Lo.
; ,
e;
4 - ph.': , :1
., iit .'''..,fr'. 1
v.

www.dacoromanica.ro
' ._,.., 1._ ri.',.-,,!,%.11/4..e
I
Gi '
l 41'2
, ' .'', v e : ..
4-.S
31
'
-:? -
i 4.
, ii A-' , 3
.
:lril t ,,.. r,-. ,s., ':. ,."41
' .4 ' ...'
.,
1,. ...., 'El e r
-I
i 4 E
:,r...
- i A e tt ' 5
-,,,. , -` .. °."1, ' ..T
-s,'. ,.., *
1:. T l' A? -
- .s.
' elk
.ti- ;,-.,
1
1 A.
. .4', t. -1. -- -z,. . ' .
c
'
,-_
f.A
t- , '''. Xt-,3
'
., s c'l AO,
,.. .. . ,
.. J 17.
FU 4 a.
4
-:
..*. N -- -.;.'.
-
' -t,
'L
.. °
.. -n ...,
'
-, :
.. ", '
,°
,..
'......
,
' L
o
r 1' . .1 9
I I1 e '
- ' A' '' .. ql 'I . , IQ L ' , ' irk- ' '
...,n I 'it. . 4
'1 ri . :
° V4.
, -
I
A:
' tr
.14'
- N '
s''
, r
.4
a,
11, E
n
p.
...
°-" 4
apar ca síntezg virtukile militare. Asa se explicg dece rgzboíul rgstoarng atat de
usor sí atat de des valorile stabilíte in timp de pace.
Asa dar, asupra unuí soldat nu se pot face aprecien i teoretice; el se judecg
In acnune sí numaí dupg rezultate.
In epoca nòastrg, arta conducerii mílitare a reusít sg descífreze acest mis.
teríos proces de transformare a calítgfilor fizíce i suflefesti ale ostasului in
virtun militare prín cultivarea sí folosirea unor sentimente.fortg, care sunt
Onoarea í Patriotismul.
CaIifilesí defectele ostasuluí, orícgt de numeroase sí oricgt de contra.
dictoríí ar fi, pot trgí in bung armonie si se pot chíar insuma cu rezultate po.
zitíve in prezenta sentímentuluí Onoarei.
Dar, oricate calagn ar avea un soldat sí oricat de tnalt ar fi sentimentul
onoareí care4 stgpáneste, vírtutile luí rgmân in stare latentg pe cgmpul de
lupig, dacl sufleful care le poartg nu este incglzít de focul uneí marí pasiuni.
Pentruca un sef sau un soldat sg.sí dgruíascg larg for(ele fizíce sí sufletestí in
rgzboíu, trebuie sg fie sigpgnít de o pasiune arzgtoare, la cgldura cgreía, ca in.
tr'un proces chimíc, elementele sufletestí se topesc, se insufletesc sí se trans.
formg in acune". Aceastg pasiune arzgtoare care poate insuflen puterile sol.
datuluí este Patriotismul. Onoarea i Patriotismu/ constituesc astfel sinteza vir.
tunlor militare.
Poporul sau índividul care are simtul onoareí si isi iubeste patria cu in.
focare, posedg prin acest fapt virtutile militare in cel mai inalt errad.
Pe aceastg cale ne propunem a cerceta valoarea milítarg a Oltenilor, va.
loare care va fi cu atat mai ridícatg, cu cgt Onoarea si Patriotismul vor fi mai
vii sí mai prezente in sufleful lor.
Viata si Isforia Olieníei sunt bogate in acte de onoare i in pilde de pa.
triotism.
Desígur, nu este vorba de un sentiment al onoareí cultívat sí educat dupg,
un cod sau dupg o scoalg care sg dea actelor de onoare o formg elegantg si
ímpungtoare.
Simful onoareí existg in sufleful Olteníei in stare naturalg. Modesta sí ne.
cultívatg, Onoarea creste in Oltenia ca o floare sglbatecg ; nu aduce niciun fo.
los practic pentru oltean sau pentru Oltenia, dar infrumuse(.eazg, pítorescul su.
fletesc al Tgrií lui Tudor.
Saptnnana Olteniei 41

www.dacoromanica.ro
 and un oltean rosteste simplu si vulgar, dar plin de mandrie, aceste vorbe
caracteristice luí : ,inample.se once, dar nu vreau sg radg nimeni de mine" sau
stiu cl am sg sufgr, dar i=am spus=o verde",el nu exprimg alfceva decal acel
complex sentiment pe care.1 numim Onoare. Onoarea insg nu se exprimg prin
vorbe, ci prin atitudini, si sub aceasa formg olteanul o exprimg desful de bine.
Nicleri nu se vede mai mula darzenie, mai mula demnitate, mai mula
feamg de ridicol ca in viata Oltenilor; i nicgeri nu se vAd mai multe cgderi
prgbusiri de situatii ca la olteanul care, penfru un cuvanf sau pentru o ati=
tudine, sacrificg, toful. Unde se vgd, mai mulf ca in Oltenia, familii i neamuri
cu un trecut mgref, care, in pr5busirea lor, au refuzat sg se agate de craca
compromisurilor pentru a salva o viatg mediocrg, ci au cgutat sg cad5 cu onoare
Ong jos la pgmánful din care au iesit?
Vechile neamuri boeresti ale Olfeniei nu sunt stinse, dar nu le ggsim urma
prim cafenelele marilor orase, asa cum Ii gsim pe urraasii decgzuti ai nobilimii
sfreine. Urmasii vechilor boeri Craioveni si chiar urmasii Basarabilor trgesc
asazi prim satele din nordul Olteniei, purandu=si cu mandrie boeria in sfrae
tgrgnesti langg boíl i plugul aril lor.
Din viata oamenilor si a neamurilor Oltenesti, cine vrea poate sg respire
din plin acesf oxigen al viefii sufletesti care intretine focul marilor virtuti
care este simtul onoarei.
In isforia Olteniei ggsim fapte strglucife care in mod neindoelnic au izvorit
dintr'un minunat simt al onoarei.
Cand In lupta dela apa Teleajenului, apetenia Tgiarilor, ingamfat í sigur
de sine, a cerut sg se lupfe, dupä obiceiul timpului, cu o cgpefenie din oasfea
romaneascg, din randurile noasfre a esit Sfroe Buzescu, boier oltean.
A rgspunde unei provocgri stidätoare, nu implicg neapärat sá fil mai voinic
mai mesfer in manuirea arnaelor decat adversarul, dar este neapgraf necesar
sg ai acel sentiment pe care azi 1'1 numim Onoctre. í gsim acesf sentiment
purtaf cu falä 4i cu noroc de un oltean.
Din 11 milinta in care adusese tara si poporul domnia fanariotilor, nu se
putea iesi decat printr'o reactiune a onoarei si a demniafii nationale.
aceastg reactiune a pornif din Oltenia.
Mai presus de orice; miscarea luí Tudor a fost un semn al mandriei
onoarei nationale.

42

www.dacoromanica.ro
 and printipul" Ipsilante 11 intreaba pe Tudor cu ce drept vorbeste asa de
darz, acesta, taíos sí plin de mandrie, raspunde ; cu dreptul sabiei mele, in casa
mea" 1 Acest räspuns, ca intreaga miscare a luí Tudor, nu cuprínde consideratii
politice precise, dar cuprinde un precis si categoric símt al onoarei si demnitatii.
Când eroícul grup dela Cerna se retragea spre Olf, in razboiul trecut, un
sergent, istovit de lupta, s'a läsat ispitit de satul sat.; pe lana care trecea cu
unitatea, sí a dezertat. Ascuns in clopotníta bisericii, de frica autoritatilor, el
a asteptat doua zfie sa í se aduca mancare din sat.
Dar nímeni, mid chíar sotia luí, nu i.a dat demancare deaf and s'a hotarit
sa plece dupa unitate.
Aceasta atitudine a unuí sat intreg, fata de un dezertor, nu este aliceva
decfif o puternica manifestare a aceluíasi sentiment al onoarei, care, dela Doamna
Oltea sí pana astazi, impodobeste sufletul oltean.
Un neam, in sufleful caruía sentimentul onoareí este inascut si se mani.
festa atat de natural, nu poate sä nu dea Patriei buni soldati.
Este drept ca, in partea formala a milítariei, olteanul nu exceleaza ca soldat,
dar este admirabil inzestrat pentru probele de fond la care-1 supune razboíul.
Nu exceleaza in probele de disciplina oarba, dar este capabil de cea mai desa-
varsita supunere din convingere ; nu se acomodeaza Cu o instructie de automas
tizare, dar este neintrecut in spirit inventiv, in improvizatie si in síretenia atat
de necesara la razboíu ; nu este extrem de constiincios in serviciul de toate zi-
lele, dar este devotat sí bray in primejdie ; in momentele grele, este omul de
nadejde al sefilor sai ; nu se impresioneaza la cuvantarile sí apelurfie solemne,
dar se intrece pe el insusi sí este capabil de once sacrificiu pentru seful
care í se adreseaza romaneste : tica Floreo !".
Astfel, toate defeciele, marl sí mici, ale olteanului sunt dominate si chiar
anulate de un puternic simt al onoarei si demnitatii, care se manifesta prompt
In momentele serioase ale vietii sau in razboiu.
Cat priveste acea pasiune care-1 inalta pe ostas si fi arunca in lupta, pana
la sacríficiu, sí care este Patriotismul, o gasim mereu prezenta in sufleful Olteniei.
Patriotismul Oltenfior nu este un sentiment sí mai ales nu este un senti-
ment platonic. Patriotismul ion este intr'adevar o pasíune care se manifestb,
activ prín fapte m'arete sí sacrificli sublime.
Dintre toate formele de razboiu, acela care se bazeaza in mod exclusiv pe

43

www.dacoromanica.ro
patriotismul populatiei este micul rgzboiu sau asa zisul r5zboiu de gherilg". In
toatg istoria noastrg militarg, acest gen de rgzboiu nu s'a produs deaf odatg, si
atunci in Oltenia. Pe o scarg micg, pentrucg n'a fost organiza de nimeni, si
necunoscut, pentrucg noi nu ne cunoastem istoria, micul rgzboiu care s'a dus in
nordul Mehedintului si care a fost sans in Ease din lipsa de preggfire, a fose
o manifestare spontang a unui patriotism infocat care in Oltenia a ajuns de
mult la maturita,te. Nu este un patriotism educat, un patriotism care impodo.
beste numai sufletele bgrbatilor sau ale soldatilor. Este un patriotism firesc pe
care-I poartg in suflete copiii si femeile, tinerii si bgtranii, dela un capgt la
altul al Olteniei.
Oltenia ne.a dat pilde de patriotism care intrec cu mult once alte fapte
mgrete din istoria popoarelor.
In toate timpurile si la toate popoarele, patriotismul in rizboiu s'a reprezentat
invariabil in acelas tablou: soldati care lupa si mor cu steagul tgrii in mgng.
Oltenia a dat si acestui tablou elemente noi si originale. Deasupra vecbilor
tablouri care reprezintg pe eroii dela Posada, dela Nicopole, dela Rovine, dela
Selimberg, dela Vidin, sau de aiurea, Oltenia a asezat un tablou si mai mgret:
Cercetasii Gorjului apgrgnd podul dela T. Jiu. Acolo s'au vgzut copii de 15-16
ani care luptau si muriau cu elanul si bucuria unor strengari cari se joacg de=a
rgzboiul... 5i din acest tablou care reprezintg pe copiii Olteniei inflgcgrati de
cel mai curat si sant patriotism, se ridicg, monumental, silueta subtire si pornitg
afire ceruri a Ecaterinei Toderoiu, prima femee din neamul nostru, care a
incins armele pentru apgrarea Patriei.
Privind acest tablou, patriotismul ne apare ca o adevgratg pasiune care
arde cu flgcgri in sufletul Olteniei.
Aceastg Oltenie, in care onoarea si patriotismul cresc aat de natural in
suflete, nu ne poate da decgt soldati admirabili.
Numai sg stim a intretine aceastg fericitg naturg a sufletului oltean.
Alte state cheltuiesc miliarde si se strgduesc de o sutg de"ani, cu mijloace
artificiale, sg cultive in sufletul poporului simtul onoarei si patriotismul, ca
virtuti necesare pentru o afirmare nationalg.
Noug nu ne frebue decg,t sg intretinem sau cel mult sl incurajgm aceste
virtuti care cresc necultivate si adesea nestiute si nepretuite.
*

44

www.dacoromanica.ro
 Istoria Romei ne citeazA exemplul bAtrAnului Horatiu careasi blestema fiul
fugit din luptA. Este o atitudine mAreatI, dar a avut.o numai bAtranul.
Dupl 2000 de ani, in Oltenia, nu numai un bItrAn, dar o familie si un sat
intreg, and au aflat a unul de.ai lor a fugit de pe ampul de luptl, au mur.
murat cu indignare acel teribil s5 fi murit", si l'au gonit din mijlocul lor.
Virtutea romanA" a fost intrecuta de Virtutea Oltean1".
Roma insl avea o intelepciune pe care Oltenia nu o are; in Roma virtu.
tile poporului se pretuiau si se rAsplAteau, pe and in Oltenia, dupA rAzboiu,
dezerforul de pe campul de onoare a fost numit primar in satul care.' vAzuse
fugind de la datorie...
Cu asemenea greseli, virtutile nu dispar, dar nu pot spori si nu poi: aduce
marile victorii la care aspirA neamul. Neajutate din afarl, Onoarea fi Patriotismui
unui popor reusesc numai s5 imbogAteasa legendele si cAntecele populare, dar
nu aduc nici gloria, nici fericirea neamului.
Deaceea, poate, cu atAtea virtuti, dupA atatea lupte si dupA atAtea sacrificii,
Istoria noastrA inumArA prea multi martiri si prea putine victorii.

LT.-COLONEL MIRCEA TOMESCU

45

www.dacoromanica.ro
 '

111_
1_ _ ,11+15 !%/11pROFMNIUJIl

Te privesc boer cucernic Cu °WA qi cu jale

Zugravit pe zidul vecb.i : Cata ochiul tau ca viu :
Jupaneasa-ti sta aläturi Nu e nimeni Inlauntrum
Si ai tai parecbi, parechi. Canta popa in pustiu !

De un veac si jumatate, ca planset se Innalta

Intru Domnul adormit, Cantu 'n bolti de la pristol,
Stai cu sfant-locasu 'n mana Ca, Pakarnice, drumetii
Spre altar incremenit... Dau bisericii ocol.

Nu siu, popa e de villa

Ori nevrednici suntem noi,
C'am pierdut credinta Domnul
ksi in zdele de-apoi

-
46

www.dacoromanica.ro
 A Pitesti, notabilitätile oltene erau vre.o paispce... Socotiti buni
precupeti si buni numai la cobilita cu cosuri, Oltenii le.au dat
boierilor din Bucuresti o invätAturà de minte. Pe neasteptate,
In vre-o 30 de ani, ei au fost gäsiti instalati la toate räscrucile
de competinti si toate profesiile intelectuale s'au resimtit nu.
maidecat de prezenta juvetilor in ele. De unde-i D-1 Director ?
Din Gorj. Origina d-tale, domnule Profesor ? Doljul, Romana.
tii, Mehedintii... Toatä Oltenia.
Oltenii nu vin cafe unul, ci cate o suti cel putin odati, buluc. E datina lor sä
niväleasci grämadä, alaltäieri in pian, ieri in universitäti, azi... In traistä cu bozul de má.
mäligä, care-i un sandwich cu branzä de burduf la mijloc, ei se aduni ca randunelele si
pleacä, färä sä le pese, in sangele lor negru Cu un temperament englezesc. Tara toatä e
colonia lor, remorcati la ciudatul Banat dintre Varciorova si Off, cu oamenii cei mai te.
feri dintre Romani si poate cä, afarä de Bucovineni, cei mai Romani.
Averea viitorului sapanitor e, la plecare, traista si doina, pästratà in fluierul de.o
schioapi, varit in bete. Te uitai in gara micä, de langä 005, cum se despärteste muica de
plozii ei, de.abia sculati pe picere, si ajunsi oameni inc5 dela patru ani, oameni intregi, cu
itarii cräpati la burtä si cu cämeasa cusuti cu arnici, ca taica. Bätrana sta Cu mana la gurà
panä nu se mai vedea trenul si din statie alerga de.adreptul dupä gaste. Oamenii estia nu se
säruti niciodatä, observa proprietarul, deputat sau profesor, care venise prin lanurile de
grits sä ia jurnalele cu faetonul : proprietarul era fot Oltean, dar invätase särutarea la
oras, unde sentimentul de dragoste nu e ficut si aspru.
Bätranele erau obisnuite Cu plecärile picilor si fläcäilor de pe A maradia. Vgzuserä
multe isprävi implinite. Unii se intorceau de douä ori pe an acasä cu cäciula plinä de parale

47

www.dacoromanica.ro
si mai fäceau o ()dale, mai cumpärau douä, frei pogoane de tarina; altii, claiaburi dupä
20 de ani, mari negustori insariti; altii scoborau din cafe un automobil la vaträ, insotiti
de ate o cocoanä frumoasa, ca la Bucuresti, dascäli, colonei, ministri.. Singuri stricatii,
care nu puEeau sä fie Olfeni adevarati, se bägau slugi si uifau de casa. Olienii de rand
sunt boieri si sfäpani.
Al cui e casfelul de cola., de pesfe migura ?
Al cui sa fie? al lui Niculaie Berbeac.
Niculaie Berbeac visase casfelul mare, mai mare ca toate asile din Craiova si.1 clä.
dise infreg. El li da ocol cu picioarele goale, imbucand dovleac la cuptor. Visul i se im.
plinise.
Dar celalalt, care umbra pe mijlocul drumului Cu sapa 'n basma?
Ion Neagu era boier scapatat. Asa e datina la boierii fära raämäligä, de pe cele me.
leaguri, sä se deosibeasca. Ei aveau piel de iepure domnesii, scrise pe fata färä blanä si
pästrat5 sul in fundul läzii, ca si sätenii din Arges, oameni inalti, roscovani, cu musatile
de sarrnä, ca Galii. Acestia n'au vrut sa.si arate niciodatä pergamentele, Domnilor cärfurari
din Bucuresti, de feama a oclaiul lor hot si nu manjeasci nobletea titlului mostenif de
sute de ani.
Nicolae Iorga ii iubea pe Oltenii din Arges, dar era fricos. Ca sä le cercefeze cojoa.
cele scrise, el a colinda t foata parea raunfoasa intr'o varä si n'a pufuE sä vadä niciun
brisov. Avusese ideea jignifoare sa se ducä insotif de o potera de jandarmi, pusi la dis.
pozitia Isforiei Pomanilor, cu pusfi si cu gloante, de afre un Prefect fära psibologie.
Notabilitätile oltene din Pitesti isi dädeau intabaire Duroinica pe asfaltul din jurul
stafull Brätianu. Ei ocupau paispce scaune intre cafenea si bulevard si fimp de frei ore
se uif au unii la altii cu admiratie regionalä. Erau mari gránari, chiristigii, abäcari din
Gävanele dinspre Oesti, actionari de Banga, si asteptau sä fie chemati acasa, la masa,
pornitä pe Oita la foc mic, ina de la sase climineata. Mancarea gustoasi, macerata incef,
din toate aromele patrunse unele infr'alfele, se coace olteneste si basarabenesfe, pe jar
mirunt de mangal mocnit.
Ticerea räspantiei de asfalt era furburatä, and din dreapfa, and din sanga, and
din mijlocul semicercului de scaune, pe care Oltenii stäteau cu bärbia räzimatä 'n basion,
de o exclamatie duminicalä stereotipa:
Multi mai santära Oltenii 1 zicea d.1 Naie. Peste un sfert de ceas lua cuvántul
d.1 Iffimie:
Da multi mai sanfara Olfenii 1
Apoi, mai farziu, venea randul d.lui Grigore.
Ca bine zici 1 OlEenii s'au inmultitärä de tot.
Cucoana Tinca din Carbunesti 11 astepfa si vie dela Bucuresti pe Domnul Iancu,
care ii telegrafiase asa: Draga mätuse viu la masi si seara m5 'baton". Iancu era nepotul

48

www.dacoromanica.ro
risfatat al Cucoanei Tinca, o femeie de un cot *i jumatate, nervoasa, harnica, neastampa.
rata la cei 70 de ani purtali drept. Duminica, la sosirea nepotului, ea trebuia sa.1 intam.
pine la u5a marei sale gospodärii, a5ternufa, de pe scara, prin toate odäile, Cu oalele
de-acas 5i punea naframa, la care nu putuse si renunle salkul cucoanei din lumea opincii
in lumea pantofului cu tocul inalt. Cucoana Tinca suferea de un neajuns : fuma ca un
Turc *i-i placea si pipäie tutunul cu limba, lipsindu-se de ciubucele de chilimbar claruite
de elita olteneascä a orasului. Si mai avea cucoana Tinca un neajuns, juca in cärki, basa,
dupä spusa eí, ,,rezonabir 5i dand banií astigati inclarat. O interesa singura emolia. Cu
aceasta emotie *i cu a doua, venirea nepotului de dou'a ori pe luna la Pite5ti, ar fi putut
sa trálasc5, mâng5iata si optimist5, Dumnezeu si o ierte, ci a fumat mult, inca vre.o trei.
zeci de ani, ca si ating5 Várstele cu adevarat oitenesti, dela 100 de ani in sus. Cand a
murik, pe nesimlite, intr'un fotoliu Lui Chenz, autentic, darul unui Francez, romanizat in
podgoriile dela Dealul Mare, kigarea ii mai ardea in buzele vinete, fumata pe jumatate.

Sunt cateva regiuni ale t5rii, unde peisajul se schimba brusc 5i are un stil personal,
Dobrogea cu golurile-i monumentale, sudul cepos al judefului Vla5ca *i Olienia easa. Insus
porumbul, care pare pretutindeni la fel, cre5te nou si culoarea generará a tinutului cere
pictorului o altä paleta. Se vede nuanla 5i in covoarele Olteniei ; alt albastru, alt verde
*i un row visiniu. Doina Oltului Cu triluri atat de categoric individuale se asociaza cu
priveli5tea exotic5 si n'ar fi putut iesi dintr'a1i coi k de tar5. Am vazut in str5inätate 0l.
tenii nostri, la studii, plangand pe fluierul adus in geamantan, fiindca zäreau in amintire
cantand 'mensa revärsare a Oltului 5i Oltelului, care-i cea mai vasta frumusete de inchi.
puit. Inspirata parca de miile de paraje impletite intrio borbota' de ape, pe intinderea
gälbuie dinkre doua orizonturi, Olteanca frange, cu bunä stiintä, linfa 5i incruci5eri1e
normale dintre urzeala si kesutul covoarelor ei, desechilibrand rigiditatea motivului, cons.
truiE de obicei pe orizontale, paralel, si dand izvoadelor elasticitatea curbei 5i covorului o
moale ondulare vie.
Am trecut ()data matca Oltului dupä retragerea apelor si cuminfirea invadatorului,
ajuns in cateva zile timid ca un Rege de hoarde, indragostit de Domnila dintr'o culi, cäreia
'fi di tarcoale singuratic 5i fära arme.
Nu mai stiu câte ore am pus cu ciruta s'a strabat mareala pustietate nisipoasä, intre.
ruptä de rauri 5i fire de apa, a*ternutä pe un prund L'ea sfar5it, ca un navod de argint
5i oglinzi. Mi-a pläcut atat de mult calätoria in cat mi-a ramas, dupi mahnirea ca s'a sfar*it
5i ca nu a durak cateva luni, numai de firimäturi de unde 5i de palide catifele de n'amo.
luri, un basm in amintire, amplificat cu amagirea voita a unei eternitali. Citind la 15 ani
in original Intaia carie franceza, Pacatul Pärintelui Mouret, ea m'a urmarit inc5 alli 15 aní
Vana ce recitind romanul luí Zola, mi s'a daramat iluzia fericita, gridina Pira margini,
Paradou, imagine pamanteanä a Paradisului, unde se petrecea povestirea. Mi se pistrase

49

www.dacoromanica.ro
in ganduri o ficoare de ínsuli cu parcurí de cipri, la care mi refeream, oridecate ori aveam
incuviinfiri si fiu descurajat *i trist, ca la un precept. Valea Oltuluí a luat locul acestei
consoliri secrete *i. desigur ci nu va mai pierí din tainele criteriilor mele, pentru ci nu
mi-am apropiat.o din povestirea alfuia, ci din realitatea ce am triit.o cu adevärat.
De atunci, Oltul, ca intr'o credinfi p5g5n5, face parte din religia mea ascuns5. Voi
reproduce cu voía cititorului, repetándu.mi, cred, innia oari intr'o vian de mazgilitor de
hirtie, un cr5mpei, dintrlo alti relatare, scrisi cu prilejul unei mkturisiri literare, rela.
tiv la Olt.
sAta rimas, spuneam, pe vremurí, o noapie intr'un ntun, inmorm5ntat in pustien.
file de *es ale Olteniei. Silit de nepricerea c5.*i pierduser5 caii dela cirufi potcoavele
in nisip, umblam dupi un adipost. Cilitorísem cueva ore intr'o mare singuritate de ape
risfírafe, prín prundiwri nemirginite. Oprit din cand in cand, ca si se adape caii, ascultam
imensitatea ticerii, intr'o reproducere româneasci a momentuluí pagínei inaia din Biblie :
Ja incepui era cuviniul". Poicoavele se deslipiseri cite una si tovarisii mei de drum,
dela oi*tea c.irufii, cilcau piturile unui deluviu secat, de.a curmezi*ul raului mare, de-a
dreptul pe copie *i. unghii. Teama noastri, a siteanului Cu c5rufa *i. a c5I5torului, era
de uscatul pietros al *oselei, 'Alai la care mai aveam de sträbitut c5fiva kilometri.
O clopotniti ridiandu-se din zare, ne-am dus intr'acolo. Era un sift= alb, ca o cutie
cu juarii. incepea seara s5-I cearni cu umbri. Am tras la Popa. Preotul, un om, poate
de vreo 80 de ani, sirac *i mic de stat, m'a culcat intr'o cameri de I:Arne *it lut, cu pi.
refii plíni cu cirfi, pani la cavan. Ara risfoit in ele. Erau cirfi in mai multe limbi, des.
pre un lucru, care ciutat in ceruri, il gisesc unii in matematici. Pirinfele invifase limbile
síngur *i biruise *tiinfa mistici a cifrei *i a cantititii. A doua zi, nu-mi mai venea
si plecTM.
Preotul din ticerile Oltului era Oltean, ca biietii cu cosurile, pline de rosii", din
nomotul Capitalei, ca notabilitifile din Pitegi, ca inginerii, industria*ii, dascilii *i &rec.
torii din Capítali.
Infr'o caree, sorociti pentru toamni *i din care nu pot s5 reproduc, e vorba, in leg5-
turi cu aceasti cilitorie pe nisipuri, de un mare medic de mic spital izolat, de far5, din
Oltenia, scufundat in verdean, de un medic care ficea mínuni acole, numai cu dra.
gostea lui de oameni, neajutat de nimeni; dimpotrivi, tot atfit de urat de politicianii
momentului pe cat era de iubit de firinitmea regiunii, nevoia*e.
Stând in spitalul luí cateva zile, am colindat cu gabrioleta doctorului vindecitor sa-
tele din imprejurimile depärtate, intr'o Duminici de bore. Sitenii rupeau /Lorelei bacon.
jurau cu sutele trisura *i sireau inaintea medicului celui fir5 de arginfi, ca Damian *i
Cosma din c5lindar, sílindu-1 si dea mana cu &care, cu barbafii, cu fetele, cu copiii *1
cu babele, tofi vindecafi de cafe un bete*ug. Am intrat in sate cu chiot *i le-am pirisit
in urale. Doctorul era fratele lor *i un Iisus al Nazaretului din finut. Mi.a rimas de

50

www.dacoromanica.ro
atunci o imagine de furtuni albe, pestrite, de oameni In entuziasm. Medicul e doctoral
Kitulescu din Slatina, Mean si el ca toti Oltenii lui.

Ar fi trebuit sa cunosc mai demult Craiova. Mara dus sa o yid mai bine de.abia la
sfarsitul räzboiului precedent, dupa ce trecusem prin ea in copilarie, ca un copil. Nici atunci
n'am facut cunostinta cu ea si am stat cateva zile in capitala Olteniei strain. Deosebit
de mult nu mi.a retinut atunci atenfia nimic. Un oras Bucuresti de acum 50 de ani, mai
mic decat originalul, dar compus ca si el, din cateva targuri adunate, de prävälii. Bicele,
opincile, caldärile, franghiile, caciulile si itarii se vindeau la Craiova si in centru, unde
braiele si saricile se leganau In aerul clestul de liber in raspaniii. Daca fe intrebai ce
populatie deasa putea sä serveasca atatea pravalii, raspunsul 6.1 dadeau marfurile spanzu.
rate la usi: Craiova träia din clientela täräneasca. Oameni intregi agatati de o ceafä de
lemn incovoiat, de o cobilita scurtä, pluteau In ulitele targului la rand.
Boierii Craiovei, evoluati, cumpärau din Bucuresti, marele oras de cluburi, catre
toamna, dupä vanzarea cerealelor. inainte de Viena, marii proprietari de mosii dadeau o
raita prin Bucuresti si uneori atrasi de localurile de noapie, la care canta cafe o Frantu.
zoaica, nu mai plecau mai departe, cerand prin mandat telegrafic banii pierduti pe o fusta.
Ei se Imbricau ca la Paris, afari de Dincä Schileru, care nu renuntase la portul ol.
tenesc integral, adaos cu o legatura de gat albasträ de mitase, fluturata In trasura cu
muscal. Superb bärbat, Dina Sclailerul si splendid Olteanl scris de sus pana jos pe toati
inältimea spetelor lui, de dimie albä, finä, cu negre gäetane de ibrisim, intortochiate in
chirilice cusute cu mestesug. El nu.si lepadase nici betele ce.i infasurau de nenumarafe
ori rärunchii, pe intervalul pantecului dintre cioarec si piept. Numai lipsa pistoalelor te
oprea sa te gandesti ca.i un haiduc gäzduit la numitul pe frantuzeste Hôtel Boulevard.
Dela un amp Incoace, m'ara Invätat sa. confund Craiova Cu ,,Ramurile" si cu D.1
Neanatu, distinsul financiar si singura minte de specialitate ciará din epoca lui Vintili
Bratianu. Mä gräbesc si spui ca elogiul meu pentru acest considerabil om de Banci si
mare Oltean are un simplu substrat de simpatie admirativä si care (in, din sentiment, sa.i
faca placere Infr'un ceas al vietii si al timpului, de melancolii. intemeietorul Bäncii
Comerfului, a cäreia resedinta craioveanä frumoasä e opera arhitectului Iotzu, mi.a spus
°data, nu mai in minte, la Craiova sau in Bucuresti, pe stradä, ca din nordul Olteniei
a venit in Craiova, la primele studii, in opinci, pe la 12 ani, ca toti copiii Oltului porniti
clintr'un catun mic la o biruinta vastä.
Nedeslipit de orasul de biruinta, d.1 C. 5. rägetel, imbratisat pe timpuri Cu delir
de Iorga, s'a IntarAtat sä clacleasca editurii sale, un palat si La clädit, ciu o temeritate
intr'adevär olteneasca. Ciudatul om, märuntel O. fragil, pe care.1 poti Viet intr'un gea.
mantan ca o pijama, e mai mult sufiet deaf trup si numai nervi in loe de carne. Militant
politic si literar din epoca luptelor duse cu convingere si sacrificii, el s'a uitat de cele

51

www.dacoromanica.ro
mai multe ori pe sine, ca si faci drum altora, care in izbandä s'au lepadat cu brufalitafe
de un tovar i§ entuziast §i curat, poate ca unic inir'o actiune de renovare. Muncie de o
inieligentä perpefuu agiean, el a fose acuzat de bunäfate prencuta. Am gäsit la el o
inima delican, o con§tiintä cinstin §i o primire neuitan in casa lui, guvernatä de o co.
coanä teafäri §i frumoasä.
Fara 'ndoialä, craiovenismul a intarziat asupra ora§ului artistic, dar personal imi place
ca o ambianta de casi batraneasca de subt un nuc, unde inocenta babel §i unchia§ului
joaca o sun unu, ore intregi, pe 5 parale, la o masi rotunda, tarcoliti de má'n. S'a neue
insä ci n'arn cunoscut la Craiova pe poeta olteanca, D-na Elena Farago, refrasä in hermi-
tajul bibliotecii sale.
Nu-mi aduc aminte la cafe §ezatori am parficipat, ale cercului rigetel: mi se pare
ca la doui, daca nu la trei, citind lucruri de prisos dupa cafe un conferentiar. Scriitorii
din Bucure§ti cu oarecare nume iniereseaza in provincii ca o menajerie §i uneori se pre.
zinfa §i ei, nu e vorbä, ca ni§te numere de circ, care desamagesc admiratia dela distanti.
De aceea laid n'arn uzat de contactul cu auditoriile de district decat exceptional, cum e
cazul Craiovei, unde m'a aims, afan de prieteniile iscate in pofida unui aparent antago-
nism literar, provocat mai mult de polemici nominative deaf de realinti, o atmosferä
imprecisä, dar de caracter, personifican in felul de a teal §i de a fi semnificativ §i al
bietului meu pärinte, transplantat in Arge§ din Gorj. 5i ma mai indemna, ca §i azi, cand
nu mai pot strabate 200 de kilometri fan sa-mi descumpänesc neinsemnatul meu program
de lucru, o raspantie mare, nu §fiu cum numita, care da marelui oras oltean un accent
nea§teptat de pur.

Intr'o toamnä, automobilele ne-au luat din Craiova §i ne.au purtat pe lungi drumuri
In arabescuri, nu mai *flu cafe ceasuri de cilatorie, poate trei, poate cinci, poate o dupa
amiazi, o seafi §i o parte din noapte, la resedinta d.lui Calotescu.Neicu din Bro§teni.
[mi place sa visez ea a fost o mare calatorie §i ca marea cälatorie a tinut zece nopti cu.
prinse intr'o singun noapte. E una din cele mai frumoase pe care le-am trait, implinitä
de priveli§tea \Tali Jiilor, intinsä din gospodäria stapanului acesiui tinut pe o vasta §i ne.
Intrerupta panza de ceata strävezie. Conacul Calote§tilor e impresurat de un basm, parte
real §i parte inchipuit. Nu-mi aduc aminte, sunt multi ani de atunci §i au intervenit in
planurile pe care s'au succedat lucrurile paralele cu mine rotogoale de perspectiva §i
stramutari de spatii, circulare, datorite unui tratament, cateva luni, de morfina. Paradisu-
rile artificiale in proza poetului Baudelaire, consiituiese o reanimare intensa a personali.
tätii, dupa experientä, numai cand influenta directa a pernicioasei substante a trecut.
Raman raporturile risturnate §i o ten dintä de a confunda impresiile §i suvenirea cu Iimi.
tele haosului iti modifica perceptiile §"i le da o agreabila nuanta de croare fabuloasa.
Calofe§fii, fo§ti poate Calon, ca altii Balon, stapanese campia piezi§e dela conacul

52

www.dacoromanica.ro
din cresteful el pänä la Jiul din marginea zärii si peste zarea vänätä, plumburie si argintati
de chiciura noptii. Asta in jos, pornind din vasta terasi a gospodirescului casfel, de unde
se auzea ca o soviire de danfelä frecerea lunii peste monumentalele täceri ale tärimului
de ses. In partea dinspre mune, incepeau codrii, chiar din usa casei, o noapfe seculari
de fagi si stejari, in care colindau iimpurile anului neinfrerupf, poate ci dela inceputurile
lumii. Averea domneascä a familiei desabia se deslusea. Trebuia sä te duci siptämäni
prin pidurile urzife unele cu alfele si cu impiritia de Sus, firi sisi dai de hofare. Mi
se pare ci miracolul pidurii firi drumuri si numai cu pofeci se urca pe munfe, frecea
dincolo de piscuri, se resfira peste vechile graniti ale tirii si nu sfiu daci se mai oprea
undeva. Toafe asea, averi calotesti.
Auzisem ci avutiile de mare cgstig ale printului ara al t blazon decat adula pusen
&ira erau furmele de porci, afit de multe cä nu le mai pufea da stipinul de socofeali,
ci pribegeau in sälbäticie, hrinif e dela codru cu ghincli si jir. Stipinul se pierdea prin
tara lui cilare, zile intregi, insotit de oamenii minati dupi vinaful Cu cirja si fringhia.
Se povestea ci boierul, primind scrisoare penfzu o mie de porci, isi lua pindarii si argatii
cu el si dupä cifeva zile se intorcea, intr'adevir, cu o mie, pe care ii si frimifea cu tres
nurile departe, poafe a intr'alf e tiri ; desful ci pidurile si viile viermuiau de rimitori
si ca nici nu se cunosEea cana incirca un ,,stramport".
Nu mai stiu ce.i matematic exact din ceeace ori am afta f ori mi s'a päruf, dar nici
nu vreau si tiu. Mi-a rimas o imagine de fumulfuri pe care n'am mai avuiso din prima
tinerete, dela conacul pirinfelui meu, asezat acolo, in cimpia dulce a Argesului, cu mii
de hecEare galbene de rapiti in floare, stribitute de un clocar pe doui roti, tras in vâns
tul din coama lui, de un armäsar. Acolo, dupi treierat si pinä la punerea grânelor in
magaziile, poposite ca nisfe trenuri peso laturi nesfirsifi a curtilor de munci, sumedenii
de movile de griu si de porumb inalfe cif mitropoliile, päzeau orizonful, fiecare movili,
pe cresEet, cu ciinele ei. Mâncarea ciinilor ogräzii era si ea un specfacol de avutie,
nemäsurati cu banul, ciini ciobinesti, caraule adevärafe, organizafe pe apririi, dela sine,
peste o sufi. ainii aveau mimiligarul lor deosebif, cazarma lor de adunare, cazane pe
lanturi si pirosfrii, troace de fierfurä, si fiescare isi cunostea sfipinul, care cind se vira
intre ei, si se joace cu coltii lor de otel, era primit cum numai ciinii sfiu si primeasci,
bucurosi, fericiti si infimidati din bunitafe, destiinuindussi nevinovitiile suflefesti Cu o
ciutifuri aurie, cinstiti si dreapti.

La resedinta din Brosteni nesa dus, grimiditi unii peste alfil, camarazii din Craiova,
amesfecati cu colegii din Bucuresti, o masini mare, noui, para fabricafi per:di-u noi, rosie
de culoarea ardeilor gogosari. Nesau infimpinat dinainfea peronului, gazdele, pe care le
cunosteam numai din auzite. La o avere de basm trebuia si corespundä nisfe oameni inalti,
peste niveluri, ca lupEitorii medievali din tablourile lui Hodler. Basmul avea dreptul la

53

www.dacoromanica.ro
toata istoria trecutului si la toate extravagantele. Blanzii proprietari erau oameni ca si noi
care scoboram din masina, oameni de stat mijlociu, de deal, de jumätate deal, ca tuicarii
dintre Drägasani si Scaieni, atat de asemanatori unii cu altii, in haina umerilor neagra,
Cu pantaloni albi de dimie, bine legati si cam grosi pela pantec, inca fiecare poate sa fie
nea Dumitru si värul Costache, pe care-i strigi daca si.au luat biletul, intr'o garä plina
de jumitäti de surtuce, doldora de bancnote, toamna, la galbena desfrunzire a salcamilor
dimprejur.
0 familie vioaie, numeroasä, binevoitoare, de simplicitatea aristocrati ca. a unei fini
nestirbitä intre enormele facituri ale lui Dumnezeu, de miasmele morale, mocnite, ale Capi.
talei, unde franturile de oameni de.abia intregesc pe ici colea un bärbat, o femeie, un
fläcäu, o Domnisoarä, la cateva mii de provizorate. De o mica vecie, decand nu i-am mai
vazut, cunoscandu-i atunci, intre douä sciparari de soare, aducerea aminte ma iartä c5 nu
le mai pot reconstitui, adunate din pleava vremilor si a vartejului de vijelii rascolite suc.
cesiv, surasurile, atentiile si particularitätile de portret.
0 masä, intinsä ca o poiana alba, astepta pe cei intalniti. la Craiova, cu zeci de jilturi
si tacarnuri, licaritoare, constelate cu cafe un disc de portelan in dreptul oaspetilor, astep.
tati domneste. Turnurile de farfurii randuite pe rafturi figaduiau infometatilor dela drum
un ()spat de capciuni rafinati, care a si tinut cateva ceasuri, acolo mai voluminoase. Pe
proprietarul atator puteri de stäpanitor il colegializa cu oaspetii lui aceeasi stricaciune :
literatura, o epidemie de care nu a putut niel Oltenia sä scape.

La o intoarcere dintr'o calatorie olteneascä, era toamna, o toamna frumoasa ca o bi.

serica la privighere. Am trecut intre spatii de icoane de aun, care ciptuseau depärtarile si
infinitele zäri cu o stralucire de o suiä de kilometri. Convoaie de sute de buti grele,
¡rase de bol, duceau vinurile scumpe pe soselele scoborite spre baltä, aliele se urneau incet
suind catre deal, pline, la fata luminii, de galbeni, culesi din stiuleti. Recolta numai a
Doljului era indeajuns sä indestuleze tara mica a celor 32 de districte, pe and a fostului
regat intreg era caratä toatä la gäri si statii pentru export pe bani adevarati. Era un timp
de belsuguri, pe care indräsnesti uneori sä ti.1 aduci aminte.
Un document de belsug monstruos, neintrerupt prezent, al Olteniei, 1-am adunat in
sute de exemplare, de-a lungul ail ferate, in toamna la care mä refer : zidurile de funii
de ceapä si usturoi, cetati nesfarsite, muntii de pepeni, claile de pätlägele vinete si....
porcii, rasturnati de-a tävalugul. Grasimea uriasa a decorativelor animale, trandafirii ca
blondele suedeze iesite din baia märii, le facea umbletul cu neputintä, revarsatä massiv
peste picioarele ingropate in pätura buturugii de carne...
Tulle 1943.
T. ARGHEZI,

54

www.dacoromanica.ro
 Cadc-sc judeeiltorului sIi fie tuturor
miloserd, neaducatoriu aminte de rail, ne-
mtmios, nefliornic, neluatoritt de mili,
drept, sil nu creada lesne Lira de hure-
barc prepuncrile, prâ1c i bantnalile".
(Pravila, Glava Pervitia)1).

A.LATORIIL care, pornind sg curxoascg frumuseEile Tgrii

si monumenfele frecufului nosfru, ajunge in partea de
nord a judetului Välcea, in saful Bistrita, ultima asezare
omeneascg inainte de a infra in muní, vede inainfea
sa, sub perefele de sfâncg al munfelui, Mangsfirea Bis-
intemeiatg la sfärsiful secolului al XV.lea de fra.
u
Craiovegi, siApAni ai sesului Jian si Bani olfeni
unul dupg alful", si apoi spre dreapta, pe coasta munfelui, sub pgduri, mânAs.
Eirea Arnota, ctitorie a Voevodului Matei Basarab. in pronaosul bisericii, intr'un
mormänt inalf de marmor5, cu sApAturi ce infgfiseazg funuri, tobe, semne de
rgzboi si sfema tArii, se oclihnesc in singurgfate si fäcere oasele cfiforului,
juba Domn si pgrinte bgtran". (Iorga).
Acest mare voevod munfean, ngscuf pe pgmânful Olfeniei, coborifor din
vechea si ilustra familie a Basarabilor, a domnif in Tara RomAneascg 22 ani
(dela 1632 la 1654). Isforicul Consf. C. Giurescu, in lucrarea sa Istoria Roma.

1) Glava pervala=cap. hita

55

www.dacoromanica.ro
nilor, in capitolul in care se ocupg de clomnia acestui voevod (vol. III pa. 53),
dupg ce maí intâí cifeazg din croníca luí Radu Popescu acesfe cuvinte: S'au
nevoit Matei Vodg de au dres tara foarfe bine, care.si dupg oranduiala lor:
bolarí, slujitori, tgraní, cát tuturor le erea bine in zilele lui, precum am auzif
pre bgtrânii nostri mArturisincl de aceasta cg Tara íubea pre Doran í Domnul
pre Tara", urmeazg mai departe expunánd propría sa pgrere: <<Matei Basarab
este típul reprezenfativ al Domnului de targ íesit din randurile boerimei, le.
gat de pgmânt prin mosiile pe care le stgpaneste, lgsate de un lung sir de
strgraosi, el are cele trei insusiri care au caracterizat pe toti marii nostri voe.
vozí : e viteaz, credincíos i ospodaro... oMatei Vodg, Domn muntean, spune Mi.
ron Costin, om fericíf pesfe toate domniile aceí äri, nemandru, blând, dirept
om de targ, harnic la rgzboaíe, asa neinfranf i nespgimat eat poi sg-1 asen
mení cu mari sí vestiti osteni ai

In dragostea sa de targ i cu priceperea sa de bun carmuítor, Matei Vodg

s'a ingrijít intre altele sg dea tärii sale sí. o colectie de legi, care sg serveascg
de indrepfar judecgtorilor si poporului.
S'a pus adeseorí intrebarea dacg inainte de Matei Basarab, pe lângg oare.
care norme, pgsfrate prín traditie oralg sub denumirea de Obiceiul pgmânti.
lure au exista legi scríse. Se presupune c5. ar fi existat, dar el erau foarte
rare. Prima colectie de legi, neindoelnicg, in Muntenia este aceea intitulatg
Pravila cea mare sau IndrePtarea legii a Voevoduluí Matei in Muntenia, lar in
Moldova aceea a luí Vasíle Lupu.
Pravíla lui Mateí Basarab a fosf tipgritg la Tárgoviste (scaunul Domníei
In acel timp) in anul 1652. In ea se coprínd regulí de drept canonic sí laic,

traduse dupg legue canonice ale ortodoxismului i dupg pravilele impgratilor

bizantiní ').
Din o enciclicg a luí 5tefan cu mila luí Dumnezeu mítropolit al Tárgo.
1) Pravila cea mare" a fost retiparita cu ¡Itere latine In Bucure§ti la tipografia Lucratorli asociati", Pasa-
glul roman No. 12 Lipsind prima pagina, nu am putut afla cine a fost editorul i nici anul exact al tiparirli. Din
unele note aflate In carte se poate deduce ca a fost tiparita Intre anil 1870-1880. Volumul acesta a facut parte
la lnceput din Biblioteca Curtil de Apel din Cralova. De cativa ani !ma aceasta biblioteca a fuzionat Cu aceea
a Baroului de Dolj. Noua biblioteca, astfel formata, contine un numar de 12.000 volume care pot fi consultate de
magistral 1 avocati, si e pusa sub conducerea decanatului Baroului, care a numit dintre avocati un conducator
bibllotecar. Pentru Inlesnirea consultarii cartilor, s'a alcatuit un catalog, tiparit. In afara de carti, biblioteca mai
poseda o lucrare, poate unica in tara: un bogat fisier alfabetic continand, pentru toate materille ce pot interesa
pe magistrati sau avocati, un rezumat al doctrinei §1 jurlsprudentei.

56

www.dacoromanica.ro
visfei, exarhul Plaiului si a foafl UngroNlahia", adresafg Prea sfintilor arhie.
a,piscopi, iubifori de Dumnezeu episcopi, egumenilor si fufuror pArintilor duhov.
nici sí profopopi hirofoniti de Dumnezeu", fip5rifA in frunfea Pravilei si care
ar pufea serví drepf prefatä, afläm cl acel care, dupA dorinta Domnului, a exe.
cufaf lucrarea de alegere si fraducere a capifolelor prefAcuie de pe elineasfe
pre cuvinfe proasfe romAnesfi", a fosf Insuí acesf mifropolif cu ajufoarele sale.
Am fAcuf alegere din mulfe bogafe pravile, frimetind pAnä si la impArAfeasca
Cefafe, la prea sanful nosfru si a foafA lumea pafriarh... Si asa cu mulfl user.
die si tndemnare o am scos de infunearec la luminä sí cu buna voie a Lumina.
fuluí si blagocesfivului meu Domn Io Maffei Voevod Basarab si cu fof sfaful
MAriel Sale, cu blagoslovenia PArinfelui meu Paisie Pafriarhul Ierusalimului
cu indemnarea a doi frati iubifori de Dumnezeu si focmai slujifori ai Oblas.
fiel smereniei noasfre, fipArifu=s'a ca sä fíe de folosul fufuror de Obsfe, ca o
grädinA plina de flori mirosifoare ale raiului, sau ca un visfiiar de obsfe bi-
searicii".

Dupl cum am spus, Pravila esfe un amesfec de Drepf canonic si laic,

acesfa din urmä continAnd dispozitii in maferie civilà si penalA,färä o ordine
sau coordonare a maferiei. Asffel, dupg canoane bisericesfi ca acesfa: Penfru
preoti si diaconi care nu vor pomeni pe arhiereul lor", urmeazA dispozitii privi.
Loare la fapfe penale, ca de pildä.: Penfru cei ce incleamnA si ajufA cuiva si
sfäfuesc spre räu, sau cAnd va frimife pre alful sä facI o rAufafe", apoi dispo.
zitii de drepf civil ca aceasfa Penfru cela ce gäsesc vreo comoarä pre locul
lor sau pre hofarul bisearicii, sau pre locul Domnesc, a cuí se va cädea sä fíe«,
penfru ca dupg ele sä fíe fipärife alfe canoane biserícesfi, apoi alfe dispos
zitii penale i civile sí asa mai deparfe.
În afarä de lipsa de coordonare, Pravila mai suferä de mulfe alfe lipsuri
pe care le vom enumera, dar confine in acelas fimp dispozítiuni exfrem de in.
feresanfe clespre care vom vorbi.
Maferiile de nafurä civila frafafe in Pravilä sunf deparfe de a fi foafe
acelea prevAzufe in legiuirile modeme. Gäsien in ea reguli privifoare numal la
urmAfoarele chesfiuni: 1) Cui se cuvine comoara gäsifA pe un loc; 2) Desp5r.
tenia, Penfru care vini se desparf oamenii casnici, ce se zic b5rbaf i feme.
ea.si" ; (dupA cum se vede, despArtenia e frafail inainfea cAsAforiei); 3) ClsAforia,

5 Saptgmana Olteniel 57

www.dacoromanica.ro
pang la ce varsta se poate face, gradul de rudenie pang la care un bgrbat nu
se poafe cgsgtori cu o femee, cu un tablou pe 13 pagini al rudenfilor ; 4) La
cat ¡imp dupg moartea sofuluí femeea se poafe cgsgtori; 5) Drepful vaduvei in
averea bgrbatului, Pentru muíarea care va rgmane vgduvg si nu se va mgrita,
ce va lua de in bucatele (averea) bgrbatului el" ; 6) Darurile ce se fac inaintea
nuntli; 7) Cateva regulí in privinta succesiunilor; 8) Raportul donatiunilor,
Pentru pgrtile feciorilor sí featelor care au luat dela fatal lor pgrtile sale sí
murínd el, lar vor sg la"; 9) Cazuri cand copiii sunt excluí dela mostenire,
Cine va ridica mana pre pgrintli lui si..i va bate" etc.. 10) Tutela, Pentru
ispravníci (tutori) sí pentru varsta mícilor sí mai mgriceilor feciorí sau coconi";
11) Pentru unealte sau zgloage"; 12) Un singur articol despre jurämänt, care
incepe cu acesf principiu admís si in legiuiriole moderne: juramanful are putea-
rea judecgtilor"; 13) Drepful la alimente al copillor sau pgrintilor; 14) Penfru
cela ce vor zídi sau vor rgsgdí pre locul alfuía"; 15) Un síngur scurE articol
privitor la confracte: Toafg tocmirea ce se tocmeaste omul unul cu altul pre
un lucru sl Cu scrisoare sí farg scrisoare, sg fíe adevgratg..." ; 16) Despre morí.
Cum vedem, nu ggsim in Pravill nicio dispozítie privitoare la actele de
stare civilg, paternitate si fíliatíe, adoptiune, interdictle, bunurí, uzufrucf, ser-
vitutí, donatil sí forma lor, vanzgri, schímb, locatiune, mandat, imprumut, fide-
juslune, tranzactie, ipofeci, prescriptie.
Unora din materille civile tratate in Pravilg li se da prea mari extínderi,
adeseorí nefolosítoare, alfele sunt tratafe prea sumar.
Nu se ggseste in Pravílg laid° regulg de procedurg, adicg dispozítli la mo-
dul cum se actioneazg, cum se judecä.
Aceeasí observatie o facem in ce priveste dispozítille de naturg penalcl.
Sunt prevazute in Pravila reguli la urmgfoarele chestluni: 1) Instigatori sí
complici, Pentru cei ce indeamng sí ajufg cuíva sau 11 sfatuesc spre rgu"; 2)
Falsificare de moneda sl uz de monedg falsg, Penfru calpuzaní, cela ce fac baní
rgi sí penfru pedeapsa lor", Pentru ceí ce -umblg cu baní rgi sau ii tin la an-
sii"; 3) Injuria, Pentru ceí ce injurg, and li se va da pedeapsa si and nu li se
va da", Penfru sudalme, cand se vor cherna mid si cand se vor cherna marl";
4) Proxenefismul, Carele se chiamg votru sau supuitoriu si când se va pe.
depsia; 5) Bigamia, Pentru bgrbatli ce vor lua doug mujan i sí pentru mularile
celea ce cand le vor lipsí bgrbatii de acasg, ele se vor manita ; 6) Adulterul

58

www.dacoromanica.ro
Curvia; 7) Omorul, Pentru ucidere si cafe feluri de ucideri sunt"; 8) Legi-
tima apArare, in 1egItur5 cu omorul, cu incercarea de viol, cu apArarea averii,
Pentru cela ce ucig pre altii ca sA poat5 sc5pa sá nu.i ucigA pre clânsii" etc.;
9) RAniri cauzatoare de moarte, Pentru ranele ceale de moarte si pentru ceale
ce nu vor fi de moarte, cum se vor cunoaste"; 10) Violul, Pentru fata de o va
sili nestine sd.í strice fetia sau m5car si cu voia ei" ; 11) Rapiri, Pentru r5piri
si cerfarea ce se cade a se da rapitorilor ; 12) jur5mantu1 fals ; 13) Gazduitorii,
Pentru certarea sau pedeapsa care vor lua ceia ce primesc pre in casete lor
furi si talhari" ; 14) Pentru furtisaguri" ; 15) Cauze care apar5 de pedeapsa
sau o raicsoreazä (minoritatea, betia, nebunia etc.); 16) Avortul, pruncuciderea,
Pentru muiarea care va pura ierbi sau va manca, ca s5 nu fac6 feciori, sau
deesi va omori copilul, sau de=i va urgisi copilul carele va naste".
Lipsesc prin urmare din Pravila, reguli privitoare la clasificarea infractiu.
nilor, la cumulul de infractiuni, la tentativä, recidiva, prescriptia actiunei pe.
nale si a pedepsei.
De asemenea nu se prevad in Pravila unele infractiuni care si in acel timp
s'ar fi putut sävarsi, ca : crimele contra Statului, trädarea, spionajul ; delicte
savarsite de functionarii publici ca delapidarea, refuzul de serviciu,apoi ca.
lomnia, incendiul, fals in acte publice si private, abuz de incredere, strAmutare
de hotare, etc.
Pedepsele prevazute pentru unele infra ctiuni sunt : moartea (taerea ca pu..
lui, spanzurarea), ocna, gloaba (amenda), pedepse trupesti (bataia). Nu insa la
toate infractiunile se prevede felul si cuantumul pedepsei de aplica, ci de cele
mai adeseori se basa la aprecierea judecatorului.
Penfru cateva infractiuni Pravila prevede pedepse dintre care unele apar
azi ca crude, allele cornice, Spre ex. pedeapsa pentru calpuzani (falsificatori de
bani) este taerea capului urmat.5 de arderea trupului in foc si confiscarea averii
(cate bucate va avea, toate sA fie domnesti")Pedeapsa aplicata aceluia care
jura stramb, fie ca parte in proces, fie ca marfor, este Lima limbei. Se aplica
pedeapsa cu turnare de Plumb topit in guilt, sä-i inire pre grumazi la mime,
femeii care fiindu=i incredintaa de pärinti o fata pentru invatatura de carte
sau mestesug, o indeamng si tocme*te pe un barbat s5 o rApeascA. in sarsit
pedeapsa pentru bigamie : Pre unii ca acestia care iau doua muiari, poarta.i
pre ulite cu pielea goal& ezci,rtd caare pre magariu §i..i tot bate cu doul furci

59

www.dacoromanica.ro
ce torc mularile, asijderea si pre mujan i ce fau doi bgrbaki iarA le poarta cu
pieile oale pre mAgari si le bat cu douà comanace sau cu douà islice".
Aproape totdeauna fauritorul zacoanelor (textelor) nu se multumeste sa
dea o definitie infractiunei, scurta, generala si cuprinzäfoare, care sa permita
judecatorului sA o extinda la toate cazurile ce se poi coprinde in sfera ei,
ci prevede el insusí foarie numeroase cazuri ce ar infra in iitlul capitolului.
Astfel ínjurieí (sudalmei"), fie orala, fie scrisA, ii sunt consacrate nu mai putin
de 14 pagini Se pedepseste peniru injurie nu numaí acel care intrebuinteaza
expresií orale ocaritoare, dar si acel care rade muteste de alful, acel care frece
cu intentie deseori pela poarta unei muiari de cinste", dnand, acel care va
grai dire altul cuvinte sprantare, cu mestesug intr'alt chip, ca sA nu priceapl
cA=0 rade, cand va zíce cuiva ca eu nu sunt fur, sau cand va zice mult imí
pare rAu ca ti-am facui atata rusine ca unui fur", etc. Sub aceeasi rubrica a
sudalmeí se coprind si cateva cazurí de baize.
Ca si pentru afacerile civile, lipsesc din Pravila once regulí de procedurà
privitoare la judecarea actiunilor penale.

Unele materii, cum am spus, sunt foarte bine sí complei reglementate sí

prezinta asemanarí uimitoare cu cele tratate in legile moderne.
Astfel, referindu=ne la o chestiune de natura civil5 cum e despartenia, avem
de facut urmgioarele constatAri:
In codul civil, aplícat azi, cauzele de despartenie sunt: a) adulterul, b)
excese, cruzími sau insulte grave, c) cand unul din soil vrAjmä*eie viata celui=
lalt (atenteaza la viata lui) sau cand stiind a altul o vrAmAse*ie nu i.a spus,
d) cand unul din soti e osandit la munca silnica sau recluziune.
Prímele trei cauze de dívort se afla si in Pravila, expuse cu multe ama.
nunte. a) Adulterul. Casnícii se vor desparti de fameile sale pentru preacurvie,
sí iaste dat barbatului sA.*i lase muiarea cand o vagä.'si facand preacurvie;
asíjderea iaste dat si muiarii sA=si lase barbaiul cand va curví cu alia muíare
maritata, sau fail, sau sí aka muíare fie ce fel va fi". b) Excese, cruzimi, in.
jurii grave. <<Muiarea poate. sA cearà voe dela judecator sA se desparta de bar=
batul eí cand o va bate fara de sama si.i va face rane cu arme". Cela ce nu
va lasa pre muíare=si sa doarma intr'un pat cu dansul, acela se cheama cl de
vrasmas nu o lase. Cela ce-sí baga muiarea in Mara, sau o va inchíde undeva

60

www.dacoromanica.ro
ca intr'o temnita, acela se chiama ca are vrajmasie spre dansa". c) Atentat la
viata, teama femeii de a nu fi omorita de sotul ei : Cand va fui o muiare de
vrasmasia barbatului si pentru frica ce o are ca sa nu o omoare, atunci des-
parte=i legea"... Nu numai pentru vrasmasie si raotate ce are barbatul asupra
mueri.si de a o ucide, numai pentru aceea se va desparti: ci si pentru cuvinte
ce va grai barbatul si o va ingrozi tot timpul de o va ucide de tot".
Este interesant de mentionat a se socotesfe a nu sunt date cu vrasmasie,
deci nu sunt o cauza de despartenie, lovituri mai usoare pe care barbaful
le aplica mai rar sotiei. Nuniai and va fi batuta des si Ara de villa, sau and
lovirile vor fi grave, pot fi cauza de divort. Fara de m5sura si cum nu se cade
si cu vrasmasie se &lama bataia când se face cu foiagul, iara mai vArtos and
se va sfarma lemnul", etc.
Se mai prevad in Pravila alfe doua cauze de divort, neprevazute in codul
nostru civil : clnd unul din soti este eretic sau and este nebun.
În materie penala sunt interesante cauzele care apara de pedeapsa sau o
micsoreaza, asemanatoare celor actuale.
Itu codul penal aplicabil azi printre aceste cauze sunt : a) alienatia mintala
alte cauze de inconstienta ; b) betia ; c) legitima aparare pentru apararea
vietii, onoarei sau averii; cl) minorita tea ; e) surdo=mutismul ; provocarea.
Iata care sunt aceste cauze in Pravila : a) Alienatia mintala. Judecatorul
se indeamna a mai micsora cerfarea celui vinovat and omul nu e cu toata
mintea, ce se zice iesif din fire=si nebun, acela macar ce gresala ar face nu se
va certa". Un alt fel de inconstienta este citat somnul (fapte savarsite in stare
de somnambulism, cum am zice azi). O pricina care indeamna pre judecator sa
micsoreze cerfarea vinovatului laste somnul, de vreme ce multi s'au gasit de au
facut multe lucruri in somn, lar daca se desteapta nu tinea minte neixtica ce.au
facut". b) Betia. O pricina care indeamna pre judecator sa micsoreze certarea
celui vinovat iaste betia». c) Legitima apeirare bentru apararea vietii sale sau a
altuia, a onoarei sau averii: Cela ce ucide pre omul ce vine asupra lui saal
acela nu se va certa nicicum". Cela ce va ucide pre acela ce aleara sl
uciga, acela nicio cerfare sA n'aiba"... Oricare fail sau vaduva, curata si de
cinste, de va ucide pre acela ce va sa.i faca sill si va sa-i strice fetia, sau sa
o rusineze, aceea nu se va cerfa nici cu un fel de cearta, insa de-1 va ucide
intr'acel ceas au vrut sa.i faca suA, lar nu altAclatA". Cel ce va ucide furul arid

61

www.dacoromanica.ro
31 va g5si furAndu.i bucatele, acela nu se va ceria". d) Minoritate. Dupg Pravilg
omul devine major si deci complect rIspunzàfor de faptele sale penale, la 25
ani. Ceiace sunk mai mici de 25 ani, aceia mai pu¡in se vor certa la toate
greselele. Coconii (copiii panA la 7 ani), de tot si cu totul se iartA, once gre=
sal g ar gresi". e) Surdo-mutismul. Judecgtorul se indeamng a mai micsora cera
tarea celui vinovat, and cel vinovat iasfe surd sau mut, de vreame ce unul
de aceia este ca si un cocon micsor, si ca unul de cei fgrg de minte nebun".
9 ProtweaTea. Cela ce va lovi cu foía g sau cu palma pre cel ce=1 va sudui cu
cuvAntul, acela sg se cearte dupg voia judecgtorului". Sunt citate si cazuri de
provocare prin loviri.
Alie cauze care micsoreazg' pedeapsa, prevAzute in Pravilg, dar neprevgzute
in codul penal actual, sunt : and cineva a sAvArsit o gresalg din asculfare cgtre
Domnul ; sexul : femeea se pedepseste mai usor decAt bgrbatul ; dragostea : de
vreme ce dragostea se inchipueste ca betia, asijderea si Cu nebunia" ; boeriu ,
and pedeapsa pe care ar urma s'o pronunke judecgtorul ar fi o pedeapsg tru.
peascA (bAtaia), aceastg pedeapsg nu se aplicA boerului. In acest caz Pravila
schimbg certarea trupeascg cu bani". In schimb, and este vorba de un boiariu
hiclean Domnului", el se va certa mai greu deaf omul de rand : furcile spAn.
zurgtoarei vor fi mai inalte.
Mai ggsesc in Pravilg un principiu care in legiuirea noastrg moderng nu a
fost luat in considerare pentru a fi reglernentat sub forma unui text de lege,
deaf in anul 1937 and s'au adus largi modificgri codului penal din 1865. Pro=
blema e privitoare la infracEiunea sávksitg de o mulEime and actiunea fiecgruia
dinfre indivizi nu poate fi determinaig. Actualul cod penal prin art. 490 pre=
vede cazul and asupra uneia sau mai multor persoane s'au sAvArsit loviri
simple, loviri grave sau loviri cauzatoare de moarte, cu ocazia unei incAerAri
intre mai multi inclivizi si and nu s'a putut afla care este autorul lor.
In acest caz se aplicg tuturor parficipan¡ilor la incgerare, cu toate cg
s,ar putea ca unii din ei sg nu fi aplicat nido lovitur5, o pedeapsg care e
mai usoarg deaf aceea ce s'ar aplica pentru fapful respectiv and autorul in.
fracEiunei ar fi cunoscut.
Ei bine, egsim in Pravilg la Glava CCCLXII un caz asemgngtor, privitor
insg la omucidere. Cand se va prileji sA ailza price niste oameni si vor slri
toti asupra unuia si=1 vor ucide, iar5 sà nu fie laid aicea lucru de fa¡g (adicg

62

www.dacoromanica.ro
s5 nu se cunoascä), oare cine l'au ränit sí cine nu l'au lovit, atunce foei se
vor certa dupä voía judecgiorului (dupä aprecíere); iarg de se va cunoasee carii
l'au ränie, afunce ucígätorii se vor omori ".
Pravíla lui Mateí Basarab a avue putere de lege dela 1652, c5nd a fose
típärieä, p5,n5 in epoca Fanaríotílor cAnd a fose inlocuitä cu novelele luí Jus.
eínían etc.
Pe 15110 multe lípsurí, ea a avue sí lucruri bune. .A*a cum a fose, ea a
insemnat un progres in evolutia neamului nostru.
C. I. NAVARLIE
Conailier la Inalta Curte de Casette.

63

www.dacoromanica.ro
 UCIDEREA LUI MIHAI VITEAZUL
iN CA/APIA TURZII
De acolo se redicarä §i venirä in luncile Turdii §i deaderä multämitä lui
Dumnezeu.
0, bun prilej îi fäcu Basta spre pierderea bunului §i viteazului Mihai
Vodä ! Iar cAnd fu inteo dimineatä, väzu Mihai Vodä oastea nemteasc5 viind
atre cortul lui, unii càlári, alti pede§tri, §i socoti Mihai Vodà cá acwia sunt
ajutoriu lui, i nimica de dâmii nu se temea. Iar ei procletii nu au fost ajutoriu,
ci vrä§ma0. $i deac5 väzu cà sosesc, iei Mihai Vodä din cortul säu inaintea
lor vesel §i le zise: Bine ati venit voinicilor vitejilor! Iar ei se repezira asupra
lui ca ni§te dihánii sälbatice cu säbiile scoase, §i unul deade cu sulita, lovi
drept in inirnä, iar altul degrab ii taie capul. $i cäzu trupul lui cel frumos ca
un copad, pentrucä nu §tiuse, nici se imprilegise sabia lui cea iute in mâna lui
cea viteazà. $i-i rämase trupul gol in pulbere aruncat. Cä a§a a lucrat pizma
ina din inceputul lumii, cá pisma a pierdut pe multi bärbati fär'de vinä, ca
acesta. Cäci era ajutor cre§tinilor §i sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cAt
fäcuse pe Turci de tremura de frica lui; iar diavolul cel ce nu va binele nea-
mului crwinesc, nu 1-a läsat. Ci iatä Cá Cu me§te§ugurile lui au intrat prin
inima celor rài, hicleani, pänä-1 deader5 §i mortii, §i rämaserà cre§tinii, §i mai
värtos Tara Româneascg, säraci de dânsul. Pentru aceasta dar cade-se sà bles-
temäin toti crwinii pre neamul unguresc, mai vartos câci sunt oameni räi
hicleani inc5 din felul lor; a00erea §i pre Basta Giurgiu, aci au ascultat pre
domnii ungure§ti, de au ucis pre Mihai Vodä, fär de nicio vinä. Unii ca acei sä
fie anatema.
(CRONICA TARII)

64

www.dacoromanica.ro
 Ka( Ail ERIES4V

EZATOAREA de asta seara este, pentru noi, prilej de

,
44. inaltare qi de 'ntristare totodata. mima noasträ seamana
cu Ianus cel cu doua frunti: o frunte e luminata de soare
§i alta e acoperita de umbra; una contempla trecutul §i alta
a§teapta viitorul ; una e senina §i alta ingändurata. Face
parte din eternul destin al omului ca toate intamplarile
vietii sale sa fie o imperechiere de dulce §i amar. Deaceea,
In cea mai curatil bucurie omeneasc5 starue intotdeauna qi un strop de melancolie.
Acelea§i indoite sentimente ne incearca §i pe noi, tovarä§ii de scris, prie-
tenii qi admiratorii lui Nicu Condiescu adunati aci pentru a cinsti cu pietate
amintirea qi opera lui. Este pentru noi o bucurie sufleteasca de cea mai purl
esenta, aceea de a face sa reträiasca, in atmosfera prielnica a unei §ezatori lite-
rare, figura omului de rara calitate §i de nobila distinctie, plecat prea curând
de länga cei care-1 iubeau, Il admirau respectau. Este pentru noi o inaltä
desfätare spiritualä, aceea de a reciti, impreung cu d-vs., câteva pagini suggestive
din opera acestui puternic prozator. Dar este, in acela§ timp, §i o chinuitoare
strängere de inima, fiindca dela disparitia lui n'au trecut decât opt luni §i noi
resimtim, astazi ca §i atunci. tot atät de dureros, regretul despartirii.
Indatorirea pe care ne- am luat-o impreuna este scumpä inimii noastre, dar
nu e uqoara. Figura celui pe care-1 comemoram nu e dintre cele ce pot fi zu-
Cuvantare rostita la §ezatoarea comemorativa Inchlnata lui N. M. Condiescu, In seara de 3 Martle 1940
la Cralova, de catre ,Uniunea Scriitorilor Olteni', sub auspicille §1 cu colaborarea Societatii Scrlitodlor Romani'

65

www.dacoromanica.ro
gravite fara greutate; ea se infati§eaza Cu aspecte numeroase §i variate, care dau
profilului sat' §i omenesc §i literar complexitatea obi§nuita a personalitatilor
ce les din randuri. Scriitor inainte de toate, indragostit de me§te§ugul scrisului
Cu o pasiune de amant, el era in acela§ timp un suflet de o caldura rareori
intalnita, un caracter de o mare lealitate, un fanatic al credintei, un animator,
un prieten färä egal. Iata numai cateva din trasaturile chipului su spiritual; nu
sunt toate, dar sunt indestulatoare ca sa va arate complexitatea acestui frumos
exemplar de umanitate. Näclajduesc totu§i ca figura lui Nicu Condiescu se va
inchega pentru d-vs. cu destula limpezime, prin straduinta comuna a celor ce
cuvanteaza asta seara.
Mie imi yeti da voie, pentru a intregi portretul astfel alcatuit, sa desvalui
un colt de intimitate din comoara aceea fara pereche care a fost mima lui
Condiescu §i sa evoc, in putine cuvinte, pe prieten. in putine cuvinte, Iiindca
sunt in viatä lucruri la care trebue sa te gande§ti mult §i despre care trebue
sä vorbe§ti putin. Numai in putine cuvinte, fiindca a vorbi despre un prieten
drag, pierdut de curand, inseamna a pune degetul pe o rana care sangereaza.
Cum sä vorbim despre Nicu Condiescu fara chin §i fara sfa§iere? Rana noas-
tra este inca deschisä §i am vrea s'o putem tine cat mai multä vreme, departe
de once atingere, ferita de once privire...
Candva, mai tarziu, cand tirnpul, marele tamaduitor, va mai alina doliul
de astazi §i va da suferintii colori mai senine, vom reciti vechile scrisori, vom
privi fotografiile ingalbenite, vom mângaia scumpele relicvii §i vor prinde a se
depäna din bel§ug, induio§ate, amintirile... Nenea Nicu" nu va avea nimic de
pierdut din aceasta intarziere. Timpul va face sa creasca figura lui in inimile
noastre; iar cei carora le-a fost dat norocul sa träiasca alaturi de el, vor putea
infati§a cu mai multa lini§te chipul lui cald, sufletul lui bun §i drept, bun mai
presus de toate, de o aristocratie fara pereche.
Nicu Condiescu socotea prietenia ca unul dintre darurile cele mai preti-
oase pe care Zeii le-au fäcut muritorilor. Un dar, se intelege, pe care ei nu
l-au facut oricui, ci numai celor ale§i. Ca sä-1 poata primi, sufletul omului tre-
bue sa fie vrednic a adäposti o astfel de minune. Sufletul lui Nicu Condiescu
incalzea in el cea mai larga omenie din cate se pot inchipui. Incapabil sa faca
rat', fara trufie ori de cate ori facea binele, §i putini §tiu cat de des il face;
el se risipea, se cheltuia pe sine cu o neasemuitä &Amide. Toti tovara§ii de

66

www.dacoromanica.ro
scris care §i-au incruci§at pa§ii Cu ai lui, in cursul ultimilor douäzeci de ani,
pot m5rturisi ce camarad ideal era, cu catä voe bunä a stat aläturi celor in
nevoe sau in primejdie. lar cand, in 1935, a primit s5 se a§eze pe umerii lui,
care inc5 depe atunci incepuser5 s5 oboseasc5, sarcina nu tocmai u§oarà de
pre§edinte al scriitorilor, aceasta a fost la el tot un act de prietenie, in intelesul
larg al cuvantului. A primit s5 fie pre§edintele scriitorilor, ca sA se poat5 ggsi
mai aproape de ei, de nevoile lor, de visurile lor. C5 este a§a, stà mArturie
cuvantarea, socotità atunci revolutionarä, pe care, in anul cand devenise prep-
dintele nostru §i in aceast5 calitate, a rostit-o in lata Regelui, la ziva c5rtii.
Niciunul dintre noi n'a uitat cuvantarea aceea, in care frem5ta o mare dra-
goste pentru fäuritorii de frumos §i ideal. Era un adev5rat striat de alarm5,
menit sa indrepte privirile c5tre soarta scrisului §i a scriitorului. Cu sigurantä,
niciunul dintre noi n'ar fi indr5snit s5 vorbeasc5 la fel.
Dar, in afar5 de aceastà form5, pe care a§ numi-o generalà §i colectiv5, 0
care 10 g5sea expresie, cum am väzut, in activitatea sa oficial5 ori in manifes-
tkile sale publice, prietenia avea, in Nicu Condiescu, un cultivator pätima§ §i
In cealalatä forma' a ei, cea particular5 §i individual5. Fire§te, in aceastä a doua
formä de prietenie, el era mult mai sgarcit deck in cea dintai. i nici nu se
putea s5 fie altfel. Cine crede in prietenie ca intr'un eveniment scump 0 sacru
al vietii, acela nu o acord5 repede, 0 cu u§urint5, §i oricui. Numai cine nu in-
telege, nu cunoa§te sau nu pretue§te prietenia, o poate impärti, f5r5 deosebire,
oricand, la toatä lumea. Dar odatä admis in intimitatea lui, in cercul mai res-
trans al tovar5§ilor de fiecare zi, ce lucru duios, neobi§nuit de ginga§, era prie-
tenia lui nenea Nicu ! Cate atentii mi§cátoare, aproape femenine, ce delicatete
punea el in leg5turile cu prietenii! Aerul lui bonom 0 hazliu, care nu se temea
de gluma tare sau de cuvantul crud, ce inimi cald5, vibrant5, ascundea ! Ce
dulce lumin5 se strecura din ochii aceia adanci, din farurile" lui, cum ii plicea
s5 spunä!
Mai presus de toate ins5, prietenia cu el se intemeia pe comuniunea de-
plink fanatic5, in iubirea literaturii. In aceast5 privint5, socotesc potrivit sä
amintesc un amänunt emotionant, necunoscut de marele public, in leatur5 cu
trista solemnitate a ingrop5ciunei sale.
Fratele nostru mai mare arkase o dorint5 pe care toti 6'0 au cunoscut-o,
In primul rand noi scriitorii, au indeplinit-o cu evlavie. Inteo tulburätoare scri-

67

www.dacoromanica.ro
soare de ultimä dorinta, el ruga &A nu i se rosteascä discursuri, sa-i citeasca
slujba mortilor un singur preot, sa fie imbräcat in haina de toate zilele, aceea
In care edea la masa de lucru, sä nu i se aducä flori, afara de una singura,
pe care s'o strecoare intre degetele red sotia i fiul... 0 tainica potrivire facuse
ca pre§edintele Societatii Scriitorilor Romani sä se stingä in ziva in care, cinci-
zeci de ani in urmä, murea Eminescu. Intocmai ca §i Eminescu, N. M. Con-
diescu nu voia sicriu bogat, podoabe i flamuri...
Dorinta lui de pe urma a mirat desigur pe multi. Condiescu fusese unul
dintre puternicii acestei lumi; viata il imparta0se deseori cu marile multumiri
la care pot rävni muritorii. Avusese din belpg onoruri, titluri, decoratii, stra-
lucire... Chipul in care voia sa sfareasca putea sa aparä astfel ca o desmintire,
ca o desaprobare a felului in care traise. In realitate, era cu totul altceva.
Märirile lumii acesteia nu isbutisera sa indepärteze pe Nicu Condiescu de
la adevarata lui chemare, dela patima lui de fiecare ceas, care era literatura.
El a vrut sa fie qi a fost, inainte de once, scriitor. lute() scrisoare din 23 Sep-
tembrie 1926, la inceputurile acelei epoci dureroase in care putini §tiu cat a
suferit, imi scria : N'are importanta ce am fost i cum am träit. Puteam sa fiu
actor, chelner sau birjar, cum am fost ofiter". Era, fire§te, in acest crampei de
fraza, i amäräciunea omului de credintä, lovit adânc in sentimentele lui fata
de cel care ii era idol §i prieten; la epoca aceea Condiescu demisionase din
armatä, franganduii spada, cum ii placea sä spunk fiindca nu se voia asociat
in niciun fel la o opera odioasa. Dar era totu0 i marturisirea a ceeace §tia el
despre sine : ca meseria" lui realä era literatura; cealaltä fusese intamplatoare
0 ar fi putut fi oricare alta. lata de ce Condiescu a tinut sä mearga la locuinta
cea WA' schimbare cu infätiprea adevaratei sale vocatii: haina in care edea la
masa de scris. $i iata de ce, daca despre om prietenii pot vorbi i mai tarziu,
fata de scriitorul Condiescu se cere de indeplinit deindata .un act de reparatie.
Pana acum opt luni laudele erau timide, fiindca oamenii se temeau ca ele sa
nu para interesate, la adresa cuiva care putea imparti atatea bunätati. Astazi
insa, cand omul a intrat in vepicie, e timpul sa se auda elogiul neprecupetit
al scriitorului. Critica e datoare sa aeze acum, la inältimea la care are dreptul,
pe scriitorul N. M. Condiescu, unul din cei mai puternici creatori de stil ai
prozei romane§ti. Critica are cuvantul...
...A§a dar, cu Condiescu, nimeni nu putea fi prieten desavar0t, dacä nu
68

www.dacoromanica.ro
era impgtimit de frumos, de muzicg §i de poezie. Nici o searg, nici o noapte
petrecutg Cu el, nu se putea incheia dad, dupg lungul taifas färg ascunzipri
despre oameni i intämpläri, nu se citea literaturg sau nu se asculta la Radio
cutare emisiune bung a cutgrei opere predilecte. In ceasurile de noapte impar-
tite cu el, prietenii aveau sentimentul religios ca oficiazg o tail* a zice taina
a opta, taina poeziei. Noptile noastre", cum le numea el, se depgnau deci astfel,
In lumea idealg a gandului, a simtirii, a afectiunii. Aveam sentimentul, pe care
trebue sa-1 incerce toti oamenii in once asem enea prietenie, c5 erau ale noastre
a§a cum nu puteau fi ale ahora. Cänd, la telefon, Nenea Nicu ne imbia la un
astfel de symposion, formula invitatiei era invariabilä : Vino sg mai petrecem
o noapte -de a noastrg".

A§a era prietenia cu Nicu Condiescu. $i a§a a fost Ong la sfär§it. Cu o

sgptgmäng inainte de boala care l'a doborit, ne intälneam iarg0 ca sg slujim
poeziei §i prieteniei, :färg sg bgnuim cg o fgceam pentru ultima oarä. In seara
aceea eram trei in jurul mesei : amfitrionul, Vasile Voiculescu §i cu mine. Prin
geamul deschis, noaptea caldä de Mai trimetea inguntru adieri tulburätoare.
Era tärziu, Radio amutise. Infiorat de cine §tie ce presimtire, mânat poate de o
veste venitg din lumea de dincolo, in care el credea cu hotgrire, Nenea Nicu
s'a ridicat §i a adus de sus, din bibliotecg, volumul lui Macedonski. L-a deschis
neräbdgtor §i ne-a mai citit odatg, a§a cum §tia el sä citeascg versurile, cu un
glas in care se insinuau modulgri pornite din inimg, Rondelul Rozelor ce mor":

E vremea rozelor ce mor,

Mor in graclini i mor si'n mine
Si-au fost ateit de viatei Pline
azi se sting a§a uqcor.

Pe sub amurgu'ntristeitor
Curg vcIlmeisaguri de susPine
$i'n marea noaPte care vine
Duioase-§i pleacei fruntea lor...
E tn-emea roze/or ce mor.

Pe deasupra ochelarilor aburiti, nenea Nicu privea departe, printre roto-

69

www.dacoromanica.ro
coalele de fum, care cine §tie ce vedenie; 0 dupà un astimp, in care toti trei
fäceam, el reluä, pentru a-1 comenta, versul suggestiv:

in marea noapte care vine...

Marea noapte era in preajma lui §i avea sà-1 cuprindà a§a de curând! In
clipa aceea, el o simtea, poate, venind, dar noi, privindu-1, n'o putusem ghici:
ca rozele lui Macedonski, era de atäta viatä plin, 0 s'a stins totu0 ap de
u§or! Amintirea lui stärue insä in sufletul nostru, ne farmea i ne picurg ace-
ea0 dulceatä ca 0 mireasma rozelor, care mor ca sä renasc5 in fiecare noufi
primävar5... Parfumul amintirii devine tot mai suav §i mai melancolic, cu eat
trece timpul §i ne apropiem noi in0ne, cei fáma0, de noaptea cea mare, unde
ne vom regäsi.
N. I. HERESCU

70

www.dacoromanica.ro
 y7 114
s&g9,;,
çE(Ar. ,. -,--Av -

'777 - \ - 4w4r
c., 4.4.1111111-
1101-1.

ECHILIL meu priefen G. Ionescu.Nic5, oltean Cu minte

bunä si skidfoasà, fost deputat pe vremuri, a dal la
acum de curAnd, o minunatà carie de povesti,
culese de prin satele mehedintene, pe vremea când
era judecgtor ambulant, carie pe care a botezat=o:
Basmele imPetratilor Da ci". A cum pregkeste a doua
_
412:
carie, aceasta de poezii populare, adunate tot din Me.
hedinti si pe care=mi face cinstea s'a" mí=o Inchine mie, impreun5 cu o scrisoare
In care.si aduce aminte crampee luminoase din viata noasträ de student, din
vremea and cet5tenii academici n'aveau cantine si cäminuri ca azi, sunt patru=
zeci si frei de ani de=aftinci...
Scotocind prin manuscrisele sale, ca s A' facá randuialà bunI in scrisul sAu,
prietenul meu G. Ionescu=Nicg, nAscut pe meleaguri craiovene, a dat si de re.
vista Murmurul, Oltuluti", scoas5 de noi in anul de gratie 1900, pe cand eram
student'. la Mere si clrept.
Am geisit acolo - spune el diteva manuscrise, a rticole destin ate Publiceirii,
printre care i manuscrisul basmului Impeiratul Dacilor", cules prin anul 1900.
Ma neipeidesc amintirile... Te mid la lumina lampii cu reflexuri de topaz" cum
spui tu intr'o poezie din volumul Majora Canamus" streingeind coada tocului
in dinti in ¡anti ins tiirâriL. ceici feiureai o poezie ce urma sa ajará in 'revista'
trebuia trimise't a doua zi la Upar. Tineretea noastrei era vis i entusiasm, inspi-
ratei de iclea/ul national, de binele obgesc 0 de dorinta de cal mai multei lumina

71

www.dacoromanica.ro
 progres. Murmurul Oltului" a incetat rePede, cáci i tu §i eu eram student".
seiraci. Ecoul seal a reimas insii in sufletele noastre i Pe mine, Peste multi ani,
m'a hicut sei culeg mai departe basme, legende §i poezii ce privesc trecutul etnic
al Neamului Romeinesca.

Murmurul Oltului!".,.
Privesc í eu in urmg cu peste 40 de ani, mg pierd in noaptea amintirilor
§i yid acolo o luminiti sgraci, dar curafg, pornítg din suflet oltenesc, in mail
visifoarei í tobustei, dar naivei tinereti. Pornit din urbea luí Traian spre Me.
fropola ¡Aril la invititurí inalte, legai priefenie stránsi cu cativa olteni, cu
doruri mai mari decgt puterea noastri Ne.am intalnit in aceleasí
gAnduri i cu acelas suflet : G. Ionescu.Nici dela Craíova, Costici Tunescu de
la Cleanov.Mehedinti, Petrici Partenie, Finici Pleníceanu dela Pitule.Mehe-
dinti, Filuti Popescu dela Ploporii din Gorj i Al. T. Dumitrescu, cel care a
ficut infinse cercetiri istorice despre viata luí Galerius, ce] &TILE impärat ro.
man de obar0e dacg, studii intemeiate pe sipiturile dela Re*ca i Romula din
judetul Romanati, despre care a 0 fg' cut comuniciri interesante smulgand din
noapfea veacurilor icoana luminoasg a lui Galerius, rimas in legendele noasfre
sub numele de Ler.impirat.
Ne.am sfifuit noí i am da t la luming Murmurul Oltului", cea dintfil revisti
de cuvânt i suflet oltenesc la Bucureti, dar n'am avut norocul si apari nici
un an intreg din pricina siricieí materiale a míliardarilor de iluzii care eram
noi, care credeam de bung seamg c6 Tara Olteneasci se reazimi pe noi ca
pimintul pe umerii luí Atlas.
Asprímile vietli ne.au intrerupt aparitia revistei, dar prieteni am rimas Cu
tofii intrio nesfirimati fritie de cruce. Díntre noi putini au mai rimas insi in viatg.
Alecu T. Demefrescu s'a pripidit de boalg tocmai cánd frumosu.i talent de
cercetifor istoric era mai plín de nobíle fAgAcluinti; Costic5 Tunescu a imbri=
tia t cariera de avocat, ajungAnd, in wail din urnag, primar de sector in Bucu.
resti ; Finici Pleníceanu s'a retras la T..Severin unde s'a sfins din viati acum
cAtiva ani dupg o frumoasi carierg de magistrat, lar G. Ionescu.Nici í Filuti
Popescu.Plop§ori s'au inhimat la carul politic, cel dinai isbutínd siajungA In=
trio vreme parlamentar, lar celilalt prefect al judetului. Prahova, fiecare cu co.
loritul politic respectiv...

72

www.dacoromanica.ro
 Eu m'ara lasat ademenif de sirena scrísului cofidian, pe care n'am parasit.o
raid azi, dupa patru decenií si mai bine...
Problema obarsiei noasfre dacice m'a preocupa t insä mulf si nu raja' mí-a
fosf bucuría, fireste, and frafele meu de suflet G. Ionescu,Nic5, cercefAndu.ma
la redactia Untiversului", mi.a imparfasit dorinta luí de a da in vileag povestile
sí poeziile culese de el din Mehedintí si din care se vede limpede c6 eroii
basmelor noasfre cu Rosu i Verdelmparaf, Cu Faf=Frumos si Deana Consin=
zeana nu sunt decaf amintiri din vremea Dacílor, pe care generatiile pasfratoare
de comori sfr'ámosesti i sufletesti le pefreceau din leaf in leaf, din cele mai
batrane vremuri si pana azi... Cine urmareste cu luare aminfe firul acesfor po.
vesti nu se poafe sa nu se minuneze de adevarul istoric cupríns in ele, jar,
daca se mai sargueste carturarul sä invete si limba sanscrita, macar cunosfin=
tele preliminare, atunci îí dà repede seama cà ne tragem In chip firesc din
Dadi Vedici, o ramura de noblete indica, emigrata din Indii din vremuri rà.
mase f Ara aminfire...
Nu e locul, nici timpul sà desvoltam aceasta conceptie ce i.a fost draga
neuitafului Al. T. Dumitrescu, i noua, conceptie ce a prins sä aiba cat mai
multi credíncíosi, incepand cu arhitectul Christofi Cerchez, cel care s'a urcaf
pe Columna luí Traían din Roma sí a reprodus, cu mulfa rabdare, minunafele
basso=reliefuri ce inchipuesc istoria Dador si din care deslusesti cu voe buna
taranii nostri de astazi par coborití intr'adevar de pe Columna luí Traian
din Roma. E o problema despre care am staf adeseori de vorba, pe vremea
când eram student, cu raposatii mei colegi de faculfate: Panait Cerna, Oresfe
Tafralí i Vasíle Parvan, care s'au stins, lasand sä ddinue insa lumina, sub
specie aetemitatis, in urma lor.
Dar nu despre aceasta am tinut eu sà vorbesc, ci am vruf numai sa=mi
deapan fuíorul aminfirilor ca sà ne dm seama acum, cand cinstim cu mandrie
SOUL" mtina Oltenia in Metropola Tätii, cà putini am mai ramas din zilele de
atunci, dar cu aceeasí tenacitate dacica sí eleganta latina in goana dupa drep=
tate, lumina sí adevar...
Daca miscarea inceputa de Murmwrul Oltului", acuna aproape o jurnatafe
de veac, n'a putuf prinde sí de urmele el nu puEem da decat in sfintele
vechiturí ale Academiei Romane, avem totusi multumirea ca' miscarea infe.
lectuala de atunci si=a gasit continuatorí vrednici, adevärati muschefari aí

6 SAptAmana 73

www.dacoromanica.ro
culturii din acest colt de targ in minunatii stegari al revistei Ramwri" dela
Craiova, in frunte cu distin*ii camarazi de literaturg D. Tomescu dela Broscari
din Mehedinti *i C. aban.Fggetel slela Craiova.
Cu prilejul popasului sgrbgtoresc pe care sufletul oltenesc 1'1 face la Bu.
cure*ti, am socotif de bine, mai ales pentru Invätgiura celor finen, sg rgscolim
putin valul aminfirilor de acum patru decenii *i mai bine, and tineretul era
para mai iubitor de precursori *i *tia s4.0. pretuiascg bgtranii mai cu temei.
LEONTIN ILIESCU
1943, lunle 21.

74

www.dacoromanica.ro
 AND vom ajunge, oare, sd citim In tratatele si manualele de istorie
romaneasca un capitol In care sd ni se explice, pe larg, pentru ce
primul Stat al Tarli Romanesti s'a numit Muntenia i pentru ce
primii lui Mitropoliti purtau, pe Idngd alte titluri, si pe acela de
Exharhi ai ptaiunlor ?
Va fi unul din capitolele cele mai interesante ale istoriei noastre,
cand va fi.
Istoria romaneascd se scrie Inca mult schematicd i, cel putin pentru
unele din ale ei epoci, Inca mult goald de miez adicd de acea masiva i autentica viatd ro-
maneascd, a multimii mute si anonime, care si ea, cel putin cat cealaltd, care ni se serveste,
trebuie sd fie istoria romeineasca". Istoria e viatd i istoricii trebuie sa reconstituie, sa evoce
sd ne prezinte, aceastd viatd, a poporului mai ales, cea curgand ca un fluviu prin vreme si re-
vdrsandu-se ca o apd pe spatiul romanesc.
Istoria romaneascd este una nu de rdzboale si imperialisme (rdzboaiele, cad au lost, n'au
fost mai niciodatd ale Romanilor, adica de ei pornite i In scopuri imperialiste duse, ci au fost
lupte de apdrare sau, cand nu astfel, au fost lupte la remorca altora sd ne apardm" de altii prin
unii sau sà ajutdm, nevoiti, pe acestia Impotriva acelora. Deci nu rdzboiul este duhul si sub-
stanta istoriei romanesti, ci sunt, acestea, altceva. Tot o luptd, e drept, dar o cu totul altd luptd :
a omului cu mediul, a cuceririi pas cu pas a spatiului national, a umanizdrii peisagiului, a In-
fratirii omului cu pdmantul, a raportului Intr'un cuvant, Intre om i pamant. Unul din lingvistii
nostri a prezintat, Intr'un studiu, toti termenii romanesti topici corespunzdtori germanului Ro-
dung", adicd toti termenii din limba noastrd, nume proprii sau apelative, Insemnänd despà durire.
Sunt, daca nu ne Inseldm, peste doudzeci. O armatd romand, prin anii 80 Inainte de era cres-
tind, privea de pe malul drept al Dundrii peste Dacia si se tema sd treacd acolo de groaza

75

www.dacoromanica.ro
pddurilor". Paduri de groazd, deci, chiar in ceeace numim astAzi campia romaneascd. Dar de
cati mari si vestiti vechi codri nu ne vorbesc documentele si nu ne vorbeste traditia poporului ?
Nu le mai Insirdm numele, dar cine nu stie ca ei umpleau tara ? Unde este, atunci, acea padure
dacica ? Raspunsul la intrebare zace In prezenta, pe harta s'au In /imba romaneasca, a celor
douazeci de s'nonime de care vorbeam, toate evocand actiunea de despadurire In cuprinsul pa-
mantului dacic. lata, iarasi, ce va trebui sa formeze un altul din capitolele cele mai interesante
ale viitoarelor tratate de istorie romaneascd.
Ei bine, aceasta frdteascd lupta luptd Intru reciproca iubire si cunoastere a omului
Cu spatiul si peisagiul romanesc, aceastd luptd trebuie s'o avem noi mai la inimd si s'o simtim
ca mai a noastra decat alte lupte pe care le-am purtat de nevoie ; din ea a iesit si civilizatia,
ca si cultura noastrd popular, care acestea sunt civilizatia si cultura romaneasca. Ce este se
Intreabd undeva Hendrik van Loon, aceastd mare conStiinta In care destinul omului pe planeta
noastra se infasura intr'o nesfarsitä iubire si intelegere ce este omul modern dacd nu rezul-
tatul acestei Jupte" al acestui duel, mai bine spus dintre el si naturd ? Ganditi-va la
neamul si istoria romaneascd si subscrieti-1 ca ambele maini. Istoricii romani ar trebui sa por-
neasca dela studiul hartii si dela cunoasterea de proprio visu a pamantului romanesc um-
blandu-1, pri vindu-1 si Intelegandu-1 pe acesta pour quels offices humains elle a été batie dans
le monde". In el, In forma-i, In asezarea pe harta, In liniile si conturele fizionomiei lui zac
cele mai multe din puterile si poruncile care au dictat istoria romaneasca.
Poate sa fie si o deformare profesional ; altfel Insd, decat asa, nu putem noi gandi, ori-
decateori intarziem pe o mai lunga duratd in cate o excursie In Carpati, acesti munti umani
prin excelentd poate cei mai umani si mai plini de istorie mutd munti si in care, dupd o
scurtd si usoard ascensiune la inceput, excursia devine o simpld plimbare pe culmi, dupd ex-
presia geografului Emm. de Martonne.
Sunt unii arheologi, dar si unii istorici sau chiar geografi cari, daca descopar urme de
vechi asezari omenesti, antice sau medievale In partea de camp a Romaniei, vor sa dimi-
nueze marea functie istorica a muntelui, spunand cd viata romaneasca s'a tesut deopotrivd de
densd si interesantd, In trecut, din munti si pana In malurile apelor din margine si ale marii.
Ei WM, Insd, cd dacd aceasta viala a fost permanent densa la munte, la ses ea n'a pulsat cu
vigoare decat In rdstimpuri, In epocile de rdgaz, si cd, tocmai In vremile cand viata sesului se
subtia, a muntelui pulsa, dimpotrivd, cel mai puternic, acesta addpostind in el si o parte din
cea sdruncinata a sesului. De ce, Incaodata, dacd n'ar fi lost astfel, provincia istoricd romaneascd
ca cel mai mare §es se chiamd si azi Muntenia ? si de ce Mitropolitii Tarii Romanesti, In loc
sail fi spus Exarhi ai plaiurilor, nu si-ar fi zis Exarhi ai... Bardganului sau, mdcar, ai campii-
lor ? Si de ce voevodatul lui Litovoiu, In loc sa fi odihnit pe Gorj si Hateg, Incdlecat pe munti
comme une double besace sur l'épaule d'un homme fort", n'ar fi vietuit in raza Caracalului de
pildd (care Caracal, In schimb, si In plus, isi poartd si astazi numele turanic) ? De ce cnezatele
lui Ion si I. arcas In loc sd odihneascd, respectiv, In depresiunile Polovragi si Hurez si sail

76

www.dacoromanica.ro
fi avut acolo capitalele (pentruca acolo au fost : dar de unde sà tie acestea istoricul sau istoricii
cari gandesc i judeca evul mediu romdnesc din Bucuresti In orizontul a patru pereti, In loc s'o
faca, respectiv, de pe Magura S/atiorului" sau de pe Plaiul lui Ursache, transpunandu se cu
harta si cu ce vad de acolo In fatd, In conditiile vietii de atunci, In care caz, sigur altele
s'ar deschide perspectiva si intelegerea) , de ce, In loc sa odihneasca In aceste depresiuni
subcarpatice, n'au zacut pe undeva pe la Calafat sau prin Teleorman ? !soda romaneasca mai
veche asa trebuie gandita i Inteleasa munteneste, carpatic. Nu mai departe decat acum cativa
ani scria Gheorghe Vdslan cd Baraganul este, si astazi, aproape pustiu"1

Cuvantul plaiu, unul din cele mai interesante si mai vechi ale limbii noastre, are undeva
In Oltenia §1 numai acolo un inteles pe care, din cati s'au ocupat pana astazi de acest
cuvant, nimeni nu 1-a notat si precizat In aceastd foarte interesanta semnificatie intinderea de
munpi dela contactul cu depresiwnea subcarpaticei (adicd de unde Incep ei) i peinà sus, la gol,
(munte, pentru poporul roman din nordul Dundrii este, peste tot, numai golul ji?, adica din
sus de granita superioard a bradului). Asa este, de exemplu, la Schela In Gorj ; asa la Novari
si Polvragi ; asa, mai spre rasarit, la Vaideenii Vdlcii. Se cheamd plaiu acolo, asa dar, tot
muntele Cu padure cdt se intinde din depresiune si pana sus la gol, 'futre c. 400-1500 m. alti-
tudine. La Novaci am gasa faptul notat i Intr'un document de pe la anii 1800. La Polovragi,
drumurile care suie din marginea muntelui" (munte, pentru noi, In carte) si parid la gol
drumuri de cárute, drumuri pentru mersul la gol pe cal sau pe picioare, drumuri pentru urcatul
sau coboritul turmelor sunt de doud feluri avem drumuri de plaiu §i drumuri de allá",
adica ultimele drumuri care merg pe vai, paralele cu apele, si celelalte drumuri
care suie prin pddure, pe coastele (In lung) sau pe spinarile gruiuri OT (iardsi vechiu i intere-
sant cuvant) sau contraforturilor Innalte (iatd piciorul de plaiu" din Miorita, adicd o Parte, unul
din organele plaiului") contraforturi pe care se sprijina, pe laturi, adevaratul munte Innalt, al
golului cu iarbd. La Vaideeni, sat descalecat de dincolo, Imi spunea candva unul din batranii
satului ca atunci cand or veni Intai bdtranii nost' de dincolo, ei s'or fost asezat CU case le nu
aici, unde hódind azi satul, ci sus in plaiuri". Asta era deasupra satului de azi, la c. 1000 m.
altitudine, asa dar In ceeace numim noi munte. Plaiu, aici, nu putea sd Insemne drum cum
si-ar Inchipui poate unii pentruca atunci ar fi sa credem ca marginenii aceia si-ar fi facut,
cu totii, casele In mijlocul Ingustului drum care suie pe acolo la gol, ceeace nu se mai poate
si din pricina ca batranul, dac'ar fi fost asa, ar fi spus ca aceia s'or asezat cu casele nu In
ci In plaiu 1). La Schela, Bumbesti i aiurea, porcii stau iarna In platu, la ghinda i jir
(adica In muntii cei cu padure, cum spuneam). Ba si In Lovistea, la est de Olt, imi notam, In
prima mea excursie carpatica, In ziva de 31 Iulie 1927, in timpul unei convorbiri cu sateanul
din Cainenii-de-Arges care-mi servea de calauza : plaiu, la noi, se cheama tot locul din poale
pana sus, la gol". Asa dar, din Lovistea i, spre apus, pana pe la Tismana, cuvantul
1) De§i.... putea sA apuna §i tn plata.

77

www.dacoromanica.ro
plaiu are azi aceastei semnificatie : muntele cel cu padure, de jos §i pana sus, la gol 2)
Si sa cautam acum a I ntelege de ce vor fi tinut primii no§tri Mitropoliti sa-§i spuna, In
titulatura lor, §i Exarhi ai plaiurilor". Explicatia ar putea veni din conjugarea sensului de plaiu
pe care 1-am vazut Cu faptul ca acest plaiu era odinioarei mutt mai locuit deceit asteizi era
permanent locuit. In adevar, odinioara satele de sub bordura sudica, abrupta, a Carpatilor Gor-
julului, nu se Ingramadeau, ca astazi, In gura raurilor, la ie§irea acestora din plaiu", ci-si risi-
peau gospodariile in chiar cuprinsul plaiului, In munte, deci. Aceasta iti vor spune-o batranil din
aproape bate satele ce zac azi adapostite sub stra§ina muntelui, mai ales In gura defileelor prin
care Muffle oltene les din munte (resp. plaiu) in depresiune. Scoaterea din plaiu In depresiune
a satelor e un fenomen relativ recent. Runcul, de pilda, a fost adunat de pe coaste §i scos la
linie In 1837. lar despre satele Tope§ti, Valcele §i Gornovita de langa Tismana, batranii poves..
tesc ca erau innainte vreme, semanate pe coaste §i vai, In munte" (recte, plaiu) §1. au fost
scoase jos, la linie, abea In 64". In plaiu", se risipea odinioara Izvama, ca §i Balta, Balti§oara,
etc., ca §i Vaideenii Valcii.
A§a ca, §i In treacat fie spus, daca vedem astazi ca satele din depresiunea subcarpatica a
Olteniei se prezinta §i sunt categorisite ca ni§te sate de ti p adunat, explicatia nu trebuie
s'o cautam trite() determinare geografica locala, Intl° o adaptare nesilita a omului la mediul local,
ci trebuie s'o vedem ca o masura administrativa independenta de relief §i de peisagiul geografic.
Si ca este a§a ca, adica, In vremuri patriarhale, satele care azi odihnesc sub stra§ina munti-
lor Olteniei odihneau pe coaste §i In dosuri de plaiuri", ne-o spune ciar i acel manuscris-re-
gistru care Insote§te harta austriaca din 1791 a Tarii. Romane§ti (§i care, casi harta, se gase§te la
Academia Romana). Urmariti, In el, a§ezarea §i structura satelor oltene subcarpatice §i compa-
rati a§ezarea §i structura lor de atunci cu cele de azi. Sa chain un singur caz, al satului Izvarna
din apus de Tismana. Astazi e unul din cele mai compacte sate ale PHI : cu cate 3-4 gospo-
darn Intr'o singura ograda, uneori. Casele se Inghesuie a§a de strans una intealta, !mat curtea
nu ofera loc, uneori, nici pentru Intorsul unei carute. Atunci, insa, In 1791 (ne-o spune manu-
scrisull gospodariile Izvarnei se risipeau sus, pe coastele din miazanoapte", din sus de vatra
actuala, adica In plaiu", In ceeace numim noi munte ; a§a cum, de pilda, se risipe§te azi In soare
pe fete de munte, In nordul Izvarnei, satul Sohodol, singurul sat ramas pana azi (prin a§ezare) cu
adevarat de munte, al Gorjului. Am Intrebat ()data pe un batran din satul Racovita (est de No-

2) Plaiu, Insà, inseamnd i numai drum, numal drumul care suie din satele de jos si pang la golul alpin.
Asa este, de pildd, Plaiul mare": drumul care, din satul Gureni pornind, merge prin plaiu" pand sus la gol.
Asa este, de alta parte, vestitul Plaiul Valcaaului", care si Inseamnd, sub aceastA denumire, drumul (sau
pasul, trecatoarea) care, din satul Schela pornind, duce prin pand In valea Jiului dincolo, la Lupeni.
Toate acestea, Insd, nu anuleazd nimic din ceeace sustinem noi. In adevar, tocmai la Gureni vei auzi vorbin-
du-se despre °amen' din alte sate gorjene, cari au cumparaturd In plaiul nose " cari, adicd, au proprietate
cumpAratd In muntii cei cu padure. mosnenesti, al satului Gureni ; dupd cum tocmai la Schela am notat pentru
prima oara sensul acesta (de: muntele cel cu pdclure, care precede golul) al cuvantului plaiu. Cuvantul plalu
Inseamna, cu alte cuvinte, atat muntele cel cu pddure, cat §i (numai) drumurile care duc prin acest munte pand
golul alpin, sus. InseamnA ca, dela sensul lui cel vechiu, cuvantul a Inceput BA lunece §1 aid spre sensul ce
restrans : drum, pe care-1 are In tot restul Carpatilor, astazi.

78

www.dacoromanica.ro
vaci) agezat gi acesta, azi, tot ca Runcu gi lzvarna, 1-am Intrebat, dupa ce gi el Imi spusese des-
pre Racovita ca a fost candva bagata In plaiu" : Dar puteau trhi batranii dumneavoastra bagati
acolo, prin dosuri ? se simteau ei bine acolo ? le placea ?" i mi-a raspuns : Se simteau, nu se
simteau, parca cine-i Intreba daca se simt bine gi daca le place ? Traiau acolo, fiindca altiel nu
se putea. De dincoace, din jos, veneau Turcii gi altii (gi batranui nu gtia carte gi nici nu vorbea
influentat de vreo lectura ascultata candva din gura vreunui nepotel gcolar), veneau Turcii gi altii
gi lumea trebuia sa se ascunda cum putea de ei gi atunci se baga In plaiu, la dosuri. Pentruca
ce crezi dumneata ? daca n'ar fi fost aripa asta a muntelui" gi batranul, aici, parc'a-1
vad cum igi purta mana intinsd prin aer, dela est la vest, aratandu-rni muntii din fatà dacd
n'ar fi fost muntii agtia, crezi dumneata ca ar mai fi astazi neamul nostru pe lume" ? Batranul
din Racovita nu citise toate acestea in Xenopol, fiti siguri, numai ca se potrivea Xenopol In
vorba gi gand cu el.
Dar, dac'a fost aga gi aga a fost o Intrebare se pune aproape singurA : poate, muntele
oltean, poate el adaposti mai multa lume decat vedem cti adapostegte el astazi ? De cate ori
m'am aflat In excursie In muntii nogtri, Intotdeauna am reflectat la intrebarea aceasta. Si am
ajuns la incheerea ca.: da, poate muntele nostru adaposti mai multa lume decat azi gi e sigur
cA el a facut, deja, aceasta In trecutul romanesc, In vremurile acelea grele spre care te purta
gandul batranului din Racovita. Locuitorii satului Sohodol din apusul Gorjului cultiva, astazi, grau,
cartofi, varza, etc., pana spre 1300 m. altitudine. Am petrecut multe nopti de toamna acolo, In-
tre el, la scos cartofii. Tot muntele, pana la aceasta inaltime, e numai cureituriadica locuri cul-
tivate dupd ce a fost dgramata padurea. Viata lor e toata In munte. La fel a locuitorilor din
Cloganii vecini. Nici nu-si Inchipue unii cat de mare este puterea, cat de ascutita ingeniozitatea
de adaptare a omului de acolo la mediul carpatic. Ti se va spune, insa, uneori, ca despaduri-
rea muntelui gi Inlocuirea padurii cu locuri cultivate sunt fenomene relativ recente. Nu- i ni-
mic, raspunsul nu trebuie sa te puna In Incurcatura. Ceeace trebue sa te intereseze gi sa retii
e faptul ca mediul gi peisagiul carpatic se preteaza minunat la umanizare, se preteaza, adica, a
fi modificate gi valorificate uman. Si gtiut este In geografie ca, In cazuri de acestea, trebuie sa
contain, In viata unui peisagiu gi a unui mediu fizic, cu alternarea : epoci de dormitare epoci
de trezire. Il y a des réveils et il y a des assoupissements" spune un cercetator francez.
Adica, In cazul nostru : chiar daca, In cutare regiune din Carpati, umanizarea peisagiului e un
fenomen recent, se poate foarte 'bine ca, in spatele epocei precedente de retragere a omului din
acel peisagiu, sa fi fost una de umanizare gi mai accentuata, gi mai Innalta, decat cea de azi.
Emm. de Martonne face undeva observatia ca, tocmal In regiunea de care ne ocuparn, limita in-
f erioara a bradului e mai innalta decat oriunde In Carpati gi aceasta nu din motive climaterice
sau de alt ordin, ci fiindcd ea a fost Impinsa acolo de exploatarea bradului de care om. Cine
suie din Bumbegti spre Parang, va observa ca, din padurea de fag treci direct la gol, fara sa
mai treci prin brad : bradul nu mai exista. L-a mancat gindrila", iti va spune sateanul din
Bumbegti.

79

www.dacoromanica.ro
 Asa dar, ceeace intereseazd este faptul cd muntii din nordul Olteniei sunt extrem de icu-
menici, adica exploatabili si habitabili. 0 excursie din Bumbesti spre masivul Parangului poate
convinge, iardsi, pe oricine despre aceasta. Ascensiunea, mai Intai, dupd cateva sute de metri
de urcus mai greu, devine ca adevdr... o plimbare. Cereale (porumb, mai ales) si legume sunt
cultivate pAnft la aceeasi Indltime ca si la Sohodol. Nu numai cd sdlase si conace umplu mun-
tele (plaiul") pand ub gol, dar am Intalnit, la peste 1000 de m. Innaltime, case adevdrate ca
In satul de jos. Dar aceasta este, sd nu uitdm, tocmai acea parte de munte care pentru omul
locului este ptaiut. Pe acest plaiu cresc unele feluri de iarbd Intre care scrada §i lgurda
care rdman verzi si peste iarnd si pe care oile le pasc si atunci, scurmandu-le si scotandu-le de
sub zapad. In plaiul" Bumbestilor am vAzut, la locuintele temporale sau permanente din cu-
prinsu-i, cdrute fdcute pe loo, menite sd nu coboare niciodatd In sat, jos. Intr'o oarecare mdsurd,
cu alte cuvinte, se poate vorbi chiar de o autarhie economicd a acelei pdrti din Carpatii Olte-
niei, care se cheamd plaiu. De unde, Insd, se vor Intreba unii, petinea, de unde cate cereale i-ar
fi trebuit omului, dacd acesta va fi locuit candva In mai mare numdr decat azi In munte ? Mai
Intai, stiut este cd peste tot, In Carpatii nostri, se pot usor distinge urme de vechi araturi
Innalte, mai Innalte decat cele de azi. Inseamnd, deja, cd omul din vremea respectiva s'a trudit
mai mult decat cel de astAzi, spre a-si scoate painea din piatrd seacd". Dar mai e un lucru :
In lucrarea, apdrutd In sase volume acum cativa ani, a exploratorului norvegian Orjan Olsen si
Intitulatd in traducerea ei francezd : La conqugte de la terre, am notat cum multi din marii des-
coperitori §l exploratori au Intalnit In tinuturi ingrate semintii umane care se hrdneau numai Cu
carne de vita, lapte si legume, fdra sa guste vreodatd paine sau alt aliment asemenea. Vrem sd
spunem cd omul poate trdi si MIA paine sau Cu foarte putind paine. Odatd am plecat din No-
vacii-Ungureni In excursie, ludnd cAlduzd pe un bdtran din sat, care a mancat peste zi un kg.
de carne de oaie, abea afumatd la putin foc, refuzand painea pe care i-o ofeream. Omul din
muntii Olteniei si din depresiunea de sub strasina acestora se aratd perfect adaptat la mediu
plaitilui", perfect cunoscdtor si valorificator al lui. Intr'o excursie dela Tismana la izvoarele
Jiului am notat, °data, cel putin zece feluri de ciuperci si bureti crescand In plaiu si folosite de
om ca hrand. Miere salbatecd In plaiu, Imi spunea un bdtran din Bumbesti, gdseam Innainte
si gdsim si astAzi uneori multd". Plantele sunt toate folosite (ierburile). La Runcu am notat
din gura bdtranelor un numar de peste cincizeci de plante, toate folosite fie, cele mai multe,
ca leacuri ; fie, altele, ca alimente. Dar existd, cum spuneam, si soiuri de iarbd care, acolo, In
plaiul oltean In care ele creso, rcimein $i peste iarnii verzi : scrada, létirda, oarzcIna, etc. Scurmd
oile Cu botul dupd ele sub zdpadd ; le gasesc si le manancd". Dar oile au, pentru iarng, suficient
fan cosit si fAcut dal de cu yard. In plaiul Bumbestilor cele mai multe oi stau si lama In plaiul
la conace, cum stau si dincolo, In Hateg. Dar nu stau numai ele, ci si oamenii cum spuneam
Nu, nu! Muntii Oltenieicei mai icumenici, mai habitabili din toti muntii parnantului romanesci
au fost odinioard plini de viata romaneascd : In ei suie, coboard .si se Incruciseazd cele mai nu-
meroase, mat bdtrane si mai batdtorite drumuri de transhumantd ; pe culmile lor se rdsfata vara

80

www.dacoromanica.ro
cele mal Intinse gi mai bogate paguni alpine ; pe aceste culmi calcula domnul de Martonne,
acuma aproape o jumatate de seco], cea mai densa populatie de pastori gi turme In Carpati ; In
acegti munti se tineau -(si se in Inca) cele mai multe nedei, pentru care chiar o biserica se
Innalta pana de curand sub masivul Parangului. Despre muntii i pastorii din raza Lotrului,
doar, scrie undeva domnul de Martonne : Souvent, c'est avec sa famine entière que le baciu se
transporte dans la montagne: on citeNes enfants qui sont nis dans une stana. On y vit, on y nait,
on y rneurt, comme dans la Plaine, accompagné des mimes rites, héritage de temps lointains,
que le paysan roumain conserve avec un soin jaloux. It n'est mime as rare de voir cilibrer
un mariage dans la montagne".. Sau cum Imi spunea mie, odata, batranul cunoscator i lubitor
al muntelui Ion Grigorescu din Bengegti sau altii, din Novaci i aiurea : Aveau ciobanii gi bi-
serica, In muntele Coasta Bengd ; ii cununau acolo popii din Poiana, din Raginari, dela noi din
Novaci, din Bengegti ; alteori Wean nunta in munte, färà biserica ; Implantau nigte bradui in
pamant, Inchipuind pristolu, gi ocoleau acolo... ; se cununau aga ; sa fi vazut cum apareau nun-
venind de pe toti muntii, flecare cu daru-i : unu venea cu cate doua mioare in dar, un
altul cu cate un aréte (berbece nebatut), altul cu un berbecut manandu-I din ulna sau tragandu-1
de coarne, un altul cu un manz frumos"... Sau, tot domnul Emm. de Martonne : Le fond de la
poPutation est bien roumain; c'est mime peut-itre un des coins (regiunea muntilor Lotrului, n
n,) où l'on a le plus de chance de retrouver le tyPe Primitif du berger valaque, celui dont
les vieilles chartes Parlent comme d'un habitant naturel des fôrets et des hautes montagnes...
Aussi, dis l'aurore des temps historiques, cette vallie du Lotru apparait comme une rigion
part, une sorte de refuge, où. la Population daco-romanisée a Pu se coserver à l'abri des invasions
barbares"... Aicea, i in Hateg, s'ar simti la ea acasa gi Cronica Pictata gi Columna lui Traian..
Si, atunci, cred c trebuie sa judecam aga :
Viata romaneasca, odinioara, era mult mai legata de munte decat astazi. Populatia tarn
Intregi era, mai Intal, mult mai putin numeroasa decat In noastre gi, din cata era, cea mai
mare parte umplea poala muntelui i partea din munte pe care am vazut-o numindu-se i astazi,
In Gorj, plaiu, Si., ca sa anticipant cu raspunsul, Mitropolitii nogtri gaseau poate cà este
lucru firesc ca ei sa se numeasca, In titulaturà, gi Exarhi ai plaiurilor, adica al acelor madulare
geografice ale pamantului romanesc In care viata pulsa mai autentica gi mai multa decat oriunde
aiurea pe Intinderea spatiului national romanesc.
Sa ne ducem cu gandul la preziva Intemeerii Statului Munteniei i sa ne Intrebam cata populatie
romaneasca putea fi pe atunci In gesurile Ialomitei gi ale Brailei, cata chiar in campia Olteniei.
Pe cata vreme acolo sus, In poala gi spre mima plaiului, se Ingirau, unul dupa altul, macar cate
cnezate i voevodate stau amintite In Diploma din 1247. Numele de Muntenia, care trebuie sd
ne vina de pe atunci, spune Incaodatd suficient. Noi II vedem pe Seneslav Voevodul
pornind statul din mica depresiune subcarpatica a Arefului din Argeg; mica romanie locala
din Aref o vedem contopindu-se mai Intai cu o alta din depresiunea Campulungului muntean,
apoi cu o alta dela Chioajdele", cu o alta dela Valenii de Munte... Un brau de depresiuni sub-

81

www.dacoromanica.ro
carpatice §i tot atatea formatii politice locale vrandu-se §i cdutandu-se unele pe altele, un brau
de viald politica Incingand muntele §i razimandu-se In el. lar fiindca depresiunile acestea sunt
mai numeroase, mai largi §i mai bine apdrate In Oltenia §i fiindca Oltenia subcarpatica e situatd
cea mai spre nord-vest, deci cea mai departatd de cate vánturi neprielnice veneau dinspre est
§i dinspre §esurile noastre sudice, acolo a fost firesc sa la na§tere mai intiii §i sa se desvolte
mai prielnic, dupà aceea, o mai bogatà viatd politica, organizata, romaneascd. Lucrul acesta se
lasa bAnuit suficient din chiar Diploma Ioanitilor. lata de ce ni se pare ca Intemeerea Statului
Tara Romane§ti trebue sd fi venit la Arge§ de peste Olt unde, In poala muntelui, In numeroase
sate Inca mi§una numele de Basarabd. Am sustinut undeva cA aceasta tntemeere, pornità din
Hateg, a poposit mai Intai In Oltenia subcarpatica de unde, dupà o perloadd de maturizare poli-
tica, a trecut Oltul, acoperind ca o apd §i poala muntilor Olteniei. Domnul Gheorghe Brdtianu,
luandu-ne §i pe noi In sprijin, a reluat problema, sugerand aceea§i concluzie : cd Intemeerea, In
adevar, de peste Olt se pare c'a venit. Va veni o vreme cand istoricii vor pretui mai mult acel
pasagiu din Cronica Anonimd" a Tdrii Romane§ti, In care se spune cd Basarabii, dupd ce au
trecut dincoace Dunarea De undeva In sudvest, s'au tras Incoace tot p e sub Poala Muntilor
Olteniei, spre a veni §i intemeea, la Arges, StOt nou §i puternic. Aceastd expresie de poalcl a
muntilor Olteniei ne pare foarte elocventd §i ea nu poate sd figureze aici Mt rost. Ne trebu-
ie§te un istoric gen Camille Jullian, autorul acelei unice De la Gaule a la France, un istoric care
sd ne dea §i nouà o Dela Dacia lui Decebal la Rominia de azi" tot a§a gandità, adicA prin
pamant, In mult mai mare mdsurd decat pand azi, Inteleasa.

Cand prive§ti o harta fizicA a Romaniei, observi doud noduri orografice In Carpati : unu
cu mima In Tara Dornelor, In extremitatea nord-esticA romaneascd a acestora, §i altul In extre-
mitatea lor sud-vestica, cu mima In masivul Retezatului. In dreptul lor, Carpatii romane§ti ating
latimi maxime : peste 100 de km. In nord-est §i aproape 100 dincoace. Limitandu-te numai la
ceeace Iti spune harta fizica : ldlimi maxime, masivitate, InnAltimi deasemeni maxime, ai fi
ispitit sd crezi cA In aceste regiuni Carpatii prezinta §i golurile istoiice §i actual-antropogeo-
grafice maxime. Aceea§i este impresia, In adevar, §i daca prive§ti o hartd a populatiei spatiului
geografic romanesc : In dreptul acestor douà noduri orografice doud marl pete albe, ca§i cand
ar spune : aici nu existd oameni. Realitatea, totu§i, e cu totul alta : tocmai In aceste doud marl
confluente de munti a pulsat §i pulseaza cea mai bogatd viatd carpatica romaneasca. Tocmai ele
sunt strdbatute de cele mai multe §i mai vechi drumuri populare, tocmal ele au cele mai multe
depresiuni interioate §i. externe, tocmai din ele sau din poala lor au pornit : Intemeerea TOrii
Moldovei pe deoparte, Intemeerea Tarii Romane§ti pe de alta. Aceasta InseamnA ca, pentru Im-
prejurdrile §i conditiile de viata generale din vremea celor (Iona intemeeri, cele douà blocuri
carpatice ofereau conditii de viatd romaneasca optime : Drago § §i Bogdan le-au dat expresie
politicd dincolo, Litovoiu §i Basarab dincoace.
InseamnA, a§a dar, ca muntii no§tri prezinta pentru privitorul superficial oarecum un

82

www.dacoromanica.ro
paradox antropogeografic. Paradoxul acesta se risipe§te insa de indata, la o cercetare mai atenta.
Unii geografi au exprimat pdrerea ca In Carpatii romane§ti ar fi pulsat odinioara §i ar fi
pulsand §i astazi cea mai intensa viata pastoreasca din Europa. Se pare ca nu este de loc o
exagerare. Dupd cum nu este sigur exagerare ca, din toti Carpatii romane§ti, cei cu viata pas-
torald cea mai intensd §i In cele mai patriarhale forme romaneVi, odinioara §i astdzi, sunt Car-
patii dintre Oltenia, Banat, Hateg §i Marginea" Sibiului. In ace§tia se Inaltau zecile de cetati
dace, pe varfuri §i pe versante, din Varful lui Pdtru, §i pand deasupra Ora§tiei, cu Insa§i capi-
tala marilor regí Intr'una din ele. Dacii le cuno§teau toate cdrarile §i drumurile, le pa§teau Cu
turmele toate pa§unile numeroase §i bogate, locuiau Inteo mare parte din el, In a§ezari perma-
nente, chiar §i lama. Am ardtat cd plaiul" versantului oltean era permanent locuit pana de cu-
rand. *i. chiar §i azi este el a§a, Intro oarecare masurd. In muntii Hategului colibele §i Wavle
In jurul cdrora ciobanii i§i petrec iarna langd turme, In munte, merg pand la 20 de km. In adan-
cul acestuia. In preajma cetdtilor dace, In plin munte, se InOruie §i astazi o intreaga serie de
sate : este, de sigur, acea stare de lucruri, ramasa neschimbata pana azi, care-1 facea pe istoricul
roman sa noteze : Daci inhaerent montibus. In nici un studiu sau tratat de istorie romaneascd
din vremea noastrd n'am cetit un pasagiu ca urmatorul : plin de adevar, pe care-1 scoatem dintr'o
lucrare a istoriografului sas Carl Gooss, tiparita In 1876 (noteaza el, in legatura cu muntele Var-
ful lui Patru): Muntele acesta, care formeazd cumpana apelor Intre vaile Jiului §i Mure§ului, tri-
mite un fel de §ea spre muntele Surianul, care (ea) poarta pe ea urmele unei Intarituri ce prezinta
o izbitoare asernanare cu un lagdr roman... intr'una din porti se aduna o suma de drumuri de
munte, care, dupd aceea, prin poarta sudica, duc toate spre Valea Jiului... Locuitorii din jur nu-
mesc locul Cetate §i ipun ca. In vechime se tinea, in acest loc, un tetrg la care venea populatia
de pe ambele versante carpatice din acest loc. Pe drumul care duce din Varful lui Pdtru in valea
Jiului se pot vedea, In mai multe locuri, unind in curmezi§ doud versante de munti paralele,
urme de valuri ridicate de mana omeneasca. Peste acestea din urma duce un drum. Romanii
construisera, probabil, pe Varful lui Patru, un lagar, a cam' functie era aceea de a asigura legd-
tura dintre valea Sebe§ului §i. aceea a Jiului la Petrila, prin drumul care §i azi este mult um-
blat... In jurul muntilor Godeanu §i Varful lui Patru se gdsesc peste tot fragmente ceramicé...
Nu e nici o Indoiald cd pe aici trecea, Inca din timpurile preromane, unul din principalele dru-
muri care uneau valea Mureplui cu a Dunarii". Care din istoricii no§tri a scris, macar un rand
undeva, despre acest drum §i acest lagdr roman, care In adevar au existat (drumul e §i azi In
mare folosirel)? Cetim, In schimb, la istoricii no§tri, despre... drumul armatelor romane pe valea
Jiului", drum care... abea peste 1800 de ani avea sd se nascd ; §i cetim, pentru aceea§i vreme,
despre drumul de pdtrundere romand pe valea Oltului, drum care, cum in§ine am dovedit, abea
peste un mileniu F;i jumdtate avea... sd apard I Vorbim despre drumuri care n'au existat si ig-
nordm, In schimb, altele care, puternice atunci, puternice au ramas mereu, pand astazi.
Varful lui Patru cu castru roman pe §eaua lui odinioara, are 2133 m. altitudine. E situat
pe vechea granita de pana la 1918 dintre Oltenia §i Ardeal, Mai spre sud de el, situat pand In

83

www.dacoromanica.ro
 1918 pe aceea4i granita, este muntele Poiana Muierii, pe care §i azi, de Sanziene §i de Sf. Ilie
se fac nedei, adica targuri de fete", a§a cum spune Gooss ca se faceau de acestea, candva, (noi
§tim ca §i azi 1) §i pe Varful lui Peru. Din muntele acesta, drumul care suie la el venind dela,
Cujir, ca §i un altul venind dela Coste§tii §i Gradhtea Muncelului cele cu cetatile dace in juru-le,
cobora O... coboara, pe de oparte (printr'o bifurcatie) spre Petrila In basinul Pietro§anilor O.
cobora, printr'o alta ramura-i, drept spre sud, la Novaci In Gorj. Ramura aceasta din urma, fo-
losita de §oseaua construita reCent pe urmele lui, e numita de geograful Emm. D. Martonne :
marele §i vechiul drum de transhumanta". Din Poiana Muierii un alt drum popular se desfa-
cea (i se desface) spre est, pentruca prin Piatra Alba sa mearga §i sa coboare la Poiana Si-
biului, dupa cum, din jos de Poiana Mujeril, din drumul ce duce la Novaci, se desface un altul
spre est, ducand, pe culmea dintre Latorita §i Lotru, pana la Ciunget-Voineasa, iar de acolo la
Brezoiu pe Olt, numai prin inima de munti (pe acesta din urma 1-am facut" insumi, cu caruta).
Puneti toate acestea pe harta §i vedeti cum muntii Olteniei se umplu dinteodata de viata trecuta
§i prezenta. Drumul care cobora la Petrila mergea spre vest In lungul Jietului, trecea de Pietro-
§anii de azi spre vest (fiiucka pe Jiu In jos, pe unde 11 vad istoricii ca lost mergand, nu putea
merge), ajungea pana'n dreptul localitatii Lupeni de astazi, de unde urca spre sud, spre a coborI
In Oltenia, la Schela Gorjului constituind astfel, dela Cujir, de unde pleca, §i pana la Schela,
unde 1-am adus, unul din cele mai umblate drumuri transcarpatice §i aceasta nu numai In
vremea romana, sau In cea dada ci §i In epocile anterioare, In zecile de mii de ani de cand
omul aparuse prin aceste locuri §i se lipise spre a ramane pentru totdeauna neclintit, OM
azi de Carpati. Dela Lupeni un drum lateral pleca spre nord §i, trecand peste acel munte
Babin" din documentul cu granituirea din 1520, trecea la Merhor i de acolo pe Streiu In ¡os,
In tara Hategului.
Si nu sunt, numai acestea, drumurile transcarpatice vechi, intre Oltenia *i Ardeal. Harta
Olteniei din 1720 a lui Friedrich Schwanz von Springfels l-a insemnat §i pe acela care, din drep-
tul manastirii Bistrita, suie pe o culme spre valea Lotrului, spre a se uni, la nord de Voineasa
cu acela care, prin Piatra Alba, spuneam ca merge la Poiana ; dupa cum 1-a insemnat i pe
acela care, din dreptul Calimane§tilor suie spre a cobori pe Lotru, Intre Sali§tea §i Brezoiu, spre
a porni de acolo In susul \rail §i a se uni cu cel precedent ; 1-a Insemnat, aceea§i harta, §i pe
cel care, suind pe Motru pana la Clo§ani, patrunde dupa aceea in munte pentruca, trecand Cerna,
sa mearga trecand prin apropierea muntelui Tarcul §i sa coboare la Caransebq ; dupa cum
insfar§it, 1-a notat i pe acela care, dela Podenii Mehedintului trece pe la Suliti" in valea Cer-
nei, aproape de Baile Herculane, de unde ducea (§1 duce) la Mehadia. $i nu sunt, totu§i, numai
drumurile acestea, drumuri populare, care treceau In trecut §i trec deopotriva azi, Carpatii din
nordul Olteniei I Polovragii 41 au drumul lor de plaiu", pe care deasemeni 1-am facut Insumi
cu caruta pana In varful Igoiului, deasupra izvoarelor Oltetului, unde ma uitam dincolo la
Varful lui Patru, care domnea ca un rege peste o tara de munti §1 de coame domoale. hi au §i
Gurenii drumul sau plaiul lor mare, care suie din Oltenia pana In cumpana apelor, deasupra

84

www.dacoromanica.ro
Campului-lu'-Neag de pe Jiul Romanesc. Am uitat sa spun ca si pasul Valcanului poate fi facut"
cu caruta, ca si Tismana isi are drumul ei de transhumanla. dela Mdnastire si pána la Scoe,
la Intreita Intalnire (pornire) de izvoare : Cerna-Motrul-Jiul, care si acest drum poate fi foarte
bine folosite de carute. Ei, dar drumurile acestea toate Insemnau si Inseamna 1 viatei. 0 viala
carpatica intensa, interesanta, vrednica de interesul, de pasiunea noastra cercetatoare.

Am incercat sa arat altundeva, fara sd stiu dac'am izbutit, ca primul hotar politic intre
Transilvania si Oltenia, In lungul cumpenii apelor a muntilor dintre Olt si Portile de Fier, a fost
tras abea In 1520, pana atunci neexistand pe acolo un astfel de hotar si fiind, golul muntilor
Olteniei, un fel de tard a nimanui folosita fard alegere, frateste pe din doua, de turmele tran-
silvanene si oltene deopotriva. Ce bogata viata romaneasca a pulsat pftna atunci In Carpatii
acestia, asaltandu-1 din nord si din sud deopotriva. Populatia satelor hategane, a celor banatene
dinspre Caransebes, a celor din Marginea" Sibiului, se intalnea cu populatia satelor nord-mehe-
dintene, gorjene si vdlcene, la nedeile sau targurile" care se tineau pe culmi, pe seile cele mai
frumoase de munti. Se Intalneau la targul de pe Vdrful lui Patru, la ce] de pe Poiana Muierii
(care si azi se tine), la cel de pe Gemanarea, In masivul Parangului, la cel de pe muntele care
si azi se cheamd Nedeea (2200 m.) la izvoarele Oltetului, se IntdIneau In Nedeile Borascului"
(2200 m.) sub muntele Cu acelas nume, ca si la nedeea care se tinea Intre muntii Micusa si
Gardomanul, aproape de vestitii Soarbele si Piatra lui Jorgovan, la nedeea de pe muntele Straja
deasupra Jiului, In marginea Pasului Valcanului, etc. etc. Harta lui Schwanz (1720) Inseamna si
ea cativa din muntii cu acest nume : Nedeea, dar si mai interesant este ca si hotarnicirea din
1520 noteazd, pe hotar, trei munti Nedeea. Inseamna, deci, ca balciurile acestea de fete" ve-
neau din vremuri (depdrtate pentru ca apelativul nedee sa fi fost devenit, deja, Inca de pe
atunci, nume propriu de munti).
Harta austriaca din 1791 ne arata, pe muntele Coasta Benga, aproape de izvoarele Lotrului,
deci In plind inimd a muntilor din acest loc, o bisericei. In ea Iti vor spune si astazi batranii
din satele de pe Lotru, din cele de sub muntii Olteniei, din satele marginene ale Sibiului In
ea se cununau, pana mal acum cateva zeci de ani, pastorii si bacitele care se luau din nedee,"
din nedeile acestea care se tineau mai pe toti muntii mai de seama din aceasta regiune, incepand
cu Sanzienele (24 Iunie) data serbarii urcatului turmelor la munte, si sfdrsind cu Sf. Maria Mica,
data extrema a coboratului din munti. Cate nu mi-a povestit despre aceasta fosta biserica de pe
muntele Coasta Benga, pazind si sfintind patria de yard" a pastorilor dintre Jiu si Olt, de
curand raposatul batran Ion Grigorescu din Bengesti, care a dus cu el mormant atdtea amintiri,
atdtea date si imagini din viata de munte, pastoreasca mai ales, a populatiei oltene din acest
loc I Acuma cativa ani, cand stam ultima data de vorba cu dansul si-1 ascultam povestindu-mi
cu o [tad in piept despre cate vazuse si traise insusi din viata de odinioard a ciobanilor din
raza Lotrului de sus, Imi notam in carnet (dupd ce priveam harta si mi-aruncam, din prispa ca-
sei lui, privirile spre Parangul care domina ca un zeu spre miazanoapte) Imi notam in carnetul

85

www.dacoromanica.ro
de Insemnari : Ai spune ca nu muntele a fost anexa de viata umana a ceeace e sub el, din-
coace, ci cd regiunea din poala lui era o anexa a muntelui, care el era inima, axa". Si mi-a-
minteam de ce notasem altadata, Trite() alta excursie la Clogani, facuta" Impreuna cu profesorul
Giuglea dela universitatea noastra transilvaneana. Imi vorbea un batran despre nedeile de odi-
nioara, ce se tineau intre muntii Micuga gi Gardomanul, la nord de Oslea, dincolo de izvoarele
Cernei : Spun batrdnii ca pe vremea cAnd se tineau nedeile alea, acolo In mima muntilor, era
gi o moor& acolo pe Lapumir. ; era plin muntele de lume, vara, gi macinau acolo, pe loc"
Moara, odinioara, pe Lapugnic f Deschideti harta gi priviti unde vine. Treceti cu mintea indarat,
mutati-va gdndul In preziva intemeerii sau In timpul acesteia i cateva secole dupa i veti
vedea Carpatii plini, chiotind de viata : vara gi pe plaiu, dar mai ales acolo sus, in golul alpin ;
iarna numai In cuprinsul plaiului, dar plin plaiul acesta de agezari omenegti statornice, de
conace", salaguri" gi colibe ; de carduri de porci mftncand de sub zapada culmilor i coastelor,
In padure, ghinda i jirul agternute In straturi groase pe pamftnt ; de turme de capre i oi (cele
ce nu plecau in transhumanta) mancftnd pe loc fanul strans dal de peste yard i toamna sau
pascdnd scrada, tiurda, oarzeina i alte soiuri de iarba ce raman verzi gi peste iarna ; de ci-
rezile de vite mari, care deasemeni îi petreceau iarna in munte.
L. Homo scria, prin 1902, ca majoritatea populatiei daco-romane a Daciei a ramas legata,
dupa parasirea acesteia de catre Aurelian, mai ales de muntii Transilvaniei (Intelegea, probabil,
mai ales Apusenii) gi de aceia din nordul Olteniei. lar Hasdeu, In Istoria lui Critica, scria :
Din toate regiunile locuite de Romftni la nord de Dunarea, Oltenia gi Banatul In prelungirea
lor cea comuna cu tara Hategului sunt singurele care reprezinta o continuitate neintrerupta
geografica-istorica a neamului romanesc, un cuib de unde se romdnizeaza treptat spre apus,
spre Crivait gi rasarit gi peste Dunare, cuibul mereu descarcanduli prisosul, dar el ramandnd
totdeauna plin". In ariile acestea de continuitate daco-romana, intuite aga de just de acegti doi
istorici, nordul Oiteniei depresiunile, plaiurile" i muntii lui a jucat, poate, rolul de frunte.
Muntii aga numituld de catre domnul Emm. de Martonne masiv banatic" i, In genere,
toti muntii dintre Olt gi pasul Mehadia-Caransebeg au cea mai interesanta toponimie din toti
Carpatii romanegti cea mai interesanta gi, credem noi, cea mai veche ; pe ei s'au tinut odini-
oara gi se in bud i asteizi cele mai numeroase nedei, acele misterioase tdrguri pe Inaltimi" ;
In cuprinsul lor, pe versantul nordic din dreptul Gorjului de rasarit, se Innaltau pe coaste
vdrfuri de munte, zecile de cetati i fortarete dace din vremea lui Decebal i Burebista ; el sunt
strabatuti In toate partile de vechi i stravechi (i astazi, aceleagi) drumuri populare pe culmi ;
In satele din marginea sau din cuprinsul lor miguna odinioara i miguna i azi numele de
Basaraba ; In ei avem populatia In fata careea, afldndu-te In excursie, instinctul Iti spune ca:
ea este, autentica, arhaica, continua gi aproape neschimbata populatie care a umplut acegti munti
hinterlandurile lor imediate In cele din urma doua milenii (cdt de autentica, arhaica, continua
gi aproape neschimbata poate permite istoria i geografia sd ramdna o populatie Intr'un atare
rastimp).

86

www.dacoromanica.ro
 Istoria scria candva Nicolae Iorga este, Innainte de once, viata ; lar daca n'ar da
viata, se poate Intreba un om cu socoteald : la ce mai pierdem vremea cu (lama V lar istoria
romaneasca este, mai ales pentru Intunecata perioada care se cheama evul ei mediu, isto-
ria massei poporului, a multimei mute, anonime, dar autentice, care umplea mai ales muntii,
plaiurile §i depresiunile de sub stra§ina acestora. Si dupa aceastä istorie trebuie sa umblam,
pe ea sa cautam a o descifra noi. A§a s'o tntelegem §i a§a s'o vrem. Altii au ajuns de mult la
aceasta conceptie. ¡ata-1 pe Jacques Bainville, de pilda, exprimand-o : l'Histoire elle-mé'me qu'est-
,

elle donc, le plus souvent, sinon le risultat de ce conflit, bien des fois millinaire, qui met aux
prises d'une Part la nature cherchant a imposer a. rhomme sa tyrannie, de l'autre l'homme
faisant effort POUT asservir la nature a son intelligente volontd?" Este istoria, a§a dar, ceeace
spuneam noi, In primele randuri ale acestei succinte, expuse d'un seul jet" prezintari, ca ar
trebui sd fie. ¡ata pentru ce, §i Incheem cu aceasta, studiul istoriei romane§ti trebuie sa mearga
mana In mana cu studiul geografiei romane4ti. Catedra sau catedrele noastre de geografie tre-
buie sa fie la aceea§i facultate Cu cele de istorie nationala, independent de ceeace este la altii.
Geografia este prin ea Insa§1 un drum cdtre o con§tiinta nationala puternica In sufletul tinere-
tului ; unita cu studiul istoriei nationale, cu atat mai mult. La noi, pentru moment, geografia
geme la Facultatea de Stiinte, lar istoria tanje§te dupa geografie la Facultatea de Litere. Pro-
testeaza, din toate Incheeturile lor, plaiurile §I. muntii Olteniei mai ales : prin cat de multa istorie
ascunsd istoricilor vazuram cd poarta.
Bucurefti, 29 August 1943.
ION CONEA

87

www.dacoromanica.ro
I

www.dacoromanica.ro
O serie de coperte ale Re-
vistei Ramuri" aparme in
decursul anilor
Revista Ranturi" apare la
Craiova dela 1905 Decem-
vrie, avAnd ca primi redac-
tori pe D-nii C. S. Fttgetel
i D. Tomescu.

www.dacoromanica.ro
 T 'PAMIR ESCU u

U se poate vorbi, evident, de o contributie a Olteniei in literatura

romana, de proportille, calitatea i caracteristica aportului mola
dovean, muntean sau transilvänean.
Oltenia a ramas foideauna alipitä de Muntenia, a format si
formeazi un tot unitar cu Muntenia cu toatä viata deosebitä
care a pulsat in provincia noastra si cu toate atributele diferen.
tiate, uneori net, ca structurä si inclinari, ale Oltenilor.
Bastion prim al romanitatii noastre, tinut de puternici
puritate etnici I cu inceputuri de afirmare politicä si culturali neduse insa panä la
ultimele consecinte, Oltenia nu are totusi un trecut bogat si nici nu a posedat un
climat intelectual, material si moral prea favorabil desvoltarii somptuoase a acelor grädini
In care cresc revarsat artele i literile.
Insusirile oltenesti si.au gasit debuseu fericit in politica, administratie si finante, orga.
niza¡ie practici i stiintä, fericit i pentru aceste insusiri oltenesti si pentru neamul intreg.
Banii, boernasii olteni si Tudor Vladimirescu in istoria mai veche ; Gh. Chitu, Vasile
Lascir si N. Tifulescu, in politica ; Petre Poenaru In invatamant si didaaici ; Eugen
Carada in Bnante i administratie ; Gh. Titeica in matematici ; Doctor C. Angelescu in
chirurgie la inceput i apoi In politica si organizare colará; Prof. C. Rädulescu.Motru
si D. Draghicescu In filosofie, iata numai o mica lista din contributia care caracterizeazi
suficient potentialul i specificul acestei regiuni, fara a mai sublinia inclinarea fireasca
generala a Oltenilor pentru sectorul lucrativ.economic, pentru datele practice si imediate
ale realitätii.
Element mai curat si viguros al primei provincii romane, cu un simt deosebit al rea.
lului si o energie neistoviti, Olteanul are ochiul larg deschis asupra concretului si o

7 SOptainftna Olteniei 89

www.dacoromanica.ro
dozä de bun simt, de luptä, de sarcasm si biciuire care li devin caractere reprezentative.
Voluntar sit clarz, individualist si aprig legat de buna luí stare si de o libertate pentru
care oricand este capabil de Inversuniri tari, Olteanul He si poate si lupte, dar stie si
si intepe, si racli, ecou strivechi al marilor altoiri romane si al satirei romane...
Cert, e timpul ca aceasti linie de primi si nobili ereditate latini, de pitoresc in
cele mai conturate focuri, de grai diltuit sit limpezit prin cele mai sonore sí mai grele de
vartej cuvinte romanesti si de viforoasi vointi energetici, si isbucneasci si in lumea
spiritualä, si.si cheltuiasci rezervele de smalt si clocot si In arti si literaturi. Cici dacä
In atatea colturi fermecitoare ale acestui frumos tinut, sau daci In mima Olteniei, in
bitrana si uitata Cetafe a vrednicilor si independentilor Bani de altidafi, pe uli¡e vechi
si potopite de o vegetatie nestävilifi, noí nu am avut cinstea si norocul ca, Iasul strilucit
si albastru de melancolii, si evocim nostalgic umbrele mari ale unui Eminescu si Creangi,
- 73t1 inseamni cä aici nu susurä un cantec ce se cere prins si adancit, nu Inseamni cä
trebue si rimanem cu bratele incrucisate, ci nu trebue cu cunoscuta noastri birbätie sä
spargem indiferenta si si organizim terenul, si ne cercetim trecutul si si ne cunoastem
contributia si caracteristicile, ajutând poafe astfel la ruperea unor zigazuri prea Intelenife
pani acum si la irumperea unei primiveri biruitoare si creatoare.

Incadrandu.ne rigorilor disciplinei stiintifice si obiectivitätií ísf once si critice si

pistrand viu In noi sentimentul relativitätii vom incerca aceasti schemi a confributiei
literare oltenesti, schitand un fir conducitor, mentionand uneori in treacit, alfe ori mai
indelung, sfortirile multor Inaintasi si prezentand mai larg unele valori insuficient cunoscute
si legate mai steins de caracteristica si regiunea olteneasci.
Personalifiti pitrunse adanc in constiinta publici si desfäcute intrucátva de matca
noastri, ca Alexandru Macedonski nu ne vor retine mult, lar contemporanii vor fi
notati sumar, läsand ca timpul si critica de maine si.si spue cuvantul definitiv asupra Ion.
Judetul Olt va infra In sfera de preocupare a problemei acestei cercefäri, ca un
district care se integreazi natural si logic In spatiul material si sufletesc al Olteniei.
Productia populari nu Isi are locul aici.
Paginile de faf5 sunt o trasare si vor o prima inglobare si caracterizare psihologici
si critici a unui material necoordonat, nefrimantat 0 neeficbetat ping acum.
Ele deci nu sleiesc problema si Iasi camp liber viitoarelor investigatii si intregirí.

Inchinand un gand pios smeritului alugär Nicodim care a aprins intaile sfioase
luminite, cu intemeierea mânistirilor Vodi¡a (1370) si Tismana (1392), si crestand pe riboj

90

www.dacoromanica.ro
truda calugärului Mihail Moxa sau Moxalie de prin pärtile Ramnicului Valcii care a Eradus
pentru Matei Basarab Pravila dela Govora" (1640) si care compileazä si cla prima istorie
universala in limba romana, De inceputul lumii" (1620), frecem tocmai in veacul al
XIX.lea, intaia jumitate, pentru a nota fugar ca. Barbu Paris Momuleanu (1794.1837),
gratulat de Eminescu cu epitetul de glas de durere", s'a näscut in Slatina.
Mai farziu intalnim pe Nicolae Nicoleanu (1833.1871) nascuf nu in Craiova, dar care
a trait si s'a format mulf in Craiova, unde a facut liceul si era cunoscut de foti ca poet
Micinat de lupta si boala, Nicoleanu sfarseste fanär si tragic, cu minfea sfasiatä de
vantul nebuniei si retezand o autentica nädejde a poeziei romane. Multi l.au socotit ca o
anticipare a lui Eminescu prin asemänarea existentii lor si prin amarul intunecat al
versurilor.
Revoltat si pesimisf, Nicolae Nicoleanu vede tofui in negru: si societatea si femeia
si epoca in care fraia. Spectacolul Bucurestilor care se moderniza" 11 desgustä si fibra
sa epigramatica si satirica, promovatä probabil si de mediul oltenesc, ii dicteazi articulatii
violente la adresa orasului:

Cu biserici nurneroase fi cu ziduri invechite,

Ce sidtau odinioara d'a vitejilor can-tare,
Dar pe unde azi curajul f i virtutea gdnditoare
Se dei 'n Lauri ca sii treacii curtezan.a amefiti i,
Vanitatea insolencei fi prostia daurita!

Cu Alexanclzu Macedonski (1854-1924), Oltenia se inscrie cu prima si cea mai puter.

nici personalitate in literatura romanä. Originar din Craiova unde urmeaza liceul, fiu al
unui general sEralucit si Cu un bunic care a ju.cat rol in miscarea lui Tudor, Macedonski,
dei scoate un ziar cu fitlul OlEur dupä ce se intoarce dela Viena, nu pastreazi vreo
legaturi mai durabilä Cu regiunea natalä.
Individualismul exagerat si darzenia unor atitudini si intreprinderi cateodatä primej-
dioase, ca si spiritul de fronda si epigrami causticä, se pot explica uneori la Macedonski
si ca un ecou al structurii si ereditatii sale oltenesti. rara sa.1 scuze sau sä.l justifice in
toafe imprejurarile, cum a fost in cazul epigramei brutale contra unui Eminescu suferind
sau in unele situatii puerile, cand Macedonski se compläcea in ipostaza unui profet
reformator 06 a unui colosal magician deschizator de drumuri noi...
Dei cu inegalifati supäräfoare si cu manifestäri de snobism si adesea chiar de farsa
stridenta, Alexandru Macedonski rimane un autentic poet si un sustinut artist, a§a
cum frumusetea colorata din Noaptea de Mai" sau simbolul si patetismul din "Noaptea
de Decembrie" o dovedesc din plin, aläturi de lucratura de finete si virtuozitate din
Rondeluri". lar verva si miscarea din multe pagini de prozä ale sale, ca si violenta si

91

www.dacoromanica.ro
iuresul cu care lovea il apropie tot mai mult de acele atribute oltenesti evidentiate.
Pacat ci la toate acestea, Macedonski nu a avut sau nu a stiut si desvolte acel simt al
masurii si al realitätii, acel echilibru, si o rezervi de seriozitate, nanfrante specifice
Oltenilor si venind din cel mai pur si solid fond al latinitatií noastrel
Dar cateva din initiativele meritorii ale luí Macedonski au rodít dupg cum, ara'
a.1 compara cu demiurgul Eminescu, multe din poemele sí versurile lui vor ocupa un loc
de cinste In literatura romana.
Un gest bun al luí Macedonski a fost si incurajarea pe care i.a acordat.o lui Traían
Demetrescu, care, totusi, s'a desfacut repede de maestru, trecand, ca tonalitate a (veril,
sub infiuenta generalä a lui Eminescu.
Cid sunt poeti a ¿altor arta se articu.
leazi intr'un ton minor si intr'o atmosfera de
penumbra si reverie fära accentuarea mor
contururí tarí de personalitate puternicä.
Uneori destinul acestor poeti minori se is.
toveste integral, afirmandu=se in jurul unei
mari constelatii sau urmand imediat conste.
latieí sub influenta careía pläsmuirile lor fra.
esc si cresc permanent.
Traian Demetrescu este unul dintre ace.
stia. Delicatul visätor al Olteniei apare catre
sfarsitul secolului al XIX.lea, calad Emínescu
isi inälta, intr'un zenit ametitor, coroana orbí.
Loare de sclipire a celei mai covarsikoare rea.
lizäri 'iterare nationale cm reale calitäti uni.
versale.
Emínescu storsese pentru multa vreme
TRAIAN DEMETRESCU
celula cerebrali a neamului si smulsese cm
indarjíti trudi si pasiune cele mai splendide
rezonante si fulgere de imagini si cubrí, graiului romanesc, pe care.1 Inobilase si cu
semnul unei problematici poetice si ideologice de marca permanenta sí universala.
Fenomenul Eminescu a fost o comotie prea profunda si capitala, pentruca dupà el
sä ni se mai permita o luxuriantä revärsare de personalitati sau opere de amploare. Cu
timpul avea si se inchege Infr'un tot unitar, diferentiat de restul productiilor, singur
Cosbuc care, este drept, aducea si o undi proaspata de sanatate rurala, punand capät
unui climat artificial de imitatie fadä si tanjire sterilä. Arta unui Cosbuc insä este cu
totul pe alt plan analizaba si nu se poate compara cu lumina luciferici a lui Eminescu,

92

www.dacoromanica.ro
dupa cum níci Al. Macedonski nu sufera comparafie, mai ales ca Inca nu ajunsese in
acea vreme la desvoltarea deplinä a positívelor lui insusiri.
Eminescu va exercifa deci o Breasci adumbrire tutelan si imperiala si nostalgica
lui infiltrare si influenfare se vor resimti, categoric sau insinuant, pe o lungi perioadi
si la o intreagi pleiadi de scriitori...
Traian Demetrescu cade focmai in aceastä epoci.
Dotat cu o ran blandee si delicatete, cu nervii incordati pang la exasperare, cu o
sensibilitate ascutit de fini si dureros de firava, Traian Demefrescu inregistrean cu
acuítate maladíva toate spectacolele, actele si deficienfele realinfii si are parte si de
experienfa unei viefi aspre, incordate si adesea extrem de dificile. Cu o astfel de con.
strucfie in care dinamica energiei, daca nu era absenn, funciona insa tot cu mai multe
lipsuri, cu o excesivi simfire care devenea exageran din cauza fuberculozei ce-1 mina si
Cu o existen¡a de amarníce desiluzii, lupte si renunfari, Traian Demeirescu nu pufea
arunca lumii, viefii si cosmosului decat un ochiu greu de tristefe si cateodan pumnul
inclestaf ameninfator, al unui moment de revoln.
Pesimismul lui dulce, brumat de duiosie si vis fatal avea sa-1 infegreze in curentul
eminescian, lar area lui sä primeasca reflexe dela Eminescu pe care nouile generafii 11
adorau acum nu numai artistic, ci si omeneste si cu vadite exagerari de sal si idei.
Dar Traían Demetrescu, cu foata aceasta coincidenta isforici si Cu foafi prea scurfa.i
si sbuciumata.i viata, a reusit, in afara de acel reflex general, sä r5mie fotusi el, 85
atingä coarde de intimä víbrafie si accente incântafoare de simplitate si senzitiv care ii
pastreazä un loc aparfe In lirica romana de infimitafe, in aria delicati si de penumbri a
poeziei minore.
Niscut in 1866, la Craiova, Traían Demefrescu urmean numai cateva clase gimna.
ziale si infra apoi pentru putin ca modest funcionaras comercial, continuand deci aceeasi
atmosferä de negustorie de acasa, care.I inabusa si scarbea.
Incepe sä scrie, pleaca la Bucuresti, publica pela diferite gazete si reviste, duce o
vian de obosifoare sbatere intre Craiova si Bucuresti, iar in 1888, stand mai mult la
Craiova, scoate, impreunä cu bunul eau prieten G. D. Pencíoiu, Pevista Olteanä", care
se tipareste cu intreruperi (1888=90 si MaiJulie 1892) si in care Traían Demetresm publica
numeroase versuri, articole, notife, proza literan si comenfarii.
,,Revista Olf eanä" este cea dintai publicafie culfuralä si literan serioasi a regiunii
olfenesfi si aici poeful a depus o activitafe intensa plimbandu.si totodafä o vie cu.
riozítate in antea domenii infelecivale. Cáci dei färä fitluri academice, poeful Tradem
(cum iscglea uneori Traian Demefrescu) cäufa sä.si formeze o culturä temeinica, lar
incursiile luí in literatura franceza dovedesc o familiarizare reali si sforfäri remarcabile.
Evident, scriiforul a murif prea fan'ir si a dus o existentä de loc prielnicä penfru a
se inocula complet cu az.ei esenn spírituala, absolut necesari oricirui creator. Dar munca,

93

www.dacoromanica.ro
talentul si entuziasmul risipite la Revista Olteanig nu sunt apreciate prea mult in fosa
Capitalä a BanIlor. Publicana inceteaza si Tradem pleaci din nou, clezara5git, In valtoarea
Bucurestilor.
Cara in acelas timp, sub influenfa materialismului istoric din apus si a teotillor
generoase sociale ale sfarsitului de veac, impins de atatea ori de legitime accese de revolta
contra atator mizerii pe care le vedea si pe care le si traia crunt In mare parte, si sub
mirajul pe care prindea sä.1 raspandeasca in juru.í Dobrogeanu.Gherea, ca si o intreaga
tinerime idealistä si avantata In cap cu Nädejde, Mor¡un, Vlahutä, etc. Traian Deme.
trescu este atras de socialism si ideana acestei concepni político.filosace ii da o vag5
mangaere si ii ofera, in unele poezii, material de inspiratie. In toate insä, Tradem apare
mereu acelas : un senzitiv ca o mimoza sí un poet de suavä delicatetä si calda melancolie...
In Bucuresti viata desordonatä si grea 11 surp5 de astädaf5 definitiv. Cu trupul tot
mai slibit sí neurastenizat acut, Tradem se reintoarce la Crainva urmarit de spectrul morni.
Inteadevar, poetul este cuprins de paníca sfarsitului si nu zareste si nu presimte
in tot si peste tot, decat chipul hidos si chemarea lugubrä a fantomii scelerate... Incearci
la Solca, In Marne 1895, o evadare si o reIntremare autand aer sí sanatate. Inapoiat
la Craiova, frigurile fierbinti ale ftiziei ii galopeazi imaginatia spre planurí noi si limanuri
trandafirii si exotice si se sfinge in Aprilie 1896, sguduit si sleít in spasme dureroase
de aceastä eterni sí pätimasä amanta a visätorilor si poefilor, care este tuberculoza.
Lujer plipand de tinere¡e si potir fragil de inmiresmari viitoare pline de speranfe,
Traían Demetrescu se rupe crud si dramatic la 30 de ani.
Este parca un blestem al (inutului oltenesc 1 De peste 50 de ani, foarte mulfe din
incercarile sí promisiunile literare si spirituale ale Olteniei se rateaz5, absorbite in alte
domenii, pribusite inainte de vreme sau oprite alteori la mijloc de drum.
Maria Chi/ traduce (1883) din ,,Divina Comedie" a luí Dante, prima oara, fara si
starue temeinic pe o cale pe care ar fi obtinut rezultate frumoase. G. D. Pencioiu, cu
meritoase randurí de critici si fraduceri in versurí din germani si cu un atent studiu
asupra Särmanului Dionis" al lui Eminescu este furat definifiv de avocaturi si via¡ä.
Traían Demetrescu cade la 30 de ani. Ada Umbra la 43 ani sí N. Milcu tot la 30. N.
Vulovici, poefuherou, se jertfeste in räzboiul de intregire (1916.1918). Gib. I. Mihaescu,
la riscrucea prozei sale scormonitoare si la cei 40 de ani de rotunjitä maturizare este
räpus tragic. N. M. Condeescu spre apogeul carierii lui de acídulat prozator esfe retezat
nemilos, lasandu.ne faimoasele si atat de oltenestile Insemnäri ale lui Safirim" neterminate.
Desigur, structura olteani in care predomina strived:1i depozite romane si un volun.
tarism lucrativ deosebit, are, sau a avut pani In prezent, inclinan i naturale si succes
integral In campul asprelor realitän politico.economice si al speculanilor empirico.stiin.
nfice. De aici forta politici si economica a Olteniei din trecut sí panä astazi si con.
tributia speciala a valorilor semnalate la inceputul acestei cercetari.

94

www.dacoromanica.ro
 Nu e mai putin adevärat cä acest spirit de analizä §i luptä, de observare §i dominare
a realitätii imediate i incisiva träsäturä olteneascä de inregistrare a caricaturii §i de luare
In derâclere usturätoare, poi: gäsi o eficace cristalizare in literaturä.
Insu§i delicatul liric Tradem dovede*te in proza sa califiti de analist §i putere de ob.
servalie. De asemenea capacitatea de a isbucni in iure* de revoltä, este intrucâtva mai
specifici iutelii i därzeniei oltene*Ei §i ea se aflä i in opera lui Traían Demetrescu,
la care mai descoperím i nota cealalti de sarcasm §i epigramatia, tot atät de caracteristicä
temperamentului oltenesc. (Färä indoialä trebue multi prudentä §i documentare in ase.
menea generalizäri §i formuläri).
Traian Demetrescu a gäsit accente i expresil fericite pentru ai batjocori contem.
poranii §i eticheta ora§ul säu Craiova, punând In círculatie termenul de bcicani. Bä.
canii i carciumarii din Craiova au fost plesniti prompt i vor mai fi loviti probabil incä,
tot a cum se va continua cu §arjarea prozaicilor §i totu§i harnicilor precupeti olteni de
astäzi.
To Tradem are §i versurile räzbungtoare:

¡mi e vecin. Ei l-a trinzite

Intr'o livadd ca sa" pascii
De ctind ii t iu fi zi f i noapte
El casca...

Pentru toale acestea, ca i pentru autenticile lui atribute de poet minor, Traían De.
metrescu se fixeazi pentru Oltenia ca o serioasä bazä de incordare literarä §i ca un Ina.
int legat cel mai organic dintre toti, de provincia sa, i prin caractere i prin activitatea
mai localä §i prin interesul purtat ora§ului natal, capitalä i centru fundamental al Olteniei.
Insu§irile acelea insä, de poet delicat in care o discretä melancolie se imbíni cu
duri cernite despre existentä i cu randuri calde de evocare *i infrätire cu natura sunt
cele care conferä lui Tradem un loc in lirica romänä i ne indreptätesc sài amintim
versurile.
In Corbii" decorul sinistru al cimitiruluí trezege in poet viziunea tristä a propriului
säu final :

Pe plopii ninfi Pe ciind un glas de vtint imparte

Coboarii corbii 'n pedc de doliu, Un cantec care da fiori.
Cernesc al iernii alb
trifti, de foame par Invinfi... In cirnitir,
Pribegi, s'au adunat la stadia.;
Cugeta-tori, lar sub uita,re f
Privesc spre cer, privesc departe; S'ascund mormintele in fir...

95

www.dacoromanica.ro
 In atureiri Pe câncl trec
De spaimli mima mea moare... In a crepusculului ord,
Acoperite de ninsoare Spre groapa ande daarme-o sord,
Pierdute sunt ori,ce ?i'n sullet pltinsul 21 innec;

rn,li invinge
Un gand amar, §tiind c'odatii
?i peste groapa mea uitatä
Por trece corbii i va ningel...

Dar dela amiriciunea lui índividuali, Traían Demetrescu, Impins sí de acel val ge..
netos de umanitarism si socialism, trece la durerea si mizeria celor multi, a atitor des.
mosteniti, ca in simbolica ,,Magdalena":

Cand jalea vtintului tomnatic Cánd primii fluturi de zdfiadei

Prin desfrunzitii arbori trece, Plutesc in zarea albicioasd,
Tu te gándefti la baluri, doamnä, Tu te gemdefti la rochii scumpe,
Eu ma gând,esc la soba rece. Eu mli gándesc cd-s zdrenfäroasti...

Si cánd in nopfile de jara

Cánfi la clavirul täu visad,
Tu te gclnclefti cd efti. iubitd,
Eu md gándesc c'o sä md vánd...

Ca apoi in luminoasa si armonioasa poemi Pimântur, In versuri de perspective

spatiale, si se ridice pâni la imensa suferinti planeará, sá arunce o privire cosmici si plini
de mili, uriasei Indureräri care sti la temelia lumilor noastre. Este o plastici mirturie a
pesimismului lui i filosofic nu numaí afectiv sí un refles din ideatia eminesciani
schopenhauerianä

m'am gandit cd paate Väziendu-fi f i el soarta

Pämântul (bis in haos, Departa, solitarii,
Gälätorind intr'una Picatu-i-a atuncea
färti de repaos, O lacrirra amara"l

Un pu,nct fatal in splifiu lacrima aceea

Zviirlit tara' de §tire E Marea! ji s'au strâns
Purtând pe el de veac.uri Atafea Mdri de-atunc,eal...
O trisa oinenire; Peirnéintu 'n veci a pitinsi

96

www.dacoromanica.ro
 Autorul acestor versuri ca si al cunoscut.cintatului Cilugärul din vechiul schit"
popularizat de o muzia sentimental.romantioasä, are insi, pe Panel activitatea poetici
materializati In volumele Poezii" (1885, Samitca, Craiova); ,,Freamcite" (1887, Craiova);
Amurgul" (1888, Craiova); Seiracii" (1890, Craiova) ; Senzitive" (1894, Bucuresti) ; Aquarele"
(1896, Iasi) 0 o sustinutä productie In prozi. Douä romane Iubita" (1895, Craiova) si
Cum iubim" (1896) care sunt un fel de confesiuni lince i autobiografice ; comentarii si
notite critice In Evo/ufia n iiteraturcl" (1889, Craiova) si Profile literare" (1891, Craiova),
§i insemniri intime, nuvele i poeme In prozä, In Intim" (1892, Craiova), Nuvele bostume"
(1896, Craiova), Prixelisti din vieatcl" (1896, Craiova), SimPlu" (1896, Craiova), pagini In
care picurä acelas lirism impletit cu o ascutiti fora* analitin si o largi participare a na.
turii, In fine notatii de gingäsie i observatie.
Din noianul anilor care pier cântecul simplu, sincer si incircat de duiosie al luí
Tradem, poate mica i astizi.

Nu poposim aminuntit la Haralamb G. Lecca i Caton Theodorian, anaindoi neafir.

mind o originalitate categorici, vädind unele influen(e puternice i uneori sand prea de.
parte de raiscarea culturalä a Olteniei si de caracteristicile ei ca Lecca in special.
Haralamb G. Lecca (1873.1920) niscut la Caracal si fost inspector general al Teatrelor
si director al Teatrului National din Iasi are o intinsi contributie, dramatin mai ales,
in afari de multe versuri i traduceri.
In poezie este declamator i bombastic.
Teatrul, in care atan teme sociale si de idei si In care sunt multe influente streine,
probeazi totusi o tehnici apreciabili si o imbogätire a acestui gen care in literatura noastri
are nevoe Ina de adäogiri numeroase.
Casta Diva (1899), Juditorii de ceirti (1900), Suprema fortei (1901), Cdinii (1902), etc.,
märturisesc o Incordare si o elaborare de care frebue si se tinä seami.
Caton Tlaeodorian (1877.1939) se nasie in Craiova i ocupi presedintia Societitii
Autorilor Dramatici Români. Scrie nuvele, yersuri, romane i featru. Are si traduceri din
Gautier, Zola, etc.
Cu nuvelele i Incercirile de roman se incadreazi in curentul seminitorist: Prima
durere (1906) §i Scingele Solovenilor (1908) in care, cu toate urmele lui Mihail Sadoveanu
si Emil Girleanu din Beitrtinii", exisii o coloraa evocare si o viguroasi miscare,
In teatru, Caton Theodorian a dat comediile pline de vervä Bujorestii (1915) si Nevestele
Domnului Ple§u (1921).
Caton Theodorian a pästrat mai vii relatiile cu viata Olteniei ; a condus ziare cra.
iovene si a fost colaborator al vechei reviste oltene ,,Ramuri".

97

www.dacoromanica.ro
 o mentiune insä aparte trebue inchinata profesorului C. 125du1escu.Motru, fose pre.
sedinte al Academiei Romane si in plinatatea muncii sale speculative si astäzi.
Prof. Radulescu.Motru, printio neincetat5 sfortare meditativa si adancire stiintifica a
specialitafii, este cel dintai cap romanesc care a gandit filosofie mai personal si a incercat
o sistematizare filosofica proprie.
Domnia sa a fost si un starnitor de curente si un participan la miscarea noastr5
hieran.
Continua sa stridanie filosofica a acoperit irisa aceasia fa ta a personalitatii sale.
Activitatea literan va pura sigiliul ganditorului de totdeauna din Radulescu.Motru.
Domnia sa va aduce, in articolele si desbaterile sale literare, aceeas marca de pondere, de
adancire si scrupuloas5 meditatie, caracteristice disciplinei filosofice, specialitatii sale prime.
Radulescu.Motru infra' i in istoria noasträ hieran prin cele cloua piese de teatru:
"Par de 10", drama in patru acte i ,,Dornnul Luca", comedie intr'un act, scrise inainte de
1916 si in care observatia psihologica se intretese fructuos, ca o dovada iansi a inclinarilor
si specializarii sale. Acestea ar forma capitolul de beletristic5 pura.
Dar Prof. Riclulescu.Motru are contact intens cu literatura, prin revistele de cultura
pe care le-a scos si prin articolele si eseurile literare si de idei, publicate in aceste reviste.
Domnia sa a Upara Noua Revista. Romciriti. in doua serii : I. 1900.1902, II. 1908.1916
si Ideea EuroPeancl dela 1919.1928. Desigur, din punce de vedere Merar, fiindc5 d.sa are si
alte publicatii de specialitate.
La Noua Revistcl Romincl *i la Ideea EuroPeancl, prof. Radulescu.Motru strange scri.
itori (unii de searo5) in juru=i §i publica articole ca: Literatura din ziare, Chestiuni de
estetica, De ce literatura romana e lipsifa de actualifate? Asupra misc5rii poporaniste,
Literatura i patriotism, Jubileul lui Caragiale, etc. Intreaga aceasta activitate l'iteran si
critica este impregnan de urbanitate i obiectivitate si de un inalt diapazon al ideilor,
care au adus in atmosfera noastra intelectuala i artistica o unda civilizan si curan de
occidentalism.
Tot la acest paragraf trebue trecute si randurile sale de lamurire, in cercetarea lui
Eminescu in diferite ocazii. De asemenea prin volumele: Nietzsche, vieata ci opera, Pu-
terea sufleteascii, Psihologia Ciocoismului, Romcinismut si cea mai proaspän de astäzi, Etnicul
românesc, prof. 121dulescu.Motru are din nou puncte tangentiale cu literatura, prin
forma fericin a unor fragmente, prin claritatea i precizia expunerii, cu tot stilul sha in
genere laborios i incarcat de documentare si cantarire.
5i cu aceasta ajungem la un capitol deosebit de interesant. La acela al vestmantului,
al formei pe care Riclulescu.Motru a trebuit s'o dibuiasca, s'o slefuiasca, s'o descopere
tot mai adevärati si exacta ideologiei sale, sistematizarii sale.
O problema palpitanta s'a pus si se pune inca in aceasta latura.
Cultura noasträ tanärä a inregistrat aparitia disciplinei filosofice mult mai tarziu.

98

www.dacoromanica.ro
Dela inceput am avut pleiade remarcabile de istorici i filologi. lar poetii i povestitorii
au isbucnit din marile rezervorii autolatone, cu prodigioasa fora de darnicie.
Inclinarea insä, spre abstractizare, ducerea raetodica spre van plan de sistematizare
dogmatica, speculaeia metafizica vinturata pina in piscurile siderale grele de ameteli, gändul
strict filosofic í eoretizarea cunoasterii sau sondarii cumplitelor mistere din noi ori in.
conjuritoare, se ivesc mai Arziu in cultura i intelectualitatea romaneasca. Intelepciunea
populara i rizletele maxime ale bitranilor nostri carturari, nu alatuesc desigur un sis.
tem filosofic.
Abia catre sfirsitul secolului al XIX.lea, rasare un Vasile Conta, prea insa sub in.
fluenta metafizicei materialiste apusene i a darwinismului, prea imbibat de scoale streine
rapit de timpuriu de crancene adversitati.
De aceea, daca in literatura, istorie si filologie insumam compartimente rotunde de
belsug In filosofie avutul ne este putin.
Dar paralel cu acest fapt s'a deschis procesul formei : limba romina ca instrument
de exteriorizare si expresivitate a gändului si studiului filosofic.
Graiul nostru s'a mlädiat, involburat si nuantat in rostirile armonioase ale atätor poeti ;
s'a limpeziE si a inghetat in date de precizie riguroasä cu nenumarati istorici i filolcgi:
dar nu s'a subtiat inci in spirala nevizutä a saltului metafizic si nu si.a sbätut apele in
culoarea de agata neagrä profunda a pripastioaselor teorii de cunoastere si de scufundiri
In regiunile cele mai incomensurabile ale suflefului. Grain' romänesc nu s'a calif i sfri.
limpezit definitiv, penfru a reda magistral si complet tot sbuciumul de abstractizare al
ginditorilor nostri, toate gamele unei vaste speculatii i varietatea i strictetea integrala
a unei conceptii, terminologii si inchegäri filosofice.
Prof. Rädulescu.Motru s'a aflat, pe acest plan, in fata unui lot aproape virgin ; caci
Vasile Conia era un inceput prea neconsistent, lar Titu Maiorescu a fost acaparat total
de critici, invatamint si politicä.
5i astfel Prof. Radulescu.Motru a trebuit si lupte din greu, si aprofundeze stäruitor
si cu tenace vointá, sa publice dela 1889, data primei sale lucrari (teza de licentä), ping
astizi mereu, deci peste 50 ani neIntrerupti, pentruca specialitatea sa sä cistige teren
pentruca acest grai prea tanar, svicnind de navala vietii si a fortelor pamântesti, sä se
obisnuiasca si sä se aseze in ponderea si calraul contemplatiei si al abstractiei, sä se instru.
neasci in rigorile logicei í in datele stiintei i psihologiei de experientä, sä se sue pe
culmile eterate ale cugetaril si problematicei. Din acest unghi de privire, Radulescu.Motru
este un autentic antemergator.
Cel dintai Roman, care incearca sä cugete organizat intr'o contributie culminatä in
»Personalismul energetic" si tot cel dintai gandifor roman, care a avut si muleze adanc limba
româneasca pentru a o face mai favorabilä disciplinei si speculatiei filosofice. 5i acest
Roman este din Oltenia (Rädulescu.Motru s'a näscut in Butoesti.Mehedinti, 1863, si a

99

www.dacoromanica.ro
&cut liceul in Craiova, pastrand tot timpul contact steins Cu regiunea natal), *i a
turna In opera sa cea mai personala i reprezentativa, Personalismut energetic", ceva
energía §i vigoarea olteneascä, din robuste¡ea si puterea de strabatere i afirmare a carac.
teristicelor oltenesti.
Aceasta isbandi a ganditorului Riclulescu.Motru, dublat de un spirit de meticuloasä
cercetare stiintifica 0 de un rabduriu i chibzuit slujitor al datelor i problemelor
determini legitima mandrie a culturii roma'ne in general si a Olteniei in special.

Peisagiul uric oltean s'ar marturisi sârâcif, daci n'ara nota fugar aripile retezate
care au fost:
N. BurlinescuAlin näscut la Tg..Du In
1869 §i more in 1912, dupi mult sbucium.
Franturi usoare din Doine oltene§ti" (1899,
Craiova), *i stihuri mai reusite din culegerea
de Elyigrame" (1910), i-au pus numele in cir-
culafie In perioada aceea, in Oltenia ;
Vasile Lascar, niscut in 1887, la Tg.-
Jiu, publica versuri pline de cursivitate In
Semanitorur si Ramuri" i dispare miste-
rios prin 19/2-/913, dupi ce pribegeste pela
Viena 0 Paris;
N. Vulovici se na§te in 1877 la Calafat,
ku) si se frange eroic in Sept. 1916, in razboiul
, de intregire, fiind cäpitan activ. si-a preves-
tit si dorit o moarte ostaseasca. A cola-
bora t la ,,Semanitorul".Neamul Romanesc
N. VULOVICI Literar" si Ramuri", in redadia cäreia a
cheltuit energie §i entuziasm. Volume: Vite-
(1906, Craiova), Stihuri °Wife (1909);
je§ti
Ada Umbra (pseudonimul Eugeniei FI. Ionescu) se naste in 1885 la TurnuSeverin
moare in 1928, la Luca, judetuf Romanafi, unde fundiona ca institutoare A colaborat
la Ramuri", Flacira", Sburatorul", etc., lar editura Ramuri" i-a tipärit volumul ,,Sub
poezii de pronun¡ati feminitate i muzicalitate;
Savin Constant niscut In 1902, la Craiova, cade dramatic in accidentul de cale ferata
dela Recea, in Octombrie 1928. Publici Schite vesele" (1926 Arad) si ,Pata de cerneala"
(1928), proza de humor si satirà -
alaturi de versuri, unele sociale, altele de iubire;
N. Milcu, nascut in 1903, la Craiova, dupa ce este profesor suplinitor la Colegiul
Carol I" din Craiova sí la Câmpulung-Muscel, unde cautase o reconforfare, se sfinge la

100

www.dacoromanica.ro
Leamaa, langa Craiova, in 1933, toamna, in brafele neindurate ale aceleiasi boale neier.
CáLoare, care ne.a furat si pe celilalt visitor, Traian Demeirescu, tuberculoza.
N. Milcu a fost o aufenfica sensibilitate i artist de finefe i eleganf Lirica lui
subtili si de o impresionan ta emotivitate, era una din speranfele emeinice ale poeziei
romane confemporane.
A colabora t la Nizuinfa", Flamura", RamuriI , GanchreaSIAdevirul Literai
s

etc. si a scos volumele: Griidina de

sidef, versuri (1924, Buc.), Fluerul lui
Marsyas", versuri (1927, Craiova), ispitit
fiind si de feafru: Chip piesi in
frei acie, Floarea lui Seinzien" poem dra-
matic (in tIniversul Liferar", in cola..
borare cu Radu Gyr), etc...
Dintre elementele noi, incrustära pe
decedafii Const. 1. Goga si Doina Bucur.
Dar doui pierden i simfitoare au
indoliat adanc Oltenia ca i literatura
romanä, in ultimii ani : Gib. I. Mihaescu
si N. M. Condiescu.
Nascut in 1894, la Dragisani (Val.
cea), Gib. I. Mihaescu urmeaza. liceul la
Craiova, ja licenfa in drept la Bucu.
resti, practica avocatura in Chisiniu si
Dragäsani, colaboreazi laGandirea",
Flamura", ,,Suflet Romanesc", Viafa ADA UMBRA
Romaneasci", etc. si tipireste volu.
mele : La Grandiflora, (1928, Craiova), nuvele, Pavilionul cu umbre, (1928, Craiova),
featru, Vedenia, (1929, Bucuresti), nuvele, Braful Andromedei, (firi an) roman, Dona Alba.
(fara an) nuvele, Zilele i noptile unui student intarziat, (fka an) toman, etc.
Moare in Octombrie 1935, dupi o boali chinuitoare.
Gib. I. Mihiescu apune inainte de vreme, la varsta cand maturitatea prinde ea
armonizeze contururile, si patineze unja i culoarea, si adanceasci experienfa i cugefarea,
sintetizandu-le in definitive si fecunde rezultate.
La 40 ani, la autenticile exemplare umane, gandul i actul, trairea, falenful i munca
se unesc intr'o barbateasca si impunatoare construcfie ; pentru opera de migaloasi trudi,
de prelungi durata i coapti infelegere a viefii, oamenilor si carfilor, acesti ani Bunt
hotarafori...

www.dacoromanica.ro
 Gib I. Mihäescu dispare modest §i discret, intr'o crispare viniti cu ulcerul distru.
gäfor al mor(ii discret i resemnat cum i.a fosf aproape toati existen(a...
El aducea in proza noasträ literari o viguroasä si scormonitoare capacitate de a
diseca cele mai profunde realitifi si ascunzisuri sufletesti, ca si cele mai minuscule
gesturi si fapte; realisrnul oltenesc se deschidea cuprinzitor In iehnica lui artistici...
Un fin si tulburifor analist a pierdut literatura rominil
In galería rata(ilor de provincie, a cosmarului de parveníre si depravare care fierbe
in special In ceentrele suprapopulate, in fresca afifor eroi desabusati sau mäcina¡i, a atitor
femei roase de mizerie sí sexualitate si a unor cazuri compiexe pänä la nenormal,
Gib. I. Mihiescu a stiut si Infigi un scalpel nelinístifor de ascu(it, prezentindu.ne apoi
Intr'o lumina suri, de amurg in agonie, sau în flacirí violente de viziune apocalipfici,
Intocmai ca In finalul din ,,La Grandiftara", un material psihologic uimifor. De aici un
stil asa de abrupt uneori, de uscat si vid de strälucire sau cälduri.
Evident, proza lui Gibe cum ii ziceam toti avea inci nevoe de slefuire, auforul
putea inci sá cUtige printr'o mai apisafi Imbogi(ire, intelectualizare si clarificare.
N. M. Condiescu se naste in Craiova, 1880, ajunge general adjutant regal, Secretar
general al Fundatiilor CulEurale Regale, Presedinte al Societätii Scriitorilor Rom5.ni";
cilitoreste mutt si dupä o lungi pauzi dela inaile debuturi de versuri *11 poeme in prozä,
incepe o asidui colaborare la revístele: Nazuinta", Gandirea", Lamura", Cuget
Rominesc", etc.
Moare In 1939 apucâncl si tipireasci numai volumele: ,,Peste mari i eíri". (2 vo.
lume, 1922.1923, Bucuresti), note de drum, Conu Enake (1928, Craiova), nuvele, Insemnärile
lui Safirim (primul volum, 1936, Buc.), roman, Schite (Biblioteca pentru To(i).
Incontestabil, Nicolae Condiescu n'a avut ragazul sá dirue complef si desävärsit
ceeace promitea. Acela destin care a pandit crincen pe scriiforii olteni de pinä acum, se
exercita *i de asta data la tel. Dupä refezarea brusca i fânirä a unui Traían Demetrescu
*i a lui Gib. I. Milaiescu, surparea lui N. Condiescu In plina efervescen(i, opresfe fäga.
duiala uncí alte recolie de aleasa calitate.
Este un fenomen interesant, Cu atif mai mult cu cât il punem In raporE Cu cunoscufa
vitalitate olfeneasci i cu apriga stribatere a structurii oltenesti, care insä, In aceasti
direc(ie, cel putin ping in prezent, inregistreazi minusuri.
Deci §i NiCUL Condiescu intri In aceeasi categorie a celor care nu si.au cinfat
la sfirsif cântecul.
Opera lui oferi spectacolul unui lirism imbinat cu o pitrundere afenti a realititii
cu o acerbä lnsusire de sarjä violenfi.
In special prin aceste ultime note: realism si spirit epigramafic, satiric, Condiescu
devine un reprezentafiv scriitor oltean.
Spiritul de luare in rispär, de biciuíre usturitoare, de epigramafici observafie si

102

www.dacoromanica.ro
eliberare directO, crud.verba15, ca si de aplecare multä peste *i spre realitäti infloreste
din belsug in Oltenia, cea dintäi regiune cuceriti- si romanizati intens de Romanii ine.li.
nati spre realism si satirä.
Acest adevär nu determini inexistenta lirismului oltenesc. Dar sensibilitatea si
lirismul Oltenilor nu apar in forma *i caracterul Moldovenilor. Liricul oltenesc nu este
direct, nu se märturiseste facil sau foarte adesea este canalizat *i filtrat aspru bOrbäteste
sau prin picitura de ironie intepitoare, care in fond nu este decát un lirism fransformat,
intors impotriva lui insusi.
De aceea, CV toati verva si simtul observatiei, lirismul din creionärile de cOlätorie
ale lui Condiescu nu este ceva organic si nici spontana creatie a unui mare poet; este
apanajul unui rafinal *i al unui bogat cititor de poeti nu izvoräste din adOnc *i nu
capäti pecete reprezentativä.
lar lirismul din Jrisemnclrile lui Safirim" se revarsä uneori necontrolat sau abundä
inundat *i, pe lingä ci dOuneazi economiei operii, aduce o nuanti de comun si Incr.
Deci tocmai cu celelalte atribute: o putere acuti de observatie, idei, inclirjiti
pasiune de prindere a realitätii si energicä insusire de nudi biciuire tocmai prin
acestea träe*te opera lui N. M. Condiescu si tocmai prin ele se infegreazO si in specificul
oltenesc. Din acest punct de vedere sunt pagini in Conui Enake" mai tari, mal realizate
in ansamblul lor, decat in Insemnclrile lui Safirim cirora Condiescu nu a avut timpul
*i linistea sä le dea limpezirea si rotunjirea la care calitOtile si spiriful lui critic ne.au
indreptätit totdeauna.
In schimb InsemruIrile lui Safirim" impart parfumul amOrui, dar adânc, al unor tribu.
latii si nelinisti intelectuale si spovedania unor aspecte de emotionant continut uman.
Este drumul creatiei pozitive spre care se indrepta N. M. Condiescu si poate aceasta
Intruchipa adevOrata lui originalitate: amestec palpitant de spumoasä vervä epigramatic.
olteneasci si de främântat omenesc iluminat de incercOri de intelectualizare...

...Si astfel ajungem la scriitorii In viat5 ai Olteniei, asupra cirora nu vom stärui,
lisOnd perspectiva timpului *i impartialitatea suveranä a crificii si istoriei literare de
mOine, sä.si rosteascä clefinitiv judecata lar talentele respective sä.si dea integral
mäsura potentialului lor.
Trebue si subliniem Insi ca o bogati pletori de forte literare pornite din colturile
oltenesti si unele pistrindu.*i organice legOturi cu regiunea matc5, activeazi in câmpul
publicisticei române actuale; unii mai intens si mai strälucit dotati, altii mai putin...
Dintre generatiile mai vechi trebue semnalati: L M. Marinescu, prof. universitar de
latini la Iasi, baladist si traducäfor emerit din Juvenal, Petronius, etc; D. Tomescu,

103

www.dacoromanica.ro
unul din Intemeeforii revisteí Pamudi; C. 5. FOgefel, stilíst elegant, hatemeefor si
Insuflefif or al institufiei si revistei ,,Rarouri", al publicafiei Secolul" si cel care a
sarnit atatea lumínoase inifíative locale, In ulfimile decade; G. Ionescu.Sísesti cu anume
Insemniri si prozi, piríntele P. Partenie, povestitorul de pitoresc din Bolerul DrOgusin"; I.
Popescu-Policlet, epígramist ; Al. Calotescu-Neicu, povestitor sí epigramist; Al. Busuoiceanu,
eseíst si cronícar líterar sí plastic; Dem. Tlaeodorescu, daríst sí romander; T. Máinescu,
poet sí epigramist; Damian Stänoiti, povestiforul miscOtor al mediului cOlugäresc, etc.
lar díntre generafíile urmitoare: Dem. Basarabeanu, Set. BOlcesti, I. Biberi, V.
Ciocalteu, D. Ciurezu, Eugen Constant, I. Consfanfinescu, Paul Constant, Mircea Damian,
Al. Dima, Al. Iacobescu, P. DrOgoiescu, M. Drumes, D. GherghinescuNania, Radu Gir,
N. I. Herescu, Const. D. Ionescu, Nícolae al Lupuluí, A. Pop Marfian, Victor Papilian,
Sabina Paulian, N. Plopsor, G. Rolban, Marcel Romanescu, N. VlOdoíanu. etc. rOmanand
ca dinfre seriile mai noi sä pomenira pe: Virgil Carianopol, I. Dobridor, Coca Farago,
Const. Florifa, G. Fonea, Valentin Al. Georgescu, M. Ghenescu, Vintilä Horia, Const.
L Manea, Ludan Mänescu, I. Mara, Traían Mateescu, Ion Molea, C. SOndulescu, Aurel
Tifa, Pan. Vízirescu, Drago s Vranceanu, etc...
Enumerare care, nu Incape indoialä, n'are prefenfia de a fi completä si nici de a
conferi o senfenfioasä valorificare...
Cateva randuri suntem datori Olfenilor prin adopfiune, celor care s'au strOduit
pentru viafa spiritualä a Olteniei si care au träit mult timp In regiunea noasträ desvol-
tandu-se ca reale valori.
In primul rana este Elena Farago, care a lucrat si In redacfia revistei Ramuri" si
unde si-a editat o mare parte din opera sa poeticä, remarcabili printr'o armonie cuceri-
toare si sugestive simboluri.
De asemenea protesorul si hispanistul erudit Al. Popescu-Telega, care si-a tipärit
multe lucrärí in Craíova, a jucaf un rol primordial in conducerea din ultimii ani a publi-
cafiilor ,,Näzuinta." si NOzuinta Româneasca" si a colaborat harnic la Ramuri".
Dupi Revista Olteane a lui Traian Demetrescu si G. D. Pencioiu Oltenia
capati In Ramuri" cea mai puternicä publicafie liferara a sa, care apare din 1905 ODA*
asfäzi, Intio graficä occidenfalä si Intrio continuitate demne de evidenfiat, prin eforfurile
luí C. 5 aban-räge¡el.
Ramuri" a grupaf si a promovat scriifori care isi pästreazi un loc deosebit In life.
ratura romanä sí a avut In unii ani directia personalä a luí Nícolae Iorga. In jurul ei,
C. $. FOgefel a Intreprins si o editurä care, cu sacrificii, a prezentat autori si volume de
marca Intr'o hain5 de s'irbätoreascä tiparni¡O romOneascä ; aläturi de Ramuri" s'a
impus editura Scrisul Romanesc", fostä Samitca".
Dupi 1920, apar In Cralova reviste maí numeroase: Flamura", Suflet Romanesc",
NOzuinfa", care se contopesfe cu Suflet Romanesca, devenind Näzuinfa Romaneasce,

104

www.dacoromanica.ro
 -
Aspecte din atelierele grafice Scrisul PomânesS A, Craiova.

www.dacoromanica.ro
 1

IJ

[ i Or.) !ji Aspecte din atelicrele grafice Scrisul Rornancsc S. A., Craiovd.
-

www.dacoromanica.ro
 SCRISUL
ROMAN[9

"

1111'777-NY
a .;

F!_ h

ii t
1

of 1,
I til
rl.,
1,64

......1:-.7,
4
°

'AO

.°' :71;
,

Aspecte din atelier* grafice Scrisuf Romanes S.,A., Craiova.

°

www.dacoromanica.ro
spec e din atelierele grafice Scrisul 1Rom8nesc S. A., Craiova. -

kik-

www.dacoromanica.ro
4Pleiada, ,,Gincl i Slovi Olteneasci", ',Meridian° si .Arhivele Olteniei" de sub con.
ducerea prof. C. D. Fortunescu, care acordi cateva pagini si miscärii literare i artistice
oltene. La Turnu Severin, unde fotdeauna a pulsat un nucleu cultural trebue subli-
niati ,,Datina", care azi a incetat, ca i multe din revistele craiovene sau din alte orase
ale Olteniei. Cum subsemnatul a participat la multe grupäri °Ilene de scriitori si in
componenEa insäsi a publicatiilor: ,,Flamura", ,,Suflet Nizuinta Româneasci
,,Pleiada", lar astizi este profund ancorat in redactia i miscarea nRamurig.lor, o expli.
cabili decenti intelectuali si rigorile unei absolute obiectivitifi stiintifice, mi obligä si
inchei acest capitol, sumar.
Evident, multe din sforCirile i numele citate poarti in ele, nemilos, semnul efeme.
rului, sau sunk pindite iremediabil de präpastia nesilioasi a neantului; timpul i critica
viitoare isi vor pronunta verdictul, implacabil
Dar valorificarea spirituali a Olteniei nu reiese mai putin ca o necesitate si ca o
realitate In spornici fierbere.
Din acest sbucium, din toati aceasti trudi si ciutare, din aceste pene, unele modeste,
se va plimidi o atmosferi cärturireascä primenitä, se vor preeäti, moral si material, o
tradifie si un aer mai prielnic, din care si isbucneasci marele poet de miine al Olteniei,
care si vorbeasci de pe brazdele ei cu eternitatea stelelor!
Abrilie-Mai 1943.
T. PAUNESCU.ULMIT

*) Cu tot regretul, nu pot fi considerati ca o/teni Titu Maiorescu nAscut in Craiova si D. Caracostea
niiscut in Slatina, dar dintr'o familie macedoneanii i farà raporturi cu sbaterea culturalii a Olteniei
Tot asa N. Davidescu mArturiseste legAturi cu Slatina dar... Olt priveste pe Tudor Arghezi, ar putea fi
revendicat de Oltenia add prin familia pArintilor sgi care ar fi din God, cfit si prin legiftturile cu miscarea
culturalA a Craiovei si o veche colaborare la Ramuri"...
Violenta expresivitAtii, energia verbului si plastica si duritatea uneori excesivA a satirei Qi pamfletului
arghezian s'ar grefa desigur admirabil, pe fondul epigramatic, voluntar si de dArzenie al Oltenilor...
Acest fragment din Testament" ne-ar aparea destul de vorbitor.

Ca sit' schimbeim, acum,

Sapa 'n condei §i brazd,a 'n
adunat, printre pliivani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu 'ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
$i leagclne urnwilor stiipilni.
friimantate mii de scipamtini,
Le-am prefilcut in visuri §i 'n icoane.
Fiicui din zdrenfe muguri coroane.
Veninul strcins 1-am preschimbat in miere
La:sand intreagd dulcea lui putere".

Am luat ocara, fi torcdnd ufure

Am pus-o cdnd sit 'mbie mind sii 'n jure.
Am luat cenu,sa mor Olor din vatrii
$i am feicut-o Dumnezeu de iatril,
Hotar inalt, cu douti lurni )5e poale,
Piizind in piscul datoriei tale".

8 Sgptarnana Olteniel
105

www.dacoromanica.ro
ca gi urmitoarea stroll de aPsalmu, interesantil gi peiholog,icegte:

Tare aunt singur, Doamne, fi piezif/

Copac pribeag uitat in campie,
Cu fruct amar fi cu frunzif,
Te os i aspru 'n inddrjirea vie".s

Dar elementul oltenesc s'ar gísi gi pur decorativ in poezia lui Arghezi ca in catrenele celor dota po-
ezii gi ,Biserica din grope.
latí-le

In fafa lunii, dreaptii, foseaua värgi cu p/opii

S'a pardosit cu foale din Iii fi Mehedinfi,
'n umbra fieciirui copac afteaptg pol5ii,
Strgngclnd in mtuini, tdcute cddelnife fierbinfi".
(Icoanii").

Dar el, Oltean cu cofuri pline fi cu balanfa gref,

Intgrzie din drum la tine, ctind drtunul lin spre tine duce.
la cobiliki din spinare, cu cofurile de cirefi,
O pune ¡os fi cu Oda', scofand ciiciula, face cruce".
(Biserica din gropi").

Popasul Tudor Arghezi insá necesiti o stiruiniii gi o atentie care se vor cheltui altà data, cu date gi
elemente precise gi definitive.

106

www.dacoromanica.ro
 it POP ECU
_ _ __

' .41C
ARELE nostru cirturar Nicolae Iorga spunea cindva c pvieata
4-3unei Cári nu se alcitueste din forme perfecte, cu ingrijire
'
9A, ierarhizate, ci din vitalititi locale, care adunate dau marea vita.
. litate generala 1). Acest lucru este perfect adevirat si pentru
tara noastri. Din clocoful fortelor locale adunate la un loc se
alcitueste marea frie a neamului nostru. Prin aceasta nu voim
Je. atijir; si spunem ci neamul rominesc este un mozaic de puteri locale,
cici aceste puteri sunt asa de organic imbinate, incat nu pot
fi despirtite fin a §iirbi sufletul neamului, ci voim si spunem cà existä un specific al
provinciilor rominesti. Dupi cum sufletul omenesc alcituit din con§iiint5, vointi i sen.
timent, nu se poate despirti in compartimente, tot asa i sufletul neamului formeazi un
tot. Dar trebue sä recunoaviem c5 exisiä o trudi locali, o caracteristici provinciali, o
frimintare de tinut. Toate acestea la un loe, alituri de firea omului träitor intr'o parte
a tirii, alcituesc specificul unei provincii.
Gind vorbim de cirturiria olteani, pe bunä dreptate ne intrebim : dece Oltenia nu
a avut antia cirturari ca Moldova sau Transilvania? Poate ci firea olteanului, caracterizati
prin vioiciune i fapti, va fi gisit putini scriitori care si lase armele cu care apirau tara,
ca si scrie in tihni undeva intimplirile vremij. Dinamismul caracteristic olteanului il va
fi indemnat mai mult spre fapte, decit spre meditatie §i scriere.
Totusi nu ne putem plinge ci Oltenia n'a avut cirturari. Indati ce iau fiinti T5rile
Romine, urmeazi o epoci de desvoltare cirturireasci. In vremea de demult, and nu
existau §coli, decli cele ministireti, numai in ministiri se pistra cirturiria. Manistirile

1) N. lorga, Regionalism o/tean, in AT/Ayala Olteniei", an. 1, nr. 1, 1922, p. 5.

107

www.dacoromanica.ro
au fost primele vetre de culturi, ale neamului românesc. In pacea manistirii scriau cireu.
rarii §i colorau pe inclelete slova frumoasi si infloratä cu miniaturi a manuscriselor. 5i
primele ministiri române au fose in Oltenia. Vechea cirturirie olteani i§i are inceputul
in Ministirea Tismana, prin cilugärul Nicodim. Cuviosul pirinte Nicodim Sfintitul a
fose .de neam slovean, adia din neamul slovenesc al Serbiei, niscut din pärinti bine
credincio§i si temitori de Dumnezeu, de neam sIivit, rudenie cu Cneazul Lazär, Impiratul
Serbilor, carele au fose impirat la anii dela Hristos 1374, iar sfintul botezat fiind dupi
obiceiul crestinesc §i crescut intru buna pedepsire si temere de Dumnezeu... da l a fose
de pirinEii lui la invätcitura cartii" 2). In toviri*ia unor cilugäri a plecat mai iärziu la
Santul Mune si s'a ficut monah. Acolo 1a inviiat pe deplin Scriptura *i. vorbirea limbei
cei grecesti foarte bine *i. s'a ficut dascil, ritor foarte iscusit"8). Limba slavoni o Invitase
In tara lui. Daforitä evlaviei si meritelor sale cärturiresti a ajuns egumen in Sf. Munte.
In aceasti calitate a stiruit pentru impicarea Patriarhiei din Constantinopol cu Biserica
sirbi. Drepe muhumire Cneazul sirb a voit si-1 facä Arhiepiscop al Serbiei. Dar Nicodim
cilugirul a plecat in Einuful Cladovei si de acolo a trecue, poate In 1370, Dunirea, in
Tara Romineasci, unde a zidit ministirile Voclita §i Tismana. La Tismana au alergat multi
ucenici ca sä asculte pe Nicodim si el li Invita Scriptura cea sloveneasa4) §i ii indemna
la vieaEa cea cucernici. Astfel Nicodim n,a fose numai intemeietorul *i organizatorul
viefei noastre monahale, ci el ne-a adus si spiritul de cilugärie eirturireasci dela Atos.
El a fost . un skint al muncii, al organizeirii §i al binefacerilor culturale" 5). Nicodim nu era
numai un cilugir de aleasä culturi pentru timpul lui, dovadl corespondenEa avuti cu
Eftimie, Patriarhul Tirnovei6), ci si un caligraf de mare ealent. Dela el ne.a rämas o fru.
moasi Evanghelie slavoni, scrisi in anul 1405 pe pergament, impodobitä cu miniaturi
si vignete 7)
Cu siguranCi ci din §coala de cirturirie ineemeiati de Nicodim la Tismana au ie§it
mul¡i ucenici care se vor fi räspandit pe tot intinsul Olteniel.
Tof atif de probabil este cä §i pe lingä nou infiinEata Mitropolie a Severinului, in
1370, si fi existat vre-o scoali greceascä, stiind cä Antim, primul Mitropolit al Severi-
nului, era grec. Istoria nu ne-a pistrat numele vreunuia dintre cireurarii dela aceasti
*coali, poate pentruci mitropolia severineanä a avue o existenEä sbuciumatä si vremelnici.
Dintre ucenicii lui Nicodim, ne swat cunoscuEi ciEiva. Vremurile au fost prea pro.
tivnice ca si mai poati da cirturari vesii(i. Dar §coala lui Nicodim cred cä §i-a urmat drumul.
Citre sfirsieul veacului al XV-lea ia flinfi mänistirea Bisirita, care a adipostie in

$tefan Ieromonahul, Vieata Sicirstului Nicodim. Colectia PAmânt vi suflet oltenesc" Craiova, 1935, p. 20
Idem, /bidem, p. 25.
Idem, Ibidem, p. 61.
N. Iorga, Istoria Bisericii Romiine, vol. I, ed. II, p. 50.
Alex. $tefulescu, Mcindstirea Tirmana, ed. III. Casa Bisericii, Bucurevti, 1909, p. 15. vi urm.
N. Cartojan, Lstoria literaturii romdne vechi, vol. I, Bucurevti, 1940, p. 18.

108

www.dacoromanica.ro
zidurile ei o vestiti scoali de slavonie. In biblioteca dela Bistriea s'au gasie mai tarziu o
muleime de manuscrise slavone i grecesti, rod al neostenitei munci carturaresti din scoala
acestei manastiri. Paca ca pana acum, aceastä manistire olteanä nu.si are bad monografia
ei. Am vedea atunci mai limurit ce a insemnat pentru Oltenia scoala slavona din preajma
radei Sf. Grigorie Decapolitul.
Dar limba slavonä a fose si o piedia pentru rispandirea mai largi a cunoasterii
cuvantului scris la noi. Stransä in corsetul strain al slavonismului, cartea era numai in
mana catorva privilegiati.
Adesea acestia erau si vestiEi caligrafi ca protopopul loan Seirbu al Craiovei. Proto.
popul acesta era macedonean din Kratovo. A venit la noi in imprejuräri nestiute, sub
Mihnea Il Turcitul. In 1580 a scris in Craiova un prea frumos Tetraevanghel slavon" 8).
La sfarsitul acestui TeEraevanghel scrie caligraful protopop : Slava si lauda, cinsee si
inchiniciune infra Treime, slavieului marelui Dumnezeu Tal, i Fiului i Sfantului Duh
pururea in vecii vecilor, amin. Acest sane Tetraevanghel a fose scris in tara Ungro.Vlahiei,
in locul Craiova, in zilele Domnului Ion Mihnea Voevod, in anul 7088, luna August, 12
zile. S'a scris de catre noi, cel din urma dintre preoei, protopopul loan Sarbul din locul
Kraeovo, pacatos intre pacatosi, 9) Protopopul Loan a vandut acest Teeraevanghel
lui Parvu logofatul, care la däruit odatä ca alte carei manuscrise maniseirei Crivelnic
de pe Cosustea, in Mehedinti. Inainte de räzboiul actual, manuscrisul Tetraevanghelului
acestuia se gasea in Fruskagora, la manastirea Velika Remeta. Aci fusese däruit de un
Comnen care Il cumparase nu se stie dela cine. Protopopul loan, ,,un real talent deco.
rativ", a impodobit aceasti carte ca frontispicii si initiale, cu ornamente in aur, albastru
rosu"). In 1583 loan Sarbu mai scrie, tot la Craiova, o Evanghelie din porunca Danciului,
mare armas, si Radului post elnicul. Ad a mai scris Loan din Kratovo si pentru
area Gura Motrului. Scrierea lui frumoasi vädeste ca el era un ',colorist vrednic de
amintire, indragostit de flori i vrejuri, dar in special de tonuri proaspete si view).
Dupa doug veacuri de imobilitate slavoni in scris, cartea populara Alexandria, care
a inspirat pe Mihai Viteazul, se traduce pentru prima oard, in graiul nostru, in Oltenia 19).
In Moldova, vechea cronici se scria in slavoneste. Tot in slavoneste se scria pe scurf
cronica munteani, dar la inceputul secolului al XVII.lea, un logofit din serviciul Bu.
zestilor, Teodosie Rudeanu, sode romeine§te poveskea lui Mihai Vodä Viteazul").

Marcel Romanescu, Tetraevanghelul dela Craiova din, 1580 fi a/te ceirti bisericesti, in Arhivele
Olteniei", an XXI, nr. 119-124, lan.-Dec 1942, p. 358.
Ibidem, p. 359-361.
Ibidem, p. 363
Ibidem, p. 365.
N. Iorga, Partea Olteniei in literatura ronuineascel, Arhive/e Olteniei", an. I, nr. 1, 1922, p. 13. N.
Cartojan socoteste cii intáia traducere a Alexandriei in romineste s'ar fi filcut in tinuturile de Nord ale
Ardealuluig. Cc1rti/e pou/are in literatura romaneasca, vol. I, ed. Casei $coalelor, Bucuresti, 1929, p, 216.
N. Iorga, Partea Olteniei in literatura romdneaseei loc: cit. p. 14.

109

www.dacoromanica.ro
 Personalítatea uriasi a lui Míhai 9i faptele sale mirete au gisit admiratori multi.
Grecií, in deosebi, au scris despre faptele viteazului Voevod. intre acedia amíntim
pe vístierul Stavrinos si pe Gheorghe Palamed"). Dar Mihai a avut un cronicar roman
al domniei in persoana lui Teodosie Rudeanu. Oltean dirz sí istet, mina dreapti a Voe.
voduluí, in tímpul lupteí dusi impotriva lui Ieremia Movilä, pe când Mihai pornise cu oastea
si cucereasci Moldova, Teodosie Rudeanu a rimas in Ardeal ca un fel de guvernator al
provincieí de curind cuceritä.
Mihaí se afla la hotarele Moldovei, cind sosiri in Ardeal trimisii impiratului
Germaniei care veniseri si arate Domnului ci nu e bine si porneasci impoiriva Moldovei.
Teodosie Radeanu, care §tia gindurile lui Mihai si cunosfea fírea luí hotiriti, a arestat
pe frimisii imperiali *i i-a 0:tut inchisi pini ce Mihai a cucerít Moldova ; apoi i.a pus
in libertate, cerindu-le iertare pentru necazurile ce li s'au cisunat In Ardeal. Acest om
energic si diplomat a fost cronicarul lui Míhai Viteazul. Dar cronica luí s'a pierdut, din
nefericire. Totusi ii cunoastem cuprinsul dintr'o traducere latíneasci. Rudeanu si-a scris
cronica in limba romini15). Aceasti cronici a fost tradusi in limba poloni de Andrei
Tarnovschi sí din poloni tradusi in latini de Baltazar Walter, amplificati si tipiriti la
G6rliz in Silezia, la anul 1597.
AsEfel, afari de insemnirile moldoveanului Nistor Ureche, cea dintau cronicd nafio-
nald scrisd in lirnba populard, vine din Oltenia 16).
Scoala de cirturirie dela Bistrita olteani a clat cirturari de seami, dintre care putera
aminti pe epíscopul Teofil II al Rdmnicului (1619-1637). El fusese egumen al BistriEei. Pe
camd era episcop la Rimnic, Teofil s'a vidit a fi un mare iubitor al limbii românesti. El
punea si se serie in romineste pe odoarele diruite de el unor biserící, in vremea in care
limba slavoni trona Ina in scaunul ei de stipini 17).
Din indemnul episcopului Teofil, alt cirEurar de seami al Olteníei, Mihail Moxa,
cilugir in ministirea Bistrita, a tradus §i prelucrat cel mai vechiu cronograf cunoscut in
limba romemeascii. Mc:ma a ficut traducerea in anul 1620. Pini acum nu s'a gisit deal un
singur manuscris al Cronografuluí lui Moxa18). Pe scoarta legifurei de lemn a =anus.
crisului cunoscut pini acum, se arati ci acest manuscris a ficut cindva parte din bibli-
oteca ministirii Bistrita. Nu se §tie cum a ajuns in Bucure§ti. De aíci a fost cumpirat
de profesorul rus V. Gregorovici sí se pisEreazi in Muzeul Rumanitov din Moscova.

D. Russo, Studii istorice greco-romdna. Opere postume publicate subt ingrijirea lui Const. Giurescu,
tomul I, Fund. pentru era gi literaturi ,Regele Carol II", Bucurevti, 1939, P. 114 vi 144.
N. Cartojan, Istoría fiteraturii rcmidna vechi, vol I, p. 85, col. II, vi 86, col. I-II.
N Iorga, Parten Otteniei in literatura romdneascit, loc. cit. p. 14.
N. Iorga, Istoria Bisericii Romiinevti, ed. II, vol. 1, p. 250.
D-1 Dr. C. N. Ploppor mi-a spus cA a descoperit o copie a Cronografului luí Moza pe care o va
tiptiri in curind.

110

www.dacoromanica.ro
Dupi o copie ficuti de Gr. Tocilescu, Cronograful a fost tipirit de Ha§deu in Cuvinte
din bear ani19).
SEilul Cronografului e concis, dar traducerea e plinä de vigoare §i uneori pitoreasci=1).
Cronica lui Moxa nu e stiinEifici, savantä, cu note 0 citate, dar are pentru noi o mare
valoare, fiind cea dintcliu istorie universala in limba romaneasca").
Mihail Moxa traduce din slavonesfe 0 Pravda tijuirita la Govora 'in anul 1640, cunos.
cuti §i sub numele de Pravila Mica, din cauza formatului ei mic. Aceasti pravili e tradusi
ordinul 0 cu cheltuiala prea.luminatului Domn Io Mafei Basarab Voevod 0 cu bine.
cuvintarea Prea SfinEitului Arhiepiscop Kyr Teofil, Mitropolit a toati *ara UngroNlahiei").
Domnitorul Matei din Brincovenii Romanatului a fost nu numai un vrednic ziditor
de biserici (un contemporan märturise*fe a Maid a zidit o suti cincizeci de ministiri 0
biserici28), dar §i un iubitor de culturi. Din porunca lui se traduce §i se tipireste Pravila
Meg. Prima carte de drePt care se tiPlire§te in Prile Romiine, este Pravila ace asta tiParita
in Oltenia24).
Tot Moxa a tradus §i un Liturghier, intre anii 1620.1630. Acest Liturghier era in
posesiunea episcopului Ghenadie Eniceanu al Rimnicului. Acum i s'a pierdut urma ").
Daca aceasti informafie este adevirati, curajul olteanului e mare, ci di pe limba romin-
easci Liturghierul. Ar fi al doilea Liturghier ¡mills in rominesie. Inainf ea lui Moxa,
tradusese §i tipärise Coresi o Liturghie.
Cade.se acum si amintim de un alt cirturar °Mean care a triit tot pe vremea lui
Matei Basarab : Mardarie Cozianul.
In anul 1890, Ghenadie, episcopul Rimnicului, a aflat intre cirEile mänistirii Cozia
un manuscris intitulat, Lexicon slavo-romcinesc §i. tdlcuirea numelor`, scris la 1649 de
monalaul Mardarie. La sfir0tul acestui manuscris se gise§te urmitoarea insemnare: ,,Acest
lexicon l-am extras eu mult pticatosul monah Mardarie Pisa; cu Porunca §i binecuvcintarea
peirintelui nostru chir te fan egumenul dela Sfeinta manästire Cozia, unde este hramul Sfanta
Troitii. In zilele binecinstitorului Ion Matheiu Basarabei... la anul 7157'29.
Lexiconul lui Mardarie este intr'adevir un extras din lexiconul slavo.rusesc al lui
Pavel Berinda, iipirit la Kiev in 1627. Deci Mardarie *tia in afari de limba maternä §i

N. Cartojan, /stcrria literaturii yomdne vechi, vol. II, 1942, P. 135, col. I-II, p. 136, col. I-II. In anu
1942 Cronograful lui Moxa a fost retipfirit la Buziiu de profesorii N. Simache 9i Tr. Cristescu.
N. Cartojan, op. cit., p. 136, col. I.
Lucian Predeacu, Un cronicar o/tean : klihad Moxa (Moxalie), art. in ,,Arhivele Olteniei", an. X.
nr. 53, Ian..Febr. 1931 p. 13.
Bianu-Hodol, Bibtiografia romeineascd veche, vol. I, p. 113.
Const. C. Giurescu, /storia Romailor, vol. III, partea I, Fundatia Regabi pentru literaturli 9i anti,
Bucure9ti, 1942, p. 64.
N. Cartojan, Istoria literaturii roman( vechi, vol. II, p. 101, col. I-II.
Lucian Predescu, op. cit., p, 18.
Mardarie Cozianul, Lexicon s/avo-romdnesc 9i talcuirea nume/or, din 1649, publicate de Grigorie Cretu,
Editia Acad. Romane, Buc. 1900, p. 3.

111

www.dacoromanica.ro
límbile slavä si rusi. In unele locuri indreaptä gresell acute de Beranda"). COlugärul
olfean lexícograf are si cunosfinte de gramatici slavä. Nu e un fenomen de stiintä pentru
noi cei de azi, dar penfru vremea lui a fosi un cOrturar de seam5. Trebue sä avem in
vedere ci Mardarie nu sfia prea bine limba slavi, intrucat el trala intrio vreme cand
aceasf5 limbO era in plina decadente).
.
Intre cärfurarii oliení meritä sä fie pomenit si EPiscoPul Ignatie Silrbul al Ramnicului
(1637-1653). Era un om invatat. 5tia slavoneste, turcesfe, greceste si limba persanä, pe
Mini limba romane). Dar nu ne.au ramas dela el decat cafeva acte.
Trebue sä insemnOm aici frumosul rol cOrturäresc pe care La avut in Oltenia manis.
firea Hurez, cfiforia lui Constantin Brancoveanu. Si Hurezul, ca alte manistiri oltene, a
fost nu numai un silas al credintei, ci si un templu al culturii.
Arhimandritul loan, primul egumen al Hurezului (16934726) a ¡recut intai pe la
-
manästirea Campulung. A fost un om activ. Pe langä el s'a ridicat ieromonahul Laurentie
Dimitrieuici, care a frecut la Episcopia Ramnicului ca diorthositor (corector) al cOrtilor ce
se tipireau in tipografia episcopali.
Arhimadritul loan indemnase pe ierodiaconul Dosoftei sä franscrie Viata lui Varlaam
0. Ioasaf, pe care a sfarsif.o la 4 Martie 1700.
loan insusi era un desivarsit calígraf ; pomelnicul Hurezului, terminat la 28 Martie
1699 si pästrat asfizi la Academia Romani, ne aratä cal: de frumos stia sO scrie egumenul
loan").
Vom aminfi acum pe cirfurarul ePiscoP Antim Ivireanu al Ramnicului (1705.1708).
Desi nu era olfean, jar activifatea lui cärturireasc5 s'a desfisurat mai mult in Muntenia
(prin lucrul tipograficesc dela Snagov si Bucuresfi) in trecerea sa pe la Episcopia Ram.
nicului, Antim a dat o desvolfare deosebitä cirfuräriei olfene. 51 el era cunoscator al mai
mulfor limbi: georgian5, greacä, arab5, turcO, slavong si romanä"). Antim era si típograf
vestif. Ca unul care cunosfea binefacerile tiparului, chiar in mull in care a fost ales ePiscoP
la &ironic, a infiintat Prima tiPogratie din acest ora, asezand.o langi scaunul episcopal").
Astfel Episcopul Antim fäcu din orasul Ramnicului, resedinta episcopilor de ad, un focar
de lumina, un centru de cultura religioas5, ceea ce nu fäcuse niciunul din predecesorii
säi infru episcopal:").
In tipografía dela Ramnic scoate la lumina' mai multe cirti : Antologhion... adicel floarea

Ibidem, p. 12.
/bidem, p. 68.
Episcopul Atanasie, /stcnicu/ Eparhiai Rdmnicutui, Tip. Gutenberg, Bucuresti, 1906. p. 41.
I. Ionascu,/storicul Mcineistirii Hurez, art. in Arhivele Olteniei", an. XIV, nr. 79-80 Mai-Dec. 1935, p.303.
Ibidem p. 88.
N, Dobrescu, Antim lvireanu mitroliditul Ungro-V/aldei, Biblioteca SocietiiIii Steaua", nr. 20, Buc.
1910, p. 19.
Episcopul Atanasie, op. cit., p. 91-92.

112

www.dacoromanica.ro
cuvintelor (1705)"), Tomul bucuriei, tipirit in greceste cu cheltuiala lui Dosoftei, patriarlaul
Ierusalimului (1705)), Octoih slavon (1706)86), Slujba Nlisceitoarei de Dumnezeu (1706), text
slavon, 6611 si explicatiile in româneste ca si la Octoih"). To in 1706 tipireste si un
Molitvenic slavo.romin si alte cirti. In toate tipiriturile sale Antim Ivireanu se videste
a fi un mare arturar, feolog invätai, sfilisi de mAna infila, lucruri cistigate nu atit prin
studii speciale si sistematice, cif prin minunatele sale calititi sufletesti si prin marea lui
sirguinti si dragoste de munci"). Dumnezeu 11 impodobise si cu alte daruri bogate: era
caligraf, xilograf, desenator, picor. Pe lingi acestea era un desivirsit tipograf. Trecerea
lui Antim pela Episcopia Rimnicului a ficut ca si Oltenia si se impirtiseasci din bine.
facerile acestor podoabe cirturiresti ale sale.
In locul lui Antim Ivireanu, e ales episcop la Rimnic Damaschin (1708.1725), fost
episcop al Buziului. 5i Damaschin a (ost un cirturar de seami. Dar nenorocirea a ficut
ca tocmai in vremea pistoriei sale, Oltenia si cadi sub stipinirea Austriacilor (1718-1739).
in 1719, episcopul Damaschin, impreuni cu citiva egumeni, a adresat Chesaricestei Admi.
nistratii un memoriu prin care cerea intre alEele ca EPiscoPia Rtimnicului sa fie ridicatcl la
rangul de MitroPolie, pe temei cä a existat in Oltenia o MitroPolie, §i. anume in Partite Seve-
rinului").
Tot prin acest memoriu, Damaschin cerca infiintarea a doui scoli: una romineasci
la Rimnic, sub obliduirea episcopului, si alta latineasci la Craiova, sub ingrijirea Admi.
stratiei Austriacilor si a boierilor. Damaschin este sou:pile un mare cirturar, mai ales
pentruci el a tilmicit cirtile noastre de ritual cu stil si graiu luminatu. Precum insusi
spune, vizind ci Rominii stau in biserici firi a intelege ce se citeste §i ce se cânt5, s'a
hotirit la 1715 ,,din indemn Dumnezeesc cu multi osteneali... a preface cirtile din limba
greceasci si slavoneasci in limba noastri simpli si a le da la lumini""). Pini la el erau
traduse si folosite in bisericile noastre urmitoarele cirti de ritual : Evanghelia, Apostolul,
Liturghia, Psaltirea, Ceaslovul si Octoihul Mic. Damaschin traduce toate celelalte cirti
de slujbi bisericeasci: Tipicul, Molitvelnicul, Triodul, Penticostarul, Mine ele, Catavasierul §i
Antologhionul. Tot el a mai tradus si APocaliPsul Sf. loan Bogoslovul, Tilcul Evangheliilor
al lui Teofilact Bulgarul, un Catehismw §i Inveitatura desPre §ate taine"). Toate aceste
tilmiciri au fost acute de Damaschin intr'o frumoasi limbi romineasc.i. Dar picat ci nu
s'au eutui tipiri. La Buziu, Damaschin tipirise APostolul; la Rimnic, in anul 1724,
Inviifcitura despre §apte taine. Celelalte cirti au rämas in manuscris din cauzi ci Austriacii

Bianu-Hodos Bildiografia romiineasca veche, vol. I, p. 462.

Ibidem, 463-464.
/bidem, p. 467.
Ibidem, p. 467.
Episcopul Atanasie, Istoricu/ Eparhiei Rdmnicului, p. 89.
N. Dobrescu, Istoria Bisericii Romcine din 0/tenia. Editiunea Academiei Romfine, Bucuresti, 1906 p. 20,
Al. Lapedatu, Damaschin Episcopu/.
Episcopul Atanasie, 01). cit., p. 122.

113

www.dacoromanica.ro
nu ingiduiau si se tipireasci vre.o caree pina nu vedeau manuscrisul si nu ingiduiau ca
aceste cirfi, odati tipirite, si se rispindeasci si in Ardeal si Banat. La aceste serioase
piedici puse in calea miscirii liferare pe care Damaschin voia s'o intreprindi in Oltenia,
se adiuga si lipsa de bank"). Totusi in tn-emea lui Damaschin s'a introdus limba romineascei
in Biserica olteancl.
Dintre urmasii luí Damaschín pe scaunul episcopal dela kimnic, merifi si fie trecuti
intre iubitorii de caree : Inochentie (1728.1735), Clement (1735.1749) si Grigorie Socoteanu
(1749.1764). Tofi erau ucenici, direct sau indirect, ai episcopului Damaschin. In vremea
lor fipografia dela Ramnic n'a incetat si dea la iveali cirfi de slujbi sau de zidire
duhovniceasci"). Típografia Pimnicului avea mesferi tipografi vestiti. Doi dintre ei aunt
chemafi in 1765 la Blaj, pentru a tipiri o Evanghelie si alte cirti. Ei sunt: Petre Rdmni-
ceanul Papa-Vici si loan Rdmniceanul44).
Dintre cilugirii olteni se ridici, in prima jumitate a secolului al XVIII.lea, un poet.
Este Ghenadie Cozianul, care oate fi socotit cel dintdiu poet romcin popular, incerand a
gisi in poezie un mofiv nou penfru adevirurile morale ale crestinismului.
Cu legifimi mindrie trebue si amintim aici si pe oiscou/ Chesarie al Rdmnicului
(vicar 1771 episcop 1773.1780). Se cilugirise in mitropolia din Bucuresti. Cunostea
limbile : greacg, latini si francezi. A fost unul din cei mai invifafi episcopí ai Ramnicului.
Tipografia râmniceani a scos de sub teascuri, in vremea lui, multe cirfi : Octoihul in 1776;
Triodul in 1777; Ceaslouul in 1779 sí 1781; Psaltirea in 1779. Dar lucrarea de cdPetenie a
ePiscoPului Chesarie este talmeicirea Mineelor §i tiPärirea lor. El a folosit poate si fraducerea
ficufi de episcopul Damaschin, dar a dat textului un stil mai limpede. Chesarie a típirit
numai Mineele pe lunile Septemvrie.Februarie, si moartea la surprins in mijlocul lucrului.
In prefafa Mineiului pe luna Octombrie, tipirit in 1776, Chesarie scríe frumos despre
dragostea ce are pentru obsfe, cuvinte care ne arati mai bine de unde pornea toati rivna
cirturireasci a lui :... ,,Ci mai mult cinsfesc folosul de obste decg risuflarea ce.mi fine
viiata, a ciriia toate puterile duhovnicesfi si trupesti sfint infinse in armonie ca niste
coarde, Ca oricind le va mica degetele obstii sint gata a face glasul ce iaste plicut la
dragoste tuturor46).
Ca un ierarh iubifor de culturS, Chesarie a infiinfat doui scoli : una la Bucuresti, cu
dascil de invgituri româneasci in Metohul 40 de Mucenici al Episcopiei si alfa in Metohul
Obedeanu din Craiova, cu un dascil de slavonie sí unul de greceasci 46).
Figura luí Chesarie e una din cele maí luminoase figuri din galeria episcopilor de
N. Dobrescu, oP. cit., p. 59-60.
Pr. I. Popescu-Cilieni, Pe firul istoric a/ Mitropo/iei 0/teniei, Tipografia Sf. Mitropolii-Craiova,
1941, p. 24-27.
Bianu-Hodoq, BibUografia romciveasccl veche, vol. II, p. 164, 170 qi 172.
44 bis) N. Iorga. Partea 0/teniei in literatura rovIdneasccl, Arhivele Olteniei, an. I, nr, 1, 1922, p. 15.
'bide»), p. 216.
Episcopul Atanasie, Istoricu/ Eparbiei licimnicu/ui, p, 150.

114

www.dacoromanica.ro
Ramnic. Pretuirea pe care o avea Chesarie din parea contemporanilor sii ne-o aran in.
semnarea ficuti de un negustor in anul 1780 : Ccit va sta Tara Romdneascei, arhiereu ca
Chesarie nu va mai doberndi"47).
urrnasul lui Chesarie este un cirturar de seami. Acesta este ePiscopul Fdaret
(1780.1792). Era grec. Dar originea luí nu 1.a impiedecat sä fíe un ierarh vrednic al Rana.
nícului, mai ales calad avea un inainfas ca episcopul Chesarie dela care mostenea o avala.
tan activitate cirturireasci. El a continuat tipirírea Mineelor pe Martie.August. In afari
de Minee, Filaret a mai 61)k-A : Liturghia, in 1780 ; Cazania, in 1781 ; Triodul, in 1782;
Pude filosofesti, in 1783 ; Ceaslov, in 1783 ; SinoPsis, in 1784 si alte multe cirti. Mai amintim
numai Cramatica lui Ianache Vaceirescu, tipariii la Rimnic in 1787 si dedican episcopului
Filaret ").
Episcopul Filaret avea i darul poeziei. In cartea lui Manolache Persiano, intitulan
Fairteie vitejesti ale /ui Mavrogheni, tipiriti greceste la Bucuresti in 1789, sunt i versuri
compuse de Filaret").
In truda sa arturäreasci episcopul Filaret a avut un bur, ajutor, ca i Chesarie,
Rafail, ieromonahul dela Hurez. El era diorthositorul tipografiei rimnicene, in locul celuilalt
hurezan, Lavrentie. Dupä douizeci de ani de trudi cirturäreasa, Rafail s'a retras la Hurez
unde a ajuns egumen. Aci avea o frumoasi bibliotecä personará. Era adept inflichat al
lui Paisie Velicicovschi, sub ascultarea cäruia fusese. Intre manuscrisele i tipäriturile din
biblioteca lui erau, multe privitoare la viaia de obste a cilugärilor. Alituri de Varlaam
loasaf era si cealalti carte populari, Istoria Troadei. Pentru munca de traducitor folosea
un Lexicon greco.romin. Avea si o gramatici romaneasci, desigur a luí Vácirescu. Cu
drept cuvint s'a spus de curind ci Rafail era un cirturar distins ").
Ministirea Hurez se mentine si acum la un nivel cultural ridicat. In anul 1791,
biblioteca Hurezului avea 382 cirti de teologie, literaturi, ascetici, scrise in diferite limbi :
romini, greaci, latini, slavi, greco.arabä, greco.latíni, arabä, nemteasci").
Trebuia si amintim, cana am vorbit de episcopul Filaret, ci el si.a apropiat pe
cirturarii Naum Rdmniceanul i Dionisie Eclisiarhul. Pe Naum il cilugiri ficu diacon
al siu, lar pe Dionísie îl intrebuinta ca scriitor de casi. In aceasti calitate Dionisie
Eclisiarhul a scris, cu slovi frumoasä si cu podoabe, cele trei mari condici ale Episcopiei,
in care a trecut pe sectii si in ordine cronologici, toate documentele episcopiei U)
La Episcopia Rimnicului. Dionisie a indeplinit i slujba de eclisiarh, de unde i.a
rimas sí numele. El a mers apoi la diferite ministiri, scriínd cu slova lui atit de cunas.

N. lorga, Istoria Bisevicii Romdnesti, ed II, vol, II, p. 145.

Bianu-Hodos, Bib/iografta romcineascii t'eche. vol. II, p. 318.
Ibidem, p. 34.
I. Ionascu, Istoricul Mdraistirii Huna, Arhivele Olteniei", an. XIV, nr. 79-82, Mai-Dec., 1935, p. 308 310,
Ibidem, p. 341.
Episcopul Atanasie, Istoricul EParhiei Rcímnicu/ui, p. 153-154.

115

www.dacoromanica.ro
cuti si frumoasi, multe condici ale sfintelor licasuri. In 1796, Dionisie arati, in prefafa la
Condica ministirii Govora "), cite alee condici mai scrisese !Alai in acel an, ,,preficind
si noaptea In zi" : trei condici ale Episcopiei Rimnicului, doui ale ministirii Tismana,
doui ale ministirii Bistrifa, una a ministirii Strehaia, una a Sadovei, a Jitianului, a Ar.
notei, Cotrocenilor, Bucovifului, a schitului Micsani"), In anul 1820 a scris a douizeci si
*easea condici, Condica ministirii Obedeanu. In afari de condici, Dionisie a scris si multe
pomelnice"), unele ale bisericilor din Craiova ").
Dar Dionisie Eclesiarhul n'a fost numai un copist sau un caligraf. El s'a incumetat
si scrie si istorie, cid dela el ne.a rimas Cronograful Tetriti Romcine§ti. Aceasti carte a fost
scrisi de Dionisie la Craiova, cu incepere dela anul 1814, si a lucrat la ea pini la sfirsitul
vie¡ii"). Cronograful continui cronica lui Mihai Cantacuzino, povestind evenimente istorice
petrecute intre anii 1764.1819"). Dionisie era un om umblat pentru vremea lui. A cilitorit
(de nevoie) in Ardeal si Banat. A fost *i la Buda. El tia bine limba slavoni. A tradus
citeva sute de documente din aceasti limbi. Cuno§tea *i ceva rusi, greaci, pufini turci.
Pentru bogália informa(iilor si frumusefea si naturalefea stilului, Cronograf-ul lui
Dionisie Eclisiarhul este un izvor principal pentru cunoasterea ultimelor decenii ale epocei
fanariote"). Opera lui se citeste si azi cu plicere §i interes. Spre deosebire de Mihail
Moxa, Dionisie Edisiarhul este original. Cronograful lui nu este o traducere, ci o operi
originará. Opera lui Dionisie Eclisiarhul are un stil vioiu si natural. Daci n'ar avea in ea
atita arhaisme si cuvinte striine, s'ar putea citi cu u*urinfi de oricine.
Dionisie a fost *i. dascil de slavonie, poate la vreo scoali din Craiova").
Odati cu sfir*itul secolului XVIII, scoala de cirturirie dela Pimnicu.Vilcii pierde
din insemnitate. Episcopii Nectarie si Galaction nu mai tipiresc asa cum au tipirit inain.
tasii lor. Tipografia rimniceani decade in a*a hal, incit in 1824 avea numai citeva zeci de
kg. ,,oci" de litere si nu mai lucra nimic. Treptat centrul de greutate al cirtuririei oltene
se muti dela Rimnic la Craiova.
Intre cirturarii craioveni trebuie si amintim pe profesorul Stanciu Cdpatineanu. A
fost numit profesor si inspector la Scoala Centrali din Craiova in arad 1826 *i a func¡ionat

Ion Vfirtosu, Date noi despre Dionisie Edisiarhu/, in Biserica OrtodoxA" Rominti, an. LV. 1937,
p. 336-346,
Pt. I. Popescu-Cilieni, Dionisie Ec/isiarhul /a mdmistirea Gouora, Arhivele Olteniei", an. XX, nr. 113.118.
Ian.-Dec. 1941, p. 56.
Dr. C. S. Nicolaescu-Plopsor, Cronograful rcirii Romdnqti, scris de Dionisie Eclisiarhul, Colectia
PAmint si suflet Oltenesc", Craiova, 1934, p. XV-XVI.
Pr. D. Biilasa, Alte manuscrise ate lui Dionisie Eclisiarhul, ed. Revistei ,Oltenia", Craiova 1941.
Dr. C. S. N.-Plopsor, op. cit , p. XI.
Idem, Ibidem,
I. Donat, Dionisie Eclesiarhul, Constattiri fi obsematii noi, ,,Arhivele Olteniei", an. XII, nr. 74-76,
1934, p. 301.
Ibídem, p. 293,

116

www.dacoromanica.ro
la aceasfi scoali pini In anul 183769. El nu s'a multumit si fíe un simplu profesor, ci a
fost si un cirEurar. A tipirit mai multe cirti: Biblioteca desfacItoare ipliná de invatáturä,
tradusi din frantuzeste i tipirifi in 1830. Nu se stie sigur unde a fost tipiriti, dar e
probabil ci la Craiova Tot in anul 1830 a mai fipárit doui cirfi Mitologhie 68) *1 Mi-
rimea Romanilor 64) de Montesquieu. Si acesfe cirti se socotesc a fi tipirife la Craiova.
In anul 1837 a plecaf din invitiminf si a fost numit judecitor al judefului Válcea,
slujbi pe care a indeplinit.o vreme de aproape cinci ani. A fost in 1844 In comisia cata-
graficeasci a judetului Gorj, In 1847 din nou judecifor la Vâlcea, lar la 15 Septemvrie
1848 a murit. Dupi rnoarfea lui, socia viduvi, slugereasa Marghioala, se lupia cu greutitile
cresterii celor pafru copii, doi biieti i doui fete 66)
Un cirturar de seami este si alE profesor craiovean Grigorie Plepiartu. Poate pentru
unii necunoscitori, Gr. Plesoianu, ca i Cipitineanu, nu e mai mult de cit un mirunt
dascil de provincie, dar penfru Olfenia i pentru cultura romaneasci, In general, el este
mai mulf decif un neInsemnat profesor.
Plesoianu a fost elevul lui Eliad, impreuni cu Stanciu Cipitineanu66). In anul
1826-27 e numit dascil la Craiova, odati cu redeschiderea scoalei craiovene, in haini
nationali, la ministirea Obedeanu 67).
In anul 1832 a pirisif scoala din Craiova, care din 1831 se mutase la Madona, §i a
volt si intre In armati, dar n'a reusit. De aceea s'a miras la Cerne¡i, unde a fost numit
profesor in 1833. In 1836 Plesoianu a demisionat din Invitimint si In locul lui a venit
Ion Maiorescu. Plesoianu a devenit apoi un inginer hofarnic Loarte ciutat.
Cit a fost profesor el Infelese ci profesoraful este un aposfolat ce nu se poate mar.
gini la clase" 68) De aceea Plesoianu a scris i fipirit mulf. InEre cirtile tipirite de el
avem Abetedar greco-romdri, 1825; Abetedar inlesnitor pentru intulfcltura copiilor, 1828; Abe-
cedor francezo-romdnesc, 1829 69), probabil fipirif In Craiova. In prefata acestui abecedar,
scrie lucruri frumoase privifoare la gusful cifirii si al invititurii care frebue format din
Pentru actualitatea acestor ginduri, le copiem aici : Eu stiuspune Plesoiantz
ci fiescine care poafe face ceva pentru luminarea neamului, are pofta aceia d'a face
bical un lucru mai mare, si penfru birbati, cind o face. Aceasti ambitie i eu o am, nu
figiduesc; dar m'ara socotit ci de vom tinca multi vreme de pirerea asta si de nu va

C. N. Mateescu, Insemnetr( despre profescrrul craiouean Stan.ciu CaPcitineanu, Arhivele Olteniei", an. IV,
nr. 21-22, Sept.-Dec. 1925, p. 490.
Bianu-Hodo§-Simionescu, Bib/iografia romcineascä veche, vol. III, p. 681.
Ibidens, p. 683,
Ibidem, p. 692.
C. N. Mateescu, op, cit.. p. 490.
N. Bfinescu, Un clascia uitat ; Gr. Piefoianu. Analele Academiei Romine, Seria II, t. XXXVI, p.339-341.
Ibidem, p. 347.
Ibidem, p. 348.
Bianu-HodoQ Simionescu, Bibliografia romaneascd veche, vol. III, P. 649.

117

www.dacoromanica.ro
face nestine lucruri pentru copii, in zadar va face pentiu bärbali, Tic' bärbalii lrebue fä.
cuti din copii, si cel ce n'a cdftigat gustul citirii s'a/ inveiteiturii Ericá de mic, =kat crar geisi
ale mai frumoase fi ePistimonicesti ceirti, el nici cá se uitei la ele" "). Grigorie Plesoianu mai
tipäreste Aneta si Luben, traducere dupi Marmontel, in 1829; Gramatica romcirteascein) Cra.
iova, 1829 ; Caligrage, tipäritä la Sibiu 182972); Gramatica frantuzeascei , tradusi dupi FOUT -
nier si tipäritä in 1830, probabil la Bucuresti, unde fugise din cauza molimei 79); Dialoguri
francezo-romeine, Craiova, 1830 74) ; IntdmPlärile lui Telemah, 1831; Calendar pe anul 1834;
Genoveua de Brabant, 1838, si alte cirti.
Tot oltean a fost si invitatul Petrache Poenaru. Se näscuse in 1799, la Benesti.Vilcea.
Era fiul vistierului Constantin Poenaru din Craiova. A invätat carte in casa tatilui säu,
cu un clascil grec, si apoi a continuat invitätura la scoala Obedeanu din Craiova. Dupä
recomandatia episcopului Galaction al Ramnicului este numit, in 1819, dascil de greceste
la Bucuresti, in locul lui Eufrosin Poteca fruís pentru studii in striinitate. In 1821 e
secretarul lui Tudor din Vlidimir 75). In 1822 Poena,ru merge la studii In Viena. LIrmeazi
Politehnica. In 1825 este fruís pentru completarea studiilor la Paris. In 1827 a obtinut
un brevet de inventie pe cinci ani, pentru un condei portiret, firä sfirsit, alimentindu.se
insus cu cernealä" 76) De la Paris Poenaru trece in Anglia, insircinat si studieze minele.
Se intoarce in tall, in 1832, si este numit de Kiseleff director al eforiei scoalelor si tot.
odati provizor" al Colegiului dela Sf. Saya, in locul lui Eufrosin Poteca. A colaborat
la alcituirea legii invitämântului din 1833. De atunci a fost sprijinul constant al carac.
terului rominesc al invätimintului" 77). Daloritä lui Poenaru si altora dar mai ales lui
se pun bazele invätimintului universitar 78). Luptä pentru organizarea scoalelor sitesti.
Intre anii 1835-1838 s'a ocupat cu proectele pentru clidirea scolii de stat din Craiova 79).
Ni s'au pästrat si stiri despre o inspectie pe care Poenaru a ficut.o la aceasti scoalä
In 1836 90),
La 1840, Poenaru traduce Elementele de algebrá ale lui Apeltauer, si impreunä cu Flo.
rían Aaron si Gh. Hill, publici un Vocabular francez-romiir 89. Nu inceteazi deloc lucrul
siu pentru scoalä. Pentru toate merit ele sale, Academia Romani I.a ales membru al ei in
anul 1870. A murit in 1875 92).
Ibidem, p. 649.
Ibidem, p. 658.
lbidem, p. 659.
Ibidem, p. 688.
Ibidem, p. 701.
loan C Filitti SCTiSOTi inedite ale /ui Fetrache Poenaru, privitoare /a Institutu/ Lazaro-Otetelipanu din
Craiova, Arhivele 0/teniei", an. XIII, nr. 74-76, Iulie-Dec. 1934. p. 266-267.
Ibidem, p. 270.
Dillon.
N. lorga, Istoria inveitämdntului rorminesc, Editura Casei coalelor, Bucurepti 1928, p. 200.
Filitti op cit., p 272.
Ploppor, insemneiri din trecutul Craiovei, Arhivele Olteniei", an. II, nr. 5, Ian.-Feb. 1923, p. 52-56.
Filitti, op. cit., p. 272.
Ibidem, p. 273.

118

www.dacoromanica.ro
 Venim acum din nou la un profesor craiovean, loan Maicrrescu. S'a niscut in A.rdeal
studiile si le-a ficut la Pesta si Viena. Se pregitise pentru preotie, dar a ezitat si faci
acest pas, si a ¡recut in Tara Romineasci. A fose numit profesor la scoala din Cerneti.
Datoriti muncii desfisurate ad, este ¡recut la 5coala Centrali din Craiova, in anul 1837,
ca profesor si inspector 85). Era numii in locul lui Stanciu Cipitineanu. A muncit ad cu
frumoase roade, dar a avut si .nepliceri multe. Sub Ion Maiorescu s'a clidit vechiul local
al liceului din Craiova, inceput In 1836 81. Dupi o activitate deosebiti in Capitala Ba-
ngor, Maiorescu este destituit in 1842 pentru motive politice. Dar el a fosi ciliuzit de curate si
calde ginduri patriotice. Voind si arfe cat de importan este rolul scoalei pentru ridicarea
Paf riel, Maiorescu spunea lucruri care socotim c este potrivit si le amintim aici : ,,Toti cari-i
calciim Pe Pcimcintul ei (adicei al Pattie° i ne hranim din buncitcitile ei suntem datori a aduce
la skintul altar aur, argint sau ger, gegare dupä Putinta sa. Pietre nePrefuite pune pe acest
altar acela care dei Patriei prunci bine crescufi" 85).
Chiar in anul in care e alungat din Craiova si din Muntenia, Ion Maiorescu e chemat
la Iasi si numit profesor la Academia Mihiileani. Totusi el nu putea uita Craiova. Intr'o
scrisoare pe care o trimite vornicului Gh. Otetelisanu, in 1842, iati ce spune: ,,Imi vine
Loarte greu a mi despizii de o iari in care am fosi hotirit si mi ingrop ; mima nu se
poate deslipi, i asi dori ca, cel pu¡in, cenusa mea si se odihneasci la Craiova... Oamenii
mi iubesc i aici si mi preiuiesc, dar eu nu poci uita pe Craiova, mai cu searni acum and
i se deschide un viitor asa de frumos1158). Iati legiturile sufletesti ale lui Ion Maiorescu
cu Craiova i Oltenia.
Oltean prin slujba sa este i Eufrosin Poteca. El se niscuse la 1785, in satul Nucsoara,
din vechiul judet Sicuieni. A urmat cursurile scoalei grecesti din Bucuresti. Atras de
viata cilugireasci, el merge la ministirea Neami, leaginul paisianismului. Ad se cilugi.
reste, poate in 1806. In 1813 este hirotonisit ieromonah pentru paraclisul Mitropoliei din
Bucuresti. Acum incepe din nou si urmeze cursurile Academiei grecesti. E nuznit apoi
profesor la aceasti Academie. In 1818 trece la Scoala romineasci dela Sf. Saya. In 1828,
cand scoala e inchisi din cauza ocupatiei rusesti, Poteca merge la Buda pentru a tipiri
cursurile sale de filosofie. Intorcandu-se in tari, Kiseleff il scoate din slujba scoalei din
pricina ,,virstei lui Inaintate. Drept risplati pentru serviciile aduse scoalei, e numit egu-
men al manistirii Gura Motrului-Mehedinii. A reparat aceasti manistire si a triii In ea
26 de ani, aclici pini in anul 1858, and a murit §i a fost ingropat acolo 57).
N. BAnescu oi V MihAilescu, Ion Maiorescu. Scrim comemorativel cu brilejui centenaru/ui na§terii lui
1811-191/. Bucure9ti, 1912, p. VI-VII.
C. D. Fortuneecu, Un %whit& dasca croiovean: G. M. Fontanin, Arhivele Olteniei", an XII, Sept.-Dec,
1933, p. 316.
N. BAnescu ei V. MihAilescu, op. cit., p. VIII.
N. BAnescu i V. MihAilescu, op. cit., p. 410,
Gh. L Moieescu, Cei dint& bursieri ai lui Eufrosin Poteca la Colegiul National din Bucurefti. Editura
Seminarului de letona Bieericii Ron:line de la Fac. de Teologie din Bucuretsti, nr. 8, 1933, p. 4-8.

119

www.dacoromanica.ro
 In 1818, Pofeca a fipärif la Buda o caree de scoali tradusä din greceste, care dupä
Bucoavnä numai decaf frebuie
si se dea in mainile copiilor",
infifulaiä Mai inainte Mire
sPre Dumnezeu 88).
In 1828 fipiresie Cuvinte
Panighyrice moralnice, in ti.
pografia 5f. Mitropolii 89). Be-
mentele de filosofie,logicei si dial
suni fipärife la Buda, in 1829.
Era o traducere din greceste
a cirfii lui Heineccius. In pre.
fan, Poteca spune cä ,,aceasiä
filosoficeascä caree [e] cea din-
tau In felul acesta din scoala
noastrei, talmacitä tiparitei in
limbo teírii noastre, care e cea
mai frumoasei Pentru noi" 90)
Tot din greceste traduce mai
farziu Obiceiurile israilitenilor
si ale crestinilor. O fipiresfe
In 1845.
Langä zidul de Miazà.Zi
EUFROSEN POTECA
al raanästirii Moiru e morman.
tul lui Eufrosin Poteca, acoperit Cu o piafrä de marmori albà. Inscriptia de pe piafri
e atribula lui loan Eliade Riclulescu:

,,Aici cu truPul zace Efrosin Cuviosul

Cu sufletul In ceruri, Cu mintea in cele scrise
Cu numele in §coalei, In mima junimei.
Te bucurli Efrosin : Potecile virtutii
,,Inguste sPinoase ftiu§i a le strclbate.
Ai onorat viata de Preot, de Profesor
D'aPostol a lui Hrist.

Bianu.Hodog-Simionescu,Bibliografia omaneascli veche, vol. III, p. 218.

Ibidem, p. 517.
Ibidem, p. 629.

120

www.dacoromanica.ro
 Tesut In atelierele
ligei Nationale a Femeilor Gorjene
dupe'. modele create de D-na Arethie Tqtarescu

1411 ' ¡la tO, OM' "

tb?

I!
' 111111111'111 fff

COVOR NOU OLTENESC

IN MUZEUL ALEXANDRU STEFULESCU

Reprodus In Rotogravurel quatrochromie

dup5 un procedeu special in atelierele Din Albumul Covorul Oltenesc"
Scrisul Romeinesc" Craiova Al. Tzigara Samurca

www.dacoromanica.ro
 Arhimandritul Eufrosin Poteca, niscut la anul 1786, incetat din viati la 1858, fiind
egumen al acestii manistiri Gura Motrului" 91).
Dei Eufrosin Poteca n'a putut si urce, in viatO, decat l'alai la postul de egumen
al manistirii Motru, pentru munca sa desfisurati in scoala romaneasci, si pentru patrio.
tismul siu luminat, este socotit unul dintre priceputii indrumOtori aí tineretului, in prima
jumitate a veaculuí al XIX.lea 99.
Intre profesorii cOrturari ai Craiovei se distinge G. M. Fontanin. El este numit in
1851 ,,inspector al scoalelor din Craiova" sí profesor al Colegiului local. Se niscuse la
Brasov. Tatil siu era originar din satul Izvoarele (Fantanele) Dambovita. Numele lui Fon.
tanin ii vine de la numele satului lui de origine, latinizat: in loc si.i spuna Izvorunu, i
s'a zis Fontaninu "). A fost director al liceului Carol vreme de 30 ani. Profesor de latini.
Ficea cursuri sayal:líe. Era stimat de contemporani si temut de elevi. In semn de pretuire
pentru eruditia lui, Academia Romani La ales membru al ei in 1870, dar el a refuzat
aceasti onoare. In 1879 este din nou ales. A murit in 1886. in 1855 el tipirise Cursu
elementariu de geografia fizica $i matematictr, in Bucuresti. Fontanin este fondatorul revis.
tei Vocea romdna", organu allu clubului profesorale din Craiova", primul numir fiind din
1880, Iunie 5.
Un d'istins avocat si scriitor craiovean a fost Emanoil Chinezu. A fost si membru al
Curta de Apel din Craiova, deputat de Dolj si primar al Craiovei. In anul 1854, cand
Rusii au ocupat tara, Chinezu era pe fati contra lor. De aceea a fost exilat doi ani in
Siberia, de unde a scipat fugind. A scrís 16 volume si brosuri din care amintim ; Consti-
tutiunea RomdnieL reintegratä (1857) ; Revolutiunea din anul 1848 a Romilnilor dela Dundre
(1859); Studii politice asura Rornaniei (1866); ultima sa lucrare a fost Lettre d'un Paysan
du Danube a un Russe (Paris, 1878). A colaborat la multe reviste. Toate lucrärile luí
Manache Chinezu sunt adanc cugetate si bine scrise").
Intre cOrturarii olteni se aseazi la loc de cinste si Che orghe Chitu. Era fiu de craio.
vean. Profesor de limbile ciasice sí drept. Studiase la Viena. In 1857 a fondat in Craiova
ziarul Vocea Oltului. A intrat in magistratura si apoi a rämas avocat, apirand adesea firi
bani pe ceí sOraci. Gheorghe Chitu a fost cel dintaiu primar al Craiovei. In 1866 a fost
numit Ministru de Culte. In literaturi sí stiinti s'a distins colaborand la Cuvinte din
bätrdni a lui Hasdeu") si la Columna lui Traían"). In aceasti din urmi revisa' a scris

General P. V. Nfisturel, Biserici, mtineistiri, vi schituri din O/tenia. Revista de istorie, arheologie vi
filologie, vol. XIV, 1914, P. 95.
cf. Gh. I. Moisescu, op. cit., p. 9.
C. D. Fortunescu, Un vechiu dascal craiovean: C. M. Fontanin, ,,Arhivele Olteniei", an XII, nr. 69-70,
Sept.-Dec. 1933, p. 320 vi urm.
Aurel Mircea, Manache Kineau, Arhivele Olteniei", an VIII, nr. 41-42 Ian.-April. 1929, p. 17-33.
Dem. D. Stoenescu, Emanoil Kineau, Arhivele Olteniei", an. II, nr. 6, Mart.-Aprilie, 1923, p. 136-137,
C. Ciocazan. Ch. Chitu. Arhivele Olteniei", an. I. nr, 1, 1922, p. 41-45
N. Dobrescu, Istoria Bisericii Romana, curs litografiat (1907-1908), p. 49.

9 S5ptgma a Olteniel 121

www.dacoromanica.ro
articolul: Cuvintele cre§tine in liraa roman& Note flologice (1882). Tocilescu a editatun
volum din opera lui Gh. Chitu97). Chitu a scris i poezii. Revolutiunea romerrui dela 1821
a lui C. D. Aricescu a fose tipiriti in 1874 de Gh. Chieu, fost prieten de scoalä cu
autorul. Cartea a apärut la Craiova in editura tipografiei române Ch. Chitu §i I. Theodo.
rian"). Chi¡u a intemeiat 5coala de Comer t din Craiova, azi liceul Comercial care-i poara
numele. Craiovenii au volt ridice o statue si s'o puni in fata biserici 5f. Arhangheli,
unde este statuia luí Traían Demeerescu.
In veacul al XIX-lea, pe scaunul episcopal dela Rimnic nu mai sunt ierarhi care si
covirseasci pe contemporani prin cultura lor, in afarä de episcopul Ghenadie Enaceanu
(1886-1898). Inaintea lui, episcopul Calink a trait viati curatä, de evlavie adeväratä. De
aceea lumea il socotea san.
Ghenadie Enäceanu fusese decan al Faculatii de Teologie. Era om foarte invieat.
Cunostea, in afarä de alte limbi, si limba rus ä greacä, pentrucä ii fäcuse studiile la
Kiev si Halchi. A fose redactor al pretioasei reviste biserice*ti Biserica Ortodoxa Romeincl,
dela aparitia ei (1874), pini la 1886, cand a fost ales episcop. A scris mult. Din vechea
colec(ie a acestei reviste, nu e numär in care sä nu fi scris Ghenadie Enäceanu. Dintre
numeroasele i valoroasele sale lucräri amintim: Istoria filoso fiei, 2 volume; Condica Sidra&
a MitroPoliei Ungro-Vlahiei; Biserica Sf. Nicolae (Gclnescu) din Craiova; Iconografia; O utizitcl
canonica. in 1889; Vizitele canonice din 1890-1891, etc. In aceste douä lucräri din urmä a
cules tot ce a gisit demn de insemnat din bisericile noastre oltene pisanii, icoane vechi,
ve§minte, odoare etc. Sunt cirti de mare valoare istorici pentru Oltenia. Episcopul Enä.
ceanu a avue o bogatä bibliotec5 din care a däruit Internatului Teologic din Bucuresti
Colectia Migne P. G. Documentele, manuscrisele si bibliofeca sa au intrat in posesiunea
Academiei Române"). Documentele sfrinse de episcopul Ghenadie formeazä acolo un
principal lo t de documente privitoare la Oltenia.
Urmasul luí Enäceanu intru episcopat, Atanasie Mironescu (1898.1909) i.a legat
numele de o valoroasä lucrare, Istoricul EParhiei Ramnicului, tipäriti in 1906 in colaborare
cu mai mulei preoti. To el a tradus din 1. germanä Istoria BiseTicii Universale de Eusebiu
Popovici, in patru volume (1925-1928). Mironescu a fose i mitroplit primat al Romaniei.
Intre clericii invätati dela sarsitul sec. XIX trebue si amintim si pe Preotul Bränescu,
profesor la liceul Carol din Craiova, lupator curajos pentru ca si preotii sä aibä dreptul
a pinta pilärie (panä atunci purtau poicap sau eiciulä). A suferit mult din cauza aceasea.
A fose inläturat dela biserica Madona si era gata sä fie da t afarä din invkämânt. dar ba
apärat Gheorghe Chitu. Dela preotul Bränescu au rämas cateva manuale didactice
ateva cärei cu cuprins moral. Era foarte iubit si apreciat de scolarii säi.

Arhivele Olteniei ', an. I, nr 1. p. 67 notti.

Emil Virtosu, Autobiografía /ui C. a Aricescu, Arhivele Olteniei", XIV, nr. 79-82, 1935, p. 265.
Episcopul Atanasie, Istoricul Eparhiet Rdmnicului, p. 170-174.

122

www.dacoromanica.ro
 Tot la liceul Carol era profesor si Mihai Strajanu (t 1917). Se näscuse in Ardeal.
Ficuse studii la Bucuresti, Paris si la Giessen In Germania. Era doctor In filosofie. Pe
vremea lui, manualele de limba romani aveau multe lipsuri. Strajanu a alcituit cueva
pentru care a fost premiat de Academia Romani. Dela el ne-a rimas sí o Gramatica a
limbii romdne. Mihai Strajanu a fose un scriitor fecund. Are vreo 26 lucriri literare, 10
lucräri filozofice, 29 lucriri diverse. Teza lui de doctorat a fose Etica sau filosofia practica'
a lui Aristotel. A scris i poezii. A colabora t la Convorbiri Literate, la Familia lui Iosif
Vulcan si la alee reviste. Era profesor neintrecut, stilist elegant si cored, ganditor ales si
indrumätor de rasä 1°°).
Intre cirturarii trecutului oltean trebue si trecem si pe August Pessiacov. A fost
avocat i primar al Craiovei. Multe din lucririle sale sunt rispandite prin reviste, ziare
sau prin calendarele timpului101). S'a ocupat in deosebi cu istoria Craiovei. Din lucrärile
sale amintim pe cea privitoare la biserica Sfantul Dumitru Baneasa din Craima, tipiriti
la tipografia lui Samitca in 18811°2). 0 alti lucrare a lui este Schite din istoria Craiovei,
edikia II, tipiriti la Samitca in 1914.
In sfarsit, vom aminti aici despre invieatul institutor gorjan Alexandru $tefulescu. Era
fiu de preot. Despre el s'a scris putin. Regretul nostru este ci inci nu s'a gisit un gorjan
care si-i faci biografía in ,,Arhivele Olteniei". Dacä nu stim mare lucru despre viaea lui,
cirtile sale, multe i valoroase, ne vorbesc despre activitatea lui tiinificä. Cunostea
limba slavi. O invikase la Praga si Viena. A umblat prin toate satele Gorjului si a adu.
nat foarke multe documente care acum se gisesc la Muzeul Alex. Stefulescu" din T.Jiu.
Avand atat de mull material la indemanà i avand pregifire serioasi, a scris multe lucriri:
Mcindstirea Tismana, in trei edieii, ultima in 190g; Gorjul istoric t Pitoresc, 1904; Istoria
Tdrgu-jiului, 1906; Polouragii, Stramba, 1906; Schitul Crasna, 1910; Documente slavo-
1906;

romdne, 1908. Lucririle lui 5iefulescu sunt valoroase. Acum sunt foarte rari i scumpe.
In toate lucririle privitoare la Oltenia, ele sunt citate la loc de frunte. Scrisul lui este
sobru i documentat.
Nu putem termina firi a aminti si de doi cirturari valceni din ultima vreme : Pro-
fesorul Constantin Mateescu j Preotul Teodor
Profesorul Const. Mateescu a scris mult. Mai cu seami a dat la lumini stiri istorice
culese din vechea arhivi a Episcopiei Ramnícului, a Primiriei si Prefecturii judekului
Valcea. Nu stim ce se va fi ficut cu bogata lui biblioteci i cu documentele i manus.
crisele stranse de el.
Preotul Teodor Bilisel a fost un modest slujitor al Stintului Alear, in comuna Ste.
Dan C. SmintAnescu, Un uitat: Mihai/ Strajanu, Arhivele Olteniei", an. XII, nr. 71-73- Ian.-Iunie
1934, p. 71-73.
Dem. D. Stoenescu, Din /ucrtirile /ui August Passiacou, Arhivele Olteniei", an. III, nr. 12, Martie.
Aprilie 1924, p. 157.
RetipAritA in Arhivele Olteniei", an, XI, nr. 61-62, Mai-Aug 1932, P. 202 gi urm.

123

www.dacoromanica.ro
finesti.Vilcea. Dar munca lui cirturireasci 11 ridici mai presus de mula frati intru
apostolat depe la orase. A fose cunoscut si aprecia t de to(i oamenii mari ai vremii. In
deosebi Spiru Haret ii acorda toati cinstirea. Preotul Bilisel a fose folklorist, istoric si
arheolog. Colectia lui arheologici era vestiti, ca a preoeului Mías i din judetul Neamt.
Materialul folkloristic rimas dela el este foarte boga. Actívitatea luí istorici il aseazi
futre ostenitorii ce au luptat pentru o mai buni cunoastere a trecutului Olteniei.
Dintre numeroasele sale lucrirí amintim : Casele si curtile tiírcInesti, Vilenii de Munte
1909; Polemici si cronici, R..Vilcii, 1912; /n munti si meinastiri, Bucuresti, 1913; Versuri
PoPulare romane ceremonioase, paf.= volume, Ramuri-Craiova, 1922.1926. In revista craio.
vean i ,,Arhivele Oltenieim, a publica t o muleime de documente sí manuscrise, mai cu seami
pomelnice scrise de cronicarul Dionisie Eclisiarhul 1"). Tot el a contribuit si la scxierea
valoroasei lucriri tipirite in 1906 sub conducerea Episcopului A.tanasie al Rimnicului,
Istoricul Eparhiei Reonnicului. Preotul Teodor Misa a murit la 30 Ianuarie 1941.
*

Terminim aceasti expunere asupra cireurarilor olteni, avind credinta ci am arat

aici, intr'o expunere sumari, munca depusi in trecut de toei acei care au &ida si au
scris in acest frumos col de tari. Pomenirea lor aici vrea si arate, in deosebi, contributia
Olteniei la cultura romcineasccl.
Pr. I. POPESCU-CILIENI

103 A se vedea toatA bibliografia la Pr. I. Popescu-Cilieni, t Preotul Teodpr Balay', in Renasterea"
an. XX, nr. 1. 1941. p. 237 si urm.

124

www.dacoromanica.ro
 CLIMATUL ARTISTIC AL OLTENIEI

UCATA de pämänt cuprinsä intre Carpati, Dunäre

§i Olt, de§i fäcând parte integrantà din Muntenia, are
totu§i o individualitate deosebità, din punct de vedere
artistic. Forme comune cu res"tul tärii ajung aci la o
desvoltare proprie, care atinge, de cele mai multe ori,
limitele perfectiunii. Plämädit din bel§ug cu rämä§ite
artistice ca §i restul României, pämäntul Olteniei se
poate mändri in diferite domenii, cu cAteva exemplare, mai räsärite ca aiurea.
Din vremea neolitic5, aci a e§it din ascunzi§ul tainic al pämäntului cea mai
mändrä dintre figurinele de pämänt ars, pe care, pentru prea semeata ei fru-
musete, am botezat-o Venus dela Craiova.
Din timpul nävälirilor barbare avem, intre altele, tezaurul scit, zis dela
Craiova, azi readus dela Berlin in Muzeul din Bucure§ti.
Lipsa urmelor artistice dela Greci, ce nu s'au intins pänä aci, e compen-
satà prin prea bogatele statiuni i cetäti romane dealungul Dunärii sau prin
cele presärate pe drumul legionarilor lui Traían, incepänd dela capul de pod
dela Drobeta §.1 pänä dincolo de Carpati in spre Sarmisegetuza Dacilor.
Contimporanä cu Venus craioveana este §i interesanta olärie dela &kilo,
cu ale arei specimene se fäle§te §i muzeul preistoric din Berlin, cäruia i-au
fost läsate dublete, la recuperarea postbelic5 a rezultatelor cercetärilor savanti-
lor germani. Stränepoli ai olarilor neolitici de acum vreo patru mii de ani tre-
bue sä fie me§teri ca Pielmu§ii din Oboga sau cei tot a§a de iscusiti de prin
Gorj i Välcea, de unde se pot vedea, in Muzeul din Bucurwi, a§a de splen-

125

www.dacoromanica.ro
 dide specimene nu numai de strgchini cu spiralele ancestrale, dar i de ulcele
0 ulcioare admirabil colorate i cu contururi nobile prin simplicitatea lor.
Dela Romani n'au avut ce mweni art4tii pgmanteni, cu un simt mult mai
rafinat deck al colonizatorilor, distin0 prin recunoscuta lor strapicg organizare,
gratie cgreia s'a pierdut urma limbei localnicilor invin0. Retra0 in valcele 0
prin codri, urma0, prin Daci, ai renumitilor artiqti thraci, 0-au pgstrat neatins
simtämantul proportiei 0 al frumusetii, pe care-I vedem reinflorind odatg cu
aparitia, sub Domni locali, a celor liberati de alte dominatii.
Primele infgtiOri ale tgranului roman, purtand cäciula la fel cu a strämo-
01or Daci 0 cu a contimporanilor no§tri, ni le dau ilustratiile dintio cronicg
ungureascg ce reprezintg pe voinicii olteni izgonind din muntii lor, la 1330, pe
Carol Robert, Regele Ungariei. Si de indatà ce s'au simtit liberi, bg§tina0i au
legat din nou firul artei traditionale.
Splendidele troite, ce tnvioreazg vgzduhul prin siluetele lor a§a de mgrete
i totu0 svelte, sant reprezentante ale celor dintaiu locuri de inchingciune. Ele
sant caracteristice Olteniei, unde se ggsesc in numär mult mai mare deck in
tot restul tgrii, i se disting prin sobrietatea armonioasg a alcgtuirii lor, deno-
tand rezultatul unei indelungate perfectiongri. Unele din ele sant ap de am-
plificate, "'rick, in loc de cele trei cruci inchinate SI. Treimi, redau un complex
de peste 20 de cruci, pornind dintr'o singurg tulping vanjoasä 0 incheindu-se,
perfect conturate, sub acela acopergmánt larg de indrilg.
Färg teamg de a fi acuzati de exagerare, putem afirma cg exemplare ca
acele dela Rovinari 0 dela Bglgne§tii Gorjului, azi in Muzeul din Bucure§ti, nu
au pereche, nici in vreo altg artg, chiar din strgingtate. Originalul troitei din
Bgigne§ti, la ultima expozitie din Paris, a produs mare efect, algturi de o poartg
gorjang, ce a fost dgruitg Muzeului de etnografie comparatg, dela Trocadero.
Bisericutele oltene§ti, din barne de stejar perfect incheiate, cu fruntari §i
stâlpi sculptati, sant de asemeni mai frumoase in aceastä regiune muntoasg de-
ck oriunde aiurea. Cea din Grgme§ti poartg data 1664; aci ca 0 in alte loca-
litgti, insg, sant reproduse, cu mici variante, tipuri mult mai vechi.
De o importantg cu totul- deosebità sant bisericele voevodale, ce se cla-
seazg in randul celor mai de seamä monumente istorice ale tgrii. Enumerand
numai pe cele in fiintg, incepem cu Ctitoria lui Mircea cel Bgtran dela Cozia,
unde se aflg mormantul Voevodului ca 0 portretul lui, cu vulturii bicefali pe

126

www.dacoromanica.ro
genunchi. Monastirea, restaurata sub Brâncoveanu, reprezintä influenta treed-
toare a Serbiei in arhitectura noastra. Monastirea Banului Craiovei, dela Bis-
trita, din 1498, cu toate prefacerile restaurarii de un arhitect strein de pe la
mijlocul veacului trecut, e totu0 impunatoare. Iar dela Arnota lui Matei Basa-
rab ne-a ramas, intre altele, minunata tâmpla, din 1706, azi in Muzeul din Bu-
curwi, scapatä, ca prin minune, din transporturile la Expozitii in streinatate,
unde, bine inteles, a produs mare efect.
Fala arhitecturii, nu numai a Olteniei, dar a intregei tari, ramâne Monastirea
Horezului a lui Constantin Brâncoveanu. Pe lânga armonioasa ei infati§are, cu
toata bogatia sculpturala §i picturala, aceastä Ctitorie a contimporanului i
emulului Regelui Soare al Frantei, mai prezintä o deosebitä importanta ca
ultima evolutie a combinarii diferitelor stiluri din intreaga tal. Biserica din
Horez, lucrata de me§teri locali, reprezentati cu numele lor in fresca, infa ti§eaza
tipul desavár0t al desvoltarii arhitecturii din taxi, ce de aci inainte se poate
zice curat româneasca. Mai armonios, mai bogat, §i totu§ mai frumos, nu avem
alt monument, in toatä tara. De la el s'au inspirat numeroase alte biserici §i
schituri, la care gäsim o evoluare, am putea zice o modernizare §i inviorare a
picturii traditionale, cum nu se intálne§te in alte parti. In toate privintele deci,
§i prin frumusetea sculpturii mobilelor, a oclajdiilor 0 a broderiilor, arta bise-
riceasca atinge in Oltenia culmi necunoscute aiurea.
Arhitectura civilä ne rezerva surpriza culelor, specific oltenwe. De origina
oriental, ele s'au impamântenit in acest binecuvântat colt al tarii, unde, cu
timpul, au luat aspecte cu totul locale. Din simple clädiri de aparare, culele
oltenwi, au evoluat in curand transformándu-se in locuinte boerqti, având in-
capen bogat boltite, balcoane cu stalpi de piatra §i uneori cu paraclise in-
tregind aceste popasuri in cele mai alese peisagii ale regiunii deluroase. Inca o
particularitate, ce nu trece Oltul, deck prin 2-3 exemplare din Argepl superior.
Din palatele Domnitorilor §i ale Banilor Craiovei ne-au ramas prea putine
alte urme, pentru a le releva aci, deck transformatele vaste case boere§ti din
capitala bogata a provinciei. In schimb avem 0 astäzi casele de lemn ale Ma-
gherilor, a lui Tudor Vladimirescu §i multe altele la fel de caracteristice.
Mai nealterata s'a pastrat arhitectura dela sate, taranul fiind mai statornic
conservator deck tárgovetul, insetat de prefaceri 0 innoiri nu totdeauna chibzuite.
Casa de lemn, ca prototipul clasic al lui Antonie Mogo, din Ceaurul

127

www.dacoromanica.ro
Gorjului, expusä in Muzeul din Bucure§ti, la 1906, n'am mai intâlnit aiurea, in
toati tara. Ea e prea cunoscutä, atât la noi cat 0 in sträinkate, pentru ca sä
mai fie nevoe sâ reviu aci asupra frumusetii clasice a stâlpilor, stenapilor 0 a
capitelelor a§a de splendid armonizate cu intreaga arhitecturâ a cerdacului dea-
lungul casei. Semnatâ de autorul ei 0 datatâ din 1875, §i aceastà casä nu e
decât repetirea de man5 de maestru, de astä datà a unui model mult mai
vechiu, ce tinde sâ dispara cu desävir§ire. Care täran mai poate consacra azi,
cum a fâcut mo§ Antonie, patru ani la ridicarea casei, a card poartà minu-
natà §i ea e datâ din 1879 ? Dar, mai ales, cine-§i mai poate procura trun-
chiuri de stejar a§a de falnici ca sâ ciopleasc5 dintr'o singurà bucatà un frontar
de 12 metri, ca acela ales pe gratis de Antonie din mândra pâdure a mope-
nilor säi ? Pentru ace1ea0 motive nu se mai refac azi nici prea fäloasele porti
ale vechilor case täräne§ti, care, de multe ori, erau de proportii mai reduse
decât portile, amintind arcurile de triunf ale Romanilor, dela cari altà mo§te-
nire artisticä n'avem deck acest ecou al trufiei lor.
Costumele tärancelor din Oltenia sunt deasemenea färä pereche : prin va-
rietatea, dar mai ale frumusetea lor, ele stau in frunte,. Nu numai in fiecare
judet, dar adesea dealungul diferitelor väi, se gäsesc costume diferite. Mehe-
dintul se distinge prin válnice, de forma unor fuste scurte, deschise intr'o parte,
cu cute strânse (plisate) §i terminate cu largi fâ§ii brodate in fir gros de metal
argintat. Culoarea acestor vâlnice variaz5 dela negru intens la ro§ul ce! mai
vioiu, din patachinä, trecând prin variante de culoare liliachie.
Judetele din Sud se caracterizeaz5 prin portul tot al unor valnice largi, bogat
tesute in fâ§ii multicolorate, cu desenuri geometrale märunte, coloarea domi-
nantä fiind ro§ul, intretäiat insä de §uvite negre, albe, albastre §i chiar verzi,
dând un mozaic din cele mai armonioase. In Vâlcea, ca 0 in Gorj, se poartâ
douà oprege strimte ; cele vâlcene de culoare albasträ, cu broderii in alb, sânt,
prin impunkoarea §i savanta lor simplicitate, de un efect miraculos. In Gorj
predominä opregele cu tot felul de flori, ornamente geometrale sau chiar §i
animale stilizate pe fond ro§u. lile sânt bogat brodate cu râuri largi dealungul
mânecilor ; iar betele, in armonie cu fotele, sustin cuta bogatä a cämä§ilor, care
reprezintä colpos-ul costumului fecioarelor ateniene. Maramele diafane, intretesute
uneori cu flori rar preskate in culori discrete sau in fir de aur, incununeaz5
acezte costume intr'adevär mäestre. Imbräcate astfel, femeile, de la munte mai

128

www.dacoromanica.ro
 Tesut in atelierele
Ligei Nationale a Femeilor Gorjene
dupe)" modele create de D-na Arethle Teiteirescu

;'
6_14? awit9v_jt$74,M--;
'
.1
. dolt '5..4

v °
4- ,
JP:
, a `1111.t
At44,

ortr, '411'
71"' -.110,` 46-F
- a2S-

Arle
,

"
Stnr*

&v.:7
r ,. d
ar^,-Z,
A c ,

:1
I I I, I

COVOR NOU OLTENESC

Reprodus In Rotogravure)" quatrochromie

dupe'. un procedeu special In atelierele Din Albumul Covorul Oltenesc"
Scrisul Romanesc" Craiova Al. Tzigara Samurc(4
www.dacoromanica.ro
ales, purtand pe cap ulcioare sau banite, ne amintesc, prin statura lor impunä-
toare, prototipul cariatidelor dine. Maramele fluturand, cand sunt in mers sau
la joc, dau siluetelor aparenta unor Nike sburatoare.
Intr'un a9a de bogat climat artistic, cu atata parfum de clasicitate, nu e de
mirare ca 9.1 scoartele oltene9ti sa se fi bucurat de o desvoltare deosebita.

INDIVIDUALITATEA SCOARTELOR OLTENE$T1

Obiectele de artä, chiar cele mai simple, au 9i ele graiul lor pentru cei
cari 9tiu sa deslege 9i rostul formelor, pe lânga al slovelor.
Deasemeni, cate invätaminte nu putem trage, de pilda, din o scoartä olte-
neasca ce, spre deosebire de altele, poarta semnatura Smaranda", iar dedesubt
data .1861".
Numele autoarei, intretesut, nu brodat ulterior, dovede9te a dela inceput
Smaranda avand con9tiinta ca savar9e9te, a9a cum inteadevar este, o minune de
scoarta, a tinut, pentru multumirea ei sufleteasca sau, poate, 9i pentru a aceluia
caruia lucrarea ei era destinatä, sali imortalizeze numele, fixand 9i data cand
a tesut-o, a9a cum obi9nuesc toti arti9tii con9tienti de valoarea operilor lor,
cand semneaza 9i dateaza lucrärile.
Aceia9i siguranta a gustului ne destäinuiesc 9i culorile acestei scoarte :
câmpul azuriu sau lulachiu, foarte discret, este pus in valoare prin contrastul
chenarului ro9ietic, de care este insa izolat prin al doilea privaz, cum se zice
In Basarabia, mai stramt 9i de o nuanta cu totul neutra.
Motivele florale, ale câmpului covorului ca 9i ale chenarelor, sant cele mai
raspandite prin regiune, 9i anume : nalba-rose trimiare ; lalele sau tulipe 9i mar-
gäritarul sau muguet. Toate sunt stifizate, unele vazute din fata, altele in profil ;
unele sant izolate in ornamentarea chenarelor, altele in continuare sau despär-
tite pe unía mediana, in douä ramuri, pe campul central. Scoarta red a aspectul
inflorit al valcelelor oltene.
Culorile florilor, ca 9i ale fondurilor, sfint perfect armonizate, fara nici o
nota stridenta. Smaranda, de9i habar nu avea de mineralogie, 9tia din ce roca
cristalina 4-9i aleaga bucatile de lulache lapis lazuli din care sä scoatä
boiaua azurie sau out7 emer, a scoartei ei. Vopselele naturale, neinlocuite Inca'
prin amestecul anifinei, dovedesc cuno9tinte1e de botanica ale Smarandei, care

129

www.dacoromanica.ro
 §tía anume la ce epocä trebue culeasi roiba zisä patachini sau garance", §i.
cand floarea de §ofran ; sau cand anume frunzele de anin sau cele de nuc sant
bine coapte pentru a extrage din ele vopselele respective in nuantele dorite.
Boiangeria cere largi cumvinte botanice.
Scoarta olteneasci e oglinda vie a campiei inflorite a acestei regiuni bine-
cuvantate de fire.
Tehnica scoartelor, tot ele singure ne-o desvälue. Tesitura, in rizboae ori-
zontale, de basse-lice, rispandite in Serbia, sau in cele perpendiculare, din Orient,
de haute lice, este in felul kilimurilor orientale, färä nici un interstitiu insi la des-
pirtirea colorilor, permitând 0 contururi rotunde, excluse la kilimurile propiu zise.
Reversul tesiturilor este la fel cu fata, care se deosebe§te numai prin lipsa urme-
lor de innodarea firelor, deci prin suprafati mai netedi, ca §i la lucrarea Gobelin-
urilor, de care scoartele se deosebesc numai prin materialul mult mai fin al
mätasei acelora §i, bineinteles, prin compozitiile cu totul altele deck ale noastre.
Multe oltence mai ingani cate o franturi de melodie, lucrand la rizboiu ;
cântece intregi ca in Orient, nu s'au mai pistrat. De asemeni nu se cunosc
nici scene de bucurie la sfar0tu1 lucrului, ca in Basarabia, unde lucritoarele
&ant recompensate cu colaci §i basmale, in timp ce fliciii sunt chemati si des-
tindä prin bitii covorul proaspät scos din rizboiu 0 nu bine intins.
Calitatea scoartelor variazi dupi urzeali de rani la cele mai vechi 0
de in la cele noi ; dupi calitatea lanei §i a firului, mai strans sau mai
larg tors 0 dupi felul cum e bitut mai tare sau mai slab firul petrecut
de ghem sau de suveici prin urzeala desprinsi cu degetele manei stangi, po-
trivit modelelor. Moi 0 mitisoase sant scoartele din tang bine aleasi, iar aspre
i bitoase cele din lâni de caprä. Scoartele oltenwi se deosebesc nu numai
prin factura lor ingrijiti, prin colorile lor mai calde, mai vii, mai pastoase 0
mai variate ca oriunde, dar mai ales prin izvoadele ce le orneazi §i prin inca-
drarea lor. Avem in Muzeu scoarte oltenwi ce ating proportii necunoscute
aiurea (5,75 X 3,47 m.); altele sunt §i mai mari. Asemenea exemplare rarisime
trebue si fi fost lucrate la curtile boierwi 0 esclusiv pentru uzul saloanelor
acestora, la tirani neintalnindu-se inciperi de asemenea proportii.
Reducerea campului la scoartele de märimi exceptionale se ()brine prin
inmultirea chenarelor Oa la cinci chiar 0 prin variarea lirgimii acestora,

130

www.dacoromanica.ro
cel mai larg fiind incercuit de altele mai stramte ; iar chenarul lipit de camp
este, in genere, de o coloare neutra sau chiar alba.
Dintre toate scoartele romanwi, cele oltene§ti se apropie mai mult de
covoarele orientale, prin bogatia infati§arii lor. Asemenea afinitati se explica'
u§or prin produsele orientale atat dela Sud cat i prin cele dela Nord. Caci,
foarte probabil, multi dintre boierii sau Voevozii olteniei vor fi dobandit direct
dela producatorii asiatici sau prin Sa§ii din Ardeal, cu care e bine dovedit 6
erau in legaturi comerciale, covoare cunoscute sub denumirea speciala de sie-
benbiirgisch-orientalische TePhiche, din secolul al XVII-lea, dintre care se mai
gasesc foarte multe in bisericile luterane §i la particularii sa§i.
Din aceste inrauriri orientale pe fondul local s'a desvoltat tipul propriu
oltenesc, cu desenuri florale prinse in mai multe chenare i cu motive centrale
alcatuite din vase cu flori intre douà pasari, sau cu alte vietati, ca papagali,
cerbi sau pisici in centru. Florile sant stilizate, dar pastreaza contururi naturale,
farä a reduce totul la linii drepte. Lipsa de relief este compensata prin contu-
ruri i colori cat mai asemänatoare cu originalele; numai margaritarelele sant
accentuate prin adaosuri albe, brodate peste tesätura.
Abundenta florilor pe suprafata scoartei cauta sa redea aspectul plaiurilor
sau al rondurilor de flori variate ce inveselesc gradinitele atat de aträgatoarelor
gospodarii tarane§ti din regiunile bogate ale dealurilor Olteniei.
Pe langa florile de margäritar, de lalele §i de nalbe se mai reproduc pe
scoarte 0 caprinele zise aiurea §i ghiocei de munte narcisse. Prin coloarea
lor alba, ele inveselesc campul scoartelor oltenwi, in genere de coloare albas-
tea sau ro§ie.
Printre ramurile §i florile campului scoartelor se presara desenuri naive
de pasari sau chiar de pe§ti ca i figuri feminine, stilizate dupa principiul fron-
talitätii. Aceste adaosuri antropo§i zoomorfe par a fi contimporane cu deco-
rurile animale ce se intalnesc in sculptura epocei Voevodului Constantin Bran-
coveanu, sub a carui domnie a§a de prospera desigur a §i scoartele au atins
culmea desvoltarii lor.
Figurile feminine sant reprezintate in posturä de joc, cu mainile in §olduri,
picioarele indicând §i ele mi§carea. Fata dansatoarelor e stilizata in linii drepte,
indicatia nasului lipsind de cele mai multe ori. Foarte viu e grupul de doua
figuri ce se tin de mainile ridicate, iar cealalta mana o au prinsa in §old. Sprin-

131

www.dacoromanica.ro
tene 0 vioaie, ele se deosebesc de irurile de dansatoare prinse de mAini, ce,
prin monotonia atk de expresivk se desprincl ap de caracteristic pe scoartele
maramurepne, singurele la cari apare reprezentarea horei in toat5 amploarea ei.
Cu scoarte ap de mandre 0 teskuri a§a de interesante ca ale Olteniei,
nu se mai pot fáli vre-o alt5 regiune a prii românqti.

ULTIMA EVOLUARE A SCOARTEI OLTENEUI

Ar fi fost p5cat, inteadevk ca, ajunse la o ap desvoltare, scoartele oltene§ti

s5 fie cu totul date uitkii in zilele noastre. Dânduli seam5 de o asemenea
r5spundere fat5 de patrimoniul artistic movenit, Liga Nationalei a Femeilor
Corjene 0-a inchinat activitatea acestei probleme nationale. Nu s'a multumit,
ca alte societ5ti similare, s5 procure numai c4tig femeilor dela tark indemnan-
du-le s5 copieze, acask modelele ce li se incredintau i pe care Societatile le
desf5ceau in orw, in profitul tärancelor. C5ci asemenea izvoare de c5§tig nu
salvau arta tk5neasc5, amenintat5 de peire, indat5 ce i se lua caracterul per-
sonal, care singur o mentine 0 o invioreaz5. LucrAnd pe comandk pentru altii,
tkanca industrializeaz5 munca ei, nu se gAnde§te deck s5 produc5 ck mai
repede, in0rand acelea0 izvoade, pentru a c4tiga bani cat mai multi, cu cari
s5-0 cumpere apoi, din tkg, teskuri pe care ea nu mai are timpul s5 0 le
lucreze singurk Pe c5nd, ap dar, arta 15r5neasck lucrat5 pe comand5, se intro-
duce in orap, satele skit, dimpotriv5, invadate de produsele fabricelor. Marea
industrie, care are incontestabilele ei avantagii, distruge ins5 munca individual5
cu caracter artistic, i greu se poate rezista acestei consecinte fatale a legii
progresului.
Procedând cu adanc5 intelegere a problemei, Liga gorjank sub directa
conducere a Doamnei Tkärescu, a inceput prin copierea vechilor scoarte olte-
ne§ti pentru a se familiariza cu tehnica local5 §i motenitele vopseli naturale.
In cur5nd s'a atins o ap perfectiune in copiat, inck Cu greu se distingeau
scoartele noui de cele vechi, produsele coalei din T5rgu-Jiu ajung5nd- hors-con-
coure la expozitiile anuale ale Teskoarei" Doamnei Alexandrina Cantacuzino.
St5pAnind in perfectie tehnica traditional5, Doamna T5t5rescu a purces in
1936 la reformarea structurii scoartelor de pan5 ad. Transformarea total5 a
interioarelor prin inmultirea crädirilor noui in afar5 chiar de blockhaus-urile

132

www.dacoromanica.ro
banale, impunea o adaptare a scoartelor la arhitectura nouä, mai simplä §i cu
inc5peri mai reduse, in inältime mai ales, excluzänd acoperirea peretilor cu
scoarte, ca pänä aci. Rolul teskurilor se reducea la covoare de intins pe par-
chet. Väzute deci altfel deck pánä aci, qi conceptia veche a scoartelor trebuia
modificatà potrivit nouei lor functiuni. Izvoadele migäloase din trecut, inchise
in mai multe privazuri sau chenare, nuli mai avea rostul lor cAnd covorul era
väzut de sus in jos, iar nu privit ca un tablou atknat in perete. In atmosfera
noug a interioarelor Cu mobilà mult mai putinä ca numär, dar cu atk mai
monumentalä qi de forme mai simple, se impuneau 0 covoare mai unitare in
masele de colori 0 cu ornamente mai putine, dar vizibile. S'a procedat deci
prin eliminarea chenarelor liniare 0 inlocuirea lor prin suprafete libere de o
singurà coloare, pe care se preskau ckeva din vechile elemente florale, märite
insä, 0 stilizate potrivit nouilor proportii. Non multa, sed multum. Esenta
scoartei traditionale era salvatä, de0 sub o infätiqare cu totul nou5 : acelea0
elemente, väzute numai in alte proportii §i in spatii mai libere ca Ong aci.
Potrivit acestor norme s'au executat la inceput läicere sau fäqii inguste de
covoare, compuse prin märirea unui ireag de flori luat din vechile izvoade,
aqezat insä intre spatii egale ale fondului de aceia0 coloare. 0 variantà s'a ob-
tinut prin lärgirea spatiului hure rändurile de flori sau printeun singur buchet
de flori in câmpul total liber al läicerului. 0 altà etapà in evoluarea teskurilor
de format mai mare o constitue ocuparea spatiului, färà chenar, prin cunune
sau mänunchie de flori presärate in ränduri paralele sau in diagonale. 0 vari-
antä constä in altemarea florilor cu pasäri, care invioreazä aspectul, amintind
totodatä 0 elementele traditionale, astfel stilizate §i mai unitar colorate acum.
Mai traditionalà dar totu0 fericitä, este pg0rea la animarea câmpului de o sin-
gurg coloare 0 färä de chenar, bineinteles, printeo compozitie in fâqii paralele,
cu elemente florale strävechi, mai liber orânduite insä.
Acesta este tipul noului covor oltenesc, conceput de Doamna Tätärescu.
Pe acest motiv se pot altoi nesfär0te variante. Pe fondul ro§u se resfata com-
pozitia cu vasul de flori, inconjurat de patru päuni incadrati intre motivele flo-
rale. La o altä variantg, pe fond galben, câmpul liber e intrerupt prin preska-
rea rgsletelor floricele rupte din buchetul central.
Pe baza principiilor arkate, variantele pot fi nesfâqite, mentinându-se tra-
ditia izvoadelor potrivit nouilor cerinte; iar prin repetirea lor se pot atinge pro-

133

www.dacoromanica.ro
portii necunoscute pana acum. S'a executat astfel pentru saloanele de receptie
0 restaurantul pavilionului roman dela Expozitia din New-York covoare, dupä
modelul Doamnei Tatarescu, avand enornia proportie de 18X24 metri. Expuse
In grädina Ateneului, ele au starnit admiratia generala, invingand prejudiciul
ca arta täräneasca nu ar fi susceptibila de acomodare la cerintele zilelor de azi
Nu numai prin proportiile lor extraordinare, dar mai ales prin insu0ri1e
lor artistice, aceste scoarte reprezintä culmea nevisata a smeritei arte tarane§ti.
A trebuit sa se iveasca fericita conjonctura a Expozitiei din America 0 a in-
crederii ce Doamna Tatarescu a avut in atelierele sale din Targu-Jiu, pentru ca
sa fie infaptuitä o asemenea märeata opera, in care conceptia, materialul i mana
de lucru sunt curat romfinqti.
Covoarele puse in comert de Doamna Tatärescu au nu numai avantagiul
noutatii §i al acomodarii lor la orice interior modern, dar se impun 0 prin necon-
testata lor valoare estetica. Prin campul larg, monocrom, interioarele cu aseme-
nea covoare sant scaldate intr'o armonioasa 0 vesela atmosfera, intensificata
prin sprintenele ornamente florale din mijloc. Caci lana boitä' in rop, albastru
sau galben este altfel cal& 0 impresionanta deck ne-o redau reproducerile de
fata, care, orick de reu0te sant, nu ating efectele vii ale punctelor nenumarate
ale tesutului. Lana, altfel matasoasa deck cromolitografia rigida 0 terna, absoarbe
razele de soare, efectele ei neputand fi judecate dupa reproducerile din publi-
cada de fall
Minunate efecte produc nouile covoare gorjene a§ternute in caminurile unde
au inceput sa fie introduse, mai ales când se asociazä cu mobile corespunza-
toare; asemenea reu0te ansambluri ne-a dat expozitia din Parcul national, de
acum cativa ani.
Utilizand, in diferite domenii, tezaurul nesecat al frumoasei noastre arte
täränevi, vom putea lesne reu0 sä ne desbaräm de mobilele saseqti 0 de alte
proveniente straine, ce au invadat cäminurile românqti. Reu0ta scoartelor gor-
jene ne poate servi drept imbold. Marile intreprinderi, bäncile, 0 mai ales mi-
nisterele, ar trebui sa inlocuiasca prin produse indigene actualele fabricate strà-
ine lipsite de valoare artistica. Printre covoare 0 mobile romaneqti, picturile
lui Grigorescu sau florile lui Lukian ar da o armonie mai desavar0ta. Sa nu
uitam a inflorirea unei arte nationale e conditionata de o activitate armonica
In toate domeniile artistice.
AL. TZIGARA-SAMURCA
134

www.dacoromanica.ro
 1-!

N randurile ce urmeaza, voiu da ckeva insemnari despre viata

§tiintifica din Oltenia. Once incercare de generalizan, de carac-
terizäri globale este supusa greplilor. Experienta noasträ nu e
destul de indelungatä spre a duce la concluzii stabile. Creatia
§tiintifica depinde de un complex de factori, care nu pot fi pu0
in lumina' deck dupa cercetari speciale. In fine, exista o intre-
patrundere adânca intre diferitele regiuni ale românismului, a§a
ca e greu sá putem atribui o caracteristica unei singure regiuni.
Numero0 bärbati eminenti s'au näscut in Ardeal, Muntenia, Moldova, dar s'au stabilit in
Oltenia din copilärie; ei au fost patrun0 de atmosfera spiritualä localä §i au fost inrauriti
de ea in toata activitatea lor. Unii din ei au rämas in Oltenia 'Ana la moarte, altii au pAstrat
legkuri strânse cu ea, socotindu-se Olteni, de0 nici naverea lor, nici activitatea din epoca
maturitatii, nu au avut loc intre Carpati, Olt §i Dunare. Au fost chiar unii straini de na-
tiune, care s'au adaptat vietii spirituale a Olteniei, devenind reprezentanti ai ei. In schimb
unii invAtati näscuti in Oltenia, fie din intâmplare, fie din parinti olteni, au pierdut lega-
tura cu locul
Se pun deci probleme multe §i delicate cand e vorba de definit contributia Olteniei
la desvoltarea §tiintei. Insemnarile de fata nu pot fi deck o prima incercare, modesta §i
desigur incompleta, de notare a unor insu§iri predominante in mediul spiritual creat in
Oltenia. Aceste insu§iri nu sunt exclusiv oltenevi, dar unele din ele sunt mai accentuate
aci, inck au ajuns sa dea o infati§are sufleteasca specifica Oltenilor.
Ceea ce isbe§te in primul rand este tenacitatea Oltenilor. Odatä porniti, dupä lung5
chibzuintä, pe un drum, ei nu se lasa invin0 de greutätile ce intâmpina. Indura cu u§urinta
viata cea mai asprä; se multumesc cu foloase mai mici, dar urmäresc zzeincetat tinta ce

135

www.dacoromanica.ro
0-au propus. In aceasta lupta continua cu viata, Oltenii dau dovadä de un spirit de orga-
nizare putin obicinuit, de un entuziasm care-i face sa primiasca cu voe buna 0 sacrificiile
cele mai mari. Cultura e socotitä de ei ca un bun national superior, care trebue crescut
§i pastrat prin toate sfortarile. Dragostea 9i ocrotirea qcoalei, punerea ei in serviciul ideii
nationale, sunt foarte puternice in Oltenia. Bibliotecile, Fundatiile culturale, Asociatiile
pentru raspandirea qtiintei, toate isvorite din initiativa particularä sunt deosebit de
frecvente. In Ardeal, unde Astra" e un exemplu strälucit de inaintare a natiunii prin cul-
tura, aceste institutii formau singura arma de aparare nationalä impotriva asupritorilor. In
Oltenia, problema luptei pentru existenta Neamului nu se punea atfit de tragic ca in
Ardeal; organizatiile culturale au ca scop ridicarea 9i intarirea Neamului prin lumina'.
Oltenii dau dovacrá de un intens spirit de independentä, unit cu indrasneala, and e
vorba de interesele nationale. Spiritul de continuitate ii face sa poati stabili anume
traditii culturale in ciuda schimbarilor politice. In ceeace prive0e structura sufleteasca a
preocuparilor lor vtiintifice, ele sunt mai mult de ordin concret, ceeace e o urmi atavica
a conceptiei romane despre 9tiinta aplicatfi 0 nu speculativi. Oltenii au dat multi con_
ducatori in vieata economica a tärii, au format o adevarata qcoará medicalä in timpurile
inceputurilor invatamintului medical in Romania, au fost arhitecti gi ingineri cu renume.
Este adevarat ca dau dovada de mai putinä imaginatie, dar spiritul lor logic a condus
pe multi pizza la culmile cele mai abstracte ale creatiei tiintifice. Multi pretind ca 01-
tenii sunt lipsiti de spirit artistic; cu toate acestea, in diferitele domenii ale artelor,
Oltenii au realizari care au impus 9i strainätätii, fie pentru valoarea creatiei, fie pentru
frumusetea interpretärii artistice (pictorul Stoenescu, cantäretii Elena Theodorini, Gr.
Gabrielescu, etc.).
Exeznplele care urmeaza au fost alese pentru a servi ca ilustrare a trasiturilor carac-
teristice schitate mai sus. In niciun caz nu este vorba de prezentarea integrala a contribu-
tiei oltene in rispindirea qtiintei, ci numai de exemplificari ale unor atitudini suflete0i.
Mihai Viteazul, Ban al Craiovei, poate fi socotit ca un prototip al spiritului oltenesc
de indrasnealä in lupta cu viata, de urmärire indaratnica a unei tinte. Domnitorii de ori-
gina olteana s'au caracterizat prin un mare spirit de organizare, prin cladiri de minästiri,
intemeeri de qcoale superioare qi tipografii. Brancovenii 19i au obargia in Romanati 0 se
trag din boerii Craiove0i. Iar domnia lui Constantin Brancoveanu este indeobve cunos-
cutä prin creatiile culturale, prin manastirile i palatele care sunt podoabe ale arhitecturii
noastre, prin stralucirea curtii sale, prin tipäriturile care s'au raspandit pia departe in pe-
nínsula balcanicA. El este de fapt al doilea ctitor al Academiei lui erban Cantacuzino,
prin sprijinul ce a dat Academiei, prin trimiterea de numero0 bursieri in Italia 9i Franta.
(Intre bursierii lui Vodi Brancoveanu e 0 Hrisant Notara, viitor patriarh al Ierusalimului,
autorul primei carti de astronomie tiparite la Paris in 1716de un locuitor al Princi-
patelor.

136

www.dacoromanica.ro
 Tesut in atelierele
Ligei Nationale a Femeilor Gorjene

wmui
dupa modele create de D-na Arethie Tatärescu

.A44, a °o ko4,,,,,

'1(1) ,

COVOR Cu BISERICUTÄ OLTENEASCA

PREMIAT LA EXPOZITIA INTERNATIONALÄ DIN PARIS, ANUL 1937

Reprodus In Rotogravurò quatrochromie

dupò un procedeu special In atelierele Din Albumul Covorul Oltenesc"
,,Scrisul Romanesc" Craiova
www.dacoromanica.ro Al. Tzigara Samurca
 Tesut in atelierele
Ligei Nationale a Femeilor Gorjene
dupel modele create de D-na Arethie Teitärescu
1,41 0.1`,0 . ,i..; .1 ,:y. I 1
r, ;,;11.'i , ? 1. Ifi ..,/
,i 1 i .,',,01 tti," 4 il, ql!
IT \I'. ¡TV'? il' IAIT '11 l'IP Vi 4
I . ' ' " '11'1 i 't I'll t I
..,.
liq il 'i'' , it ,,k 1 q,,,v, ,,,,, i
,1 ' 1,, ';. ;2
.

;,- ' .''' -

I,. it i'.. i 1 I., 1

i r i.r ' --- -.

o 7.

ch.
,:-;
...
411.`
,......,-
"...74.. '-_....751 igt -,:' ,..: Is....-
:,-.--_--.;.,, -. ..1, ,i......-2:- ;.--- ..:.';;;,-e-
6
-,, ----. .7-, 4.0 .4 E
, e"", . .4,
... ..i."- '
!Tft (.1 -

-vs
- 4

( 1.0't13.t
410 s,t
s4P'3
'I,

61 -

s o )1! t '11 ?i3O1,1'; I " I1 1,1 ili?pl'fit 1'

COVOR NOU OLTENESC

Reprodus in Rotogravurei quatrochromie

dupà un procedeu special Tn atelierele Din Albumul Covorul Oltenesc"
Scrisul Romanesc" Craiova Al. Tzigara Samurca;

www.dacoromanica.ro
 Renagterea national5 dupi secolul Fanariotilor a pornit dela marele oltean Tudor
Vladiniirescu. Acesta a avut sprijinul bisericii prin mitropolitul Dionisie Lupu, fost egu-
men la Tismana, om cu sentimente nationale foarte puternice, care intrerupea influenta
greaci in biserica noastrA, sprijinitor al lui Gheorghe Lazär in crearea gcoalei de la Sf.
Saya. Secretar al lui Tudor Vladimirescu era vAlceanul Petrache Poenaru, care a indeplinit
mai tArziu un rol imens in organizarea invätämântului in Muntenia. Ajutorul lui LazAr la
Sf. Saya era Eufrosin Poteca (1786-1859), prahovean de originA, unul din priinii bursieri
la Paris ai Eforiei Scoalelor din Bucuregti. Poteca pArfisi Sf. Saya in 1829, pentru a deveni
arhimandrit gi egumenul minastirii oltene Motrul. Prin scrierile sale de filosofie, teologie
gi istorie, prin viata sa, Poteca a avut o mare inrAurire in Oltenia.
Rol de ctitor de gcoale inalte a avut gi domnul oltean Barbu
. Stirbei. El a adus nu-
merogi invatati din apus, pentru a crea invät5mAntul superior din Muntenia. El a adus din
Paris pe Leon Lalanne, viitorul director al Scoalei de Poduri gi Sosele din Paris, gi mem-
.
bru al Academiei de gtiinte din Paris, care a creat in Bucuregti, in 1855, impreunA cu Al.
OrAscu, renumita ScoaIA de Poduri gi Sosele (azi Politehnic5). Tot tirbei a adus in tari
pe vestitul doctor Carol Davila, creatorul invAt5mAntului medicinii in România, internee-
torul in 1855 al Scoalei de MedicinA (azi Facultate) din Bucuregti, gi in 1861 al Scoalei
Veterinare (azi Facultate). Opera constructiva a lui Stirbei se vAdegte gi in reorganizarea
gcoalelor inchise in timpul revolutiei din 1848, In reorganizarea finantelor tArii, in ridicarea
Teatrului National din Bucuregti.
Conduckorul timp de peste trei decenii al invAt5mAntului din Muntenia a fost Pe-
trache Poenaru, n5scut in 1799 la Benegti (VAlcea). El a f5cut studii in Viena, Paris gi An-
glia. La Paris a obtinut primul brevet pentru un toc-rezervor, ca elev inginer a lucrat la
harta Statului Major al Frantei. Profesor de matematic5 la SI. Saya din 1831 gi director
al gcoalelor din Muntenia, el a intocrnit legea gcolard din 1832, adaptatA Regulamentului
organic. El a intemeiat colegiile nationale din Bucuregti gi Craiova. Muncitor activ, al5turi
de Eliade RAdulescu, pentru crearea literaturii gtiintifice românegti, el a compus primul
dictionar francez-romin (1840), a tradus gi adaptat celebra Geometrie a lui Legendre (1837)
gi Algebra lui Alpentaufer (1841). Membru al Academiei Române, el moare in 1875 dupA
o viat5 bine intrebuintat5 in punerea temeliilor invitämintului gtiintific in Muntenia, unde
a jucat rolul pe care Ch. Asachi l-a avut in Moldova.
Dragostea de gcoalA gi munca entuziast5 gi Oa de sacrificii pentru crearea in Olte-
nia a unui mediu prielnic desvolt5rii gtiintei s'au manifestat neintrerupt. $coalele erau or-
ganízate nu numai pentru a deprinde cu cercetarea intelectualA, dar gi pentru educatia
sufleteasa a elevilor, cari erau invAtati de mici sA recunoascA gi sA admire once sfortare
cinstit5. S'au alciltuit asociatii pentru rfispindirea culturii. S'au intemeiat mari fundatiuni
culturale pentru ajutorarea cercetArii gtiintifice.
In ceea ce privegte §codele, Colegiul din Craiova a avut un loc de frunte in jumA-

10 Saptamana Oltenlei 137

www.dacoromanica.ro
tatea a doua a veacului trecut. Lure 1840 gi 1900 se gisia in Craiova o pleiadä de spirite
eminente, care au dat un mare imbold vietii culturale : ardeleanul Ion Maiorescu (1811-1864),
olteanul Gheorghe Chip,. (1828-1897), ardeleanul G. M. Fontanini (1825-1886), francezul L C.
Raymond (t 1886), craioveanul A. Stolojan (1836-1901), ardeleanul M. Strajan (1841-1917),
craioveanul I. Theodorian (1827-1880) gi altii. Era o epoci de fierbere spirituali care a
pus temeliile desvoltirii viitoare.
Vodi Bibescu, n5scut in Craiova, a adus multi profesori de seami in Craiova. Lui i
se datoregte venirea lui L C. Raymond, care a fost primul director de internat de stat. Pe
atunci, Ion Maicrrescu era inspectorul gcolar al Olteniei; fiul säu, vestitul Titu Maiorescu,
s'a niscut in Craiova (1840), unde a triit pinä la refugiul in Bragov al familiei din cauza
revolutiei din 1848. G. M. Fontanini, membru al Academiei Române, a fost profesor gi
director al Colegiului din Craiova timp de vreo treizeci de ani. Pleiada de profesori de
atunci a fficut ca Craiova si devinfi un ora g cu puternice preocupiri intelectuale. Acum
vreo suti de ani s'a intemeiat acolo Tipografia Samitca (azi Scrisul Rominesc") care a
editat in 1868-1870 ziarul Mercantilul," apoi Biblioteca de Popularizare," etc. D-rul Iu/iu
Barag (1815-1863), creatorul primei publicatii romine de popularizare a 9tiintei Isis", sau,
mai tarziu, ,Natura" (1855-1863) a fost medic in Craiova intre 1846 gi 1851 gi a tipärit acolo
in 1850 primul säu volum din Minunile naturii." In 1880-1884 a apirut in Craiova prima
revisti Vocea Romini", organ al clubului profesoral din Craiova", initiati de Fontanini gi
Raymond. Ziarele apiruseri mai de timpuriu. In 1857 gäsim Vocea Oltului" (transformat in
,Oltulu") avind ca redactor responsabil pe Gh. Chitu. Ffiri si fi fäcut parte tot timpul din
corpul profesoral, Ch. Chifu a fost un insemnat om al gcoalei. Elev al lui Ion Maiarescu,
apoi profesor citva timp la Sf. Saya din Bucuregti, autorul Oracolului anului 1851," scris
in Viena in 1850, Ch. Chiu a trecut gi prin magistraturä. A fost ministru in cinci guverne
intre 1876 gi 1885, aritindu-se mai ales un bun organizator al gcoalelor. Academia Romini
La ales membru in 1879, sea ci in acel moment ea numfira doi membri activi stabilifi gi
lucrind in Craiova (Fontanini gi Chifu). In 1871 Chitu intemeiazi impreuni cu I. Theodo-
rian un institut tipografic românesc, care a editat ziarul Oltenia".
In deceniile urmitoare, sub directoratul de 13 ani la Colegiul Carol al lui G. I. Bu-
gili s'a publicat in 1903-4 revista Citirea". coala Centrali de fete e cea mai veche din
toati tara. Directoarea gcoalei Smaranda Celarianu a publicat una din primele Pedagogii,
in romiinegte. In 1905 d-nii C. S. Fclgetei, D. Tomescu, G. lonescu-Sisefti gi P. Partenie, interne-
iazi revista Ramuri" in jurul cireia s'a ridicat mai tirziu bine cunoscutul Institut Grafic
Ramuri" unde s'au publicat Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", multe opere ale
lui N. Iorga, gi o Bibliotea de popularizare a gtiintei. D-rul Ch. Laugier, niscut in Craiova
in 1875. fost inspector general sanitar al Olteniei (t. 1930) a pus bazele asociatiei Prietenii
$tiintei", care a dat publicului craiovean in vreun sfert de veac peste cinci sute de con-
ferinte. Nucleul de initiatori ai Prietinilor gtiintei" a fost compus din Ch. Laugier, G. Titeica,

138

www.dacoromanica.ro
C. D. Fortunescu pi V. Anestin. V. Anestin era oltean de adoptiune, cfici se nascuse in
Bacau (1875), dar a trait mult in Craiova, unde tatäl ski era artist la Teatrul National.
Neobosit popularizator al ptiintei, autor a zeci de carti, intemeetor al Societatii Astrono-
mice Romine", V. Anestin, (t 1918) a atras multi tineri spre studii ptiintifice. Prietenii
tiintei" au initiat pi publicarea Arhivelor Olteniei", (21 volume pia azi), conduse de
d-1 C. D. Fartunescu.
Turnul Severin a dat dovada de aceeapi energici straduinta pentru pcoala, ca 9i capi-
tala Olteniei. Gorjanul Teeder Costescu (1864-1939) sa identificat cu aspiratiile culturale
ale mehedintenilor, transformind gimnaziul in liceul Traian, vestit in toati tara pe la in-
ceputul secolului, prin disciplina, educatia cetateneasca pi militara ce se dedea elevilor.
T. Costescu a cautat sä adune in Severin pe cei mai destoinici dintre profesorii tineri din
;ark pi a isbutit sä alcatuiascit un corp profesoral de elitä. S'a publicat pi o revistä ,,Lectura"
(1895-96), s'a intemeiat o fanfari pi o orchestra pcolara, s'a organizat (C. Arrnapu) cores-
pondenta intergcolara cu Romfinii din Ardealul subjugat. Se inspira elevilor un respect de-
osebit pentru once sfortare pi once realizare ptiintifica, iar numele marilor invätati români
era cunoscut de toti elevii. Prin sfortäri foarte mari, T. Costescu a isbutit sa cladiasci un
Palat Cultural, care e o adevaratä podoaba a tärii, admirata de once carturar strain care
a avut prilejul s'o cunoasca. 0 biblioteca' de peste 50.000 de volume, donate in mare parte
de I. G. Bibicescu, contine exemplare de arti din veacurile al XVI-lea pi al XVII-lea, rare
chiar in marile biblioteci apusene. La Palatul Cultural s'au organizat, de 20 de ani, confe-
rinte saptamfinale ale Universitätii Libere. Societatea muzicala Doina", intemeiata in 1895
de I. St. Paulion, a stabilit in Severin, de prin 1910, obiceiul conferintelor publice, la care
puteau fi ascultati cei mai de searna conferentiari din tot cuprinsul romfinismului. Dupii
1918, succesorul spiritual al lui T. Costescu in conducerea liceului, d. Al. Nina diet, a rea.
lizat asociatia Casa Luminii" care a dat saptaminal, timp de vreo 20 de ani, conferinte
foarte urmarite de severineni. D-1 Muddlie!. a intemeiat pi Muzeul Regional al Portilor de
Fier", unde se adapostesc multe dovezi romane ale latinitatii noastre, stranse dela sapatu-
rile conduse in Mehedinti de D-sa sau de alti arheologi. La Severin a aparut pi revista
,Datina" (1920-1932, director M. Gupitez).
La Rimnicul Vfilcii, Episcopia a jucat un mare rol de raspânditoare de tiparituri pi
de culturä. La Tfirgu-Jiu, gimnaziul Tudor Vladimirescu" a fost transformat in liceu in ulti-
mele decenii. i acolo s'a manifestat aceeapi dragoste de pcoalä pi de cultura. In fruntea
migcarii culturale din Tirgu-Jiu trebuesc insemnati nasaudeanul Iuliu Moisil (n. 1859), di-
rector al Gimnaziului, olteanul Al. aefulescu, (1856-1910), director de pcoala primara, in-
ginerul Aurel Diaconovici, pictorul polonez Rola Piekarski, etc. Iuliu Moisil a publicat in
Tg.-Jiu in 1895-1904 revista ,Amicul Tinerimii", continuati in Bucurepti in 1905-1911. (Azi
octogenarul Iuliu Moisil, retras in Nasaudul subjugat din nou, publica acolo o foaie pentru
popor). In 1904-1905 profesorii gimnaziului au publicat revista pentru tinerim e Bunul Prie-

139

www.dacoromanica.ro
ten". Al. tefulescu este autorul mai multor monografii referitoare la Gorj. Moisil, Stefulescu
Diaconovici, Piekarski stint intemeetorii coalei de Ceramica si ai Muzeului Regional din
TS rgu-Jiu.
Inainte de a incheia aceste notite despre viata scoalei in Oltenia, trebue sa amintim
ca unul dintre rninistrii cei mai activi ai scoalelor din Romana dintre cele doua rasboaie
mondiale este craioveanul dr. C. Angelescu (n. 1869), construitorul a sute de localuri de
scoalä in toata tara, legiuitor, organizator de asociatii stiintifice, presedintele Ateneului
Roman. Mai amintim pe mehedinteanul P. Getrboviceanu (1862-1934), colaborator apropiat
al lui Haret in opera sa 9colari 9i culturalä, presedintele comitetului revistei pentru popor
Albina, administrator al bibliotecii populare Steaua", organizator si administrator al
Casei Bisericii.
Activitatea scoalelor si a corpului didactic a creat in Oltenia o atmosfera prielnicä
operelor culturale. Am citat cateva asociatiuni culturale. Acum voiu aminti cateva Fun. -
datiuni Culturale create de Olteni.
Craiova are o fundatie de sute de milioane lasatä de bogätasul Ton Mihail cu scopul
de a se intemeia in capitala Olteniei un invätarnânt superior. Magistratul Al. Aman (1820
1885) 9i-a läsat toatä averea pentru crearea unei biblioteci 9i a unui muzeu in Craiova. 0
fundatie particulari a ingaduit infäptuirea conservatorului de muzicä Cornetti. Olteanul Ion
Steinescu (1866-1938) a fost unul dintre cei mai de seama ajutatori ai stiintei romane.
Pe langa un cämin studentesc creat de el, ii datorim Asezämintele de cultura si binefacere,
pe care le-a instituit prin testament 9i care ajuta in mod cu totul activ laboratoarele 9i
institutiile de cercetäri stiintifice. in doi ani Fundatia Stanescu" a dat patru milioane de
lei pentru laboratoare, trei milioane pentru publicatii stiintifice 9i un milion pentru burse.
0 fundatie culturala frumoasä este si Biblioteca Bibicescu din T.-Severin, cu cele 50.000
volume de mare pret stiintific, unele dintre ele foarte rare, donate in mare parte de fos-
tul guvernator al Bancii Nationale I. G. Bibicescu (1849-1924). Aceastä donatie 9i stäruinta
lui T. Costescu a facut ca in T.-Severin sä fie aduse 9i sa alcatuiasca Muzeul Dr. C. I. Istrati"
toate amintirile personale sau stiintifice ramase dela marele chimist.

* * *

Mediul cultural oltean infaptuit de elementele arätate p5n5 aci a fkut cu putinta
aparitiunea, in ultima jumatate de veac, a numerosi invätati olteni de seama. Mostenirea
latina a spiritului indreptat spre concret a dus mai cu seama la realiza tori in 9tiintele apli-
cate : economisti si juristi, medici, arhitecti si ingineri. Dar, aläturi de ei, savanti cu renurne
mondial in 9tiintele cele mai abstracte sunt Olteni.
tiinte economice. Unul dintre organizatorii asezärii actuale a Bäncii Nationale 9i ai
finantelor tarii a fost craioveanul Eugeniu Carada (1836-1910), director al Bancii Nationale,
sfätuitor al lui Ion Bratianu pentru problemele financiare, insarcinat cu multe misiuni finan-

140

www.dacoromanica.ro
ciare ginga§e in tarä i in sträinätate. Dupä el la conducerea Bäncii Nationale a fost qi
severineanul I. G. Bibicescu. Mai tärziu, severineanul Gheron Netta (n. 1891) a creat ,,Insti-
tutul economic românesc".
In legäturä cu tiintele economice 0 financiare nu se poate uita juristul strälucit
diplomatul genial care a fost la un moment dat la conducerea destinelor Europei, ca pre-
9edinte de douä ori al Ligei Natiu-
nilor, i care a fäcut ca România sä
joace un rol european. E vorba de
craioveanul N. Titulescu (1883-1941),
care prin tiina, talentul qi tenacitatea
lui ne-a adus succese rasunkoare in
politica internationalä, mai ales in
procesul optantilor maghiari. Moartea
prea timpurie a lui N. Titulescu a
lipsit tara de o energie de care avea
nevoe in timpurile grele. A fost Mem-
bru al Academiei Române qi Profe-
sor la Universitatea din Bucurevi,
Ministru de Imante 9i de externe in
mai multe guverne, ambasadorul tärii
la Londra. Corespondent al Acade-
miei Române a fost i juristul doljean
I. Tanoviceanu (1858-1917), profesor
de drept penal la Universitatea din EUGENIU CARADA
Bucure0i; de asemeni I. Ionescu-Dolj,
Prqedintele Consiliului Legislativ, membru corespondent al Academiei.
Un rol insenanat in viata economicfi a tärii, mai ales in legfituri cu problemele stiin-
tifice ale agriculturii, it joacä mehedinteanul Gh. lonescuSisqti (n. 1885), indrumätor al acti-
vitätii agricole din tarä, creatorul Institutului qtiintific pentru cercetärile agronomice", profe-
sor la facultatea de Agronomie din Bucure0i, Membru al Academiei Romine qi al Aca-
demiei Cehe de Agriculturä, fost ministru al agriculturii in patru guverne.
Medicina a fost un obiect de predilectie al Oltenilor. Cänd Carol Davila (chemat in
tari de Olteanul Barbu tirbei) a inceput organizarea invätämintului medical in Romänia,
multi olteni (mai ales severineni) au alergat la gcoala lui. Prin sirguinta i destoinicia lor,
au atras luarea aminte a lui Davila, care i-a ajutat sä studieze mai departe in Franta. Multi
dintre ace0i primi elevi ai lui Davila au devenit apoi profesori qi medici cunoscuti. Acum
vreo cincizeci de ani era in Bucurevi o adevärati §coalä medicalä olteanä. In fruntea ei se
afla mehedinteanul C. Dim. Severeanu (1840-1930), elev al lui Davila, unul dintre primii

141

www.dacoromanica.ro
profesorii (1862) ai vcoalei Veterinare, profesor de clinici chirurgicali la Universitatea din
Bucurevti, fondatorul revistelor Progresul Medical Romin" vi Gazeta Medico-Chirurgicalr.
Pe la 1890 veneau in Bucurevti bolnavi din sträinkate (Turcia, Serbia, Bulgaria) atravi de
faima lui Severeanu, socotit pe atunci (dupfi moartea lui Turnescu) cel mai de seamA chi-
rurg al tOrii. Tot printre primii profesori ai coalei Veterinare a fost vi alt severinean, D.
Grecescu (1841-1910), botanist de seamfi, membru al Academiei Romine, profesor de bo-
tania, din 1868, la $coala de Medicini din Bucurevti, medaliat de Academia de Botanici
Geografici din Paris. El e incepkorul Gradinii Botanice din Bucurevti, pentru care a tipirit,
cred, primele cataloage de seminte oferite in schimb de Romänia (1871 vi urm). Cele trei
volume ale sale despre Plante indigene din România au fost un isvor de pre; pentru bo-
tanivti, ca vi lucrOrile consacrate Conspectului florei României, Florei medicale a României,
Plantelor din Macedonia. Dim. Drtighiescu (1841-1919), mehedintean de längO Severin, a fost
din 1868 profesor la catedra de obstetrica vi din 1869 la cea de anatomie. irul de medici
olteni de seamO s'a continuat neintrerupt de atunci. Marele chirurg D. Gerota (1867-1939), cra-
iovean, membru corespondent al Academiei Române, profesor la Universitatea din Bucurevti,
a fost asistent la Universitatea din Berlin, unde a publicat (in colaborare cu prof. Schäffer)
un atlas ginecologic. Doctorul Gerota e cunoscut vi prin renumitul sOu Sanatoriu (Institut
de chirurgie), pe care l-a creat vi organizat in Bucurevti. Printre actualii profesori onorari
ai FacultOtii de Medicinä din Bucurevti sunt câtiva Olteni, cari au jucat un rol insemnat
In organizarea vi desvoltarea invätärnântului la noi: craioveanul Dr. C. Angelescu, chirurg,
fost multi ani Ministru al Instructiunii Publice, tärgujianul Dr. I. Ballicescu, fost decan vi
rector al Universitätii, craioveanul Dr. C. Daniel, ginecolog, doctor honoris causa de la
cfiteva universitOti sträine. Dintre 27 de profesori titulan i ai FacultOtii de Medicinä din Bu-
curevti, nu am putut afla origina pentru 8; din ceilalti 19 sunt: 9 moldoveni, 5 munteni vi
5 olteni, ceea ce da un mare procentaj pentru Oltenia, provincie mai raja deck celelalte.
Profesorii olteni sunt chirurgul Amza Jianu (n. 1881 in Fälcoi, Romanati); bacteriologul
D. Combiescu (n. 1886, in DrOnic, Dolj); profesorul de chimie medical5 vi biologicä V. Cio-
ccilteu (n. 1890 in Plenita, Dolj) ; internistul Ch. Beiltaceanu (n. 1885 in Strehaia, Mehedinti)
cunosatorul adinc al apelor minerale românevti ; neurologul N. Ionescu-Sisegi, (n. 1892 in
Sisevti, Mehedinti), membru corespondent al Academiei Romine, fost vef de clinicA vi laureat
al FacultAtii de Medicina din Paris. Alti doctori eminenti fac parte dintre agregatii FacultOtii
din Bucurevti: chirurgul Ion Jianu (n. 1880, T. Severin); neurologul D, Paulian (n. 1887,
Craiova, secretar al Academiei de vtiinte, conferentiar cunoscut); State Diltgeinescu (n. 1891
Ohaba), neurolog. Decanul Facultätii de Medicina din Cluj (Sibiu) e mehedinteanul V. Papilian
(n. 1889 in Galati, unde tatäl ski era ofiter medic), profesor de anatomie, unul dintre inte-
meetorii puternicei vcoale de antropologie din Cluj, literat cunoscut, organizator iscusit (care
a intemeiat revista Darul Vremii" din Cluj in 1930 vi a reintemeiat Luceafärul" din Sibiu
in 1941). 0 pleiadO de medici mari olteni nu au intrat in invfitOrnfintul superior. Actiunea

142

www.dacoromanica.ro
lor organizatoare s'a resimtit in alte domenii ale vietii medicale rominegti. D-rul C. Papilian
(Severin 1852-1917), tatil decanului de la Cluj, a fost general medic, inspector general al
Serviciului sanitar militar. Si generalul Iacob Potcircei (n. Plenita, 1866) a fost inspector gene-
ral al Serviciului sanitar militar g't e cunoscut ca un chiturg iscusit. D-rul V. Gomoixt (n.
Vfinju Mare 1882) e o figurä tipic olteanä. Chirurg eminent, creatorul unei 9coale de infir-
miere, al Agezfimintelor sanitare Regina Elena", al Societätii de Istoria Medicinii", fost efor
al spitalelor civile, fost ministru, organizatorul excelent al unui memorabil congres interna-
tional de istoria medicinii (1932), pregedinte al Soc. Internationale de Istoria Medicinii q.i.
al unui Congres international, activitatea sa multilateralä e impregnati de clarzenia, conti-
nuitatea, entuziasmul qi nationalismul caracteristice spiritului oltenesc. D-rul C. Gruescu (n.
T. Severin 1872) a organizat, ca medic general in rezerva, un spital militar in razboiul de intre-
gire, pe care N. Iorga 1-a citat ca exemplu ; activitatea sa ca primar al Severinului a lasat
urme analoage cu aceea de prefect a lui T. Costescu. Facultatea de Medicina Veterinara
din Bucuregti are doi profesori olteni: Bucicti (n. Slatina 1882) gi V. Pcituulescu (n. Dancen
1883).
Inginerii qi arhitectii olteni sunt numerogi gi foarte reputati. In aceste profesiuni, ca
gi in medicina, se cer tocmai calitati care predomina la Olteni. Renumitul inginer din
Londra Gogu Constantinescu, creatorul sonicitätii, inventatorul multor aparate care au fost
de mare fotos aliatilor in räzboiul trecut, om deosebit de pretuit in marea ;era industrialä
care e Anglia, este Craiovean (n. 1881), fiul profesorului de matematica in liceu al lui Ch.
Titeica. Gogu Constantinescu e corespondent al Academiei Romfine. Multi alti ingineri
olteni au ajuns, gratie destoiniciei lor, profesori la Scoalele Politehnice din Bucuregti,
Timigoara sau Cernauti, sau in posturi de comanda' ca directori la mari institutii de Stat
(Caile Ferate, Pogtä, Telefoane), sau la mari societati petrolifere (Steaua Romana, Astra),
sau la uzine mari (I. A. R. etc.).
Printre arhitectii români mai cunoscuti, profesorii State Ciortan (1876 1941) gi
Duiliu Marcu (n. 1887 Craiova) sunt olteni. Mehedinteanul Ciortan a construit Palatele
Värnii, Pogtei gi Monitorului Oficial din Bu curegti. Lui Duiliu Marcu i se datoresc Pieta Unirii
din Oradea, Teatrul gi Politehnica din Timigoara, Pavilionul Romanesc de la Expozitia din
Paris 1937, proectul pietii gi ansamblului de clädiri care va constitui Academia Romani.

*
*

Creatia in gtiintele matematice, fizice gi geologice a fost reprezentata prin cfitiva

Olteni cu faimi gi in strainätate. Academia Romani a avut printre membrii ei activi pe
Oltenii : Gh. Chilli, Dr. D. Grecescu, Petrache Poenaru, pe latinistul profesor la Universitatea
din Bucuregti N. Quintescu (Craiova 1841-1913), pe N. Titulescu gi G. Tifeica. Azi, Academia
Romani numari in sectia literati pe mehedinteanul C. Reidulescu-Motru, fost pregedinte al

143

www.dacoromanica.ro
Academiei, decanul filosofilor romfini, creatorul Studiilor Filosofice" vi pe D. Caracostea
(n5scut in 1879 in Slatina din pärinti macedoneni), directorul Fundatiilor Culturale Regale.
In sectia vtiintific5, din 14 membri activi: L. Mrazec, fost prevedinte al Academiei, e näscut
In Craiova in 1867; N. Vasilescu-KarDen tot in Craiova in 1870; Gh. C. lonescu Sisevti e
mehedintean ; iar corespondenti sunt 4 din 25.
Naturaligtii olteni s'au ocupat mai ales de geologie urde botanic5. In privinta botanicii
am citat mai sus pe D. Grecescu. Inceputul studiilor geologice asupra Olteniei il face un
muntean, Matei M. Driighicescu (Tfirgovivte 1844 1939), fost director al $coalei de Poduri
gi $osele, membru de onoare al Academiei Române, director general al minelor, efor al
spitalelor civile din Bucurevti. M. Drtighicescu a publicat prima monografie geologia
privitoare la o regiune din Rominia vi anume Judetul Mehedinti; lucrarea a servit ca
model inv5tatilor urm5tori. Tot lui Dreighicescu i se datorevte prima hart5 geologica a
Rominiei (1880). Doi mari geologi din generatia urmAtoare sunt n5scuti in Craiova: L.
Mrazec vi Sabha $tefc1nescu (1857-1931). Sabba $tefeinescu a studiat diferite strate geologice
din tarà vi s'a ocupat de fosilele animale gäsite la noi. A fost corespondent al Academiei
Romine, autor a numeroase cärti de invätämint.
L Mrazec a adus tárii glorie'vtiintifica prin teoriile sale adinc pitrunz5toare asupra
originii petrolului, prin mijloacele de investigatie pentru g5sirea zfic5mintelor petrolifere.Pro-
fesor la Universitatea din Bucurevti, profesor agreat la Sorbona, fost ministru, L. Mrazec
a implinit numeroase gi importante misiuni vtiintifice de incredere date de guverne sträine
in legiturA cu exploatirile petrolului. A creat Institutul geologic al Rominiei, pe care 1-a
condus pAn5 la pensionare, Institut care e o rnândrie a tärii vi care a indrumat generatii
de cerceatori romini spre studiul geologiei noastre. L. Mrazec este unul dintre ctitorii
gcoalei geologice române. A organizat un congres international al petrolului la noi in tar5
care a r5mas memorabil. Intre primele lucriri ale lui L Mrazec se af15 studii asupra faliilor
de la Verciorova-Severin. Numfirul studiilor sale geologice asupra unor regiuni din Ro-
mfinia vi Elvetia, asupra reliefului globului terestru, etc. este impunator. Cursul de Minera-
logie al prof. Mrazec reprezint5 o data insemnatä in literatura vtiintific5 romäneasc5.
Gorjanul 1. Popescu-Voitevti (n. 1876) fost profesor la Universit5ti1e din Cluj vi Bucu-
regti, reprezinti de asemeni cu autoritate bunul nume al savantilor olteni. Geolog vef vi
director al Institutului Geologic al Rominiei, invitat sit fac5 lectiuni la diferite universitäti,
I. P. Voitevti e autorul a multe studii despre Carpatii novtri, despre relatiunile intre z5c5-
mintele de sare vi de petrol. A intemeiat, in 1924, Revista de Geologie vi Mineralogie" de
la universitatea din Cluj.
Conferentiarul de Biogeografie de la Facultatea de vtiinte din Bucurevti e craioveanul
Raul Ccilinescu (n. 1901).
,F t iin te Fizico Chimice. Dr. N. Vasitescu-KarPan, fost prevedinte al Consiliului tehnic
superior al Rominiei, rector timp de 20 de ani vi organizator al $coalei Politehnice din

144

www.dacoromanica.ro
Bucurqti (in care s'a transformat in 1920 vestita $coali Nationalä de Poduri vi Sosele),
fost ministru, este un fizician de seama, specializat in problemele de electricitate vi de chimie
fizica. S'a ocupat de principiile termodinamicei, de aeronautici, telegrafie fail fir, etc.
D. Bungetianu (1860 . 1932), fost profesor de fizica la Universitatea din Bucurevti, este
mehedinoan. A fäcut studii asupra iutelii sunetului in aer vi in lichide, asupra compre-
sibilitatii lichidelor. Dr. I. Vintilescu (n. 1881), decanul Facultatii de Farmacie din Bucurevti,
vi profesor de chimie biologica vi alimentara, este mehedintean.
In Matematicd, Oltenia se poate mindri cu una din personalitätile cele mai de seama
ale matematicii române, severineanul Ch. Titeica (1873 1939), fost secretar general al
Academiei Romane, profesor la Universitatea vi la $coala Politehnica din Bucurevti, pro-
fesor agreat la Sorbona, prevedinte vi membru timp de nenumarati ani al Consiliului
Permanent al Instructiunii Publice. Ch. Titeica a fost un oltean tipic. Ascunzand sub o
infativare rece un suflet plin de entuziasm pentru vtiintä vi pentru tara, inclarätnic in urma-
rirea tintei ce vi-a propus, fara sa se lase invins de nicio piedica, ascultând in once impre-
jurare numai de convtiinta lui, drept vi fara compromisuri, gata sa lucreze pana la sacrifi-
ciu pentru once actiune pe care o credea folositoare tarii, Titeica este unul din ctitorii
vcoalei matematice contemporane din Romania. Stalp al Gazetei Matematice" (alaturi de
marele animator Ion Ionescu vi de V. Cristescu vi A. G. Ioachimescu) el a contribuit acolo
prin problemele, articolele, rapoartele vi indrumarile sale morale, timp de peste patruzeci
de ani, la formarea matematicä a tineretului roman. Prevedinte cultural al Caselor Natio-
nale (fondate de generalul I. Manolescu), a infaptuit o opera insemnata de raspindire a
culturii vi a ideii de ern de nadejde", folositor tarii prin munca, cinstea pi sacrificiile sale.
Secretar general al Academiei Romane, a adus vi acolo spiritul de organizare oltenesc,
care i-a atras admiratia entuziasta a colegilor sal in frunte cu N. Iorga. In creatia vtiintificä
a dat dovada de un spirit de analiza logica foarte ascutit, gratie cäruia a obtinut careva
rezultate care au devenit clasice in literatura matematica : suprafata lui Titeica, sfera afina
(prirt care devine un precursor al geometriei afine), curbele Titeica, retelele de curbe cu
invarianti egali, legaturile intre retele vi congruente. Dragostea sa de Neam 1-a facut sa
cutreere tara, ducand cuvinte de indemn la munca clarzä gi cinstitá 9i la jertfe vi chibzuiala
pentru tara, in conferino care mergeau la suflet, fiindca, fära sa fie mevtevugite, porneau
din suflet.
D-1 N. Coculescu (n. Craiova 1866), decanul astronomilor romani, creatorul Observa-
torului Astronomic, profesor la Universitatea din Bucurevti, laureat al Academiei de $tiinte
din Paris, este al patrulea roman doctor in matematice din Paris. A luat parte la o expe-
ditie franceza in Senegal, pentru studierea unei eclipse de soare. Craioveanul S. Stoilow
(n. 1887), corespondent al Academiei Romfine, profesor invito la Universitatile din Paris,
Bruxelles, Miinchen, Hamburg, etc., membru in comitetul de directie al marei reviste inter-
nationale de matematica Compositio Mathematica" din Amsterdam, a organizar, ca decan,

145

www.dacoromanica.ro
 invatamintul matematic la Universitatea din Cernauti, inainte de a trece profesor la Uni-
versitatea din Bucuregti. A creat studiul topologic al functiunilor prin transformarile inte-
rioare. Metodele sale le-a sintetizat inteo carte editata la Paris de celebra colectie de mo-
nografii Borel. Generalul St. Burileanu (n. Burila Mare Mehedinti 1874) a fost profesor de
Mecanica la Universitatea din Cluj.
Contributia Oltenilor in matematica s'a manifestat 9i in domeniul organizärii. Congre-
sele nationale de matematicieni au fost organizate de Olteni. Cel din Turnu Severin (1932),
care a adunat pe langa 200 de Romani gi 31 de straini, a lasat amintiri negterse in inimile
unor invatati cu faima mondiala ca Paul Montel, A. Denjoy, W. Sierpinski, B. Hostinsky, etc.
cari au declarat, cu ani in urma, ca acest congres a fost un vis fermecator gi o oazit de
odihna gi de multumire in viata arida a omului de gtiinta. Severinul a dovedit sträinilor,
care nu se agteptau la aceasta, ca. un ora g de provincie romfinesc poate sa se ridice la un
nivel cultural, pe care orage similare apusene nu-1 ating de cat rar. E drept a comitetul
local de primire a congresului era condus de T. Costescu i A. Barcacilit. Tot darzeniei
oltene i se datoregte publicarea (cu greutäti nenumarate gi cu sacrificii personale care au
trecut de trei sferturi de milion de lei) a revistei internationale Mathematica", foarte bine
primita in lurnea matematica. Iar spiritul de organizare oltenesc a fost intrebuintat gi in
comitete straine gi romane, pentru diferite manifestäri internationale, ca Expozitii, Tablouri
recapitulative ale progreselor gtiintei, etc.

* * *

Notele de 'Ana aci nu pot pretinde ci au dat o icoana completa a contributiei oltene
la progresul gi raspândirea stiintei. De sigur 6 se gasesc lacune, poate chiar mari, in
prezentare. Cer iertare pentru ele gi declar a au fost fäcute numai din negtiinta mea.
Once indreptari ¡mi vor folosi pentru o mai 'mina' informare in viitor. Mi-a fost foarte
greu si ies din domeniul strict al specialitätii mele matematica gi si schitez activitatea
gi in alte domenii, unde-mi lipsegte competenta. De aceea se vor fi strecurat gregeli. In once
caz, am adunat un material care ar putea folosi unui cercetfitor viitor. Pe de alta parte,
mi-a lipsit timpul ca si adancesc aceste note, ele fiind legate de data Saptamanii Oltene".
Totugi, ceea ce am socotit esential, este punerea in lumina a catorva linii caracteristice
ale rostului oltean in viata gtiintifia Cele mai multe personalitäti citate au fost organizatori
de $coale, Institute, Reviste, Asociatii gi Congrese, etc. TO au luptat clarz cu greutatile,
urmärind fara incetare tinta ce gi-au propus. Toti au sorbit din copilärie facându-gi din
ea indreptar in vieata fericirea de a se jertfi pe sine pentru ridicarea Neamului Românesc.
Tinilqoara, 24/VI/1943.
P. SERGES CU

146

www.dacoromanica.ro
 de IL 11_01TA

- E langa Gr. Alexandrescu, care a fäcut din Olt märturia

S'541 1. gloriei lui Mircea, pe langa O. Goga, care a fgcut din
Olt räzbunatorul vitregiei istorice pi al nedreptatii secu-
lare, poetul popular liric sau epic localizeaza sentimente
sau intamplari in legatura cu Oltul, care merita subliniate,
fiindci este reflectarea sincera a unui rau, ce denumepte
Oltenia, in conptiinta Oltenilor.
Vom cerceta volumul lui N. I. Dumitrapcu publicat in 1914 cu numele de
Flori de Camp" (Dome Oltenepti).
In poezia popular, ce poarta Nr. 43, este o rugaminte calda a unui voinic,
catre calul sau, ca sa*-1 treacA Oltul sa-1 scape dela moarte, fiind probabil
inteo mare primejdie. Aici Oltul apare ca un liberator, ca un hotar al vietii :
Murgulef, coamei rotata Mai treca-ma Oltu °data,
Si cu coada innodatei, Scapa-mi caPul dela rnoarte,
picioarele greimadei Ca fi-oiu face grajd de piatrit,
fiste§ti din piatra. 'n Piatul, Ti-oiu da apeí strecurata
$i gretunfa uanturatii.

Calul insa sta nepasator. Intrebat : de ce Stai ca dealul nu te 'ntorci"... ras

punde cA el nu mai poate fugi, cum ar vrea stapanul, fiindca :
Mai meinat m'ai stricat trei ziduri de cetate
Cand cu mine ai saltat Pentru o zdnei frumu§icd
Trei pcirae aleiturate Ce o crveai de ibotrnica

Frumusetea poeziei este comparatia sborului, a alergarii vijelioase, cand dorepte

sa-0 scape viata pi cand vrea sa-0 vada iubita. Pentru vedea iubita, voi-
147

www.dacoromanica.ro
nicul nostru n'a trecut numai un rail, fie el chiar Oltul, ci trei ziduri de ce-
tate, trei pkaie aläturate". Voinicul nostru este capabil de sacrificii imense, spre
ali vedea iubita, sacrificii superioare acelui de ali scäpa vieata. Este ad o de-
licatetä, dar §i o actiune de bravurä. Sentimentul iubirii este mai puternic deck
sentimentul vietii. Iubirea este aceea care conditioneazä vieata §i nu viceversa,
când sentimentele acestea stau fatä in fatä.
Intio poezie erotia, poetul, probabil un oltean, se roagä ca vântul sä dueä
frunzele unui plop la mandra lui peste Olt i sä facä focul cu ele, ca sä se
gândeascä la el :
Foae verde trei lalele, Sii faca focul cu ele,
Plopule, frunzele tele Sei-1 tac& sei se 'ncalzeascei,
Duce-s'ar vcintul cu ele La mine set se gcindeascei,
Peste Olt, la Meigurele, Cli §i. eu md tot gändesc
Cacolo-s meindrele mele, La ele §i ma topesc.
(N. Dumitra§cu)
*

Unde Oltul joaci un rol mai important, este in poezia epic5. Martor al
atkor intampläri, el a rezolvat cu apele lui multe tragedii §i a fost un zid de
apärare al Olteniei. Iatà poezia Iancu Jianu, din colectia G. Dem. Teodorescu.
Iancu Jianu pare sa fi fost un boier, care 0-a päiásit rangul boieresc pentru a
imbräti§a haiducia indreptatà impotriva ciocoilor.
Ciocoii erau insträinatii de neam, parvenitii, prin toate mijloacele imorale,
in slujbele de Stat, instrumentele tuturor dumanilor Tärii.
Sunt un fel de indivizi, care, cAnd se trimeteau ca lepra, gunoaiele §i ur-
dorile Fanarului, acei indivizi se intreceau a le ie0 inainte la Dunke, spre a
le zice mai intAi e iPsilatos, e paneughenia sas. De vin Muscalii, ei aleargä a-i
intampina cu flori, cu urki. De vin Turcii, ei aleargä mai intAi cu pe§che§uri §i
cu sudacaturi, din fundul rkunchilor. Indivizi, care and vin Muscalii, Nemtii,
Turcii, invati i pe Muscal i pe Neamt i pe Turc a scoate lapte din piaträ",
scrie Eliade Rädulescu. Opusul Ciocoilor era adevkatul boier. El iqi cA§tiga
titlul boeresc prin fapte de arme §i vieata lui era la dispozitia Tirii, pe:: cAnd
ciocoiul cerea ca tara sä fie la dispozitia lui. Acwi ciocoi, care arendau finan-
tele tkii, erau adevärate urgii pe spinarea bietei rári, in deosebi a tkanilor. De
aceea, täranul infunda mai bine codrul, deck sä sufere batjocura §i chinul ciocoiu-
lui. Cind ii actea un ciocoi in m'Alá, il pfäda de avere §i o impärtea celor skaci
§i nevoia0. Iancu Jianu, de§i boier, trece de partea täranilor §i impotriva ciocoilor.
148

www.dacoromanica.ro
 Iancu cumpärase plumb pentru puqtile haiducilor lui, cand 11 surprinde
potera. Ceauqul poterii Il invita' pe Iancu Jianu si se predea de huna voie cu
toata povara cumparatä sau sa se lase de haiducie :
Iancule, Romcin turcit, (fiindca era imbricat ca turcii)
Lasei-te de haiducit.
Lascl-fi nebuniile,
Lasei-ti haiduciile,
dau boieriile.

De sigur Cà Iancu refuza.

Si cum sta Neueizut cet se Picea
Si cum vorbea, Si gonea, meiri gonea,
Bine uorba nu-mi sfcirsea, Pan' la Olt ajungea,
Pinteni murgului ca da, Dincolo de Slatina
Trei Pistoale slobozea, Rin' la malul Oltului,
La caPettul podului.

Aci, cere podarului sa-1 lase s'A treaca repede Oltul, fati plata. Cum podul era
umblator, 11 roaga sa-i traga podul repede. Podarul nu se intimideaza cere
ortul", plata. Ca sa nu piar& vremea i s'a nu dea timp poterii s'a se apropie,
trece cu calul prin apa :
Dar deccit para la pod Trec prin Olt ca pe uscat,
Mai bine cu murgu 'n not, Cei mi-e murgu/ scurt in gál.
Cei mi-e murgul nescadat Scurt în bit §i lung in hui).
Astetzi l-ara incedicat, Trec prin Olt, de nu mcl ud.

Cum trece Oltul in partea cealalta :

Ciocoiul l-intreabet de carte
El i-aratei puqca 'n

Cu acest prilej, poporul, care simbolizeaza in Iancu Jianu pe un aparator

al lui, îi anta ura adanca catre acest parazit social din secolii trecuti, ciocoiul,
celi face aparitia °data cu Grecii:
Floricicei usturoi, Sunt trei ani de cdnd te cat,
Usturoi in patru foi, Sunt trei ani §'o sciPtdmetnit,
Batil-te crucea ciocoiu, PtIn' te-oiu dobtindi la /mina
De te-oiu brinde 'n sat la noi Set-ti iau pielea de pe cap
Set-ti dau meiciuci sei te moiu. fac toc la mdzetrac,
pielea de pe picioare
Aoleo, ciocoiu beata, Set-mi fac tocuri la Pistoale.

De huna seama ca e greu sa stahilim adevärul istoric. Ceea ce se constata

149

www.dacoromanica.ro
de aici, este faptul ci Iancu Jianu este neam de boier, din acei boieri plini de
demnitate §i patriotism. Cu ace§ti boieri olteni, tgranul n'a avut niciodatä *ce
impärti. Ei tràiau intr'o braille organic creiatä, in care fiecare avea rolul lui in
perpetuarea neamului.
*

In balada llincula Sandului" se petrece o dramä inteun ora § pe Olt, aproape

de Dunäre :
Frunaulita bobului, Sandului bogatului,
Sus pe malta Oltului De pe Malul Oltului
La casele Sandului,

este o fatä anume finca, fiica Sändulesei, de o rarä frumusete :

De frurnoasii ce era Dela Olt la Orava (Rahova)
Se ducea vestea de ea Din Orava 'n Tarigrad
Si vestea 91. omina La feciorul de 'mpdrat...

Feciorul de impArat a dutat mireasä, dar ca Hinca mai frumoasg n'a gäsit :
A celtat 0.-a isPitit Mai frumoasd,
Dar ca ddnsa n'a gäsit Mai cu chip de puja dama.
Mai chipoasa, Ca jata de Seiriduleasa.

Intors la Tarigrad, feciorul de impgrat a trimis pe Kaimakam aga cu cinci-

zeci de brgileni, optzeci tarigrgdeni §i o sutà de giurgiuveni, ca sä ridice pe
frumoasa finca, fiica Sändulesei. Sänduleasa, cfind vede primejdia, ascunde fata
intr'o laca Turcii o cautà in toate pgrlile §i n'o gäsesc. Sfinduleasa le spune cä
Ilinca a murit, argtându-le un mormânt proaspät. Turcii nu cred, o chinuesc c5
doar vor afla ceva, dar mama suferg toate chinurile iadului §i nu trgdeazä pe
Hinca. In sfgr§it, Turcii o gäsesc, §i o imbarci legindu-i mginile, ca s'o ducä
la Tarigrad. Hinca se roagi de Turci:
Destegati-mi nulinite
Sd-mi dreg cosicioarele,
Sei-mi Potrivesc florile.

Turcii ii desleagä mginile, iar finca se aruncä in Dunäre, cäci preferä si fie
masg morunilordei nu sunt in Dunäre, cing bung pe§tilor, decgt roabg
Turcilor qi slugg cadinelor" (Colectia G. Dem. Teodorescu).
*

150

www.dacoromanica.ro
 In colectia N. Päsculescu, in balada Marcul Viteazul", actiunea se petrece
tot pe malul Oltului, la casele Marcului.
Marcul Viteazul sta la masa cu Turcul Bolumul. Alaturi de ei, era gi muma
Marcului, ibomnica Turculuí, Catelu§a Draculuí". Marcul face o prínsoare cu
Turcul, cá cine va rezísta la belie intre ei doi, acela va ca§tiga o traistä de bani
§í mo0i. Marcu se roaga de mama-sa ca sa-i umple paharul lui de vin, jumatate
cu apa 9i zahär, iar in paharul Turcului sa pue jumatate vin 0 jurnAtate rachiu
§i otet.
D'o bea Turcul, s'o imbeita,
Frumos capul i-oiu tclia,
Disagii cu bani i-oiu lua.

Mama Marcului, ibomnica Turcului, Catelup Dracului", face tocmai dim-

potriva, a§a ca. Marcul se imbata. Mama-sa sfatue§te pe Turc sa-i tac capul. Dar
o sluga a lui Marcu, care asculta la up, jilted* peste Turc §i treze§te pe Marcu.
Imediat Marcu ucide pe Turc, iar pe mama-sa o pune pe un rug sa arda, fiindca
a spurcat legea.
,
Tot in colectia Pasculescu este 0 balada Badea Carciumarul", a card actiune
se petrece la Gura Osmolului:
Sus pe malul Oitului Badea carciumar de buti,
Este ceirciuma Badii, NoaPtea meicelar de Turci.

Turcii inconjoara carciuma 0-1 prind pe Badiul, care dormea ametit de

vin. Turcii il leaga 04 chinuesc. Badiul roaga pe sotia sa sä caute pe fratele
&Au Vlad ca sa-1 scape de Turci. Bäduleasa se preface 6 se duce cu vadra la
fantana, lag vadra pe cheiul fantanii 0 porne§te in cautarea luí Vlad. Il ga-
se§te petreand:
Mcli cumnate, Vladule, De frate-fdu nu grije§ti
$i tu bei, te'nvesele§ti, Unde Turcii a suduesc
Cu miindrele ca petreci ,Si de bani il chinuesc

Vlad vine imediat 0-1 scapa pe frate-sau din mainíle Turdlor. Apoi, amandoi
ucid pe Turci 0 dau foc casei :
Nu imi Pare retu de cascl, Saptezeci porci am täiat
Da-mi pare de carne grasci, Sitinina s'a rcincezat
Foc caselor di, le-am dat.

151

www.dacoromanica.ro
 Balada subliniazi actul de vitejie, de curaj, al lui Badiul, una din insu0rile
statornice ale Olteanului. tndr5snet 0 leal ca §i sotia din balad5, credincios cu-
vfintului dat, el se sacrific5 cu multä u§urint5 0 cu sufletul imp5cat pentru fa-
milie 0 Tali.
Baladele din urm5 sunt culese chiar din Oltenia, deci oglindesc inteo mä-
suri sufletul oltenesc. Git prive§te numele Oltului in aceste balade, poate s5
fie de circumstanti, a§a cum poeziile populare ale lui Alecsandri, in majoritatea
lor, mentioneaz5 numai Nistrul qi mai putin Prutul.
In tot cazul, Oltul este des mentionat in poezia popular5. Fie c5 exprim5
numai o simpl5 localitate, fie a angajeaz5 anumite stari suflete§ti, cum este
poezia Oltul" din colectia G. Dem. Teodorescu, care este un adev5rat blestem,
Oltul a intrat de mult in cozwiinta popular5 olteneasc5. Fiind o barier5 puter-
nic5 in calea celor ce se iubesc, Oltul este blestemat de iubit5, ca sä-i sece is-
voarele i si-1 poat5 trece cu picióarele:
Oltule, Oltetule, Ce te rePezi ca un smeu
Seca-ti-ar isvoarele, 51..mi opre#i pe Nitul meu?
Sei creasca dudaiele Schimbd-ti, schimbd-O apele,
Sei trec cu picioarele. Släbe§te-fi vdrtejile,
Oltule, rdu blestemat, Scl-ti vdd Pietricelele,
Ce vii a§a, turburat? Cdnd trec fetiparele.

Servind ca o putemic5 arterä de vieat5, Oltul este necontenit in mijlocul rea-

lit5tilor oltenwi, ca un zeu tutelar al unei regiuni bogate, cu oameni de mare
energie i de neintrecut5 vrednicie romäneasc5. Pe malul lui era drumul Ro-
manilor c5tre capitala Dacilor, pe malul lui erau multe int5rituri romane. In
apele lui s'au oglindit toate pop'oarele asiatice, ce au trecut ca 0 valul lui in
negura vremurilor peste trupul otelit al Olteniei. Dac5 cei vechi credeau c5
fiecare räu este un zeu, care fertilizeaz5 p5mántul, Oltul a fost un protector cre-
dincios al istoriei noastre.
C. GEROTA

,- - ----:

152

www.dacoromanica.ro
 e.0

f74-

Ate. J ANC s .INE a

'ar C
0.1"-
egi PE3 .ariP
.1111.11, dildriiir

'A. ,t."...4At

Din Albumul prezentat la Expozitia

din Paris 1937
Reprodus in Offset Alexandrina Enächescu
Scrisul Romlinesc S. A., Oral.. Tòranca din Gorj. Oltenia Portul popular Oltenesc
www.dacoromanica.ro
 - ri - M spus i alta data 1) cä, in epoca primitiva, fiecare colectivitate
trebue sä fi avut medicina sa,proprie, loco-regionalä sau nati-
onalä". Desigur cá acea medicina a fost la inceput foarte sim-
plaanimalici; ea a nascut din instinctul de apirare, a fost
dictata de mediul inconjurator, gi a fost aplicata prin darul in-
ventiv al improvizarii, sau prin puterea de discernamant in ale-
gerea mijloacelor de care dispuneau membrii colectivitätii res-
.: -
pective.
De indati insi ce a inceput migcarea popoarelor, Medicina, intelegand atat Patolo-
gia cat gi Terapeutica, a inceput gi ea sä-gi piarda caracterele initiale, caci s'a amestecat
cu elemente din alte localitati, ori de la alte colectivitati.
Mai apoi, °data cu accentuarea sbuciumului in viata cu progresul civilizatiei, Me-
dicina s'a complicat gi in acelag timp s'a amestecat tot mai mult. Caci, desvoltarea indus-
triei a favorizat inmultirea accidentelor, iar oboseala organici a dat nagtere atator stari
maladive, care au amplificat Patologia. De alti parte gtiinta", trecand de la observatie la
experimentare, a imbogatit Terapeutica, prin atatea manopere tehnice gi produse medica-
mentoaseextrase ori sinteticecare imbracä nationalitatea autorului respectiv ; iar perfec-
tionarea mijloacelor de comunicatie a inlesnit nu numai propagarea boalelor de la o re-
giune, sau de la un popor, la altele, ci gi rispändirea cunogtintelor despre vindecarea lor.
Aga fiind, patrimoniul medical al Olteniei de astazi ca gi al oricarui tinut, roman sau
strain,cuprinde:
1) V. Gomoiu, Le folklore médica/ roumain, Com. X Congrès international cli-listoire de la Médecine,
Madrid 1935. V. Gomoiu, et A. Raicoviceanu, Histoire du folklore médical en Roumanie, Com. XI-e Congrés
international d'Histoire de la médecine, Belgrade, 1938. V. Gomoiu, Medicina popu/ara, conferintti la Ateneul
Romin, 22 Noembre 1942.

11 SaptArnana Olteniel 153

www.dacoromanica.ro
 0 parte original5, mo§tenitä din cea primitivä dela strOmo0,adic5, zisa medi-
cini popular5", care este, mai mult sau mai putin, comun5 Cu a celorlalti Romini.
O parte,tot origina], dar §tiintific5,descoperit5 sau creat5 de connationaliadic5
de ceilalti Rominiin cursul timpului mai apropiat.
O partefie ea popular5 sau §tiintific5, mai veche, sau mai nou5 care ins5 este
strfiin5, adic5 imprumutati de la altii.
cl) 0 parte, tot §tiinti1ic5 mai veche, sau mai nou5. dar descoperit5 sau creat5
de cärte fiii Olteniei (b5vina0 ori adoptivi).
Cu rezerva pe care o impune consideratia fatä de sträinii impfiminteniti §i ale c5ror
opere s'au nationalizat,primele dou5 p5rti ar constitui medicina nationa15 romaneascr,
lar cea de a patratot nationalas'ar putea cherna olteneasc5".
Se intelege bine a un studiu asupra vietii medicale din Oltenia" ar urma s5 le cu-
prind5'pe toate patru, dar o asemenea lucrare ar dep50 prea mult cadrul impus i s'ar
depärta de la scopul urmOrit. De aceea, uoi trece aproape in Mum Peste Primele trei parti,
märginindu-md set le amintesc doar irtru cdt au venit in atingere cu Oltenia, pi-in per-
soanele care au profesat acolo. In schimb, voi cduta Sd realizez mace ai-putea sit fie invocat ca
un patrimoniu oltenesc sau contributie la evolutia Medicinei romeinqti 0 a Medicirki in genere.
Originalitatea, sau contributia medical5 a Oltenieica 0 a oric5rui tinuta depins,
fimte, de avantagiile sau desavantagiile mediului §i de calitatile sau defectele locuitorilor,
f5r5 a ignora corelatia dintre ele §i imprejur5rile din cursul vrernii.
Ori, se 9tie cá istoria Oltenieipolitic5 §i economico-socia1äi0 are particularit5tile
ei '), dar nu este rolul meu s5 m5 ocup de alma.
In ce prive§te mediul" la care ma referii, se intelege c5 vorbirea despre medicina
unei regiuni ar urma s5 accentueze mai ales asupra boalelor specifice tinutului respectiv-
cum ar fi de pilcrá frigurile galbene" pentru Delta Gangelui, dar nu cunosc in sensul
Patologiei nici.o boal5 care s5 fie particular5 sau specific5 OltenieP), c5ci paludisrnul,
pelagra, sifilisul, etc. sunt acelea0 ca çi in alte 01.0, unde se intfilnesc aceia0 factori cauzali4).
Totu0, considerAnd separat factorii sanitari obi§nuiti ai mediului, trebue sá constat
c5, datorit5 situatiei geografice a Olteniei, clima ei se deosebe§te pe alocurea foarte mult
de a celorlalte tinuturi românevi,de oarece la Tismana (in Gorj) creve castanul comes-
tibil, iar in Mehedinti crevte liliacul sfilbatec, fructific5 smochinul, etc. 0 ca atare, ea va fi
avut oarecare influentä asupra vietii locale.
In ce prive§te factorii terapeutici propriu zis, nu pot spune nimic despre cei de origin5
Vezi: Ion Donut, Locul Olteniei in trecutul românese Revista Ramuri", 1942, No. 11-12.
Sub acest raport, veterinarii at: putea sA invoace musca zisA golumbacA", a arel originA este in
imediata veciniitate apuseanit a Olteniei vi care face din and in and adevirate ravagii in vitele Mehedintului,
dar nu are nici-o legAturA cu medicina umanii. Totuvi, ina din 1863, ea a atrae aten0a D-rului D. Culcer, care
a publicat un Raport privitor la musca columbaa".
Unii pretind cA Oltenii opun cea mai mare rezistentA tifosului, sau cA dau cea mai mica mortalitate,
dar, lipsindu'mi statisticele respective, nu pot face nici-o afirmatie categoria.

154

www.dacoromanica.ro
animalacum ar vorbi altii, de pilda, despre veninul de cobra cad, de prezenta scorpi-
onului, care se Oa in Mehedinti, nu s'a legat nid-o explicare medicaid ; 9i, nici despre
cei de originä vegetalä cum ar putea, de Oda, Peru sa revendice coaja de china ;caci,
Cu exceptia catorva buruieri" fara prea mare importanta, sau nestudiate inca, Oltenia
nu s'a bucurat in acest domeniu de nido faima speciala. Anumite practice populare medico-
chirurgicale, apar din cale afargi de ingenioase vi pot sä fie considerate ca precursoare
metodelor de astazi ale medicinei vtiintifice, dar nu s'a precizat inca daca acele practici
sunt specifice Olteniei sau se intilnesc vi prin alte parti.
In schimb, referindu-cna la factorii telurici,in afara de solul ski bogat, productiv, vi
de apa, care este pretutindeni foarte potabilä, sau de sarea pe care o inchide subsolul silu,
vi care are aceeavi intrebuintare ca pretutindeni,Oltenia E e bucura de o adevarata boga-
tie de ape minerale, a caror eficacitate terapeutici °fell o deosebitä particularitatecum
sunt acelea dela Sacel (Gorj), vi mai ales cele dela Olanevti, Govora, Cilimänevti, Cäciu-
late, Ocnele Mari (in Vilcea). De altfel, subsolul intregului nord al tinutului dintre Olt
vi Cerna, 'Ana la Mehadia, inchide o bogatie de alte apeiodurate vi mai ales sulfurate,
calde,care insa, din nenorocire, au fost folosite numai de localnici, fiindcä n'au fost Inca
explorate vi exploatate.
Totuvi, inca din 1720, apele Olteniei au atras atentia d-rului Michael Schendus Van-
derbech, care a §i scris Valachiae-Cis-Alutane subterraneae descriptio". Mai tärziu, in 183'7,
d-rul Stefan Episcopescul le-a cuprins vi pe acestea intre Apele metalice ale Rominiei
Mari". in 1850 St. Veleanu a publicat Notiuni vdintifice despre bäile Olanevti"; iar in
1860 d-rul Vidman a publicat vi el Oarecare reflectii asupra bailor dela Olänevti". Faima
acestor ape ajunsese odinioarä ava de departe, incit insuvi impfiratul Napoleon III se anun-
tase la Caliminevti pentru o cura cu apa de Cäciulata. hare timp ele au mai evit din aten-
Oa publicä, dar au fost repuse in cinste, prin stradania mehedinteanului colonel dr. Zori-
leanu vi a gorjanului dr. I. Frumuvanu, la care s'au acläugat apoi atitea alte bunavointe
rominevti.
Cum insä omul este acela care,prin inteligenta, prin munca vi prin stäruinta lui,
poate sa schimbein bine sau rau fata naturei, vi ca atare, sa imprime caracterul unui
tinut,se intelege de ce lucrarea de fata se ocupa mai mult de oamenibavtinavi ori ve-
netici,care, prin medicina, rombneasca sau strait* pe care au profesat-o,vi cu atit mai
mult prin operile pe care le-au creat,au contribuit la ceea ce se intelege prin viata
medicala a Olteniei".
In ce privevte pe Olteni cu calitätile vi defectele lor,desigur ci au suferit influenta
mediului, dar mä intreb dacgi firea" lor,care se deosebevte bine de a celorlalti Români,
este numai rezultatul mediului,sau traduce un specific rasial, mai pur, sau se dato-
repte imprejurarilor in care a trait acest popor. Probabilitatea este ca fiecare din acevti
trei factori a intervenit cu partea lui, cfici nu se poate contesta nici unul ; dar, in duda

155

www.dacoromanica.ro
interesului pe care-1 prezint5, las la o parte aceste consideratiuni, pentru a ma ocupa nu-
mai de latura medicalfi propriu zis5.
Bine inteles c5 nu se poate vorbi de medicina primilor locuitori, despre care, nu
gtiu nici cine au fost, sau cum au fost, de vreme ce istoria generalä a tinuturilor romi-
negti incepe abia cu putin inainte de Cristos, pomenind doar despre Pelasgi, Iliri, Sarmati,
Geti, Traci, Daci. Dar, care din aceste neamuri vor fi locuit pe vremuri Oltenia? Nu qtiu.
$i nu gtiu nici mAcar dacä denumirea de Hyperboreeni i-a cuprins pe toti acegtia, sau a
fost vorba de un popor a parte.
Despre cei din urmi putem deduce insä a s'au bucurat de o mare superioritate in
domeniul medical, de oarece insugi pärintele Medicinei,marele Hippocrat, care a träit in
sec. V inainte de Cristos, adres5ndu-se ucenicilor care se minunau de invätäturile lui, a
märturisit a multe din ele le inv5tase de la Hyperboreeni.
De asemenea, oare care superioritate s'ar putea invoca gi pentru strämogii nogtri Ceti,
pe care Herodot (in carte IV) ii considera ca cei mai bravi gi mai drepti dintre Traci".
De altfel, despre cunogtintele medicale ale Geto sau Traco-Dacilor, ne informeaz5
ceva mai precis Pedanius Dioscuride, care a venit aici, ca medic sau vulnerariu al armatei
romane de ocupatie. In cartea sa despre Materia Medicaid" se gäsesc descrise atâtea plante
pe care le mai afläm chiar astäzi la poporul nostru purtind aceleagi nume geto-dacice gi
cl5ndu-li-se aceeagi intrebuintare ca odinioarä, iar Dioscuride m5rturisegte a pe toate
acestea le-a invätat pe unde a umblat. Ori, prin faptul a armata romanä aproape a bk.&
torit p5m5ntul Olteniei 6),este posibil ca unele din insemnärile lui Dioscuride sä o pri-
veasci direct.
Nu gtiu cui anume vor fi apartinut instrumentele chirurgicale descoperite de Gr. To-
cilescu la Turnu-Severin 9, fiindcä nu gtiu nici mäcar c5ti medici au venit atunci prin zne-
leagurile noastre,dar, afar5 de cunoscutii Criton gi Lucius Apuleiuscare a confirznat
pe Dioscuride,gi in afar5 de Aemilius Decimusdespre care nu gtiu prin care parte a
Daciei.a umblat,sigur este cä, in pärtile Olteniei, a mai pälätuit gi un M. Valeriu Longi-
nus, medicus legionis VII Claudiae 7), care a gi murit aici. Pe piatra lui mortuaracare a
fost descoperitä de d-1 prof. Al. Bärc5cilä, printre ruinele fostului municipiu Drubeta (la
Turnu-Severin) se mai citegte insä a acel M. Val. Longinus a fost ornatus ornamen-
tis decurionalibus a splendidissimo ordine municipii Hadriani Drubetae"adic5, era im-
podobit cu podoabe decurionale (distins cu decoratiuni) de cätre prea strälucitul ordin
(Senat) al municipiului lui H. D. Aceasta insemneaz5 cfi, in afar5 de slujba sa militará,
Longinus trebue sä fi dat un pretios concurs municipiului , care poate cä 1-a gi incetäte-

Al. Barceicihl, Drubeta, 1932 (vezi: harta drumurilor romane pag. 6).
Gr. Tociiescu, Com. Academia Rominii, 20 Martie, 1897.
V. Comeiu, Premires traces de midecine en Roumanie, VI Congrès international d'Histoire de
médecine, Amsterdam, 1926.

156

www.dacoromanica.ro
nit,iar prin aceasta, a devenit cel mai vechiu medic cu mime bine cunoscut, din cei cati
au locuit odinioarä in tinuturile Olteniei de azi.
De altfel, altarele inchinate zeitätilor Esculap gi Higeia, lar de altä parte numeroasele
instalatii de apä, çi termele, cite s'au descoperit panä acum in Olteniala Celeiu, Regca,
Släveni (Romanati), Bivolari, Cälimänegti, Govora, Säpata, (Valcea), Bumbegti, Rädinegti,
Säcel (Gorj), Baia de Aramfi, Turnu-Severin (Mehedinti)8),dovedesc marea cinste de
care se bucura higiena, in timpul stäpanirei romane.
Este de retinut insä faptul cä, pe and Dioscuride recunoagte a fi avut ceva de invätat
de la bästinbgi, din contri, medicina noasträ popularà nu pastreazä aproape nici-e urmä
din invfititurile sau practicile acelor medici greco-romani. Ori acest fapt se poate atribui
pasivitätii celor care au refuzat sä primeascä, ori n'au reugit sä asimileze gi au uitat curand
ceea ce aflasera de la sträini, dar, aceeagi constatare poate sä constitue incd un argument
In favoarea superioriptii de cunogtinte medicale a bägtinagilor.
Tot astfel, nu gtiu daca fogtii cavaleri Ioaniti sau ospitaliti s'au agezat, ori nu, in tinu-
tul oltean asupra cgruia au fost imputerniciti la 1147, i daca au intreprins aci vre-
una din actiunile lor sanitare, dar, in amintirea poporului local, n'a ramas nimic despre
dangii.
De asemenea, nu gtiu daca in chiliile manästirii Vodita (din Mehedint09) sävargità pe
la 1369, sau in acelea ale Tismanei lui Nicodim, gi in ale Coziei lui Mircea cel Bätran,
s'au adäpostit, ori nu, bolnavi, dar sigur este cA la Bistrifa Craioveanului Barbu I,
risipitä da Mihnea, la 1509 gi recläditä de Neagoe Basarab, a existat, pe langä alte
peri, i bolnitcr ; iar dup5 cat se gtie panä acum, aceasta ar fi prima bolnitä romineasci,
despre care avem o confirmare scrisä.
Apoi, tot aga de sigur este ca, dupä anul 1475 incepand de la Stefan al Moldovei
Domnitorii tärilor romane au adus la curtile lor divergi medici sträini, dar, multa vreme,
prin Oltenia n'a cälcat nici unul din aceia. insugi olteanul Neagoe (Craiovescu), dupi ce a
ajuns Domnul Munteniei Neagoe Basarab, a adus la curtea lui din Targovigte, pe un ragu-
san Girolamo Matievich, care se intitula medicus chirurgus servitor illustris Domini Bas
sarachi", gi, se zice ca doctorul Bernardino Rosso, care va apare mai tarziu la Curtea
muntean5, ar fi fost fiu natural al lui Neagoe ; dar, nici unul din acei medici n'au avut
legäturfi cu Oltenia.
Mai apoi, fostul bänigor" de Mehedinti näscut ori nu in Strehaia, sau la Craiova,
dupi ce a ajuns voevodul Mihai Viteazu, a adus gi el medici sträini la Curtea lui,
dar, se pare cä in lupte n'a folosit de cat megtegugari" (bfirbieri, chirurgi) români.
Nici una din aceste !Ai n'a fost asa de luxoasi ca cea de la Calatis; unele nu erau de cat ame-
najeri ale unor bai naturale; dar, cele recent descoperite de catre D-1 prof. Al. Barcacila, la Drubeta (Turnu-
Severin) se dovedesc a fi fost dastul de marete.
A fost una din cele mai vechi minastiri romfinesti. Intre anii 1364-13E0, a fost inzestrata de Vlaicu.
V °chi, cu o mie de perperi spre a se impartasi saracilor"; lar prin aceasta, se dovedesc urmele asistentei"
in trecutul romanesc. Ruinele acelei manastiri au lost de curand puse in lumina de catre D-1 Prof. AL

157

www.dacoromanica.ro
 In efemerele lor domnii de dinainte, gi dupi Mihai oltenii: Preda, Teodosie
Bidica Voda, Radu Popa n'au la'sat nici-o urmi in legaturi cu medicina, dar, la 1632
s'a inscaunat in Tfirgovigte (ca Domn al Tarii Romanegti) boerul Matei (Basarab) din Bran-
coveni, care devine una din cele mai strälucite figuri ale neamului. El a dat cea dintiii le-
gislatie scrisa, intitulati Pravda Bisericeascer, denumiti gi pravila cea mica", ce s'a
tiparit, la anul 1640, in minastirea Govora. Degi se cheama bisericeasca", aceasti pravilfi
contine vi citeva precepte de medicina sau de igiena, dar mai ales constitue un fel de cod
medico-legal, care este gi cel dintai tara noastri.
De remarcat este ca, degi avea destule motive sa fie nemultumit de medicii straini pe
care-i adusese la Curtea sa, gi despre care spun documentele lui Hurmuzaki ca nu'i au
putut ajuta cu nimic", totugi: trebue si admitem ca Matei-Vodi a acordat foarte mare
atentie medicilor i Medicinei, de oare ce, in ,,Indreptarea legiei cu Dumnezeu", pe care
a tiparit-o in 1652, spune ca gi pravila lui Vasile Voda Lupull9 urmatoarele :

a. CAnd BA va afla ci eel rinit n'au vrut BA chiame vraciu, sau de-are fi i chemat
nu l-au chemat la vréme, ce s'au hitärziat preste cAte-va zile, atunce sminteala mortii va fi
despre cel rfinit.
v. De si va giisi cA cel rAnit nu asculti cumu'l invati vraciul gi de si va prileji sfi
moll de acea rani, pricina mortii iaste el singur iarA nu rana...

c. CAnd cel rilnit va si al támáduiascá cu desciintece i cu farmeci, atunci el singur iaste

vinosat mortii alegfind de va fi rana de cele de morte, si vracii sA vor fi pArisit zicind
ei nu sil va timidui, attune de nevoe de va chema si farmicfitore sau descAntfitore, nu sfi
intelége sil fie filcut asa grasall mare pentru si poatil cela ce l-au rilnit sä nu sit cérte
cu mortc.
z. CAnd va zice vraciul cfi iaste rani de morte sau nu de morte il vom crede, mai viirtos
ciind sfi va aila cfi vraciul iaste dascill cum le zic acestora doftori, attmce sA créde si raai bine
de efit arc fi altul mai prost bfirbierariu sau descfintatoriu.
n. CAnd va zice vraciul cum cutare armii n'au fAcut rana de morte i mArturiile vor zice
ci rana de moarte, mai crédese-va vraciul decit märturiile.
f Ori ce va zice vraciul vom crede pentru rani macar de nu s'are giura sau de-are fi
vraciul jidov sau si de alta lege, atunce vom crede mai mult.
i. CAnd si va prileji BA nu fie vracii totii inteun cuviint, ce unii sA zici ci rana iaste
de merte iaril altii ail zici cA nu iaste de morte, atuncea vom créde pre cei mai multi sau
prc cei mai buni sau pro cei destoinici, iarii nu pre altii.

De ad i mai reiese insa destul de ciar ca, in afara de putinii vraci" sträini, aflitori pe
la curfile Domnegti i mentionati In documente,dar care s'au dovedit aga de insuficienti,
sub toate raporturile,poporul nostru trebuie sa-gi fi avut vracii sai nationali, care au ra-
mas anonimi, dar despre care avem motive si credem ci erau cel putin tot aga de price-
puti In gtiinta vremii, ca gi titratii" amintiti.

10) ,,Carte rornineascti de inviittituril dele pravile implirtitepti gi de la alte giudete", tiptiritii Is 1646, in
rninliatirea Trei-Svetitele, din kid.

158

www.dacoromanica.ro
 Existenta lorneindoelnicain Oltenia de atunci, se dovede§te printeun document
din 20 Noembrie, anul 1668 adici de acum aproape trei sute de ani, care se aflä la
Academia Romana' (sectia manuscrise, fila 30-31, condica Mitropoliei Bncure§ti). In acel
manuscris, este vorba de judecata Vornicului Stroe Golescu cu Radu Comoiu §i ceta§ii lui
iar printre ace§tia se numara §i un anume Stanciu Vraciul 11).
Ba inca, spusei ca tinuturile oltene n'au fost calcate de nici un medic strain,de la
ocupatia romana' §i pana dupa anii 1700. Cel dintai nume pe care 1-am intalnit este al doc-
torului cavaler Michael Schendo Vanderbech 12), care a venit in Oltenia insotind pe genera-
lul austriac Steinwill. Numele luí trebue retinut, fiindcadupa cum arätai a scris (in 1720)
Historico-physico-topografica Valachiae Austriacae subterraneae descriptio", care a fost publi-
cata mai tarziu sub titlul Valachiae-Cis-Alutane subterraneae descriPtio". Aceasta este prima
publicatie pe care o cunowem, in atingere Cu starea sanitara a Olteniei 9i a hogatiilor ei 18).
Intre altele, se vorbwe acolo despre apele termale de la Bengegti, pe care le
compara cu cele dela Teplitz, qi afirma ca, dacä sunt haute, provoaca varsaturi, dar sunt
bune pentru bai, §1 sunt indicate ca tratament pentru ranile invechite, ulcere fagedenice,
scorbut, etc.
Dui:4 aceea, tocrnai la 24 Martie 1733, se afla ca, un Hagi Gheorghe gerahul (adici chi-
rurgul) a fost numit epitrop al manastirii Obedeanu din Craiova. Nu-i cunosc origina
care pare sa fie româneasa dar §i acest nume trebue retinut, legandu-se de infiin-
%area primului spital propriu zis din Oltenia, caci, spun Analele Parlamentare" cä, in anul
1757, s'a infiintat acolo un spital cu dohtor pentru tarnäcluire de rane"14). Cat despre acel
Hagi Gheorghe se mai spune ca avea la Craiova §i un chip de spiterie". Urmand
pilda Obedeanului, in 1792 Iona§cu Cupetu a zidit la Slatina (Olt), o biserica, in chiliile
careia a instalat spital pentru ingrijirea suferinzilor.
Se vede ca comertul cu medicamente mergea foarte bine, de vreme ce, in 1779, un
Ludwig Lorenz von Langendorf (originar din Brapv), fiind numit fisicus" (adica medic)
la Craiova, a fondat i o spiterie. Tot astfel, magistrul in chirurgie qi farmacie Alexander
(Friedrich) care era starostele agentiei consulare cesaro-crae§ti" din Craiova, a fondat §i el
in 1790, farmacia Apolo".
In 1782 se avezase in Craiova doctorul Dimitrie Caracaf sau Karakasse, care studiase

Singurul nume intalnit pana atunci, era al lui Radu Vraciul, venit de la Brasov, in lanuarie 1545.
Pentru amanunte biografice, asupra lui, pi a tuturor celorlalli, vezi: V. Gomoiu Repertor de medici.
etc. Vol. I. 1938; V. Gcrmoiu Adaos /a vol, I din Repertoriul medici/or etc. 1941, (Colab. farm. Ch. Gomoiu
pi Maria V. Gomoiu).
Inainte de 1720, nu stiu sa fi existat alte publicalii in legatura cu medicina noastrA, de cat: Transil-
vaniae ac Moldaviae succinta descriptio, 1550 (a lui G. Reyckersdorff); Descriptio antiquiet hodierni status
Moldaviae, 1716 (a lui D. Cantemir); Auraria romano-dacica, 1717 (a lui S. Köleseri); Istoria delle mo.
derne rivoluzioni della Valachia 1718 (A. M. del Chiaro).
Exceptind bolnita" din 1500, de la Bistrita, acesta ar fi, in ordine cronologick al treilea apical
din Romania, cAci, in 1710-12 se fondase spitalul Coltea (in Bucuresti), la 1735-50 spit. Pantelimon,
(linga Bucuresti) si in acelas an (1735) spitalul Sf. Spiridon (Iasi).

159

www.dacoromanica.ro
medicina la Halle gi la Viena, dar n'a stat deck doi ani gi s'a mutat in Bucuregti, unde a
devenit arhiatru", fiind dohtorul cel mai practicos", lar azi este considerat ca una din ma-
rile personalititi medicale ale trecutului.
La 20 Februarie 1793, paharnicul Hagi Stan Jianu a adus in Craiova pe chi Dumitrache
Marcu dohtorul, care pare ci era romin, originar din Sibiu, dar, de aci nainte, sträinii
au inceput gi ei si se pofteasc5 singuri gi n'au mai plecat de cit cu mare greutate.
De pild5. In 1792, Episcopul Rämnicului a numit ca hirurg la Rämnicul Välcea, pe
Adam Utrih (zis Unriu sau Ulricu), dar, dupi un an, a voit si'l dea afari, gi n'a mai putut,
cici a venit porunca lui VOA ca si i se continue leafa dohtorului Adam de 20 taleni
lunar". Prin 1794 se pripigise in Craiova un oare care Martin Hailain (Heinlein) a chrui
so& se ocupa gi ea cu tratamentul bolnavilor. Se vede treaba insi a vor fi protestat cei-
lalti dohtori, gi poate chiar vracii nationali sau babele" noastre, dar efectul a fost a
s'au pomenit Craiovenii Cu o scrisoare a Domnitorului, prin care acesta se aratä foarte
multumit de dohtoriile trimise de Hailain, iar pe madama" o inviti la Bucuregti, asigu-
rind-o ci are pe cine si trateze. Tot astfel s'a petrecut cu supusul austriac Iosef Betca
(Botca sau Botai) din Bucuregti, care, intrind in conflict cu polcovnicul de ciocli gi
cu spitarul, s'a hotärit si fie expulzat; dar, in loc de aceasta, dupi stäruinta consulului
Fleury, Domnitorul a trimis Caimacanului Craiovei cartea" din 21 August 1797 prin care
incuviinteazi adici, poruncegte a se orindui ca dohtor la Craiova, Iosif, cunoscut ca
bun inci de pe cfind era la spitalul Coltea".
Fati de aceasti invazie a strainilorsau in vederea celei care se intrezirea,n'a in-
tirziat si se producii o reactie din partea bägtinagilor. In adevär. La 25 Iulie 1795 o ceati
de boeri craioveni se plänge ci dohtoru Palas a dovedit di are prea putinä gtiintä de
doftorie" gi, in consecint5, cer si meargi si-gi caute de treaba sa", Cu atit mai mult
zic eicu cit au venit acum de la Bucuregti un Patiu gi Sbiru, doftori cregtini, care la
multe locuri s'au cercat gi fiind oameni procopsiti gi Cu buni gtiintä de doftorie... gi sunt
gi oameni cinstiti purtindu-se cu foarte buni orinduiali"; lar boerul Hagi Jianu zice
(tot in 1795) ci os5bit de dohtorul Pal, ce au fost aicea (in Craiova) acum au venit un
grec ce zice a au invitat dohtorii la Franta gi are gi spiterie cu el"15).
De alti parte ingigi vracii nogtri au cäutat gi ei sä'gi valorifice drepturile in mod ofi-
cial,gi, la 13 Martie 1803, un anume Ion Turbatu, din satul Rotunda (Romanati) obtine
o carte" domneasc5, prin care este apirat de rändul dijdiilor vistieriei gi de alte orându-
eli ... fiind meter gi are gtiinta de timiduegte atät pe oameni cit 9i dobitoace, care piti-
mesc de boala turbirii, firi de nid-o plat5.-"16),
Nu gtiu la cine se refera Hagiul, dar, in ce privegte pe cinstitul cregtin Pavlu de mai sus, pare
sa fie acelap cu escrocul Pavel dohtoru, cate se introdusese in Bucuregti la 1792, ca medic arab, iar in Iunie
1795 a fost oprit (de Epitropia Obgtirilor) ca sit mai faca pe doctorul, hind-a ingeala norodula.
In await, an (1803) un alt pitac al domnitorului Ipsilante recunoagte cli un empiric numit Neagu
s'a aratat cu gtiinta deplinii doctor al acestei patimi coroca? carele a gi foot cercetat la multi patimagis, gi,

160

www.dacoromanica.ro
 Dealtfel, cunoscuta darzenie" olteneasca, pe care o ilustreaza aga de bine glorioasa
istorie a Basarabilor, a Buzegtilor, a Craiovegtilor, etc., s'a manifestat chiar in fapte mai
mirunte, cum sunt de pildä cele urmätoare:
In Martie 1807 a fost trimis la Craiova,cu carte" ele la Ipsilante,pentru trebuinta
ogtilor imparätegti (aclici rusegti), gerahul Droslovici, cäruia i s'a prevazut 100 talen i pe
luna gi Cu tain de ale mancarii. Venind cu porunci domneasca, intrusul a fost primit,
dar, timp de un an, nu i s'a dat nici un ban. Pentru acest fapt, numitul s'a jeluit genera-
lului Cugnicof, lar divanul a gasit ca plangerea era intemeiata gi a ordonat sa i se achite
leafa. Tot astfel, in acelag an (1808), un oare care Constantin Larnbrino arati ca, fiind
oranduit la Craiova cu purtarea de griji a bolnavilor ostagi atat celor imparategti gi 0-
mintegtilor cazaci, au dat dohtorii de talen i 1723" gi cere a i se piad. Si, tot astfel, in 1814,
gerahul Andrei, impus acolo de cine gtie cine, a fäcut jaiba sä i se plateasca leafa pe tim-
pul cfit a fost dohtor la Craiova.
De retinut este ca, in 1807-8, Rugii au infiintat in Craiova cel putin un spital mili-
tar daca nu mai multe,care a functionat pina in 1812. Si nu gtiu daca in acea vreme
mai functiona, sau nu, spitalul dela Obedeanu de care amintii mai sus, sau daca este
vorba de vreunul nou, improvizat de Rugi, dar, inteo scrisoare adresatä lui Vasile Alec-
sandri (in Iulie 1879), Ion Chica spune ca, in anul 1808 unul din pandurii lui Tudor,
fiind r5nit in luptele de dincolo de Dunfire, a fost adus la spitalul din Craiova, in casele
lui Priscoveanu, unde i s'a scos plumbul de sub coaste" ".
Tot in acel timp (1809) a venit in Craiova, ca medic comunal Petre Constantin Ferari
(Ferraris sau Hieraru), care luase doctoratul la Pavia,gi se pare a este primul dohtor
sträin care a reugit sa se impace cu Craiovenii, de vreme ce a functionat acolo peste dona
deceniipana in 1831, cand s'a mutat ca medic de vopseam in Bucuregti.
Oricat de neinsemnat ar parea acest fapt, este bine sa fie retinut, fiindci cel putin
in majoritatea cazurilor, desele schimbäri de care vorbiica gi acelea pe care le vom mai
constata,nu se datoresc firei" Oltenilor, ci insuficientei profesionale sau lipsei de mäsurà
a medicilor in cauzä.
De Oda. in 1819cand s'a urcat pe tronul Valachiei,Alex. Sutzu a trimis la Cra-
iova pe un Constantin sau Ion Tipaldo (Tibalto sau Depalte) pe care 1-a numitnici mai
mult nici mai putin, de catCaimacam al Craiovei, fiinda acel Tipalt ii fusese medic pe
cand era in Constantinopol gi imprumutase pe Sutzu cu 30.000 piagtri. Ba incA, nesinchi-
sindu-se cat injosise Bania, Tibaltu nostru n'a ezitat sa jicneasca gi pe boierii craioveni,
intitulandu-se biv vel postelnic, protomedic gi caimacam al Craiovei". Aga fiind, nu mai
poate sa mire pe nimeni faptul ca, dupä un an, insugi numitul protomedic", fiind chemat
pentru acemita a hotiiriit oil he plittit lunar cu cite 40 talen i de la spitalurile mari si Cu alti 20 talad in Mai
pentru adunare de ierburi".
17) V. Comoiu, Dovadi de existen ta spita/ului militar din Craiova inainte de anu/ 1842 Buletinul Uniunii
Ofiterilor de RezervA, 1940.

161

www.dacoromanica.ro
la Bucure9ti ca si'9i curariseasci prietenul Domnitor, pe care 1-a 9i inmormintat, nici
n'a mai indrisnit si se intoarci la Ciimicimie.
In schimb, toti acei care au autat sá corespundä cu atit mai mult acei
care s'au identificat cu sufletul oltenesc, au fost bine primiti i tratati frite9te. Ba
unii din medicii sträini, veniti in Oltenia, se pare ci au participat chiar la mi9carea lui
Tudor Vladimirescu,ca de un oarecare Silimon, care se numea Slugerul Silimon"
9i era, in 1821, Doftorul din Tirgu Jiu"; sau, un doftorul Biancone, care, la 15 Martie
1821, cilitorea dela Craiova la Slatina.
Apoi, foarte instructivä in aceasti privinti, mai este 9i informatia ci, Ina de prin
1820, se prip59ise in Craiova un Petre Beron (Veron sau Berovici), care spunea a a venit
aci din tara Turchii 9i nesupus la nici-o protectie sträinä", dar n'a fost primit in nici-o
slujbä. In 1832 insi, dupi ce a obtinut doctoratul la Miinchen (d-rul Vogt zicea ci a in-
vätat la academia din Viena),a fost numit medic al oraplui, 9i cu o mici intrerupere,
a rimas acolo pini la moarte (in 187118).
Vor mai fi fost ei i altii care si fi dat tircol Olteniei, dar in cei zece ani urmkori
ca 9i in intervalul scurs, intre 1809-1819")n'am mai aflat in toati Oltenia niciun
sträin nou deck pe spiterii Droileff, care au fondat (in 1824) farmacia Sf. Treime" ,9i pe Mar-
tin Lazär, care a fondat (in 1830) farmacia Aurora", in boltele din Podul Prisecii,ambele
in Craiova.
Litre timp, dincolo de Ferari qi Veron (din Craiova),sau poate chiar de altii, al ciror
nume nu-1 cunosc,medicina din Oltenia a rimas tot pe mina vracilor 1359tina9i sau a
babelor",despre ale ciror cuno9tinte, inglobate in zisa medicinä populari", am arkat20)
ci n'a meritat intreg dispretul cu care a fost tratati, de unii "). Ba mai mult. In Aprilie
1831, Ina unul din acei empirici, numit Hagi Constantin Belu, care a vindecat o seami
de bolnavi in Craiova,a cerut Divanului si fie recunoscut oficial ca doctor de ochi.
In anul 1831 insä, fie ci au fost adu9i pentru nevoia apiririi contra holerii ce se

Pentru noi, Veron a fost un simplu adunAtor de gologani cAci a devenit foarte bogat, dar
pentru Bulgari a devenit una din cele mai mari personalitAti, cAci in 1824 a tipArit (in Bravov) primul abecedar
bulgar, apoi a fondat gimnaziul vi spitalul din Tit-nova fAcánd i alte binefaceri. De aceea, recunovtinta Bul-
garilor a mere pânä acolo in at ii perpetueaz5 i astAzi memoria reproducindu-i fotografia pe unele din
cutiile Cu tigarete ,,extra",
In aceeavi epocA (Aprilie 1809), doctorii din Bucurevti au reclamat cA aunt acolo multi indivizi care
practicii medicina fArA BA fie dohtori çi filrit a avea inviltatA dohtoria undevavi la vre-o academie in Europa vi
cu a lor nevtiintA vi netrebnicie fac multA stricAciune la sfinAtatea, la vieata vi la punga locuitorilor".
Stilul acelei reclamatii oglindevte insA oare cura insIvi vtiinta reclamantilor, grijulii de punga locuitorilor,
pe care o stricau altii
V. Gomoiu, Le Folklore médical roumain, Conferinte la Universitatea din Louvain, vi la Cercul
medical din Anvers, 1933 (in 'Le Scalpel)".
Cadrul lucriirii de fatA nu'mi permite nici-o exemplificare, dar in ce privevte Oltenia, medicina po-
pularil a fost admirabil pusA in luminA de cAtre olteanul adoptiv, Dr. Charles Laugier, in publicatia sa din
1910 Seindtatea din Dolj", vi in ces din 1925 Contributiuni /a etnografia medicaid a Olteniei".

162

www.dacoromanica.ro
 ¡vise in Craiova, sau ca venirea lor a fost doar prilejuiti ori inlesnita prin aplicarea Regu-
lamentului Organic §i a misurilor carantine§ti pe care le cuprindea, faptul este ca, din-
tr'o data apar in Oltenia, dupi cfit se §tie, nu mai putini de opt medici str5ini.
Fracisc Albiner (sau Alghinerul) a fost nurnit doh- Cu aceeati leafa ; Mihail Vi/ag, magistru in chirur-
tor al Ocrugului II (Meca i Gorj); Constantin gie de la Viena, a fost in 1831 medie al oratului
Panaiodoros a fost numit la carantina din Calafat, Craiova, iar in 1832 a fost numit medic al poleului
unde a stat de la 2 Februarie pana la 11 Alarde III; Filip Fokt sau Vogt, fost mcdic la carantina
1831 ti s'a lasat de slujbii"; Paul Wilhelm Zie- Calarati, a fost munit in Comitetul pentru combatcrea
gler, cu diploma de la academia medico-chirurgicala bolera in Craio a, lar dupa aceia a fost mutat la Cer-
din Klausenburg, a fost numit ca medic la ocrugul Cra- ned, de unde a revcnit in 1837 ca nysclic la ocrugul
iova, dar in 1832 a intrat in conflict cu farmacistul Dolj, ti. a ramas pana in 1841, cand a ccrut sa i se
Draut 22) 11 a fost mutat la Ilfov 23); Scarlat Ka- acorde pensie, dar a fost refuzat fiindca nu era im-
raiani, despre care se apune cä fusese mai inainte la pamantenit; Karol (Scarlat) Tzink (Tino sau Zing
Cerned, a fost numit in Ianuarie 1831, ca doctor in magistru in chirurgie de la Pcsta, a fost numit in
Comitetul pentru combaterea holerii la Craiova, acor- Comitetul pentru combaterea holerii la Craim a, d
dandu-i-se cate 400 lei lunar; Manolaki Rizu (a- undc a trecut la Calafat (1834), iar intrc 1838-1851
vand diploma de la Padova, iar dupii altii, de la se afla la carantina din T.-Severin 24).
Pesta) a fost numit tot la Craiova, in acelat scop
Acesta din urma (7inc) a scris un raport asupra bolnavilor militari din polcul III, tratati in
spitalul din Cerneti,ceea ce insemneaza ca, la acea data, exista in Cerneti un spital despre
care nu se mai §tie nimic.
Nu §tiu ce interpretare se cuvine faptului, dar sigur este ca, la 15 Februarie 1832,
adica, abia la un an dupa venirea calor de mai sus,Craiovenii s'au plans Vorniciei
pare ora§ul mara lipsa, aflandu-si numai un hirurg" i cer sa tocmeascä pe Ion Cominec
(Iohann Kominek) de iaste desavarqit dohtor cu diploma qi cu sentimenturi placute"; ei
ffigiduesc ca i se va da buni plata 800 florini de argint pe an" §i ca se va pune toata
silinta recomändui prin toate casele negustore§ti i boere§ti", dar pretind cá numitul
aduci §i documentele sau diplomele in randuiala cá iaste doctor de meditin iar nu hirurg"
Unii din cei sus amintiti sau poate toti s'au romanizat, i urmaqii lor acei pe
care i-am cunoscut au devenit foarte buni cetäteni, dar cu exceptia lui Vogt §i a lui
Tinc,nici un altul n'a intirziat prin pärtile oltene. De altfel, in tot cursul calor douä de
cenii urmätoare, a mai aparut, aproape din an in an, cate un medic strain, dar nici acestora nu
le-a priit atmosfera" locala §i au plecat repede, fari si base vre-o urmä mai adanck
In 1832 a fost numit un Pavel Vlastos ca medie Ion Tischler sau Tislerat, mcdicul ocrugului Yacen ti
la Cerneti, dar n'a functionat de eta citteva luni; iar Craiova, care s'a distins in combaterca epidemia
in 1833 a fost angajat un Dominik Fabriki, la ca- ti a fost rasplatit (de imparatul rutilor) cu incl de
randna Craiova, dar a disparut faca urma; pe and briliant", a murit in 1835.
Despre ace§tia, s'a pästrat in literatura numai numele lui Zisu Cono Jan sau

.Acel George Draug a avut spiterie in Silistra, pe care a hisat-o gi a venit in Craiova.Acl n'a putut
gi, in urma unui acord inter-
;tutti segi deschiclA prAvAlia, din cauza protestului celorlahi trei spiteri aflAtori,
venit intre ei, Draug a deschis spiterie la Cerneti.
Acolo insA, dovedindu-se cA D-1 Tigler are diplomA neadevAratA", Kisselef a ordonat se opreascA
Cu totul de a mai intrebuinta megtegugul doftoricesc",
Nu gtiu care din carantinele oltene a functionat mai intiti sau mai muh, dar, in afarA de ces
din T.-Severin ì cea din Calafat, trebue sA mai fi fost una o la Balta Verde (Mehedinti), de oarece existA
acolo, lfingA DunAre, un loc cAruia i se zice la carantinlis dar, despre aceasta n'am mai aflat nimic altceva

163

www.dacoromanica.ro
Conofaus, care, in 1833 a publicat (in Bucurevti) o brovurfi intitulata Descriere pentru
boala värsatului celui mare §i a vaccinei". El a functionat in 1834 la carantina Turnu vi
apoi ca medic de ocrug in Valcea. Tocmai in 1863, cand s'a stabilit in Slatina vi s'a apucat
de politica, s'a recunoscut ca era doctor farä diploma".
Apoi, abia in 1837, s'a mai aflat, ca doctor la ocrugul 2 pentru Valcea vi Romanati,
un V. Ananie sau Ananici, care, in 1831 ficuse un raport despre starea sanitara a judetelor
Argev vi Muscel, dar in 1838 a fost pedepsit pentru starea proasta a farmaciei din R.-Valcea.
Tot in 1837 mai aflam insa vi pe un doctor Ostatal, numit ca medic de vite" pentru Valahia
mica i judetele Argev, Olt, Vlavca, Teleorman. Ori, fiindca veterinaria se exercitase 'Dana
atunci de catre aceiavi doctori`, care ivi schimbau profesia cu destulä uvurinta, dupa
imprejurari, numitul Ostalaj apare ca primul specialist in Oltenia vi Muntenia.
In sfarvit, tot in 1837 a venit in Oltenia de care s'a vi legat romanul Dimitrie
Culcer sau Culczar, care se nascuse la 1807 in Bogdanhup (comitatul Crasnei).
Almanahul Statului tuna ca el a functionat ea doc- mar al jud. Dolj, iar In 1863 a publicat un Ra-
tor al carantinei din Calafat in anii 1837-1840, dar port privitor la musca columbacea". In Sept. 1864
sigur este cA doctoratul l'a trecut in 1839, la Pests, a trecut ca medic gef al Bucuregtilor, dar in 1865 a
prezentand o Dissertatio Mauguralis pestae"; de peste fost indepartat, gi in 1866 s'a retras ea pensionar la
orientali", i a obtinut libera practica in tara la 8 Targu-Jiu, unde a gi murit, in acelag an. Culcer a
Mai 1841. Intre anii 1844-1855 a fost medic el ju- ramas o figura proeminenta infra toti mcdicii care
detului Gorj, in 1859 a trecut medic de district" l'au precedat, gi este primul doctor roman care a
la Calafat, gi in 1862 a fost permutat medic pri- profesat, oficial gi stabil, in Oltenia.
Intre anii 1832-1844 se mai afla mentionati al ti 5 straini.
Un Canali Rocco (sau Roca) era dohtor al caran- diplomat de la Klausenburg, a fost intre anil 1839-
tinci T.-Severin, gi, cam in aceeagi epoch', se po- 1858, and medic la spitalul din Slatina, and doctor
menegte de un Dentz Adalbert, ca medic la Mehedinti. la ocrugul 2 (jud. Valcca i Romanati) dupit ce fu-
Intre 1838-1840 a functionat ca medic al polcului sese (in 1833) viteriner in judetul Saac. Apoi, tocmai
doctor al spitalului militar" din Craiova, un Scarlat la 1844 se mai gasegte In Craiova, un antune Panal
(sau Karl) Vasarheli (eau Vazarelis), diplomat de la Antonowitz, care intr'un raport adresat Comitetului
Pesta, care fusese mai inainte chirurg gi veterinar la carantinelor se intitula protochirurg".
polcul din Braila, iar Teodor (sau Tadcu) Navara,
Dinteun raport al D-rului C. Vogt (de mai sus) am aflat ca, tot in 1844, era medic
la oravu Craiova" gi un oare care doctoru , care ar fi invätat vi obtinut diploma la
Paris, vi care, cel putin dupä nume, ar fi fost roman neaov, dar altceva nu mai gtiu
despre dansul. In acelavi an (1844) apar in Craiova vi doua moave cu diPlomei : Una, cu
numele strain (Kremer), care invatase la Klausenburg; iar alta, romanca (numitä Däscalita),
care invatase la vcoala din Bucurevti.
Dupa aceea, din nou, timp de alti aproape zece ani "), nu se mai intalnesc de cat
douà nume noi: Adalbert Daici sau Deutsch, care a fost intre 1846-1851 doctor al jude-

25) In acest interval, vracii nogtri nationali isi fAceau datoria, acoperincl insuficienta strAinilor, cArora
le tineau piept destul de bine; reputatul empiric SerbAnescu, zis Mog 'map", ingrijea (in 1849) pe gene-
ralul Matei Corbescu (la Dfimbovita), iar la Bucuresti, ,,Mog era chemat in consult alAturi de somitAtile
locale de atunci, in vreme ce Coal= Mita" (MAtAreasa) detinea 1113i toata clientela selectA a doamnelor
din Capitalii.

164

www.dacoromanica.ro
tului Meheclinti, 9i Gheorghe Medgi (sau Megi), diplomat de la Pesta, care era in 1848
doctor la carantina din Calafat, lar in 1853 a trecut la cea din T.-Severin.
Tocmai in 1752 mai aflarn, ca medic al judetului Do1j, pe doctorul George Demetriade
sau Dimitriadis, diplomat in 1841 la Viena, 9i despre care spunea inspectorul Dr. Capa
ca este bon médecint Dupä douazeci de ani a fost confirmat medic al spitalului aliens-
tilor din manästirea Maica Precista Dudu" din Craiova, i apoi a revenit medic primar al
judetului Do1j. In 1853 un Victor Pozi, era medic al ora9u1ui qi carantinei Calafat, lar un
Salomon Pragman (diplomat in 1840, la Praga) a fost numit dohtor la sPitalul rum infiin4at4
in Craiova,Pentru boalele venerice 26) ; fiind insa notat de inspectorul Dr. Protici, ca chirur-
gien mauvais", a fost inlocuit cu S. P. (?).
In Octombrie 1853, ocupänd Oltenia, Ru9ii au intreprins organizarea de spitale, in
vederea eventualelor ostilitäti cu Turcii 29. Numarul total pare sa fi fost 12, dar trei din
aceste spitale (N. 2, N. 12, N. 5) au fost organizate in Craiova, prin intermediul adminis-
tratiei locale, 9i au fost instalate in 26 de cladiri publice 9i particulare") cuprinzand
In total 1865 paturi. Instalarea a fost desivfir9ita in Martie 1854, dar nu 9tiu daca a func-
tionat vre-unul in alt scop 29), caci lupte n'au avut loc.
In anul 1854 insä s'a petrecut, la Bucure9ti, un fapt care avea si schimbe cu desavar-
9ire viitorul medicinei din toatä Romania, i anume : nou venitul (1853) Doctor Carol
(Charles) Davila in calitate de ober-stab doctor al o9tirei Valachiei 9i in acela9 timp 9ef
al spitalului militar din Bucure9ti, a purces la organizarea unei coale de chirurgie""),
pe care, in 1857, a transformat-o in Scoala national& de medicina' 9i de farmacie' el).
Cu acea ocazie, Oltenia s'a afirmat in chip strälucit, trimitänd o multime de elevi, dintre
care unii au ajuns adevarate ilustratii ale medicinei romane9ti, iar ciiti-va au ca9tigat un
Mai din Decembre 1851, se hotArise infiintarea unor asemenea spitale in fie care capitalA de judet,
dar abia in Februarie 1852 s'a ordonat executarea lor, folosindu-se efecte de ale fostelor spitale venerice despre
care se apune cA s'ar fi infiintat in 1843, dar despre care n'am aflat urmA in Craiova. Nu 9tiu citt a du-
rat noul spital de boale venerice 9i dacA a dispirut intre timp, ori a devenit unul din cele existente azi. Poate
cfi acesta sA fi devenit spitalul oraqului" de care se vorbe9te in nota 27, in care s'a instalat o parte a
spitalului 2 de campanie rusesc ; sau, poate cA acesta a devenit Spitalul Filantropia de azi" cAci spitalul
Preda" s'a infiintat mai Varziu (1870) pentru boale de ochi. Se mai poate insti ca acesta ad fie spiteful de
boale venerice" despre care se spune cA s'ar fi infiintat in 1855.
V. Gomoiu, Spitalele Ostii9e9ti din Craiova, la 1854 Mi9carea medicalA romfinA, 1942,N. 9-10, p. 581.
Cele mai importante au fost urmittoarde: 150 paturi in SI. MAntistire BucovAtului ; 200 in SPita/u/
Oraodui; 80 la Logofeteasa Zinca BrAiloiu ; 80 la Cruceru Bengescu ; 150 la coala orapului; 80 toate
casele doctorului Veron ; 100 la serdaru Gr. LAceanu; 100 casa negotiantului Teodoru ; 250 casarma
militii, etc.
In Iulie 1854, ocupatia ruseascA a luat sfir9it, dar se poate ca vre-unul din aceste spitale sA fi folosit
in 1855-56, and se zice ca s'au mai infiintat, tot in Craiova, alte spitale.
0 incercare pentru crearea unei astfel de 9coale de specialitate a fAcut 9i Kisselef in anul 1832, dar n'a
reu9it, iar mai apoi, in 1841, D-ml Nicolae Cretulescu a organizat la spitalul Coltea o 9coalA de micA chirur-
gie, dar nici aceasta n'a durat de eat citi-va ani. i tot ca o incercare ne-reu9itA poate fi consideratA 4coala
militarA de micA cbirurgie" a generalului C. HerAscu.
In 1857 aceastA $coalA nationall de medicinA 0 de farmacie" a fost ridicatA la rangul de Facultate"
9i a devenit actuala Facultate de medicini din Bucure9ti.
Pentru alte amfinunte privitoare la cele expuse pinA ad, ca qi la ceea ce urmeazi, vezi; V. Gomoiu
,,/storia medicinei 0 a inudtclmántu/ui medicai in Romdnia", 1923, volum de 1206 pagini.

165

www.dacoromanica.ro
renume international, devenind mandria Olteniei §i a intregului neam rominesc. Ba
inca, s'ar putea spune ca, odata cu ace§tia §i prin acwia, se incepe adevarata viata
medicala pur olteneasca.
Cel dintai oltean inscris la $coala lui Davila" a fost Ianota (Sergiu), care se näscuse
in Craiova, la 15 Februarie 1838. Inca pe cfind era intern de spital, a publicat o Observati-
une asupra exoftalmiei provenite din kystu". Dupa ce a obtinut licenta in medicinfi, la Bu-
cureoti, a fost trimis, ca bursier, la Torino,unde, in 1863, a obtinut doctoratul in medicina
§i chirurgie sustinand teza Sul metoda sottoPeriostea". A rAmas in armatà §i a ajuns pfinä
la gradul de maior.
Considerandu-i in ordinea vechimei, am aflat apoi pe urmatorii:
Maldarescu Nicolae), care apunen cä s'a nascut in bariul" pe care l'a alcituit in decurs de 18 ani.
Bucurcsti la 6 Decembre 1842, este aratat in Lista Astfel a ajuns Grecescu una din cele mai strälucite
de devil scoalei de medicina" pe anul 1857-58, ca figuri ale medicinei românesti, si este primul oltean
fiind din Targul Jiului (Gorjului) 32). In 1863 a ob- recunoscut de strAinatate 33), care 1-a primit ca
¡hint lieenta in Medicina" la Bucuresti, iar in 1865 membru al Societatii botanice din Franta, al So-
doctoratul la Paris, cu teza Considérations sur l'o- cietatii imperiale de naturalisti din Moseova, al
rigine et la nature du miasma paludéen". A ajuns Societatii de *tiinte din Cherbourg, i al Academiei
in 1876 medic primar la Spitalul Filantropia din internajionale de botanicii geograficii. A fost i mem-
Bucurcsti, iar mai apoi profesor titular de farmacolo- bru titular al Academiei Romiine. A murit in Sep-
gic la facultatea de Medicina, i a fost multi ani tembre 1910, fall urmasi.
dccan al acelei facultati. A fost membru fondator la Vercescu sau Vergescu (Ion), naseut in Cerneti (Me-
IleNista medicala", din Bueuresti (1872) i a pa- hedinti), la 6 Februarie 1840. Dupit obtinerea licen-
blieat 8 lucran. A murit In Bucuresti. tei in medicinä, a fost bursier la Torino, unde a
Al treilca inscris a fost Sachelarie (Mihail) dascut luat doctoratul, prezentänd o Disertazione su gli a-
in Cerneti, sau la Schela Cladovei (Mehedinti), la 15 nevrismi". A rimas in armatit si a ajuns general.
Aprilic 1841, dar acesta a murit in timpul studiilor. In acelas timp a fost 0 medic primar al spitalului
Apoi Butarescu(Marin), din Almajelu (Mehedinti), din Craiova. A preconizat un procedeu original pen-
care a ajuns medic comunal in Bucuresti si medic tru operafia hemoroizilor. A murit in Craiova.
al pcnitenciarului Vacaresti. Staurescu (Gheorghe sau Iorgu), näscut in Craiova,
Grecescu (Dumitru), niiscut in Cerneti sau in Van- la 15 Aprilie 1842. Ca intern, a publicat 4 lucriiri, iar
julctu (Mehedinti), la 15 Link 1841. Dupii obti- dupa licenta, a fost bursier la Paris, 0 a luat doc-
nerea licentei in medicini, a fost trimis bursier la toratul in 1858, cu teza De l'insertion vicieuse du
Paris, unde, in 1868, a trecut doctoratul sustinând placenta et des hémorragies qui s'y rattachent". A
taza De l'achorion Schoenleini ou du champignon de rimas in armatii, unde a ajuns colonel, si a fost seful
la teigne javeuse". In urma concursului, a fost nu- spitalului militar din Galati. A murit la Nice, de
mit profesor de botanici la coala Nationala de Me- bola de inimii.
dicina si director al Gradinei Botanice din Bucuresti. Frumulanis (Ion), niiscut in Tarp Jiu, la 24 Iu-
A mai publicat apoi: Cateva consideratiuni asupra nie 1839. Dupti licenta, a fost la Torino, unde a luat
rolului microfitelor ce se cuprind in efluviile ce dau doctoratul in 1863, cu teza La cellula primitiva con-
nastere febrelor intermitente", Vegetalele crypto- siderata come espressione primo de la vita e come
gamo-microscopice" (parasitele porumbului, s. a.), punto di paranteza della rnalattie". A mai publicat apoi
0 V egetalele cryptogamo-microscopice vätimatoare fi- alte 4 lucrari. A ajuns maior, dar in 1867 a parasit
intelor superioare". In 1878 s'a retrial; din armata armata si a fost numit medic primar la Mused si
undc ajunsese medic maior, i in 1880 a fost confir- la Arges, iar intro anii 1872-75 a fost medic la T.-
mat profesor definitiv la facultatea de tnedicinii. A Jiu. A murit de epitelioma limbei.
mai publicat Hiperailemia sau ariceala viilor" si al- Fiul sin (doctor, tot de la Paris) a fost
tele,dar lucraren care i-a creat celebritatea, este reputat specialist in boalele genito-urinare, i balneolog.
Conspectul florei Bomar:jai" (1898), cum si Er- Dumitrescu (Constantin), devenit C. D. Severeanu,

V. Gomoiu, Istoria medicinei gi a invatamcintu/ui medical in Romtinia, 1923, pag. 827 (Darea de sestina
a directiei $coalei)
Exceptand pe cei de origina etraina, i pe cei care n'au lost de cat trecatori pela noi, mi se pare cif
primul gi singurul medic roman care luase legaturi Cu societiitile gtiintifice striiine, inainte de Grecescu,
a fose G. Cuciureanu (din Botogani-Iagi), care devenise membru al Societatii naturaligtilor din Dresda,

166

www.dacoromanica.ro
s'a näscut bngà T.-Severin (?), la 11 Mai 1840.
Dupti licentA, a fost bursier la Paris unde a luat doe-
toratul in 1864, cu teza Du bassin obligue ovalaire".
In acelaqi an, fijad inca militar, a fost numit profesor
de patologie chirurgicalli vi medicina operatorie la
§coala nationala de medicina, i chirurg secundar la
spitalul Colentina in Bucurevti. In aceasta calitate a
facut prima operalie de hernie strangulata in Romitnia.
In 1869 a parisit armata cAci a fost numit medie
primar al spitalului Colea. In 1873 a introdu.s cel
dinttti metoda antiseptica (Listeriana) 2n chirurgie, §i
mai apoi tot el a practicat prima splenectomie in
Romilnia. In 1894 a fost confirmat profesor de cli-
:lita chirurgicalti la Facultatea dc medicina' din Buen-
re,ti. A fost membru fondator (In 1865) la Gazetta
mcdicale 34) §i la Gazetta medico-chirurgicalA a spi-
talelor" (1870). A publicat 33 lucrari, uncle co-
municate congreselor din Berlin, Paris, Moscova,
iar dintre ele rinntin, ea metode originale: Decapi-
tarea femurului in luxatiile coxo-lentorale ireductibile",
Un procedeu nou pentru reducerea luxa fiilor vechi
scapulo-umerale", Un procedeu nou pentru ope-
ratia buzei de iepure", Cateterismul arterial", fi
ilsupra trei forme de sutura' in chirurgie", lar dintre
acestea, cea nimia de straini en surjet" nu este
alteeva de eta cusAtura peste muche, a cojocarilor din
Cerneti", aplicatti de Severeanu in chirurgic. Pen-
tru toate acestea, Severeanu ponte fi considerat pe
drept euviint ca ptirinte sau creator al ehirurgiei
romtmevti. A ajuns general in rezervit A fost deputat,
ajutor de primar al Capitalei, efor al Spitalelor, vice-
prevcdinte al Senatului, membru in Consiliul sanitar
superior, v't primul pre§edinte al Societiitii Regale Ro-
mane de Istoria Medicinei. A murit la 1 Noemb. 1930.
Fiul situ (George) azi mort l el a devenit
bucurevtean v't a fost profesor agregat de Radio-
logie, la aceia§i facultate.
Driighiescu sau Dregescu (Dumitru), ntiscut in Bo-
baita (Mchedinti), la 6 Octombre 1842. Dupii lieentii,
a fost bursier la Paris unde a luat doetoratul in 1867
cu teza Quelques considérations sur la kératite en
général et de la kératite phlicténulaire en Imirticulier".
A fost medic primar al Institutului Maternitatea din
Bucure§ti, iar in 1889 a fost confirmat profesor de
obstetricalil la facultatea de Medicinii. A fost
clinicA
membru fondator in Societatea medico-chirurgicala"
§i la Analele medicale romttne". A publicat 4 lu-
cran, printre care un admirabil Manual teoretic vi
practic de arta movitului". A fost membru in Con-
siliul sanitar superior, deputat §i senator. A murit
Bucurcvti, in 1918.
Dianu (Gheorghe), nascut in Gilort (Mehedinti). A
obtinut licenta in Medicinti la Bucurevti (in 1866) §i
apoi (1868) doctoratul la Paris, eu teza De la sy-
philis chez les temmes enceintes". A rtimas in armatil
vi a ajuns general. A decedat in Craiova.
34) In ordinea vechimei, era a 4-a revista stiintificfi medicala aparuta in Rumania, dupli Foaia Societatii
de medici si naturisti" (lasi, 1851), Mediculu románu" (Bucuresti, 1859), Monitorul medicar` (Bucuresti,
1862). Vezi: V. Comoiu /storia presei medicale in Románia, 1939, volum de 740 pagini.
www.dacoromanica.ro
Velan sau Veleanu (Stefan), nascut in Draganevti
(Villcea). A obtinut licenta in Medicina la Scoala din
Bucure§ti, dar nu vtiu unde a luat doctoratul. In 1867
a fost numit conferentiar de fiziologie umana i com-
parata la Scoala nationala de Medicina, iar in 1870
medie primar al spitalului Pantelimon. A fost membru
fondator la Revista medicala din Bucurevti" §i secre-
tar al Soc. medico-chirurgicale. A publicat 12 lucran,
printre care 6 despre apele mineralc din Olanevti,
Bucurevti, Predeal, Giurgiu. Promitca mult, dar a mu-
rit timar.
Brailoiu (Michail), din Craiova, nu vtiu daca a
tcrminat vcoala dar se pare a a rAmas sub-chirurg.
Dumitrescu (Vasile), din Turnu-Severin, a luat li-
centa in medicina, §i in 1865 a fost confirmat medic
al oravului Falcitt.
Florescu (Nicolae), din Caracal. Se pare di a ra-
mas sub-chirurg.
lovip (Dimitrie), miscut in Bobaita (Mehedinli.
A inviitat medicina la Scoala nationala din Bucurevti.
In 1870-71 era extern al spitalelor la Paris, vi a par-
ticipat la ritsboi, cu Ambulanta franceza. A ajuns
medic-locot. colonel in rezervi. A murit la Nice, in
1901.
Isvoranu sau Isvoreanu, din Turnu-Seve-
rin. A obtinut licenta la Scoala nationala de medicina
din Bucurevti, dar nu vtiu ce a devcnit.
Mitotea= (Mihail), din com. Miluta (Mehedinti).
Dupit oblinerea licentei in Medicina, a continuat ata-
diile la Paris, dar nu vtiu clacii a luat doctoratul. A
publicat douti luerliri. A fost medie in Craiova vi
apoi multa vreme in Turnu-Severin, unde s'a bu-
curat de bun renume ea practician. A murit in T.-
Severin.
Bobaiceanu (Nicolae), din Turna-Severin, a invatat
la Scoala nationalti de medicina, dar nu vliu daca a
tcrminat-o vi ce a devenit.
Cuciu (Ion), din com. Halunga (Mchedinti), la fel.
Dinzitrescu (Baluta), din T.-Severin, la fel.
Manolescu (Ghcorghe), din Craiova, la fcl.
Manolescu (Leonida), tot din Craim a, la fel.
Rovinaru (Nico/ae), din Tilrgu Jiu, la fel.
Vuescu (Petre), din Turnu Severin, la fel.
Degerätearzu (Petrc), din Degerati-Tilmna (11elte-
dinti). A obtinut licenta in medicina la Bucurevti vi
apoi doctoratul la Torino. In anii 1870-72 a fost me-
die in Craiova vi Calafat, apoi la Spitalul din Cara-
cal, iar in 1874 medie primar la jud. Ialomita. A
murit in 1906, in Calaravi.
Dimitrescu (Vasile), din satul Baile (Mehedinti), a
ramas in armalii i a ajuns medic colonel.
Badescu sau Radescu (Nicolac), din satul Stancevti
(Mehedinti), a invIitat la Scoala nationala de medicina,
dar nu vtiu dacti a terminat-o, sea ce a devenit.
Geleme (Nicolae) sau Gheleme, din Craim a, la fel.
Iliescu (Polichronie), din Craiova, la fel.
167
 Dobriceanu (Mihail), din Craiova, la fel.
Dragescu (Ion sau Ioachim). Nu stiu unde s'a
nascut i nici daca este originar din Oltenia, dar a
luat doctoratul in medicina la Torino, cu teza despre
Hidrargirism", si, ea medic primar al jud. Dolj,
s'a legat in asa fel de Craiova, in cAt este considerat
ca un bfistinas. A publicat si 5 lucrttri de populari-
zarea medicala, dar a fost foarte reputat ca literat
(a publicat 7 scricri, printre caro 2 volume de poezii).
Econonzu Constantin), din Craiova. Dula absolvi-
rea Scoalei nationale de medicinA a continuat studiile
in strainatate, dar nu stiu clack' a luat doctoratul. A
avut o vim& foarte sbuciumatO, functionAnd, ctind ca
medic, and ca politist, sau ca intendent.
Papilian (Constantin), din com. Cacop (Mehedinti).
Dupfi terminaren studiilor, a rimas in armata
si a ajuns general si Inspector al Serviciului sanitar
militar.
Fiul slu (Victor), este profesor de Anatomic la
Facultatea de Medicinit din Cluj (Sibiu).
Zorileanu (Nicolae), din com. Broscari (Mehedinti).
Dupi terminarea studiilor, a rämas in armata activé
si a ajuns medic colonel, lar mai apoi general in
rezervO. A publicat cAteva lucräni asupra apelor mi-
nerale din VAlcea, si s'a ilustrat prin stäruinta de-
pusit pentru punerea in valoare a statiunilor CAlinitt-
nesti si Govora.

Aceastä ,5coalä nationala de medicina" (a lui Davila), prin ucenicii säi, a dat o
mare loviturä sträinilor gi mai ales garlatanilor, care se pretindeau dohtori",caci, incepind
cu anul 1860, elevii au fost numiti ca externi gi interni in diferitele spitale 85), iar dupi
1862, au fost numiti subchirurgi çi chiar medici de arondisment in judete; pe de altä parte,
incepind din 1864, fogtii elevi, inapoiati ca doctori din sträinfitate, au inceput sä urce trep-
tele catedrelor gcoalei la care invätaserä.
Totugi, in intervalul de 15 anidela 1855 /Ana la 1870cit a durat coala de medi-
cinä a lui Davila, au mai functionat in Olteniadupä eke am putut sä afluinci 16 sträini.
Cervenca (Solomon), doctor din 1851, de la Praga, poiat la Craiova, ea medic director al noului spital
a fost intre anii 1858-1872, medic al jud. Mehedinti. Preda". In 1872 a fost numit medic al ospiciului
Gross (Gheorghe), din Brasov, doctor de la Man- de la Madona Dudu, lar in vremea rtisboiului Inde-
chen, s'a plimbat mereu, intre anii 1862-1872, dus pendentei a organizat spitalul Independents". A pu-.
intors, ca medic la orasele TArgu-Jiu si Calafat, sau blicat 6 lucari, dar faima lui de bun oculist i-a adue
medic primar la judetele Gorj si Romanati. A murit bolnavi din Turcia ci chiar mai de departe. A murit
in Caracal, la 1876. in Craiova, la 18 August 1888.
Hanselman (Nicolae), doctor din 1853, de la Viena; Nasal (David), magistru in chirurgie de la Viena.
a venit la Craiova in 1859, ca medic al ora.sului si In 1861 a fost destituit din postul de subchirurg a/
al spitalului de alienati de la Madona Dadu. A pu- spit. districtului Romanati, dar a revenit in 1863 ca
blicat 6 lucrad, printre care o metodA nouil de tra- medic al arondismentului Motru de jos din Mehe-
tamcnt, sub fitlul Efectul aciduld fosloric glacial la dinti, unde se alit si in 1866.
furoncul, antrax, fi pustula maligna". A fost o per- Bluess (Gheorghe), fruit diplomé, fost felcer la
sonalitate, dar a murit in 1865 de tifos, contractat Coltea. A fost numit in 1861 subchirurg la spitalul
la penitenciar. districtului Romanati; iar in 1862-64 era medic
Bossi (Victor), era in 1860 medic al orasului si al la arondismentul Oltului.
carantinei Calafat. TikOk sau Terec (Ion), fost felcer, a functionat
Derié (Adolf), magistru in chirurgie, de la scoala intre 1862-1872 ca medic al arondism. Oltu c Oltetu
din Perpignan. Era in 1860 medic al orasului ci ca- (in VAlcea).
rantinci T.-Severin, iar in 1863 a trecut la Calafat, Vilner sau Viener (Joseph), magistru in chirurgie
unde se gasea si in 1866. de la Clausenburg. In 1862 a fost inlocuit in postal
Fabricius (Wilhelm, Joseph), doctor de la Viena de medic al orasului TArgu-Jiu, iar in 1863-66 a
ci cu studii de specializare in chirurgie oculari, la functionat ca medic al arondismentului Balta ci Campu
Paris. A veldt la Craiova 'in 1860, ca medic primar al (in Dolj).
spitalului Central" (7). In 1867 a fost numit me- "Males (Iulius), diplomat in 1860 la Viena. In 1863
dic primar al diviziei chirurgo-oculistice din spitalul a fost mutat de la CttlArasi ca medic al orasului si ca-
Coltea (in Bucuresti) si in 1869 profesor de clinica rantinei Turnu-Severin, dar in 1865 s'a inapoiat la
oftalmologia, dar, in 1870 a demisionat si s'a *Ina- Cttlärasi, tut& a murit in 1867.

35) Este o adevAratA mAndrie al pot aminti cA, printre coi 12 reuviti la primul concurs de internat, au
fost cinci olteni (I. G. Stavrescu, 2. M. Butirescu, 4. C. Dumitrescu-Severeanu, 6. N. MAldArescu, 9. D. Grecescu).

168

www.dacoromanica.ro
 Fiedlaender (Lazar), magistru in chirurgie de la
Praga. 'ira in 1864-65 ajutorul medicului Craiovei
subchirurg la spitalul de alienati.
Ilacik sau Hacek (Anton), magistru tu chintrgie si
dentistica, de la Pesta, a fost nutnit in 1865 medic al
orasului Turnu-Severin, iar mai apoi a profesat den-
tistica. Acesta a ramas legat de Sevcrin si are urmasi.
La aceasta epoca apar insa qi doi con nationali, cu diplome straine
Diamandescu (Alexandru), de origina moldoN an, di-
plomat la München, si care a functionat in 1865 ea
medic primar al jud. Dolj.
Roscovski (Nicolae) sau Roschkowsky, din Craiova,
Braisach (Wilhelm, sau G.), doctor dc la Pesta, a
fost numit in 1863 medie al orasului Targu-Jiu, si
apoi mutat la Tecuci.
Vlasto (Emanocl), doctor de la Pisa (din 1847),
a fost Intre 1864-1870 medic particular in CraioN a.
Iahnich (Friedrich), doctorat in Leipzig (la 1853
se afla in 1866 ca medie particular in T.-Se\ crin.
a inN atat medicina la Zurich si Heidelberg. A functio-
nat ca medic comunal in Craiova, iar in 1891 a fost
numit medic al spitalului Preda".

De aci inainte, timp de aproape 30 de ani, n'ara mai aflat printre medicii Olteniei de
cat trei nume straine
Lernp (Martinian), care fusese (prin 1842) medie al
spitalului din Slatina, si a lasat urmasi care ii per-
petueaza nurnele in Craiova.
Mingarelli (Mihail), italian, diplomat in 1845, la
Bononia. A venit in Moldova. in 1855 §i a functionat
prin diferite orase pána in 1882 ciind a fost permu-
tat ea medic al jud. Mehedinti, unde s'a identificat
§i a ramas pana la moarte (Septembre 1898). Medie
distills. A publicat 3 lucrad si a fost membru core p. al
Soc. de medicina legala din Paris. El si urmasii sai au
devenit buni români.
Antonini (El.), a carui origina n'o cunosc. Am aflat
numai ca, in 1876 locuia in Bucuresti, ca in
1881 a fost dccorat, iar in 1897 a fost numit
medic primar al orasului Craiova, i in necia§ an a
participat la congresal de medicina din Moscova.

Faptul este perfect explicabil, de oare ce, in 1870, Scoala nationala de Medicina din
Bucurwi a inceput si functioneze ca Facultate de Medicina', i, ca atare, dobandind
dreptul de a conferi titlul de doctor", a atras mai multi tineri. Ba inca, afilia din fo§tii
elevi ai qcoalei Davila, care intre timp deveniseri licentiati in medicina", au revenit
imediat, sau mai tirziu, §i au trecut doctoratul.
Primul oltean, investit de aceasta Facultate, a fost Condemin (Nicolae), originar din
Draga§ani (Valcea), qi fost elev al $coalei lui Davila. El a fost promovat doctor", la 27
Noembre 1875, cand a sustinut teza N. 18, intitulata Cata= cuvinte despre fistulele anale"").
A fäcut carieri militará §i a ajuns medic colonel. A functionat mult timp in Craiova, A
murit in Pite§ti.
De aci inainte, in ordinea cronologica a sustinerii tezelor de doctorat", au fost pro-
movati urmatorii olteni (baqtina§i, sau adoptivi).°8)
La 6 Iulie 1878, Ortiviceanu (Ion), din Orevita litel (?), adoptiv. Fost medic primar la Madona
(Mehedinti), despre care nu mai Sin ce a devenit. In Dudu (Craiova). A publicat 28 lucrari, filtre cam
aceeasi zi a sustinut tesa i Piirvulescu (Gheorghe), Afecfiunile sinzulate ci mijloacele de a le recunoalte",
din Craiova, fost si el elev al coalei lui Davila. La
, 1902, volum de 355 pagini (Colab, W. Derblich).
22 Ianuarie 1879, Georgescu (Constantin), din Oltinesti Tot el a publicat prima noastra monografie dcspre
(Valcea), dar §i lui i-am pierdut urma. Alcoolism" (1881).
La 2 l'Aje 1881, Mileticiu (M. Gheorghe) sau Mi- Fiul sau, medic primar in Tirnisoara, este si el

Inaintea lui au mai fost promovati 17 doctori, dintre care IQ romini gi 8 striini (2 nemti gi 6 bulgari).
Intru cAt fiecare absolvent a fost obligat si prezinte o tezi de doctorat, nu le mai reproduc titlurile,
dar cine se intereseazi le poate afla in: V. GomoiuCata/ogu/ texe/or de doctorat /a Factatatea de medicina din
Bucure§ti, 1911.
Termenul fixat pentru predarea acestei lucran, nu mi-a ingicluit si solicit pretutindeni informaiiile
de care aveam nevoie, ata ci am fost silit si mi limitez la ceea ce mi-a stat la indemini.Nici acolo insi
unde am avut mai multe date, n'am putut si le comunic pe toate, ca si pistrez proponia

12 SiptimAna Olteniel 169

www.dacoromanica.ro
considerat intre cei mai reputati psichiatri ai Ora.
La 9 Mai 1883, Augustin (Ion). Adoptiv ( ?), ea-
satorit cu o gorjancit. A fost pana la pensionare
medic primar de boale interne la spitalul din Craiova.
Clinician cu mare vazä, i reputat om de bine".
La 5 Iunie 1886, Elian Ion), din com. Almaj
Dolj . A facut cariera militarä i a ajuns medic co-
lonel. A publicat interesante cercetari clinice i expe-
rimen tale asupra Bryoniei alba".
Fiul sau (Sever) este un distins medic comu-
nal in Bucurevti.
La 21 Dccembre 1891, Georgescu zis Mangiurea
Stefan). Adoptiv. A fost medic primar al spitalului
Grecescu" din T.-Severin. Dupii pensionare s'a re-
tras in Bucurevti, uncle a murit, in 1941.
Fiul sail (Romulus) este medic in Bucurevti.
La 24 Martie 1892, Geirdtireanu (Dumitru), din
Cerneti sau T.-Severin (Mehedinti), apartine ultimei
scrii de elevi ai Scoalei lui Davila. A fost practician
vi profesor de igiena la liceul din T.-Severin.
La 16 futile 1892, Gerota (Dimitrie), agent la 17
Tunic 1867, fiu al preotului Constantineanu, din Cra-
iova. Dupa absolvirea Facultiitii din Bucurevti, a con-
tinuat la Paris vi Berlin studiul anatomiei,
chirurgici, gynecologiei i al boalelor genito-urinare,
lar mai tarziu Radiologia. A fost chirurg secundar la
spit. Col tea (in serviciul olteanului Severeanu, de mai
sus) 1 , iar primariatul l'a exercitat iii cunoscutul Sa-
natoriul Gerota", creat de el in 1908. A ajuns do-
cent, apoi agrcgat vi in urmä profesor de Anatomic,
la aceiavi Facultate in care invätase ca student. A fost
membru al Ateneului Roman, pentru stralucitcle sale
conferinte. A fost Efor al Spitalelor, vi Senator. A
publicat aproape 50 de lucran i printre care vi
monumentalul volum despre Apendicita", dar, ncmu-
rirea i-a fost asiguratil de urmatoarele dotal' : Zur
Kenntniss der Be festigungsapparates dar Niere" (1895),
Zur Technik der Lymphgefi:ssinjektion" (1896),
care au fost recunoscute in Wan' lumea i aunt in-
serse in toate tratatele de Anatomie. A rnurit in Bu-
curevti, la 3 Martie 1939.
Fiul sau unic este profesor la Facultatea
de drept din Bu^urevti.
La 21 Iunie 1893, Camenip (Vasile), din Poroina
Marc (Mchedin ti , a fost m"dic al spit. Vanju-Mare
Alchedinti) vi apoi medic al oravului T.-Scverin, uncle
tracvte ea pensionar.
La 15 Mai 1893, Potclrca' (Iacob), din Plenita
(Dolj), a facut cariera militara vi a ajuns g -neral
inspector general sanitar. A publicat o seama de lu-
cran, dintre care l'Esophagotomie intrathoracique p a r
le médiastin postérieur" (tezii de doctorat) vi La chi-
rurgie intramédiastinale postérieure" au fost inscrise
in tratate, pcntru originalitatea procedeului propriu.
Pensionar in 1928, a ramas in Craiova.
La 18 Iunic 1893, Vernescu (Dimitrie). Oltean prin
adop tie ( ?) a functionat pana la pensionare ca medie
primar al spitalului Preda", in Craiova. Deccdat in
Craiova.
La 21 Februarie 1894, Urdareanu (Constantin) din
170
www.dacoromanica.ro
com. Urdan i (Cori). A fii cut cariera militara vi a ajuns
medic general.
La 6 Mai 1895, Carnabel (Alexandru), din Ge-
meni (Mehedinti). A fost vef de clinica i apoi chi-
rurg secundar la spit. Coltea in Bucurevti, lar in urma
chirurg primar al spit. Elisabeta Doamna din Galati,
unde a vi decedat. A fost mare clinician.
La 26 Iunie 1895, Popescu (Alexandru), din So-
parlita (Romanati). Este pensionar, in Caracal.
La 27 Junio 1895, Poenaru (Adrian), din Targa-Jiu.
Profesionist de mane vaza. A fost mai intai medic
al spit. Teirgu-Jiu i apoi, plat la pensionare, chirarg
primar al spitalului Filantropia, din Craiova. A facut
ce! dintili (la noi) tubagiul contra crupului difteric.
La 21 Decembre 1896, Btilticescu (Ion), din Targu-
Jiu. A ajuns agregat de medicina operatoare la Iavi
vi apoi profesor de ortopedie la Facultatea din Bucu-
revti. A fost decan al acestei Facultati i efor al spi-
talelor. A publicat o searna de /ucrari, printre care
Cystorafia primitivii a vezicei urinare", un procedeu
de ablatia sanului, etc. A fost prevedinte al Societatii
de chirurgie. Este pensionar in Bucurevti.
La 25 Tunic 1897, Gruescu (Constantin), din T.-
Severin. A fost deputat vi primar al Severinului. A or-
ganizat prima casa de saniitate din Sevcrin. S'a bu-
curat de o deosebita consideratie, i profeseaza Merl.
Fratele sail este medic, general, in Galati.
La 22 Noembre 1897, Metzulescu (Aureliu), din
Craiova. A fost medic primar al spit. de boale conta-
gioase, mentinut in serviciu chiar dupii pensionare.
De curand a fost insarcinat cu supravegherea comba-
terei epidemiei din Craiova v't Dolj. A publicat un
procedeu original pentru Tratamentul tifosului exan-
tematic" (recunoscut in strainatate); Meningita ur-
liená tratatti cu ser de convalescent"; Seroterapia
In tratarnentul Macular (care a fo3t premiatii de
Academia Romana).
La 15 Junio 1898, Paulian (George sau Ghighi), din
Targu-Jiu. A fost liber profesionist in Targu-Jiu
Craiova ( ?).
La. 12 Noembre 1898, Laugier (Charles). De ori-
gina francez, a devenit oltean prin adoptiune. A pu-
blicat o searna de lucran, printre care: Stintitatea
din Dolj" (1910) vi Contributiuni la etnografia me-.
dicalti a Olteniei" (1925). A. fost membru al Atene-
ului roman. A ajuns inspector general sanitar al 0 1 -
teniei, cu sediul in Craiova, uncle a §i decedat.
La 27 Ianuarie 1899, Alexandrescu (Virginia), din
Craiova. A fost medic vcolar in Bucurevti. Este pen-
sionara, in Craiova.
La 7 Aprilic 1899, Teodorescu (Ion), din Plenita
(Dolj). A fost docent de Farmacologie la Facultatea
din Bucurcvti i asistent la clinica medical. Este pen-
sionar, in Bucurevti.
La 3 Iunie 1899, Constantinescu (Firu), din Cra-
iova. A urmat cariera militarä i a ajuns general. Este
pensionar, in Ciimpu-Lung (Aluvcel).
La 22 Lillie 1899, Spineanu (D. George), a fost
medic comunal in Bucurevti, uncle a decedat.
La 7 Martie 1900, Piirdianu (Grigore), din Gorj ( ?).
 La 19 Iunie 1900, Mtilddrescu (Stefan), din Cra-
iova. Este tot acolo, pensionar.
La 20 liude, 1900, Stoenescu (Chiril) din Boureni
(Dolj). Este pensionar, in Goicea Mare (Dolj).
La 19 Decembre 1900, Constantinescu (lije), din
Craiova. A urmat cariera militará ti a ajuns general.
In acelat timp a ajuns docent universitar t't a fost
profesor supl. de oftalmologie la Facultatea din Bu.-
curetti. A publicat o seami de lucrad. Este pensio-
nar in Bucuretti.
La 23 Alarde 1901, Vasilescu (August), din Cra-
iova. Flicánd carlea militará, a ajuns general. Este
medie tef al dispensarului Sf. Treime, in Craiova.
La 12 Ianuarie 1902, Trailescu (Ion), din com.
Ohaba (Mehedinti). A fost chirurg primar al Spita-
lului Grecescu" din T.-Severin. Deti pensionar, con-
tinurt Eta' profeseze in Severin, bucurtindu-se de mare
considerada.
La 27 Iunie 1902, Protopopescu (C. Dumitru), din
Zegujani (Mehedinti). Este medic pensionar in Bucuretti.
La 5 Noembre 1902, Vintilescu (Milan), din Viatu
(Mehedind). Este reputat oculist, in Bucuretti).
- Fiul sáu (Dan) a imbriItitat aceiati cadera, lar
fratele san (Ion) este profesor ti decan al Faculditii
de Farmacia.
La 8 Martie 1903, Driighescu (Leon) din Zegujani
(Mehedinti). A urmat cariera militará t't a aptas ge-
neral. Este pensionar, in Tárgu-Jiu.
La 12 Mai 1903, Vkidimirescu (Constantin), din
Bucura (Mehedinti), a murit tániír.
La 28 Iunie 1903, Putureanu (Ion) din VitIcea.
A profesat atva timp ca balneolog la Oliinetti, ti a
sdirnit mari discutii asupra incercitrilor sale pentru
tratamentul tuberculozei pulmonare.
La 27 Aprilie 1904, Cioroiann (Mihail), din Cra-
iova, - unde tráete, ca pensionar.
La 8 Iunie 1904, Balescu (Constantin) din Petrettii
de Jos (Gorj). Este medie pensionar in Bucuretti.
La 19 Iunie 1904, Constantinescu (Constantin), din
Dragátani (Valcea). A urmat cariera militará ti a a-
juns general. Clinician (boale interne) de mare va-
loare. Este pensionar in Bucuretti.
Tot la 19 Iunie 1904, Constantinescu (I. Nicolac),
din Bränetd (Gorj). A urmat cariera militará ti a spit. Colentina (in Bucuretti . A fost docent ti apoi con-
ajuns general. A facut specialitate stomatologie. Este
pensionar in Bucuretti.
La 30 Iunie 1904, Voiculescu (V. Toma), din Le-
letti (Gorj). A fost medic primar ti este pensionar,
in Craiova.
La 18 Noembre 1904, Jures (Dumitru), din Bailetti
(Dolj. A fost medicul oratului Calafat (Dolj), unde trii-
ette ea pensionar.
La 20 Noembre 1904, Saidac (Ion), din com. Ho-
riitti (Mehedinti). A urmat cariara militará ti a ajuns
general. S'a specializat in boale dermato-venerice. Este
pensionar, in Bucuretti.
La 22 Noembre 1904, Paivulescu (Gheorghe), din
Turnu Severin. A urmat cariara militara ti a ajuns
general. Este in acela timp docent universitar. A pu-
www.dacoromanica.ro
blicat o serie de lucran, ti a fondat resista Cernlitt(i
medical". Este pensionar, in Iati.
La 14 Alarde, 1905, Inasescu (Nicolae), din Ro-
s inari (Gorj). A urmat cariera militará ti a ajtms
general. Este pensionar in Bucuretti.
La 27 Iunie 1903, t'alean (Ion), din com. Danceu
(Mehedinti). A urmat caricra militara ti a ajuns ge-
neral. A murit in Bucuretti, de erisipel.
La 22 Martie 1906, Pitulescu (Petre), fiu de preot,
din Várcioros a (Alchedinti). A fost la inceput medic
militar, dar a parasit armata ti a ajuns medie primar
de psichiatrie la spit. Marcuta (in Bucuretti). A pu-
blicat o serie de lucran printre care Leziunile atta-
tomo-patologice ale ganglionilor solari, in pelagra". A
decedat, in 'Bucuretti.
La 27 Alai 1906, Dulgherescu (Pandele-Lu(a), nas-
cut in 1869 din Caracal. Este pensionar, in Bucuretti.
La 9 liude 1906, Dobrinescu (Ion), din imiticu
de Sus (Dolj). A urmat cariera militara ti a ajuns
genct al. Este pensionar, in Craiova.
La 28 Iunie 1906, Dentetriade (Nicolae), din Cra-
iova. A ajuns doccnt universitar, tef de clinica chi-
rurgicala, i medie tef al serviciului mcdical al C. F. R.
A fost distins specialist in tratamentul boalelor ge-
nito-urinare. Este pensionar, in Bucuretti.
La 20 Noembre 1906, Caldrasanu (Petra), fiu de
preot, din T.-Severin. A ajuns medie inspector la C. F. R.
La 12 Dccembre 1906, Lazaroniu (Miliail), fiu de
prcot, din (7) (Mehedinti). A murit tallar (in ras-
boiul 1916-18).
La 15 Decembre 1906, Panea (Ion), din Caracal.
A. fost medic primar al jud. Putna. Acum pensionar.
La 22 Dccembre 1906, Grigoriu (Dumitru , din T.-
Severin. A fost medie primar al spit. Curtea de Arget.
Este liber pro fesionist In Bucuretti, reputat pentru o
metoda de tratament contra reumatismului, ne-divulgata.
Tot la 22 Decembre 1906, Smadu (Nicolac), din
T.-Severin. A ajuns inspector general sanitar al Basa-
rabiei. Este pensionar, in Bucuretti.
La 22 Februarie 1907, Papinian (Ion , fiu de
preot, din Craiova. A fost medie primar al spit. Re-
gina Maria" din Chitinau. Este pensionar, in Bucuretti.
La 5 Alarde 1907, I ianu (Ion), din T.-Ses crin.
A fost chirurg primar la spitalul Cernauti ti apoi la
ferentiar ti este profesor agregat al Faeultatii de me-
dicina din Bucuretti. A fost pretedinte al Socictatii de
chirurgic t deputat. A publicat aproape 300 lucrad,
printre care Sutura vaselor sanguine", un Procedeu
personal pentru esolagoplastie"; a creat proccdec per-
sonale in chirurgia reparatoare a fetei; s'a ocupat de
chestiunea transplantiirilor de fesuturi ci organe, etc. tt
a inventat diteva instrumente speciale. Actisitatea sa
se oglindette intr'o monumentala Expuncre de titluri
t't lucertri". Este membru al Societatilor de chirur-
gie, din Paris, Bordeaux, etc.; mtmbru al Soc. interna-
tionale de chirurgie ti fondator al Federatiei de chirur-
gie a Micei Intelegeri.
La 5 Aprilie 1907, Glavici (Ion), din Poroina-Er-
ghevitei (Mehedinti). A fost medic de spital in T.-
171
&verb' i apoi inspector sanitar al Casei Asig. So-
ciale, in Craiova, iar acum este pensionar in T.-Severin.
La 12 Aprilie 1907, Militaru (George), din Cra-
iova. A murit tanar in rasboiul din 1916-18).
La 15 Mai 1907, Dimitriu Mamat), din Ramnicu-
Valcea. A fost medic comunal si este pensionar in
Bucuresti.
La 17 Mai 1907, Gruescu (Traian), din T.-Severin.
A faeut cariera militara si a ajuns general. A fost
vi primar al orasului Galati, unde tracste ca pensionar.
La 4 funk 1907, Negoescu (Virgiliu), din Cos-
tcsti Valcea). A urmat cariera militara si a ajuns
medic colonel (general in rezerva). Este pensionar,
in Bucuresti.
La 28 Iunie 1907, Beticioiu (Grigore), din Mierea
Birnici Do1j). Este medic pensionar, in Bucuresti.
Tot la 28 Iunie 1907, Baculescu (Marin), din com.
Barca. Dolj). A urmat la ineeput cariera militara si a
ajuns medic colonel. Apoi a fondat sanatoriul Oltenia"
in Craiova, unde continua sA profeseze. A fost
prefect al jud. Dolj.
La 20 Noembre 1907, Balaban (Vasile), din conn.
Dance(' Mehedinti). A fost medic la Viinju-Mare
apoi medic sef al orasului T.-Severin, unde traeste cr
pensionar.
La 5 Martie 1908, Panescu (G. Dtunitru), din cona.
Burila Mare (Mehedinti). A profesat liber in T.-Se-
verin. A fost prefect al jud. Mehedinti. A decedat in
T.-Severin.
La 31 Martie 1908, Conovici (Aristotel), din Cela
(Dolj). Este rnedic in Bucuresti.
La 4 Aprilie 1908, Jianu (Amza), din Falcoi (Ro-
manati). A ajuns docent universitar, apoi profesor la
Facultatea de Medicina din Iasi, i acum este pro-
fesor de clinica chirurgicala la Bucuresti. A publicat o
serie de lucran, printre care Rachi-strichno-Stovaini-
zarca" (Colab. T. Ionescu ; Myoralia transabdominala
a ridicatordor arudi"; un Procedeu de gastro-csofago-
plastie", etc. Este membru al Soc. Internationale de
chirurgie si al Academiei de medicina din Romania.
La 27 Iunie 1908, Nasta (Traían), din Craiova.
A fost medic secundar al spit. Eforici i este medie
primar al Casei Asig. Sociale. Este profesor la Facul-
tatea de medicina din Bucuresti. A publicat o serie
de lucran, printre care un Procedett de excluzia pi-
La 28 Tunic 1908, Badescu (loan), din Siatioara
(Romanati). Este pensionar, in Corabia (Romana).
La 22 Noembre 1908, Nisipeanu (D. Ginstantin),
din Zavoeni (Valcea). Este medic al C.F.R. in Harnnicu-
Valcea.
La 3 Decembre 1908, Smarandescu (Mihail), din
Craiova. Are sanatoriu propriu in Bucuresti.
Fiul sau este tot medic, in Mchedinti.
La 9 Martie 1909, Vagdi (Alexandru), originar din
com. Corlatelu Mehedinti). A fost medie al Serv.
Mariam roman. A decedat in Bucuresti.
La 21 Martie 1909, Gomoiu (Victor), fiu de preot,
din Vanju-Mare (Mehedinti). A fost chirurg la spitalul
172
www.dacoromanica.ro
Coltea i apoi chirurg primar la spitalul Brancovenesc
in Bucuresti). A fost docent si apoi recom. profesor al
Facultatii de medicina din Bucuresti. A fost efor al Spi-
talelor, Secretar general si apoi 11.1inistru al Sanatatii.
Presedinte ales al Colegiului Medicilor din Romania,
Presedinte de onoare al soc. stud. med. si cetatcan de
onoare al comunei natale. A creat Asezamintele A.S.R.
Principesa Elena, si le conduce ca director general, fiind
in acelas timp chirurg primar. A creat coala supe-
rioara de infirmiere si a fondat Societatea regala ro-
mana de /storia Medicinei. A publicat aproape cinei
sute de lucran, printre care: Istoria medicinei ci in-
witämdrOului medical in Romania", Vol. de 1206 pag.;
Istoria presei medicate in Romania, (vol. de 740 pag.);
Repertoriu de medici, farrnacifti, etc. (2 vol.) de 478
pag., etc.; lar ca metode originale in domeniul chirur-
giei: ctlyoplastia in tratanzentul paraliziei faciale";
Calea inguinater in tratamentul operator al continutului
burselor"; Solarectomia"; Simpatectomia cervico-to-
in angina pectorald" (colab. cu T. Ionescu);
Simpatectomia sacrald contra durerilor canceroase";
Mecanismul constituirei ci topirei" tumorilor"; ,,Iodo-
cloro/orinal ca hemostatic"; Talcul in tratamentul ar-
surilor f i al degertiturilor", etc. A fost prese-
dinte al Congresului al IX-lea international si
este primul roman care a ajuns presedinte al
unei societati stiintifice internationale (Soc. int. de Is-
toria Medieinci). Este doctor honoris causa" inves-
tit in Universitatea Alcala de Henares, i membru de
onoare, m. titular, sau corespondent in: Academia na-
cional de medicina (din Madrid), Aeadémie internatio-
nale d'Histoire des Sciences (din Paris), The Royal
Society of Medicine (din Londra), Keiserliehe L. C.
Akademie, din Halle (Germania), Accademia delle
scienze, din Ferrara (Italia), Accadcmia di storia dell'
arte sanitaria (din Roma) etc. si mern!)ru de onoare
al atiltor societiiti stiintifice (Paris, Anvers, Berlin, Za-
greb, Belgrad, Atena, etc.). Membru al Atencului Roman
Vice-pmeclinte al Academiei de stiinte din Romania.
Fratele sZiu (Ianuarie) este medic in satul natal.
La 28 Iunie 1910, Nicolaescu Cealtle (Victoria), din
Targu-Jiu. A fost medic scolar. Este in Bucuresti.
La 23 Iunie 1910, lonescu (N. Anton), originar din
Craiova (nascut in Slatina). Medie al C. F. II. in Bu-
curesti. A fost deputat. Este scriitor distins.
Fiul sat (Anton) este medic la Asigurlirile so-
ciale, in Bucuresti.
La 20 Decembre 1910, Marinescu-Baloi (Dumitru),
din Zänoaga (Romanati). Este medic primar prosector la
spit. Central, in Bucuresti si conferentiar la Facultate.
La 4 Februarie 1911, Mihail (C. Petre), din Cra-
iova. A fost medic primar al jud. Dolj. Traeste in
Craiova, ea pensionar..
La 10 Martie 1911. Carnaru (Ion), din T.-Severin.
Este medic al Casei scoalelor in Bucuresti.
La 1 Iunie 1911, Georgescu (Attrelia), din Cra-
iova. Este medic al orasului Plocsti.
La 25 Tunic 1911, Oreviceanu (Ion), fiu de preot,
din cona. Orevita (Mehedinti). Este medic primar in
continuare de serviciu la Leaganul Sf. Ecaterina" din
 Bucuregti. Este unul din cei mai reputati medici p..n-
tru copii.
La 24 Octombre 1911, Daniil (Alexandru), din Cra-
iova. Este medic in Craiova.
La 11 Noembre 1911, Elan (Sever), originar din
Alrnaju Dolj (nascut in Slatina). Este medic comunal
in Capitafii.
La 7 Decembre 1911, Turlui (loan), din Isverna
(Mehedinti). Este medic primar al spit. de pelagrogi
din Balg (Romanati).
La 15 Decembre 1911, Panea (Aurel), din Caracal.
A urmat cariera militara. Este pensionar, in Craiova.
La 8 Februarie 1912, Berheci (Paraschiv), din T.-
Severin. Fost medic gef al orfelinatului. Este pensionar
In Bucuregti.
La 13 Aprilie 1912, Calinescu (I. Dumitru), din
Albulegti (Alchedinti). Este medic in Bucuregti.
La 12 Iunie 1912, Pelican (V. C-tin), din Targu-
Jiu. Este medic primar al spitalului din orarl natal.
La 18 Tunic 1912, Harinovici (Alihail), din Cra-
iova. Este medic in Bucuregti.
La 30 Iunie 1912, Billtaceanu (Gheorghe), fiu de
preot, din Strehaia (Mehedinti). A fost secundar gi este
medic primar de boale interne la spitalul Brancovenesc.
A fost docent gi este profesor de clinica terapeutica la
Facultatea din Bueuregti gi membru al Academiei de
Medicina. S'a ocupat mai mult ca ori cine de studiul
apelor minerale ronulnefti gi a publicat foarte multe
lucrari, in aceasta directie, facand o necontestabila au-
toritate. Lectiunile clinice pe care le-a publicat dove-
desc superioritatea invatatului gi a pcdagogului. Este
unul din cei mai reputati profesionigti din Bucuregti.
La 10 Decembre 1912, Popescu (A. Romulus), din
Baia de Arama (Alchedinti). A murit in rasboiul din
1916-18, fiind unul din cei cativa rnedici decorati cu
ord. Alihai-Viteazul".
La 17 Decembre 1912, lancovescu (I. Nicolae), din
Calafat (Dolj). A urmat cariera militara gi a ajuns
general. Este pensionar in Bucuregti.
Tot in 1912, lonesctz Govora (Nicolae) din Govora
(\Taken). A fost medic rf al oragului i al Liccului T.-
Severin, iar acum este pensionar.
Si tot in 1912, Mu§at-Bancov (Lica-Vera), din Cra-
iova. Este pensionara, in Vaslui.
La 18 Ianuarie 1913, Combiescu (V. Dumitru), din
Drank (Dolj). A urmat la inceput cariera
ajungand medic maior. A fault studii de specializare
la Institutul Pasteur (Paris), apoi in Londra gi U.S.A.
Este profesor de patologie generala la Facultatea din
Bucuregti j ef de acetic la Institutul Cantacuzino. A
fost secretar general al M. Sanatatii. A publicat peste
200 lucritri, printre care ocupa loc de frunte cele pri-
vitoare la Carbune, Febra butonoasa Exarz-
tematic, care au fost premiate de Academia Romana.
Este membru al Academiei de Medicina din Bucuregti
gi ai Societatii de Biologic.
La 31 Ianuaric 1913, Btilteanu (C. loan), din Bal-
teni-Iagi (jud. Gorj). A fost medic primar g't director
al spit. Izolarea, i profesor de Igiena la Facultatca din
iar acum este profesor de clinica boalelor conta-
www.dacoromanica.ro
gioasc la Bucuregti. A publicat aproape 200 lucrAri,
printre care Structura antigeniccl a vibrionului cho-
lene, Vaccinarea antituberculoasa f i antidizenterica pe
cale cutanatti, Patogenia azotemiilor postscarlatinoase,
etc. Este mcmbru in consiliul sanitar superior.
La 1 Fcbruarie 1913, IJasilescu (Vasile), din Cra-
iova. Este chirurg primar al spitalului din Conqtanta.
La 27 Februaric 1913, Pasculescu Filip, Constantin),
din °ilea (Romanati). Este mcdicul circ. Candegti (Wm-
bovita).
La 11 Martie 1913, Stefanescu P. Ghoerghe), din
Craiova. Este pensionar in Bucuregti.
La 29 Alartie 1913, Saidac (Constantin), din Ho-
ragti (Alehedinti). A murit (ca medic capitan), in ras-
boiul 1916-18.
La 18 Decembre 1913, Oroveanu (Titu), din Ca-
real. Nu gtiu ce a devenit.
Tot in anul 1913, Gzidescu (loan), din Bailegti-Dolj.
Medic gcolar i fost medie primar al kid. Ilfov. Este
pensionar, in Bucuregti.
La 24 Februarie 1914, Ciocdteu (Stefan), din Ga-
liciuica (Dolj). Alcdic al C.F.R. i Asig. socialc, in
Bucuregti.
La 27 Februarie 1914, Popescu Gheorghian (Ion),
din Stegarei (Gorj). A fost asistent uni%crsitar. Este
medic primar (bottle interne) la spitalul Pantelimon,
In Bucuregti.
La 8 Martie 1914, Ceargescu (D. Dumitru), din
Crcmenea (Mehedinti). Este pensionar, in Timirara.
La 6 Alai 1914, Paulian (Dcmetru), din Craiova.
Distins neurolog, spccializat la Paris. A fost medic se-
cundar al spitalelor Eforiei gi este medic primar al
Spitalului Central de boalc nervoase. A fost directorul
acelui spital, Inspector general sanitar i membru in
consiliul superior sanitar. A fost docent, apoi confe-
rentiar gi este prof. agregat al Facult. de Medicina. A
fondat Archives de Neurologic", §i a publicat aproapc
600 lucran, printre care: Pneumoterapia lornbara ir:
epilepsie, Sindromul lichidian post-insullator; a intro-
dus la noi Malariterapia", a lansat terapia in tabes,
etc. Este membru al Academiei de medicina gi do
gtiinte din Roma, Torino, gi Ferrara, gi rnembru al
altor Societati savant° straine (Paris, Berlin, Viena,
Buenosaires). Este pregedintele sectiei de Biologic apli-
catA a Academici de gtiinte i fost secretar general.
Este Pregedintele Societatii 11. R. de Istoria Mcdicinei ;
membru al Ateneului Roman gi unul din cei mai pre-
tuiti conferentiari.
La 31 Mai 1914, Harnat Nicolae), din Varciorova
(Mehedinti). A fost asistent universitar gi medic ins-
pector la C.F.R. Este pensionar, in Bucuregti.
La 14 Iunic 1914, Strajan (Vasile), din Craiova.
Este medicul circ. Roman (Braila).
La 16 Iunie 1914, Stancescu (C. Corneliu , din
Craiova. Este medic primar (boale interne) la Spitalul
Preda" (in Craiova).
La 19 Iunie 1914, Frumufanu (Dumitru Tache), din
Targu-Jiu. A fost medic al Casei Asig. sociale. Este
conferentiar universitar gi directorul Casci Sanatiitii din
M.S.O.S. (in Bucuregti).
173
 La 25 Tunic 1914, Clinciulescu (Mihail), din Poiana
Mare Dolj . Este medic primar al spit. Filantropia"
din Craim a, inspector general sanitar i mcmbru in
consiliul superior sanitar. Docent al Facultatii si mem-
bru al Academiei de medicina din Bueuresti. A publicat
o seama de lucrad, dar opera care l'a consacrat in
Istoria Medicinei, este revi ta sa 114carea medicaid
romema" Acta medica romana), care a pasit in al
XVI an de existenta.
La 26 Tunic 1)14, Mircea Adrian Niarius , din Cra-
iova. Este medic al C.F.R. si al Asigurarilor Sociale
in Craiova .
La 20 Octombrc 1914, Constantinescu (Paul), din
Craiova. Este medic in Ploesti.
La 17 Noembre 1914, Pafica (Constantin), din Ciu-
perceni Gorj . Este medic primar (boale contagioase) la
spitalul Izolarea" in Galati.
La 18 Decembre 1914, Molanescu Maistorovici
Maria , din Baia de Amnia (Mehedinti). Este pensio-
nara, in Bucuresti.
La 25 Februarie 1915, Sardarescu (loan), din Ho-
rez (Valcea . A urmat cariera militara, 0 a ajuns me-
dic colonel. Este in CraioN a.
La 27 Aprilie 1915, Droga (Victor), din Stroesti
(Valcea . Este medic primar al judetului Braila.
Tot la 27 Aprilie 1915, Scurtopol (Xenofon),
T.-Severin. Este medic in Bucuresti.
La 12 Mai 1915, Sürbulescu (N. Victor), din Baia
dc Arama Mehedinti). A inceput cariera militará i
a ajuns medic maior. Apoi a trecut in viata civilii
a ajuns chirurg primar al spitalului central din Chi-
sinau, uncle a si murit, dinar.
Tot in 1915, Mirea (Ion), din Craiova. Este me-
dic militar (colonel) in Targu-Jiu.
Tot pe seama epocii dintre 1875-1916, trebue s5 mai inscrim o seama de olteni,
care au studiat in sträin5tate89).
In 1891, Haitian (Emanuel), din Baia de Anima
(Mehedinti . A obtinut doctoratul la Viena. Este pen-
sionar, in T.-Severin.
In 1897, Angelescu (Constantin), din Craiova. Doc-
tor de la Paris. A fost medic sef la spitalul Branco-
venesc, apoi profesor de clinical chirurgicala la Facul-
tatea din Bucuresti. Este pensionar. A fondat Le jour-
nal de chirurgie", 0 a publicat o serie de lucrad
printre care o Terapeutica postoperatorie" 0 un pro-
cedeu pentru operatia herniei. A fost in repetate
duri: parlamentar, ministru al lucrarilor publice, si de
mai multe ori al Instructiunci publice, culminand ca
Presedinte al Consiliului de Ministri. Este corespon-
dent al Academiei de medicina din Paris, Membru de
onoarc al Academici Romaine, Presedinte al Academici
de medicina si al Academiei de *tiinte din Romania,
Presedinte al Ateneului Roman. Este unul din cei mai
aNuti oameni ai tarii.
In 1900, Daniel (Anghel) din Craiova. A luat doc-
39. In afari de cei 8 pe care-i aminteac ad, poate sá mai fi fost si aIii, dar nu çtiu
174
www.dacoromanica.ro
tot in 1915, Nidulescu (Virgil), din Novaci (Gorj).
Este medic militar (Colonel), in Bucuresd.
In anul 1916, Blidescu (Petre), din Godeanu (Me-
hedinti). Este chirurg la Sanatoriul Gerota, in Bucuresti.
Tot in 1916, Beildceanu (Olga), din 01finesti (Val-
cca). Este medic in Iliimnicu Valcea.
Idem, Cristea (Gherghina), din Macesu de Sus (Dolj).
Este medic sef (radiolog) la spitalul din T.-Severin.
Idem, Dumitrescu (Constantin), din Romani-Horez
(Valcea). Este agregat al Facultatii de Medicina
medic primar al spitalelor Eforiei, in Bueuresti. A
publicat o mama de lucrari.
Idem, Dumitrescu Manuk (George), din Garacal.
Este medic primar al judetului Roman.
Idem, Gabor (Iosif), din T.-Severin. Este medic
primar al judetului Romanati.
Idem, Papilian (Victor), originar din Mehedinti
cut in Galati). Este profesor de Anatomie la Facultatea
de medicina i directorul Institutului de Anatomic, din
Sibiu. A publicat numeroase lucrari printre care un
pretios Tratat de Anatomie, valoroase Cercettiri asupra
syrnpaticului, Abolirea cefalalgiei prin anestezierea sub-
occipitallului, etc. Este scriitor (literat) de mare ta-
lent. A fost si director al Operei din Cluj.
Idem, Sega'rcearzu (C. Ion), din Falcoin (Romanati).
Este medic al C.F.R., in Alexandria (Teleorman).
Idem, Sttinescu (Mihail), din Amariísti (Romanati).
Este medic militar (colonel), in Gonstanta.
In anul 1917, Burliinescu (Cleonic), din Buinbesti-
Pitic (Gorj). A fost medic al spit. I.O.V. din Bucuresti.
Este medic in satul natal.
Tot in 1917, Stroe TAurel), din Viirciorova (Me-
hedinti). A fost asistent universitar. Este docent si
medic primar (boale contagioase) al spit. Colendna, in
Bucuresd. A publicat o seam& de lucran.
toratul la Paris. A fost medic de spital si comunal,
inspector sanitar technic si conferentiar Universitar.
A publicat o serie de lucriiri. Este pensionar, in Bu-
curesti.
Tot in 1900, Periefeanu (Ion), din Craiova. A luat
doctoratul la Paris. A fost medic primar. Este pen-
sionar, in Bucuresti.
In 1902, Vayas (tefan), din Caracal. Doctor de
la Paris. A fost senator. Este directoral laboratorului
propriu, in Bucuresti.
In 1905, Daniel (Constantin), din Craiova. Doctor
de la Paris. A fost profesor dc patologie chirurgicala
la Iasi si Bucuresti, apoi profesor de clinicit gynecolo-
gicii. A fondat Societatea de gynecologic din Bucurcsti
si a publicat numeroase lucrar in specialitatea obste-
tricei si gynecologici, printre care Le post parturn",
technica hysterectomiei, etc. A fost senator si membru
doctor honoris
al consiliului sanitar superior. Este
causa" al Facultatii de medicina din Totdouse. Co-
respondent al Academiilor de medicina din Paris si
Roma, membru al Academiei de medicina si de $tiinte,
din Romtinia, si al mai multor Societati
Fiul sAu (Constantin Dinu), este si el doctor de
la Paris.
In 1913, Miletici (Alexandru), din Crahava. A luat
doctoratul la Viena. Reputat specialist in psichiatrie.
Este medic primar si director al spitalului de Stat din
Timisoara.
In 1914, Dragoescu (N espacian), din T.-Severin.
Doctor de la Paris. Este medie primar (dermato-N e-
nerice) al spit. Filantropia, in Craiova.

In epoca de dupä Räzboiul intregirei (dela 1919-1940), am aflat Ina 12 olteni, care
au invätat medicina in sträinatate :
In 1920, Burileanu (Octav), din Turnu-Severin. A
luat doctoratul la Paris. Reputat specialist in boalele
de copii, este medic primar de puericultura si efor al
spitalelor civile, in Bucuresti.
In 1921, Demetrescu (R. Ion), din Cetate (Dolj).
Doctor de la Viena. Specialist in neurologie si psi-
chiatrie. Este medic primar al Spitalului din Jimbolia
(Timis Torontal).
In 1925, Culcer (Dumitru Max), din Tiirgu-Jiu.
Doctor de la Pads. Este medícul círc. Dobrita (Gorj).
Tot in 1925, Nicolaescu (Paul), din Craiova. Doc-
tor de la Paris. Este medie al municipiului Craiova.
In 1927, Popescu (Alexandru), din Ponoare (Mc-
hedinti). Doctorat la Paris. Este medic in T.-Severin.
In 1929, lonescu Sisesti (Nicolae), din Sisesti (Me-
hedinti). Doctorat la Paris, uncle a fost intern si sef
de clinica. Este profesor de clínica boalelor nervoase
la Facultatea din Bucuresti, si medic al B.N.R. A pu-
blicat o serie de lucrari, printre care Sur les rayons
mitogenétiques" (Colab. G. Marinescu), La tonus des
museles striés" etc. Este coresp. al Academiei Romtme
si membru al mai multor societati stiintifice din Paris.
Fratele sin (Gheorghe), este profesor la Faculta-
tea de agronomic si a fost Ministru al Agriculturei.
In 1932, Cote; (Petre), din Hotarani (Romanati).
A luat doctoratul la Paris. Este medic primar al ora-
sului Caracal.
In 1934, Duma (Mircea), din Craiova. A luat doc-
toratul la Graz. Este medic in Bucuresti.
Tot in 1934, Nanit Mihailovici (Zaira), din Craiova.
Doctorat la Paris. Este medic in Bucuresti.
In 1935, Cotoran (Constantin), din Giorocu Mare
(Dolj). A luat doctoratul la Neapole. Este medie in
Giurgiu.
In 1936, Dobrescu (Constantin), din Ncdeia (Dolj).
A luat doctoratul la Bologna. Este medicul circ. Bros-
teni (Mehedinti).
In 1937, Apan Vuldinescu (Constanta), din Gher-
cesti (Dolj). A luat doctoratul la Neapole. Este medial'
circ. Negoesti (Dolj).
In 1939, Georgescu (N. Ioan), din Miirlani (Dolj).
Doctor de la Graz. Este medic in Bucurcsti.
In 1939, Teodorescu (Mihail), din Caracal. A ob-
tinut doctoratul la Roma. Este medic la Asistenta uni-
versitadt, in Bucuresti.
Tot in 1939, Trocen (Pompiliu), din T.-Severin.
Doctor de la Paris. Este medic in Turnu-Severin.

In schimb, in acelaq interval de timp (1919 1940), am aflat nu mai putin de alti
576 olteni 40) care au invätat medicina la Universit5ti1e din tarà (marea majoritate, la
cea din Bucuresti). Din ace§tia, aproape 400 se gäsesc räspinditi in tarä, peste 200, in Bucure§ti.
Isvoranu( Nicolae), din T.-Severin. Doctor din 1919. la Facultatea de medicina din Bucurcsti, i decanul a-
Radiolog, specializat la Viena. Este medic primar al cestei Facultati. Director de laborator si inspector ge-
Spit. Cantacuzino, al Asezamintelor A. S. R. Prineipesa neral sanitar. A publicat si o searna de lucran i lite-
Elena si al Asig. Sociale, in Bucuresti. A fost inspec- rare foarte apreciate.
tor general sanitar technic. Diaconescu (Cornelia), din Craiova), Doctor din
Petresru (lije), din Giubega (Dolj). Doctor din 1919. 1920. Este medie in Misil (Buzau).
Este medic pensionar, in Oltenita (Ilfov). Draganescu (State), din Ohaba (Mehedinti. Doctor
Apostol (Odiscu), din T.-Severin. Doctor din 1920. din 1920. Este conferentiar unhersitar si medic primar
Medic militar (Lt. col.). A publicat o seam& de lucrad. de neurologie la spit. Colentina, in Bucuresti. A publicat
Este coresp. al Acadernici de stiinte. numeroase lucran, printre care o monografie &pre:
Cioadteu (Vintilii), din Plenita (Dolj). Doctor din Lichidul celalo-rachidian" Col. P. Popescu , si alta
1920. A facut studii de specializare in Germania si Histopathologie des neuro-inlections", premiata de
America. Este profesor de Chimie generala si biologic& Academia Romtina.

40) Se intelege cä numArul lor rAmine aproximativ. Cfici se poate sit fi inscris ca olteni" pe unii
RomAni din alte localitAti, care au lost doar nAscuti in Oltenia, pe cAnd pArintii lor se gAseau acolo, intimplAtor,
ca functionari. Tot astfel, poate sA fi omis alti olteni, care in aceleatti imprejurAri au fost ntiscuti in alte loca-
litAti. Si, mai ales, poate sA fi gre§it, omitAnd pe unii olteni de ba§tink care, intimplAtor, poartA nume strAine,
eau al fi inscris ca olteni" pa unii adoptivi abia oltenizati.

175

www.dacoromanica.ro
 Pow (Petra), din Caracal. Doctor din 1920. Este
sef de lucriri la Facultatca de medicina din Bucuresti.
Ceorgescu Amilcar , din Craiova. Doctor din 1920.
ef de lucrad la Facultatea de medicina si medic pri-
mar al C.F.R. in Bucuresti. Foarte reputat radiolog.
Nicolae (Dumitru , din Craiova. Doctor din 1920.
Director al Centrului XI de sanatate, in Bucuresti.
Niculescu Nicolaescu Teodor), din Dragasani (Val-
cea . Doctor din 1920. Este director al Centrului XIII
de sanatate, in Bucuresti.
Popescu Soreni Nlarin , din Craiova. Doctor din
1920. Medic f)e f al M.I., in Bucuresti.
Procopiu Horia , din R.-VilIcea. Doctor din 1920.
Medic primar (boale interne) al spit. din Giurgiu.
Demetrescu Duval (Virgil), din Caracal. Doctor din
1921. Mcdic gef in Ministerul Sanataii, Bucuresti.
Cilorteanu Ion, originar din Carbunesti (Gorj).
nascut in Bucuresti. Doctor din 1921. Este medic mi-
litar (colonel). Chirurg distins, este geful serv. I chi-
rurgical din spit. Regina Elisabeta, in Bucuresti. A pu-
blicat o Chirurgie de rdzboi" §i mai multe rapoarte,
In specialitate, printre care Sequelele rdnilor abdo-
minale de rdzboi". Este coresp. al Academiei de stiinte
din Romania.
Magheru (George), din Craiova. Doctor din 1921.
Asistent universitar i d de sectie in Insdtutul Can-
tacuzino, in Bucuresti.
Mateasen Arghiriade (Eliza), din T.-Severin. Doc-
tor din 1921. Medic al Asig. Sociale, in Bucuresti.
Radulescu (Oscar), din T.-Severin. Doctor din 1921
Medic scolar si al Asig. Socialc, in Bucuresti.
Serbdriescu (Virgil), din Caracal. Doctor din 1921.
Medic militar (colonel), in Bucuresti.
Tundrea (Ion), din Milogtea (Villcea). Doctor din
1921. Medie in Bucuresti.
Constantinescu (Teodor), din Caracal. Doctor din
1922. Medic militar in Lugoj.
Diaconescu Nicolae), din Batasani (\Taken). Doctor din
1922. A fost medic militar (It. col.). Este Director
General in Ministerul Sanatatii, Bueuresti.
Dimitriu (Victor), originar din Craiova (nascut in
Bucuresti . Doctor din 1922. Este docent al Facultaii
de medicina dii Bucuresti. Chirtirg primar si director al
Spit. din Braila. A publicat, o seama de lucrari, prin-
tre care si o monografie asupra Tumorilor rectului".
Este coresp. al Academiei de stiinte din Romania.
Durrtitrescu Gheorghe), din Caracal. Doctor din
1922. Medic militar Lt. col.), in Bucuresti.
Eliescu Mihail), din Craiova. Doctor din 1922. Este
medic primar radiolog) la Spit. din Bacau.
Clavan (Ion), din Craguesti (Meltedinti). Doctor din
1922. Reputat oculist. A fost asistent universitar si
medic primar al spitalului din Oradea Marc, uncle a
fundat rel ista Vestul Medical". A fost Inspector sa-
nitar technic. Este medic primar in serviciul M.S.O.S.
si al C.F.R. A publicat paste 125 de lucrad si s'a
impus in mod dcosebit prin monumentalul volum
Cartea sanataiii" (colaborare V. Bianu), care a fost
premiata de Academia Romana. Este membru al Sacie-
176
www.dacoromanica.ro
tali de oftalmologie din Paris, si corespondent al
Academiei de sdinte din Romania.
Komorovschi (Traian), din Bodiscu (Gorj). Doctor
din 1922. Asistent universitar i medic sef in Bucuresti.
Nitzulescu( Virgil), niiscut in Tg.-Jiu. (Tatal tau,
de °Aging macedonean, a fost medic primar in Tg.-
Jiu). Doctor din 1922. A fost profesor de Zoologie
medicaid i parazitologie la Facultatea de medicina din
Iasi, iar acum la Bucuresti. Este inspector general sa-
nitar pentru laboratoare. A publicat o mama de lu-
crari i este membru al mai multor societai
fice din Paris.
Paveliu (Nicolae), din Valea Boului (Dolj). Doctor
din 1922. Medic al cinc. I. C. Beldam' (Olt).
Priboiarzu (Dumitru), din Caracal. Doctor din 1922.
Medic sef al Spit. penitenciarelor, in Bucuresti.
Brättifanu (Gheorghe), originar din Mehedinti (nas-
cut in Galati). Este medic militar (colonel). Specialist
In O. R. L. Comandant secund al spitalului Regina
Elisabeta, in Bueuresti.
Dumitrescu (Mihail), din Morunglav (Romanati).
Doctor din 1923. Medic militar, in Slatina.
Ilie (Dumitru), din Diosd (Romanati). Doctor din
1923. Medic militar, in Bucuresti.
Istodor (Stefan), din T.-Severin. Doctor din 1923.
Medic gef de Dispensar, in Bueuresd.
Manea (Constantin), din Viinatori (Mehedinti). Doc-
tor din 1923. Medic militar (Lt. col.). Este director la
Institutul medico-militar, in Bucuresti. A publicat,
intre altele, Epidemiologia militará (colab. g-li Papiu
si Falcan).
Neftiaruz Negreanu (Alexandrina), din Craiova. Doc-
tor din 1923. Medic primar (stomatolog), in Bucuresti.
Parpald (Gheorghe), din Panaghia (Dolj). Doctor
din 1923. Medic al orasului Slanic (Prahova).
$erbtinescu (Vasile), din Craiova. Doctor din 1923.
Medic sef al orasului Giurgiu.
Alexia (Gr. Leonida), din Craiova. Doctor din 1924
Medic militar (Lt. col.), in Bucuresti.
Bonciu (Olga), din Caracal. Doctor din 1924. Me-
dic de laborator, in Bucuresti.
Dascalu (George), din Dobridor (Dolj). Doctor din
1924. Este pensionar militar. Are laborator de analize,
in Bucuresti.
Dumitrescu (Nistor), din Horezu (Valcea). Doctor
din 1924. Este medic sef al laboratorului de igienti
din Pitesti.
Popescu (L Const.), din Craiova. Doctor din 1924.
Este medicul cinc. Ghergani (Dâmbovita).
Proca Goliei (Aurelia), din T.-Severin. Doctor din
1924. Asistenta' universitaril, in Bucuresti.
Romanescu (Nicolae), din Craiova. Doctor din 1924.
Medic lcgist, sef al penitenciarelor, in Bucuresti.
Alexandrescu (Dumitru), din Creteni (Villeett). Doc-
tor din 1925. Este medic militar (Lt. col.) in Bucuresti.
Aloman (V. Lucia), din Calafat (Dolj). Doctor din
1925. Medic in Bucuresti.
Brdnescu (A. George), din Calimanesti (Villcea).
Doctor din 1925. Este medie al portului Braila.
 Costea (Nicolae), din R.-Viticea. Doctor din 1925.
Medic militar (Lt. col.) In Bucuregti.
Costescu (Petre), din Rovinari (Gorj). Doctor din
1925. Medic militar (maior), in Bucuregti. Chirurg dis-
tins. A publicat o serie de lucari.
Demetrescu (R. Traían), din Cetate (Dolj). Doctor
din 1925. Asistent universitar, in Bucuregti.
Dumitrascu (lije), din Ocnele Mari (Vilcea). Doc-
tor din 1925. Este pensionar, in Ploegti.
Dumitrescu (G. Dumitru), din R.-Vilcea. Doctor din
1925. Este medial' circ. Pietrogita (Diimbovita).
Gherghirzescu (Stefan), din Grozegti (Mehedinti).
Doctor din 1925. Medic militar (Lt. col.) gi asistent
universitar, in Bucuregti.
Gheorghiu (Arety), din T.-Severin. Doctor din 1925.
Asistent universitar i medie gef, in Bucuregti.
HiiItildu (Constantin), din Fintinele (Mehedinti).
Doctor din 1945. Medic militar, in Bucuregti.
Jianu (Ion), din Caracal. Doctor din 1925. Este
medic militar, in Pitegti.
Mangiurea (Romultts), din Turnu Severin. Doctor
din 1925. Este medic la spitalul de T.B.C., Bucurcgti.
Mavrianopol (Constantin, Costel), din Craiova. Doc-
tor din 1925. Medic primar al Maternitatii Gre-
ceanu", in Bucuregti. A publicat o serie de lucriri.
Este reputat obstetrician.
Moraru (Toma), din R.-Villcea. Doctor din 1925.
Medic militar, in Giurgiu.
Ntidejde (Aurel Felix), din Caracal. Doctor din
1925. Este medic primar al jud. Dorohoi.
Netta (Traian), din T.-Severin. Doctor din 1925.
Este medic militar i asistent universitar, in Bucuregti.
Obogeanu (Eugenia), din Craiova. Doctor din 1925.
Medic militar (Lt. col.), in Bucuregti.
Racoveanu (Virgil), din Criguegti (Mehedinti). Doc-
tor din 1925. Medic militar. (Lt. col.), in Bucuregti.
Reputut specialist in O.R.L. A publicat o searta de
Rosetti (Elena), din Calafat (Dolj). Doctor din 1925.
Medic polar, in Bucuregti.
Soreanu (Morin), din Leu (Romanati). Doctor din
1925. Medic al Sanatoriului propriu, in Slatina.
Tataru (Richard Vasile), din Tg.-Jiu. Doctor din
1925. Seful asistentei medicale P.T.T., in Bucuregti.
Vancea (Petre), din Rudari (Dolj). Doctor din 1925.
Este conferentiar gi prof suplinitor de oftalmologie la
Facult. din Iasi gi medic primar la spit. Sf. Spiri-
don". A fondat Bull. et mém. de la Soc. d'oplztal-
mologie de Iasi". A publicat peste 260 lucran, dintre
care atAtea rccunoscute de strainatate, iar volumul
Introducere la neurologia ocularii", a fost premiat
de Academia Rominit.
Vintici (Victor), din Plenita (Dolj). Doctor din
1925. Medie la P.T.T. i Asig. Soc. in Bucurcgti.
Vorobchievici (Elena), din Craiova. Doctor din 1925.
Este medic gcolar, in Bucuregti.
Vulciinescu Amzulescu (Lucia), din Craiova. Doctor
din 1925. Este medic primar (boale contagioase) la
Spit. din Pitegti.
www.dacoromanica.ro
Anzarazeanu (Constantin), din CraioN a. Doctor din
1926. Medic la U.C. Bucuregti.
Bacescu (Sergiu), din Rogiuta (Ifehedinti). Doctor
din 1926. Este medic primar de ambulatoriu, i se-
cretor general al Ministerului Muncii, in Bucurcgti.
Bald sal (Constantin), din Stefanegti (Valeca . Doc
tor din 1926. Este medic militar (maior), in Constanta.
Berbescu (Constantin), din Berbegti (Vileca). Doc-
tor din 1926. Este medic militar, in Calaragi.
Bogdan (Gheorghe), din Caracal. Doctor din 1926.
Medic militar (maior), in Bucuregti.
Bofoiu (Traian), din Rojigtca (Dolj), Doctor din
1926. Medic militar (maior), in Predeal.
Chirifescu (Gheorghe), din R.-Valcea; Doctor din
1926. Medic militar in R.-Sarat.
Ciochinti Banescu (Constanta), din Craiol, a. Doctor
din 1926. Medic la Asig. Soc., in Bucuregti.
Ciupagea (Ion), din Jiana Vedic (Mchedinti). Doc-
tor din 1926. Asistent universitar gi radiolog al Asig.
Soc., in Bucuregti.
Combiescu (Nicolae), din Segarcea (Dolj). Doctor
din 1926. Este medic gef de laborator, in Bucuregti.
Constantinescu (Ditnitrie), din Craiova. Doctor din
1926. Medic militar, in Bucuregti.
Constantinescu (Radu), din Craiova. Doctor din 1926.
Medic militar, in Bucuresti.
Crainiceanu (Ion), din Seen (Mehedinti). Doctor din
1926. Este medic militar, in Cerna-Voda (Constanta .
Diculescu (N. Gheorghe), din Tirgu Carbunegti
(Gorj). Doctor din 1926. Este militar In Buzau.
Dumitrescu (Alexandru), din Dejoiu (Viilcca . Do -
tor din 1926. Medie militar in Slatina.
Florescu Dosios (Victoria), din Calafat. Doctor din
1926. liste medic primar (Stomatolog), in Bucuregii.
Franche (Oscar), din usan (Vilicea). Doctor din
1926. Este gef de lucran i la clinica chirurgicala din
Iagi. Medic primar al serv. de urgenta la spit. Sf.
Spiridon".
Georgescu (C. Dumitru), din Nisipi (Vilcca . Do--
tor din 1926. Medie primar al jud. Mused.
Georgian (N. Nicolac), din Schein CladoNci M -
hidinti). Doctor din 1926. Medic militar (maior ,
Bucuregti.
Golea (Ion), din Plenita (Dolj). Doctor din 1926.
Este medic militar (maior), in com. Vulcan (lluncdoard
Grigorescu (Constantin), din Smcurat (Valcea . Do--
tor din 1926. Medic al Asig. Soc., in Bucuregti.
lordilnescu (Virgil), din 11.-Valcca. Doctor din 1926
Este pensionar, in Bucuregti.
Lates (Luiza), din Craiova. Doctor din 1926. E t,
medic la Asig. Soc., in Constanta.
Lupescu (Titu), din Tg.-Jiu. Doctor din 1926. M,-
dic militar, in Ploegti.
Mihailescu (Aurelian), din Runcu (Gorj . Doctor
din 1926. Medic militar, in Bucuregti.
Munteanu (Elisabeta), din T.-Severin. Doctor din
1926. Medie al Asig. Soc., in Bucuregti.
0 prisescu (Serban), din Barbatesti (Gorj . Doctor
din 1926. Este medic primar specialist pentru T.B.C.
177
al spit. din Bragov i Directorul sanatoriului Bucegi-
Predeal.
Pilrvulescu Nicolae), din Leu (Romanati). Doctor
din 1926. Medic militar in Bucuresti.
Pap (F. Teodor), din Gtingiova (Do1j). Doctor din
1926. Medic militar in Bucuresti.
Petrulian (Gheorghe), din Ball (Romanati). Doctor
din 1926. Medic militar. Este chirurg primar in Bu-
curesti.
Poenaru (Dumitru , din Tanttireni (Dolj). Doctor
din 1926. Medic militar, in Bucuresti.
Popescu Marin), din Arcesti (Romanati). Doctor din
1926. Medic militar si asistent universitar, in Bucuresti.
A inventat un foarte bun aparat pentru transfuzia
sfingelui.
Simian (Iacob), din R.-Villcea. Doctor din 1926.
Medic al Asig. Soc. i Directorul Igienei in Min. E. N.
in Bucuresti.
$telanescu (C. Virgil), din R.-VAlcea. Doctor din
1926. $ef de laborator si medic C.F.R., in Bucuresti.
Vasilescu (Yasile , din T.-Severin. Doctor din 1926.
Medic militar, in Sibiu.
Avramoiu (Pctre), din T.-Severin. Doctor din 1927.
Medic militar, in Sibiu.
Balaceanu (Vasile), din StAngaceaua (Mehedinti).
Doctor din 1927. Medic militar, in Bucuresti.
Begliu (Ion), din Punghina (Mehedinti). Doctor din
1927. Medic militar, in Galati.
Brestoiu (Grigore), din Crivina (Mehedinti). Doctor
din 1927. Medic militar in Bucuresti.
Cerchez (I. Eduard Ionel), din Romani (VAlcea).
Doctor din 1927. Este medic militar, in Galati.
Cureleanu (Titu), din Romanesti (Gorj). Doctor din
1927. Chirurg primar al Asig. Soc., in Bucuresti.
Dimolescu (Alfred Ion), din T.-Severin. Doctor din
1927. Este distins specialist, medic primar al spit.
Central de boale nervoase, in Bucuresti. A publicat
numeroase lucrad.
Dosios (Andrei), din Bistret (Dolj). Doctor din 1927.
Medic al Asig. Soc. in Bucuresti.
Dumitrescu (Maria), din T.-Severin. Doctor din
1927. Medic scolar, in Bucuresti.
Enachescu (Marin), din $imnicu de Sus (Dolj). Doc-
tor din 1927. Este medic primar si Asistcnt univcr-
sitar, in Bucuresti. A publicat numeroase lucrad.
Florescu Oltet (Dumitru), din Osica de Sus (Roma-
nati . Doctor din 1927. Medic militar, in Timisoara.
Georgevici (Alexandru), din RAmnicul VAlcea. Doc-
tor din 1927. Este medic militar (major), in Hateg
(Hunedoara .
Grigorescu (I. Ioan), din Corcova (Mehedinti). Doc-
tor din 1927. Chirurg, asistent universitar. A publicat
o serie de lucran i printre care si un tratat despre
fracturi.
Hara (Alexandru), din Turnu-Severin. Doctor din
1927. Este medic militar, in Husi.
Hortopan (Dimitrie), din Stancsti (Gorj). Doctor
din 1927. Directorul spit. epidemic din Timisoara.
lepure (Vintila , din R.-Valcea. Doctor din 1927.
Medic primar T.B.C. in Timisoara.
178
www.dacoromanica.ro
Thum ($tefan), din Craiova. Doctor din 1927. Ra-
diolog. Asistent universitar, in Bucuresti.
lonescu Valboia (Aristide), din Craiova. Doctor din
1927. Este pensionar in Bucuresti.
Lungulescu (Maria), din R.-Valcea. Doctor din 1927.
Medic polar, in Bucuresti.
Mateescu-Mänescu (Elena), din Craiova. Doctor din
1927. Medic primar al Policlinicei C.F.R., in Bucuresti.
Moraru-Stanescu (Cornelia), din R.-ViiIcea. Doctor
din 1927. Medic in Bucuresti.
Negreanu (Adrian), din Gamed. Doctor din 1927.
Medic la spit. C. F. R., in Bucuresti.
Popa (Emil), din Turnu-Severin. Doctor din 1927.
Este mcdicul spitalului i cinc. Ianca (Braila).
Popescu (Constantin), din Pätulele (Mehedinti). Doc-
tor din 1927. Medic in Timisoara.
Prodescu (loan), din Otesani (VAlcea). Doctor din
1927. Este medic militar, in Iasi.
Vulanescu (Marius), din Dfirvari (Mehedinti). Doc-
tor din 1927. $eful serviciului de Radiologie la Ma-
ternitatea C.F.R., in Bucuresd.
&du Bogaton (Elena), din R.-VAlcea. Doctor din
1927. Este medie (bacteriolog) la laboratorul din Brasov.
Badenschi (Aurora), din Craiova. Doctor din 1923.
AsistentA universitara, in Bucuresd.
Barbici (Ion), din Balanesti (Gorj). Doctor din
1928. Medic in Bucuresti.
Bra-drum ($erban), din Tg.-Jiu. Doctor din 1928.
Este docent universitar si medic de laborator, in Bu-
curesti. A publicat mai multe lucrari, printre care si
un tratat de istologie.
Buradescu (Ioan), din Craiova. Doctor din 1928.
Este medic militar, in Sebes (Alba).
Calaleteanu (Dumitru), din Craiova. Doctor din 1923.
Este medic militar, in Galati.
Camenip" (I. D. Vasilc), din Poroina Mare (M-ti).
Doctor din 1928. Este medic primar al jud. Mehedinti.
Cilianu (Paul), din ObArsia (Romanati). Doctor din
1928. Medic militar, in Bucuresti.
Georgescu Ghiorghiu (Elena), din R.-ViiIcea. Doctor
din 1928. Medic militar (capitan), in Bucuresti.
Ianäi (Atanasie), din Vanju-Mare (Mehedinti). Doc-
tor din 1928. Specializat in strainatate, pentru orto-
pedie. A publicat o serie de lucrad de valoare printre
care: Un nou procedeu de artradeza tibio-tarsianii; -
Lumbartrita, etc. Este medic primar. Director al Sa-
natoriului Agigca (Constanta).
lonescu (Aurel), din Craiova. Doctor din 1928. Me-
dic in Bucuresd.
lonescu Cristian (Tadana), din Caracal. Doctor din
1928. Medic polar in Bucuresti.
Liiztirescu (Dumitru), din Calafat (Dolj). Doctor din
1928. Asistent universitar si medic primar (oftalmo-
logic), in Bucuresti.
Lupulescu (loan), din BilIcesti (Gorj). Doctor din
1928. Medic militar, in Bucuresti. Disdns neurolog.
illavrianopol (Elena), din Craiova. Doctor din 1928.
Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Odobleja (Stefan), din Izvorul Anesdlor (Mehedinti).
Doctor din 1928. Medic militar, in Turda.
 Paulian (V. Virgil), din Craiova. Doctor din 1928.
Medic militar i anatomo-patolog, in Bucuresti.
Petrescu (Emanoil), din Caracal. Doctor din 1928.
Este medic militar, in Sebe s (Alba).
Popescu (Aurelian), din Carbunesti (Gorj). Doctor
din 1928. Medic militar, in Ploesti.
RcIdulescu (Adrian Octavian Paul), din Caracal.
Doctor din 1928. Este medic militar, in Buzau.
Retezeanu (Gheorghe), din Ercea (Mehedinti). Doc-
tor din 1928. Asistent al clinicei psichiatrice, in Sibiu.
Siíndulescu (Constantin), din Craiova. Doctor din
1928. Este medic militar, in Bucuresti.
Sitirdiald (Marin), din Ratunda (Romanati). Doctor
din 1928. Este medic militar, in Iasi.
Spineanu (Dumitru), din Baia de Amnia' (Mehedinti).
Doctor din 1928. Este medic al spitalului i orasului
Gaesti (Dtunbovita).
Voiculescu PAIMeSCI1 (Eugenia), din Caracal. Doctor
din 1928. Medicul circ. Boma (Neamt).
Andreescu (Nicolae Cezar), din Targ-u-Jiu. Doctor
din 1929. Medic militar, in Bucuresti.
Cladoveanu (Tudor), din Craiova. Doctor din 1929.
Este medic militar, in Medgidia (Constanta).
Cofovearut (Traian), din Craiova. Doctor din 1929.
Medic militar, in Sibiu.
Firan (Aristide), din Calcesti (Gorj). Doctor din
1929. Este medic militar, in Ragnov (Brasov).
Gillap:nu (Mihail), din Caracal. Doctor din 1929.
Este medic militar in Cernavochi (Constanta).
Giugiuc (Constantin), din Slivilesti (Mehedinti). Doc-
tor din 1929. Medic militar, in Bucuresti.
lonescu (Victor), din Craiova. Doctor din 1929. Me-
dic militar, in Bucuresti.
Lupulescu (Constantin), din Sambotesti (Gorj). Doc
tor din 1929. Neurolog. Este medic militar (eapitan),
in Alba Julia.
Marinescu (Ion), din Cioroiasu (Dolj). Doctor din
1929. Medie militar, in Bucuresti.
Martin (Ion), din Brabova (Dolj). Doctor din 1929.
Medic militar, In Foesani.
Mihailescu (Ortansa), din Craiova. Doctor din 1929.
Asistent universitar, in Sibiu.
Mitricti (Constantin), din Plenita (Dolj). Doctor din
1929. Medic militar, in Slatina.
Popa (loan), din Catanele (Dolj). Doctor din 1929.
Este medic militar, in Buzau.
Popescu (Ion), din Oinoasa. (Gorj). Doctor din 1929.
Medic militar, in Namoloasa (Putna).
Radian (Constantin), din Bals (Romanati). Doctor
din 1929. Este chirurg primar la spit. Trancu-Iasi,
din Galati.
Rad,u (Stefan), din Falcoi (Romanati). Doctor din
1929. Medic militar in Diciostunnartin (Tilrnm a-Mica).
Sacerdofeanu (Fenelon), din Costesti (Valcea). Doc-
tor din 1929. Medic militar, in Bucuresti.
$chiopescu (Gheorghe), din T.-Severin. Doctor din
1929. Medic militar, in Bucuresti.
Tomescu (Virgil), din Caracal. Doctor din 1929.
Medic primar racliolog, in Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
Cirstea (Vasile), din Barca Dolj). Doctor din 1930.
Medic al Asig. Soriale si C.F.R., Sinaia.
Demetrescu (I. Retnus), din Craim a. Doctor din
1930. Medic in Bucuresti.
Dreigdnescu (Lucretia), din Craiova. Doctor din 1930.
Este medicul circ. Gura Su (Dambovita).
Georgescu (Ilic), din Craim a. Doctor din 1930. Este
sef de lucran i la Facultatea de medicina din Bucuresti.
Diescu (Mircea), din Craiova. Doctor din 1930. Este
medic gef de laborator, in Bucuresti.
lonescu (Mihai), din Craiova. Doctor din 1930. Me-
dic militar, in Piatra Neamt.
lorgulescu (Stefan), din Sadova (Dolj). Doctor din
1930. Chirurg secund al spit. Pantelimon, in Bucuresti.
Manolescu (Niculae), din Craiova. Doctor din 1930.
Chirurg secund la spit. din Sighisoara.
Marinescu (Dumitru), din Cioroiasi (Dolj). Doctor
din 1930. Medic militar, in Bucuresti.
Mihciescu (Grigore), din Craim a. Doctor din 1930.
Medic primar (boale interne) al spit. Diciosanmartin
(Tarnava-Mica).
Opran (Ion), din Botosesti-Paia (Dolj). Doctor din
1930. Este medic militar, in Pitesti.
Popescu (Constantin), din Craim a. Doctor din 1930.
Este medio militar, in Brasov.
Popescu (Mihail), din Giurgita (Dolj). Doctor di
1930. Este medic militar, in Pitesti.
Ristea (Marin), din Caracal. Doctor din 1930. Medic
in Bucuresti.
Sdndulescu (Romulus), din Craiova. Doctor din 1930.
Medic militar, in T.-Magurele.
Sciírlatescu (Alexandru Marcel Ni'olae), din Craiova.
Doctor din 1930. Medic militar, in Media§ (Tarnm a-
Mare).
Stclnescu (Eugen), din Craiova. Doctor din 1930.
Medic militar in Bucuresti.
Stancut (Dumitru), din Craiova. Doctor din 1930.
Este medic militar, in Buzau.
Voiculescu (Constantin), din Ccrat (Dolj . Do tor
din 1930. Medic militar, in Barlad.
Calo ghiru Fischer (Julia), din Calafat (Dolj . Doww
din 1931. Este medic primar (Stomatolog) la amInt-
latoriul din Arad.
Enacovici (Dumitru), din Caracal. Doctor din 1931.
Medic al Asig. Soc. si profesor de igiena, in Bucurc.zti.
Georgescu (Ioan), din Craiova. Doctor din 1931.
Asistent universitar, in Bucuresti.
Grosu (Maria), din Rosieni (Romanati). Doctor din
1931. Este medic al circ. Cornetu (Ilfov).
lonescu (Ion), din Goicca Mica (Dolj). Doctor di.1
1931. Medic in Bucuresti.
Llizeanzt (Mihai), originar din Lazu (Mchedinti si
nriscut in Craiova. Doctor din 1931. Medie primar
O.R.L. la spit. Cantacuzino, in Bucuresti. A publica t
o seam& de lucran, printre care Complicatiunile oto-
rino-laringologice in scarlatina.
Mihailescu (Nicolac , din Caracal. Doctor din 1931.
Medic radiolog, in Bucurcsti.
Popescu Dolj (Iulian), din Craiova. Doctor din 1931.
Asistent universitar, in Bucuresti.
179
 Stoenescu (Theodor), din Craiova. Doctor din 1931.
Medic primar de psichiatrie, in Sibiu.
Toma Florea , din Lticustan (VAken). Doctor din
1931. Este medic de ora, in Hui.
Baltazar Constantin), din Caracal. Doctor din 1932.
Este medic al Asig. Soc., in Pitegti.
Bujorica Niculae), din Gtingiova (Dolj). Doctor din
1932. Medic al spit. Sinaia.
Fortunescu Constantin), din Craiova. Doctor din
1932. Medic al Asig. Soc., in Bucuregti. Specializat in
neurologic. A publicat numeroase luceiri. Este coresp.
al Academici de *tiinte.
Sandulescu (Virgil), din Caciulet (Dolj). Doctor din
1932. Mcdicul clic. Radomiregti (Olt).
Tribalski (Tadeu), din Craiova. Doctor din 1932.
Chirurg la spit. Cantacuzino, in Bucuregd.
Alexiu Gr. Adriana), din Craiova. Doctor din 1933.
Este medic gcolar in Bucuregti.
Caragogu (Gheorghe), din Patule (Mehedinti). Doc-
tor din 1933. Este medic militar, in Bräila.
Cartianu (Nicolae), din Cartianu (Gorj). Doctor din
1933. Medic al circ. Sltivegti (Teleorman).
Chisar ($tefan), din Macegul de Jos (Do1j). Doctor
din 1933. Asistent universitar in Bucttregti.
Ciocdrlie (Dumitru), din Ciilnic (Gorj), Doctor din
1933. Medic militar, in Focgani.
Constantinescu (Gr. Constandn), din Brogteni (Me-
hedinti). Doctor din 1933. Medic militar, in Bucuregti.
Geiculescu (Nicolae), din Caraula (Dolj). Doctor din
1933. Medic secund al spit. Rilid Vadului (Sibiu).
Giurcan (Petre), din Malovat (Mehedinti). Doctor
din 1933. Este medic militar, in Alba Julia.
Meant (Pantelimon), din Pleri (Dolj). Doctor din
1933. Medic militar, in Timigoara.
lonescu (Constantin) din Albeni (Gorj). Doctor din
1933. Medic al circ. Mavrodin (Teleorman).
Letea (Constantin), din Winju-Mare (Mchedinti).
Doctor din 1933. Este medic militar (apitan), in
Alud (Alba).
Mafia (Ion), din Diogti (Romanati). Doctor din
1933.Este medic militar, in Bragov.
Marea (Eugen Petre), din R.-Villcea, Doctor din
1933. Medic militar, in Bucuregd.
Mutila (Floren), din Boureni (Dolj). Doctor din
1933. Este medic militar, in Iagi.
Nu(ulescu (Constantin), din Ctn.la Mare (Mehedinti).
Doctor din 1933. Este medie al Asig. Soc., in Brarv.
Priconiu Pricunda (tefan), din Cioanegti (Roma-
nati . Doctor din 1933. Este medic militar in Tilrgovigte.
Radoiu Ioan), din Broscari (Mehedinti). Doctor din
1933. Medic militar, in Bucuregd.
Rcimniceanu Radu), din Ttirgu-Jiu. Doctor din 1933.
Medic militar, in Bucuregti.
Sdmboteanu (*tefan), din T.-Severin. Doctor din
1933. Medie diriginte la Asig. Soc., in Bucurcgti.
Serbanescu Tonel), din Dragagani (Vtilcca). Doctor
din 1933. Medic al Asig. Soc., in Bucuregti.
$eteanu Grigore), din Dragagani (Vtiken). Doctor
din 1933. Este medic primar (boale interne) al spit.
din Calaragi.
180
www.dacoromanica.ro
Stiinculescu (G. Stefan), din Leu (Romanati). Doctor
din 1933. Este medic militar, in Cobadin (Constanta).
Teodoru (Haralambie), din Scarigoara (Romana ti).
Doctor din 1933. Medic al Asig. Soc., in Bucuregti.
Vasilescu (Titu), din Craiova. Doctor din 1933. Este
medie militar, in Bragov.
Alexandru (Dumitru), din 'Llama (Mehedinti). Doc-
tor din 1934. Este medic militar, in Deva (Hunedoara).
Angelescu (Eugen), din Calafat (Dolj). Doctor din
1934. Chirurg al spit. St. Vincent, in Bucuregti.
Bazavan (Gheorglie), din Magheru (Mehedinti). Doc-
tor din 1934. Medic militar, in Bucuregti.
Becherescu Popescu (Ecaterina), din Bailegti (Dolj).
Doctor din 1934. Medic al Asig. Soc., in Bucuregti.
Ciztpagea Teodosiu (Victoria), din Secu (Mehedinti).
Doctor din 1934. Medic 9colar, in Bucuregti.
Colip (M. Marin), din Gemeni (Mehedinti). Doctor
din 1934. Medic militar, in Bucuregti.
Dumitrescu (Constantin), din Stoenegti (Romanati).
Doctor din 1934. Medie al Asig. Soc., in Urla ti
(Prahova).
Giurescu (Constantin), din Zrtgujani (Mehedinti).
Doctor din 1934. Este medicul oragului Malignlia (C-ta).
Greblá (Petre), din Macegul de Sus (DoIj). Doctor
din 1934. Medic al C.F.R. gi Asig. Soc., in Ploegti.
lonescu (Dumitru), din Turnu-Severin. Doctor din
1934. Este medicul circ. Teja (Argeg).
lordache (Iordache), din Giubeca (Dolj). Doctor din
1934. Este medic militar, in Digarag.
Ldzeirescu (Alexandru), din Craiova. Doctor din 1934.
Medic la Asig. Soc., in Bucuregti.
Ltizeirescu Charles Laugier (Victor), din Craiova.
Doctor din 1934. Medic al spit. Eforiei, in Bucuregti.
Miirculescu (Marcu), din Balta Verde (Dolj). Doctor
din 1934. Medic militar, in Bucuregti.
Mateianu (Ilie), din Creteni (Vtdcea). Doctor din
1934. Medic militar, in Bucuregti.
Militaru (Ion), din Craiova. Doctor din 1934. Medic
al Asig. Soc. in Bucuregti.
Miroiu (Alexandru), din Corcova (Mchedind). Doctor
din 1934. Este medicul circ. Tarlungani (Bragov).
Nanu (Constantin), din Dragiigani (VA'lcca). Doctor
din 1934. Medic militar, in Sibiu.
Oldnescu (Ghcorghe), din Olanegti (Villcca). Doctor
din 1934. Asistent universitar gi chirurg secund. al spit.
Eforici, in Buc.
Petrescu (Iancu), din Cogovenii de Jos (Dolj). Doc-
tor din 1934. Asistcnt al clinicei gynecologice, in Sibiu.
Petrescu (Melanin), din Dobridor (Dolj). Doctor din
1934. Medic oculist in S.S. al Capitalei (Bucuregti).
Petrescu (Traian), din Caracal. Doctor din 1934.
Medic primar (gynecolog) al spit. Sighigoara.
Popescu (Theodor), din Thrgu-Jiu. Doctor din 1934.
Medic gef de laborator, in Bucuregti.
Preopscu (Stefan), din Milegti (Dolj). Doctor din
1934. Medic polar i cercual, in Ctimpina (Prahova).
Sarbulescu (Gheorghe), din Baia de Arama (Mehe-
dinti). Doctor din 1934. Medic al Asig. Soc., in Buc.
Stoicoiu (Traian), din Caracal. Doctor din 1934.
Asistent al clinicei chirurgicale din Sibiu.
 Tintea (P. Ion), din Carbunesti (Gorj). Doctor din
1934. Medic militar, in Bucuresti.
Tudor (Marin), din Calafat (Dolj). Doctor din 1934.
Medic la spit. Central, in Bucuresti. A publicat o seama
de lucran.
yllmafanu (Simion), din Ramnicu Valcea. Doctor din
1935. Asistent universitar, la Bucuresti.
ilurariu (Gheorghe), din Tismana (Gorj). Doctor din
1935. Este medic militar, in Constanta.
Bucur (Nicolae), din T.-Severin. Doctor din 1935.
Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Canciovici (D. Dumitru), din Gemeni (Mehedinti).
Doctor din 1935. Medic secund. spit. Brancovenesc, in
Buturesti.
Coandd (Nicolae), din Padina Mare (Mehedinti).
Doctor din 1935. Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Danciulescu (Stefan), din T.-Severin. Doctor din
1935. Medic in Bucuresti.
Driigdnescu (Gheorghe), din Carbunesti (Gorj). Doc-
tor din 1935. Medic militar, in Predeal.
Dumitrescu (Stelian), din Stefilnesti (Valcea). Doctor
din 1935. Medic militar, in Breaza (Prahova).
Florescu (Gheorghe), din Vadastra (Romanati). Doc-
tor din 1935. Este medic subsef al Capitalei (Bucurcsti).
Garotescu (Ion), din Bourcni (Dolj). Doctor din
1935. Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Grozdvescu (Dumitru), din Craiova. Doctor din 1935.
Medic al Asig. Soc. si al spit. Brâncovenesc, Bucuresti.
Manescu (Nicolae), din Genuneni (Valcea). Doctor
din 1935. Medic militar, in Urlati (Prahova).
Marinescu Bojoiu (Eugen), din Craiova. Doctor din
1935. Asistent universitar, seful serv. mecano-terapie,
in Bucuresti.
Marinescu (Traian Jean), din Craiova. Doctor din
1935. Medic al Asig. Soc., Bucuresti.
Paunescu (Ion), din Giurgita (Dolj). Doctor din 1935.
Este medicul circ. Afumati (Ilfov).
Pliunescu (Maxim), din Craiova. Doctor din 1935.
Secundar al dirtied gynccologice, in Sibiu.
Popa (Marin), din Valea Stanciului (Dolj). Doctor
din 1935. Medic militar, in Bucuresti.
Stancq (Ion), din Craiova. Doctor din 1935. Medic
scolar, in Bucuresti.
Teodorescu (Mihail), din Caracal. Doctor din 1935.
Tomescu (Ion), din Caracal. Doctor din 1935. Medic
militar, in Bucuresti.
Vaciírescu (Gheorghe), din Craiova. Doctor din 1935.
Aledic al Portului Giurgiu.
Bdleanu (Virgiliu), din Caracal. Doctor din 1936.
Mcclic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Bardan (Eleonora), din Tg.-Jiu. Doctor din 1936.
Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Ciirjoescu (Constantin), din Burila Mare (Mehedinti).
Doctor din 1936. Medic al C.F.R. si Asig. Soc. in
Orsova (Severin).
Constantinescu (T. Dumitru), din Baia de Arama
(Mehedinti). Doctor din 1936. Chirurg al spit. Bran-
covenesc i Asig. Soc., in Bucuresti.
Constantinescu (Marius), din T.-Severin. Doctor din
1936. A fost Director ministerial. Este asistent uni-
www.dacoromanica.ro
versitar si medic al Asig. Soc., in Bucuresti. A fondat
Asistenta Uni% ersitara" si este Directorul ei. Fost pre-
sedinte al soc. stud. med. si a scris Istoricul" pc
1926-1937.
Coniciu (Grigore), din Caracal. Doctor din 1936.
Medic militar, in Bucuresti.
Costdchel (Octav), din Zatreni (Wilma). Doctor din
1936. Radiolog C.F.R., in Bucuresti.
Gramatopo/ (Dcmostene), din Corabia (Romanati).
Doctor din 1936. Medic secuml. al spit. Brancovenesc,
in Bucuresti.
Grigorescu (Titus), din Craiova. Doctor din 1936.
Este medic al cinc. Vermes (Caras).
lonescu (I. Matache), din Popanzalesti (Romanati
Doctor din 1936. Este medicul circ. Matasaru (D-visa
lonescu (Constantin), din Craiova. Doctor din 1936.
Medic militar, in Bucuresti.
Läzilrescu (Nicolae), din Craiova. Doctor din 1936.
Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Meirgescu (Emilia), din Craiova. Doctor din 1936.
lvIedic al C.F.R. in Bucuresti.
Negrefu (Florea), din Dobridor (Dolj). Doctor din
1936. Medic in Bucuresti.
Neguf Strat (Simona), din Novaci (Groj). Doctor
din 1936. Este medic secundar, in Brasov.
Piisculescu (Traian), din Craiova. Doctor din 1936.
Asistent universitar, in Sibiu.
Radulescu (Gheorghe), din Visina nowt (Romanati).
Doctor din 1936. Este medicul orasului C. de Argos.
(Florica Ecaterina), din Craiova. Doctor din
1936. Medic de laborator, in Bucurcsti.
Serbescu-Lazaro (Alexandrina), din Dragasani - ill-
cea. Doctor din 1936. Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Stellinescu Georgescu (Ana), din Plenita (Dolj). Doc-
tor din 1936. Medic al Asig. Soc., in Bueuresti.
Stoenescu Loris (Alexandru), din Craiova. Doctor din
1936. Medic militar, in Bueuresti.
Bcilan (Ion), din Cornesti (Gorj). Doctor din 1937.
Este medicul orasului Petrosani (llunedoara).
Budriga (Nicolae), din Calafat (Dolj). Doctor din
1937. Este medic militar, in Buzan.
Condiescu (Pctre Virgil Matei), din Caracal. Doctor
din 1937. Asistent universitar, in Bucuresti.
Danef (Constantin), din Caineni (Valcca). Doctor
din 1937. Este medic al circ. Caineni (Arges).
Deheleanu Popcscu (Margarcta), din Magill.. it (Dolj .
Doctor din 1937. Este medic al Asig. Soc., in Arad.
Diaconu (Ion), din R.-Valcea. Doctor din 1937.
Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Dinculescu (Traian), din Cornu (Dolj). Doctor din
1937. Asistent universitar si chirurg secundar, in Sibiu.
Florian (Sorban), din Craiova. Doctor din 1937. Este
medic al C.F.R., in Bucuresti.
Iliescu (Paul), din Batasani-Draganu (Wilma . Doctor
din 1937. Este asistent universitar, in Bucurcsti.
lonescu (Adelina), din Ianca (Romanati). Doctor din
1937. Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Locusteanu (Gheorghe), din Craiova. Doctor din
1937. Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
181
 Lungu (I. Mirca), din Caracal. Doctor din 1937.
Medic la C.F.R. in Bucuresti.
Manolescu Nicolae), din R. VAlcea. Doctor din 1937.
Medic militar, in Bucuresti.
Mihailescu Ionita), din Bucoviit (Dolj). Doctor din
1937. Medic secundar al spit. din Tulcea.
Mocolanescu Traian), din Craiova. Doctor din 1937.
Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Stoenescu (Andrei), din Craiova. Doctor din 1937.
Medic al Asig. Soc., in Bucuresti.
Ciovdrnache (Mircea), din Balcesti Preojiu (VAlcea).
Doctor din 1938. A murit in rasboiul actual (?).
Coculescu Aposteanu (Elena), din Balta (Gorj). Doc-
tor din 1938. Medic Asig. Soc., in Bucuresti.
Dumitrescu (G. Elena), din Amarastii de jos (Ro-
manati). Doctor din 1938. Medic in Bucuresd.
Ghelase Drigutescu (Paula), din T.-Severin. Doctor
din 1938. Medic Asig. Soc. Bucuresti.
Nicolicea (Rafael), din Bucura (Mehedinti). Doctor
din 1938. Este medic militar, in Alba-Iulia.
Panca Mihail *erban), din Caracal. Doctor din 1938.
Medic in Bucuresti.
Popescu ion), din Calui (Romanati). Doctor din
1938. Medic, in Bucuresti.
Boca (B. Mircea), din Locusteni (VAlcea). Doctor din
1938. Este asistent la Insdtutul de Igienà, in las.
Arzastasiu Elena), din T.-Severin. Doctor din 1939.
Medic in Bucuresti.
(Corneliu), din Segarcea (Dolj). Doctor din
1939. Medic in Bucuresti.
Casangiu (Dumitru), din Craiova. Doctor din 1939.
Medic al circ. Potcoava (Olt).
Georgescu (Dumitru), din Strehaia (Mehedinti). Doc-
tor din 1939. Directorul oficiului de studii al Institu-
tului stadstic din Bucuresti.
Georgescu (Gheorghe), din Corabia (Romanati). Doc.
tor din 1939. Medic Asig. Soc., in Bucuresti.
Goga Balutii (Victoria), din Varciorova (Mehedinti).
Doctor din 1939. Medic in Bucuresti.
Hortopan (Ion), din Gaviinesd (Romanati). Doctor
din 1939. Este medic militar, in Arad.
lonescu Daniel), din Piscul Sadova (Dolj). Doctor
din 1939. Medic in Bucuresti.
Niculescu (Gheorghe), din Craiova. Doctor din 1939.
Medic in Bucuresti.
Timoc (G. loan), din Leu (Romanati). Doctor din
1939.. Asistent al clinicei mcdicale din Sibiu.
Tuculescu (Ion), din Craiova. Doctor din 1939. Me-
dic in Bucuresti.
Zaharia FirAnescu (Eugenia), din Cioroiu (Romanati).
Doctor din 1939. Medic in Bucuresti.
Caramatescu (Maria Margareta), din T.-Severin. Doc-
tor din 1940. Este medie circ. Tohani (Buzau).
Demetriu (Nicolae), din Craiova. Doctor din 1940.
Medic in Bucuresti.
Draghici (Elena Constanta), din Cusmir (Nfehedinti).
Doctor din 1940. Este medic in Bucuresti.
Florescu (Iosif), din Batasani (VAlcea). Doctor din
1940. Asistent universitar, in Sibiu.
182
www.dacoromanica.ro
Foarfli (Nicolae), din Briiniste (Mehedinti). Doctor
din 1940. Medic al circ. Glavitnesd (Tecuci).
Foi§oreanu (Constantin Mihail), din Tg.-Jiu. Doctor
din 1940. Medic al circ. Savadisla (Turda).
Macelaru MArculescu (Lidia Maria), din R.-VAlcea
Doctor din 1940. Medic la Asig. Soc., in Bucuresti.
MifCCI (Nicolae tefan), din Craiova. Doctor din 1940.
Medic in Sibiu.
Mladenovici (Liliana Maria), din Craiova. Doctor din
1940. Medic al Asig. Soc. Bucuresti.
Niculescu Purcarea (Daniela), din Craiova. Doctor
din 1940. Medic in Bucuresti.
Päunescu (Jana), din Craiova. Doctor din 1940. Este
medic al circ. Rasova (Constanta).
Ptiunescu (Valeriu), din Glogova (Mehedinti). Doc-
tor din 1940. Medic al dn. Nereju (Putna).
Robacki Joviinescu (Constanta Maria), din Vadeni
(Gorj). Doctor din 1940. Medic secundar, in Bucuresti.
Stänescu (Aurel), din AmarAstii de Jos (Romanati).
Doctor din 1940. Medic al Asig. Soc., in NAdrag (Se-
verin).
Steinescu (Silvia), din CArcea (Dolj). Doctor din
1940. Medic in Sibiu.
Stânicá (Gheorghe), din Prunisor (Mehedinti). Doc-
tor din 1940. Medic Asig. Soc. Bucuresti.
Stoica (Victor), din Caracal). Doctor din 1940. Este
medie militar, in Pantelimonul de Sus (Constanta).
Tomescu (Hortensia Maria), din R.-Valcea. Doctor din
1940. Medic Asig. Soc. Bueuresti.
Uçä (Gheorghiti-t), din Caracal. Doctor din 1940.
Medic in Bucuresti.
Zamfirescu (Elena Clotilda), din Craiova. Doctor
din 1940. Medic in Bucuresti.
Antonescu (Palade), din Celeiu (Romanati). Doctor
din (?). Medic in Bucuresti.
ailinescu (I. Dumitru), din Albulesti (Mehedinti).
Doctor din (?).
Candiani (Florica), din Sadova (Dolj). Doctor din
(?). Medic in Ploesti.
Cismärescu (Ion), din Strehaia (11Tehedinti). Doctor
din (?). Medic militar, la Bale Herculane (Severin).
Constantinescu (Paul), din Craiova. Doctor din (?).
Dumitrescu Manuk (George), din Caracal. Doctor
din (?).
Cardciu (I. Constanta Georgeta), din Caracal. Doctor
din 1941. Este medic in Bucuresti.
Dumitrescu (Mircea), din Giubega (Dolj). Doctor
din 1941. Este medic la Spit. Central de boli nervoase,
in Bucuresti.
Florescu (Emil), din T.-Severin. Doctor din 1941
Este medic in Bueuresti.
lacobescu (Alexandrina), din Turnu Severin. Doctor
din 1941. Este medic in Bucuresd.
lalomifeanu (Mircea), din Craiova. Doctor din 1941.
Este medic in Bucuresti.
lonescu (Adriana), din Caracal. Doctor din 1941.
Este medic in Sibiu.
lonescu (C. Mihail), din Resca (Romanati). Doctor
din 1941. Este medic in Bucuresti.
 Isc7rescu (Radu I.), din T.-Severin. Doctor din 1941.
Este medic in Bucureqd.
Marinescu (Patru), din Fratila (Villcea). Doctor din
1941. Este medic in Bucuresti.
Petrescu (I. Constantin), din Dobridor (Dolj). Doc-
tor din 1941. Este medic in Bucuresti.
Rtidulescu (Fi. Constanta), din Visina (Romanati).
Aläturi de acwia,-fäcând parte tot din grupul Oltenilor din epoca 1919-1940
care au imbrätisat cariera medicalä, - trebue sá mentionez cu o specialä consideratie pe
urmätorii 178, care, dupà terminarea studiilor, au revenit la mata i s'au devotat serviciu-
lui medical din Oltenia.
Becherescu (Niculae), din Bailesti (Dolj). Doctor din
1919. Este medic militar (colonel), in Craiova.
Constantinescu (Procopie), din Arcesti (Romanati).
Doctor din 1921. Este medicul circ. Plesoiu (R-ti).
Leoveanu (Andrei), din Caracal. Doctor din 1921.
Este medic al orasului natal.
Mitrea-Celarianu (Constanta), din Caracal. Doctor
din 1921. Este medic primar (ginecolog) la spit. Filan-
tropia, in Craiova.
Opran (Gheorghe), din Craiova. Doctor din 1921.
Este medic militar (colonel), in Craiova.
Ccipruciu (N. Gheorghe), din iinnic (Dolj). Doctor
din 1922. Este medic militar in Craiova.
Cheorghiu (Constantin), din Craiova. Doctor din
1922. Este pensionar, in Caracal.
Macavescu (Mihai), din Caracal. Doctor din 1922.
Este medic in Corabia (Romanati).
Nica (Marin), din Craiova. Doctor din 1922. Este
tot acolo, ca pensionar.
Radian Dumitrescu (Hortensia), din Craiova. Doctor
din 1922. Mcdicul circ. Osica de Sus (Romanati).
Siicearut (Marin), din Bailesti (Dolj). Doctor din
1922. Este medic pensionar, in Craiova.
Anastasiu (Dutnitru), din Caracal. Doctor din 1923.
Medic in orasul natal.
Hanciu (Ion), din 11.-Villcea. Doctor din 1923. Chi-
rurg al spit. Horezu (Valcea).
Nicolin (Titu), din Plenita (Dolj). Doctor din 1923.
Este medie. al dispensarului pentru T.B.C., in Craiova.
Pleniceanu (Pandele), din Piitule (Mehedinti). Doc-
tor din 1923. Fost medie militar. Este pensionar
medic al Asig. Soc., in T.-Severin.
Stiinescu (Dumitru) din Craiova. Doctor din 1923.
Este pensionar si medie Al Asig. Soc., in T.-Severin.
Varlam (Stelian), din Caracal. Doctor din 1923. Este
medicul spitalului din Bililesti (Dolj).
Btirsescu (tefan), din Racovita (Villcea). Doctor din
1924. Pensionar, in R.-Viilcea.
Biberi (Ion), din T.-Severin. Doctor din 1924. Me-
dic al disp. P.C.A. din T.-Severin. Este scriitor apreciat.
Hagi Cheorghe (Nicolae), din Craiova. Doctor din
1924. Este sef de sctie la /nspectoratul sanitar Craiova.
Mitran (Ilk), din Negoi (Dolj). Doctor din 1924.
Este medie militar, in Craiova.
www.dacoromanica.ro
Doctor din 1941. Este medic la Spit. Central de boli
nervoase, in Bucuresti.
Ridiche (Gheorghe), din Cusmir (Mehedin¡i). Doctor
din 1941. Medic in Bucuresti.
Shivescu (Virgiliu Vladimir), din Tg.-Jiu. Doctor din
1941. Este medic in Bucuresti.
Vrejoiu (D. Gheorghe), din Daneti (Dolj). Doctor
din 1941. Este medic in Bucuresti.
Anitescu (Maria), din Strehaia (Afehedinti). Doctor
din 1925. Este medic de circ. si la Asig. Sociale, in
Craiova.
Bibicescu (Tiberiu), din T.-Severin. Doctor din 1925.
Medie militar (Lt.-col.), seful spit. militar din Turnu
Severin.
Popescu (Ilie), din Caluiu (Dolj). Doctor din 1925.
Este medie militar, in Craiova.
Saincutu (Preda), din Mischa (Dolj). Doctor din
1925. Este medic militar, in Craiova.
Arsenic (Marin), din Intorsura (Dolj). Doctor din
1926. Este medic militar, in Craiova.
Chiritti (Gavril), din Leu (Romanati). Doctor din
1925. Este medic militar, in Craiova.
Filipa (Gheorghe), din RAmnicu-Valcea. Doctor din
1926. Medic militar, in Dragasani (VilIcea).
Frtintu (Nicolae), din Negomir (Gorj). Doctor din
1926. Este medic militar, in Tilrgu-Jiu.
lepureanu (Polixenia Paulina), din Calimanesti (Vill-
cea). Doctor din 1926. Este medic primar al Mater-
nitiltii spit. din T.-Severin.
Ionescu (Agripina), din Craiova. Doctor din 1926.
Medic al circ. Bals (Romanati).
Ionescu (Ilie), din Craiova. Doctor din 1926. Este
medie militar, in Craiova.
Mustatil (Ion), din Plenita (Dolj). Doctor din 1926.
Este medic militar, in Craiova.
Rieman (Vasile), din Visina (Romanati). Doctor din
1926. Este medic al C.F.II., in Caracal.
Stinicearut (Mihail), din Tg.-Jiu. Doctor din 1926.
Este medic militar, in orasul natal.
Theodorini (Petre), din Dragasani (Valcca). Doctor
din 1926. Medic primar (pediatru), al spit. R.-Vilicea.
Vancu (Ion), din R.-Valcea. Doctor din 1926. Me-
die al circ. si spit. Balcesti (Vfilcea).
Vasilescu (Ion), din Craiova. Doctor din 1926. Este
medic militar (maior) in orasul natal. Distins cardiolog,
specializat la Paria.
Vliidescu (Violeta), din Craiova. Doctor din 1926.
Medic primar (radiolog) a spit. R.-Villcea.
Aposteanu (Ana), din Tiirgu-Jiu. Doctor din 1927.
Este medic sef de laborator, in (trawl natal.
Bumbiicescu (Mihail), din Botosesti Pala (Dolj). Doc-
tor din 1927. Este medic militar, in Craiova.
183
 Dirudescu (Gabriel , din Craiova. Doctor din 1927.
Este medic primar al jud. Gorj.
Dumitrescu loan , din Craiova. Doctor din 1927.
Eliescu Elena , din Grindeni (Dolj). Doctor din
1927. Medic la spit. Grecescu" din T.-Severin.
Eliescu Petre , din R.-Valcea. Doctor din 1927. Este
medic primar de O. R. L. la C.F.R., in Turnu-Severin.
Gomoiu Ianuarie), din Viinju-Mare (Mchedinti).
Doctor din 1927. Fost intern al Spitalelor Eforiei.
Igicnist specializat in U.S.A. Este rnedicul spit. si circ.
V linj u -Ma re Mehedinti).
loanitiu Petre , din Bobicesti (Rornana(i). Doctor
din 1927. Este medic militar, in Caracal.
lonescu Constanta), din Piscu-Sadova (Dolj). Doctor
din 1927. Este medic primar stomatolog la ambulatoriul
policlinic in Craiova.
Ochia (Eugen), din Plenita (Dolj), Doctor din 1927.
Este medic militar, in Craiova.
Popescu (Adarn-Ion), din Craiova. Doctor din 1927.
Medic in R.-Villcea.
Popescu M. Ion), din Crivina (Mehedinti). Doctor
din 1927. Medic primar director al spit. din T.-Severin.
Dubovan Petre), din T.-Severin. Doctor din 1928.
Este mcdicul orasului natal.
Marinescu Traian Marin Tudor), din Craiova. Medic
din 1928. Este medic militar, in Craiova.
Popescu (Ion), din Gvardenita (Mehedinti). Doctor
din 1928. Este medic militar, in T.-Severin.
Rofianu (Nicolae), din Tg.-Jiu. Doctor din 1928.
Este medic primar director al spit. local.
Vasilescu Dartanian (Nicolae Felice), din Craiova.
Doctor din 1928. Medic in Dolj.
Vasdescu (Mihail), din Craiova. Doctor din 1928.
Este medic militar, in Craiova.
Vladescu (Valeriu), din CAineni (VAlcea). Doctor din
1928. Chirurg primar al spitalului
Cocheci (Pompiliu), din Pojogeni (Gorj). Doctor din
1929. Medic al circ. Burila Mare (Mehedinti).
Constantinescu (Constantin), din Tg.-Jiu. Doctor din
1929. Mcdicul aim Diosti (Romanati).
Nica (Fane), din Craiova. Doctor din 1929. Este
medicul circ. Motatei (Dolj).
Popescu (Aurel), din Comosteni (Dolj). Doctor din
1929. Este medic al Asig. Soc. in Craiova.
Popescu Aurel), din Crtiguesti (Mehedinti). Doctor
din 1929. A fost medic secundar al spit. Eforiei (in
Bucuresti) si este chirurg primar al spit. T.-Severin.
Rocforeanu (Vasile), din Belotu (Dolj). Doctor din
1929. Este medic militar, in Craiova.
Rufet (Ion), din Balesd (Gorj). Doctor din 1929.
Este medic militar, in Tg.-Jiu.
Veleanu (Savu), din Craiova. Doctor din 1929. Este
medicul circ. Cotofenii din Dos (Dolj).
Bajeu (Gheorghe), din Tg.-Jiu. Doctor din 1930.
Este chirurg primar la spitalul din orasul natal.
Criveanu (Constantin), din Vela (Dolj). Doctor din
1930. Este medic al C.F.R. si al Asig. Soc., in Craiova.
Petrescu (Dumitru), din Cetate (Dolj). Doctor din
1930. Este medic militar, in Craiova.
184
www.dacoromanica.ro
Vasilescu (Zenobie), din Craiova. Doctor din 1930.
Este medic secundar la spit. Filantropia (Maternitate)
In Craiova.
Bajea (Arestide), din Giuvileisti (Romanati). Doctor
din 1931. Pensionar si proprietor de sanatoriu, in R.-
Bumbdcescu Prisiceanu (Eugenia), din Mewl. (Val-
cea). Doctor din 1931. Este medic in Craiova.
Georgescu (Traian), din Caracal. Doctor din 1931.
Medic In orasul natal.
Lupescu (Constantin), din T.-Jiu. Doctor din 1931.
Este medic primar (boale contagioase) la spit. local.
Almiffanu (Constantin), din R.-Vtdcea. Doctor din
1932. Este medicul circ. Cianic (Gorj).
Frumufarm (F. Ion), din Tg.-Jiu. Doctor din 1932.
Este medic secundar la spit. din orasul natal.
Negoescu (Dumitru), din R.-Vttleea. Doctor din 1932.
Medic in orasul natal.
Pilsculescu (Leonida), din Celeiu (Romanati). Doctor
din 1932. Medic al circ. Orlea (Romanati).
Ctirciumitrescu (tefan), din Bt1ilesti (Dolj). Doctor
din 1933. Medic al orasului BAile Govora (Viilcea).
Ciuta (Anghel), din Risipiti (Dolj). Doctor din 1933.
Este medicul orasului Bttilesd (Dolj).
Costinescu (Grigore), din Dobridor (Dolj). Doctor
din 1933. Este medic militar, in Craiova.
Isträteanu (Nicolae), din Craiova. Doctor din 1933.
Medic secundar al spit. R.-Viacea.
Jurca (David), din Gfitara (Dolj). Doctor din 1933.
Este medicul circ. Poiana Mare (Dolj).
Marinaf (Dumitru), din Corabia (Romanati). Doctor
din 1933. Medie al circ. Izlaz (Ronaanati).
Mazilu (Vasile), din Creteni (Viilcea). Doctor din
1933, medic al circ. Orlesti (Valcea).
Pond (Dumitru), din Druiceu (Mehedinti). Doctor
din 1933. Este medic al spitalului Filiali (Dolj).
Panait (Constant), din Gttrla mare (Mehedinti). Doc-
tor din 1933. Este medic al spitalului din Plenita (Dolj).
Popescu Breasta (Grigore), din Craiova. Doctor din
1933. Este medic al circ. C.F.R., in orasul natal.
Voiculescu (Dumitru), din Diosti (Romanati). Doc-
tor din 1933. Este medic al orasului Caracal.
Bidutli (Ion), din Deagiisani (Veticea). Doctor din
1934. Medic al spitalului Drägtisani.
Bratiloveanu (Constantin), din Prides (Mehedinti).
Doctor din 1934. Este medic 'Id al spit. din Strehaia
(Mehedinti).
Crufoveanu (loan), din Redea (Romanati). Doctor
din 1934. Medic militar, in Caracal.
Dobrescu (Constantin), din Craiova. Doctor din 1934.
Este medic al circ. C.F.R. Calafat (Dolj).
Georgescu (Gheorghe), din Bibesti-Andreesd (Gorj).
Doctor din 1934. Chirurg primar al policlinicei C.F.R.
din T.-Severin.
Giuhat (Iancu), din Bistrita (Mehedinti). Doctor din
1934. Medic militar, in T.-Severin.
Giurescu (Florian), din T.-Severin. Doctor din 1934.
Medic militar, in T.-Severin.
OlteancA din Fantana DomneascA Mehedinti.

www.dacoromanica.ro
 Grigoriu (Constantin), din Cetate (Dolj). Doctor din
1934. Este medic al Asig. Sociale, in Craim a.
Locusteanu (Emilien), din Daneti (Dolj). Doctor din
1934. Medic al circ. Amarastii de jos (Romanati).
Mdrgdritescu (Octavian), din Amarasd (Valcea). Doc-
tor din 1934. Este medicul circ. Ciupercenii Noi (Dolj).
Niculescu (Alexandru), din Tg.-Jiu. Doctor din 1934.
Este mediad spitalului i circ. Noa aci (Gorj).
Oldnescu (Nicolae), din Olanesti (Valcea). Doctor din
1934. Medic al orasului Calimanesti (Valcea).
Ozum (Ecaterina), din Rotunda (Romanati). Doctor
din 1934. Medie al circ. Traian (Romanati).
Pifunel (Nicolae), din Deveselu (Mehedinti). Doctor
din 1934. IMedic la Baia de Arama (Mchedinti).
Popescu (Scarlat), din Calafat (Dolj). Doctor din
1934. Este medic secundar la spit. Preda", Craiova.
Petrescu (Constantin), din Dobridor (Dolj). Doctor
din 1935. Este medicul circ. Motatei (Dolj).
Petrescu (George), din Craiova. Doctor din 1935.
Este medica' circ. Parsani (Dolj).
Petrescu (Olimpia), din Craiova. Doctor din 1935.
Medie la C.F.R., in Piatra Olt.
Petrescu (Stefan), din Rast (Dolj). Doctor din 1935.
Este medic in circ. satului natal.
Sima (Mihail), din Poiana Morei (Dolj). Doctor din
1935. Medicul circ. Izbiceni (Romanati).
Camenifd (P. Vasile), din Poroina Marc (Mehedinti).
Doctor din 1936. Este medicul circ. si spit. Cujmir
(Mchedinti).
Defliu (D. Gheorghe), din R.-Valcca. Doctor din
1936. Medic in Brezoi (Valcea).
Ionescu (Constantin), din Carbunesd (Gorj). Doctor
din 1936. Este medicul circ. Brudiceni (Gorj).
Matache (Ania), din Patule (Mehedinti). Doctor din
1936. Medic dentist al Asig. Soc., in T.-Severin.
Peinescu (Ion), din Tiganasi (Mehedinti). Doctor din
1936. Este medicul circ. Pesteana (Gorj).
Paraschiv (Dumitru), din Jidostita (Mehedinti). Doc-
tor din 1936. Medic militar, in T.-Sevcrin.
Popescu (Mircea), din Craiova. Doctor din 1936. Este
medic al circ. Barca (Dolj).
Vintici (Stefan), din Plenita (Dolj). Doctor din 1936.
Este medicul circ. Maglavit (Dolj).
Constantinescu Niculescu (Florentina), din Craiova.
Medic din 1937. Este medicul circ. Prunisor (M-ti).
Culescu (Emilian), din Bailesti (Dolj). Doctor din
1937. Este medic al circ. Seaca de camp (Dolj).
lonescu (Dumitru), din Stoenesti (Romanati). Doctor
din 1937. Este medicad Asezrunintelor Brancovcnesti,
in Stoenesti.
Marinescu (Eugenio), din Craiova. Doctor din 1937.
Este medic secund la sanatoriul Leamna (Dolj).
Nifulescu (Victor), din Gostavat (Romanati). Doctor
din 1937. Chirurg secund la spit. R.-Valcca.
Popescu (Marin), din Lalosi (Valcca). Doctor din
1937. Medic al circ. Fauresti (Valcea).
Popescu (F. Teodor), din Celara (Romanati). Doctor
din 1937. Este medicul circ. Redea (Romanati)).
Ruca (Oprea), din Redea (Romanati). Doctor din
1937. Medicul circ. Babeni (Valcca).
13 SgptAmana OltenIel
www.dacoromanica.ro
Almafu (Nicolae), din R.-Valcca. Doctor din 1938.
Mcdicul circ. Ro1iile (Meca).
Beiclefanu (Vasile), din Fantancle Ncgre (Mehedinti .
Doctor din 1938. Este medica' circ. Strchaia (M-ti).
Bojin Stefan), din T.-Se. crin. Doctor din 1938.
Medie sef al laboratorului spitalului local.
Butan (Gheorghe), din Caracol. Doctor din 1938.
Medie al circ. Babici (Romanati
Diaconescu (Dumitra), din Barca (Dolj). Doctor din
1938. Este medie al circ. Urzicuta (Dolj).
Dumitrescu (Eugenio), din Ocnele-Mari (Meca .
Doctor din 1938. Medie al circ. Cretcni (N'alcen).
Georgescu (Ion), din Dumitresti (Romanati . Doctor
din 1938. Este mcdicul circ. Leu (Romanati .
Golea (Nicolae Andrei), din Dobrita (Gorj). Doctor
din 1938. Este medie in Plenita (Dolj .
Granza (Florica), din Craiova. Doctor din 1938. Este
medic la central antirabic, in Craiova.
Nicolaescu W.onstantin), din Bilcesti (Valcca). Doctor
din 1938. Este medica' circ. Isalnita (Dolj).
Alexandrescu (Mihail), din Patule (Mehedinti). Doc-
tor din 1939. Medieul circ. Rudina (Mehedinti).
Bärbulescu (Pantelimon), din Tg.-Jiu. Doctor din
1939. Este medic la Asig. Soc., in Tg.-Jiu.
Bogdan (Julia), din Craiova. Doctor din 1939. Este
medic in orasul natal.
Cristescu Stefanescu (Ana), din lanatori (Romanati).
Doctor din 1939. Este mcdicul circ. Dobrun (R-ti).
Gheorghe (Marin), din Dragotesti (Romanati . Doctor
din 1939. Este mediad circ. Resca (Romanati).
Bucheru (Dunaitru), din Zevidcni (Valcca). Doctor
din 1939. Medie al circ. Greci (Meca).
Grigorescu (Ghcorghe Dumitru), din Craim a. Doctor
din 1939. Este medicul circ. Giubega (Dolj .
Marascu (Ion), din Corlatel (Mchedinti). Doctor din
1939. Medie al circ. Obttrsia de Climp (Mchedinti).
Marcu (Gheorghe), din Ball (Romanati). Doctor din
1939. Medie al circ. Dozcsti (Valcca).
Margineanu (Nicolac), din Tetoiu (Valcca). Doctor
din 1939. Mcdicul circ. Gradistea (Meca .
Popescu (Darle), din Andreesti (Gorj). Doctor clin
1939. Este mediad circ. Turceni .
. telanescu (Mihail), din Maglaait (Dolj). Doctor din
1939. Este medie al circ. Orodcl (Dolj .
Trilu (Paul Gheorghe), din Caracol. Doctor din
1939. Mcdicul circ. Piatra Romanati .
Bogafila (St. Elizcu), din Catane (Dolj). Doctor din
1940. Este medie al circ. Bumbesti Pitic (Gorj).
Chifibura (Stefan Gheorglie), din Craim a. Doctor
din 1940. A fost medie al circ. Margas (Dolj).
Conici (Ioan), din T.-Severin. Doctor din 1940. Este
medicul circ. Turbati (Gorj).
Dogaru (Paula), din Strehaia (Mchedinti . Doctor
din 1940. Medic al circ. Albulcsti (Mehedinti .
Firescu (Petrc), din Amarasti Dolj). Doctor din
1940. Este medicul circ. Terpezita (Dolj).
Georgescu (Micni Lucretia), din 11.-%alcca. Doctor
din 1940. Mcdic al circ. Slatina (Meca .
Georgescu Petre), din Vanatori Mehedinti . Doctor
din 1940. Medie al circ. Poroina Maro (Mchedinti).
185
 Mana (Pare , din Brezoi (Wilcea), Doctor din 1940.
Mcdicul circ. Pau§e*ti (Vificea).
Petre Paul), din Ghizdave§ti Romanati). Doctor din
1940. Este medicul circ. Vadastrita Romanati).
Petria Nicolae), din Gorunwi Wilcea). Doctor din
1940. Este medicul circ. Ludevti (Wilcea).
Radoescu Dan), din R.-Villcea. Doctor din 1940.
Medie in
Radulescu Cornelia), din Vi§ina noua (Romanati).
Doctor din 1940. Este mcdicul circ. Bratovatu (R-ti).
telanescu Gheorghe), din R.-Wilcca. Doctor din
1940. Mcdicul circ. Zvorca (Romanati).
Theodorescu (Eugeniu Constantin), din Terpezita
(Dolj). Doctor din 1940. Medie al circ. Peri§oru (Dolj).
Vasilescu (Costicii), din stefan cel Mace Romanati).
Doctor din 1940. Este medicul circ. Grojdibod (R-ti).
Voiculescu (Vlad), din Tg.-Jiu. Doctor din 1940.
Este medic in Craiova.
lonescu (Ilie), din Deveselu (Mchedinti). Doctor din
(?). Este medic al Asig. Soc., in T.-Severin.
lonescu (Ion), din Calafat (Dolj). Doctor din ?
Este medicul Prefecturii i al Asig. Soc., in Cra.u% a.
Mateescu ($tefan), din Fdlcoiu (Romanati). Doctor
din ( ?). Este medic militar, in Craiova.
Teodorescu (Andrei), din Amiträltii de Jos (Rol ia-
nati). Doctor din (?). Esté medie secundar la spit lul
Filantropia, in Craiova.
Ciocedteu (Virgiliu), din Calafat. Doctor din 1941.
Este medicul circ. Roji§tea (Dolj).
Marinescu (T. loan), din Calafat (Dolj). Doctor din
1941. Este medic in Craiova.
Popescu (C. Emil), din Reces (Mehedinti). Doctor
din 1941. Este medic in T.-Severin.
Trocan (Gh. Gheorghe), din T.-Severin. Doctor din
1941. Este medic in oralul natal 41).

Iatä prin urmare omul" sau oamenii, la care ma raportam in pag. 4, spunand ca, prin
inteligente qi prin stäruinta lor adica, prin operile infaptuite puteau s'A imprime carac-
terul tinutului in cauzä qi sà alcatuiasca patrimoniul medical oltenesc.
Lasand la o parte clima §i solul cu subsolul Olteniei, care constitue o adevaratä bo-
gatie qi, recapituland cele spuse despre oameni,amintesc ca apartine istoriei medicale
a Olteniei inregistrarea celui mai vechi medic despre care 9tim precis ca a trait i activat
pe piimântul ei; ma refer la acel Marcus Valerius Longinus, care a fost distins de mu-
nicipiul Drubeta (actualul Turnu.Severin).
Prima opera nationala insa, care se cere a fi inscrisa in patrimoniul medica] oltenesc,
este infiintarea bolnitei" de la manastirea Bistrita, catre anul 1500. Nu-i cunosc initiatorul,
dar acesta ar fi primul spital din România veehe,despre care avem o mentirme scrisa,
lar cel de la biserica Obedeanu din Craiova (de la 1757), ar fi al patrulea.
A doua opera, cel putin tot atat de importantä, qi cat se poate de olteneasca,
este promulgarea primei noastre legiuiri sanitare, scris5 ; este vorba de pravila" oltea-
nului Matei Basarab Voevod, tiparitä la Tismana, in 1640, despre care am spus
constitue un fel de cod medico-legal.
Apoi, tot istoriei medicale oltene apartine insaqi consemnarea fie ea chiar inciden-
tala a celui mai vechi nume de vraci" national acel Stanciu, din anul 1668, dove-
dindu-se astfel cä, inca dinainte de venirea sträinilor, Oltenia a avut nu numai babe", ci
qi vraci" baqtina§i.
De altfel, trebue s'a constatam ca, din adâncul vremii §i pana spre anul 1860, viata
medicalä a Olteniei a ramas, in cea mai mare parte, pe seama ,.babelor" sau a vracilor"
säi, care au facut fati nevoilor, prin priceperea lor ç1 cu mijloacele locale de care a
dispus aça numita Medicina popularä". De bunä seamä ea multe din manoperile sau
leacurile" lor, vor fi fost imprumutate, dar, printre diferitele mijloace folosite de ei, se
41) La acestia, trebue adSugati atá¡ia din listele de mai sus, ca d-nii : Gruescu, Vasilescu Aug. Tailescu
Glavici, Baculescu, Balaban, lonescu Govora, Cenciulescu, Sfirclgrescu, Gabor, Camenilli, etc.

186

www.dacoromanica.ro
descoperä unele originalitAti") mogtenite de la inaintagi, ori create, in cursul vremii, de
cätre bdgtinagi, care pot sA fie cu drept cuvAnt considerate ca fäcfind parte din patri-
moniul oltenesc.
Dupä infiintarea $coalei nationale de medicink Oltenia a inlaturat curind aproape
toate elementele sträine, inlocuindu-le cu Romini. Este adevärat ca, dintre cei 36 Olteni
amintiti mai sus,care au invdtat la Scoala lui Davila",putini au revenit la vatrA ca sd
animeze viata medicalä localk dar activitatea lor ori unde a fost desfäguratA poate
si fie invocatä ca o contributie in evolutia Medicinei noastre. Valoarea acelei contributii
apare insa Cu atAt mai apreciabilk daci tinem seam5 c5, din cei 36 elevi olteni, 7 au ajuns
coloneli sau generali, iar 4 au devenit profesori ai tinerei FacultAti de medicind din Bucu-
regti, gi, ca atare, ei au indrumat chiar primii pagi ai medicinei romAnegti. Bo Ina, prin
creatiunile proprii de )care s'au invrednicit, gi care constitue adevärate originalitdti oltene,
doi dintiingii au intrat in istoria medicinei universale, gi au contribuit astfel la strd-
lucirea numelui de roman.
Tot astfel, din cei 141 de Olteni, cari au obtinut doctoratul intre anii 1870-1917 (132
de la Facultatea din Bucuregti gi 9 din strAindtate) numai 40-45 au revenit in Oltenia, pe
cand ceilalti 100-105 s'au raspfindit in cuprinsul micei RomAnii de atunci. Din acegtia insk
2 au ajuns minigtri (unul pentru invatämant gi altul pentru Sändtatea publicä), nu mai
putini de 23 au ajuns coloneli sau generali,alti 18 au devenit agregati sau profesori uni-
versitari,-7 inspectori generali sanitari,-23 medici prim ari de spitale,iar atatia altii au deve-
nit medici primari de judete sau de orage. Chiar clack fizicegte sau juridicegte, acegtia au
päräsit Oltenia gi s'au incadrat vietii medicale nationale romanegti, nu este mai putin
adevfirat cd operile lor de ori ce fel gi ori unde ar fi fost sävArgite poartd pecetea
originei autorilor respectivi gi pot sä fie considerate ca facAnd parte din patrimoniul me-
dical oltenesc. De aceea mi-am permis chiar sä insist asupra contributiei acelor doctori
olteni, ale cdror creatiuni sau originalitäti gtiintifice au fost recunoscute de strainAtate gi
consemnate in manuale sau tratate, impunAndu-i ca membri ai atator Academii sau socie-
tati savante. $i, trecand peste considerentul cá in cauzk este insugi autorul acestor randuri,
nu pot sä ascund mAndria de a repeta a primul roman care a ajuns pregedinte al unei
Societiti medicale internationale, este oltean de bagtind.
In ultimii 20 de ani (1920-1940), numdrul Oltenilor care au imbratigat cariera medicaid
s'a impatrit fata de trecut, fiind chiar mai multi de cat cei 549 pe care i-am amintit ac
(534 de la Facultatile de medicinä din ;ark gi 15 cu diplome din strAindtate), dar din
acegtia numai 170 au revenit la matca, pe cand ceilalti 379 s'au risipit in tard (208 in
Bucuregti).
42) Examinarea lor nu'ei putea afla locul in cadrul lucrkii de fatii, dar ele merità 'osteneala unui studiu
deosebit ei cfit mai aminuntit pfinA ce nu dispar, prin alterare sau prin uitare.
Informatii s'au cules multe 9i foarte interesante dar incii nu s'a precizat identitatea eau nationali-
tatea respectiva.

187

www.dacoromanica.ro
 Oltenia de astfizi intretine un total de 398 medici, dintre care 216 b5§tina§i, 162 con-
nationali (romfini din alte tinuturi) §i 19 de origin5 etnic5 sträing (in majoritate germani),
iar repartizarea lor, pe judete, se prezint5 astfel 48):
164 Dolj 89 olteni, 66 alti români i 9 strAini
45 Gorj 21 olteni, 22 alti romini si 2 strAini
77 Mehedinti 42 olteni, 32 alti romAni, 3 strAini
53 Romanati 34 olteni, 15 alti románi, 4 str5ini
58 Wee& 30 olteni, 15 alti romfini, 1 strAin.
Desigur c5, pe ling5 aceast5 enumerare a oamenilor,o dare de seami complectä
asupra Vietei medicale in Oltenia" ar fi urmat GA cuprind5 in acela§ timp o examinare
aminuntit5 atat a operilor lor §tiintifice 44) at Gi a celor practice,dar mai ales o arkare
a evolutiei tuturor institutiilor sanitare Gi de asistenta 45),iar pe de altA parte, trebuia s5
cuprindi o expunere am5nuntitA, sau mdcar o reprezentare grafic5, a mersului stärii sani-
tare din cursul vremii,adic5 a rezultatelor obtinute. CAci numai astfel s'ar fi putut oglindi
starea de progres ori de regres, in raport cu inmultirea medicilor Gi cu toate sacrificiile ce
s'au fácut.
Se inteleg mnsá lesne proportiile la care ar ajunge o astfel de lucrare Gi timpul pe
care 1-ar reclama des5vfir§irea ei. AfarA de aceasta, tinind seam5 de anutnite constatäri, o
atare lucrare ar risca sfi infrâng5 caracterul s5rb5toresc al imprejurärilor, Gi s5 devin5 ino-
portun5 prin eventualele concluzii care ar evidentia vre-un dezacord intre realitate §i
sperantele indreptätite.
De aceea mi-am §i propus dela inceput sá m5 limitez la indicarea persoanelor, care
aveau s5 Bureasc5 ori sá intretini Viata medical5 a Olteniei".
De altfel, trebue s5 recunosc c5, dac5 Oltenia s'ar putea mindri c5 a dat t5rii cel
putin pe cei 728 medici amintiti,iar printre ei pe atitia din fiii sal cei mai harnici,nu
este mai putin adev5rat c5 toti acei care au pArasit-o pentru urrnärirea unor näzuinti mai
inalte Gi n'au mai servit-o de cit indirect sau de departe, suntem pärtaGi la once eventual5
vinovätie. Este de n5d5jduit ins5 câ tineretul de azi i top urma§ii vor invAta s5 se adape
numai din exemplele bune ale inainta§ilor, §i, indemnati de cea mai nobil5 ambitie, vor
activa cu toatA rAvna pentru binele Olteniei, al Romfiniei §i al intregului neam rornânesc.
Dr. V. GOMOIU

Trebue sA mArturisesc insA ci, in ciuda ostenelii pe care mi-am dat-o ca BA aduc tot felul de pre-
cizAri, tifrele rAmin totusi foarte aproximative. CAci, mai cu seamA in ce priveste pe confratii mai tineri,
m'am condus dupA Anuarul general al medicilor" din 1941, dar intre timp unii au decedat,iar altii s'au schim-
bat de la locurile tor. Cer &ci iertare, pentru once eventuale nepotriviri ce s'ar constata.
Din rAndul acestora, tot ca fAcAnd parte din patrimoniul oltean, nu s'ar putea omite monumentala
operA a confratelui M. Cfinciulescu Mi§carea medicaid romeinci",asupra cAreia ¡mi place sA insist, ca un
omagiu pentru fondatorul sAu i pentru toti cei care, rArninAnd pe loc, s'au devotat Olteniei.
Vorbind de institutiile oltene, nu pot sA omit cuvântul de recunotainti ce se cuvine mArinimosilor
iondatori ai spitalelor Grecescu" din T.-Severin, Madona Dudu" i Freda' din Craiova, ca i calor ai
spitalelor din Filiai, Vinju Mare, sau ai multiplelor aseziiminte de binefaceri ce s'au realizat mai de curAnd.

188

www.dacoromanica.ro
 LTENIA este regiunea primului uscat continental geologic al
regiunilor carpatice, in care Neamul Rominesc si.a pistrat
etnicitatea si graiul cel mai curat, si in fine ea este i regiunea
in care specificul rominesc, in port, credinti si culfurä apare
sub cea mai curafi si mai caracteristici formä.
In structura subsolului oltenesc cuprins intre Dunäre
Cerna, spre apus si miazäzi, i intre Olt, spre risärit, se pot
distinge trei mari regiuni : regiunea munioasä in nord ; regiunea
colinelor (pe nedrept denumitä si platformä deluroasi) in partea mijlocie, i regiunea
cimpiei in partea meridional, bine distincte unele de altele i näscute treptat la epoce
geologice deosebife.

A. - REGIUNEA MUNTOASÀ.

Regiunea muntoasi a Olteniei constituie nu numai una din cele mai frumoase
mai bogate In piduri regiuni ale Carpatilor Meridionali, dar si una in care gäsim realizate
cele mai marl altitudini. Astfel, masivul Mändrei (Paringului) al cirui virf de formi
piramidali se inalti pang la 2529 m. incadraf de Vf. Parängului spre nord si de Iesul,
Geresul si Piatra Tiiati spre rsàrit, constituie nodul orohidrografic cel mai important
al ei, din care se. desparE culraile cele mai importante prin care, spre nord, printre jietul
si Lotrul si prin Mu.ntii Gäuri, Ciobanul, Capra, Tämpa si Piatra Albi, se leagä direct
de M..uatii Sebesului ; prin Gälcescu, Lirdele si Coasta Benghii se leagi spre est cu Muntii
Lotrului pe la nord de Lotru ; lar prin Mohoru, Päpusa si Muntinu, pe la sud de Lotru.
se leagi de Culmea Cipitänei Ursului, care ca i Culmea Lotrului se termini la Olt,

189

www.dacoromanica.ro
 Desi spre apus masivul Mändrei este adänc spintecat de Valea jiului, continuitatea
lui orografici si spre vest se face directä prin Culmea Muntilor Vacan cu un al doilea
nod orohidrografic important, format de värfurile Oslea, Sturul, Gärclomanul, Paltina si
Boriscu, prin care, spre nord se leagä cu masivul Rätezatului, far spre SW cu Muntii
Cernei si Muntii Mehedintilor, acestia din urmä legändu.se treptat, spre SE, cu inaltul
Podis al Mehedintilor.
Dupä cum vedem. spre miazänoapte regiunea muntoasi a Olteniei se leagä indisolubil
de restul Carpatilor Meridionali, pe cand spre miazäzi ea se desparte brusc de regiunea
colinelor printr'o puternici denivelare, datoritä unei importante linii de fracturi cu scu.
fundare, dealungul cäreia au luat nastere o serie de depresiuni sinclinale, cunoscute sub
numele de depresiunile subcarpatice". Din cauza aceasta cälätorul care urmäreste soseaua
de pe marginea meridionalä a Carpatilor Olteniei, de la Bistrita Vacei, peste Polovragi.
Bumbesti, la Tg Jiu si de aci peste Brädiceni.Tismana, Ong la Baia de Aramä, este
impresionat de adanca scufundäturä din fata muntilor, dincolo de care Carpatii sancosi
ai Olteniei se ridia dintrio data la inatimi de peste 1500 m., formand o gigantici cununä
de varfuri, vizibilä de pe toate dealurile vecine de la Olt si panä la Cerna.
Geologiceste vorbind, regiunea muntoasä a Olteniei se poate subdiviza in douä mari
zone : una centralä, mai mare, constituind masivuI Mandrei, Muntii Vacan si ai Mehe.
dintilor, si alta mai redusä in apropierea Oltului, formatä din Muntii Cäpätânei si al
Lotrului, dar care se desvoltä mai ales in Muntii Cibinului si al Sebesului, zone separate
intre ele prin o puternici linie de incilecare care incepe la Polovragi pe ()lief in sud, si
trece peste Ciungetul.Voineasa pe Lotru, in nord, de unde, räsucindu.se spre apus, tale
Jietul la Birici si lungeste valea jiului pe la Vacan, Lupeni si Câmpul lui Neag. Dupä
aceastä gigantici linie Cristalinul Lotrului Cäpätânel si acela al Muntilor Cibinului si
Sebesului, incalecä, de la nord spre sud, peste Cristalinul Muntilor VálcanParingul.

1. Crisialinul Loirului. Muntii Lotrului si Muntii Cäpätânei la räsärit de

linfa PolovragiCiunget Voineasa, ca si intreaga regiune a Muntilor Sebesului si Ci.
binului, situati la nord de inflexiunea acestei linii spre apus, sunt constituiti din sisturi
cristaline omogene si destul de adânc metamorfozate, formate in general de gneissuri
micacee, uneori cu ochiuri, si de micasisturi cu rari intercalatiuni de amfibolite, dar strä.
bätute de numeroase filoane de pegmatite cu mici albä, mica fiind de obiceiu frumos
desvoltati in foite mari, desvoltare care a prilejuit pe vremuri si un inceput de exploatare
a acestei mice, in Muntii Lotrului, la Mänäileasa. Numai rar dacä aceste sisturi cristaline
sunt sträbitute si de roce eruptive bazice si in special de serpentine, ca cele care apar
intre Vf. Cocora si Balota, In Muntii Cäpätanei si cele de pe versantul nordic al Vf.
Surian, in Muntii Sebesului. In general ele sunt insä complet lipsite de calcare marrao.
reene, cici marmorele care apar la Tumu Rosu, in Valea Oltului, in prelungirea asiei de

190

www.dacoromanica.ro
marmore din Muntii Figära§ului, apartin unui grup de §isturi cristaline filitoase, putin
metaccorfozate, care, deslipit fectonicege (mecanic) de peste Cristalinul Lotrului, formeazi
o unitate structurall aparte, conservan numai ca petece pe marginea nordin a Muntilor
Cibinului i ai Sebe§ului.

SCH I TA STR UCTURALA A OLTENIE

mal L a.sre
C11% WAIF1174
041:04,46%PcIA
122 &V ti
Ct«: GtAt.dt
E 002)Varnulitc
Al 2 riteigfeli
5 a 5401104,i(In
P).-4
as L.:4.4.441. eipraft
n aeattip
t. de t. c.
in.

Crisealinul Lotrului, cunoscue In literatura geologin §i sub numele de Grupul

(Mrazec), sau Grupul Getic (Murgoci), reprezinn (din punce de vedere genetic) o puter.
nin serie de strate paleozoice argiloase, *i de sigur *i mai vechi, metamorfozate, cristo,.
linizate la adâncirai mari In scoartä, in timpul orogenezei varisce, de la finele Paleozoi.

191

www.dacoromanica.ro
cului (Carboniferul mediu) si care au fost apoi din nou puternic increEite in timpul
orogenezei carpatotalpine de la finele Cretacicului inferior, cand au fose nu numai strä.
bitute de numeroasele filoane de pegmatite, dar au si fost transformate, impreunä cu
Mezozoicul lor, bate° puternicä panzi de inalecare ,,Panza Getice (Muroci) im.
pinsä si incilecatä, dupi linia Campul lui NeagJiekulVoineasaCiungetPolovragi,
peste Cristalinul masivelor Valcan- Parangul i peste Mezozoicul säu, pani la Cretacicul
inferior inclusiv. Cristalinul Lotrului a acoperit pe vremuri complet Cristalinul Valcan-
Parangul, dupä cum neto demonstreazä nu numai unja de incälecare din Valea Jiului-
VoineasaCiungetPolovragi, dar si prezenta unor petece mari de acoperire, nedistruse
1116 de eroziune, cum este petecul care formeazä masivul Godeanului, ca si cel de la
Vilari, de pe marginea meridionalä a muntilor, spre apus de Jiu.
Din cauza acestei situatii superioare a Cristalinului Lotrului, Mezozoicul panzei
getice a fost in general distrus de eroziune, el neconservandutse decat rar i numai pe
marginea indoiturii sale froniale dinspre 0k, i anume numai in Culmea Burilei (Vantu.
rariEei), de la BistriEa Valcei in sud, Ora aproape de Vf. Folia spre nord. In Culmea
Burilei formatiunile mezozoice aparEin in general Jurasicului, poate si inferior (Liasic),
dar mai ales celui mediu (Dogger), gresos, i celui superior (MalmtTithonic), format de
calcare recifale vinetiitalburii, care prin varfurile sale ascutite (Stogu, Vanturari(a) si prin
frumoasele pesteri (Bistrita, Stogu) i chei, constitue aspectul atat de alpin al acestei
culmi.

2. Crisialinul Vidcan.Partingul este vizibil de sub Cristalinul panzei gefice

numai gratie eroziunii, intr'o giganficä ,,fereasträrn tecionic5, deschisä numai spre apus de
unía Polovragi.Voineasa, regiune care corespundea de altfel si cu maximum de elevatie
al panzei getice.
Sisturile cristaline din fereastra Parangul.Valcan constifuesc Grupul Il (Mrazec)
sunt destul de usor de distins de acelea ale Grupului I, prin cristalinitatea lor mult
mai puEin pronunEatä, formate de micasisturi clorifoase-sericitoase, din cuarEite grafitoase
chiar din Wife, constituind in general un invelis, puEin desvoliat, unor gigantice mase
batolitice granitotdioritice, care se insiri de la est la vest pe doui mari zone : o zonä
mai mult granifici decâ diorificá, situatä pe marginea meridionalä a munfilor, de la
Novaci in räsärit, panä dincolo de Baia de Aramä In apus, prezentand douä variefäti
principale de granit amfibolic: Granitul de Susika, cu bobul mai märunt si cenusiu albäsirui,
Granitul de Tismana, mai mare la bob, si o a doua zoni, mai mult dioriticä, situaiä
mai spre inferior, pe unía SurductDumitra (Valea Jiului), care din cauza presiunilor su.
ferite si a injectärilor cu cuart sub presiune (Stanca Regele Carol I, pe Jiu) rar dacä sita
mai conservat structura compacti (Val. Rudäreasa), roca dioritia fiind transformati in
diorite rubanate (cu cuarE) i in roce sistoase amfibolitice.

192

www.dacoromanica.ro
 Ambele zone urmäresc douä mari bolte anticlinale, separate prin sinclinalul de Me.
zozoic Closani.Piatra Borostinii-Locuri Rele.Lainici. Peste Cristalinul Grupului II (Válcan-
Parângul), Mezozoicul se gäseste insi mai bine conserva, dei el a fost puternic lamina
si dinamo-metamorfozat, prin presiunile suferite In impul incälecärii peste el a Crista.
Lotrului.
Bine, complet si mai putin strivit, Mezozoicul acestui Cristalin apare in M.¡ii Cern
nei i ai Mehedinfului si in special in sinclinalul viii Cernei, de la Bäile Herculane, in
nord, pang la Cazane pe Dunire in sud, unde incälearile au fost si mai slabe.
In Valea Cernei si pe creasta Domogledului, Mezozoicul este reprezentat prin Jurasic
anume: Jurasicul inferior (Liasicul) este format din conglomerate si gresii cenusii ne.
gricioase, cu urme cärbunoase, acoperite in sus de sisturile negricioase bituminoase, in
care este s5pat5 Valea Cernei la Bäile Herculane, sisturi care trec la sisturi calcaroase
vine¡ii in plici; Jurasicul mediu (Doggerul) constituit din gresii calcaroase i din calcare
gresoase cenusii ä1bui ; lar cel superior din calcare recifale vinete.alburii i compacte
care formeazä creasta abruptä a Domogledului spre Cerna.
La partea cu totul superioari a Jurasicului superior se admite ci s'ar cuprinde
Cretacicul inferior (Tithonic.Neocomian).
Aceeasi alcätuire o are Mezozoicul pästrat in tot lungul Cristalinului Vfilcan.Parângu,
fie pe margini, fie in sinclinalul Lainicilor, Cu singura deosebire c5 pe mäsurä ce Inainam
spre risärit, dinamo-metamorfismul formatiunilor jurasice este din ce in ce mai puternic ;
lar pe zonele de sdrobire, prin mijlocirea apelor de infiltratie, au näscut frumoasele feno-
mene carstiene, Cu pesteri minunate (Tismana, Baia de Fier, Polovragi), Cu admirabile
izvoare vauclusiene" (toplite), cum este neIntrecutul i bogatul in ape ,,Izvor al Run-
cului" i cel captat penEru Sanatoriul Dobrifa",izvoare care formeazä uneori admirabile
cascade cu pereEii cäptusiki Cu tuf calcar (Tismana, etc ).
Astfel, la nivelul Jiului gäsim cä gresiile i conglomeratele cärbunoase din baza Lia.
sicului sunt transformate in cuartite (Cuar(itele de Schela), cärbunii sunt transforma
in Antracit (Schela.Porceni.Bumbesti.Larga Stäncesti), iar sisturile negre in filite (Locuri
Rele-Rafaila, etc.).
De obiceiu calcarele tithonice.neocomiene sunk atit de laminate, de zdrobite si de
recristalizate, atat pe flancuri cat si in sinclinalul mijlociu (Locuri Pele), incât once urmä
de rest fosil a fost distrusä.
Intre Jiu si unía Polovragi.Voineasa, metamorfismul dinamic a fost asa de intens,
incat si antracitul a fost complet grafitizat (Drägoesti.Crasna.Novaci.Baia de Fier); iar
calcarele tithonice, mai ales acelea ale flancului nordic, sunt complet zdrobite, framantate
si amestecate cu serpentine negre, mai ales dealungul liniei de incälecare Jietu.Voineasa-
Ciunget. Polovragi, dupä care Cristalinul VAlcan.Parângul se adânceste repede sub Cris-
talinul Lotrului.

193

www.dacoromanica.ro
 Imporiania economica a Cristalinului Valcan.Parangul este mulE mai mare
decaf aceea a Crisfalinului Lofrului, cad in afari de masivele granifo.diorifice, care pof
da o buni piafri de constructie, si de calcarele jurasice care procuri raaferialul prim
pentru fabricarea varului nesfins, cu care se ocupa locuiforii safelor de pe marginea
meridionala a muntilor, de la Bisfrita Valcei si de la Baia de Fier-Novaci, in räsarit, pani
la Tismana.Bala de Arami.Varciorova, in apus, formatiunile carbunoase ale Liasicului
inferior, din putinele exploräri care s'au facuf pang acum, s'au dovedif a avea o importantä
economica deosebitä.
Cfirbunii de Scliela. Prin explorärile si in parfe prin exploafarile facufe acum
45.50 de ani la Schela, s'a dovedif ca formatiunile Liasicului inferior cuprind lenfile de
carbuni care, pe langa ingrämädirea lor pe anumite zone, dealungul marginii meridionale,
fracfuratä, a Crisfalinului, formeazi pe unele locuri 'entitle groase pang la 7 m. (Schela)
lar prin dinamo.mefamorfismul suferit, acesti carbuni au fose mull inobilati, fiind trans.
formati in antracif cu peste 95"4 Carbon fix si cu o mare pufere calorica (8000 cal.).
In afarä de regiunea Välari.Schela, urme clestul de frumoase de cärbuni apar si mai
spre rasärif, la Porceni.Bumbesti pe Jiu, si la Larga.Sfancesfi.Turbati.Dragoesti, unde
explorarile, si cele vechi si cele recente, executafe in general pe o scara mica, nu au pufut
fi in nici un caz concludente.
Ar fi poafe mai nimerit daca s'ar face sondaje de adancime pe marginea sudica a
depresiunii subcarpatice vecine, spre a se vedea daci in lungul buzei scufundate a fracfurii
de margine a Crisfalinului, nu se gäsesc pastrafe zacarainte si lenfile de Anfracif basic
mai imporfante.
Grafifult. Infre Crasna si Novaci-Baia de Fier, dinamomefamorfismul suferif, fiind
foarEe pufernic, rocele carbunoase liasice au fosi in general grafifizate, lar gresiile cuarfi.
flee fransformate, prin crisfalinizare, in sisfuri cuartoase cu grafif, cum apar de alffel ataf
pe marginea nordica, cat si pe boliele anficlinale din zona axiala a regiunii.
Explorarile mai vechi si mai ales cele executafe de curand (Ing. Damaschin), par
a confirma renfabilifafea unei exploatäri a grafifului, desful de bogaf reprezentat in sis.
futile carbunoase din regiunea Crasna.Novaci, de la marginea merdionalä, pana dincolo
de M.Eele Carbunele spre inferior.
Minereuri de Fier. Prin concenErare cu ajutorul apelor de infiltrafie in argilele
reziduale rosii bogate in Fier (ferra rossa), näscufe prin dizolvari pe socofeala masei cal.
carelor, sau chiar prin concenfrare la baza calcarelor jurasice, se gasesc ingrämädife si
minereuri de Oxizi de Fier (Hematifa) care au prilejuif, pe vremea ocuparii Ausfriacilor,
exploafari de mica' imporfanta la Baia de Fier in Gorj. Imporfanta economica a acesfor
concenfräri nu este Inca bine cunoscufa. Concenfrari de Hematifa se gasesc si mai spre
apus de Jiu, la Gureni, de unde locuiforii Isi procura npietrile rosii", pentru frecaf in
rachiu si luaf confra anemiei.

194

www.dacoromanica.ro
 Minereuri de Aur. In Valen lui Stan, pe dreapta Lotrului, lângä Brezoi, s'au ficut
exploräri si chiar mici exploatiri de pirite aurifere care stau de sigur in leg5turä cu ma-
nifestatiunile hidrotermale ¿atonte unor vechi erupCiuni de roce porfiritice dealungul frac-
turii de pe marginea Cristalinului Culmei NäruEu.Cozia, culme care se ridicä dintr'odati
de sub marginea incilecatà a Cristalinului Lotrului.
Minereurile de Aramil au fäcut obiectul unor exploräri, tot pe timpul ocupirei
Olteniei de cifre Austriaci, la Baia de Aramg, ale cäror rezultate nu se cunosc lusa.

3. Podiqul Mehedinfilor. Sisturile cristaline de la Portile de Fier, de un facies

petrografic deosebiE de acela din M.tii MehedintiNálcan-Parángul, asemänäior irisa intru
citva celui getic (al Lotrului), cu care a fost (Murgoci) si este l'acá si azi confundat, apar
ca o fásie ingustä in Podisul inalt al Mehedintilor, dela Dunäre, intre gura VodiCei, la
Várciorova si Gura Väii aproape de T.-Severin, spre räsärit, pánä la Glogova.Negoesti pe
Motru, unde se ascunde sub Pliocenul Dealului Sporestilor.
Prin alcituirea lor din mase mici granitice si gneiss-granitice cu feldspat roz, din
gneissuri cuarkitice de injecCie, dure, din micasisturi sericitoase si din sisturi cloritoase-
sericitoase, ele se apropie foarte mult ca facies petrografic de acela al Cristalinului din
Cozia si din Leaota, cu care noi le consideräm cä se gäsesc in directä continuitate, spre
räsärit, intre Motru si Olt ele fiind apucate mai intái sub marginea pánzei Cristalinului
Válcanului.Paringului, apoi sí sub aceea a pinza Cristalinului Lotrului, de sub care nu
reapar decát de la Olt spre risärit, de unde se terming si Onza geticä. Asemänärile aces.
tea ne sunt confirmate si prin raporturile Cristalinului Portilor de Fier.Cozia.Leaota cu
Mezozoicul.
La Várciorova, acest Cristalin incaleci peste ur Mezozoic format numai din jurasicul
superior, reprezentat prin calcare tithonice, si din Cretacic inferior de tipul cu totul ex.
tern al »Stratelor de Sinaia", pe care dándu-le peste cap si deci inversándu-le pozifia, le
acopere complet in Valea Dunärii la Várciorova si la PorCile de Fier, de sub care ele nu
mai apar decát pe o zonä axialä Ingustä, unde Cristalinul acoperitor a fost ros de eroziune
(Inire Virciorova si Baia de Arami), inversarea raporturilor fiind insä o märturie evidenti
de idenfitate Cu acele apucate sub Cristalin in valea Dunirii.
De altfel si in valea Prahovei, imediat ce Cristalinul Leaotei se terraja in Bucegi,
Stratele de Sinaia reapar din nou cu aceleasi caractere ca si la Portile de Fier, pe
Dunäre.
Peste Cristalinul PAnzei PorCilor de Fier, s'au pästrat si unele petece de calcare ti.
thonice roscate (Gura Väii, Dâlbocifa), acoperite spre SE, ca si cristalinul podisului, de
formatiunile terciare ale colinelor Olteniei.
Privitä in totalitatea sa, regiunea muntoasi a Olteniei, dupä sävársirea incälecirilor
mezocretacice, n'a mai fost acoperiti decát pe margini de apele märilor geologice, asa cä

195

www.dacoromanica.ro
aceastä regiune a Carpatilor românesti consti tuie cel mai vechi uscat continental
cunoscut.
La finele orogenezei mezocretacice nu erau insä asa de Inainta¡i ca azi, si, judecá.'nel
dupä altitudinile la care se aflä suprafetele de eroziune läsate de märile tertiare pe mar.
ginea lui: Platforma ,Raul Ses', miocenicä, intre 900 si 1200 m. si Platforma Gomo.
vitaa, Gori, postpliocenicä, l'aire 400 si 600 m., se poate deduce ca, din timpul Tertiarului
incoace, regiunea muntoasä s'a iniltat treptat cu peste 2000 m. dintre care cu peste 1000
m. numai la finele Tertiarului si inceputul Cuaternarului, calad crestele ei cele mai inalte
au suferit si o intensi glaciatiune, de la care ne.au rimas numeroasele zinoage", ,,gäure
si cildäria, cu fundul scobit lat si cu lacuri (iezere) mari, ca cele din dosul Mândrei, din
Gäuri, din Gälcescu, din Rätezatul, etc.
Terasele räurilor actuale ne aratä a si azi se ridicä treptat Carpatii nostri.

B. REGIUNEA COLINELOR.

Depozitele care alcätuiesc colinele Olteniei ca si ,,Muscelele" Argesului si Muscelu.

lui, spre risärit, panä la Dâmbovita, se gäsesc asezate peste fundamentul unei depresiuni
Depresiunea Geficifi, a carel scufundare incepe oclatä cu nasterea fracturii de la mar.
ginea meridionalä a Cristalinului Carpatilor Meridionali, nastere care coincide cu ice.
putu.1 Cretacicului superior.
Atát scufundarea, cát si colmatarea consecutivä, cu sedimente, a apelor marine, venite
In depresiune de la räsärit spre apus si de la N. la S., s'a continuat pfini la finele Ter.
tiarului.

1. CrefacicuI superior este reprezentat prin Senoniah si prin Danian, ambele

bine Ostrate numai in Bas. Brezoiului, la gura Lotrului, spre nord de Culmea Coziei, si
in regiunea de izvoare a Väii 015nestilor la sudul Coziei.
a. Senonianul este discordanf transgresiv peste fundamentul de Cristalin al
Bas. Brezoiului, intinzfindu.se spre nord pina' in Cárapia 55räcinestilor ; iar spre sud de
Cozia el este transgresiv si peste calcarele jurasice, indoite in genuncbe, ale Culmei Ván.
turaritei, Intinzándu.se spre nord, sub Vf. Cándoaia, si peste Cristalin.
In ambele regiuni depozitele senoniene incep prin conglomerate si prin gresii grosi.
ere, care, in sus, alterneaz5 cu marne vinetii sau alburii, ambele destul de fosilifere (No-
ceramus CriPsi, Baculites, Micraster, etc.) In Bas. Brezoiului mai ales, apar si unele blocuri
mari si mici de un calcar recifal, cu HiPPurites, tot senoniene, care de sigur formau recifi
pe spinarea Inci neridicati din ape, pe atunci, a Cristalinului Culmei Coziei, amestecul
de Inocerami nordici cu Hippuritii de facies mediteranian, arätändu.ne a pe ad, prin va.

196

www.dacoromanica.ro
lea Oltului, se legau apele marine alpine, din interiorul Carpatilor, cu cele marine nordice
venite pe la exteriorul lar.
Spre apus de Valea Oltului, aparifia Senonianului fosilifer nu se mai cunoaste. Eu
11 banuesc Insä repreztntat dealungul marginii rneridionale a Carpatilor pizza la Dunäre,
dupi prezenta unor blocuri de gresii gisite pe unja de fractura a Cristalinului, la Tismana
si dupa felul de a fi asezatä Gresia de Gura Väiim, peste jurasicul superior, o gresie dur5
exploatatä destul de intens, la Gura Vaii langg T..Severin, ca piaträ de bordurä la tro.
tuare, pe care o consider tot senonianä.
b. Danianul este reprezentat irisa printr'o formatiune continenta15, alcgtuitä din
conglomerate de roce si sisturi cristaline si de calcare recifale senoniene ,,Conglomera.
tele de Brezoi", care acopär pe grosimi enorme Senonianul si la nord si la sud de Cozia.
Felul acesta de a fi reprezentat Danianul, ne arati ca, la finele Cretacicului superior,
Oltenia, ca de altfel 0 restul Romaniti, forma un intins uscat continental.

2. Terfiarul. Marea care acopere In Tertiar Depresiunea Getici olieneascg, vine

cu inceputul Eocenului, tot dinspre räsfirit, dealungul marginii cristalinului, Insa nu pare
a fi inaintat in Eimpul Numuliticului mult mai spre apus de Bistrita V5lcei. Cu Miocenul
insg apele marine ajung panä la Dunäre, lar in Pliocen se inand mult si spre miazgzi,
pang peste marginea Prebalcanilor.
Numulificul este reprezentat prin Eocen 0 Oligocen, de facies gresos.marnos.
conglomeratic, ins5 numai In apropierea Olfului : Eocenul format mai mult din gresii si
din marne cu Nummulites, deaf din conglomerate cum se observa in malul drept al Oltului
intre Cheile Coziei si jiblea.Calimänesti, lar Oligocenul, gresos-marnos si conglomeratic,
cu slabe si neinsemnate urme de un chihlibar galbui (Baile Olanesti), acopere Eocenul la
sud de jiblea, pang spre Daesti.Muereasca,ambele formaEiuni, al cgror material petrografic
provine din cristalinul din apropiere, intinzandu.se vizibil, spre apus, numai pana dincolo
de Olgnesti, aproape de Bistrita Valcei.
Numuliticul Olteniei joaca un rol economic destul de important, din el ivindu.se
izvoarele minerale de la Caciulata si Calimanesti (sulfuroase si clorurate), precum si cele
de la Olänesti (sulfuroase si borice), care atz prilejuit si organizarea admirabilelor statiuni
balneare care le ualizeazg.
Aquitanianul reprezintä un facies salin bituminos de concentratie lagunari
al Oligocenului superior, stabilirea acestor conditiuni, prielnice concentrarii, datorindu.se
unei noi Inältäri a regiunii. Din aceste motive rocele ce-1 constituiesc sunt formate din
marne rosietice ghipsoase si din marne cenusii nisipoase cu intercalatiuni de ghipsuri si
de bancuri de tufuri dacitice, cum apar pe stanga Oltului la Dgesti si ceva mai jos la
Sti clarie.
Spre apus de Olt, Aquitanianul nu.i vizibil direct, el se remarcä insg prin brecii si

197

www.dacoromanica.ro
izvoare &irate care apar din baza conglomeratelor burdigaliene. ca cele de la Pietrari, pe
Oasäu, de la Slätioara, pe Cerna, in VOlcea si cele de la Sicel In Gorj, la Säcel izvoa.
rele sirafe.iodurate mijlocind í instalarea uncí statiuni balneare destul de cercefaiä.
Cärbunii exploatati pe vremuri din baza Miocenului de la Babna au fose probabil
aquitaniani, ca si cei de la Petrosani, In ambele regiuni reprezentând insi depozite de
mlastini indulcite.
Este posibil ca í unele izvoare skate care apar si mai spre apus, pe linfa Baia de
Aramä-Bala in Mehedinti, ca i ceva mai la sud, la Ilovät (Bunarul Särat) si la Lazu,
tot in Meheciin(i, ca §i säriturile de la Popoveni, din lunca jiului, lngä Craiova, sä vini
tot din Aquitanian. Nu-i exclus ca i numele orasului Slatina si se datoreascä of uncí
vechi manifestatiuni saline aquitaniene (azi dispirutä), care sä fi apärut pe unja de flexu.
rare dintre regiunea colinelor i Cimpia Olteniei situatä pe directia CraiovaSlatina-
Pitesti.
C. Miocenull. Miscirile de ridicare a regiunii muntoase de la Linde Oligocenului,
care au provocat nasterea faciesului de concentrare al Aquitanianului, sunt urmate de o
noui si mai puternici scufundare regiunii situati spre sud de unja de fracturi meri.
dionali a Cristalinului, scufundare care are doui* mari consecinte: una care provoac5
invadarea de la risirit spre apus a intregei regiuni scufundate a Olteniei cu ape marine
mediteraniene, si a doua cä, prin iniltarea regiunii muntoase, se redesteapti si se inten.
sißc activitatea eroziunii In aceastä regiune.
Din aceste motive, primele sedimente miocenice care se astern peste faciesul salin
al Aquitanianului, sunt puternice conglomerate in Burdigalian" (Conglomeratele din
Culmea Slitioarei-VOlcea, cele de la SOcel-Gorj), dupä care, cu inceputul Helvetianului",
se stabileste din nou un facies lagunar de concentratie salinä, intensificandu-se í erup-
tiunile vulcanice de dacite, care au dat numeroase (3-4) intercalatiuni de tufuri albe de
cenuse dacitici, in gresiile vinetii i In marnele cenusii si rosietice, cu ghipsuri 1 cu sane
ale Helvetianului. Dealul ROpa Corbului (Evantai)Dealul Bisericii, da la sud de Ocnele
Mari, reprezinii un formidabil con vulcanic" dacitic, submarin, de pe atunci, de mOrimea
Vezuviului actual; iar putemicile masive de sane, exploatate la Ocnele Mari-Ocnita, se
pot urmiri, dupi manifestatiunile saline si bituminoase, cici faciesurile saline sunk in
general si bituminoase, de la R..Vilcea pe Olt, mai ales spre apus, peste Govora-Pietrarii
de Jos pe Otásäu si pe marginea meridionalä a Culmei Slitioarei, 'Alai in Valea Cemei,
la SlätioaraObrocevii. Statiunea balnearä Govora" cu renumitele sale izvoare sirate.
iodurate isi datoreste fairaa apelor de infiltratie care iau sarea i iodul din faciesul salin
bituminos al Helvetianului.
Helvetianul apare deschis i spre apus la Baia de Arami-Balta, pe scufundätura
sinclinali dinfre M-tii Mehedintilor sl Podisul Mehedintilor. Tin facies mediteranian Cu
300 ape marine normale nu se restabileste ¡Iasi decit cu Tortonianul", datoria unei noi

198

www.dacoromanica.ro
scufundäri a regiunii colinelor, care aduc aceste ape marine normale mai ales in parea
vecinä muntilor, panä la Dunare, pe unde Tortonianul apare constituit: din marne cenusii,
din gresii si din conglomerate vinetii, cu treceri spre un calcar organogen, format de tufe
de alge calcaroase (Lithothamnium). in general toate destul de fosilifere.
Tortonianul, desi apare si la Ocnele Mari, mult mai bine reprezentat este insi in
zona de sub munte, de la Novaci in est, panä la Tismana in vest 0 mai ales In Bas. Bahnei.
Pe toatä intinderea lor formatiunile tortoniene sunt acoperite, in continuitate de
sedimentare, de gresii oolitice si de pietrisuri conglomeratice cu intercalatiuni de mame
si de calcare cu Mactra ale Sarmatianului", cu o fauna reclusi ca genuri, numai la formele
care au putut trait In ape salmastre, ceea ce ne aratä ca, la finele Miocenului, regiunile
carpatice s'au iniltat din nou si destul de puternic, ceea ce a ficut ca resturile märii
tortoniene sá intrerupä din nou legitura cu apele Märii Mediteraneene normale, suferincl
apoi o indulcire treptatä incepand cu Sarmatianul, ceea ce a contribuit la disparitia tuturor
formelor de viata marinä mediteranianä care nu puEeau träi in apele salmastre.
Asa apare format Sarmatianul, In regiunea sinelinalä de la R.-Valcea 0 in regiunea
vecini muntilor, de la Muereasca, in räsirit, panä la Baia de Arami.Bahna, in apus, ca
si pe la sud de Podisul Mehedintilor, intre Glogova si Gura Väii pan la Dunäre.
0 mentiune specialä meritä Sarmatianul zonei de sub munte din regiunea Bircii-
SäcelMaghirestiGlodeni, si anume, pe intreagä aceasta regiune, el este si bituminos,
datoriti dezvoltärii unui facies marnossistosfoiosbituminos, pe alocuri (SacebBircii)
calcaros format aproape exclusiv numai de Viermi tubicoli (Serpula). De prezenta acestui
facies este legatä si aparitia urmelor de petrol si de gaze de la BirciiSäcelMaghiresti
Glodeni (glocl.bolbors de gaze), regiune cu totul neexplorati din acest punct de vedere.
Privii din punct de vedere economic, Miocenul Olteniei prezinti o impor.
¡anti deosebitä, nu numai prin existenta masivelor de sare, neexplorate Ina, Jegate de
faciesul salin al Aquitanianului (Slätioara, Valcea, si Säcel, Gorj) si a celor legate de
faciesul salin al Helvetianului, cunoscute si in mare parte si exploatafe Inca din timpu.
rile vechi (Salinele Ocnele Mari-Ocnita, etc.); dar si prin faptul ca aceste douä formtiuni
saline sunt in acelas timp si bituminoase, si cä un facies bituminos, cu dezvoltare mai
restransä, prezintä si Sarmatianul.
Astfel, urme destul de importante de petrol si de gaze prezintä Helvetianul la Govora
Bii (Hotel Stefänescu), dar real ales pe Valea Hintei, in lungul liniei de fractura care,
spre räsärit, se leagi peste Manistirea Slätioarele cu Ocnita si de aci, prelungindu.se cu
urme de gaz si de ape &irate, pani dincolo de Olt, la Bleici pe Samnic ; iar spre apus,
trecand peste Pausestii de Otäsiu, se ascunde sub Pliocen la Folesti pe Bistrita. Paralel
cu aceasta fracturä, la Gatejesti, spre nord de Govora, din Helvetian apar puternicile
manifestatiuni gazoase dela Fierbea-Gatejesti, pe malul drept al apei Govora, in axul
anticlinalului care vine de la Ocnele Mari peste Culmea Teisului.

199

www.dacoromanica.ro
 Exploririle nefructuoase facute la Govora de Soc. Govora-Petrol, asezate pe flancul
meridional al anticlinalului Gatejestilor, nu se pot considera ca concludente pentru
neexistenta petrolului.
Spre nord de Govora, manifesEafiuni importante de gaz-Metan cu urme de petrol
prezintä si Helvetianul Culmei (anticlinale) Slatioarei, incepand de la Cacova.Dobriceni,
dar in special pe Valea Cerna la Slitioara-Obrocesti, pe flancul meridional al conglos
meratelor burdigaliene. Mai spre apus aniclínalul Culmei Slatioarei se afundä sub Plio-
cenul valí Oltetului, dar manifestatiunile gazoase-saline apar si in Pliocen, sub forma de
,,salte", sau de ,,gloduri" : la Sarbesti, la Alimpesti, la Corsoru, la Zorlesti, etc. Intreaga
aceastä regiune este Insä complet lipsita de explorari.
d. Pliocenul. Cu inceputul Pliocenului apele mult indulcite ale Sarmatianului,
reduse la adancimi raid, se intind peste intreaga regiune colmará sí de campie a Olteniei,
de la marginea muntilor pana dincolo de Valea actualä a Dunarii. Din aceste motive
Pliocenul in Oltenia este reprezentat prin toate etajele sale (Meotian, Pontian, Dacian,
Levantin), care, cu mici variatiuni, au limitele lor nordice retrase treptat din ce in ce
mai spre sud.
Meofianul, erodat puternic in regiunea dislocata de la R..Valcei-Ocnele Mari,
apare ca o fa4le cteintrerupti dealungul depresiunii subcarpatice de sub poalele muntilor,
de la Titiriciul-Cacova-Pietrarii de Sus, spre apis, intre Sarbesti i Igoiul, pe Oltet,
unindu.se, dupa scufundarea anticlinalului Slatioarei, í cu fasia de Meotian de pe mar-
ginea mai meridionala a Pliocenului, care vine de la Buleta.Govora.Pausestii de Otäsau.
In regiunea \rail Jiului, marginea lui nordica atinge chiar marginea Cristalinului.
Alcituit din marne vinete compacte. cu Ostracode, alternand cu gresii moi gälbui
fosilifere in partea inferioari, §i din marne cenusii negricioase, uneori nisipoase, alternand
cu slabe intercalatiuni gresoase, uneori foioase bituminoase in parea superioarä, Meo.
tianul isi pastreaza cu mici variatiuni aceeasi alcatuire, pana la cotul Dunarii de la DO-
nasul in Mehedinti.
O mentiune speciala merla Meotianul anticlinalului Sacelului (Pitic, Säcel, Glodeni,
Voitesti, Tg.-Jiu i Godinesti) destul de boga t in sisturi foioase bituminoase si in raport
cu ele si in manifestatiuni de gaz.Metan (Glodeni.Balanesti etc.) i chiar urme de petrol
(Par.
Ponfianul. In timpul Pontianului lacul pliocenic al Olteniei, cel putin spre rasara
de Jiu, avea merginea sa nordica mult mai retrasa spre sud, cäci el nu apare vizibil decat
din Oltet si de la Rosia de Amaradia spre apus, ridicandu.se apoi, spre apus de Jiu, pana
aproape de marginea muntilor (D. Tg.-Jiului, D. Godinestilor) si pastrand aceleasi carac.
ere petrografice : marne vinete compacte, chiar nisipoase catre partea superioarä, in ge-
neral fosilifere, pana in malul Dunarii intre Turnu.Severin i Calafat.
Dacianul acopere complet Ponfianul, rezemandu-se chiar direct pe Meotian intre

200

www.dacoromanica.ro
OH si Oltet (Rosia de Amaradia) si, urmirind de aproape de la Olt spre apus marginea
Pontianului, el apare format in general dintrio alternanti (de 2 ori) de marne si argile
vinete si de nisipuri foarte bogate in resturi fosile.
In Dacianul Olteniei se gisesc intercalate importante strate de lignite care, daca
pini la Oltet sunt in general acoperite de pietrisurile levantine, la Rosia*) de Amaradia
lignitul de bazi apare cu o grosime de 21/2 m., fiind In parte exploatat. Aparitiile ligni.
tului se urmiresc apoi peste Poiana Seciuri si Birzeiul de Gilort, de unde Dacianul se
ridici mai spre nord, peste Valea Himei.Valea Cilnicului, la Albeni, si pini la Bengesti
si Bobul, in care lignitul apare intercalat argilelor superioare.
Dupi o intrerupere datoriti acoperirii lui cu pietrisurile levantine din Dealul Bran si de
Cuaiernarul Cimpului Cirbunestilor, Dacianul cu lignite reapare in Valea Dului, pe sano
intre Poiana si Moi.Rovinari, lar pe dreapta intre Pinoasa si Rosia de Jiu. Mai spre apus
el este din nou acoperit de Levantin in Dealul Bujorescu, de sub care numai lignitele se
ivesc In unele vil mai adinci, ca la Vartopul, In Gorj, si la Rosiuta.Plostina In Mehedinti.
In fine Dacianul se continui apoi. pe sub Levantin pini la Dedovita.Prunisor.Cotul Corbu
pe Dunire, avänd lignite la Simian (Val. Copcii) Ming Tumu-Severin.
Iviri de lignite daciene apar, pe sub Levantin, si mai la sud de limita nordici a
Dacianului, mai ales pe zonele de ondulatiuni anticlinale, ca: la Valea cu Api, la Plopsor,
la Brosteni, la Valea lui Cine, etc., dealungul Jiului.
Lignitele daciene, destul de importante si ca grosime si calitativ, au ficut pe vremuri
obiectul unor destul de rentabile exploafiri, când transporful cu carul era mai ieftin,
exploatiri azi pirisite, dei necesititile de combustibil au fose actuale In kotdeauna, nu
numai acum calad ele sunt mai stringente ca oricând. De fapt greutätile transportului le
fac putin rentabile si In timpuri normale. TotuO, ¿acá s'ar intrebuinta pe loc sau firi
si se transporte pe distante prea mari (pentru fabrici de ciment, ori penfru uzine termice)
§i. clacä s'ar exploafa in mod rational, lignitele ar constitui pentru Oltenia o bogitie mini-
erä care s'ar putea imediat valorifica.
Levanfinul. Cifre nele Pliocenului, dupi umplerea mlastinilor de piduri si a
turbiriilor daciene, limitele lacului levantin se giseau retrase pe o linie care ar uni Pru.
nisorul si Plostina, pe Motru, In Mehedinti, cu PlopsorulMusculestiVladimir In Gorj.
De aci spre räsärit linia se mai poate urmäri numai päni la Gridistea pe Oltet, cici numai
de la aceastä limità spre sud argilele vinefii §i nisipurile de bazi si in parte si pietrisurile
levantine superioare sunt si fosilifere, regiunea dela Bucovit lingi Craiova fiind o regiune
devenía clasici in privinta bogitiei in resturi fosile levantine.
Pietrisurile superioare levantine se intind insi peste Dacian mult spre nord, pini la
"') Numele de Rottia, ori de Ro§iuta se datorevte pfimintului ro§u-clirlimiziu, ce insotegte stratele de
ciirbuni-lignit. El s'a ngscut prin aprinderea spontanti a lignitelor din cauza oxidArii piritelor din argile, care
le-a ridicat temperatura in piirtile in contact cu aerul, !ATA la aprindere. Temperatura desvoltatil de arderea
lignitilor a transformat argilele grill coacere, interna fel de rocii dura de aspectul citritmizii arse.

14 Sgp tamAna Olteniel

201

www.dacoromanica.ro
PalotaD. BujorescuD. BranAlbeniRosia de AmaradiaBulefaR5ureni, pe aceastä
margine ele fiind insä reprezentate numai prin pietrisuri de coasiä, lipsite deci de fosile
de apä dulce, cuprinzänd insi unele resturi de mamifere de uscat ca cele de Mastodon
arvenensis, gisite la Bengesti si la Busuioci In Gorj.
Din punct de vedere economic, Levantinul nu prezintä niel o importantä, c5ci slabele
intercalatii lignitoase nu pot prezenta vre.o rentabilitate, jar petrolul oxidat care imbibi
in parte nisipurile levantine grosiere de la Bälteni (Pk-. Päcurii), vine, dupä pärerea
noasträ, mai din jos, din Meotianul sau din Helvetianul zonei GovoraBälteniValea
Cu Ap5.
3. Tectonics regiunii colinelor este ceva mai complicatä pe teritoriul Val.
cei decât In restul Olteniei. La finele Pliocenului regiunea muntoasä sufere o inältare In
bloc cu pesfe 1000 m. deasupra nivelului altimetric anterior, silind resturile lacului pilo..
cenic 85 se retragä la sud de unja CalafatGraiova.Slatina, linie de la care, spre sud, se
schiteazi tot atunci o nouä depresiune Depresiunea Câmpiei Olteniei.
Din cauza acestei puternice inältäri, infra din nou in joc fractura de la marginea Cris.
talinului. dupä care regiunea colinelor, scufundându.se pufernic, provoacä formarea ',de.
presiunilor subcarpatice" de la poalele muntilor, urmate, spre sud, panä aproape de Gra-
iova, de o serie de ondulatiuni anticlinale In depozitele tertiare, niscute In special prin
Ingrämidirile suferite in adäncime de cutele mai vechi si dispuse in releu" de la apus
la räsärit si de la nord la sud.
a. Anticlinalul SZicelului. Prima cutä anticlinalä vecinä depresiunii, apare In
prelungirea capätului oriental al Cristalinului Podisului Mebedintilor, intre Motru si 01.
tet, Incepänd in apus cu D. Sporestilor (Goclinestilor) si continuandu.se Cu D. Tg..Jiului-
D. HumeleD. Voitesti. D. Glodeni, avand maximum de elevatie la Skel, spre räsärit de
Pitic, pierzändu.se ErepEat In Cimpia Polovragilor, dincolo de Oltet. Acest anticlinal limi.
teazi spre sud depresiunea Tismana.Bumbesti.Grasna si este cunoscut In general sub nu.
mele de Anticlinalul S5celului", dei, prin depresiunea transversali a \Till Jiului, el este
curmat In dou5 jum5Eiti : una la rgsäriE de Jiu, ,,Anticlinalul Sicelului", si alta la apus,
,,Antic.linalul Godinestilor".
Ambele portiuni prezintä urme destul de importante de petrol si de gaze: In Sar.
matianul de la Maghiresti.Säcel.Bircii, si de ape skate de zäcämänt In Meotianul de la
Pitic; apoi de petrol si de ape s5rate In Meotianul de la Glodeni si Voitesti, de gaze si
de ape &irate la Bilänesti; iar prin putul säpat de Bälänescu in 1884, in Pontianul de
ling5 Tg..Jiu panä la adâncimea de 250 m., s'au Inalnit urme de petrol, de gaze si de
ape &irate ascendente si In marnele pontiene. Urme de gaze si de ape särate apar si spre
apus de Jiu, In Pontianul din D. Godinestilor, unde, din cauza gazelor, Intr'un put putin
adanc, sipat pentru ap5, acum cativa ani *i.au g5sit moartea doi locuitori.
Anticlinalul insä este cu desävArsire neexplorat, dei incercärile n'au lipsit.

202

www.dacoromanica.ro
 Anticlinalul Culmei Sliiiioarei. Ceva mai sine räsarif, dar pe o linie mai
sudica, anticlinalul Sacelului este inlocuif, dupä disparitia lui la Oltet, de o noui si mai
puternica zona anticlinalä, insemnata pe feren ca si el printr'o largá creastä de deal,,Cul.
mea Slatioarer , care limiteaza spre miazazi depresiunea subcarpatica Polovragi.Horezul
Valcei. Culmea Slatioarei se riclica de la Piefrari pe Ofasäu, in est, si pânä la Slatioara
pe Cerna in vest, Inältata de masíve diapíre pufernice de sare aquitanianä si prezinta
une inferesante de petrol si de gaze in Helvetianul flancului sudic, la Obrocesti.Slati.
oara pe Cema. Spre apus de Cerna zona anticlinala se ascunde sub Meotianul Vail Oltu.
luí, pe sub care se prelungeste cu 2 creste anficlinale: una indreptandu.se spre Zorlesti,
alfa spre Sifoia, (Ionescu.A.rgetoaia) ambele scufundandu.se sub Campul Mare al Cärbu.
nestilor. La Sarbesii, Alimpesti, Corsoru, Zorlesfi, apar numeroase gaze si manifestatiuni
saline pe prelungirea lor.
Infre Gilort si jiu, in prelungirea acestei zone se ridica bombätura anficlinali de Da.
cían acoperíf de Levantin a Dealului Bran si poate cä tot in prelungirea ei, spre apus de
Jiu, se aseazi si D. Bujorascu si manifestatiunile saline de la Ilovät (Mehedinti). Spre
räsärit de Pietrari, zona aceasfa anficlinala ar trece in o linie de fracturi cu manifestati.
unile saline din Val. Olanesfilor, langa R.-Valcea.
Zona anticlinalg Ocnele Mari este insä zona anticlinala cea mai puternica
din regiunea colmará a Olteniei, ea. fiind asezatä si mai spre räsarif si mai spre sud de
cea precedenta, frecand si spre rasärit de Olf pang la Bleici pe Samnic.
Si aceasfa zonä se desparte in 2 creste spre apus de Ocnele Mari: una nordica, fre.
cand peste Teíus, la Gatejesti, cu putemicile fierbitori" de gaz metan,.si a doua mai
sudica, trecand pesfe Slatioarele, se fractureazi la Govora.Bai (Val. Hintei), putandu.se
apoi urmari, prín manifestatiunile ei saline si de petrol (Govora.Bai), 'Dana' la Folesfi pe
Bistrita, uncle se ascunde sub Dacian. Noi avem convingerea ca aceastä linie de fractura
se prelungeste pe la Oraciu (Alunul) si pe la sud de Cärbunesti pana la Bälteni, cu in.
feresanfele une de petrol din Levantinul Par. Pacurii, putin exploraf cu cateva puturi
de mana, panä la 20 m. si cu o sonda de mica adancime, si tot pe ea apar si manifesta.
tiunile de gaz metan de la Valea cu Ara. La Balteni, o eruptie de ape cu gaze, izbucnitä
din gura unui vechi put, a scos cantitati desful de mari de nísip pefrolifer, in care am
observai si cateva resturi de Vívipare, ceea ce indica ci provenienta gazelor explodate
este din Dacian. Cred ca tot aceasfa linie se prelungeste si in Mehedínti in directia
manifestanunilor saline de la Lazu.Corcova.
Fractura de la Buleta, reprezínta pe feriforiul jud. Valcea o línie externa
celei de la Govora, pe care apar manifestatiuni saline si sulfuroase. In val. jiului spre
sud de línía Balteni, se mai gäsesc unele slabe ondulatiuni anticlinale, ca : linia Plopsor.
Vladimiresti.Gradistea; linia Valea lui Cane.Zatreni; unja Valea Riii.Meteul.Tatomiresti,
efc., pani la Cralova, unde, la Popovení, manifestatiunile saline denotä prezenta in

203

www.dacoromanica.ro
adancime a unei flexurí fracturate care separä regiunea colinelor de regiunea ampiei.
e. Zona anficlina15. Cii1imZineiti3O15ne§ii reprezina insa pe cea mai nordia
zonä anficlinalä a Tertiarului vechi al Olteniei, näscua sub influenta ingramadirilor direcfe
suferite de formatiunile numulfice prim inaltarea Cristalinului Coziei care spinfeca in
doui formatiunile crefacice.numulfice, separand asffel complet pe cele rimase in basinele
interne: Brezoi.Titesti, de cele ingrämädife la marginea ei externä. Pe axul zonei anti.
clinale Cgliminesti.Olgnesti apar ímporfanfele ízvoare mínerale sulfuroase, saline si borate
de la Ciciulata, Calimänesti si OlänesEi.

C. REGHINEA DE CAMPIE.
Cuaternarul. Dupg puternica inältare a regiunii munfoase si dupä incretirea celei
colmare la finele Pliocenuluí, resEurile vechiului lac levanfin se gasesc adunate pe o
regiune restransä la sud de linia de flexura care ar fuece de la Ostrovul Corbu, la Cra.
iova si Slatina. Acest lac esfe repede umplut de pietrisurile si nisipurile aduse din belsug
de numeroasele cursuri de ape care, intre.timp, formandu.se, au nivelaf si suprafata Le.
vantinului spre nord pan aproape de limita depresiunilor subcarpafice. Pe soseaua Craiova.
Caracal se observg insi Ina destul de bine. frei din vechile plafforme marginale, descen.
dent e spre sud, ale aceseui lac, reprezenand frei períoade de sfabilizare a linieí de farm
a lacului cuaternar, frepte care sunf cu foful alf ele deaf cele frei ferase ale Dunärii,
fluviu care s'a format mai farziu, cand a scurs prin capfare sí apele lacurilor interne, si
a mostenif si firul de apg al acesfui lac, lasand terase care se insiri pe malul säu sang,
mult mai spre sud de Caracal, tocmai in apropiere de Corabia.
Depozítele lgsate de lacul cuafernar sunf formate in general din marne vinetii, une.
ori carbunoase, cu lentile de nisipuri la bazä, si din nisipuri si piefrisuri la parfea supe.
rioarg, groase in total de cel mull 40 m.
Dupä colmatarea complefg a lacului, in perioada confinentali urmaa s'a format un
sol lutos rosu, acoperit de acel lui nisipos calcaros galbenlössul, adus sí clepus ad de
vanfurile dominanfe dinspre räsärit, in grosime de 5-6 m. (Maglavii).
Lssul a dai solul lanai pe care, crescand, granele din Campia Olieniei au devenif
sat de renumife. Numeroasele resfuri de Mamut (Elekhas irrimigenius) gäsife in Löss, ne
aratä cä varsta luí esta ulferioara glaciatiunii Cuaternarului vechiu.
In apropierea Dungrii Lössul acopere si o parfe din ferasele superioare ale ei, ca sí
dunele de nisipuri, provenite din aluviunile Dunarii, ingramädite ad de vanfurile doraí.
nante dínspre apus si NW.
In Cuaternar se sfabileste definifiv sí reteaua hidrograficä a Olteniei, ale cärei ape,
In afarä de Dunäre, se adunä spre 2 depresiuni mari fransversale : una in axul vali Jiuluí
si alta In axul vaii Olfului, catre care converg foate celelalfe rauri din regiunile carpatice,

204

www.dacoromanica.ro
creasta de separafie dintre cele douä depresiuni ridicându.se continuu i azi, de oarece
Jiul îi deviazä neconfenit cursul spre apus, lar Oltul spre risärit.

D. PRIVIRE GENERALA ASUPRA

SOLULUI SI SUBSOLULUI OLTEN1EI.

Solul. Din cele 5 judefe ale Olteniei, Doljul si Romanaful sunt judefe de câmpie,
cu un sol bogat näscut pe socoteala Lössului, acel minunat lut argilos.nisipos.calcaros,
care acopere si resful Câmpiei Romäne si care, sub influenfa unui climat favorabil, a
mijlocit na§ferea solului de ample, atät de prielnic cultivärii gränelor, care fac si bogäfia
principalä a acestor judefe.
Judefele Mehedinfi, Gorj si Välcea sunt judete de deal si munte, cu soluri de pidure,
pe care se cultivä cu succes numai porumbul, via si pomii fructiferi, culfuri care insä nu
satisfac totdeauna necesitäfile locale, locuitorii acestor trei judefe, mai särace ca cele de
campie, suplinindu.si lipsurile prin ocupafiuni legate de solul lor ca : cresterea vitelor
in special a oilor in pärfile de sub munte ; exploatarea lemnelor de foc i de construcfie ;
fabricarea vartzlui nestins, a scändurilor, a fristilelor (sifelor) de acoperit etc., pe care le
NA:ad fíe in orasele de capital, ori le duc si le vand cu amänuntul prin satele de câmpie,
juand in schimb porumb i grlu.
Subsolul. Cum am Vázuk, subsolul judefelor de munte cuprinde insä §i z5c5minie
de roce, de minereuri si de substanfe minerale utile economiei nafionale, ca : sare, cär.
buni, petrol si gaze nafurale, grafit e minereuri de aur, de fier si de cupru care, cum
am aritat, sunt In marea majoritate a cazurilor or neexplorate suficient, ori chiar neex.
plorafe de loc.
Astfel, In Välcea s'au explorat piritele aurifere din Valea lui Stan (Brezoi), urmele
de petrol din regiunea Govorei i sarea din regiunea Ocnifei, fárä ca prin aceste exploriri
sä se fi putut cunoaste indeajuns, afarä de sarea exploatatä de la Ocnifa, si valoarea eco.
nomicä reali a acestor
Jud. Välcea insä valorifici pe o scarä infinsä izvoarele minerale sulfuroase si saline la
Cälimänesti.Cäciulata, cele sulfuroase i borate la Oläneti, cele sirate.iodurate la Govora
mai putin utilizate, cele &irate de la Ocnele Mari, inflorifoarea dezvolfare a acestor
stafiuni balneare datorindu.se In prima linie apropierii lor de calea feratä principali Bu.
curesti.Piatra Olt.Rämnic.Sibiu.
De asemenea, datoritä situafiei sale longitudinale faii de lanful Carpafilor si de.
bitului &Au mare de apä, mai ales toamna si primävara, Lotrul, afluentul pe dreapfa, la
Brezoi, al Olfului, a mijlocit si mijloceste inci o intensi exploatare a pädurilor de brad
din Munfii Lotrului.

205

www.dacoromanica.ro
 Prin consfruirea liniei ferate inguste dealungul Bistritei se va mijloci si exploatarea
masivelor pOduroase din regiunea aceasfa.
In Gorj, din cauza depärtirii acestui judet de unía principalä de cale ferati Craiova.
Turnu Severin, explorärile miniere s'au fOcuf si se fac cu si mai mare greutate, asa cä, in
afarä de cele ficute in ultimul timp de Ing. Damaschin pentru grafitul din regiunea No.
vaciBaia de Fier, pentru antraciful de la Schela, pentru petrolul de la Bälteni, pentru
lignitele de la Rovinari.Rosia de Amaradia, ca sä nu amintesc deck de localiatile in care
s'au fOcuf pe vremuri unele exploräri mai serioase, cunostintele noasfre asupra valorii lor
economice nu sunt mai inaintafe deck cele obtinute prin acesfe exploriri, nesuficienfe,
de acum 45.50 de ani.
Anticlinalul SOcelului, consideraf in f ofalitatea lui, cu foate urrcele interesante de
pefrol si de gaze ce cuprinde, este inci complef neexplorat. Tot din cauza depärfOrii lor
de calea feratO secundará Filiasi.Tg..Jiu, nici Biile SOcel, cu toatO valoarea curativi a ape.
lor lor sirate.iodurate si Cu toate sacrificiile facute de unii proprietari in vederea imbu-
nifitirii confortului, nici ele nu vor pufea ajunge la dezvoltarea meritatä.
Tof astfel masivele pOduroase din Muntii Gorjului, cu exceptia regiunii nordice din.
spre Salanele si Valea Lotrului, sunt inc5 nepuse in valoare. Din punctul de vedere al
valorifickii subsolului si pädurilor sale, Gorjul va puf ea face un pas hotärator numai
dupi ce se va termina unía ferati normalä Tg..jiu.Bumbesti.Petrosani.
SI speräm cä realizarea acesfei linii, care va fi una din cele mai frumoase din Europa,
de SE, nu va intárzia insi prea mulf.
Jud. Mehedinti, desi mai skac in iviri de minereuri (cele de cupru la Baia de Ar2na5)
prin faptul ci este favorizaf si de o largi comunicatie pe Dunäre si de calea feratä prin-
cipali Craiova.T. Severin.Timisoara, a putuf si poate explora si mai ales poate pune in
valoare mulf mai lesnicios produsele solului si subsolului säu.
Aluneciirile de teren din regiunea de dealuri consfifuiesc o problemä care a ajuns CU
fotul ingrijorátoare. Marea majoritate a dealurilor a fost despäduritä de locuiforii satelor,
fOri nici un control, si in parte fransformate in ferenuri de culfurO, din care cauzi re.
giuni intregi, prin alunecOrile in masi a ferenurilor despädurite, au ajuns improprii si cul.
furii si fánatului. Replanfarea cel putin a pärtilor superioare ale dealurilor si a portiu.
nilor alunecafe, spre a stOvili riul, se impune ca o problemi de administratie judeteani
de primul ordin. Penfru aceasta ar frebui impus cát mai neintOrziat satelor celor mai
atinse sO.si alcituiasci pepiniere, cel putin de salcOmi, si de sigur si de alte esente, si
replantarea in comun a regiunilor devastate prin alunecare.
In legitura cm opera de refacere a acesfor ferenuri de cultrui, poafe ci ar fi fimpul
sä se studieze si problema stabilizärii cursurilor de ap5 care, din cauza silbäticiei lor in
fimpul viiturilor mari de primävari, distrug anual intinderi reari din ferenurile cultivat e

206

www.dacoromanica.ro
in lunci, luncile constituind pentru regiunile de dealuri cele mai productive terenuri
de culturä.
Caile de comunicatie. Din cele antate mai sus, reese cä nu numai executarea explo
rärilor miniere ale subsolului, dar si valorificarea produselor solului sunt stráns legate de
usurinta comunicatiilor de cale feratä si pe api, singurele care usureazä schimbul acestor
produse.
Din punctul de vedere al comunicatiilor, judetele de câmp sunt mult mai favorizate
decat cele de munte, ant Doljul cât si Romanatul, in afan de calea navigatiei pe Dunäre,
fiind sträbitute si de linia principará de cale feratä Bucuresti-Timisoara, având in plus si
cate o linie secundará para la Dunäre pe ,distantele Piara Olt.Caracal-Corabia si Cra-
iova-Calafat.
Astfel, bogatele produse agricole ale acestor judete se poi si lesnicios si mai repede
scurge fie spre Dunäre, fie spre judetele mai särace de mune
Dintre judetele de mune, Jud. Mehedinti, avand Dunärea ca limin de SW si fiind
niat si de calea feratä principalä In regiunea mijlocie, eate cel mai favorizat judet de
mune. Si Jud. Válcea este Intru catsra favorizat, având Oltul pentru transportul lemnelor
cu plutele si calea feran principalä Bucuresti.R..racea-Sibiu, ambele sifuate pe marginea
lui de räsärit, favoare ce se oglindeste admirabil de bine in desvoltarea infloritoare luatä
in ultimii 40 de ani de orasele R.-VAlcea, Gälimänesti, Govora, Drägäsani, etc.
In privinta comunicatiilor insä, Jud. Gorj este cel mai putin favorizat, el fiind de-
servit numai de unja cu totul secundara Filiasi.Tg.Jiu.Bumbesti, prelungitä in ultimul
timp Ora la Meri, lángä Lainici. Pe aceastä cale cu trafic redus si asezati, nu pe Valea
Jiului, mai bogan, ci pe aceea mai säraci a Gilortului. schimbul de produse cu restul
Olteniei este mult ingreunat, precum sunt mai mari si greutätile de adus masinile si unel-
tele necesare uncí explorad miniere §iiin¡ifice.
De altfel, in aceeasi situatie neprielnic5 se gäsesc sí pärtile limitrofe Gorjului din
judetele de munte vecine. Acest mare neajuns se va remedia intr'o oarecare mäsurä atunci
cánd se va termina legätura de cale feratä infre Tg.-Jiu si Petrosani, prin neintrecuta In
frumusete Valea Jiului si cánd, din cauza importantei mari ce va chata traficul cu cär-
bunii de Petrosani, aceastä linie, din secundará, va deveni desigur o linie principalä. To-
tusi, pentru o remediere mai largä a lipsei de comunicatii mai lesnicioase de care sufär
astäzi toate judetele de munte, ar mai trebui, pe lángä unele modificäri la cele existente,
fäcute si alee linii noi.
intre modifinrile de adus ar fi transformarea liniei inguste T.-Severin Tismana in
linie normalä si legarea ei de Tg,Jiu, apoi prelungirea acestei linii de la Copäcioasa, peste
SicelPolovragiHorezul Válcei pâni la Bistrita unde s, ar lega cu linfa ingustä de pe
valea Bistritei, care va trebui si ea normalizan.
Aceastä linie de legätur5 pe sub munte ar uni sirans intre ele judetele de retinte,

207

www.dacoromanica.ro
mijlocind nu numai schimbul l'Are ele, dar si legarea lor direct cu Dunirea la T..Severin.
Pädurile si renumitul.vin de Gorjiu ar avea si ele o altä valorificare.
De asemenea unía Filia0Tg.. Jiu va deveni o linie principalä, insä ea va trebui
¡recua' pe valea jiului, portiunea de pe valea Gilortului riminind ca linie secundari.
Odatä cu realizarea acesfor linii lesnicioase de comunicatie, s'ar inlesni mult si tu.
rismul, dindu.se astfel posibilitate tinerefului scoläresc, in special, si cunoascä de aproape
unele localititi cu trecut istoric de mare valoare pentru Neamul Rominesc Intreg, cum
sunt MInästirile Tismana, Crasna si Polovragi in Gorj si Minästirile Horezu, Bistrita si
Arnota in Vilcea, cercetate azi numai de cei ce dispun de mijloace proprii de comunicatie.
Poate ci nu va trece prea mult timp si nelnirecutele frumuseti turistice ale munti.
lor Olteniei vor putea fi admirate de citi mai multi tineri, care Incilzindu.si sufletul la
trecutul atit de boga t In fapte istorice al celei mai curate regiuni românesti ca singe,
limbi si port, care este Oltenia, vor sa si pretuiascä si mai bine cinstea si demnitatea de
a fi Români.
Prof. Dr. ION POPESCU.VOITESTI

UN CANTEC COLAR DIN OLTENIA DE ACUM 110 ANI

Ah! Sabia lui Traian In bordee intunecate,

lineo metná de Roman, Afumoase f i p/oiaase.
Mai defteaptii-te odatel Ah! de f i-ar aduce aminte
De cuprinde lumea toatti; Cti tu le-ai fost lor pärinte,
Nu ziicea in ticaofie Cred cii ar alerga Cu tofii
Ruginitti f i pustie. Fiji tdi fi sträneporii,
Mai defteaptii-te Aurelian, Tofi cu stibille goale
De-fi vezi nepotii in ce hal, Si sti strige in gura mare:
In ce hal se tiranesc Aici sceptrul sei 'nverzeascii,
$i unde locuesc, Romemii sti stiipélneasctil

In 1833, cand se pregatia crearea oraplui T.-Severin, generalul Kiseleff a facut o vizitd la Cemeti. Elevii
§coalei de acolo 1-au intampinat Cu acest antec ale carui cuvinte 1ndrgsnete am crezut ca meritA sd fie cu-
noscute, ele Infliti§and spiritul nationalist al InvatAmantului romanesc din Oltenia aflat atunci de abia la Incepu-
turile luí.

208

www.dacoromanica.ro
L.--7=
I to- i r

'1-f-"----- ---'-- - - _ ._ -
.,, ,,
rf ,.....,..4......,:zi,
7. - ------,--- ,

1 ,_ -NPr.'_`. WI ...____ .

MI'

N cuprinsul Tarli Romane§ti, pamAntul Olteniei este unul dintre cele

mai bine inzestrate cu ape minerale.
Prin multimea izvoarelor §i prin marea varietate, atdt din
punct de vedere calitativ, cAt 0 din punct de vedere cantitativ a
elementelor lor mineralizante, aceste ape minerale pot fi folosite,
fie ca ape de bdut, fie sub forma de bdi, In numeroase boli, uneori
cu rezultate In adevdr miraculoase.
La efectul lor vindecdtor contribue, §i nu inteo mdsurd mai
redusd, i faptul cd astfel de ape minerale se gdsesc In statiuni cu climate variate, uneori
calde §i uscate, alteori Impadurite §i rdcoroase §i aproape pretutindeni lipsite de curenti de aer
deci potrivite tratamentului medical.
Datorità acestor cloud Insu§iri, din apele minerale ale Olteniei sunt cunoscute de multa
vreme i folosite astdzi Inteo mdsurd din ce In ce mai mare, lar statiunile In care ele se arid
pot fi comparate, din punctul de vedere al captdrii apelor, al instalatiunilor terapeutice medi-
cinale 0 al confortului cerut de astfel de statiuni, cu oricare din statiunile din strainatate cu
ape similare.
Este vorba de statiunile CalimAne§ti, Cdciulata, Oldne§ti §i Govora.
La desvoltarea acestor statiuni, balneare i climaterice in acela§ timp, au contribuit pe de
o parte corpul nostru medical care le-a acordat, mai ales In ultima vreme, un interes cu totul
deosebit, iar pe de altd parte Statul, care s'a preocupat incontinuu, prin legi bine chibzuite, de
captarea 0 de protejarea izvoarelor §i stafiunilor balneare §1, In mod special, initiativa particu-
lard care a Inteles cd, pentru punerea In valoare a acestor bogdtii atat de pretioase, este nevoie
de marl investitiuni §i chiar sacrificii la Inceput, pentru a putea sd le faca remuneratorii mai
tarziu.
In provincia noastrd din dreapta Oltului, apele minerale sunt rdspAndite, In deosebi, In
Judetele Valcea i Gorj. Ele nu lipsesc insd nici din Judetul Mehedinti §i nici chiar din §esul
Duaril.

209

www.dacoromanica.ro
 In afara de apele minerale din marile statiuni, care sunt folosite Inteo larga masura, restul
sunt folosite Mt/A) masura redusd numai de localnici. Acestea nu sunt nici captate i nici ana-
lizate de speciali§ti, decat In mod sporadic §i Intamplator.

Clasificarea apelor minerale ale Olieniei.

Toate apele minerale din Oltenia provin din ape superficiale, adicd sant ape vadoase. Nu
se cunosc pana astazi nicaeri ape de origina interna ape juvenile adica legate, prin origina,
de fenomene vulcanice de adancime sau suprafata.
Unele din apele minerale de care ne ocuparn provin din apele meteorice care se infiltreazd
In pamant, curg prin diferite feluri de roce §i disolvd din ele anume elemente chimice, e§ind apoi
la suprafata sub forma de izvoare mineralizate. Din grupa acestora citarn apele clorosodice, feru-
ginoase, etc.
Altele Intovara§esc, In pamant, hidrocarburele lichide sau gazoase §i sunt legate genetice§te
de acestea.
Astfel de ape, prizoniere In pamant, provin Inteo larga masura, atat ele cat 0 elementele
lor mineralizante, din apele bazinului In care s'au plamddit hidrocarburele, Insa, In buna parte,
§i din apa §i sarurile de constitutie ale organismelor animale i vegetale din care au rezultat
hidrocarburele.
Fiindca sunt ape vechi, Ingropate i prizoniere In pamant, ele au fost numite de Prof esorul
Mrazec, ape veterice. In grupa acestor ape minerale infra cele folosite In statiunea balneara
Govora.
In sfar§it, exista ape minerale cu origina mixta, cum sunt cele dela Caciulata, Calimane§ti,
Olane§ti, Sacelu etc., care provin din ape superficiale care se infiltreaza i circula prin roce, in
care Insa pot sa se Intalneasca i sa se amestece cu apele minerale de zacamant.
Din cele spuse mai sus, rezulta ca compozitia chimica a apelor minerale este legata
mod intim de formatiunea geologica din care ele se mineralizeaza, 0. de aceea, pentru apele mi.
nerale din Oltenia, vom adopta, drept criteriu de clasificare, varsta geologica a formatiunilor In
care ele 10 fac aparitiunea.
In mod subordonat, ne vom ocupa Insa cu clasificarea acelor ape 0 din punct de vedere
al continutului lor In saruri, pe care 11 vom avea In vedere cand ne vom ocupa cu folosirea lor
din punct de vedere medicinal curativ.

Date geologice asupra Olteniert.

Considerata din punct de vedere geologic, Oltenia reprezinta o depresiune, denumita de
Profesorul Mrazec; Depresiunea gPticei. Ea se Intinde atat la nord cat 0 la sud de Dunare, pre-
cum §i la rasarit de Olt, In judetele Arge§ §i Muscel.
Aceasta depresiune s'a format In timpul Cretacicului superior, prin scufundarea unui fun-

210

www.dacoromanica.ro
dament eristalin, care !si face astdzi aparitia, de jur Imprejurul ei, In masa impozantd a masivelor
cristaline ale Carpatilor Meridionali si ale Balcanului vestic. Este cu totul probabil cd acest fun-
dament se gasea, la Inceput, bine reprezentat si In partea de rdsdrit a Depresiunii getice. Ari
el a fost In burla parte ros, apoi scufundat si acoperit de depozite mai noui.
Depresiunea geticd a fost ocupatd Incontinuu de apd, dela formarea ei si pana In timpul
Cuaternarului. In acest timp, s'au format roce foarte variate, reprezentate, fie prin roci de sfa-
rdmdhiri, adica prin comglomerate, gresii, nisipuri, marne si argile, fie prin roci de origina chimicd,
ca gipsuri, sare, calcare, etc. fie prin roci de origina organied, cum sunt hidrocarburile de petrol
si depozitele de lignit.
La inceput, Depresiunea getied a fost ocupatd de ape marine, In care s'au depus roci de
sfdrdmituri. Mai tarziu ea a luat caracter de laguna, apele au devenit din ce In ce mai concen-
trate In sdruri, si din ele s'a precipitat sare si gipsuri, pentru ca, mai tdrziu, apele bazinului sd
devind salcii si apoi sd treacd la apd dulce. La Inceputul Cuaternarului, depresiunea era com-
plect umplutd de depozite si transformatd In uscat,
In repartizarea depozitelor Idsate In interiorul Depresiunii getice, in diferitele ei momente
geologice, se constata astdzi, dupd ce teritoriul Olteniei a fost modelat prin actiunea de distru-
gere a diferitilor agenti de suprafatd, cd cele mai vechi dintre ele apar In vecindtatea ramei ei
externe, adicd In apropiere de zona cristalina. Depozitele sunt cu ata mai noui cu cdt le urmdrim
spre centrul Depresiunii, adicd spre Dundre. O repartitie schematicd a acestor formatiuni se
&este In harta aldturatd acestei luerdri.
Depozitele cele mal vechi ale Depresiunii, dei la suprafatd apar numai In locurile indicate
pe harta, au o arie de rdspandire cu mult mai Intinsd, edci se gdsesc si sub depozitele mai
noui din zona centrald a Olteniel, parid la distante pe care nu le putem preciza astazi, din lipsd
de date Indeajuns de controlate.
In legdturd cu originea apelor minerale, ne preocupd patru grupe de formatiuni geologice
§i anume: depozitele paleogene, depozitele miocene, depozitele pliocene §i cele cuaternare. Cla-
sificarea apelor o vom face dupd formatiunile geologice In care ele 1§i fac aparitiunea.

A. Izvoare inbrierale in Paleogen.

Depozitele paleogene l§i fac astdzi aparitiunea la zi In coltul de nord al Judetului Vdlcea
Ele se reazimd spre nord si vest pe masa cristalino-mezozoicd a culmilor Cozia, Ndrutiu, Vdn-
turarita si Arnota, lar la sud se vdd, la suprafatd, pand la o linie care uneste Mandstirea Ar-
nota, pe la sud de Oldnesti, cu localitatea Ddesti pe Olt. De la aceastd linie, depozitele paleo-
gene se Inclina si se vara sub depozitele miocene de mai la sud.
Paleogenul este reprezentat numai prin roci de sfdrdmituri : conglomerate, gresii, marne si
argile, care se succed In altemantd pe Intreaga suprafaid delimitatd mai sus. Sunt bine stratifi-
cate, stratele avdnd directia generald NE. SV., cu o cddere constantd cdtre SE. In cuprinsul

211

www.dacoromanica.ro
acestei zone de Paleogen, se pot separa, dupd Murgoct §i Hristescu, trei fd§ii de conglomerate,
orientate In directia de mai sus :
Una nordicd, cea mai desvoltatd, se tntinde Intre Mandstirea Cozia §i Arnota ;
A doua, situatd mai la sud §i paraleld cu ea, porne§te din apa Otasaului §i leagd
localitatea Pietroasa cu statiunea Calimdne§ti, pe Olt ;
A treia ì cea mal sudicd trece pe la sud de localitatea Chela, prin satul Oldne§ti,
§i Muereasca de Sus.
Intre aceste fd§ii de conglomerate se intercaleazd pachete de strate formate exclusiv din
roce tot de sfardmituri, Cu grdunti mai mici : gresii, marne i argile.
Toate depozitele de mai sus aparfin etajului inferior al Paleogenului, adicd Eocenului.
Deasupra lor urmeazd Oligocenul, format §i el din acelea§i tipuri de roce, adicd conglome-
rate, gresii, marne §1 §isturi bituminoase.
In sectiunea alaturata (Fig. 1), dusd transversal pe directia stratelor Paleogenului, se pot
urmari, In amdnunt, zonele amintite mai sus.
Dupi Hristescu, interpretatA In parte de Preda.

N ZONA PALEOGENA ZONA MIOCENA S

Stogu Ognepti
Pi era Taiga B. 014nefti
Lacul Frumoasei Ocnele Mari
\ II ,

,
1

o
5
a
Fig.l. Sectiune geologicA transvesall prin depozitele paleogene
miocene din Jud. Valcea.
1. Mezozoic ; 2. Eocen ; 3. 011gocen ; 4. Aquitanian; 5. Buzdigolian; 6. Helvetian-
Tortonian; 7. Sarmatian; 8. Masiv de sare.

Rocele din formatiunea paleogend provin din sfardmaturile rocelor din zona cristalind §i
mezozoicd dela nord. In conglomerate, ele sunt reprezentate prin bolovani de gnais, §i mica§is-
turi, quartile, filite, calcare, etc.
Este de observat cd rocele cristaline confin, Intre alte minerale, ì numeroase cristale de piritd.
Gresiile §i marnele formatiunii paleogene sunt alcdtuite din acelea§i elemente ca §i con-
glomeratele, sfdramate in elemente fine, sau din minerale derivate din ele. Se constata dease-
menea cd, In aceste tipuri de roce, se intalnesc aproape pretutindeni concretiuni de piritd §i
marcasitd.
Atát cristalele de pirita din blocurile cristaline din conglomerate, cat §i concretiunile de
piritd §i marcasitd din gresii §i mame, joacd un rol important In mineralizarea apelor.

Ape minerale, compozifia 1 origina lor.

In cuprinsul zonei paleogene :I§i fac aparitiunea numeroase izvoare minerale, Intre cari
cele mai importante sunt cele dela aciulata, alimane§ti §1 Oldne§ti.

212

www.dacoromanica.ro
 Aproape toate isvoarele les In conglomerate i anume, la contactul dintre acestea §i unele
strate de marne, fie ca acestea din urma se Osen intercalate filtre conglomerate, fie cA se
gAsesc pe unja de contact dintre fa§iile de conglomerate i fa§iile de gresii §i de marne.

O. M.PFiTDA
LEGENDA
O LT EN IA *istun cristal ne
APE MINERALE §4 STATIUNI BALNEARE E2:2 neogen

SCARA EZZZ[Vencen
-0 6 /0 /6 20 Islam
I
Mimen

1 Pliacen

A Guaternar

CEA trvoare dorurate ad!

ori rate.bromate suhurcv
.se
Isvoare suffuroase

e dorosodce

ciorosod e
su furoasa

ftruroasc

. . . . .
e ferug noase
sulfuroase

v=1 13,11
..
iftgaiani
aritun

,1 AFt LA

Astf el de izvoare minerale se Intalnesc dealungul fiecareia din fA§ille de conglomerate des-
crise mai Inainte.
In fd§ia cea mal nordica, apare isvorul sulfuros de la Cozia, din dreapta Oltului §1 cele
dela Bivolari, din stanga luí.

213

www.dacoromanica.ro
 In fasia mijlocie apar isvoarele dela Calimanesti, Muereasca de Sus, Pietroasa si dela Baile
Olanesti, lar In fasia sudica izvoarele dela Chela i altele.
Numeroase analize executate In diferite laboratoare §i de diferiti chimiti, atát In tara cat
si In strainatate, arata, pentru toate apele care apar In Peleogen, o compozitie chimica similara.
In toate s'a constatat prezenta ionilor de Cl, Br, I, SO4, CO3 H, Na, K, NH4, Ca, Mg, Fe,
apoi elemente volatile reprezentate prin Hidrogen sulfurat, Bioxid de carbon si Metan.
Deci toate aceste ape se claseaza in ape sulfuroase, clorosodice, iodurate, bromurale i cu
elemente volatile.
Ele les la suprafata cu o temperatura cuprinsa Intre 9.13(C, adica apropiata de temperatura
medie anuala a regiunilor In care Ii fac aparitiunea, ceeace dovede§te ca apele circula In roce
la o mica adáncime de suprafata. Toate sunt radioactive.
Apele tuturor isvoarelor provin din ape superficiale care se infiltreaza In rocele paleogene
din care îi culeg elementele mineralizante aratate mai sus.
In ce priveste hidrogenul sulfurat, exista astazi parerea, exprimatá de Murgoci printre cei
dintAi (1) i unanim acceptata, ca el ar proveni din alterarea piritelor din blocurile de cristalin
din conglomerate sau din concretiunile de pirita i marcasita din gresii i marne.
Procesul chimic de mineralizare al apelor trebue socotit Insa destul de complicat.
Sub actiunea oxigenului din apele de infiltratie, sulfurile pirite si marcasite se oxi-
deaza i trec In sulfati, färä sA degaje hidrogen sulfurat. Pentru ca aceasta sa se produca, trebue
sa existe in roce si elemente reducatoare care, In cazul de fata, nu pot fi decat hidrocarburele.
De altfel, prezenta acestora In Paleogen este confirmatd de faptul cà, atunci cánd ies la
suprafata, apele minerale contin metan si bioxid de carbon. Acesta din urma trebue socotit ca
rezultand din procesul chimic de reducere al sulfatilor prin hidrocarbure.
Ca sa explice prezenta metanului In Paleogen, Murgoci era Inclinat sd admita ca el s'ar
ridica, prin crapaturile din conglomerate, din adancimi mari, unde eventual ar exista zacaminte
de petrol.
Dupa parerea noastra, existenta unor astfel de zacaminte de petrol In adancime este foarte
putin probabila, daca nu chiar exclusa.
Credem Insa ca formatiunea eocená, ca caracter de formatiune de flis, este, ea Insasi, o
roca mama de petrol, asa cum, cu drept cuvánt, Voiteai (2) socoteste Intreaga regiune a flip-
lui din Carpatii Orientali.
Din substanta organica a microorganismelor, animate i vegetale, care traiau In mare pale-
ogena, s'au plamadit hidrocarburi, desigur In mica cantitate, precum si ape de zacamánt bogate
in cloruri, ioduri, bromuri, ete., legate de acea substanta organica.
Metanul i poate i alte hidrocarbure sunt, dupa noi, primare In formatiunea eocena.
Admitand acest lucru, ne putem explica si prezenta compusilor clorului, bromului i In
special a iodului, in apele minerale de care ne ocuparn aici.
Dealtfel, Insasi prezenta, In gresii si marne, de numeroase concretiuni de pirita §i marca.

214

www.dacoromanica.ro
site, ne arata cd formarea lor s'a fdcut Inteun mediu reducator de sulfati, adicd In care existau
hidrocarbure.
In concluziune, toate apele din Paleogen au aceeai origine. Ele rezultd din ape superficiale
care se mineralizeazd din rocele pe care le strdbat, care trebuesc socotite, cel putin In unele
complese ale lor, ca roce mame de petrol.
Toate acele ape au o compozitie similard, diferentele dintre ele fiind accidentale §i privind
numai procentul elementelor mineralizante.
Datoritd tocmai acestor din urma diferente, ele pot sd fie folosite pentru diferite afectiuni,
In terapeutica medicaid.
In cele ce urmeazd ne vom ocupa ceva mai amdnuntit, Insd destul de sumar, cu descrie-
rea apelor folosite In statiunile cele mai importante.

Calinilinevii.

Localitatea balneard alimdne§ti se gdse§te la o altitudine de 280 metri, Intr'una din cele
mal pitore§ti pozitiuni din Valea Oltului.
In mijlocul acestuia se gdse§te un frumos ostrov, loc de recreatie pentru vizitatori, iar In
spatele statiunei se ridica, In abrupt, un masiv muntos Impadurit, ceeace face din statiunea Cd-
limane§ti §i o statiune climatericd de primul ordin.
Apele minerale din aceasta localitate erau cunoscute §i sunt mentionate de multa vreme
de diferiti speciali§ti : Dr. Meyer, In anul 1829, Dr. Eptscopescu, In 1837, Dr. hita §i. Caillot,
In 1850.
Primul lor proprietar ar fi fost diaconul Gheorghe, care stdpanea acele ape dela egumenul
Nectarie care le-a trecut apoi Mandstirii Cozia. Dupd secularizarea averilor mandstire§ti, ele au
revenit Statului.
Primul stabiliment de bdi §1 un hotel au fost construite de Stat !rare anii 1881 §i 1886.
Dupd 1910, de cand exploatarea acestei statiuni a fost concesionatd Societdtii Govora-Cd-
limane§ti, s'au fdcut Imbundtatiri cu totul remarcabile, atat In ceeace prive§te captarea apelor,
cat §i. In folosirea lor.
Statiunea este inzestratd astdzi cu un institut de fizioterapie, cu sectii speciale de hidrote-
rapie, electricitate, bdi de acid carbonic, sectii de inhalatii, de diatermie, raze ultra-violete, etc.
Hoteluri spatioase §i bine amenajate asigurd vizitatorilor confortul necesar.
Apele mineralizate izvordsc din conglomeratele eocene, totdeauna la contact cu strate
de marne.
Numdrul isvoarelor captate este de 32, avand In total un debit de 230.000 litri In 24 ore.
Apele tuturor izvoarelor au aceia§i compozitie, Insa cu variatiuni procentuale ale elemen-
telor mineralizante. Toate confin hidrogen sulfurat liber, metan §i bioxid de carbon.
In special izvorul Puturosu este foarte bogat In asemenea elemente volatile.

215

www.dacoromanica.ro
 Concentrafiunea In elementele mineralizante variazd Intre 0,5-5 grame la litru (concentra-
fiune mica) la ape cu un confinut cuprins Intre 5-7 grame la litru (ape. cu concentrafiune mij-
locie), pana la ape cu concentrafiune mare care confin pana la 29 gr. la litru (3).
Apele minerale dela Calimane0i sunt folosite sub forma de bdi i sunt indicate In reuma-
tisme cronice, anemie, scrofuri, leziuni sifilitice, boli de femei.
Apa izvorului 6 se folose§te ca apa de baut cu efecte bune In hiperclohidriile simple, gas-
trite hiperacide, constipafii (4).
hl general, acfiunea terapeutica a apelor de Calimane§ti egaleaza apele dela Aix les Bains,
Eaux-Bonnes, Aix la Chapelle §i Baden-Wien (4).

Cficiulaia.

Apele din aceastd stafiune merita o atenfiune speciala pentru efectul lor aproape miraculos
In afecfiunile renale.
Exista aci un singur izvor, captat la o departare de 4 metri de malul Oltului. El era cunos-
cut altddata sub numele de isvorul lui Golescu, lar astazi sub numele de Caciulata.
Din datele de liteiatura (1, 3, 4) §1 alte bropri publicate, afldm cd izvorul a fost desco-
perit In anul 1848 de 2 calugari, Partenie i Ghenadie. A fost captat mai tarziu de Alexandru
Golescu (1854) spre a-1 feri de inundarea Oltului. Astazi este proprietatea Statului i dat In con-
cesiune de exploatare Sodetafii Govora-Calimane§ti.
O captare mai bund s'a fdcut In anul 1887 de catre inginerii Brochet §1 Mercier. Captarea
definitiva a fost executata de Stat, prin inginerul Pu§cariu Intre anii 1902-1093.
Izvorul se gase§te captat sub nivelul Oltului, In gresii eocene, pe un pat de argild. Apa
este ascendenta, datorita In buna parte i gazelor pe care le confine.
Debitul, la Inceput, cand a fost captat, era de 182 litri pe ora, lar astazi este, In mijlociu
de 212 litri pe ora.
Analiza apei a fost facuta de numero§i chimiti Intre cari Bernad, Grindeanu, Saligny,
Carnot, Pfeiffer, Crasu, Damian §i Petrescu.
Dupa una din analizele executate de Crasu (3) acest izvor confine, la 15 0C, urmatoarele,
elemente la litrul de apa :
(Cl. 0,9697 gr. (Li nedosat
)1 0,0003 )NH4 0,0002 gr.
(SO4 0,0246 (Ca 0,1093
)CO2H 0,4094 )Kg. 0,0488
(Na 0,5711 (Fe urme
)K 0,0105 )Al urme
)SH2 0,0092 gr
(CO2 urme
)Si02 0,0098
TOTAL GENERAL 2.1629 gr. la litru.

216

www.dacoromanica.ro
 Hotelul Palace Govora

Hotelul Statului din CAlim6ne0i

www.dacoromanica.ro
 Dupd alte analize, rezidiul fix este de 1,36 grame la litrul de apa.
Temperatura 10,7°C. Radioactivitatea, dupà Hurmuzescu, de 0,17 M.
Este deci o apd clorurata, slab iodurata, sulfuroasa, alcalino-teroasa, slab litinata cu con-
centrafiune mica.
Apele de COciulata (izvorul miraculos de Caciulata) se administreazd numai sub forma de
apd de baut si este cea mai de valoare apd minerala In afecfiunile cailor renale din Intreaga
Romanie, concureaza cele mai 1nsemnate surse ale Apusului si are o putere vindecAtoare de
netagaduit" (4).
Ea este astAzi bine studiata clinic si farmaco-dinamic de numerosi doctori : D-na Bei lei-
pia, Beilteiceanu, Vasillu, Coca, Cociap etc.
Este o apa cu o mare putere diuretica, spala cdile urinare, scade acidul uric din sange si
influenfeazA In bine glicozuriile simple si diabetele.
Acest izvor mineral poate fi deci indicat mai ales In artritism, in guta, In diferite forme
delitiasa, In congestie hepatica, cholecistite cronice".
Avand o valoare curativA atat de importanta, izvorul de Caciulata se bucurA de o deose-
bita atenfie din partea Administrafiei actuale a Societafii Govora-Calimanesti. Un serviciu
special 11 cerceteazd In fiecare zi spre a se putea elimina imediat eventualele cauze externe
care ar putea sà-1 influenfeze.
Captarea NA de Olt este facutd In condifii perfecte, asa ca influenfa apelor acestui rau
nu se resimnte In preful de captare, nici In viiturile cele mai mari ale acestui rau. In schimb,
se constatd oarecari variafiuni in compozifia elementelor disolvate In apa izvorului dupa cum
se vede dintr'o serie de analize efectuate Oita acum (3).
Ambele stafiuni Cdclulata si Calimanesti au realizat progrese cu totul vizibile dug ce au
intrat In exploatarea Societafii Govora CalimAnesti, care a facut sacrificii importante pentru
ridicarea acestor stafiuni prin crearea confortului necesar vizitatorilor si a instalafiunilor necesare
tratamentelor medicale.
Din aceastd cauza numdrul vizitatorilor a crescut Incontinuu, cu excepfia accidentala a
ultimilor ani, din cauza evenimentelor grele prin care trecem.
In tabloul de mai jos se vede miscarea vizitatorilor, numarul bailor si sticlele de al:id de
Caciulata expediate pentru consum In diferite localitdfi din Ord:

Anul Vizitatori BM Sticle de apd

1927 3.464 8.520

1930 3.301 7.195 52.951
1935 3.626 10.321 71.797
1936 4.646 9.535 75.543
1937 4.789 9.521 81.705
1938 4.800 10.362 79.489
1939 4.139 9.227 75.477
1940 1.362 2.531 39,370
1941 249 1.306 28.544
1942 927 4.599 28.887
15 Saptdmana Oltenlei
217

www.dacoromanica.ro
 Statiunile Calimane§ti §i Caclulata, prin pozitia lor pitoreasca, prin natura §i valoarea
medicinala a apelor lor, prin confortul creiat atát ca instalatiuni de tratament, cat §i ca hoteluri
§i vile de locuit, pot fi socotite de o valoare cel putin egall cu a statiunilor cu ape similare
din once localitate din Apus.

011ine*ii.
Statiunea climaterica §i balneara Baile Olane§ti se afla situata la o distanta de 18 km. la
apus de RATalcea, Itntr'o regiune pitoreasca, cu paduri seculare Intinse §i la o altitudine medie
de 430 metri.
Existenta apelor din aceasta localitate este mentionata in hrisoave, Inca din anul 1860.
Ele au fost obiectul cercetarilor §i analizelor a numero§i chimi§ti Intre care mentionam pe
Pfeiffer, Petre Petrescu a Cram.
Se cunosc In localitate, pe un spatiu foarte restrans, nu mai putin de 40 izvoare de apa
minerala, dintre care 30 bine captate.
Dealtfel, aceasta statiune a luat o desvoltare mereu In cre§tere numal dui% anul 1919 cand,
dupa studiile geologice ale D-nului Knett, s'a facut §i captarea apelor.
Toate izvoarele dela Olane§ti au aceea§i origine §i apar In acelea§i conditiuni ca apele dela
Calimane§ti. Ele sunt sulfuroase, clorosodice §i iodurate. Confin deasemenea §i elemente volatile
Isvoarele prezinta deosebiri remarcabile dela izvor la izvor, In ceea ce prive§te continutul
§i proportia Intre saruri. De aceea sunt folosite cu multa eficacitate In numeroase §i variate
afectiuni.
In tabloul de mai jos se vede variatia continutului In reziduri a unora dintre ivoare :

Is vorul Rezldiu Iod

3 10.054 0,0011
5 6.405 0,0028
7 8.350 0,0029
10 1.128
11 0.612
12 0.579
14 2.641 0,0016
19 9.796 0,0022
24 0.517

Apele se folosesc fie sub forma de bai, fie ca ape de baut.

Sub forme de bal, In instalatiunl modeme, se folosesc apele dela izvoarele 2 §i. 20, In reu-
matismele cronice, sifilis, anemie, afectiuni ginecologice dermatoze cronice, limfatism, boli de
piele §i ca inhalatii pentru nas, gat §i caile respiratoril (3, 4).

218

www.dacoromanica.ro
 In cura internd, este folosit izvorul 24 cu efect de scadere a acidului uric din sánge, In
glicozuriile diabetice, In constipatii, cholecistite, etc. Apele izvorului 5 sunt indicate In glicozurii
simple §i diabet, iar ale izvorului 3 In hiperclorhidril, etc.
In afard de apele mentionate la cele trei localitati balneare, mai existd, In zona Paleoge-
nului, izvoare sulfuroase la Cozia, Muereasca, Pietroasa, etc., care au compozitiuni similare, Insd
pánd acum nu au fost captate 0 industrializate.

B. Ave minerale in Miocen.

Aceastd formatiune geologicd ocupd o intindere cu mult mai mare decát cea a Paleogenului,
acoperind o fd0e orientatd Est-Vest, !litre Olt 0 Tárgu-Jiu, lungd de circa 90 Km. 0 cu o ldtime
cuprinsd Intre 15-20 Km.
Din punct de vedere constitutiv, depozitele miocene prezinta o variatiune, pe verticald,
foarte mare, datoritd schimbdril frecuente In conditiunile de salinitate ale apelor.
Se recunosc, pe verticald, depozite cu facies lagunar, alternand cu depozite marine, far la
sfar0t depozite salcil 0 chiar de apd dulce, dupd cum se vede In tabloul de mai jos, unde sunt
clasate, In ordine cronologicd, Incepand de sus In jos, diferitele etaje ale Miocenului.

Etaje Felul apet Roce

Sarmatian . . . . . sdlcie §isturi argiloase, gresii, con-
glomerate.
Tortonian . . . . . marina gresii, calcare recifale, etc.
Helvetian . . . . . concentrate marne, gresii, gips, tufuri da-
cicice (sare ?)
Burdigalian . . . marina conglomerate, gresiii, etc.
Aquitanian . . . . sdrata masive de sare, argile mar-
ne, etc.
Se constatd deasemenea cd, In timpul depunerii formatiunii helvetiane §1 probabil 0 In al
celei aquitaniene, au existat conditiuni prielnice pentru formarea, dei In mica cantitate, de hi-
drocarbure lichide §i gazoase (petrol 0 gaze) de care sunt legate genetice0e ape de zdcdmánt
bogate In sdruri.
Formatiunea miocend este cutatd, formánd o serie de cute anticlinale 0 sinclinale, orientate
In directia Est-Vest, uneori cu axa anticlinalelor ruptd sau owed cu samburi de strdpungere
de sare (Ocnita).
Din cauza variatiunii mari a rocelor din care este alcdtuitd formatiunea miocend, §i ap ele
minerale, care apar In cuprinsul ei, sunt foarte variate.

219

www.dacoromanica.ro
 Acestea pot sa fie clasate precum urmeaza :

I. Ape clorosodice (5i-irate)

Astfel de ape provin din apele meteorice care se infiltfeazd In pamant, ating masive de
sare, fie ca aceste masive apar sau nu la suprafata, din care dizolva clorura de sodiu, pe care
o aduc cu ele la suprafata, sub forma de izvoare sarate.
Astfel de isvoare se 1ntalnesc !rite() fa§le de teren marginita la nord de o Unit care por-
ne§te dela sud de Ramnicul Valcea, trece pe la nord de Ocnele Mari, pe la Ocnita, satul Govora,
Pietrariile de Sus, MaldAre§ti, Slatioara §i alta sudica, care 1ncepe dela Buleta §i trece pe la
Ota§ani, Magura, Aninoasa.
In cuprinsnl acestei zone, formatiunea miocena, care contine in baza ei masive de sare,
formeazà ondulatiuni anticlinale puternice in axa carora masivele de sare ta§nesc din adancime,
atingand uneori suprafata.
Se cunosc In regiunea delimitatd mai sus numeroase izvoare clorosodice §i anume, in lo-
calitatile Ocnele Mari, Ocnita, Govora, Pietrariile, Barze§ti, Malddre§ti, Slatioara, Fole§tii de Jos,
Ota§ani, etc.
Uneori ele confin §i hidrogen sulfurat §i chiar iod, Irma caracteristica lor este data de o
mare concentratiune In clorura de sodiu.
Majoritatea acestor izvoare nu sunt folosite decat In unele cazuri de localnici. Singurele lo-
calitati, unde sunt folosite la bai, sunt Ocnele Mari §i Ocnita.

Ocnele Mari-Ocnifa.
In ambele localitati se cunosc numeroase isvoare sarate, legate de un masiv de sare cu
directia Est-Vest care se urmare§te pe o lungime de 7 km., constatata prin sondaje, Intre Teiu§
§i Sud de Ramnicul Valcea.
Apele dela Ocnele Mari provin din vechi saline parasite. Ele sunt folosite pentru bal Inca
din anul 1883. Se cunosc azi aici 4 izvoare. Alte cateva se gasesc la Ocnita.
Continutul In saruri, atat din punct de vedere calitativ, cat §i cantitativ este aproape ace-
la§i la toate izvoarele §i se ridica, dupa Crasu, la 254,791 grame la kilogramul de apa. Din
aceasta cantitate, 98 % reprezinta clorurd de sodiu, iar restul, cloruri sau sulfati de potasiu, de
calciu, de magneziu, etc. Se cunosc §i urme de bioxid de carbon.
Avem de a face cu ape clorosodice foarte concentrate.
Apele sunt folosite, fie sub forma de bai reci, fie sub forma de bal calde, in reumatisme,
nevralgii, limfatism, scrofuloza, anemie, boli de femei, etc.

2. Ape cu alca'fultre chirnicii complexa.

In aceasta categorie se claseazd tipuri de ape mineralizate cu sdruri foarte diferite.

220

www.dacoromanica.ro
 Astfel de ape pot sa fie ori ape de zacamant clorosodice, iodurate g bromurate, ori ape su-
perfeciale mineralizate prin circulatie In roce ori un amestec din ambele tipuri de ape.
In afara de sarurile existente dela origind In ele (ape de zacamant), toate apele care cir-
culd In pamant se Incarca §i. cu alte elemente mineralisante, gasite In calea lor In diferite roce,
precum §i Cu elemente rezultate din reactiuni chimice Intre sarurile purtate de ele In solutie §i
sarurile intalnite In rocele prin care circula.
Am aratat mai Inainte cl apele de zacamant au un continut mare In saruri, in special In
clorura de sodiu, Insa ceea ce le da caracterul specific este prezenta iodului in cantitati apreciabile.
Pentru Prof. Mrazec, prezenta iodului In astfel de ape constitue un puternic sprijin pentru
origina organica a hidrocarburelor.
Apele primare de zdcamant sunt lipsite de sulfati. Prezenta acestora In ele dovede§te ca
au fost amestecate cu ape superficiale.
Formatiunea miocena din Oltenia trebue socotita, prin unele din complexele ei stratigrafice
ca roca mama de petrol. In timpul depunerii acelor complexe stratigrafice, au fost realizate, In
mediul de depunere, conditiuni prielnice pentru formare de hidrocarbure, din substanta organica
a vietuitoarelor ce traiau In mediul In care s'au depus rocele care o alcatuesc.
Prin mi§cari tectonice, stratele au fost Incretite §i au luat na§tere, in formatiunea miocend,
cute anticlinale §i sinclinale, uneori fracturate In lungul lor. In astfel de accidente s'au putut in-
gramadi, prin migratiune dela locul lor de formare, hidrocarburile, fie lichide, fie gazoase, Impre-
una cu apele de zacamant legate geneticeVe de ele.
Atata vreme cat stratele In care ele s'au ingramadit nu au fost atinse de eroziune, hidro-
carburele §i apele lor de zacamant au ramas prizoniere §i pot fi gasite acolo. Acesta este cazul
pentru apele minerale dela Baile Govora,
Pe unele din accidentele tectonice mentionate mai sus, eroziunea produsa de agentii dis-
trugatori ai suprafetei a fost impinsa atat de departe, incat intereseaza §i zacamintele de hidro-
carbure §i apele legate de ele.
In astfel de cazuri, aceste ape mineralisate, insotite §i de hidrocarbure, se scurg spre su-
prafata sub forma de izvoare. Fenomene de felu/ acesta s'au petrecut in trecut §i se petrec In
continuu §i astazi In cuprinsul zonel miocene din Oltenia.
Apele isvoarelor ascendente, cu hidrocarbure In ele, pot Insa sa rezulte §i din ape super-
ficiale, care s'au Inc,arcat Cu acestea, prin circulatie In rocele miocene.
In unele cazuri, dealtfel destul de frecvente, apele acestea tncarcate cu hidrocarbure in
mi§carea lor ascensionald, Inmoaie stratele de argila pe care le intalnesc In calea lor, produ-
candu-se un namol negru pe care II scot la suprafata, unde formeaza ochiuri, bolboace sau
fierbatori. Localnicii be numesc Ferbe", filndca apa §i namolul les la suprafata bolborosind, din
cauza degajdrilor de hidrocarbure, In special de metan.
Astfel de fierbatori se grupeaza Intotdeauna In lungul axelor anticlinalelor sau dealungul
fracturilor, ori pe linil paralele cu ele.

221

www.dacoromanica.ro
 Murgoct (1) mentioneazd, In lucrarea sa asupra Olteniei, fierbdtori dealungul a trei linil
principale, care corespund tot la atatea linii tectonice.
Cernaclia-Novaci-Anini§-Carpini§-Crasna-Mu§ete§ti-Barle§tii pe Jiu.
Piticu-Pociovali§tea-Surupati-Lazdre§ti.
Sarbe§ti-Zorle§ti-Bajene§ti-Voite§ti-Preajba-Tg.-Jiu-Slobozia-Copaceni.
Fierbdtori de acest fel se cunosc nu numai pe liniile mai sus mentionate, ci §i In regiunea
de mai la rdsdrit, §i anume la Stoene§ti, la Dobriceni, la Cacova. Ad ndmolurile sunt aduse la
suprafata de ape sdrate §i iodurate.
Daca astfel de ape, fie cd sunt de zdcdmant, fie cd sunt ape superficiale Infiltrate In
pdmant, tntalnesc In calea lor strate de gips, dealtfel frecvente In Helvetianul Olteniei, ele
exercitd asupra acestora, prin hidrocarburele pe care le contin, un proces de reducere. Se
formeazd hidrogen sulfurat, pe care apele 11 disolvd, a§a cd ele les la suprafata sub forma de
isvoare sulfuroare.
Fenomenul acesta s'a petrecut pe o scard Intimsd In zona miocend a Olteniei. De aceea,
pe langd izvoare clorurate, iodurate, etc., se fntalnesc pretutindeni numeroase izvoare sulfuroase,
Cu un continut mai mult sau mai putin important de sdruri In solutie.
In alte cazuri, hidrogenul sulfurat se formeazd pe socoteala piritelor care se gasesc In
rocele de cristalin remaniate In conglomeratele, existente In diferite formatiuni sedimentare sau
din concretiuni de pirite.
Intre apele sulfuroase produse pe aceastd cale, Murgoci mentioneazd pe cele dela Maghi.
re§ti, Ciocadia, Polovraci, (Jud. Gorj) §i pe cele dela Bala §i Glogova, (Jud. Mehedinti). Este
foarte probabil cd, In toate aceste cazuri, piritele au trecut, prin oxiddri, In sulfati, iar formarea
hidrogenului sulfurat a luat na§tere prin actiunea reducdtoare a hidrocarburelor, asupra sulfatilor.
Cand les la suprafatd, apele sulfuroase au o culoare neagrd §i degajd un miros pronuntat
de hidrogen sulfurat. Uneori, din astfel de izvoare se separd un precipitat alb galbui de sulf.
In procesul de formare al acestuia, joacd un rol cu totul important unele bacterii.
Prin fenomenele geologice §i chimice schitate mai sus, s'au format, In Intreaga regiune a
Olteniei ocupatd de depozite miocene, numeroase izvoare minerale.
Elementele lor mineralizante prezinta importante variatiuni, atat din punctul de vedere al
sdrurilor p e care le confin, cat §1 al pro centului In care ele se afld In solutie, unele fatd de altele.
Unele dintre aceste izvoare sunt sulfuroase, altele clorosodice, iodurate §1 bromurate, altele
sulfuroase §i feruginoase, altele feruginoase, clorurate §1 iodurate, etc., dupd cum acele ape sunt
numai ape de zdamant sau numai ape superficiale mineralizate sau ape rezultate din amestecul
amandorura.
In afard de izvoarele mentionate pe cele trei linii indicate de Murgoci, care, In majoritatea
lor, sunt sulfuroase, mentiondm Inca pe cele clorosodice dela Pietrartile, apele sulfuroase dela
Slatioara, apele clorosodice iodurate dela MAIddre§ti, apele clorosodice dela Buleta, toate din
Judetul Valcea, §i pe cele dela Bala §i Glogova din Judetul Mehedinti, etc.

222

www.dacoromanica.ro
 Majoritatea izvoarelor mentionate nu sunt exploatate 0 nu s'a facut nici analiza lor chimicl
Nu ne vom ocupa mai amanuntit de ele.
In cele ce urmeazd ne vom preocupa insd, dealtfel inteo mhsurA destul de redusd, numai
de cateva din apele minerale, originale din Miocen, care sunt folosite In balneologie, In locali-
tatile de mal jos :

Bulata.

In aceasta localitate, situata In partea de rasarit a Jud. Valcea, se cunosc cateva izvoare
sArate sau sulfuroase, care sunt folosite, sub forma de bOi, in reumatism.
Apele 10 fac aparitiunea In Sarmatian.
Ele 10 datoresc continutul In sOruri, spOlOrii rocelor lagunare ale Miocenului 0 poate chiar
a unui masiv de sare, dacA exista aci o fracturà cum presupun unii geologi. Lipsa altor elemente
chimice, ca sArurile de iod, exlcud posibilitatea ca apele dela Buleta sd fie inglobate, mAcar in
parte, In ape din zAcdmant. In ce prive0e origina hidrogenului sulfurat, se admite ca el ar rezulta
din piritele cuprinse in rocele din conglomeratele sarmatiene.
Este mult probabil 0 o cercetare mai In deaproape ar putea verifica supozitia, ca hidro-
genul sulfurat sa rezulte tot printr'un proces de reducere al sulfatilor prin hidrocarburi. Acestea
ar putea sa vie fie din Helvetian, fie din orizontul de bazA al Sarmatianului, care are un caracter
de roca mamA de petrol, mai pretutindeni in Oltenia, unde 10 face aparitiunea la zi.

Mile Govora.

Localitatea Baile Govora este una din cele mai importante statiuni balneare din cuprinsul
Romania prin minunatele sale izvoare iodurate 0 sulfuroase.
Statiunea se gase§te situatd inteo regiune deluroasa, Cu frumoase 'Wind de stejar 0 fag
0 plantatiuni de brad. Altitudinea medie este de 370 m.
Bale, proprietatea Statului, sunt concensionate Inca din anul 1910 societatii Govora-COli-
mane01".
Din punct de vedere geologic, regiunea in care se exploateazA apele este alcdtuità din
depozite miocene, dispuse In forma unui anticlinal orientat In directia aproape E.-V.
Dupd Margoci (1) axa acestui anticlinal coincide cu o fractura, evidentd chiar In statiunea
balnearà, la nord de Valea Hintel. Dealungul ei, flancul sudic al anticlinalului este cdzut in
adancime.
La nord de aceasta fractura, apare la suprafatd orizontul de tranzitie dintre Burdigalian 0,
Helvetian, reprezentat prin strate de conglomerate mArunte, mame 0 gresii ro§cate §i vi§inii, In
alternantO cu marne 0 gresii cenu0i, adica a§a numitul orizont ro§u al Saliferului.
La sud de falie, se tntalnesc In contact anormal cu depozitele orizontului ro§u, rocele ori-

223

www.dacoromanica.ro
zontului mijlociu al Helvefianului, reprezentat prin marne i gresii cenusii cu intercalafiuni subfiri
de gipsuri si de tuf dacitic.
Apele minerale, cu urme de hidrocarbure In ele, au lost descoperite In anul 1886 de un
Oran, care sdpase un puf pentru cdutare de petrol. Terenul cu puful a fost cumpdrat de socie-
tatea Klaus & Co. care a sapat un puf mai adanc, lard rezultate pentru petrol, Insd bogat In
apd srat i ioduratd.
In anul 1885, Ion Breitianu, aflandu-se la Mdndstirea Govora, a constatat cd apele dela
Bdile Govora i-au priit contra reumatismului de care suferea de multa vreme i, dupd o expe-
rienfd cu rezultat bun asupra unor soldafi bolnavi adusi ad pentru curd, a insdrcinat In anul
1886 pe inginerul Bochet, care captase si apele dela Vichy si Aix les Bains, cu studiul i cap-
tarea apelor dela Bdile Go vora.
Lucrdrile de captare au fost incepute de Ministerul de Domenii In 1887, prin saparea unui
puf adanc de 46 m. din care s'au derivat galerii transversale. Prin acele lucrdri s'au obfinut ape
minerale cu un debit de 12 m3/24 ore.
Pan In 1910 s'au mai sdpat i alte pufuri i s'au executat trei sondaje mai adanci din
care se colectau 280 m3/24 ore de apd cloroioduratd.
Dupd 1910, de cdnd concesiunea exploatare a Bailor a fost luatd de societatea Govora-Cd-
limanesti, s'au sdpat i alte sonde, asa cd astdzi se gdsesc In stafiune, pe ldngd Puful Ferdi-
nand, Puful din spatele Sanatoriului Militar si alte cloud pufuri pe malul drept al pdraului Hinfa
si 6 sonde, cu adancimi cuprinse Intre 90-213 m.
Mara de acestea sunt i alte izvoare sulfuroase, Inca necaptate.
Analizele apelor minerale dela Govora au lost fdcute de numerosi chimisti. Date complecte
de analizd asupra acelor ape si asupra majoritdfii izvoarelor din Oltenia se gdsesc In lucrarea
D-lor Crasu, Manole §i Dr. Cociap (3),
Din acele analize rezultd cd apele din stafiunea Govora sunt de trei feluri :
1. Ape clorosodice, iodurate si bromurate cu concentrafiune mare,
2, Ape clorosodice i sulfuroase cu concentrafiune mare.
3. Ape sulfuroase cu concentrafie micd.
Apele clorurate, iodurate sit bromurate, specificate la punctul 1 de mai sus, se extrag prin
sondele Nr. 2, 3, 4, 5, 6 si 7.
Toate aceste ape confin Cl, Br, I, SO4H, Na, NH4, Ca, Mg, Fe, Mn, cu un rezidiu total,
variabil dela sondd la sonda, cuprins Intre 43-95 grame la litru.
Este de observat procentul mare de iod al acestor ape, care este cuprins Intre 0,030-0,046
grame la litru.
In earl de aceste sdruri, apele din toate sondele confin hidrocarburi gazoase i lichide.
Din datele analitice de mai sus, rezultd cd toate apele exploatate prin sonde sunt ape de
zdcamant.
Prezenfa sulfafilor arata Insd cd In ele se fac i infiltrafiuni din apele de suprafafd.

224

www.dacoromanica.ro
 Apele de sub punctul 2 se scot din pupil vechi Regele Carol §i din Putul nou sulfuros.
Ele sunt clorosodice, sulfuroase §i rezulta dintr'un amestec de ape de zacamant cu ape superficiale.
Apele de sub punctul 3 sunt ape de suprafata.
In ambele feluri de apa dela punctele 2 0 3, hidrogenul sulfurat provine din reducerea
sulfatilor prin hidrocarburele volatile sau lichide ce se degaja din adancime.
Folosirea apelor. Apele din statiunea ba/neara Govora se In§ira In randurile celor mai
pretioase ape ale Continentului 0 sunt recomandate 0 de medicii din strainatate" (4).
Ele se folosesc atat In cura interna, cat §i In cura externa.
In cura interna, se folosesc ca ape laxative 0 diuretice, precum §i In afectiunile de ficat,
obesitate, calculi renal!, vesicall, etc.
Efectul lor clinic §i farmaco-dinamic a fost cercetat de numero§i medid de specialitate,
dintre cari mentionam pe D-ni! Bältäceanu, Cociap, Vasiliu, Vasilescu 0 altii.
Apele concentrate In saruri, clorosodice, iodurate, bromurate, se servesc sub forma de bai
In reumatismele articulare cronice, gutoase, musculare 0 In cazurile de anemie rezultate din
boli cronice, ca sifilis, reumatisme, etc.
Efectele lor bune au fost controlate de D-nli Dr. Iliescu, Säräteanu, Niculescu, Bälteiceanu
0 altii (3).
In ultimul timp se fac §i aplicatiuni de namol care se scoate din unele sonde.
Pentru punerea In valoare a acestor minunate ape, Societatea Govora-Calimane§ti a facut
sacrificii cu totul importante, Inzestrand statiunea cu toate instalatiunile necesare tratamentului
medical §i cu hoteluri In care se gase§te confortul cerut de vizitatorii cei mai pretentio§i.
Un institut de fisioterapie std la dispozitia suferinzilor avand sectii complect amenajate
pentru hidro-electro-radia-mecanoterapie §i sectiuni de inhalatiuni, diatermie, raze ultra violete, etc.
Datorita Insu§irilor tamaduitoare ale apelor dela Govora, confortului cu totul satisfacator §i
climatului localitatii, numarul vizitatorilor a fost mereu In cre§tere dupa cum se vede din tabloul
de mai jos :
Anul Vizitatori BM
Procedee fisio-
terapeutice
1890 425 5.165 --
1895
1900
1.006
1.584
16.501
26.420 --
1905
1910
1.584
4.167
44.896
77.432 --
1930
1935
1936
4.301
5.000
5.169
73.213
85.628
86.049
-
15.917
1937 5.526 91.877 18,143
1 1938 5.370 89.059 18.383
I 1939 4.896 81.179 22.437
1940 3.587 22.492 8.465
1941 714 5.059 5.895
4942 1.706 26.055 13.287
Numarul mic de vizitatori din ultimil trei ani se datore§te starii de razboi In care ne aflam.
225

www.dacoromanica.ro
 Siieelu.
Stafiunea balneara cu acest nume se gase§te In judeful Gorj, la 16 km. Nord de gara
Carbune§ti.
Apele izvorasc din conglomeratele Miocenului inferior (Burdigalian).
Toate sunt ascendente datorita enormei cantitafi de gaze pe care le confin. DupO Pfeiffer,
aceste gaze confin pand la 80 0/0 metan, 150/0 hidrogen, apoi hidrogen sulfurat §i bioxid de carbon.
Toate isvoarele dela SOcelu sunt ape clorurate, iodurate §i sulfuroase, radioactive.
Unele din ele au o concentrafie In saruri mica, ca de exemplu Izvorul SI. Treime care are
un confinut de 2,59 gr. rezidiu fix la litru. Apa acestui izvor este bicarbonatà §1 confine, In
afard de elementele obi§nuite, §i litiu In cantitali dosabile.
Se cunosc aci numeroase izvoare, multe din ele captate §i folosite, unele ca ape de bdut,
cele mai multe InsA In cura externd sub forma de Mi.
Celelalte izvoare au o concentrafie cuprinsd Intre 25-60 gr. rezidiu fix la litru.
In ce prive§te origina acestor ape, ele trebuesc socotite ca un amestec de ape dezAcamant,
originare In Aquitanianul situat sub conglomerat, cu ape superficiale.
Hidrogenul sulfurat din ele rezultd In parte din piritele din blocurile de cristalin remaniate
In congolmerate, Irma, In cea mai mare parte, din reducerea prin hidrocarbure a altor sulfan,
eventual a gipsului, care este prezent In apropiere.
Bioxidul de carbon, care se degaje din izvorul Sf. Treime, vorbe§te In sensul unor astfel
de reacnuni chimice.
Apele de bdut nu au fost cercetate din punct de vedere farmaco-dinamic. In once caz, se
pare cd izvorul Sf. Treime se folose§te cu efecte bune In afecfluni digestive.
Pentru bAl, apele se servesc fie reci, in basine de colectare destul de bine amenajate, fie
sub forma de bOi calde.
Prin cantitatea §i calitatea apelor, aceastd stafiune balnearà ar trebui sl se bucure de mai
multd atennune decat i s'a acordat pana astAzi.

3. Izvoare feruginoase.
In regiunea miocend a Olteniei se cunosc §i cateva izvoare feruginoase, ca cele dela Novaci
§1 Polovraci. Ele sunt In acela§ timp §i sulfuroase §i colorosodice.

C. Ivzoare rninerale in Pliocen.

Numarul izvoarelor minerale ce apar In aceastd formanune este restrans la unele din apele
sulfuroase pe care le-am mennonat pe liniile indicate de Murgoci, ca linii de fierbatori.

226

www.dacoromanica.ro
 In afarà de ele se cunosc gi cateva izvoare feruginoase : la PloOina, Imoasa, Lumnicu In
Jud. Mehedinfi gi la Bucovdf In Jud. Dolj.
Toate rezultd din spdlarea pietrigurilor levantine sau cuatemare.
N'au nici o importanfd In terapeutica medicinald.

D. Izvoare minerale in Cuaiernar.

In aceasta formaflune nu avem isvoare minerale propriu zise.

Totugi In regiunea de stepd, gi a nisipurilor sburdtoare din regiunea Invecinatd de Dundre,
se formeazd ochiuri de apd sdratd caracteristice pentru astfel de regiuni. Ele au de obicei un
caracter temporar. Elementele lor saline rezultd din spdlarea soluIui prin ape de ploaie gi con.
centrarea lor prin insolafie.
Astfel de ochiuri de ape sdrate se cunosc la SA:du gi Vanju-Mare In Jud. Mehedinfi, la
Desa gi Urzicufa In Jud. Dolj.
Apele Lacului Sdrat" dela Urzicufa au fost analizate de Manole (3). Ele au o concentra-
thine de 2,6760 gr. la litru de apd. Sdrurile sunt reprezentate prin cloruri gi sulfuri de sodiu,
caldu, magneziu, fer, etc.
Exista de asemenea la Gighera, pe malul drept al Jiului, aproape de Dundre, mai multe
izvoare slab iodurate gi slab sulfuroase, precum gi un lac sdrat.
Apele lor au fost analizate de Bernad in 1881 gi 1887. Se instalaserd acolo gi cateva
cabine de bdi (3).
Acest lac este situat Intre dune de nisipuri gi salinitatea lui provine din concentrarea
apelor ce spald acele deposite.

In paginile aceshii articol am trecut In revistd toate tipurile de izvoare minerale ce se

afld in cuprinsul pdmftntului Olteniei, ocup&ndu-ne, atat cat permite cadrul acestui articol, cu
origina gi cu rdspandirea lor gi cu folosirea lor In terapeutica medicinald.
Rezultd din aceste pagini, cd Oltenia se claseazd, din punct de vedere al izvoarelor minerale
gi al folosirii lor, In fruntea tuturor provinciilor romanegti.
Cu excepfiunea apelor bicarbonate care se &en rdspAndite numai In regiunile cu erup.
fiuni vulcanice, pdmantn1 Olteniei confine ape atat de variate, !mat ele pot sd fie folosite de
suferinzi cu efecte curative, In foarte variate afecfluni.
Datoritd Infelegerii importanfei pe care o prezintd aceste ape gi interesului ardtat la
punerea lor In valoare, se cere gi se poate prevedea In viitor, din partea celor suferinzi, un
interes mereu crescand pentru stafiunile noastre din Oltenia.
In acest chip, pe langd faptul cd ei Igi vor gasi vindecarea doritd, exodul lor peste granifd

227

www.dacoromanica.ro
se va limita si poate chiar va inceta, i bani multi, castigati cu trua grea romaneasca, vor
ramane In tara, contribuind la Inflorirea si mai mult a statiunilor balneare din binecuvantata
provincie din dreapta Oltului.

P. M. PREDA
14 lunie, 1943.

LUCRAR! FOLOSITE
1. Murgoci Tertlarul din Oltenla. An. Inst. Geol Rom., vol. 1, Bucure§ti, 1907.
Voltestl I. P. Notiuni de Geología Petrolului, cu privire speciala asupra Petrolului ro-
mAnesc. Rev. Muz. Geol. Miner Univ. Cluj, vol. I. nr. I, 1924.
Craau V., Manole V. Ape minerale din Romania.Partea II-aStudil Tech. si Economice, seria
Cociasu I. B (Chimie), nr. 23, Inst. Geol. Rom. .Bucurqti, 1943.
Teposu Em. I Campeanu Apele minerale din statiunile balneo-climatice din Ardeal. Statiunile prin-
L. cipale din Vechlul Regat, Basarabia l Bucovina. Bueure§ti, 1921.

228

www.dacoromanica.ro
/
r/ee
3z/
/-
A

PALEOLITICUL
or ,,r,' ,4 -,,, .,w:cf,qTUDHLE, cercetarile i sapaturile privitoare la Paleoliticul din
I
-

tOt.i
1.75,°-7,..;-- ,
- %)
Romania, putin numeroase inaintea anului 1924, au sporit cu
mult de atunci pana astAzi.
ilr i
Interesul asupra acestor vremuri a fost deveptat mai ales
C
1 '
il r=Ar,
If:
dupa calätoria de cercetari a invatatului francez l'Abbé H. Breuil,
care, atras de unele descoperiri din Romania, a venit in cursul
.. --- , b ,i
LI
.11 , . -, ---"..":"...____, 11-: veril anului 1924 pentru a verifica §i studia el insu0 la fata lo-
Ni.r. =wig
-
IM M , I=INI. ¡AI ..,
cului aceste vechi urme ale omului paleolitic.
De atunci, cercetarile asupra epocii paleolitice au atras qi pe unii arheologi olteni,
ap ca astazi ne aflarn in posesiunea catorva descoperiri, care ingadue a se arunca o privire
asupra deosebitelor infat4eri ale paleoliticului Olteniei.
Daca in cursul expunerii noastre se vor vedea, cum este i firesc intr'o lucrare de
inceput, unele lipsuri datorite imprejurarilor actuale care nu ingadue nici continuarea unor
astfel de cercetari, nici o orientare bibliografica complectä, se va tine totu§i socotealä de
aceastä incercare al carei rost nu este altul deck deveptarea interesului pentru descope-
ririle paleolitice din Oltenia.

ISTORICUL CERCETARILOR ASUPRA PALEOLITICULUI IN OLTENIA

Inca din anul 1867, and nu se descoperise aproape nicio urmä preistorica in Roma-
nia, afarä de piesele de piatra pe care taranii le socoteau cazute din cer odatä cu trazne-
tul, cunoscutul arheolog roman, Alexandru Odobescu, fiind in curent cu descoperirile

229

www.dacoromanica.ro
cercetärile din Apus, banuia i in tare noastri prezenta unei ePoci ante-istorice a vdrstelor
de Picard'.
Dupa aceasta, Cezar BoIliac, cucerit de frumusetea arheologiei preistorice, scria, cum
de altfel ar fi scris oricare dintre arheologii timpului sau, a in Dacia de asemenea a fost
ePoca pietrii lustruite i epoca pietrii numai cioplite".
Dui:4 propria sa märturisire, Boiliac a fäcut cercetari asupra vremurilor preistorice
pentruci acestea erau la moda moda nu mai urea istorie §i urea preistorie, anteistorie, uncle
sarmana Clio nu mai cunoafte nimic. Sá cedan deci modii facem i noi preistorie, an-
teistorieg.
Alexandru Odobescu, Cezar Bolliac vi mai tarziu Grigore Tocilescu, toti trei au inteles,
cum de altfel era vi firesc, grevit paleoliticul.
Pentru ei toate silexurile 'cioplite, foarte numeroase in neolitic i chiar mai tarziu,
erau paleolitice. Numai astfel se poate explica marea grevala a lui Odobescu qi a lui Toci-
lescu, care au considerat avezarea preistorica dela VadastraRomanati ca apartinand paleo-
liticului. Cu toate acestea, BoIliac, care a fäcut cercetari vi säpaturi in aceasta avezare, nu
acre nicaeri cá aici ar fi vorba de o avezare paleolitica, ci, dimpotriva, afirma farä nici o
rezerva, ca Vadastra apartine neoliticului.
Sprijinit pe articolele de popularizare pe care Bolliac le publica pe atunci in gazeta
sa Trompeta CarPatilora, Odobescu scrie ca: Bolliac a fcicut in douli-trei rdnduri stiPäturi in
aceastä localitate §i el afirma ca. la Vadastra in mijlocul unui lac a fost o statiune preistoricei
ai card locuitori pose dau arme de piatrcl §i de os nelustruite, vase de argilá facute cu mdna,
Wei ajutorul roatei olarului cu intreg utilajul primitiv al EPocei paleolitice".
Aceste randuri au fost reproduse mai tarziu de Tocilescu, care credea cu atat mai uvor
in existenta paleoliticului dela Widastra, prin faptul ca afirmase mai dinainte ca omul paleo-
litic a trait in Romania probabil" alaturi de animalele quaternare ale caror urme fosile
se descopereau atat de des la noi in ;aril.
Prima faza, scrie Tocilescu, incepe cu aparitia omului care la est vi la nord de Du-
narea mijlocie, in Transilvania 9i in Romania, este contemporanä Marauthului (ElePhas pri-
migenius) Ursului pevterilor (Ursus spaeleus) Bizonului (Bison EuroPaeus) vi altor animale
din epoca quaternarr. Evident, frumoase afirmatiuni, dar nejustificate prin nido descoperire.
Dupa cum se vede, pang la Tocilescu, se afirma, fara dovezi 9i numai datorita lipsei
de intelegere, ca Romania a fost locuita de omul paleolitic ale carui urme se credea
s'ar fi descoperit la Vadastra unde, in realitate, nu este deck o avezare aeneoliticä.
Abia mai tarziu, dupa ce lucrarile asupra preistoriei Romaniei, facute de d-1 loan An-
drie§escu, capata un spirit riguros vtiintific, se vorbevte cu mai multa prudenta in ceeace
privevte existenta paleoliticului. D-sa afirma in 1912 a PaleoMica Europei orientale
meridionale este Inca o problema a viitorului".
Mai tirziu, in urma unor cercetäri i sapaturi in Oltenia, cu prilejul carora geologia

230

www.dacoromanica.ro
 paleontologia regiunei nu erau neglijate, d-1 Ioan Andrie§escu scrie, in 1916 qi in 1921,
ca omul quaternar a existat in România.
Trecind din faza bänuelilor i a afirmatiunilor nejustificate la aceea a descoperirilor
sigure, vom trece la descoperirile paleolitice oltene, dupa ce vom arunca mai intäi o scurta
privire asupra quaternarului oltean, epoca geologica in care apar intfiele mkturii ale fiin-
tei omului in Oltenia.

OLTENIA iN TIMPUL EREI QUATERNARE

La inceputul erei quaternare, din punct de vedere fizic, Oltenia avea o infativire cu
totul diferitä de aceea de azi. Catre sfär§itul tertiarului i inceputul quaiernaiului, lantul
Carpatilor suferä o puternica ridicare in urma careia lacurile pliocene, care umpleau
rile depresiuni, se retrag in regiunile mai joase. Astfel apele lacului levantin, care acopereau
Oltenia, se retrag spre sud i sud-est, iar apele care acopereau depresiunea Transilvaniei
se scurg catre lacul Panonic, prin dreptul actualului curs al Mureplui sau se retrag spre
depresiunile Bra§ovului i Ciucului. Cum mivarea de ridicare continua, apele lacurilor se
scurgeau in bazinele mai joase ale Olteniei.
Catre mijlocul epocei quaternare, uscatul cuprinsese aproape intreaga Oltenie, gonind
spre miaza-zi §i rasärit, la poalele dealurilor de astäzi, ultimele räinaOte ale intinsului lac
tertiar, pe malurile cäruia au trait mastodonii. Cursurile apelor oltene din acele vremuri
erau departe de a avea infatiqarea de acum.
Cam pela poalele Plenitei i Segarcei, la dealul Robului, curgea intaia Dunäre, care
aduna apele din depresiunea getica ce se intindea in arcul carpato-balcanic. Izvoarele Du-
!Aril nu erau pe atunci tocmai in Pädurea Neagrä, erau mai aproape de noi, in Oltenia,
prin muntii Cernei,
Pamântul Olteniei fiind mai jos deck al Banatului, un afluent al Dunärii oltene, tot
adâncinduli albia, a strapuns un päräu care se scurgea spre lacul din partea cealaltä a
muntilor §i, fiind albia päräului oltean mai joasa deck a piriului banätean, s'au intors apele
päräului banatean 9i au inceput a curge pe valea päräului oltean spre noi.
Apoi tot adâncindu-se albia in dreptul Portilor de Fier, cu vremea s'a indreptat tot
cursul apelor bänetene spre Oltenia i a pornit a se scurge pe la Portile de Fier printeo
cascada uriae toate apele lacului de dincolo, ramânând in locul lui o câmpie joasi §i
m14tinoasa prin care qerpuia Tisa imbogatita cu apele Transilvaniei.
Izvoarele Jiului erau pe atunci la miaza-zi de Paring qi de VA''can. Fiind insi mai
joase deck apele din tinutul Hategului qi al Petrclenilor, coada Jiului a strapuns pâraul
Palotiqtei care mergea spre Mureq qi i-a furat apele intorcându-le iar4i spre Oltenia.
Lotrul 1 cu afluentii lui curgeau spre Rasarit, iar Lotri§orul 1 cu päräul Baia§ilor,
curgeau spre M.-noapte.

231

www.dacoromanica.ro
 Un afluent al Lotrului a sträpuns Lotriprul tocmai in locul unde se impreuna cu
pargul BEavilor, furindu-le i el apele qi märind astfel Oltul.

GLACIATIUNILE

In vremea aceea clima era mai rece. Toate marile masive ale Carpatilor, care depä-
geau infiltimea de 2000 metri, au suferit o puternicä actiune de eroziune a ghetarilor. In
masivul Banatului, au fost ghetari pe muntii Tarcul i Godeanul. O morenä terminalà per-
mite a 'fixa limita zäpezilor la 1700 m. pe Tarcul, iar pe Godeanul limita se gäse%e la
circa 1700 m. In muntii Cernii, ghetarul Soarbele are trei serii de morene, dintre care cea
mai importanti coboari la 1437 metri.
Cea mai puternici glaciatiune a fost pe masivul Parängul, unde se aflau 16 ghetari
orientati de obiceiu spre nord qi nord-est, i sud qi sud-est. Aläturatul tablou, intocmit de
geograful Em. de Martonne, aratà aceste circuri glaciare cu numele, expozitia, intinderea, panta
mijlocie, altitudinea maximä 9i minimá, lacurile cu altitudinea, sgirieturi, stânci berbecate
qi circurile laterale cu altitudinea lor
Circurile glaciale ale ParAngului
FUNDUL CIRCULUI LACUEI cuan unte
0 2 ce) II 8 - -2 , as,

NUMELE CIRCULU1 1 I G` ..cs t" g. 1 4 74 0, .1,.) 2 41 `A 4,11 2 , p g

E a 4, o A g. 'g
,1E
.9 aa 1 g ."9: 1-.3 2. . 4 g v. 1
04
r4 rn
,.., al. 1 ----.E
<4 <4
',1".1
<4
o
Z
:4-...E
<4
tto
cn
6 p2 4'° Z= 4..,; 'E

Sclivelu . . . . . . N-E 1,6885 12 2.150 1.890 2.070 5 2 025 ? 1.900 3 2.200

RosIlle . . . . . . N 2,675 12 2.200 1.830 2.080 6 860 ? 1.830 0
Gereslu . . . . . . N 0,875 10 2.080 1.860 1.950 2 1.900 ? 1.890 0
GAurl . . . . . . . N 2,375 5 2.170 1.890 2.050 7 2.092 1 1.890 2 1 995
Galcescu . . . . . . N-E 2,625 9 2.110 1 820 1.990 10 1.921 1.850 1 1.920
iezeru . . . . . . N 2,36 9 2.100 1.850 1.890 2 1.938 ? 1.920 2 1.900
Groapa Mandril . . S-E 0,3125 18 2 260 2.040 2.190 0 .... ? 2.150 0
Grulu . . . . . . S-E 0,32 16 2 100 1.920 1.990 1 2.085 ? 1.980 0
Jelesu . . . . . . S 0,4375 19 2.070 1.830 1.920 2 1.900 1.900 0
Zanoaga Ple§colu . . . . S 0,8125 9 2 000 1.750 1 880 0 .... ? 1.680 0
Zanoaga Mohorulul . . . . S-E 0,795 12 1.980 1.840 1.920 0 ... ? 1.940 0
Gaura Mohorulul . . . . S-E 1,625 6 1.950 1.840 1.950 0 .... ? 1.850 1 2.000
Urda . . . . . . . E 1,50 5 2 090 1.710 1.850 0 .... 7 1.710 2 1.960
Dengheru . . . . . . N-E 2,0 9 1.990 1 750 1.860 0 . . .. ? 1.940 2 1.930
Muntinu . . E-N 0,8125 6 2 040 1.870 1.965 2 2.031 ? 1.970 2 1.840
Coasta Petresil . . . . . N-0 7 1.990 1.710 1.870 0 .... ? 1 910 0

In muntii Lotrului un ghetar cobora din groapa Mäläii pin5 la 1820 metri.
Este interesant de insemnat a limita zäpezilor cobora dela Apus spre Räsärit. Astfel
ea se gasea la 1900 metri la Ciuca, la 1800 in Fágära i Paringul spre a cobori la 1600

232

www.dacoromanica.ro
m. la Cerna. Aceastä coborire a limitelor zäpezii dela Räsärit spre Apus este un fenomen
care a depins de directia vinturilor i precipitatiunilor atmosferice ale acestor epoce.
Se §tie cä in quaternar directiunea vânturilor qi repartitia precipitatiunilor atmosferice
erau in general cam ace1ea0 cu cele din zilele noastre, cu diferenta di in timpul gla-
ciatiunilor clima era mai rece qi ploile mai bogate. Vfinturile ploioase in România fiind
vänturile despre Räsgrit, nu cele de Apus, aceasta este cauza care lämure§te dece §i astäzi
in muntii noqtri petele de zäpadä care dureaz5 mai mult timp se gäsesc pe versantele orien-
tale ale muntilor.
Din aceee§i cauzfi pädurile de brad coboarä mai jos pe versantele de Räsärit, deck
pe cele de Apus sau Nord, ale muntilor. Evident, aceste fenomene depind numai de can-
titatea precipitatiilor atmosferice 9i nu de insolatii. Ca 9i in zilele noastre, ploile mai abun-
dente trebue sä fi cfizut atunci in muntii Cernei, ale ciror versante sudice erau tot timpul
supuse actiunei vânturilor ploioase.
Studiile glaciatiunilor Carpatilor au stabilit existenta a douä perioade glaciale: prima
se aqeazä c5tre sfärqitul .pliocenului, in levantinul superior, cänd limita zapezilor era intre
1850 qi 1900, lar virfurile ghetarilor coborau Oa la 1650 metri; a doua glaciatiune a avut
loc in quaternar, când limita zäpezilor se gasea intre 2100-2150 metri, lar limita inferioara
intre 1900-1950 metri, cu toate ci erau oarecare diferente intre cele douä versante. Ac-
tualmente limita zäpezilor eterne in Carpati s'ar situa intre 2800 m. limitä superioarä 9i
2400 m. limita' inferioarä.
intrucät numärul glaciatiunilor nu s'a putut stabili prea precis pe värful muntilor
Carpati, geologii au incercat sä rezolve aceastä problemä prin studiul depozitelor qua-
ternare ale cimpiilor i platourilor. In afari de glaciatiunea Gönzianfi dela sffirOtul tertia-
rului, depozitele quaternare ale tärii noastre au suferit influenta celor trei glaciatiuni Min-
delianä, Rissianä §i Wiirmianä. Mai ales in stratificatiunea lösului s'a incercat a se citi suc-
cesiunea fazelor glaciale i interglaciale ale quaternarului României, dar geologii nu sunt
Inca de acord asupra acestui punct.

FAUNA QUATERNARULUI OLTENIEI

Speciile cele mai importante ale faunei calde, care au existat altädatä in Oltenia,
sunt : Elephas Meridionalis, Nesti ale chui resturi fosile s'au descoperit la Craiova, Dobro-
mira-Dolj qi Creteni-Välcea.
Rhinoceros Etruscus Falc., descoperit la Maghereqti-Gorj.
Fauna rece era reprezentatatä prin Elephas primigenius Blumb., descoperit la Adán-
Brädeqti qi Dobre9ti-Caciulätevi-Dolj. cata,

16 SAptamAna Olteniel 233

www.dacoromanica.ro
 ASEZARILE PALEOLITICE DIN OLTENIA

In cursul cercetkilor §i säpfiturilor arheologice 'Acute de Muzeul Nati-

Cdrna-Dolj.
onal de Antichitäti din Bucureri in colaborare cu Muzeul Regional al Olteniei, in vara
anului 1942, am descoperit la Cirna, in lutul cuaternar depe marginea biltii Cfirna, la S.
de sat, un fragment de bazä al unui värf aurignacian cu täiupl din stinga de tip Abri-Audi
avänd planul de lovire lucrat in fatete.
O patini ad'inci de culoarea cerii acoperi intreaga piesä.
Suharul-Dolj. Cercetind terasele Disnätuiului in dreptul satului Suharul, citun al
comunei Vela, am descoperit in anul 1925 pe terasa mijlocie din dreapta, intre alte mär-
turii paleolitice, un alt via aurignacian cu täiuqul din stinga retezat qi planul de /ovire lu-
crat in fatete tot de tip Abri-Audi. (Fig. 1).
Tiiuqul din dreapta a fost qtirbit prin lovituri de amnar.
Judecind dupä pirtile ce au mai rimas neqtirbite,
acestui via trebuia si urmeze unja noastri punctati.
' Pe partea stingi, silexul nostru are o scobituri natu-
rali in care se poate observa coaja calcaroasi ce acoperea
bulgärile de silex inainte de a fi prelucrat. O patinä adâncä
de culoarea cerii acopere suprafata piesei.
Baia de Fier-Gorj. Sipäturile qi cercetkile ficute de
mine ani de-arindul in peqterile
Olteniei, incepind din anul
Flg. 1. Lama de tip Abri-Audi 1919, m'au dus la descoperirea
dela Subaru'. 1/7 din marlmea el unei apziri paleolitice in Pe§-
naturala.
tera Muerilor de pe malul drept
al riului Galben la N. de Baia de Fier.
In 9antul säpat in umplätura dela gura pqterii, dupfi
un strat aeneolitic superior, am descoperit, dupä un strat ste-
ril, un strat subtire de pimânt negru cu urme de cirbune in
Fig. 2. Lama de silex dela Bala
care am gisit o lamä de silex ce pare ci apartine magdale. de Fier. (Marline naturala).
nianului. (Fig. 2).
Mai jos, sub alt strat steril, mult mai gros deck primul, säpiturile au dat de al doilea,
strat de culturi paleoliticä care continea multe oase de Ursus apelaeus qi rare pietre lu-
crate intre care una micä ovalá, cu laturile lungi scobite. E o forma' cunoscuti musterianului.
Dar ceeace ne face pe noi sä atribuim acest strat de culturi civilizatiei musteriene
este faptul cA in interiorul peqterei, la cam vreo 60 m. dela intrare pe stinga, cum intri, se
giseste o scurtä qi ingusti galerie care se termini inteun pu t cam de 8 m. adincime. Co-

234

www.dacoromanica.ro
borand cu ajutorul unei funii in fundul putului, am aflat o alta galerie la suprafma careia
am cules multe sparturi de quartit alb, un silex oase lucrate. (Fig 3).

Fig. 3. Unelte de quartit dela Baia de Fier. (vittrime naturaln).

Suntem in prezenta unei industrii musteriene evoluate. Cea mai mare parte din pie-
sele descoperite sunt lucrate in forma de virfuri gi unelte de uzaj avfind pe muchii scobi-
turi de uzuri din pricina intrebuintarei.
E o industrie intru totul asemanatoare aceleia dela Ohaba-Ponor din Hunedoara in-
tovärägita cu fosile apartinánd lui Ursus spelaeus, lui Canis lupus §i lui Equus cabailis
fossilis.
Cleanov-Mehedinti. Examinand colectia mea de silexuri mezolitice dela Cleanov pe
care o studiam in 1924 la Institutul de Paleonthologie Umani la Paris, abatele H. Breuil
a avut surpriza de a descoperi, printre uneltele mezolitice, doua silexuri a caror forma gi
patina tradau o origina mult mai veche, gi anume paleolitica, apartinând, dui:4 abatele Breuil,
musterianului. Aceasta este o dovadä cà locuitorii mezolitici dela Cleanov au incercat
intrebuinteze ca materie prima chiar silexuri mai vechi paleolitice.
O cercetare mai amänuntità asupra acestei piese o claseaza insä aurignacianului infe-
rior de tip Abri-Audi. Fig. 4.
Dupa cum se vede, cercetarile asupra paleoliticului oltean sunt abea la inceput. Re-
zultatul catorva exploratiuni de marunti Insemnitate demonstreaza ca in Oltenia, spre sfir-
gitul cuaternarului inferior, in timpul perioadei musteriene, aceeagi civilizatie a pietrii gi a
osului se gasea pe amindouà versantele Carpatilor. Pasurile Carpatilor olteni au fost deci
cunoscute inca de paleolitici, altfel nu se poate intelege identitatea de cultura musteriana
intre Petera-Muerilor din Gorj gi Ohaba-Ponor din Huniedoara.
e vorba de o industrie avänd un facies cu totul particular, datoriti lipsei de silex
care a obligat pe paleoliticii celor doui versante ale Carpatilor sä intrebuinteze quartitul
9i osul, fapt care a dus la forme noi pe care tehnologia paleolitica va trebui sä le studieze
in viitor mai de aproape.
Cat privegte aurignacianul in Oltenia, la Carna, Cleanovul gi Suharul, avem de a face

235

www.dacoromanica.ro
cu un vechi aurignacian de aspect musterian, aga cum s'a descoperit la Temnata-Dupca in
Bulgaria, la Ondraditz in Cehoslovacia gi la Molodova in Basarabia.
Magdalenianul pare a se afla la Baia de Fier in stratul superior paleolitic.
O larni fina de silex gi un os spart in lungime, avind värfurile ascutite, fill a fi lustru-
ite, ne fac a dasa provizoriu aceste descoperiri ca apartinind magdalenianului.

MEZOLITICUL
Pimintul Olteniei, dupä cum am vizut, a dat la ivealä putine urme paleolitice. In
ceea ce privegte neoliticul i vremurile de mai tirziu, el este reprezentat de o bogatä serie
de civilizatiuni bine caracterisate, cunoscute in lumea arheologilor datoriti sipiturilor, stu-
diilor gi cercetirilor in aceasti directie.
Intre paleolitic gi neolitic, ca gi in Apus, multi vreme a fost un gol cronologic
cultural.
Prima incercare de a umple acest faimos hiatus in Oltenia a ficut-o profesorul loan
Andriegescu, care bänuia inteo statueti de diorit, descoperitä la Piscul Cornigorului dela
Plopgor-Dolj, existenta unor supravietuiri paleolitice in neoliticul oltean. O documentare
decisivi insä nu poate si alcituiasci aceasti binuialä, mai ales a cercetirile din urmä nu
ingiduie o atare afirmatie. Iati insi cà descoperirile noastre, pe care le vom infätiga mai
la vale, vor avea darul si umple acest gol.
La sfirgitul quaternarului, atit conditiunile climatice, gi cu ele conditiunile de via*
sufir adinci prefaceri. Mamutul i renul se retrag spre Nord, iar vinätorii dela sfirgitul
paleoliticului sunt obligati a urmäri 9i ei spre Miazi-noapte prada lor favoritii. Nu se retrag
insi toti. Multi vinitori rämin pe loc, adaptindu-se noilor conditiuni de viatä, triind
evident mult mai greu, dar ca gi mai inainte numai din vinkoare, fiinda viata intemeiati
pe cregterea vitelor gi agricultura' era aproape inci necunoscuti.
Prin retragerea turmelor de animale mari, lupta pentru existentä a fost mai asprä, dar
viata omeneasci nu s'a stins. Cete rizlete de oameni ai epocei mezolitice räticeau dinteun
loc intealtul in autarea vinatului, se agezau vremelnic pe terasele apelor gi deasupra du-
nelor de pe marginea lacurilor sau in inima pädurilor, i fiindcä paleoliticul nu s'a terminat
pretutindeni cu civilizatia magdalenianului superior, apoi fiindci Europa, ai cärei locuitori
riticeau spre M. Noapte, primea, la rindul ei, o puternicä emigratie din Africa gi Asia Mick
se poate lesne intelege de ce civilizatiunile mezolitice infätigeazi aspecte atit de deosebite
din punct de vedere al industriilor pietrii.
Tinind apoi seama de continuile deplasiri gi intilniri ale deosebitelor cete care du-
ceau cu ele technica lucrärii silexului, atit de variati pe regiuni spre sfirgitul paleoliticului,
inriuririle, suprapunerile gi incrucigerile culturale care au niscut din aceste cauze incura
mai mult aceasti arzätoare pricinä.

236

www.dacoromanica.ro
 Pentru a contribuí singtos la descurcarea acesteí intinse probleme, gindul nostru este
acela de a infätiga noile noastre descoperiri spre a servi ca puncte de comparatie, ferin-
du-ne, pe cit ne va sta cu putintä, de a face teorii care, in starea de astizi a cercetirilor,
mai mult vor incurca deck vor limuri haosul mezolitic.
Rini in prezent asemenea industrii au fost descoperite de noi la Cleanov in Mehe-
dinti, la Plopgor, Malta gi Simnic in Dolj, gi Zinoaga-Romanati. Vom descrie rind pe
rind agezirile gi obiectele descoperite gi credem, cu aceasta, c Oltenia... este singurul tinut
rominesc in care mezoliticul este mai bine infitigat.
Cleanou-Mehedinfi. Inca din 1924, in cursul cercetirilor mele asupra posibilititii exis-
tentei paleoliticului pe terasele Disnituíului, am descoperit la Cleanov, pe malul drept al
acestui piriu, la 2 km. spre miazi zi de sat, pe locul numit Fiera, o industrie microlitici.
Aria de räspindire a acestor silexuri este ca de un pogon. Trebue si insemnim ci aici o
pituri de pimint rogu acoperi ca o manta continua coastele gi terasele Disnituiului. Su-
tele de silexuri descoperite aici ne arati o avezare de lung5 duratä. Silexurile arse, obiecte
intregi ca gi rimigitele fabricatiunii aruncate ca netrebnice, au cazut in vatra focului schim-
bindu-gi culoarea. Aid s'ar putea rezolva, pe cale stratigrafici, problema mezoliticului ol-
tean, putindu-se stabili cu precizie epoca geologici a acestor industrii. E vorba de o sta-
tiune-atelier de suprafatä. De obiceiu, la suprafata pämintului arat, and ploile spalä tirina
proaspfit5 a brazdelor plugului, se pot gisi aici foarte multe silexuri. Cele mai multe sunt
spirturi firä nici o formi, obicinuite unui loc unde o astfel de industrie s'a desvoltat.
Industria microlitici dela Cleanov se caracterizeazi la prima vedere prin marea sgir-
cenie a materialului din care au fost lucrate uneltele. Materia prima, silexul, atit de rari
in aceste regiuni, a determinat pe mezolitici si reintrebuinteze multe unelte mai vechi.
Dupi observatiunile Abatelui Breuil, mezoliticii cleanoveni au intrebuintat ca materie pritni
chiar obiecte paleolitice apartinând musterianului pe care ei le gisiseri pe terasele ads-
nituiului. Numai lipsa silexului a dus la intrebuintarea din nou a atätor resturi, gi
aceasti skicie caracterizeazi intreaga industrie dela Cleanov.
O incercare de clasificare a uneltelor culese la Cleanov ar fi: a) Percutoare (Ciocane
de spart silexul.) Nici un exemplar intreg. Se gäsesc de obiceiu sparte gi dupi dirnensiu-
nile fragmentelor par a fi fost destul de mici. Acestea serveau spre a isbi bulgirul de
silex pentru a scoate din el agchiile care urmau a fi prelucrate.
Nuclee. (Maw° S'au gisit citeva fragmente de nuclee epuizate. Se poate vedea la
fig. 4 nr. 1 partea inferioari a unuí nucleu pe suprafata ciruia se pot observa urmele ag-
chiilor inguste gi mici care au fost cioplite.
Suprafata de lovire a fost reimprospitati,firä insi a fi primit o noui ciocnire pentru
a scoate o agchie noui.
Unelte paleolitice reintrebuintate. S'au descoperit numai douä fragmente, din care
infitigem la fig. 4 nr. 8 frintura de bazi apartinind unui virf tip Abri-Andi. E vorba de

237

www.dacoromanica.ro
 t

se;
N ;x
Xi
'''''45,4=Zi
X °.

Din Albumul prezentat la Expozitia

din Paris 1937
Reprodus in Offset Alexandrina Enächescu
Serisul Romans. S. A., Craiova Tarancel din Doll. Oltenia Portul popular Oltenesc
www.dacoromanica.ro
 un Vid Cu planul de lovire lucrat in fetivoare, spart inca din paleolitic vi reintrebuintat de
mezolitici ca rficaitor. Loviturile primite pentru a scoate din acest silex lame märunte n'au
dus la nici un rezultat, silexul fiind vechiu, cu patina adinca, vi pierzand proprietatea de a
se desface in avchii.
d) Lame. Lamele sunt piesele cele mai des intilnite. Numärul lor e mare. Se desco-

24

23 35
AA
36 37 38

Fig. 4. Silexuri microlitice dela Cleanov-Mehedinfi. Atjezarea Fiera. (3/4 din mtirimea naturaltt).

per deasupra ariturii fara mare greutate, dar mai ales In sparturi. Putine din aceste lame
prezinta retuve vi de obiceiu aceste retuve sunt datorite intrebuintarii. Cele rnai multe sunt
marunte vi inguste. (fig. 4 nr. 21, 27). 0 singuri lama mai mare face exceptie. (fig. 4 nr. 28.
e). Ricaitoare. Dupa lame, locul cel mai important in aceastä industrie revine fara in-
doialfi racaitoarelor, lucrate de obiceiu pe lame scurte, groase vi largi. In colectia noastri
se gasesc doua asemenea lame avchiate anume pentru prelucrarea unor racaitoare. Una este

238

www.dacoromanica.ro
asa cum a fost scoasi din matci, firä a fi fost intrebuintati. E o aschie perfecti, scoasi
clinteo loviturä,in vederea prelucrärii unui riciitor. (fig. 4 nr. 2). Faptul ci in partea supe-
rioarä stingi, aceastä aschie se termini' in piez din pricina coajei de calcar a cremenii, 1à-
murete Cu usurinti ci din aceasti spärturi nu se putea lucra deck un riciitor oblic si ci
forma multor lucruri de cremene era adesea inriluriti de forma aschiei siriti din matcd.
0 alti aschie groasi si largi (fig. 4 nr. 3) se termini piezis la dreapta; scoasi pentru
prelucrarea unui riciitor, fill insä a fi fost prelucrati, nici intrebuintati, alcitueste o do-
vadi mai mult pentru aceasta.
Riciitoarele pe lame groase sunt drepte (fig. 4 nr. 4) °bike (fig. 4 nr, 5, 6) pistrind intot-
deauna in partea cealalti umflitura de lovire.
Riciitorul nr. 4 prezinti un inceput de scobituri pe marginea dreapti in apro-
piere de bulb.
Riciitorul pe lamä trunchiatä se gise§te mai rar; din trei buciçi descoperite, unul is-
priveste in unghiu drept, cu margine dreaptä, puternic retusati (fig. 4 nr. 17) altul termini
in unghiu usor ascutit, cu partea dreaptä iaräsi retusati, (fig. 4 nr. 16), in timp ce al trei-
lea este retusat pe amindoui pärtile.
In schimb riciitoare rotunde nu s'au descoperit decit unul gros cu retuve de supra-
fatä (fig. 4 nr. 10).
Douti riciitoare au infitisare mai deosebitä. Unul pentagonal pe lami groasi trun-
chiati, altul pe lami ingusti si groask tricovoiati §i lungi, ale cfirei laturi naturale, fiind ac-
centuate prin frinturi, au aspectul unui rficiitor cu doui scobituri (fig. 4 nr. 9).
f). Virfuri. Al treilea f el de unealti care se gäseste din belsug la Cleanov este fill
indoialä tuirful, lucrat de obiceiu pe spfirturi de lama prin retuve fine marginale. Aceste
virfuri meriti o atentiune deosebitä.
Astfel, avem aici doui värfuri mari, lucrate pe fragmente de lame lungi si groase, care,
dupi ce au slujit ca lame täioase, au fost retusate pe amindouä pärlile, mai ales spre värf,
devenind astfel ascutite (fig. 4 nr. 19, 30).
Mult mai numeroase sunt micile virfuri lucrate pe fragmente mici de lame sau pe
spirturi susceptibile de a fi transformate in unelte de acest fel (fig. 4 nr. 31-40).
Toate au o parte mai latä, care de obiceiu pare limpede a fi un fragment de lami sau
aschie neregulati si un virf ascutit obtinut prin retuve marginale pe amindoui laturile, se-
minind aproape cu virfurile zise cu peduncul.
Cu toate ci s'au facut apropien i intre virfurile dela Cleanov si cele dela Zwidri din
Polonia, noi credem a trebue si renuntim a gisi o analogie.
Dupi observatia lui Zotz ca. nu trebue confundat virful de Zwidri cu unelte asernini-
toare al cäror virf lipseste intotdeauna sau pare a fi fost rupt,in vreme ce pedunculul este
lucrat dui:4 aceeasi technia, noi vom aclioga unele observatiuni care ne ingiclue a socoti
asa zisul peduncul ca un adevärat virf.

239

www.dacoromanica.ro
 Cele mai multe din aceste värfuri ascutite care, datoritä 'Anil lor inferioare mai largi,
puteau BA se lege uvor jute() coadà de lemn pe care puteau fi fixate cu ajutorul scobitu-
rilor laterale, acolo unde fragmentul de lanai este mai larg, nu pot fi decät varfurile de sfi-
geatà pentru vinatul märunt al acestor vremuri. In sprijinul acestei ipoteze trebue si men-
tionez ci, bate aceste piese dela Cleanov nu prezintä nici un fel de retuve in partea in-
ferioarä mai largä, retuve care de altfel n'ar fi avut nici o intrebuintare, de oarece aceastä
parte slujea la legSturä.
Färi indoialä, vArful socotit pfini aici ca peduncul interesa mai mult, de aceea vi grija
ce s'a pus in lucrarea lui. 0 piesä concludentä in sprijinul acestei päreri este virful dela
fig. 4, nr. 33 care rästoarnä problema in favoarea tezei sustinute de noi. Aceastà piesä este un
simplu fragment de lama care prezintä ca vi celelalte un värf ascutit prin retuve marginale pe
cele 2 laturi, ceeace, dupä cum s'a crezut Vida aci, ar fi alcätuit pedunculul acestui värf, dar
in partea cealaltä, acolo unde trebuia sä se gäseasa vfirful, se vede foarte bine conservatfi
umflätura de lovire, cu planul de lovire destul de larg pentru a putea fi considerat ca un yid.
Se poate ca anumite värfuri, de obiceiu cele mai mari, sä fi servit ca strapungatoare.
PloPsoru-Dolj. Avezarea dela Iroave. In cursul anului 1930, in cercetärile imprejurul
satului meu natal, Plopvoru, am descoperit la locul numit Iroave, 3 km. aproape cAtre apus
de sat, o noui avezare de suprafata, unde pe o intindere destul de mare se descoperi spo-
radic urmele unei industrii mezolitice. Silexurile se gäsesc la suprafata pämintului scoase
de fierul plugului. Adâncimea ingropärii lor n'a fost mai mare de 20 de cm. in 'Aiwa de
pämänt vegetal, care, in aceastä regiune, apartine tipului de sol brun chocolat de pädure.
In ceeace privevte industria de silex, ne afläm in fata unei industrii lamelare caracte-
rizatà de urmfitoarele tipuri:
Lame. Lamele se gäsesc in numär destul de mare, de obiceiu fragmentate, unele
avind tfiiuvul retuvat in retuve ()Mica sau verticalä. Asemenea se gäsesc aicea lame a dos
rabattu, dui:4 cum se vAd in figura 5 nr. 21.
Räcfiitoare. Ca vi la Cleanov, ricäitoarele sunt lucrate de obiceiu pe lame pu-
ternice, groase vi scurte, figura 5 nr. 1 vi 3. Se gäsesc de asemenea râcäitoare pe lame mici,
fig.5 nr. 5-7. Si ceeace este interesant e a s'a descoperit aici o unealtä, care, la prima ve-
dere, pare a fi un gratoir canelat.
Se allá apoi 3 ficiitoare concave, pe frânturi de lam5, dintre care douä mai groase vi
mai largi, figura 5 nr. 8, 12 vi al treilea pe lami ingustä, figura 5 nr. 7. Douà ricaitoare
stint oblice, figura 5 nr. 9-19 vi douà retuvate circular pe värfuri de lama (fig. 5 nr. 5 vi 6).
Un alt räciitor, foarte puternic, prezintä la partea interioarà in partea dreaptä o scobi-
turä, fig. 5 nr. 1. Alta lamä spartä, fig. 5 nr. 11, al cärei capät superior este retuvat, a servit
de gfiuritor.
c) Semilune. Numfirul semilunelor e destul de insemnat. Täiuvul lor este drept vi

240

www.dacoromanica.ro
foarte ascutit, lar arcul retuqat vertical sau oblic, fie spre interior, fie spre exteriorul piesei
(fig. 5 nr. 26, 29).

21

22 23 24 25 26 e7

Fig. 5. Silexuri microlitice dela Ploptlor-Dolj. Mezarea Iroave. (2/a

0 28 29

din mtirimea naturalti).

d) Trapeze. S'au descoperit numai 2 trapeze lucrate pe franturi de lama mici 9i in-
guste (fig. 5 nr. 24, 25). Cateva piese tipice poarta scobituri. (fig. 5 nr. 4).
PioNor-Dolj. A9ezarea dela Magazie. 0 a9ezare asemanätoare, deasemenea mare 9i
insemnata, a fost descoperita de noi spre Miaza-Noapte de Plop9or la locul numit Magazie.
Silexurile culese pe acest loc sunt aproape la fel cu cele gasite la Iroave. Avem ad lame
(fig. 6 nr. 10, 15), racaitoare (fig. 6 nr. 1-9) 9i semilune (fig. 3 nr. 19-23.) 0 cercetare mai
amanuntita a industriilor acestor a9ezari, depártate una de alta cam la vreo 3 km. arata totuqi
oarecare deosebiri: astfel trapezele dela Iroave,varfurile a dos-rabattu 9i racaitoarele concave
lipsesc la Magazie unde se gasesc in schimb mici sfredele. Acestea sunt foarte ascutite la
yid qi se vede bine cá pentru a se sluji de ele erau invirtite. Se vad bine rosaturile da-
torite intrebuintarii, (fig. 6 nr. 17-18), Pe piesele descoperite se poate observa chiar sensul
invartirei care a lasat urme de retuve marunte. Produsele acestei industrii sunt amestecate:
obiecte de piatra lustruita, ceramica halstattiana, obiecte de fier, toate fara indoiala poste-
rioare epocii care ne intereseaza.
Räspandirea geografica a industriilor microlitice de tip P1op9or" incepe si se stabi-

241

www.dacoromanica.ro
 leasca datorita cercearilor din urmA pe o arie mult mai intins5. Astfel trebue s5 amintim:
ScIlcuta-Dolj, avezarea dela Ripa Rovie, pe stfinga rfiului Disn5tui, deasupra locului
numit R5pa Rovie in hotarul comunei Sälcuta, peste drum de avezarea preistoria Piscul

1( 20 21
C )C
22

Fig 6. Silexuri microlitice dela Plop§or-Dolj. Apezarea aMagazie (3/4 din mArimea naturalA).

Cornivorului, cunoscuta in literatur5, sub numele de Sälcuta. Acolo s'a descoperit o industrie
lamelari microlitici vi o semilun5 perfect caracteristici tipului descoperit la Plopvor.
Deocamdatà infätivem aici ca piese mai caracteristice o fin5 lam5 râc5itor lucratä
dinteun silex alb lfiptos (figura 7 nr. 2). La baza acestei lame se vede bine umflitura de lovire,
iar la extremitatea opusA este transformatà in riaitor. Insemn5m c5 aceastà unelti are
citeva retuve datorite intrebuintirii pe amindou5 laturile pärtii inferioare, iar la baz5, in
dreapta, are un inceput de scobitur5.
In ceeace privevte semiluna, (figura 7 nr. 1), aceasta este
aproape semicircular5, cu o retuve vertical5 pe spate obtinut5
prin ugoare lovituri pe am5ndou5 pärtile crestei arcului, lar
taiugul este uvor rupt in dou5 locuri.
Simnic-Dolj. 0 altS avezare cu industrii microlitice in-
cepe a se arAta la $imnic, de unde d-1 Nicolae Sandu a cules
Fig 7. Silexuri microlitice: Nr. 1-2
pentru muzeul Regional al Olteniei o bogat5 colectiune de SAlcuta-Dolj, Mezarea Ripa Rovie.
silexuri, care märturisesc existenta unei noui avez5ri-atelier, Nr. 3. ZAnoaga Romanati. (1/3 din
roArimea naturalA).
apartinind unei industrii lamelare microlitice.
Industria dela Simnic este reprezentat5 prin m5tci (fig 8 nr. 1-2) frfinturi de lame (fig.
8 nr. 13) rfic5itoare simple vi duble, unele pe fragmente de lam5, (fig. 8 nr. 3-12) vi lame A

242

www.dacoromanica.ro
dos rabattu (fig. 8 nr. 15-18). Aceasti industrie se apropie de cea dela lroave, dar ii lipsesc
formele geometrice.
Zänoaga-Romanati. De aici d-1 Inginer Marin Nicolaescu, proprietar in aceasti co-
muni, ne-a adus o frumoasä semilunä, cea mai mare, cunoscuti pini in prezent in Oltenia.
(fig.7 nr. 3). Din nefericire tiiu§ul a fost rupt prin lovituri de amnar. Faptul ci e vorba aici
de o piesi de dimensiuni mai mari, nu trebue sä ne surprindä, astfel de cazuri fiind obi-
cinuite in alte regiuni.

Fig. 8. Silexuri microlitice dela Simnic-Dolj (3/4 din miirimea naturali).

Am incercat si infit4em cit mai scurt Cu putinti industriile microlitice cunoscute

pini astizi in Oltenia.
Dacä textul acestei cercetiri se resimte de planul prescurtat pe care a trebuit si ni-1
impunem, figurile vor limuri expunerea noastri qi vor confirma caracteristicile subliniate de
noi pentru aceste industrii microlitice cu care harta arheologicä a Olteniei se imbogäte§te
datoriti descoperirilor noastre.
Am prezentat in 1931, cu prilejul unei comunicäri fäcute la al XV-lea congres de an-
tropologie qi arheologie preistoricä, industriile microlitice dela Cleanov qi Plop§or sub doui
nume: Industria cleanoveani qi ploppreanä", fiindcä, deqi aceste industrii par asemi-
nitoare la prima vedere, au, totu§i, dupi cum s'a väzut in cursul descrierii noastre, destul
de numeroase deosebiri intre ele.
In sprijinul pirerii noastre, ziceam atunci, eu nu caut a lirgi haosul mezolitic, adiogind
doui nume noui, dar cred ci, studiind pinfi in cele mai adinci amänunte industriile me-
zolitice, ne va fi in viitor mai upr si le apropiem §i si le inlintuim comparativ cu alte
industrii asemänätoare".

243

www.dacoromanica.ro
 Terminfind comunicarea, adaogam cele ce urmeaza: nIn tot nordul Africii, ca gi aproape
in toate tinuturile mediteraneene, pana in Anglia, Belgia, Germania, urmind spre räsarit prin
Cehoslovacia, Polonia, Ungaria gi Romania gi din Siria panen Indii, pretutindeni sunt
rispindite aceste industrii.
Puncte de asemänare sunt numeroase, dar in acelag timp aproape fiecare avezare ne
oferi diferente, care, bine studiate, ne vor permite in viitor sa descurcim firul originilor
migratiunilor popoarelor rnezolitice gi influentele culturale pe care le-au suferit, precum gi
amestecurile.
Se pot face multe analogii, cu multe culturi mezolitice de origina epi-paleolitici, dar
intentia mea nu este de a inlfintui de acum statiunile mele cu industriile indepärtate gi
deja cunoscute, ci de a le prezenta pentru a servi ca verigi pentru viitoare inläntuiri logice,
caci numai in acest fel gandesc ca se va putea arunca o raza de lumina asupra haosului
nebulos al mezoliticului.
Discutiunile iscate de cornunicarea noastra au fost destul de interesante. S'au %cut
apropien i hare forme asemänitoare din Belgia, Polonia gi Portugalia. Cu toate acestea, noi
ne mentinem la pun ctul nostru de vedere gi credem ca este mult mai prudent de a nu
risca noui teorii, cum de altfel multi au ficut-o, fiindci acestea pentru un moment nu pot
duce la nici-un rezultat.
Se gtie ca, in urma cercetärilor geologice gi polinice, se poate determina aproape cu
precizie epoca ce se cuprinde intre sfargitul paleoliticului 9i inceputul neoliticului. In
ceeace privegte Europa de Nord, chiar s'a putut stabili un terminus postquem pentru in-
ceputul neoliticului.
Dar descoperirile noastre, ca de altfel in majoritatea cazurilor unde o astfel de indus-
trie exista, sunt descoperiri de suprafata, gi nu s'au putut face cercetari pentru determinarea
varstei geologice carora ele apartin.
Astfel stand lucrurile, putem noi atribui acestor industrii varsta mezolitica din punct
de vedere cronologic ?
Aceste industrii microlitice apar in cursul paleoliticului superior pentru a strabate
intreg mezoliticul gi a patrunde destul de. mult in neolitic gi chiar mai tarziu.
A le socoti pur gi simplu contemporane mezoliticului, ar putea fi o gregala prin faptul
ci e greu a atribui o valoare cronologicä diferentelor tipologice ce se observä intre ele.
De aceea am infatigat industriile microlitice ale Olteniei pentru a furniza o simpla
bazi de discutie asupra mezoliticului gi mai ales pentru a determina pe cercetfitorii nogtri
si acorde o atentie mai mare acestor marunte pietricele a caror räspandire este desigur mult
mai mare in Tara noastra deck se crede a fi.
Romania se gasegte in puna arie de raspandirea a cestor industrii, deaceea nadajduim
ci in curand numarul ageziirilor de acest fel se va märi simtitor.
Dr. C. S. NICOLAESCU-PLOP$OR.

244

www.dacoromanica.ro
 III'
-1111

_ 11

lid Li 11,1111MIFJ.

REISTORIA 9i-a luat 9i la noi inca de mult locul pe care-I me-

rita aläturi de celelalte ctiinte. Scopul säu este de a reconstitui,
sub toate aspectele sale variate, viata celui mai indepartat trecut
al unei umanitäti chinuite, care a precedat cu mii de ani,-9i a
pregatit,vremurile istorice propriu-zise 1). Pentru istoria noastra
nationala, preistoria ramine singurul mijloc de a urmari 9i a do-
vedi sufletul nostru multimilenar, a carui justa pretuire nu se poate
dobAndi decät printeo adanca cunoa9tere a tot ceea ce ni-au lasat,
in pamântul totdeauna ocrotitor, indepartatii no9tri stramo9i, creatorii strfivechilor civili-
zatii, cu elemente de unitate indiscutabile pe intreg vastul teritoriu al Europei sud-estice,
in centrul cäruia stätea citadela naturala a Carpatilor, cu bräul celor trei ape: Dunarea,
Tisa 9i Nistru. Unitatea culturala 9i etnia din interiorul acestui teritoriu in vremurile pre qi
protoistorice este una dintre cele mai evidente permanente care stä la baza tuturor prefa-
cerilor de mai tärziu, ea fiind factorul hotäritor aläturi de cel geografic, al originii ci
formarii unitätii neamului nostru, pe care ni le infati9eaza atit de sugestiv, 9i cu toatä com-
petenta, d-1 Gh. I. Brfitianu, in lucrarea abia apäruta : Origines et formation de l'unite" rou-
maine, Bucure9ti, 1943.
Nici o provincie a României n'a desmintit aceasta unitate culturala 9i etnia a Daciei
pre 9i protoistorice, in acceptiunea larga a cuvântului 2). Cu atät mai putin Oltenia. Rezul-
tatele obtinute in sapaturile arheologice, efectuate in oricare parte a tarii, nu fac altceva

A se veden i la noi: I. Andriqcscu, De la Preistorie la Eral Media, Bucure;ti, 1924; acelea,i idei
se vor giisi §i in cursurile predate ani in ir studcntilor d-sale de la Universitatca din Bucurc,ti; D. Benin,
Ce este Preistoria?, in Revista Istorica, XXIV, 1-3, 1938; id., Indrumiíri in Preistorie, Bucure;ti, 1939; liadu
Vulpe, Concep(iile moderne de.spre Arheologie f i Preistorie, Iavi, 1940.
Pentru intcgrarea Basarabici in striivechiul spaiu carpato-duniircan, a se veden: D. Bereiu, Basarabia in
unitatea strilveche a Daciei, in Revista Istoricii, XXVII, 1-12, 1941, pp. 23-39.

245

www.dacoromanica.ro
deck sa sporeasca datele referitoare la aceasta unitate striveche. Cercetarea regionala,
luati ca metoda de lucru, atat de necesara cu deosebire in tarile care se gasesc abia la
inceputul organizärii muncii lor arheologice, cum este in unele privinte gi tara noasträ, din
lipsa unui Institut arheologic, care sä coordoneze i sa indrumeze cu toata autoritatea legala
fortele gi bunavointele specialigtilor dela noi8),a fost preconizatä 4) gi aplicata pentru
prima data in Oltenia de cätre d-1 I. Andriegescu, profesor la Universitatea din Bucuregti,
creatorul preistoriei puse pe baze gtiintifice dela noi. Oltenia avea sá joace, Inca dela 1916,
cfind d-1 I. Andriegescu intreprindea primele sapaturi metodice din tarä, la Salcuta, jud.
Dolj, un rol de seami in migcarea arheologica din Romania. Provincia noastra devenea
astfel nu numai punctul de plecare al cercetärilor sistematice dela noi, dar, multumita des-
coperirilor din anii din urmä, Oltenia a fost gi un permanent punct de referire pentru o
mai bung intelegere gi a celorlalte descoperiri din tarä. La faptul ca provincia din dreapta
Oltului este foarte bogata in urme preistorice, ceea ce a atras pe arheologi, se adaoga
imprejurarea fericita cá s'au gash acolo oameni de bine gi oameni de inima, care au spri-
jinit la timp cercetärile de aceasta natura 6). Muzeul Regiunii Portilor-de-Fier din Turnu-
Severin, creiat de d-1 Al. Barcacilä, gi Muzeul Regional al Olteniei dela Craiova, infiintat
de Stefan Ciuceanu gi condus azi de d-1 C. Nicolaescu-Plopgor, au devenit douä centre de
intensä activitate, iar preocupärile dela T.-Jiu, al carui muzeu de pe vremuri fusese o man-
drie gi o sperantä a regiunii, au fost reluate multumitä d-nei Aretia Ch. Tätärescu. In coltul
de Sud-Est al Olteniei, cele douä colectiuni, una la Caracal a d-lui Ilie Constantinescu'
alta la Corabia, aceea a d-lui Ch. Georgescu, aveau sa dea cu timpul, mai ales aceasta din
urma, pretioase date pentru cunoagterea preistoriei acestei parti a blteniei.
Rezultatele cercetarilor gi sfipaturilor arheologice facute in Oltenia pana in jurul anului
1935 au fost publicate de noi in Arheologia preistorica a Olteniei 6), in care am adunat
lalolalta tot ceeace constitue izvor de informatie istorica, pentru timpurile cuprinse intre
aparitia omului pe meleagurile provinciei noastre (paleolitic) pana la intemeierea Principa-
telor, urn-land in aceastä privinta conceptia profesorului meu, I. Andriegescu, dupa
care evul mediu romanesc nu poate fi pe deplin inteles,--in tot ce are el mai caracteristic
In viata bägtinagilor, daca nu se tine seama gi de preistorie, cu metodele sale de lucru.

3) Comisiunea Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii Nationale 0 al Cultelor, prin Muzeul National
de Antichitati din Bucure0i, tine in prezent locul mud asemenea institut, in aceastrt laturä a coordoniiiii activitrttii
arheologice. Aceste institutiuni ar putea interzice diletantilor improvizati, dintre care unii abia /lac& au patru clase
liceale (I), de a mai interveni pe limp autoritiiti pentru obtineri de fonduri 0 de a mai intreprinde sapitturi pe
cont propriu, fara controlul
4 I. Andrieqescu. L. c.
Asupra mi§carii arheologice in Oltenia pimil la 1934, sä se yacht' fragmentul de inceput al d-lui L An-
dric§escu: Din preistoria Olteniei, in Lui N. lorga-Ornagiu", 1921, precum i comunicarea ce a tinut d-sa cu ocazia
Congresului National de Numismatic& i Arheologia de la Craiova, in 1934, publicaat apoi in Cronica Numism.
Arheol. Pcntru primele mentiuni asupra sapaturilor de la Salcuta i asupra interesantei figurine zoomorfe de acolo:
Acelal, Des survivances paléolithiques dans le milieu néolithique de la Dacie, Academia Romilnii, Bull. de
la Section Historique, t. XV, 1929.
Aparuta in 1939, ca extras din Arhivele Olteniei, Nr. 101-102 0 103-104, cu 251 pp., 229 fig. 0 un re-
zumat in 1. francezi.

246

www.dacoromanica.ro
 Cum in cuprinsul publicatiunii de fata d-1 C. N. P1op9or, ca unul care a facut
cele dintii descoperiri din epoca paleoliticfi i mezolitica din Oltenia, 9i-a luat sarcina
de a prezenta aceste doui epoci, noui ne rämäne a vorbi despre epocile ulterioare, scotänd
in evidentä unele caractere generale i probleme noui ce se pun in preistoria Olteniei,
fall a insista asupra prezentei Celtilor in Oltenia qi asupra descoperirilor din epoca mi-
gratiunilor, despre care, dupä cum mg informeazg, va vorbi acela9 cercetätor craiovean,
tot in paginile acestei publicatii 7).
* *

Civilizatiile neo-eneolitice din Oltenia se cunosc in prezent inteun chip multumitor.

Viitoarele cercetäri i sapaturi in regiune vor spori, pe de o parte, nunuirui aqezarilor pre-
istorice, dealtfel destul de numeroase, care se concentreazi pe artera de straveche
municatie a Dungrii, iar pe de alta parte vor intregi inventarul fiecgrei civilizatii. Acest
lucru va permite stabilirea fazelor de evolutie a diferitelor tipuri de civilizatie. Prin cu-
noaqterea acestui inventar se va ajunge la o mai bung' studiere comparatiu'd a neo-eneoliti-
cului din Oltenia 9i a celui din restul tgrii, fiinda tipurile de civilizatie, care nu sunt
deck sinteze culturale, se intrepätrund intre ele §i se influenteazä, cu ark mai mult cu
at ele se gasesc, cum e cazul in Dacia, in interiorul unei mari arii de civilizatie cu ca-
ractere unitare.
Säpfiturile din ultimii ani au putut sä duca 9i la stabilirea stratigrafiei i deci a cro
nologiei relative a civilizatiilor neolitice. in coltul de Sud-est al Olteniei, acolo, unde in-
tfilnim civilizatia Vadastra, atät de caracteristicä prin ceramica sa excizatä çi incrustatä cu
alb, va trebui insa sg se determine in mod mai ciar pozitia stratigraficfi a fazei initiale, pe
care noi am numit-o Vadastra I, 'eta de Vgdastra II. 0 alta problemi care se pune pentru
aceea9i regiune este aceea a fixärii pe teren a zonei de interferentg a cercului Turda9-Vin-
cea,care deocamdatä s'a descoperit in mod cert numai pänä in valea Desnätuiului 8),cu
civilizatia Vadastra. Raspunsul la aceste douà chestiuni nu poate veni deck de la sapaturi.
Dar o problemä de caracter mult mai general, pe care ni-o sugereazä descoperirea
unor industrii mezolitice in Oltenia 9i a unei ceramice primitive, gasita in asociere cu mi-
crolite 9), este a originei insti$ a neoliticului durairean. De9i aceasta problemä comporta o
discutie amplä, ea neputând fi deslegatä in cadrul geografic restrins al provinciei noastre
çi nici in acela al Daciei stravechi, cu atät mai mult in stadiul actual al cercetirilor de la
noi, totu9i avem impresia ca Oltenia poate intra de acum inainte in ansamblul general
Cilt priveste arta rupestrif in Oltenia, noi insine ne-am indoit de existenta i autenticitatea ei (Arheol.
preist. a Olteniei, P. 241). H. Kiihn, recenziind lucrarea noastril citatti aci, consideri aceastii presupust1 ara drcpt
modernä: IPEK, vol. 13, 1941, P. 249; autorul serie textual: Der Verfasser führt einige Felsbilder, die
ich amtlich für modern halte und deren Alter er auch bezweifelt".
D-1 V. Dumitrcscu, dir. Muzeului National de Antichiaiti din Bucurcsti i d-1 Plopsor, au sapat la Rast o inte-
resantil statiune Turdas, ell un bogat material. In 1939 delimitam aria civilizatiei Turdas numai la valca Dunarii
mehedintene, intru at mai la rAsiírit inch.' nu apalruserii descoperiri caracteristice (O. c., pp. 24-25).
C. Nicolaescu-Plopsor, Les industries microlithi ques en Olténie, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, pp. 1-12.

247

www.dacoromanica.ro
al discutiilor referitoare la originea band-ceramicei, care a devenit de citva timp un punct
central al Preistoriei dunkene ").
Se stie azi ci vestita conceptie a unui hiatus intre paleolitic si neolitic s'a spulberat
pretutindeni, unde s'au fAcut apituri. Mu1t5 vreme s'a pus greutatea pe lipsa ceramicei in
mezolitic, fiindcA ea constitue träskura esentialfi a neoliticului. Dar de mai multi ani s'a
descoperit ceramicA in mediul tardenoisian si campignian european "), lar in Africa orien-
talA avea sA aparA ceramici chiar in stratul aurignacian, de la inceputul paleoliticului su-
perior "). Nu este exclus ca produsele ceramice din Oltenia sä stea in legkurä cu indus-
tria swidero-tardenoisiani de acolo. Descoperitorul acestor interesante materiale va urmAri,
suntem incredintati, dependenta aceasta stratigrafick fiinda numai asa arheologia romi-
neascA va fi adus o contributie serioasi la clarificarea originilor ceramicei celei mai vechi
din valea Dunkii, dupà cum, este locul a aminti si aici, stiinta noastrfi a contribuit re-
cent si la cunoasterea raselor din paleolitic, prin publicarea craniului aurignacian din pes-
tera de la Cioclovina, jud. Hunedoara ").
Tehnica insäsi a lutului främäntat si apoi modelat dupà dorinta artistului sau a meste-
rului, n'a fost streinä oamenilor din spatiul dunArean din epoca paleoliticA. ReprezentArile
plastice din lut ars,descoperite in Moravia, sunt o märturie in aceastA privintä "). Deosebit
de interesantä mi se pare apropierea pe care o face arheologul german Zotz intre aceastä
plasticA paleolitici si intre cea neoliticä dela Cucuteni, jud. Iasi 15). Chiar daca aceastA apro-
piere abia se schiteaz5 in prezent, ea va trebui urmäritä cu atentie pe viitor, fiind foarte
semnificativA. Daca arheologii sunt azi de acord a atribui plasticei din Europa sud-estic5 o
origine mediteraneian5 si in general orienta15, totusi pe viitor va trebui sä se tinä seama si
de transmisiunile locale ce incep a se intrezki in aceastà plastic5 de lut.
Ornamentarea ceramicei in benzi, care este documentatä in Oltenia prin tipul Turdas-
Vincea, care este cel mai vechiu neolitic din Sud-Vestul provinciei, isi are originea tot la
Dunke. Cele douà elemente esentiale, spirala si meandrul, se intfilnesc in ornamentica pa-
leoliticului din Ucraina (Mezin) si din Moravia. La Predmost s'au gäsit benzi pictate pe un
os de mamut, ") care au Iost puse alkuri de cele neolitice, band-ceramice. 17) Pe de alta
parte, decoratiunea campignianului dela Lietzow, pe insula Riigen din M. Bahia, infAti-
Amintim aci cele douil studii mai canoscute si mai recente consecrate acestei probleme: O. Menghin,
Einheimischen Wurzeln der bandkeramischen Kultur, in Serta Hof filleriana, Zagreb, 1940, pp. 2-6; Lothar F.
Zotz, Die Beziehungen zwischen Altsteinzeit, Mittelsteinzeit und Donaukultur, in Wiener Prähistorische Zeitschrift,
XXVIII, 1941, pp. 1-20.
0. Menghin, O. c., p. 4.
A. Rieth, Fan/ Jahrtausende Teipferscheibe, in Forschungen und Fortschritte, vol. 17, nr. 3, din 20
Ianuarie 1941, P. 20.
Fr. Rainer §i I. Simionescu, Sur le premier crane d'homme paléolithique trouvé en Rournanie, in
Anal. Academiei RomAne, Mem. Sect. tiint., Seria III, t. XVII, 1942, pp. 489-503.
L. Zotz, O. c., p. 12.
Ibidem.
H. Breuil, Notes de voyage paléolithique en Europe Centrale, extras din L'Anthropologie, XXXIV, 1924,
P. 538, fig. 19; benzi pictate cu ocru, paralele.
0. Menghin, O. c., p. 3. Zotz, O. c., p. 12.

248

www.dacoromanica.ro
geaza un stil similar mezinianului. 18) Apt in at legatura cu neoliticul s'a putut face prin
intermediul campignianului, dela sfärqitul mezoliticului, and incepusera a se ivi simptomele
noii sinteze, aceea a neoliticului, a vremei celei noui.
In aceea0 ordine de idei, care privesc nu numai preistoria Olteniei, dar chiar pe aceea
a intregului Sud-est european, subliniem aici lipsa unui studiu aprofundat asupra uneltelor
de silex neo-eneolitice care se descopir inteun numär exceptional de mare in toate apzärile
preistorice din tara. Materialul de aceasta natura' publicat in cele 8 volume ale revistei de
specialitate Dacia, scoasä sub ingrijirea Muzeului National de Antichitati din Bucure§ti
este edificator in aceastä privinta, farä a mai cita pe cel similar din celelalte publicatii.
Nici silexurile din Oltenia nu sunt mai putin numeroase, dar totu0 pare a se resimti o
oarecare siräcie fatä de ampia Munteniei. In Polonia s'a dat inteadevar o atentie deo-
sebita acestor märturii arheologice i rezultatele au fost cu drept cuvänt remarcabile. Numai
din comparatia, dupfi metoda tipologia, a silexurilor neolitice, cu cele paleolitice i mezo-
litice, spunea acum doi ani profesorul L Zotz de la Universitatea germana de la Praga, se
vor putea desvälui radacinile cele mai vechi ale civilizatiei neolitice "). Si autorul da un
exemplu, pe care nu numai ca-1 impart4im, dar suntem deosebit de satisfacuti a des-
coperirile din tara noasträ trezesc un interes din ce in ce mai viu in cercurile savantilor
streini. DI. Zotz se indreaptä din nou spre statiunea cu renume mondial de la Cucutenii
Moldovei "), fäand observatiunea cá silexurile descoperite acolo manifestä o traditie
aurignaciancl al), deci paleolitia. Aceasta nu se datore§te unei simple intfimplari, adaogam
noi, lar autoritatea arheologului citat, care este unul dintre cei mai buni cunosatori ai
paleoliticului qi mezoliticului european, nu se poate pune la indoialä. Civilizatia aurigna-
ciani a avut in Romania, mai ales in Moldova §i in Basarabia de Nord, un puternic centru
ale arui manifestäri nu se puteau stinge ap de u§or, färfi a lasa urme in sintezele viitoare.
Cu ocazia redactärii unui Repertoriu arheologic at Romclniei "), am notat 47 localitäti din
aurignacian. Tehnica aurignacianA a silexului s'a putut transmite, ca §i aceea a ceramicei,
prin intermediul celei mezolitice, tardenoisiene sau campigniene "). Dacfi una ori cealalta
dintre aceste dou5 civilizatii mezolitice a lasat mai multe urme in tehnica silexului din neo-
18) 0. Menghin, /. c.
19) 0. c., p. 9.
20) Care are acum o admiraba monografie, datoritii celui ce a siipat acolo, Hubert Schmidt: Cucuteni in der
oberen Moldau. Rumlinien, Berlin-Leipzig 1932.
21) Zotz, O. c., p. 10.
22) Apare in fascicole. Va fi republicat apoi in intregime in limbs romtmli si francezii, adaogiindu-se har-
tile la fiecare capitol, bibliografia utilizatti si un index de localittiti. Pentru paleolitic i mezolitic a se veden fasc.
in Revista Arhivelor, vol. IV, 2, 1941, pp. 280-295, precum si: Le paléolithique et le mésolithique en Rou-
manie, in Buletinul Institutului Romiin din Sofia (sub tipar). Statiunile neolitice din Oltenia se pot gasi in fasc.
III, care se griseste in prezent sub tipar la Craiova, in Arhivele Olteniei, iar descoperirile intiimplatoare, din fase.
apiirutil in Rev. Arhiv., V, 1, 1942, au fost adunate, in ceca ce priveste Oltenia, de catre d-1 C. D. Fortu-
nescu, in acela§ volum al Arh. Olteniei, de sub tipar. Aurignacianul este rasplindit in toata Europa sud-estica
si riísitriteani. Arheologii americani au dat la lumina* un important material aurignacian din petera Bacio Kiro din
Bulgaria centrali (v. Bulletin of iimerican School of Prehistoric Research, tu.. 15, 1939, pp. 46-126), care
se adaogii la cel cunoscut din Jugoslavia, Albania §i Grecia.
23) L. Zotz, O. c., p. 10.

17 Sgptamana Olteniei 249

www.dacoromanica.ro
litic "), ramâne a se vedea mai ciar pe viitor. Este de presupus cá i la noi campignianul
din Basarabia (descoperirile din jud. Hotin gi Soroca ")) gi din Transilvania (jud. Hune-
doara gi Arad) sä fi supravietuit, in anumite forme, in special in silexurile de dimensiuni
mai mari, dui:4 cum tardenoisianul din Oltenia va fi adus un aport oarecare in evolutia
neoliticului dela DuzAre, ca qi in Europa centrala gi in valea Vistulei 26). De aceea credem
gi noi, impreuna cu dl. C. N. Plopgor, ca microlitele din Oltenia ar putea fi, cel putin
unele dintre ele, gi dinteo epoca ulterioarä mezoliticului. Mai de mult se facuse obser-
vatiunea cá toporul in forma de pantof (Schuhleistenkeil"), caracteristic cu deosebire age-
zarilor neolitice band-ceramice "), derivä din forme campigniene "). Nu numai la noi,
In Oltenia sau in restul tärii,dar i aiurea, ca de pilda in Germania nordica, unele forme
de securi de silex poarta o pecete certä a industriei mezolitice tardive 29).
Nu este locul a insista aid i asupra altor elemente ale neoliticului, care vin din
epocile anterioare. Amintim doar cateva, pentru a avea imaginea completä a procesului ce
duce la creiarea sintezei neolitice. Cultivarea plantelor gi agricultura era cunoscutä Inca'
din paleolitic. Intrio pegterä din Austria de sus s'au descoperit boabe de o anumitä specie
de grail, pa care il vor cultiva gi neoliticii din aceeagi regiune "). Scormonitoarele" din
corn de cerb, cum sunt cele din Muzeul Regiunii Portilor-de-Fier din Turnu-Severin, pro-
venind din ostroavele Dunärii mehedintene "), au fost puse gi ele in legatura cu agricultura
din perioadele anterioare neoliticului.
In valea Dunarii interioare au aparut i alte obiecte, care manifesta o traditie mezo-
litica. De pildä, arheologul V. G. Childe a fficut o comparatie interesanta intre un toper-
sapator" din corn de gerb, descoperit de noi in stratul Boian de la Tangaru, jud. Vlagca82),
gi formele similare maglemosiene, mezolitice"). Forme ca cea din jud. Vlagca apar çi in
agezirile neolitice ale Olteniei, in special in cele din valea Dunarii. Ele sunt Inca inedite
fiinda nu li s'a dat pana acum atentia ce o meritä. Harpunele din corn de cerb, cu douä
barbeluri sau rânduri de dinti, duc deasemeni spre vremurile anterioare neo-eneoliticului
Aläturi de exemplarul inteadevar rar de la Tangaru (strat Gumelnita III, contemperan cu

24 0. Menghin, /. c. L. Zotz, O. c., p. 1.

25 Unde se postulase un facies local, naslavcianul, dupti localitatea Naslavcea.
26 0. Menghin, O. c., pp. 5-6. Silexuri de caracter tardenoisian s'au descoperit in Boemia vi Moravia In me-
diul cu ceramica de tip Lengycl (ib.).
27 V. de pilda pe cel de la Vadastra: D. Berciu Arheol. preist. a Olteniei, fig. 75, 1.
28 0. Menghin, IVeltgeschichte der Steinzeit, 1931, P. 247; Acelavi, in Serta Hof f illeriana, p. 6.
29 Gustav Swantes, in Carl Schuchhardt-Festschrift, 1940, pp. 1-9. E vorha vi de securi de silex lustruite,
ca cele din mormiintul cu ocru vi sceptru de comanda dc la Casimcea, jud. Tulcea (Dorin Popescu, in Dacia,
vol. VII-VIII, P. 85 vi urm.).
30) F. Miihlhoffcr, in Verhandl. der zool.-botan. Gesel. in Wien, LXXXV, 1935, P. 14. Cf. O. Menghin,
O. c., p. 6; medin paleolitie.
31 A se compara cu cele rcproduse de L. Zotz, O. c., P. 14, fig. 4-5 vi 7-8; de la Predmost (Moravia),
din os de mamut, din epoca aurignaciana.
32 D. Berciu, Sapaturile arheologice de la Tangiiru (1934) report preliminar, in Buletinul Muzeului jud.
Vlafca, Teohari Antonescu", sol. I, 1935, P. 21, fig. 15, 1.
33) V. Gordon Childc, The Dawn of European Civilization, ed. III, 1939, p. 122.

250

www.dacoromanica.ro
Malta II) 84), amintim harpuna de la Ostrovul Corbului, cu partea superioarti asemAnä-
toare exemplarului din Vlapca, dar din p5cate av5nd baza ruptä "). De altfel, inc5 de acum
20 de ani, Abatele H. Breuil, care a ficut cercet5ri pi in Transilvania, a semnalat mai multe
harpune cu baza perforatä, descoperite in valea Dunärii de jos, pe care le pune in paralelä
cu cele aziliene B6). Chiar dac5 aceste exemplare, care se aflä in Muzeul din Sofia, n'ar fi
din mezolitic, totupi traditia acesteia este de necontestat.
Forma colibelor din regiunea de campie, ritualul spoirii cadavrului celui mort,ca la
Plenita-Dolj, Cu ocru ropu, precum i impodobirea corpului Cu scoici, brätäri, pen-
dentive, perle, etc., toate acestea fuseserä cunoscute pi practicate de atre oamenii paleo-
litici pi mezolitici. Nici elementul etnic nu constitue cu totul o noutate in epoca neolitici.
Puratorii ceramicei in benzi dela Dunäre se inrudesc, dup5 at se ptie din rezultatele la
care a ajuns 0E15 azi antropologia, cu paleoliticii care au locuit aceleapi regiuni. In consti-
tutia lor au r5rnas multe elemente ale rasei Cro-Magnon, ca pi in rasa nordicd. Ping acum
s'au descoperit in Oltenia neo-eneoliticä mai multe cranii, dar din p5 cate ele n'au fost inci
studiate. Lipsa studiilor de antropologie se resimte in intreaga tar5.
Privite in aceastä lumina, inceputurile neoliticului pi posibilit5tile unei contributii a
descoperirilor din Oltenia, i in general pi a celor din restul Rom5niei, la sesizarea
unei continuitäti hare cele trei mari epoci din viata umanitätii preistorice din teritoriul
carparo-dun5rean, credem ea' aparitia interesantului sceptru dela S5lcuta Dolj 8') pi a celor-
lalte trei exemplare 88), dintre care dou5 lucrate din piatr5 gäsitä in regiune nu poate
fi inteleasä in afara ideii unei continuit5ti, sau cel putin a -unei supravietuiri, cum a
crezut la inceput d-1 I. Andriepescu, ") Cu toate apropierile ce se aduc cu Orientul,
Siberia pi Nordul european 40). Nu pot fi t5g5duite influentele din cercuri mai mult sau mai
putin indepärtate, pe care le ilustreez5 aceste sceptre, purtate de peful tribului sau al fa-

34. D. Berciu, O. c., p. 34, fig. 39; cu baza despicatii.

Donatiunea inviitiitorului D. Filipescu de la Hinova, care, impreunii cu preotul satului Petre
a inteles sti organizeze, in eadrul muncii de rraboitt de anul trecut, adevarate echipe cu devii de curs primar,
pentru adunarea obiectelor preistorice ti romane de pe plajcle Dunarii de la Ostrovul Corbului ti din impreju-
rimile Hinovei. Nu se poate indeajuns lauda aceasta initiativii a cebe doi intelectuali, care ar trebui urmath
de toti inviitlitoril ti preotii satelor noastre, fiinda numai ata se pot salva de la distrugere marturiile trecutului
nostru. Atzlt harpuna, cat ti celelalte obiecte despre care vom vorbi cu o alta ocazie, se giisesc azi la Mum,' Re-
giunii Portilor-de-Fier din T.-Severin.
.H Brcuil, Voyage paléolithique, in L'Anthropologie, XXXIII, 1923, p. 346.
I. Andrietescu, Des survivances paléolithiques, pl. III.
Unul la Fedeleteni, jud. Roman (I. Andrietescu, O. c., pl. IV, din diorit, ca i cel de la Salcuta), altul
de la Casimcea, jud. Tulcea (Dorin Popescu, O. c., p. 85 i urm., din rocii locala) ti al trcilea de la Paladc,
jud. Dtunbovita (sapkurile noastre; inedit, lucrat din rod" grosolanii, tot locala; lucrare primitil a).
Mai thrziu, d-1 Andrietescu a fost de pkere ca inteade.Ar figurinele zoomorfe din RomAnia, mai ales
cea de la &ileum, oferii asemanki cu cele din Egipt semnalate de d-1 VI. Dumitrescu (in Istros, I, fase. II,
1934, pp. 187-200) §i. en rclatiile comerciale, ata de indepiatate, aunt ademenitoare. (Artele in timpurile pre-
istorice la noi, extras din Arta §i Tehnica gulped, 4-5, 1938, p. 11). Dar aceasta nu inseamna a fi renuntat la
vechea d-sale piirere.
VI. Dumitrescu, L. c. Dorin Popescu, L. c.; aci 1 vechea literaturll ti discutii. Recent: O. Mcnghin,
in Wiener Prtihist. Zeitschr., XXVIII, 1941, p. 173.

251

www.dacoromanica.ro
miliei, care se confunda, in mentalitatea primitiva gi in organizarea socialä gi religioasa de
atunci, cu geful religiei.
Civilizatiile neolitice ale Daciei intretineau intiadevar relatii comerciale cu cercuri
uneori destul de indepärtate. In legaturi cu aceste schimburi, ne oprim aici i asupra bra-
;Ardor din cochiliile scoicilor mediteraneene, din specia Spondylus gaedero pus, care, la un loc
cu plastica, erau cele douä elemente ce uneau lumea dunareana din perioada I-a a neoli-
ticului cu M. Egee 41). La Ostrovul Corbului s'au descoperit cateva fragmente de asemenea
bratari 42). Culoarea lor este alba, cu nuante purpurii. Alaturi de aceasta categorie, unele
fragmente sunt de culoare neagra, probabil dintr'o alta specie de scoica (Tridacna ?) ").
Sectiunea fragmentelor este ovala, triunghiularä sau plan-convexa. Unele au perforatiuni
pentru fixare la brat. Din aceeagi localitate, datorite gi ele tot unor descoperiri intimpla-
toare, avem cinci perle cilindrice, 44) cu diametrul variind intre 1 cm gi 6 mm, pentru care
gasim perfecte analogii la exemplarele descoperite in mormintele din cimitirul dela Saber-
dowitz din Moravia 45). Perlele faceau parte dintr'un colier, impragtiat, ca gi cele doua placi
dreptunghiulare, una cu douä perforatiuni, cealalta cu patru, lucrate gi ele din cochiliile
aceloragi scoici Spondylus gi descoperite deasemeni la Ostrovul Corbului 46). Forme asema-
natoare gasim tot in cimitirul amintit din Moravia, 47) unde avem gi douà mari bratari,
intregi, 45) a cum vor fi fost cele dela Ostrovul Corbului. Cunoagtem un exemplar intreg
dela Racagdia, jud. Severin, 49) analog celor din Moravia gi fragmentelor noastre din Me-
hedinti.
Bratarile de scoici de Spondylus nu sunt prea des intalnite in mediul neo-eneolitic
din Dacia. In stratul cu civilizatie Boian dela Tangäru, jud. Vlagca, am descoperit insa cfiteva
fragmente. ") G. Childe relateaza prezenta podoabelor de acest fel in intreg complexul
Boian i Gumelnita din teritoriul traco-getic, 51) precum gi in Tesalia gi in complexul
Vardar-Morava, 51) in care intra i Vincea gi cu care civilizatiile din Oltenia intretin foarte

V. G. Childe, Neolithic Black ¡Vare in Greece and on Danube, In BSA, vol. XXXVII, 1936-1937, p. 26
urm.; in perioada II s'ar adtioga i aceastii ceramidi neagrii.
Au fost culese in decursul anilor de dare d-1 Al. Biirdiciili de pe plaja acestui ostrov. In prezent se
gasesc in Muzeul Regiunii Portilor-de-Fier din T.-Severin. In 1939 am publicat ciiteva dintre aceste fragmente (Ar-
heologia preistoria a Olteniei, p. 34, fig. 26).
0 alta specie mediteraneeanii, care a fost descoperitii pang in Europa Centralii: V. G. Childe, The
Dawn, ed. III, P. 112.
44 D. Berciu, O. e.. fig. 27, 3-7. Forma lor este identicii eelor lucrate din coajii de ou de strut din civi-
lisajia eapsiano-mezoliticit din Africa de Nord. (0. Menghin, Weltgeschichte, p. 181, pl. XX, 18-19).
J. Skutil, Linearkeramische Griiber in Miihren, in Wiener Priihist. Zeitschr., XXVIII, 1941, P. 27, fig.
4, 3 si p. 30, fig. 7.
D. Berciu, O. c., fig. 27, 1-2.
Skutil, O. c., fig. 3, 6.
48 lbidem, P. 26, fig. 3, 10-11.
49 D. Berciu, Repertoriu arheologic de sta(iuni fi descoperiri Preistorice in Romelnia, fasc. II, in Revista
Arhiv., V, I, 1942, p. 51, nr. 400.
Acelas, Sapaturile arheologice de la Tangciru, p. 22, cu fig. 7, 4.
G. Childe, The Dawn, ed. III, p. 123 si 128.
52 Ibídem, p. 88; pentru Tesalia, P. 123.
53) lbidem, p. 94, Kar6s-culture"; v. si harta I la P. 331.

252

www.dacoromanica.ro
strfinse relatiuni. Ele apar in civilizatia neolitia din valea Crigului gi a Tisei inferioare. ")
In general aceste bratari gi perle se intilnesc in perioada veche a band ceramicei, 64) de
care tine gi cercul Turdag-Vincea, cfiruia i-am atribuit descoperirile dela Ostovul Corbului.
Ele constituesc chiar o caracteristicä a linear-ceramicei, 55) in asociere cu care se gäsesc
uneori in cantitäti considerabile. 66) Aga de frecvente sunt ele la Dunare, trick prezenta
lor pe Marna, a facut pe unii arheologi-sa bänuiasca o penetratie a danubienilor neolitici
pana in bazinul Parisului. 67) Aria de raspandire a podoabelor de care ne ocupam aici
atinge valea Rinului, ajunge in Turingia, 68) Bavaria de jos, la coasta ligurica, in regiunea
Triest (pegteri) gi la Rasarit in aceea a Vargoviei. 59) Aceasta larga räspindire, in care intri
gi tara noastra, dovedegte, fara indoiala, raporturi comerciale foarte stränse gi indepartate
inteo vrerne, and abia se trecuse de sfärgitul mileniului al IV-lea in. de Cr.
O intrebare se pune: Pe ce cale ajungeau la Dunarea-de-mijloc aceste podoabe me-
diteraneene ? Va fi jucat un oarecare rol gi de data aceasta calea deschisfi spre Sud gi
spre Nord a Vardarului gi a Moravei, ca totdeauna, dar in comertul acestui fel de po-
doabe (bratäri, pendentive, perle, etc.) lucrate mai degraba in Sud, deck la Dunare, calea
Adriaticei ni se parte ca trebue luati in considerare, mai ales a pe coasta nord-estica a
acestei märi s'a descoperit, cu cativa ani in urmä, un centru cu ceramicii pictatä de ca-
racter dunarean, unde apar atari podoabe i prin intermediul ciruia s'a facut legitura
cu celelalte cercuri band-ceramice, de pe valea Dunärii gi a afluentilor sái. Prin urmare, pe
acest drum, dela Aquileia Rornanilor, catre valea Savei gi a Dunarii, spre Portile-de-Fier,
au patruns acestepodoabe de Spondylus. Acelap lucu se va intfimpla gi mai tärziu, cu
putin mai inainte de a incepe a doua epoca a fierului, and produse grecegti,ca fibulele
de argint descoperite la Ostrovul-Mare in depozit pätrund pe aceasta cale de Vest,
peste Dalmatia, spre Oltenia.
In acelag complex al relatiilor cu Sudul, a vem de intercalat i un fragment de bratara
de o forma similari celor de scoica, dar lucrat din marmorei zaharoasa, descoperit tot la
Ostrovul Corbului. Obiecte de marmora, in apecial vase, se cunosc de Okla la Vincea 61)
gi in Tesalia, 62) lar in Bulgaria gi in general in cercul egeian se intalnesc caracteristice
figurine de marmorä. Bratari de marmorä insi au apärut gi in civilizatia veche-neolitica din

G. Childe, The Danube thoroughfare and the beginnings of civilization in Europe, in Antiquity, vol. 84,
P. 85. Cf. Skutil, L. c.
P. Reinecke, in Mitt. der Anthr. Ces. in Wien, vol. LI, 1921, P. 46 si urm.
H. F. Barta si J. Willfonseder, in Sudet,a, 10, 1934, p. 6; 500 perle intr'un singur mormAnt I
G. Childe, The Dawn, ed. III, P. 296.
Ibidern, p. 99.
P. Reinecke, in Germania, vol. 23, 1939, p. 220; a se vedea si harta publicatà de Buttler, in Mar-
burger Studien, 1938, p. 15, cu podoabe de Spondylus.
P. Reinecke, Ein neuer spiralkeramische Kreis in der Nordostkaste der Adria, in Gernuinia, 23, 1939,
pp. 213-220.
G. Childe, O. c., p. 88.
K. Grundmann, Aus neolithischen Siedlungen bei Larissa, In Mitt. des Deutsch. Arch. Inst. Athem.
Ab.%, 57, 1932, p. 107, fig. 1 (perioada I-a tessalicii).

253

www.dacoromanica.ro
Boemia, atfit in avezäri, cat vi in morminte. Ele sunt similare celor de scoici de Spondylus, 68)
dupa cum aratä de altfel i fragmentul nostru.
Alte descoperiri, cum sunt cfiteva mici unelte de obsidian& care se gaseau pe vremuri
in Muzeul Regiunii Portilor-de-Fier, provenind dela Ostrovul Corbului, invedereaza legä-
turi comerciale ale regiunii noastre cu Nordul Ungariei, de unde obsidiana, de care e
vorba, s'a raspandit in tot bazinul Dunärii, pana in Silesia vi Galitia 64).
Neoliticul Olteniei, in intregime, prin aspectul civilizatiilor sale vi prin originea lor,
arata inteun chip cum nu se poate mai concludent cfit de hotarfitoare este avezarea geografica
in crearea vi desvoltarea civilizatiilor. De cfind se ivesc vremurile cele noui, acelea ale
neoliticului, cu oameni avezati, gospodari in felul lor, legati de modestul lor ogor, pe
care-I cultivä, precum vi de valea Dunärii vi a afluentilor säi vi de lacurile din apropiere de
unde ivi procurä hrana de toate zilele, prin pescuit vi culegere de scoici de apä dulce, care
se gasesc in gramezi mari in toate avezarile, uneori cochiliile lor fiind intrebuintate vi drept
podoabe, vedem cum influente din toate partile se gräbesc a pätrunde spre provincia noastra.
Oltenia este un tinut de interferentä, de incrucivare de drumuri i de influente diverse,
Prima civilizatie neoliticä, cea de tip Turda§-Vincea, leaga strans Oltenia de marele cerc
band-ceramic din Transilvania, Banat vi Serbia nordica, fara hotar despartitor la Carpati
sau pe Dunare. Avezärilor Turdav de pe valea mehedinteanä a Dunarii le corespund cele
de pe malul sfirbesc, de unde Muzeul Regiunii Portilor de Fier posedä, printre alte mate-
riale, un interesant idol femenin dela Varbita, Cu o ornamentare foarte bogatä. Inventarul
civilizatiei Turdav este inca saracacios. El va trebui sä fie studiat in raport cu cel dela Vincean
vi de pe valea Murevului. Prin relatiile sale cu cea mai veche civilizatie din cfimpia Mun-
teniei, tipul Boian, civilizatia din Oltenia va aduce pe viitor insemnate contributii la
cunoavterea amintitei civilizatii dela Est de Olt. Plastica sa, cu multe tr5saturi de unire cu
cea din regiunile inconjuratoare, manifesta un vädit simt al frumusetii din acele vremuri.
Civilizatia Vädastra din coltul sud-estic al Olteniei, care sta deocamdatä prin faza
sa initiala, la baza succesiunii stratigrafice a civilizatiilor neolitice din Oltenia, determina
o orientare a acestei provincii spre Rasarit çi ilustreaza din nou o pätrundere, ce se va
clarifica mai bine pe viitor, peste Dunäre, pe valea Iantrei, in Bulgaria de Nord, 66) care
ar putea sA mearg5 §i mai departe catre Sud.67) Ceramica Vadastra este cea mai splendida
63 J. Schranil, Vorgeschichte Beihmers und Mahrens, 1927, p. 49, pl. V, 6-7; la pl. IV, 11 Bunt reproduse
bratari de Spondylus. Compara exemplarele de marmora cu cele de Spondylus reproduse de J. Skutil, O. c., p.
26, fig. 3, 10-11.
64 G. Childe, O. c., p. 104.
65 Ault de bine ilustrat prin cele patru volume publicate de profesorul Vasici de la Belgrad: Preictoricka Vincea.
66 V. Mikov, in lzvestija, VII, 1932-1933, pp. 358-368, in special P. 361, cu fig. 114. Cereetäri mai
rccente par a dovedi prezenta unei ceramici de tip Viidastra i in regiunea Tarnovo, tot pe valea Iantrci:
Bulletin of American School of Prehistoric Research, vol. 15, 1939, p. 46 si urm., la Bacio Kiro (pesterii).
67 D-1 Vladimir Dumitrescu a facut mai de mult uncle apropien i intre ceramica de la Vadastra i cea ex-
cizata din Tcsalia in Ephemeris Dacoromana, vol. IV, pp. 299-300.
James Gaul, The Vadastra culture of the Lower Danubian area: some comments, extras din Man. vol. 34,
1940; Cu punerca la punet adusa de noi: Un arheolog american despre descoperirile de la Viklastra, in: D.
Bcrciu, Insemnari arheologice, 1941, Nr. 2.

254

www.dacoromanica.ro
realizare in ceea ce privevte ornamentarea spiralo-meandricä, in tehnica exciziei vi incrusta-
iei cu materie fAinoasä de culoare alba vi mai rar rovie. Motivele decorative, in care spi-
rala vi combinatiile acesteia rivalizeazä uneori cu ceea ce se cunoavte in lumea egeianä,
amintesc pe cele dela Butmir, din Bosnia. Unele produse ceramice au analogii cu cele din
laza initialä a civilizatiei Gumelnita, 68) ca vi plastica. 69) Aceste observatiuni preliminare
pot servi pe viitor ca punct de plecare a unor discutii mai ample in legAturä cu originea
civilizatiei Vädastra, atit de vfidit apropiatfi in aceast5 privintä de Boian, vi cu pro-
blema raporturilor sale cu celelalte civilizatii neolitice dela noi vi din intreg Sud-estul
european.
Civilizaia neolitic5 reprezentativä a Olteniei este tiPul Salcuta. In 1939 am reprodus
tot ceea ce ni s'a pärut mai caracteristic din descoperirile apartinfind civilizatici Sälcuta.7°)
In evolupa civilizatiilor neo-eneolitice din Oltenia, aceast5 nou5 sintez5 acoperä in timp vi
in spatiu, Vädastra II") din Sud-estul Olteniei vi stratul Vincea-Turdav din Vestul provin-
ciei, ") ceea ce permite o sincronizare a tipului Vädastra U cu Turdav, cel putin partialä.
Civilizatia Salcuta a avut o viat5 mai lung5 deck celelalte civilizatii din Oltenia, mide
are o rispändire generalä. In unele statiuni stratul de cultur5 trece de 2 m, cu un foarte
bogat material, care va trebui impärtit pe faze de evolutie. Acestea nu sunt deocamdatä
prea clare. Totuvi, pe baza observatiunilor stilistice vi a säpAturilor de la Ostrovul Simian,
noi am deosebit dou5 faze : Sclicufa I §ti Scilcuta IL"). Clarificarea acestei chestiuni nu poate
veni deck de la viitoarele säpäturi. In general ins5 civilizatia &imita are o desvoltare pa-
raielä cu aceea a complexului Ariuvd Cucuteni, Turdav III (cercul cu ceramicä pictatA din
Vestul Daciei) 74) vi Gumelnita II vi Gumelnita III din teritoriul tracogetic, din care se
desvoltà. Date fiind asemänärile dintre VAdastra 9i Gumelnita I, cAt i observatiunile stra-
tigrafice din Oltenia, se poate sustine vi o sincronizare intre aceste douä manifestäri.
Civilizatia Salcuta are un orizont mult mai larg, in comparatie cu. acela al celor douä
civilizatii anterioare. De aci vi originalitatea sa. Prin intermediul cercului gumelnitean, de
care se leagi organic, ea venea in contact cu ceramica pictatä cucutenian5; peste Carpati,
pe valea Oltului, care este un important element de leg5tur5 intre civilizatiile de pe ver-
santul sudic vi cel nordic, avea relatii cu cercul Ariuvd; spre Vest civilizatia Sälcuta primea
D. Berciu, O. c., P. 3, cu nota 6. V. si pp. 9-10, pentru o posibila extindere a eivilizatiei Vadastra
in ctimpia munteanii.
lbidem, p. 5.
Arheologia preistorica a Olteniei, pp. 49-72.
Vezi stratigrafia de la Vadastra (Alagura-Fetelor): D. Berciu, Colecfia de antichitil(.i Gh. Georgescu-
Corabia", Caracal, 1937, p. 8.
Stratigrafia a fost verificatà in toate asezirile preistorice din valea Dunarii, nade au fost intAlnite a-
ceste douti civilizatii (D. Berciu, Arheol. preist. a Olteniei, pp. 71-72).
D. Berciu, Prime considera(iuni asupra neoliticului din valea Duntirii inferioare in legiiturd cu descope-
ririle din judqul Vla§ca, in Buletinul Muzeului judefului Piara, vol. II, 1937, pp. 31 si urm.; v. tabela sin-
cronismelor la p. 73.
Postulat de noi mai de rnult si in repetate rtmduri (Ceramica pictatti din Banatul jugoslav, 1941, p.
19-20) si in Bid. Muz. ¡ud. Vla,r,a, II, 1937, p. 71. De curiind identificat pe teren, ca strat independent, in sfi-
piIturile de la Tal-tarja, pe Mures; C. Daicoviciu, La Transilvania nell' Antichias, 1943, p. 20.

255

www.dacoromanica.ro
influentele lumii central-europene si pe cele mediteraneene ce se indreptau dare regiunea
Portilor de Fier pe coridorul Morava-Vardar, lar catre Sud, peste Dunirea care leagi si
mai scrims pe oameni, nedespiirtindu-i niciodata, aceasta civilizatie putea si comunice
cu M. Egee si cu Tracia, gi de ad cu Troia, peste puntea ingusta a Bosforului si Dar-
danelelor, prin valea Iskerului, a Maritei si a Strumei. In aceasti nesfirsita posibilitate
de a primi influente gi bunuri culturale, si de a le raspindi la randul sgu, trebue
studied aceasta civilizatie.
Notam aici numai citeva apropien. La Ostrovul Simian am descoperit in 1932 o
specie ceramica pictata lucrata din lut galbui-albicios, fin, moale la pipäit, cu un slip por-
tocaliu, lustruit puternic in exteriorul vaselor 78), care, atit prin tehnica lutului, prin formele
ce redä (strachini cu o usoara ingrogare spre interior) "), cat gi din punct de vedere colo-
ristic, aminteste ceramica de stil Cucuteni B. Vasul in forma de clepsidra de la Vadastra 77)
isi gaseste deasemeni o huna paralelä tot in Cucuteni B78), fära a mai vorbi aici si de
alte similitudini, cum ar fi figurina zoomorfä de diorit de la Sälcuta, care este un alt element
de legatura intre civilizatia noastra si cercul Cucuteni.
Pe de alta parte, aceeagi ceramica de la Ostrovul Simian okra analogii si cu desco-
peririle de la Stracevo. La Salcuta insisi apare o ceramica pictatä in alb, pe fond rosu-gal-
ben, care are deasemeni unele asemanfiri cu ceramica din aceeasi statiune de la Starcevo
pi cu cea din regiunea Ni, unde gasim si alte similitudini, in ceea ce priveste ceramica
&Imp neornamentati "). Aceasta constatare are o deosebitä valoare si ea meritä a fi
urmarita mai de aproape, and descoperirile se vor inmulti. In complexul Morava-Vardar
se intálnesc multe elemente comune civilizatiilor din Oltenia, Banat si Transilvania de Vest.
Similitudinile cu Sfilcuta trebuesc puse si ele in legiturä cu aceeasi constantä miscare
de bunuri culturale intre valea Dunarii si M. Egee. Din cercul vest-dacic cu ceramica
pictati a luat nastere stilul Dimini din Tesalia, datorita unei miscari peste Banat si pe
valea Moravei gi a Vardarului spre Sud. Prezenta in stratul II de la Bubanj (linga Ni)
a unei ceramici inrudita cu Salcuta pi in general cu cercul Gumelnita din Romania si
din Bulgaria, dupa cum observase gi F. Holste 80), dovedeste ci raporturile cu Sudul
continua gi in perioada civilizatiei Salcuta. Mi se pare a nu va fi lipsita de interes nici
semnalarea unei alte marturii a legaturilor ce se infiripa intre regiunea Portilor-de-Fier si
complexul Morava-Vardar. E vorba de pendantive de marmorcl, avind forma de melc si
ornamentate cu cite o spirala alma ce se rasuceste pe intreg corpul podoabei, care are

75 D. Berciu, "'rhea preist. a Olteniei, p. 58.

Ibidem, fig. 56. A 80 vedea strachina Cucuteni B de la Sirata Monteoru, in Muzeul National de Anti-
chitati din Bucuresti.
Ibidem, fig. 50, 2.
78 H. Schmidt, Cucuteni in der oberen Moldau, Rumlinien, 1932, pl. 16, 5.
79 A. Orssich SlaN etich, Bubanj, eine vorgeschichtliche Ansiedlung bei Ni,, in Mitt. d. Priihi.st. Kommiss.
d. Akad. d. Wiss. in Wien, vol. IV, 1-2, 1940. Sunt si strfichini pictate, cu buza ingrosatA (pl. IV, 1).
80) F. Holste, in Wiener Priihist. Zeitschr., XXVI, 1939, P. 180. Autorul se Oxidise numai la civilizatia
tell"-rilor din Bulgaria. La Bubanj pare a fi si picturä cu grafit (lbidem).

256

www.dacoromanica.ro
o perforatiune pentru suspendare. Un asemenea exemplar s'a descoperit la Bubanj in stratul
II de acolo "), lar al doilea exemplar se cunogtea mai de mult in Oltenia 82), provenind pro-
babil de la Ostrovul Corbului. Asemänarea intre aceste dou5 podoabe duce /Ana la iden-
titate. Pentru aceste pendantive gäsim o paralela la cele de fildeg din civilizatia amratiani
(a douä jumätate a mileniului IV. lea a. Chr.) in forma de dinte de mistret, care au ca
ornament aceeagi spiralä räsucitä, dar de data aceasta pictatd 88). Acestea din urrnA ar putea
fi prototipul celor de rnarmork care, färä indoialä, se datoresc relatiilor comerciale cu Sudul.
Prin agezarea sa geografic5, era natural ca civilizatia Sälcuta sä prezinte iarägi multe
similitudini cu cercul Ariugd gi vest-dacic, ambele cu ceramici pictatä. Aceste inrudiri vor
trebui avute mereu in vedere in studiile viitoare. In Oltenia s'a descoperit, aläturi de ce-
ramica pictatä cu grafit, ca cea gumelniteanä, o alta pictata cu culori, date anterior arderii
care apeleaza deopotrivä la tehnica bicromiei gi a tricromiei. In primul caz avem de a face
cu un fond rogu-inchis gi motive decorative albe, 84) iar in al doilea caz se mentine acelagi
fond, dar ornamentele sunt de culoare rogie-viginie, inrämate cu dungi albe. ") Nu lipsegte
nici spirala in aceasta specie ceramicA. 86) Rana in prezent ceramica pictatä de acest fel din
cercul Sälcuta este inteadevar destul de rarä, dar ea denotà o directä influentä a cercului
Cu ceramica' pictatä propriu-zisä. Cea dela Sälcuta s'ar explica printeo penetratie pe valea
Oltului a produselor Ariugd, cum crede i d-1 L Andriesescu, dar fragmente ceramice de
aceeagi facturä s'au descoperit gi la Ostrovul Corbului. Plastica Sälcuta ni se infätigeazi gi
cu träsAturi de unire fatä de cea din cercul ceramicei pictate de tip Ariugd
Manifestärile civilizaiei Sälcuta trebuesc deci studiate in lumina acestor influente di-
verse, in care sunt de socotit gi cele din Europa Centralä, pornite din cercul Aunjetitz gi
Bodrogkeresztúr din Ungaria.
Civilizatia Salcuta, la ai card creatori i simtul artistic era foarte desvoltat, precum
dovedegte plastica de lut, evolua normal spre epoca bronzului, ca gi celelalte complexuri
neo-eneolitice din cuprinsul t5rii, cind incep s5 pätrundä in Dacia influentele crescânde
ale aga numitului curent nordic", care sunt urmate si de o infiltratie etnicd. Pretutindeni
lumea pagnia dela Duare este tulburatä de acegti nordici". Se izbesc laolaltä doua lumi,
dar nu are loc o dislocare, o distrugere a autohtonilor band-ceramici, ci o contopire a ele-
mentelor locale cu cele nordice". Nu poate fi nicidecum vorba de trupe in marg. 88) De

Orssich Slavetich, O. c., pl. III, 5, P. 32 si 43; eisit la 2 m. adancime. Exemplarul de la Bubanj
ne-a facut sit atribuim pe cel din Oltenia civilizatiei Salcuta, ci nu tipului Turdas, cum am fost inclinati la
inceput; v. nota urmrttoare.
D. Berciu, O. c., p. 33.
0. Menghin, Weltgeschichte der Steinzeit, 1931, P. 345 si 347, cu pl. XXXIX, 3.
D. Berciu, O. c., p. 58, fig. 55, 1 si fig. 62, 2.
Ibidem, p. 59, fig. 55, 2.
Ibidem, p. 59, fig. 55, 3.
Comparii, de pilda: D. Berciu, O. c., fig. 73, 2, Cu Hoernes-Menghin, Urgeschichte der bildenden Kunst,
1925, p. 311, fig. 5 (Priestelhiigel).
C. Schuchhardt, Die Illyrer und ihre Indogermanisierurzg, n Forschungen und Fortschritte, vol. 14, nr.
10, 1938, p. 109 urna,
&tiz

257

www.dacoromanica.ro
altfel, dupa noile conceptii, aceri nordici" sunt chiar inruditi, prin indepartatii stramo0
aurignacieni, cu dunarenii band-ceramici.
Avernerea streina peste stratul ceramicei ornamentate cu benzi dela Dunare este mar-
cata prin civili7atia cu vase in forma de pâlnie, 99) care apar 9i la noi, dar twit) forma'
mai evoluatä. Sub aceastä suprapunere streina, care se va termina prin absorbirea ei de
localnici, dar qi prin impunerea limbii indoeuropene a noilor veniti, vor trai mai departe
elementele civilizatiilor anterioare. Continuitatea etnica este 0 ea de presupus.
Cea dintäiu civilizatie de caracter nordic" in Oltenia este tipul Cotofeni,99 care cu-
prinde in inventarul sau inteadevar un numar predominant de elemente noui, in ceramica,
arme 9i chiar in preferinta ce o aratä oamenii vremii de a ocupa locurile cu o importanta
strategica ceruta totdeauna celor intru0, dar aceasti civilizatie contine §i elemente certe
locale, band-ceramice, pe care le-am semnalat in 1939 i care se vor inmulti, in raport cu
descoperirile viitoare. Va trebui prin urmare sä se vada care este contributia localnicilor la
crearea acestei noui sinteze, din pragul epocii bronzului. inse0 armele, atit de redutabile,
care preced aceasta epoca, avänd dotia brave opuse, sunt creatii locale, de origine transil.
vaneana ") 9i nu adusä de ace9ti nordici", cum credeau unii arheologi.
O problema in legätura cu aceastä civilizatie este 9i cronologia sa relativa. In Oltenia
ea se prezinta in mod ciar, in sensul cá tipul Cotofeni suprapune stratul Sälcuta §i este
la rändul ski suprapus de complexul Glina III Schneckenberg, pe când in Transilvania
9i Banat, unde avem de a face cu o ceramica decoratä cu butonap (Linsenkeramik)
cu incizii adinci (Furchenstrichkeramik) de stil Cotofeni, problema aceasta famine ilia des-
chisa Oa la efectuarea unor sapäturi metodice. Snur ceramica propriu zisa s'a desco.
perit 9i in Oltenia. 92)
Cu civilizatia Cotofeni, Oltenia 9i in general Dacia, intra in cadrul problernei mult
mai cuprinzatoare, aceea a indoeuropenizärii regiunilor noastre i a intregului Sud-Est eu-
ropean, 92) la capatul cgrui proces vor apare Tracii §i Ilirii, purtätorii splendidei civilizatii
a epocii bronzului din aceasta parte a Europei. Ca trecerea spre Sud a Indoeuropenilor
s'a efectuat peste Dacia, ne-o aratä nu numai ceramica de tip Cotofeni i itur-ceramica
dar 0 topoarele de o vaditä forma nordicä, intáinite deopotriva la noi, in Bulgaria 0 mai
spre Sud.
Curentul acesta ,,nordic" provoaca o stagnare a procesului de contopire a elementelor
locale cu influentele streine, care incepuse inca mai dinainte. El va da nwere la o tulbu-

89 Cu asa numita Trichterbeckerkultur": J. Balm, Zur Frage der Endpluise der onaliindischen Kultur, in
AltbOhmen und Altmiihren, I, 1941.
90 Cotofenii-din-Dos, nu departe de Craiova: D. Berciu, O. c., pp. 72-83.
91) D. Berciu, Topoarele de cupru cu (loud brafe opuse tipologie fi origine, in Apulum, vol. I, 1939-42.
92 Vezi de pildA fragrnentul din Muzeul Regiunii Portilor-de-Fier, no. inv. I, 680, provenind din cerce-
tArile noastre la Ostrovul Corbului, in 1942.
93) V. disculiile mai recente in ceea ce ne priveste pe noi in cele douà lucrfiri ale noastre: Indoeuropenizarea
Greciei, 1941; Qi Un arheolog american, etc.

258

www.dacoromanica.ro
rare ce va intärzia intrarea tinuturilor noastre in epoca bronzului, care in alte regiuni in-
cepuse chiar. In 1937 scriam in aceastä privintä : Se pare ci ne gäsim in fata unui fenomen
general in Dacia : curentul nordic" oprevte desvoltarea unor civilizatii, care trecuserä in
epoca bronzului, ca aspect vi vreme, provocänd o intärziere de cAteva secole vi dänd alte
impulsuri, prin noile forme de culturä pe care le introduce". 94) Aceastä concluzie rämäne
inc5 valabilä.
Complexul Cotofeni a contribuit färä indoialä la crearea sintezelor din epoca bron-
zului. Acest lucru este destul de evident in inventarul civilizatiei Gima III, dar mai ales
in cercul Tei, din regiunea Bucurevti vi din Tara Birsei, al ami inceput cade in perioada
Reinecke A2, de sfärvit. Aspectul civilizatiei Tei manifestä o puternicä pecete nordici",
venitä mai mult prin civilizatia Cotofeni, decit prin Gima III. Tinând seama de infätivarea
intiadevär timpurie a descoperirilor Tei din Transilvania, 95) noi suntem inclinati a crede
ca civilizatia Tei a luat navtere din Tara Bärsei, unde contactul cu civilizatia Cotofeni era
direct, pe cand in cimpia Munteniei, cel putin deocamdatä, aceastä civilizatie nu se intil-
nevte. S'au transmis cercului Tei, nu numai forme de vase, dar vi tehnica in incizie adäncä
vi motivele decorative, printre care butonavii, pe care i-am gäsit de curând in cercetärile
noastre din anul acesta in regiunea Bucurevti.
Cu civilizatia Glina III, care vi ea este tot un complex nordic", Oltenia va intra in
epoca bronzului. In cuprinsul celor 8 secole (ca. 1600-800 a Chr.) de viatà a acestei epoci,
provincia noasträ va cunoavte din nou civilizatii strälucitoare, ai cäror creatori vor fi de
data aceasta Tracii. Aportul iliric insä, mai ales in ceeace privevte provincia din dreapta
Oltului, nu va putea fi nici el tägäduit.
In prezent epoca bronzului din Rominia se poate studia inteun mod multumitor, in
comparatie cu ce se vtia acum 10-15 ani. Nu toate provinciile s'au bucurat de o atentie
egalä, in ceea ce privevte studiile vi säpäturile arheologice referitoare la aceastä epoc5. In
unele pärti interesul a azut asupra neoliticului, cum s'a intämplat atäta timp in Transilva-
nia. In Oltenia materialele din epoca bronzului erau pänä in 1932 putine vi disparate. Toc-
mai atunci au inceput insä cercetärile vi säpäturile dela Balta Verde, jud. Mehedinti care
aveau sä aducä o surprinzfitoare documentare, revelatoare de largi perspective. Ele au fost
urmate de altele, la Ostrovul Corbului, la Ostrovul Mare, la Cima vi in diferite partí ale
judetului Romanati. Materialul scos astfel la luminä, la care s'au adäogat vi descoperirile
intimplätoare, este de o varietate vi de o bogätie exceptionald, iar valoarea sa muzeistici
vi vtiintifica intrece toate avteptärile. 96) Ritmul intens al vietii din mileniul al II-lea in. de
Chr. prinsese in tesätura sa, nu numai Oltenia, dar vi intreaga Dacie.
Buletinul Muzeului jud. Vlapa, II, 1937, P. 67.
A. Proa, Die Tei-Kultur in Burzenland, in Mitt. d. burzenland, siichsisch. Museurns, IV, 1-4, 1940,
pp. 86-101.
A se vedea ilustrarea acestui bogat material in a noastrii Arheologia preist. a Olteniei, pp. 95-139; pen-
tru descoperirile din jud. Romanati, ande s'au identificat pAni acum trci ciimpuri de urne, vezi: D. Berciu, Noi
descoperiri preistorice in judeful Romanafi, extras din Arhivele Olteniei, XXI, 1942, pp. 1-4; (la Potclu 1i Orlen);

259

www.dacoromanica.ro
 In cuprinsul Daciei din aceasta epoa s'au individualizat pana acum mai multe tipuri
de civilizatie, cu aspecte felurite in aparen, dar atat de strans legate intre ele, prin marea
multime a elementelor comune, incfit viziunea unei mari unitati de cultura, care cuprinde
Romania, cu hotarele ei naturale, la Nistru, Tisa gi Dunare, Ungaria de Räsarit gi Slova-
cia, nu mai poate fi tagaduitä. Elementele geografice gi antropogeografice, care unesc oame-
nii i civilizatiile lor sunt Carpatii 9i Dunärea, de o parte gi de alta a arora trec fära stin-
gherire grupele sau tipurile regionale, aga cum se petrecuse gi in epoca neolitia. Desco-
peririle de dincoace de Carparti au spulberat conceptia,pe care unii arheologi streini se
straduesc in zadar a o mentine,a o alta lume era la Apus gi o alta la Rasärit de Car-
pati. Cel dintai dela noi, care s'a ridicat contra acestei manifest tendentioase conceptii,
sprijinit pe convingerea ce o da omului de gtiintä izvorul insugi, a fost d-1 L Andriegescu.
D-sa scria: De fapt, strict dupa materiale" bronzul ungar" este Epoca de bronz carpato-
dunarean5, in acceptia larg geografia a cuvantului, carpato-dunareanä i tracia, fära nici
un fel de hotar despartitor al Carpatilor". ") Descoperirile din Oltenia, din regiunea Bu-
curegti, dela Särata Monteoru gi Sudul Moldovei veneau laolalta a intäri aceastä concluzie.
In epoca bronzului Dacia este intens populata. Ea inseamna in mileniul al II-lea in. de
Chr. inteadevar un popor 98) gi un teritoriu de baza, al Nord-Tracilor. Oltenia reproduce,
in mic, aceiagi icoana a Daciei, de prosperitate, de progres, de intensificare a relatiilor co-
merciale gi de spornia fabricatie a vestitelor ateliere tracice, pe care le concurau i le in-
treceau lute° oarecare masuri doar micenienii, gi ei de sange nord-dunarean, cum a do-
vedit gtiinta in ultima vreme.
Epoca timpurie a bronzului este ocupatà in Oltenia de civilizapia Glina III 99) cu un
inventar arheologic caracteristic, dar ina saräcacios, pe care numai sapaturile viitoare
vor completa. Ea cade inteo vreme, cand descoperirea metalelor, dar mai ales inventia
amestecului staniului cu arama,care va da bronzul, vor aduce prefaceri adânci in felul
de viatá a oamenilor. Alaturi de obiectele de piatra igi fac loc acum gi cele de metal. Nu
este vorba numai de podoabe, dar gi de unelte. Cercetarile ce vor veni, vor extinde gi aria
de raspandire a acestei civilizatii too).
In aceeagi vreme timpurie a bronzului romano-ungar, gi poate chiar in legatura cu
purtatorii acestei civilizatii,circulau in Oltenia depozite, ca cel descoperit de tarani la Os-
trovul Corbului, io1) care cuprinde interesante securi cu un taig, pe care le-am numit de

idem, Un nou camp de urne trt Romanafi, in Arhivele Olteniei, vol. XXII, 1943 (la Dabuleni). Multe vase
din ampurile de urne din Oltenia au fost reproduse si de d-1 I. Andriesescu, dupi teza noastrit de doctorat, in
Artele in timpurile preistorice la noi, in Arta §i Tehnica gralica, 4 T, 1938; extras, fig. 55-71.
I. Andriesescu, O. c., p. 19.
Acelas, Die letzten Ausgrabungen in .Rumanien und ihre Bedeutung jar die Vorgeschichte Sadosteuropas,
In Bericht aber die Jahrhundertleier des Arch. Instituts, Berlin, 1920, p. 295.
Numiti Lisa dupii stratul III de culturti din statiunea cu acelas nume, nu departe de Bucuresti.
Vezi harta cu statiunile cunoscute pfuni la 1935 (16 asezari) la: D. Berciu, Arheol. preist. a Olteniei,
fig. 105.
Ibidem, pp. 101-102, fig. 110-111.

260

www.dacoromanica.ro
tip Baniabic, dupa depozitul, mai de mult cunoscut, din jud. Turda. Originea acestor securi
este local& transilväneanä, dupd locul unde se fabrici. Prototipul lor de piatra se gaseqte
in mediul Daciei neo-eneolitice. 1°) Securile dela Ostrovul Corbului contin un slab pro-
cent de cositor, ceea ce arata, 0 din acest punct de vedere, c ne gäsim in vremuri de in-
ceput ale metalurgiei tracice, care totu9i, incä de acum, de pe la 1600 in. de Chr produce
ci pentru export. Altfel nu se pot explica securile de acelaqi tip räspfindite in Bosnia, Dal-
matia, in Epir, in Slovenia, Moravia 0 in Cuban. Alte exemplare se gfisesc in Serbia, iar
unele securi din Bulgaria vadesc o inrudire de aproape cu cele de tip Baniabic. Oltenia
se gase9te deci, Inca de timpuriu, in sfera acestor relatii comerciale.
Cam in aceea9i vreme, dar cu o aparitie mai timpurie, in cupru, se raspindesc 9i se-
curile Cu man9on 9i un tai9 paralel Cu coada de lemn, intalnite 9i in Oltenia.") Centrul
lor de fabricatie este tot Transilvania. Ele se raspandesc de o parte 9i de cealalti a Car-
patilor, trecand, pe calea comertului, iara9i pana departe, spre M. Adriatic5, Silezia, Vol-
hinia 9i Sudul Rusiei. 104)
Incepand din perioada de mijloc a bronzului se va intalni in Oltenia splendida civi-
lizafie a cdinDurilor de urne, care dainue9te 91 in primele secole ale epocii fierului. Dea-
lungul Dunärii se gasesc vaste cimitire, cu urne de incineratie. Unele dintre acestea au
fost säpate cu mai multä ingrijire i inteun timp mai lung. 0 lume de o exceptional de
bunä stare se desvalue inaintea ochilor no9tri prin ceramica sa de o frumuseta cu totul
stralucitoare, amintind vremurile, tot atat de strälucitoare ale ceramicei pictate, pre-tracice.
Cenu9a celui incinerat se depunea cu grija inteo urna frumos impodobita 9i acoperita cu
un capac, incarcat 91 el de ornamente. Cand cel mort piece din mijlocul unei lumi Instante,
c1 aceasta se vede in majoritatea mormintelor sapate, el ducea in mormant un intreg
mobilier funerar : vase cu mancaruri, vase mici cu bauturi 0 de toaletä, linguri de lut, po-
doabe, idoli protectori ai mormintelor, securi de lut, ca simbol al puterii, uneori 9i
unelte. Aläturi de clasa aceasta instäritä, träie9te o alta modesta çi saraca : mormintele celor
sated contin in general o urnä funearä, Meg ornamente, iar ate °data cenu9a mortului este
depusä direct pe pämant, fiind intovara9ita de un vascior, adesea ori ars numai la soare.
Intreaga serie de forme, care, de9i par uneori a9a de asemänätoare. nu se repeta nici-
odatä aidoma, am prezentat-o in 1939. Altele, din descoperirile mai recente, intre care 0 cele
de la Came ale d-lor VI. Dumitrescu ci Plop9or, a9teapta a fi cunoscute. In repertoriul acestor
forme, at& de variate, se disting 9i elemente ce vin din epocile precedente. Acela9 lucru
se poate spune c despre ornamentare, in care regasim spirala ci derivatele sale. Me0e9u-
garul olar al vremii aplica 9i el, intocmai ca fäurarul de bronzuri tracice contemporan,

Acelat, Unelte de cupru fi bronz de origine transilvand: securi de tip Baniabic, in Apulum, I, 1939-
1942, pp. 1-23.
Acelat, Arheol. preist. a Olteniei, pp. 88-89, cu fig. 101-102.
Acelat, in Revista Istoricii Rom., XI-XII, 1941-1942, pp. 387 ti urm. Pentru Iliria vezi ti: St. Casson,
Macedonia, Thrace and Illyrsa, 1926, P. 297,

261

www.dacoromanica.ro
acelasi principiu horror vacui", acoperind in general aproape intreaga suprafatà a vaselor.
Conceptia decoratiunii ceramicei câmpurilor de urne este abstractä, rece, dar totusi la baza
acestei arte stä ritmul si simetria, care terg impresia de monotonie, pe care ne-ar da-o
repetarea acelorasi motive decorative. Spirala creiazi efecte de esteticä superioarä, ca si
derivatele sale, at5t de multe si variate. In general, decoratiunea cerbmicei are un caracter
geometric, care a fost totdeauna o träskurà fundamentalä a artei populare. Ne Ondim, de
sigur, si la contributia poporului de jos la crearea acestei civilizatii.
E curioasä säräcia bronzurilor, care apar destul de rar in aceste cimitire. Avem de a
face mai mult cu o lume pasnia. Totusi nu lipsesc niel unele arme, ca lame de pumnal.
In morminte s'au descoperit si securi de bronz cu tortitä i gaurä de inmänusare longitu-
dinalä (hache à douille longitudinale), care vor ingadui o mai bunä cronologizare a fazelor
ce vor trebui urmirite,
Multe sunt problemele ce se pun in legkurä cu aceastri civilizatie care, in Oltenia,
nu este decir o prelungire, peste Portile-de-Fier, a unui mere cerc de civilizatie, al cArui
centru este la Vattina-Virset, in Banat. Se va pune desigur intrebarea apartenentei etnice,
a originei sale, a raporturilor cu celelalte civilizatii din cuprinsul Daciei si al regiunilor in-
conjurätoare, 106) a legäturilor comerciale, si de altä naturà chiar, cu lumea micenianä, 106)
unde gäsim asemänäri cu ceramica noasträ unele elemente inventarice neputând fi ex-
plicate deck prin lumina relatiilor cu Sudul, precum si intrebarea : a contribuit aceasti
lume din pärtile Olteniei si ale Banatului la plämädirea, si in ce mäsurà, a poporului
grecesc i la sintezele culturale de pe pämäntul insorit al vechei Hellade, asa cum se pe-
trecuse, dealtfel, si in vremea de prosperitate a band-ceramicei din aceleasi regiuni? Evi-
dent ci räspunsurile la toate aceste intrebäri nu pot veni deck dela cercetäri viitoare
de la sapäturi, multe si sistematice, pe intreg cuprinsul Ora si al Europei sud-estice. Se
poate insä spune färä teamä, dar pästränd proportiile cuvenite, ca lumea aceasta carpato-
dunäreanä tracicä, dar si cu o vädità coloraturà iliricä din a doua jumätate a mileniului II si
din primele secole ale mileniului urmator dinaintea erei crestine a jucat in aceste pärti
sud-estice ale Europei un rol de istorie universalä, care va trece apoi, in prima epocä a
fierului, la Iliri, purtkorii civilizatiei hallstattiene.
O egalä valoare stiintific5 i muzeisticä prezintä i descoperirile din prima epocA a
fierului, despre care pänä acum ativa ani nu se putea spune nimic. Ele deschid alte noi
perspective asupra vietii provinciei noastre din prima jumätate a ultimului mileniu in. de
Ch. Pe de altä parte, aceste descoperiri hallstattiene au ingäduit incadrarea stilisticfi si
cronologica a altor materiale, iesite la luminfi in sfipfituri efectuate in alte pärti ale tfirii. Nu
mai putin importanta a fost contributia, pe viitor se va vedea si mai bine, pe care

105 Aceasta chilizatie se intalnevte i pe malul drept al Dunarii, in fata Olteniei. Ea se gfise§te i la
Vincca insa§i, unde reprezinta un strat de culturit independentà. M. Vassici, O. c., II, pl. LXXVII, 291.
106 Si cu epocile urmatoare. Astfel se vor clarifica i asemiiniírile cu ceramica geometrico-dipyloniani din
Grecia i se va vedea ce raport exista filtre acestea i mi.lcarea Dorienilor spre Sud.

262

www.dacoromanica.ro
au dat-o descoperirile din Oltenia la interpretarea noua a celor din Transilvania, unde, din
cauza obiectelor scitice", cu greu se putea deosebi ceea ce este local. Azi, se poate vorbi
In mod cert de o civilizatie hallstattiana localá, in Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia 107)
9i Moldova de Sud.
Civilizatia hallstattiana din Oltenia este raspänditä aproape in toata provincia. In 1939
se cunoqteau 36 localitäti 108.) Intre timp numarul lor a sporit. Aqezarile din aceasta epoca
sunt de douä feluri : aezari intinse, dealungul apelor, acoperind de obicei straturile de
cultura din epocile anterioare, indicând deci o continuitate de viatä dovedità in majoritatea
statiunilor din valea Dunärii, a9ezäri in forma de modeste mäguri, ca cele de la Vártop,
Caciulat i Plomor. In interiorul acestor mici movile se gase9te una sau cel mult doua
colibe. O asemenea colibä a fost sapata de noi qi de d-I C. Nicolaescu-Ploppr in 1931 la
Plop9or-Dolj 109). Colibele, prin materialul lor saracicios, cat i aceste statiuni-säla9e, in-
vedereaza prezenta unei populatii agricole. Mormintele in tumuli din apropierea aqezarilor
semnalate in Dolj, in care nu s'au descoperit arme, dar care contin vase mari, inteo
tehnica superioara qi de forme variate qi interesante, indica' aceea0 populatie agricolä
papica.
Dealungul Dunarii se continua traditia epocii bronzului. Avem din nou intinse campuri
de urne, adevärate cimitire colective, cu urne de incineratie. Mormintele se intind de
multe ori in §iruri paralele, dupa o orânduialfi anume facuta. Ele nu mai contin, ca in epoca
anterioara, un numär mare de vase. Inventarul se rezuma doar la urna funeral* ori cel
mult la capacul sau in forma de strachina. Credinta in nemurirea sufletului n'a dispärut.
Pe fundul sau pe peretii urnelor se practica aceea0 fereastra a sufletului", ca 0 in epoca
bronzului.
In apropierea campurilor de urne, se gasesc morminte in tumuli, care apartin unei
anumite clase sociale. E vorba de lupteitari calari qi uneori cu car de lupta, ca in lumea
hellenica, de data aceasta contemporanä, flindca aceste morminte se dateazä intre 600-350
in de Chr. Se face din nou, ca i in epoca precedenta, o diferentiere socialet Pe rnasuri
ce descoperirile vor spori, se va vedea mai dar in organizarea socialfi qi militará a vremii
ce duce direct la timpurile istorice.
Produsele ceramice din morminte qi din a9ezäri ofera posibilitäti de a sesiza o perioadii
de suclurä, de legatura organica, intre civilizatia cämpurilor de urne din epoca bronzului.
Astfel se dobände0e çi continuitatea in ceeace priveve formele de cultura, alaturi de aceea
din domeniul spiritual. Cat de mult a rämas din patrimoniul tracic din epoca precedenta,

In afarii de descoperirile din regiunea Bucuresti, noi am dat peste alte materiale si morminte in
tumuli in judetul Dámbovita. Ceramica din statiunea B dela Boian, jud. Ialomita, considerata attlta vreme Ca
apartintmd epocii bronzului, intrii si ea in cercul thrziu-hallstattian. (A se vedea studiul nostru: Ceramicd hallstat-
tiara la Roían, in Revista 'storied; sub tipar).
D. Berciu, Arheol. preist. a Olteniei, pp. 140-188; harta riispAndirilor la fig. 141.
Ibidem, p. 144, fig. 178-179.
Ibidem, pp. 155-159, fig. 199-200.

263

www.dacoromanica.ro
nu se poate spune Cu certitudine in prezent. Se va vedea pe viitor. In once caz, noi nu
putem impart50 pärerea unor arheologi de la noi qi din sträinätate, dupä care, la periferia
estici a marelui cerc hallstattian, s'ar definí o grupfi traco-cimmerianä", cu semnificatie
desigur istorici. Sunt multe elemente estice" ping in regiunea est-alpinä, cu o mare
abundenta in Ungaria, dupfi cum aratä recentele publicatii 111.. acestea se pot atribui
Cimmerienilor, rämäne de vazut. Demnä de semnalat este pärerea cu totul recentä a lui
J. Wiesner de la Miinchen, care, sprijinit pe cercetari indreptate i in alte directii 112), cum
este intrebuintarea calului la Sciti, Traci, Sigini etc., propune o altä denumire, in locul celei
traco-cimmeriene. Tinänd seama de un strat iranian ce s'ar gasi in aceste pärti ale Europei,
Wiesner numwe grupa acestor materiale (zabale, piese de harna§ament, etc.) traco-iranianti.
Poate cd inteo oarecare masura are dreptate.
Tottiqi civilizaçia hallstattianä din Oltenia §i Transilvania inträ in cercul bine definit
ca iliric, dar ea poartä träsäturi originale, care o leagä de civilizatia tracica din perioada
anterioarg. Lunga däinuire a acestei civilizatii locale, care persistä uneori, ca i in Bosnia
vi in valea Innului 113), peste epoca Laténe, se datorwe tendintei refractare la forme noi
a lumii ilirice,
Cind aceasta civilizatie va fi cunoscutä mult mai bine §i in restul árii, cu deosebire
in Muntenia qi Moldova, unde deocamdata avem putine materiale, atunci se va putea do-
bändi o imaginä mai clara a rolului jucat de Iliri qi pe teritoriul României cu citeva secole
inainte de venirea Celtilor, in parte chiar in perioada de infiltrare a acestora. Dacii
la baza fiintei fizice §i spirituale a poporului nostru stä strävechiul substrat tracic, de ca-
racter agricol §i pastoral, pe care altoiul roman I-a inviorat, alaturi de el, tot ca element
de sinteza 114), vom gäsi pe cel iliric, de o extraordinara vitalitate i o mare putere de ex-
pansiune 1t5), organizator qi intemeietor de cetäti intfirite, cum sunt cele din valea Dunärii
Sandor Gallus si Tibor Horvath, Un peuple cavalier préscythique en Hongrie, in Dissertationes Pan-
nonicae, Ser. II, 9, 1939; un vol. planse si un volum text. V. si completarile pentru Austria, ea cateva ob-
Beryl' tiuni in favoarea tracó-cimmerianismului": K. Willvonseder, in Wiener Priihist. Zeitschr., 29, 1942, pp.
212-215.
J. Wiesner, Kimmerier und Skythen im Lichte neuer Indogermanenforschung, in Forschungen und Fort-
schritte, vol. 19, Nr. 21-22 din 20 Iulie-1 August 1943, pp. 214-217. Din punct de vedere filologic, influenta
elementului tracic nu se poate urmari deck plina la Nipru (Max Wasmer, Die alten Bevtilkerungsverhältnisse Rus-
alands im Lichte der Sprachforschung, in Forschungen und Fortschritte, vol. 18, Nr. 33-34, 1942, P. 329), pe cand,
daca se admite teoria acelora care atribue Cinunerienilor o apartenenta indiscutabilá tracica, ar trebui sit intalnim
clemente tracice pana la Don. Dar nici filologii nu pot preciza cu certitudine dacit limba Cimmerienilor este
tracici sau iranica. (Ibidem, P. 329), constatare ce ramane valabila i pentru arheologie.
0. Menghin, in Forschungen und Fortschritte, vol. 16, 1940, pp. 110-111.
N. Iorga, Ce este Sud-Estul european, 1940, p. 8. In paginilc care aveau sA formeze primul voltun
al Istorieologiei Umane, ramase in manuscris, dar care se vor publica 'in curand, datoritä grijei pioase a d-rei
Liliana Iorga, la care am adaogat i modesta noasträ con tributie in ceca ce priveste oranduirea materialului refe-
ritor la preistorie, vom intalni randuri in care neui tatul Nicolae Iorga ridicà importanta Ilirilor si Tracilor
In perioada veche, de formare a poporului roman, mai presus decitt o facuse in Istoria Românilor, dupä cum
singur marturisea.
Civilizatia !uncial* ilirica, a avut o expansiune ea nicio alta civi1izaie preistoricii. Ea a trecut, de
pilda, peste Germania, in Belgia, unde a rämas printre altele nurnele orasului Bruxelles, de origine ilirica (S.
Gudenbrunner, in Wiener Priihist. Zeitschr., XXIX, 1942, p. 130), ca apoi sit ajunga in Anglia (Duxford, de ace-
iai : ibidem), Jae& a mai vorbi de miscarea sa spre Sud, care alinge si Romania, ajungand sub forma'

de influente chiar pana in Egipt.

264

www.dacoromanica.ro
mijlocii pi cele din Transilvania, pe care se vor ridica in unele pärti cele dace : Costepti pi
Subcetate in jud. Hunedoara "6); Giläu, jud. Cluj '"). Din materialul arheologic iepit la
iveala din mormintele tumulare se poate vedea ciar pi caracterul räzboinic al acestei lumi
traco-ilirice, cu predominarea acesteia din urmä, apa cum, dealtfel, aratà pi cetätile amintite,
ori unele descoperiri intamplätoare, cum este frumosul coif de bronz din jud. Romanati118),
care a ajuns la Muzeul National de Antichitäti din Bucurepti prin grija d-lui L Andriepescu.
Acelap lucru spun pi sàbiile putin curbate pi cu mâner in forma literei T din judetul Me-
hedinti 119), de care sunt apa de sträns legate, ca origine pi tipologie, poate pi ca timp nu
prea indepärtate, sicaele iliro-trace, destul de numeroase pe pdmantul Olternei 129.
Movenirea aceasta ilirica' va fi contribuit inteun mod destul de insemnat pi la forma-
tiunea primelor noastre nuclee de Stat, fiindca s'a subliniat i aceastä calitate a Ilirilor 12').
Ar fi interesant sa' se urmäreascä °data' paralel, de cätre filologi i arheologi122), ridicân-
du-se pe hartä resturile arheologice de caracter iliric tracico-iliric) pi datele de topo-
nimie pi onomasticg de acelap caracter. Suntem incredintati cá ele abunda' in partea de
Vest a tärii. Constatarea nu este lipsitä, firepte, de o semnificatie istoricä. Acest fel de
cercetäri vor dovedi cä partea ilirica din sinteza daco-romani i româneascä mai apoi,
este tot cam pe atat de insemnati ca i cea tracica. Dealtfel este greu a deosebi ce este
tracic pi ce este iliric in Sud-estul Europei, cu toate c5 din punct de vedere arheologic se
poate face o distinctie, ca aspect, intre materialul arheologic de la Vestul Balcanilor fatä
de cel de la Est. Ne referim la vremuri mai indepärtate de cele istorice. Filologii constatà
insä un amestec abia sesizabil" intre zona vest-iliricä" i cea est-tracicä", ceea ce impiedecä
sä se tragä o concluzie certä, dacä limba albanezä scoboarä din cea iliricä sau din cea tra cicä 128).
Si din punct de vedere antropologic se poate sustine o continuitate intre acest sub-
strat strävechiu iliric,care trebuie raportat mai de grabä la epoca civilizatiei hallstattiene,
M. Moga, n Sargetia, II, 1941, pp. 151-164.
Pe Somegul-Rece, la 700 in. inaltime: K. Hore dt, in Siebenbitrg. Pierteljahrschr., vol. 60, 1937, pp. 93-94.
i nu din judetul Valcea, cum a intrat in literatura noastra de spccialitate; v. in accasta privinta
precizarite noastre: Noi descoperiri preistorice in judeful Bornanati, in Arhivele Olteniei, XXI, Nr. 119-122, 1942;
extras, p. 11.
D. Berciu, Arheologia preist. a Olteniei, fig. 202, 3 (tumulul II de la Balta Verde, jud. Mchedinti)
gi fig. 203 (Ostrovul Mare, descoperiri intamplatoare).
Ibidem, p. 211 gi urm.
N. Iorga, L. c.
Cum s'a fticut, de pildii, in regitmea Sudetilor i in Estul Alpilor: Sylvia Sterner-Rainer, Illyrische Orts-
namen und illyrische Siedlung, Leipzig, 1940; cf., pentru aceiagi colaborare intre arheolo,sie gi lingvisticu: N on llana
Krahe, Die Welt als Geschichte, 6, 1940, p. 54 g't urm.; acelag, dar pcntru Grecia, in Die Antike, 15, 1939, p.
175 gi urm. Amin§ lucru ar trebui neaparat incercat gi la noi. Daca marturiite arheologice, dcsigur, t4a de
multe invaluite de taina, stau inca in pamant agtcp tand tarnacopul arbcologului ì interventia marinimoasa a
Statului, datele de toponimie gi onornastica se gasesc mai ugor la inclemana oricarui cercetator vcrsat in astfcl de
probleme. Noi avem imprcsia cii tnsà1i numirca Argegului se sprijina pe un fond iliric, ci nu atilt pe unul tracic.
Poate ca nu este numai o coincidenta, farii inteles, faptul ca in vremca expeditiei lui Darius I-iu prin partite
noastre g't pe timpul clind Hcrodot insemna gtirile sale despre lumea accasta carpato-dunarcana, in cuprinsul Da-
ciei, i in campia Munteniei, cu adaosul Moldovei me ridionalc, se grisca civilizatia aceasta tarzie-liallstattiana,
aga de transparent ilirica.
G. Devoto, Die Indogermanen auf dem Balkan, in Forschungen und Fortschritte, 18, Nr. 21-22, 1942,
p. 214.

18 Saptamana Olteniel 265

www.dacoromanica.ro
decat la perioadele mai vechi ale preistoriei regiunilor noastre, 9i intre tipul fizic al ta-
ranului roman. Cine a alkorit prin parfile muntoase ale Albaniei vi ale Jugoslaviei Va
ramane uimit de marea asemänare intre populafia acestor finuturi vi aceea din regiunile
muntoase de la noi. Nu este o simplä coincidenfä. Studiile de analiza a sangelui sunt vi
ele in consens cu cele antropologice, devi se gäsesc abia la inceputul lor.
In epoca a.ceasta cuprinsä l'Are sfärvitul bronzului vi inceputul celei de a doua pe-
rioade a fierului, care in Oltenia cade pe la jumätatea sec. IV-lea in. de Chr., se mal
pun vi alte probleme. In primul rand avem problema sciticä, a carei rezolvare nu poate
veni de la pufinele descoperiri scitice" din Oltenia. Ea imbrafiveaza un teritoriu vast, in
care Oltenia abia daca intra in periferia sud-estica a acestui spafiu. Cu ocazia prezentärii
arheologiei preistorice a Olteniei 124), am arätat ca in civilizafia localä, hallstattianä, despre
care a fost vorba vi in randurile de mai sus, nu se resimte aportul scitic. Ea ivi continua,
normal, evolufia catre perioada Latène. Scifii nu creiaza o epoca in Dacia vi nici nu des-
part ate epoci. E grevit a vorbi despre un Hallstatt prescitic, ori de o perioada postscitica!
De la Scifi ne-au ramas antichiteiti, care, departe de-a fi scitice curate, ele ilustreaza tocmai
aspectul ava de mixt al artei din aceastä vreme de la Dunärea de-jos: e o arta traco-iliro-
scito-greceasca 126), o icoanä a lumii de aci, in care totuvi elementul permanent, acela al
poporului de jos, il formeaza stratul traco-iliric.
Pocalul descoperit in regiunea Porfilor-de-Fier, 126) precum vi piesele de harnava-
ment dela Brädevti, jud. Dolj, 127) fac parte din acest complex vi se dateazä pe la 400 in.
de Chr., intocmai ca vi alte antichitafi scitice" din Transilvania, cura este cunoscuta sabie
dela Dobolii-de-jos, cu caractere hotärit iliro-hallstattiene, fiind deci contemporane cu mor-
mantul princiar dela Agighiol, jud. Tulcea vi cu vasul de bronz dela 13515noaia, jud. Vlavca. 128)
Cat privevte bogatul tezaur" dela Craiova, el se plaseazi in aceeavi vreme vi confine, in
gafa' de elementele streine locului, grecevti vi scitice, altele ce nu se pot explica deck prin
afirmarea vi chiar impunerea unei arte autolitone
In aceeav timp, prin sec. al V-lea in. de Chr., patrundeau in Oltenia vi primele impor-
turi clasice-grecevti, cum este fragmentul de ceramicä attic dela Cofofenii-din-Dos 1") vi
splendidul depozit de fibule de argint a charniére dela Ostrovul Mare, jud. Mehedinfi.
Acest tezaur va constitui obiectul unui studiu separat. El este de o covarvitoare impor-
tanta pentru relafiile comerciale din aceastä epoca, dar mai ales pentru directiunea,,de unde
vin aceste importuri. Devi cetàfile grecevti dela Marea Neagra intrefineau un comerf des-

124 pp. 181-188.

125 D. Berciu, Insemnari arheologice, 1941, 5: Un vas de argint traco-scitic, pp. 42-52. V. §i C. Daicoviciu,
in Dacia, VII-N IlI, P. 462.
126 Ibidem, p. 42 §i urm.
127 Ibid(nt, p. 49. V. li ilustratiile in Arheologia preistorica a Olteniei, fig. 229.
128 V. l'Anal], Getica, pp. 17-18, fig. 8. Provenienta acestui Nas, dupa informaliile ce le avem in ultima
N reme, nu este certa. El poatc proNeni mai de graba din Dobrogea sau, mai probabil, din Bulgaria.
129 D. Berciu, Arheologia preist. a Olteniei, p. 180, fig. 224.
130 lbidem, fig. 223.

266

www.dacoromanica.ro
tul de intens cu interiorul teritoriului carpato-dunarean, monete ale cetatii Istria intalnin-
du-se, precum se ptie, päna in inima Transilvaniei, totupi, datoritä apezarii sale geografice,
Oltenia privepte spre Vest, pe unde pätrun. d aceste bunuri ale lumii hellenice. Fibule de
tipul celor din depozitul dela Ostrovul Mare s'au gash pe Tisa inferioark in depozitul de
la Ciurug,181) care cuprinde, pe länga cele 4 fibule similare celor din Mehedinti pi alte po-
doabe, o fibula din perioada timpurie Latène, pe baza careia se dateaza pi acest depozit.
Mai departe le gasim in Slovenia pi Bosnia. 182) Raspandirea lor in aceste regiuni indici
pi sensul penetratiei, dela Marea Adriatica spre Portile-de-Fier, drum pe care il vor urma
Romanii cu câteva secole mai tärziu.
Catre sfarpitul acestei epoci incep sa-pi fac'á aparitia lucruri noui, de origine celtica.
Trecerea spre noua epoca, aceea a Laténe-ului 1"), se face treptat. Nu se observa in mate-
rialul tärziu-hallstattian, care scoboara panä la mijlocul sec. IV-lea in. de Chr. 184), nicio
intrerupere a evolutiei culturii locale. Din contra, vor dainui in vremurile ce vin forme
hallstattiene. In mormintele tumulare de la Gura Padinei, Telepti-Dragoepti (Corp pi de la
Gruia, apärusera urnele in forma de clopot, atat de caracteristice perioadei Latène. In aceeapi
categorie intra pi fragmentul din perioada tardiva-hallstattiana de la Feregile, jud. Välcea 185),
pe care 11 mentionam pi aici, fiindca descoperirile din acest judet sunt extrem de särace
nu pentruca nu s'ar gasi urme arheologice, dar ne lipsesc in partea aceea a Olteniei säpaturi
pi cercetäri pe teren. Urna hallstattrana bitrunchi-conica, apa de frecventa in campurile de
urne, persista pi ea in perioada Latène, ca pi aiurea 186). Sabiile curbe, sicae-le, se
cunoscusera anterior, in complexuri hallstattiene. Ele se vor asocia acum, ca la Silivap, jud.
Alba, cu lucruri celtice din Latène B. sec. IV-lea in. de Chr. 187), lar fibulele tracice ;pi
urmeaza evolutia lor panä tärziu, in perioada tardiva a civilizatiei geto-dace.
Intre oamenii pamântului pi cei veniti Celtii are loc o intrepätrundere, apa cum
se intamplase pi in perioadele mai vechi ale preistoriei pi cum se va repeta procesul, dupä
trei secole, cand Romanii vor cherna pe localnici la o noug viata, de caracter urban, lar
din contopirea celor doua elemente va lua naptere civilizatia daco-romana.

M. Gribici, in Glasnik Istoriskog Drustva y Novom Sadu, Novi-Sad, I, 1928, pp. 10-22, pl. I-III.
Fibula Latène are o constructie a corpului asemanAtoare fibulelor tracice de la noi si din Bulgaria, despre a caror
origine, evolutie, tipologie si cronologie va apare in curAnd in studiul nostru: Ein Problem der Porgeschichte Sad-
osteuropas, in Balc,ania, Buletinul Institutului de studii balcanice, vol. II. Acolo intreaga discutie a accstei pro-
bleme, care intereseazA deopotrivA epoca hallstattiank ca si pe cea Latène si asupra careia nu ne mai oprim in
acest studiu. Studiul amintit a fost prilejuit tocmai de fibulele tracice descoperite in Oltenia si Banat.
Wiss. Mitt. aus Bosnien und Hercegovina, IV, p. 18, fig. 16-26 s't 29.
V. mai sus, d-I C. Nicolaescu-Plopsor, despre descoperirile din aceasta vreme, asupra carora, din accasta
cauzA, nu ne mai oprim aici.
Latène-ul din Oltenia incepe pe la 350 in. de Chr., cum am aratat altA data (Arheologia preistorica a
Olteniei, p. 188). Cele mai timpurii mArturii sunt din perioada Latène B (v. mormintul de la Ostrovul Corbului
ibident, fig. 254).
D. Berciu, 0 descoperire arheologica la Feregile, jud. Meet!, in Revista Arhivelor, V, 1, 1942, pp.
219-221.
Ilona v. Hunyady, Die Kelten im Karpathenbecken, 1942, pl. V, 2.
M. Roska, in Prahist. Zeitschr., XY, 1925, pp. 110-121; id., in Arhivele Olteniei, V, 1926, p. 50.

267

www.dacoromanica.ro
 Ceea ce s'a putut intrezäri in sapäturile mai vechi dela Criste0i, pe Mureq, !acute de
d-1 Aurel Filimon, çi vedea cu totul clar in cele intreprinse in anii din urna de catre d-1
C. Daicoviciu i colaboratorii d-sale dela Muzeele din Deva 9i Alba Iulia, nu va intirzia
sa se repete i in Oltenia, cat ci in restul Daciei, fiindca inteadevar persistenta populatiei
dace, alaturi de cuceritorii romani i colaborarea intre cele doua elemente etnice i in afara
aqezarilor ora9enecti i stabilimentelor militare trebue sä fi fost un fenomen general. Ro-
manii gäsesc qi in Oltenia o populatie foarte densa 198) cu cetati numeroase de apärare,
legate de sistemul defensiv al Transilvaniei 0 al Banatului, cu o civilizatie ilustrata printr'un
bogat material, 189) care sporeve mereu ci care apartine autohtonilor,Celtii fiind i ei, ca
atiti altii, o apa care trece", dar care, prin sangele lor de neastampar räzboinic §i de or-
ganizatori, au fecundat ci au sporit vitalitatea dacica. 149
Nu e de mirare deci ca pe peoneuntul Olteniei, Pe care s'au format s'au desuoltat
atdtea civilizatii strävechi i s'au incruci§at asa de dire:rite influente, care totdeauna sfdr0au
Prin a se contoPi la un loc cu creafiunile locale intr'o sintezii original& altoiul roman set fi
Prins, ca i in Banat, cu care face o unitate antropogeograficti, mai Puternic decal in alte
Peirti 0 câ locuitorii acestei Provincii poartei in toate vremurile intiNirirea unui regionalism
creator, luat in sensul cel bun al cuvcintului, la baza caruia stau, !Ora indoiala, mo§teniri
ce vin din ackincul mileniilor, ca i in fiinta sPirituala i fizicei a intregului nostru neam, unul
acela0, de o perfectei unitate in ceea ce prive0e originea, trecutul, suferintele i aspiratitle,
tot cuPrinsul cetatii carpatice, ÍTìcthsâ cu brclul celor trei aje: Duncirea, Nistru Tisa.
Acesta este si gland pietrelor reimase dela indeptirtatii stramo0, topiti de de ani in
Pecmcintul primitor al Daciei, in care nici ei n'au cunoscut alte hotare. A§a ne spune acest
glas i a§a trebue sä. fie/

D. BERCIU
PROFESOR
Directorul Institutului arheologIc romftn
August 1943. din Albania.

138 Pitna in 1939 am identificat in Oltenia aproape 70 de localitiiti tu material Latène: O. c., fig. 188.
139 D. Bcrciu, O. c., pp. 189-228.
140 Pcntru epoca nal alirilor, v. mai sus, tot d-1 C. Nicolaescu-PloNor, cate va adaoga i materialul desco-
perit dupa 1939, ca i pe cel referitor la Celti (v. nota 133).

268

www.dacoromanica.ro
 N vremea numeroaselor lupte din sec. I p. Chr., pentru stapdnirea
Dunarii, pamantul oltean va fi fost teatru de rasboaie intre Daci §i
Romani. Prin drumurile sale naturale §i vecinatatea Sarmisegetusei,
ofera conditii favorabile de operatii pentru ambele tabere. Despre o
extindere a stapanirei romane In stanga Dunarei, mai Inainte de
Traian, nu §tim azi nimic sigur.
Anexarea efectiva a Olteniei la Imperiu, are loc Cu ocazia pri-
mului rasboi dintre Traian §i Decebal ; soarta pe care a avut-o §i
Banatul. Ambele tinuturi vor fi lost alipite Moesiei. Numai In urma acestor largi anexiuni, ac-
ceptate §i de catre Decebal In toamna anului 102, se poate justifica constructia podului de la
T.-Severin, care Incepe In primavara urmatoare. Cam in acela§ sens vorbe§te §i Columna Tra-
iana. Primele zece scene, cu care se deschide a doua campanie Impotriva lui Decebal, arata ca
legiunile, dupa ce au trecut pe podul lui Apollodor, Inainteaza Inteo regiune pacificata §i primele
ciocniri au loc numai In munti, deci In Carpati. Aceste evenimente se petrec pe pamAntul oltean
prin care a operat grosul fortelor romane, la inceputul ultimului rasboi. Cu aceasta ocazie, sculp-
torul Columnei nu WM a prezenta §i bogatia agricola a cdmpiei oltene, pe care se vad soldati
romani secerand grau §i conducand call la pascut.
Itinerariul principal al acestui rasboi, a fost determinat de pod, pe drumurile Drobeta (T.-
Severin)AdmuiriumPelendavaOlt i DrobetaCatune Rovinari, spre Pasul Mcanului. Multa
armata se va fi scurs §i pe Olt in sus, folosindu-se punctul de trecere dela CeleiRomanati.
Podul lui Traian, dela T.-Severin, s'a ridicat intre anii 103-105 p. Chr. Cunoa§terea lui a
suferit mult, de oarece descrierea ce i-a alcatuit insu§ Apollodor din Damasc, s'a pierdut. Se
§tie azi, din relatarile lui Dio-Cassius §i cercetari topografice, ca acest pod avea 20 picioare de
zid unite prin bolti §1 podea de lemn, era lung de 1134,90 m. §i terminat cu portaluri incarcate

269

www.dacoromanica.ro
Cu trofee. Cardmizile din ziddrie ne aratd cd, In afard de alte trupe necunoscute, au luat parte la
constructia lui detasamente din legiunea VII Claudia si cohortele : I Cretum, II Hispanorum si
III Britton u m.
Una dintre cele mai solemne scene ale Columnei dela Roma, Infatisazd inaugurarea lui, In
prezenta Imparatului, a lui Apollodor si a marilor comandanti, Cu care ocazie se aduce un bogat
sacrificiu pentru zei. Evenimentul e comemorat si de numismatica timpului, cu chipul podului
pe reversul monetelor lui Traian.
Constructia picioarelor In apd, partea cea mai greu de executat, a dat nastere la o serie
de propuneri din partea specialistilor. Se pare cd ridicarea lor s'a facut prin abaterea partiald a
cursului Dundrei si cu ajutorul unor enorme chesoane de lemn si ciment. Ceeace ramane de
netagdduit e cd lucrul s'a executat In sec. Distrugerea podului lui Traian, pare a fi avut loc In
ultimii ani ai stdpanirei romane si s'a fdcut prin incendierea lemndriei lui.
Prin anul 119, tinutul oltean, ce fdcuse parte din organizatia politico-militard a Intregei
Dacii, se desparte In provincie romana separatd si la numele de Dacia inferior. Granitele aces-
tei provincii au fost Dundrea, Oltul si arcul Carpatilor. In fruntea Daciei inferioare, se gdsea un
procurator imperial, cum au fost Plautius Caesianus In 129, Titus Flavius Constans la 138 si
Aquila Fidus, doi ani mai tarziu.
Cand prin anii 158-159 se formeazd In Dacia trei unitati administrative si militare, Dacia
inferioard rdmase In aceleasi granite dar Isi schimbd numele In Dacia Malvensis. Tot un pro-
curator conduce si acum provincia, care se mai numeste si praeses prooinciae. In timpul dom-
niei lui Septimiu Sever (193-211 p. Chr.), granitele Daciei Malvensis furd largite spre rdsdrit.
Pentru a feri centrele urbane si militare depe Olt, de atacurile neasteptate ale triburilor dace
din Muntenia, ce nu fusese ocupatd efectiv de Romani, hotarele provinciei furd Impinse spre
rdsdrit, pe o distantd de 10-50 km.
In primul an de domnie, Hadrian (117-138 p. Chr.) vine la Dui-16re pentru a respinge
invaziile Roxolanilor. De pe urma acestor ndvAliri a avut de suferit si Oltenia. Ecoul lor 11 for-
meazd ordinul Imparatului de a se ddrama lemndria podului lui Traian, pentruca nu cumva sd
navaleascd barbarii pe el In Moesia. Prin mdsurile administrative, luate de acest Imparat In
Dacia inferioard, el apare ca un pdrinte al provinciei. Lui i se datoresc numeroase fortificatii
ridicate pe Olt si Indltarea orasului Drobeta la rangul de municipium.
Alt pdrinte al Daciei inferioare a fost si Septimiu Sever, care, In afard de ridicarea lime-
sului transalutan, a adus si o Inflorire a oraselor provinciei.
Pentru Oltenia au 1nceput zile triste odatd cu anarhia militard (235-271 p. Chr.). Vecind-
tatea ei cu Muntenia, coridor de invazii, Ii aduce jafurile Carpilor, Gotilor, Bastarnilor, etc. Ne-
siguranta vietei devine din ce In ce mai mare, si acum, cele mai multe orase ca : Sucidava,
Romula si Drobeta, se Inchid Intre ziduri puternice. Invaziile Carpilor, prin anii 245-247, aduc
distrugerea oraplui Romula, pe care Filip Arabul (244-249) Il reface, protejandu-1 cu un Ad
circular. cat de periclitatd era situatia provinciei, se vede din faptul cd Filip Arabul, In afard de

270

www.dacoromanica.ro
trupele Moesiei, trebue sd aducd deta§amente pentru aparare, pand i din Indepartata Germanie.
Dupd Filip Arabul i pand la evacuarea Daciei, jafurile barbare sunt aproape anuale In Oltenia.
Un alt rezultat al acestor invazii e ascunderea a numeroase tezaure monetare. Din 25 de
comori monetare romane, gdsite ascunse pe pdmantul Olteniei, 15 au fost tdinuite numai la
mijlocul secolului III p. Chr.
In Dacia inferioard, a fost o Infloritoare viald or4eneascd, altoità pe vechile dame dace.

HA R T
-OLTENIEI ROMANE- FR R
- DE-
V P <-, -
.........
-D. TUDOR- Sf 7 CAPVT STENARVP4u4.1v.y.r.,

1
A :PONS VET\VS(Rd do Up,

RAETORIVM .7.deee

r &renege
0. heeecA
.Rodd

x- t- Carle
ablArem
.Ilegiterre
ARVTEL (o.,a, )
AeAr*
Aria
-dies
Otme (7,...). CASTRA TR IANA
8ale
. BVRIDAVA(i;..t.h)
/fawner, , lane,0 Greer
DMEDIA
049ekle brellthp : . PONS ALVTIO.r.30;
6/0

DIERNA. .... &p.,.* Al

-.. VSIDA1/A444,4.. )1
IDROBETArtsfr.. a
terrep a..., dam fiediron
PONTES VTRIVM 0.10.shi o

A5.4.4
ECET .4100 or 'boles
RdelP,
o VI.
Zecurkso edesadvais
;Our* Here
...ore/ &ems -Resew. Ilatafeih-Per
igdnoti dIrebse p,"
Orlreve I Mere
.8odo Vrrde
dread**
A Z DA PE NDAV (Co.)..ti(box:Ag.vrDAVA

'hid V
Proster Zrardilr
eCerode CASTRA VA
donee (6,,,,Vvi .Iveregd,;¡,, MVL A (Re..)
.Delandor Ciarvio
C./.4
flofeilvs
ellovise Mere
getZe
ON...87:: flei mar.: 84 Z OA D
..Irrsra Rodeip""f
floyleadt Juniefr 6'7Vwe erb CVO.
BONONI4 .
sr* pare .s 1110.11

i n: ¡pi Itoop,.,A. 65E

o 40,1
on, tifdpdre
31ere
Rtudertb
Mal
14110r

-LEGENDA- RA71A ."11:?V: "C VC4*;AVA

CEBRO Ber TITRIS (7: P,i1V0
ORA(
e CAVA' AUChS
A4fliR1 RVRALE OESCVS
AS:4MVM
ORVIeVld
N5VAE
04 VADIRI

Cel mai impozant ora, a§a cum 11 aratd azi ruinele, a fost Drobeta (T. Severin), a§ezat la
capdtul nordic al podului lui Traian. Era o veche a§ezare dacd, peste care au venit coloni§tii
romani §1, datoritd condifiilor economico-strategice, existenta lui merge pand In sec. VI p. Chr.
In timpul ultimulut rdzboi cu Dacia, Drobeta e axa operativd a armatelor romane. Datorita
acestor Imprejurdri, ea obtine rangul de municipium printre primele din Dacia, fiindu-i acordat
de Impdratul Hadrian, venit In vizità oficiald ad, cu ocazia rdzboiului Impotriva Roxolanilor.
Septimiu Sever, alt mare Imparat caldtor i reorganizator, ridicd ora§ul nostru la rangul de
colonia §i, datoritd prosperitgii economice, la titlul de Colonia splendidissinza.

271

www.dacoromanica.ro
 Nu mai putin de trei castre aparau podul §i ora§ul. Inscriptiile amintesc ad Colegii de
preoti augustali §i flameni, temple §i un oficiu vamal construit In vremea lui Septimiu Sever.
Paza oraplui a facut-o mult timp Cohors III Campestris §i apoi Cohors I Sagittariorum. Prin
sec. III, sub desele amenintari barbare, fusese fortificat §i ora§ul civil, Inchis cu un putemic zid,
Intarit cu porti §i tumuri.
La evacuarea Daciei, Drobeta ramane ocupata §i mai departe prin deta§amente ale legiunii
a XIII '3emina. Dela aces tea ne-a ramas o importanta inscriptie dedicata lui Jupiter Cohortalis.
Constantin cel Mare §i apoi Justinian se Ingrijesc de reIntarirea acestui important punct strategic.
Un alt centru urban de seama al Daciei inferioare a fost Romula, azi Re§ca, jud. Romanati.
Aci a existat mai inainte o wzare daca. Inflorirea ora§ului se datore§te bogatiei agricole a
campiei romanatene §i Incruci§arii marilor drumuri economico-strategice, al Oltului §i cel ce
venea dela Drobeta. Ruinele Romulei au avut mult de suferit, incat azi sunt aproape disparute.
Nu mai putin de trei castre romane fusesera ridicate In acest loc, lar ora4u1, Incins de un pu-
temic zid de piatra §i caramida. Locuitorii erau alimentati cu apa potabila, adusa printr'un apa-
duct dela Frasinetul de Pddure. Numeroase resturi arhitectonice, &site la Re§ca, dovedesc ca
se ridicasera In acest loc temple §i. edificii impundtoare. Istoria oraplui Romula ne este prea
putin cunoscuta. Nu §tim care dintre Imparati I-a ridicat la rangul de municipiu §i apoi colonie.
In anul 248 p. Chr., ne spune o pretioasa inscriptie, gasita la poarta cetatii civile, ca Imparatul
Filip Arabul, cu ajutorul armatei, I-a Inconjurat cu un zid circular §i I-a luat sub protectia sa.
Dei Romula e numitd aci de catre augustul protector Colonia Ana, Parvan a aratat ca indicatia
se refera la restaurare §i nicidecum la acordarea acestui titlu pe care-I obtinuse mai de mult.
Zidul lui Filip Arabul se mai zare§te §i azi In parte la suprafata terenului. El Inchidea o supra-
fata de 64 hectare §i avea o forma poligonala cu §apte laturi. Restaurarea Romulei s'a fdcut de
Filip Arabul dupa jaful Carpilor din anii 245-247. Inscriptii §i caramizi scrise, scoase chiar din
zidul cetatii, arata cd la aceastd opera au luat parte deta§amente din legiunile VII Claudia, XI
Claudia, XXII primigenia, numerus Surorom Sagittariorum §i altele.
La Celei-Romanati a fost ora§ul Sucidava. Si despre acesta se poate spune putin pentru
sec. II §i III, deoarece ruinele mai vechi au lost transformate prin fortificatiile ridicate ad In epoca
constantiniana. In afara de bogatia agricola a campiei vecine, Sucidava a Inflorit §1 gratie tra-
ficului ce se facea peste Dunare spre valea Iskerului. Sucidava civila era §i ea tnchisa cu ziduri
puternice, de o forma patrata, dar nu §tim carui secol apartin. 0 inscriptie romand, descoperita
In 1906, pomene§te pe Curiales territorii Sucidavensis, ce refac un templu al zeitei Nemesis. De
ad se deduce ca ora§ul fusese centrul unui teritoriu rural militarizat.
Ora§ul Malva a fost capitala provinciel. Localizarea lui nici nu s'a putut face cu certi-
tudine. Se pare ca era Insa§ Romula, Malva Hind denumirea autohtond. Pela 230 ea apare cu
rangul de Colonia 'in diploma soldatului Marcus Aurelius Decianus.
Langa actualul sat Cioroi-Dolj, sunt urmele altui centru urban roman, care 'Amalie dea-
semenea anonim.

272

www.dacoromanica.ro
 Harta arheologicd ne arata, a cele mai multe sate romane se &eau In regiunea de campie
a Olteniei si pe vaile raurilor. Numai In judetul Romanati s'au putut identifica pana acum, cel
putin patruzeci de asezari rurale. Raspandirea lor e un rezultat al exploatarilor agricole, bogatia
cea mai de seama a provinciei.
Monumentele votive, descoperite pana acum In asezarile romane oltene, ne era% In aceasta
regiune cultul a numeroase divinitati. Caracterul si adorarea acestor zel se constata a fi reflexul
ocupatiel si nationalitatii adorantilor. Divinitati ca : Bachus (zeul vinului), Ceres (zeita agricul-
turii), Pann (zeul turmelor), Diana (zeita padurilor), Cavalerul thrac (zeul campurilor), Fortuna
(zeita belsugului) si Priap (zeul productivitatii) apar venerati in marile regiuni agricole, ca ale
Romulei, Sucidavei si Drobetei. Jupiter, Hercule, Cavalerii danubieni, Marte, Mithra, Minerva,
Nemesis §i. Victoria sunt zei din panteonul militar. Deaceea li gasim pomeniti In inscriptii sau
sculptati pe langd castre. Elementul etnic oriental, venit In mare contingent In Oltenia, ca sol-
dati sau colonisti, a adus de acolo aclorarea zeilor regiunii, ca Mithra, Cybele, Soarele §i Hekate.
De fapt, datorita acestora, cultele orientale au lost cele mai raspandite In Dacia inferioara.
Mormintele sunt din cele mai importante urme, ce se descopar In vecinatatea oraselor sau
satelor si pe langa marginile vechilor drumuri. Practica Inmormantarii prin incineratie e mai
rara, deoarece, In epoca ocuparii Daciei, ea se folosea rar In imperiu. Impunatoare sunt si azi
marile sarcofagii cioplite In piatra, adusd din carierele Bulgariei sau din Carpati. Ele au forma
unui templu, ca capacul prins prin plumb si scoabe, spre a fi ferite de profanare. Se mai faceau
si sarcofagii, zidite din caramizi sau blocuri de platra, care se Mgropau casi primele, sub movile
de pamant. Inscriptia funerara se fixa pe varful magurei. inventarul acestor morminte este tot-
deauna bogat si interesant pentru credintele referitoare /a viata de dincolo a Romanilor. El este
alcatuit din vase, opaite, podoabe de gateala, piepteni etc., ce trebuiau sa serveasca celui rapo-
sat In viata de dincolo de mormant. Nu lipseste o moneta sau doua, obolul lui Charon.
Nationalitatea locuitorilor provinciei se poate preciza din studiul inscriptiilor. Acestea ne
arata pe localnicii Dad si diferitele elemente de colonizare, cu care s'au amestecat.
La Drobeta si in teritoriul ei, apar nume de Daci ca : Ulcudius, Baedarus, Daciscus, Arl-
ortus i Audarus. Prin recrutare sau colonizare au ajuns In Oltenia si Celti, ca : Lucius Samog-
natius Tertius Trever, Conncina Valenus, Liccaius Vineutis, Linda, etc. Contingentul cel mai bo-
gat 11 formeazd peregrinii greco-orientali. Pietrele scrise li era% ca element de aparare, functio-
nari de stat, negustori, sclavi, etc. In aceasta privinta, listele cele mai lungi se pot alcatui din
inscriptiile Romulei. Fara Indoiala, ca majoritatea numelor, culese din textele epigrafice, apare
de factura romana, dar se stie azi, ca foarte multi tsi ascundeau prin ele origina lor peregri-
nica. Populatia provinciei apare romanizata. Cateva inscriptii, In greceste sau altd scriere orien-
tall, sunt prea putine fata de marea mesa a celor latine.
Una din cauzele anexdrii Daciei a fost si bogatia agricold a campillor dela Dunare. Cul-
tura cerealelor apare pe Columna In primele scene ale ultimului rdsboi. In Intreaga provincie ra-

273

www.dacoromanica.ro
tAceau turme numeroase. Datorità acestor bogatii, se constata cd, dintre cele mai venerate divi-
nitati, au fost cele cu caracter agrest.
Comertul se facea cu produse agricole locale, pe marile cdi terestre 0 pe Dundre, In por-
turile de seamd, Drobeta §i Sucidava. Se cunosc negustori veniti dupd afaceri, dela marl depar-
tdri. Activitatea comercial d aducea venituri Insemnate statului, ale cdrui oficii vamale i fiscale
s'au putut preciza la Drobeta, Sucidava, Romula §i Cioroi-Dolj.
Transportul pietrei pentru constructii se facea dela mari distante. Drobeta avut carie-
rele la Portile de Fier 0 Varciorova, dar Romula §i Sucidava îi procurau blocurile marl, pentru
inscriptii sau constructii arhitectonice, din carierele dela Vrata In Bulgaria.
Dintre ramurile industriei romane, cea mai activa §i care a Idsat urme numeroase, a fost
ceramica. Regina oldriei romane terra sigillata, a lost produsd In marile fabrici din Italia 0
Gallia, pentru a fi vandutd In Intreg imperiul. Acest export a ajuns 0 In Dacia inferioard, unde
se Intalnesc, pe fragmente de vase sigilate, numele marilor producdtori ca : Alto, Bannoluccus,
Clnnamus, Malor, Suobnillius §i altii. Cu timpul, acest fel de vase turd imitate §i de catre olarii
Daciei inferioare.
Oldria produsd In Dacia inferioard, folose0e forme autohtone i romane. Rdspandite sunt
ulciorwle cu una sau cloud manu0, ulcelele cu dungi pe pantece §i amfore de diferite mdrimi.
Cunoa§tem i nume de olari locali, ca : Marcus Martinus l Apollinus Aripea, Din castre s'au
cules fragmente de albioare de pdmant, semnate de fabricanti diferiti. Oldria, dela finele epocei
constantiniene, cunoa0e o reinviorare, odata cu introducerea smaltului. Pe amforele din aceastd
vreme 0 cele lucrate In sec. VVI, gdsim numeroase inscriptii cre0ine sau de fabrica, execu-
tate cu vopsea ro0e.
LAmpile de pdmant (opaite) sunt produse locale, In cea mai mare parte. Si ele imitd for-
mele sau semndturile marilor fabricanti din Imperiu. S'au descoperit pand acum marcile i sem-
ndturile a peste doudzeci de olari Inregistrate pe acestea. Opaitele dau o slabd 'mind sau se
puneau In morminte.
Cdramiddrille au fost active In regiunea de campie §i pe langd a§ezdrile militare. Prin teh-
nica §i dimensiunile ei, cdramida romand e u§or de recunoscut. Sapdturile arheologice sau des-
coperirile Intamplatoare au dat la 'mind pand acum In Intreaga Oltenie, peste cincizeci de
tipuri de cdramizi militare qtampilate. Existau cardmiddrii ord§ene0i la Drobeta. Semndturi de
cardmidari civill avem In numdr relativ mic.
Drumurile romane In Oltenia au ldsat Insemnate vestigii, Imbrdcate azi In diferite legende
§i Inchipuiri populare. Reteaua lor a fost determinatd de hidrografia regiunei §i necesitdtile stra-
tegice ale armatei romane. Se pot urmdri pe teren trei mari artere de comunicatie.
Un drum pornea dela Drobeta, prin mima provinciei, cunoscut i In itinerariile vechi. El
trece prin statiunile Admutrium (Butoe0i-Mehedinti), Pelendava (Craiova), Castranova (Giorocul
Mare-Dolp 0 la Romula se unea cu cel ce urca pe Olt. Tot dela capdtul podului lui Traian se mal

274

www.dacoromanica.ro
desprindea o cale, ce mergea spre pasul Valcanului prin castrele romane dela Catune (Mehedinti),
Rovinari §i Bumbe§ti (Gorj).
Drumul cel mai batut era al Oltului, care este §i azi Inca ne§ters de muncile agricole. Pana
la Romula, el avea doua ramificatii : una, ce pornea dela Sucidava §i alta, prin Islaz-Slaveni-(Ro-
manati). Dela Romula spre Carpati, avem o singura osea, ce trecea prin vechile a§ezari daco-
romane: Acidava (Eno§e§ti-Romanati); Rusidava (Draga§ani); Pons Aluti (regiunea Orle§ti-Valcea);
Buridava (Slavite§ti-Valcea); Arutela (Gura Vaii-Valcea) ; Praetorium (Brezoi); Pons Vetus (Ra-
covita-Copaceni-jud. Valcea) §i Caput Stenarum (Raul Vadului). Pe acest drum s'au aflat patru
stalpi millar dela Imparatii Septimiu Sever (192.-211), Maximin (235-238) §i Constatin cel
Mare (306-337), monarhi cari s'au Ingrijit de restaurarea lui.
Valurile se sapau la hotarele imperiului, ca o ridicatura continua de pamant, cu un §ant
adanc In MO, spre a opri atacurile date prin surprindere de barbari. Cand Inapoia acestor valuri,
se ridicau drumuri strategice, castre, castele, turnuri de supraveghere §i semnalizare, ele deve-
neau limesuri fortificate.
In Oltenia, cel mai impunator val roman este Brazda lut Novac, care incepe de langa malul
Dunarii (Hinova-Mehedinti), trece prin Craiova, ajunge la Olt, intre A cidava §i Romula. Valul
continua §i dincolo de rau, pela sud de Pite§ti-Gae§ti-Ploe§ti. El separa regiunea de campie §i
este, probabil, ridicat de Constantin cel Mare, ca limita nordica a stapanirii sale. Alt val cu
aspect de limes a fost Troianul, ridicat probabil, de Septimiu Sever. El merge paralel cu Oltul,
dela Flamanda (Teleorman) langa Dunare, prin Ro§iorii de Vede-Coste§ti-Pite§ti. Acest val pare
a fi servit pentru aparare pan In vremea lui Gordian III (238-244).
Fortificatiile, In care stationau trupele romane, erau zidite din pamant sau piatra. Harta ne
arata, ca aceste castre erau Ingramadite pe unja Oltului, pe limesul transalutan, la trecatori §i
Ia marile Incruci§ari de drumuri. Pe Olt, au fost castre romane la Islaz (doua), Slaveni, Romula
(trei), Eno§e§ti, Ione§tii-Govorii, Slavite§ti, Gura Vaii (Dae§ti), Bivolari, Radacine§ti, Racovita-
Copaceni, Tite§ti §i Caineni. Toate acestea se In§irau ca pe o salbA pe drumul Oltului §i au fost
construite, In cea mai mare parte de Imparatul Hadrian. Pe limesul transalutan, s'au identificat,
pana acum, 15 castele militare, cele mai multe Hind din pamant. Pe malul stang al Dunarli s'au
stabilit castre romane la T. Severin (doua), Hinova, Isvorul F'rumos, Ostrovul Mare, Isvoarele,
Desa, Bistret §i Bechet, lar In interiorul provinciei la Craiova, Racari, Rovinari, Catune §i
Bumbe§ti.
Cel mai impunator castru a fost ridicat de fnsu§ Traian, la capatul podului sau, care, pe
langa rolul salt strategic, prezenta §i un frumos aspect arhitectonic, a§ezat fiind pe o terasa a
Dunarii. El pare a fi fost ridicat de Cohors I Antiochensium. Tot a§a de vechi §i impunator era
castrul dela Racari, situat In mima provinciei. La Bumbe§ti, prima garnizoana, cohors I Cypria,
1§i ridicase, un lagar de pamant, dar In anul 201, noua garnizoana, cohors I Aurelia Bi ittonum
milliaria II transforma tntr 'un putemic castra de zid. o transformare radicala a suferit In anul 140
p. Chr, §i castrul Copaceni, caruia, din ordinul procuratorului provinciei, i se adauga turnuri §i

275

www.dacoromanica.ro
I se mdregte valul protector. Cel dela Slaveni-Romanati fu deasemenea transformat radical de
Septimiu Sever, care II prevazu cu o aparare formatd din trei valuri.
Toate castrele din Dacia inferioard au fost agezate langd un curs de apd. Datoritd acestui
fapt, fiecare era prevazut gi cu o instalatie termal, formata dintr'o cladire, situatd la cateva zeci
de metri fald de lagar. S'au descoperit asemenea bdi militare la T. Severin, Bivolari, Bumbegti,
Slaveni, etc. Cele mai interesante sunt bdile dela T. Severin, cu instalatii complecte pentru apa
caldd, rece, vapori, vestiar gi o palestra necesard exercitiilor gimnastice. 0 inscriptie sgariatd pe
o cArdmidd gi fixatd In fundul unui basin de ad, indica cincizeci de ostagi cardmidari gi zidari
cari au contribuit la ridicarea instalatiilor. Baile desvelite la Romula erau mai spatioase, dispuse
Cu un plan diferit fata de cele militare, ornate cu pldci de marmord gi se pare cd erau publice.
Un rol civilizator covargitor In viata Daciei inferioare 1-a exercitat armata romand. Pro-
vincia a fost aparata numai cu trupe auxiliare : cohorte, ale gi numeri, cu efective de pedestragi
gi caldreti, ce variau pentru fiecare corp dela 500 1000 oameni. In epoca operatiunilor de cu-
cerire a Daciei sau In vremurile de mari invazii au stationat temporar gi detagamente legionare.
Inscriptiile pe cdramizi sau piatrd pomenesc vexilatii venite In acest scop, din urmatoarele
legiuni : I Italica ; IV Flavia ; V Macedonica ; VII Claudia ; X Gemina ; XI Claudia ; XIII Gemina
gi a XXII Primigenia.
Au mai avut deasemnnea o activitate trecatoare prin Oltenia gi urmatoarele corpurl auxi-
liare: ala Claudia ; cohors I Antiochensium, cohors I Cretum, cohors II Hispanorum scutata Cyre-
naica, cohors III Brittonum gi cohors V Gallorum. Mai sunt pomenite In armata din aceasta re-
giune in anul 129 gi trupe ale cdror castre Inca nu s'au precizat pand acum : Cohors II Flavia
Numidarum milliaria.
Importanta trecere peste Olt, dela Sldveni-Romanati, a fost Wild, dela cucerirea gi pand
la parasirea Daciei, de ala I Hispanorum. Ea 10 construegte gi reface lagdrul, cu ajutorul altor
unitAti. Un comandant al unitdtii a fost Sextus lulius Possessor, ce comanda concomitent nu-
merus-ul de Sirieni din Romula gi cohorta III a Gallilor. Tot In aceastd vreme, acest personagiu
a fost gi curator, adicd cenzor financiar al oragului Romula.
Pasul Valcanului peste Carpati fusese dat spre supraveghere, imediat dupd supunerea Daciei,
Cohortel IV Cypria, ce stationa la Bumbegti. Nu gtim pand la ce data rdmane In acest loc, cad
Ja 201, paza gi restaurarea castrului Bumbegti se face de Cohors I Aurelia Britonum, din ordinele
guvernatorului general al Daciei, Octavius lulianus. Printre trupele, care au lucrat mult la forti-
ficarea apdrarli Oltului, imediat dupd cucerire gi au stationat In diferite castre (Romula, Acidava,
Slaveni, etc.) se numArd gi Cohors I Flavia Commagenorum.
La T. Severin a garnizonat, la Inceput ca unitate stabild, Cohors III Campestris. Cativa
soldati ai ei, pomeniti In inscriptiile drubetane, sunt de origind celtd. Intr'o vreme neprecizata,
locul el n la Cohors I sagittariorum milliaria, care, In afard de inscriptii, a lasat gi cAramizi
stampilate la T. Severin. Soldatii ei au restaurat termele amintite gi ridicd In vremea ImpAratului
Gordian, un altar pentru zeul Mars Gradivus.

276

www.dacoromanica.ro
 Castelul dela Ionestii Govorii a fost zidit de Cohorta III Gallilor, mutatd mai tarziu in
Dacia Taperioard.
Numerii sunt trupe auxiliare, neregulate, creiate de Hadrian si succesorii si. Castrul Co-
plceni fu construit de un numerus burgariorum et veredartorum Daciae Mferioris, In anii 138 si
140. Se pare cd soldatii acestei unitati erau recrutati dintre localnici. Rolul burgarilor era de a
pdzi turnurile si drumul Oltului, iar tovardsii lor veredari se ingrijeau de postd si transporturile
pe aceiasi cale. Un alt numerus, format din Mauri, exista la Rdcari-Dolj, cu un detasament tri.
mis si In micul castel dela Craiova. Rol mai important in Oltenia a avut numerus Syrorum
sagittariorum. Unitatea s'a alcdtuit din trupele neregulate de arcasi sirieni, cari au operat in
rdsboaele de cucerire si construiserd lagdrele dela Raddcinesti si Bivolari. Se pare, cd Antoniu
Piul 11 organizd Inteun numerus, fixandu-le ca garnizoand, pdnd la pdrdsirea Daciei, orasul
Romula. Inscriptiile pomenesc mai multi gradati din aceastd unitate iar soldatii sal, cei mai
multi recrutati din Orient, au adus cultul a numeroase divinitdti rdsdritene, In Dacia inferioard.
Ca In toate provinciile imperiului roman, rolul cultural si social al armatei romane a lost
covdrsitor in Dacia sudicd. Prin lucrdrile ei, drumuri, castre, valuri, MI, etc., a deschis calea
romanismului. In castre existau pepiniere de cetdteni romani, cari impAnzeau provincia, dupd
liberare.. Armata aducea linistea si siguranta vietei civile. In vremuri grele, ea construia opere
de seamd si pentru addpostul populatiei, cum a fost zidul ridicat In jurul Romulei de Filip Ara-
bul. Dela militari se invatd a construi trainic si sistematic. Cele mai multe inscriptii rdmase
sunt dela soldati, fiindca scrierea se 'Inv* si practica mai mult in castre decdt In viata civild.
Trupele aduse pentru paza provinciei, se recruteazd din tot imperiul : Brittani, Galli, Hispani,
Mauri, Numizi, Iliri, Bessi, Traci, Sirieni, Cretani, Commageni, etc.. Cele mai multe apartin re-
giunilor indepArtate ca o precautiune pentru supunerea recentd a provinciei. Ca intelegere, toate
aceste neamuri aveau comun numai limba si formele de trai ale stdpdnitorilor, in al caror alambic
se amestecau, frAmantau si contopeau, intr'un amalgam etnic de coloraturd latind provincialda.

*
* *

Cedarea Daciei de catre impAratul Aurelian a fost socotita de istoricii secolului trecut ca
un act de lichidare politicd definitivd. Mutenia isvoarelor literare antice ducea la aceastd con-
cluzie. Nu se incepuse exploatarea si intelegerea materialului arheologic pe a cdrula cronologie
si atribuire etnica se privea cu mult scepticism. Se credea cd Aurelian si urmasii sdi, °data cu
pArdsirea provinciei, au ridicat pe malul drept al Dundrii un fel de zid chinezesc despartitor a
doud lumi, una civilizatd, a imperiului si alta Inapoiatd, a regiunii barbare. Cateva vagi men-
tiuni If terare romano-bizantine, despre pretinse expeditii de recucerire In nordul Dundrii, erau
suspectate si considerate ca simple laude aduse purpurii imperiale.
0 examinare atentd a evenimentelor in framantarea cdrora se naste hotdrirea imparatului
ilirian, deschide alte cai de intelegere. Si dacd acestea se leaga de cdteva descoperiri arheo.

277

www.dacoromanica.ro
logice recente se va vedea cd presupusul zid dunarean nu a existat. Aurelian a lasat multe
punti aruncate peste Dundre §i legdturile cultural-economice raman tot a§a de puternice ca §i
Inainte de evacuare. Pana In plind epocd bizantina lumea romano-barbard din Dacia a rdmas
In continuu contact cu imperiul dela sudul Dundrii. Legaturile s'au facut In cea mai mare parte
peste pamantul oltean.
Serioase indicii istorico-arheologice vin sa arate cd Dacia a fost lasata GOlor nu In 271,
ci abia la sfar§itul domniei lui Aurelian. Cedarea nu are un caracter catastrofal, ci se face In
urma unor tratative, In care timp e pace. Aurelian bdtuse pe Goti §i Carpi, de care se pare a
fi curatit Intreaga Dacie ; astfel a energicul Impdrat ilirian putea abandona provincia In mai-
nile barbarilor ca o favoare romand §i a le impune noilor stapanitori diferite conditii de ordin
militar §i politic. Golirea Daciei de armata, administratie §i o parte din populatia ora§eneasca,
s'a facut pe Incetul. Majoritatea populatiei romane, obi§nuita cu §ederea Indelungatd a Gotilor
In Dacia, nu putea pdrasi provincia acum cdnd acest neam germanic se declard aliat al impe-
riului §i pazitor al granitelor dundrene, impotriva altor neamuri migratoare. In acest timp, Au-
relian e prezent la Dundre, unde impune Gotilor punctul de vedere roman §i se ocupd cu orga-
nizarea Daciei dela sudul fluviului.
Armata retrasa din Dacia I§i ocupa noile garnizoane pe linfa Dunarii dela varsarea Oltului
pdnd la gura Tisei. Cele doua legiuni ridicate din provincia parasitd, primira paza sectorului ol-
tean : a V Macedonia cu noul sediu la Oeseas (Gighen In Bulgaria) are de supravegheat Intre
gurile Oltului §i Lomului, lar a XIII Gemina, cu noul sediu la Ratiaria (Artar In Bulgaria), apara
Dunarea Intre Lom §i Cerna. Dar un fapt nou pentru noi, e ca armata romana I§i rezervd, odata
cu evacuarea Daciei, mai multe capete de pod ; dacd nu tot malul stang al Dundrei. Recente
descoperiri arheologice indicd cu preciziune cd Aurelian nu a parasit pozitii strategice de seamd
cum au fost : Drobeta (T.-Severin), Desa-Dolj, Bistret-Dolj §i Sucidava (Celei-Romanati). Pietre
§i caramizi scrise aratd cd In aceste centre Imparatul mentine garnizoane puternice, care rein-
tdresc vechile cetati cu concursul a numeroase deta§amente militare de lucru. Inscriptiile acestor
caramizi sau tigle se dateaza imediat dupa mutarea celor (Iota legiuni In centrele dela Oescus
§i Ratiaria. La Sucidava, deta§amentele din legiunea V Macedonia venite de vis-a-vis, dela
Oescus, sunt ajutate la fortificatii de un contingent trimis din garnizoana legiunei a XIII Gemina,
Pontes (vis-a-vis de T.-Severin).
In afard de aceste capete de pod, vor mai fi lost §i allele, ce se vor preciza prin sapatu-
rile arheologice viitoare, !mat nu e o exagerare daca se presupune azi, ca tot malul oltean al
Dunarei, cuprinzand §i o buna parte din cdmpie, rdmane sub supraveghere romana §i dupa pa-
rasirea Daciei. Rostul mentinerei stapdnirei romane In nordul Dundrii era de a tine departe pe
barbari de navigatia pe fluviu §i de a Inlesni cumpararea de grau din cdmpiile oltene, necesar
aprovizionarei gamizoanelor din Moesia (Bulgaria).
Mentinerea acestor capete de pod mai avea §i alt rol. Toti Imparatii dela Aurelian la Jus-
tinian, au socotit ca provizorie parasirea Daciei §i In programul lor politic aveau Inscrisa rea-

278

www.dacoromanica.ro
nexarea provinciel lui Traían. Capetele de pod norddundrene, cu mici diminudri teritoriale, rdman
ale imperiului pand In vremea marilor invazii ale lui Attila. In vremea tetrarhiei lui Diocletian,
ele furd lArgite In asa mdsurd, Incat Romanii se puteau mandri chiar cu o reanexare a Intregii
Dacii Traiane (Dacia restituta). Indelungatei stdpaniri romane, se datoreste marele numdr si
sirul neintrerupt al monetelor de tot felul, emise de toti Imparatii din sec. IIIW, ce se gasesc
In campiile Olteniei.
Pentru felul de organizare si telul acestui sistem de protectie, gdsim la istoricul Procopius
un pasagiu ldmuritor :
ImpAratil romani de odinioard, spre a impiedeca trecerea barbarilor, ce locuiau pe partea
celaltd a Dundrii, au Impanzit cu cetati. Intregul tdrm al fluviului, ridicand fortdrete si castele,
nu numai In partea dreaptd ci pe ici V colo i pe cealaltei parte. Aceste Intdrituri le-au fdcut
nu ca sa fie de necucerit, dacd cineva le- ar fi atacat, ci ca sd nu lase malurile fluviului lipsite
cu totul de apardtori, barbarii din acele regiuni evitand asediul oraselor. Cele mal multe dintre
Intdrituri erau formate dintr'un singur turn ; de aceia, cu drept cuvant se numeau monopyrgia
si desigur, putini oameni le apdrau din lduntru ; dar aceasta ajungea pe atunci sd bage groaza
In popoarele barbare ca sd se teamd de a ataca pe Romani. Mai tarziu, Attila, navAlind cu
armatd mare, a cuprins WA nici o mare greutate aceste Intdrituri si, neopunandu-i-se nimenea,
a pustiit o mare parte din teritoriul roman".
Cand Procopiu scria aceste randuri, se gandea, In primul rand la Constantin cel Mare, sin-
gurul care si-a fixat un plan larg de constructii strategice si actiuni militare peste Dundre, a
can't tintd erea reocuparea intregei Dad Traiane. Indicatii literare neclare (Iulian Apostatul),
Eusebiu, Cedren, etc., aratd O. planul primului Imparat crestin ar fi fost dus cu succes pand la
capdt. Numai descoperirile arheologice sunt mai clare In ceeace priveste precizarea activitatii de
recucerire a lui Constantin. El a fost unul dintre cei mai buni cunoscatori ai situatiei militare
de pe frontiera dundreand. Ca tandr ofiter In garnizoanele de ad si ca Insotitor al lui Diocletian
In numeroasele inspectii, fdcute de Impdrat pe aceastd frontierd, Constantin cdpdtase o bund in-
formare, ce-i va folosi mai tarziu ca imparat. Cand In 324, dupd Indepdrtarea ultimului sdu con-
curent la purpura imperiald, el rdmane singurul stapanitor al destinelor imperiului, cauta a
realiza recuperarea Daciei pierdute. Se pare cd din acest moment sunt puse In lucru numeroase
fortificatii pe malul nordic al Dundrii, pe care trebuiau sa se sprijine expeditifle din Dacia.
Un pod de piatrd si lemn, aruncat pe fluviu Intre Oescus si Sucidava, avea sd lege Dacia
de imperiu. Rolul lui e identic cu cel fdcut de Traian la T.-Severin. Dar surprinderea cea mare
e cd podul dela Celei al lui Constantin cel Mare, In urma cercetdrilor tehnice, apare ca o copie
Meld a lui Traian dela T.-Severin I Rezultd dar, cd, pentru o actiune similard, se folosea o ex-
perientd mai veche. Constructorul podului lui Constantin cel Mare, aplica procedee tehnice si
hidraulice, luate dintr'o carte a lui Apollodor din Damasc, In care faimosul arhitect sirian pre-
zentase o monografie a minunatei sale construcfii dela Drobeta. La ambele poduri, gdsim di-
mensiuni si forme de ziddrie, la portaluri si picioare, identice. In afard de portaluri, podul lui

279

www.dacoromanica.ro
Constantin3avea numai trei pile din piatra, asezate la distante egale si mire ele se &eau pi-
cioare intermediare, sprijinite de puternici piloni de lemn, ce se pastrau Inca pela 1672.
Inaugurarea podului deIa Celei se face cu o solemnitate ce aminteste pe cea petrecuta In
105 p. Chr. la T.-Severin.
Ea are loc In 328 p. Chr,, de fata fiind si Constantin, care, In Iulie a aceluias an, semneazd
decrete imperiale in Oescus. Cu ocazia festivitatilor se bat monete si medalioane, pe care figu-
reazd capul Imparatului si chipul podului. Pe un medalion podul e Infdtisat redus la trei bolti,
exagerat arcuite, lucrat din blocuri de piatra si cu un portal la capat. Zeul Danubius, culcat pe
undele Dunarii, protejeaza pe Impdrat, Inarmat cu lance si scut, Insotit de o Victoria §i gata de
a sdrobi un barbar, Ingenunchiat la capatul podului.
Podul dela Celei nu avea menirea de a lega de imperiu numai o localitate, stapanita mai
demult ca Sucidava. Materialul su constructiv si trainicia cu care a fost zidit sunt indicii bune
ca trebuia, casi ce! dela T.-Severin, sa lege doud regiuni : Dacia si Moesia. Pentru a se ridica o
atare constructie, Inseamna ca In nordul Dunarii, stapanirea romana riu se mai reducea acum la
cateva capete de pod, ci ea fusese adanc Impinsd spre Carpati.
Dovada acestei extinderi teritoriaie, o face restaurarea drumului roman dintre Sucidava si
Romula (Resca-Romanati). Repararea drumului std In legatura cu podul pe care trebuia sa-1 ser-
veascd economic si strategic. Despre repunerea In valoare a drumului roman din campia romd-
nateana, avem dovezi pretioase din textul epigrafic al unui stalp miliar, gasit In marginea aces-
tei cai prin anii 1914. Inscriptia aminteste numele lui Constantin ce! Mare si a doi fli ai sdi ca
Cesad, Constantiu si Constantin II si ne dd distanta de 1000 pasi romani (1479 m.), care corespunde
Cu departarea dintre capdtul podului imperial si locul descoperirii monumentului.
Cea mai puternica si Insemnatd fortificatie ridicata de Constantin cel Mare In Nordul Du-
narii si care constituia axa strategica si economica a stapanirel sale in sudul Daciei, a fost ce-
tatea Sucidava. Cetatula constantiniand s'a ridicat pe un platou situat langa capatul podului pe
care-1 apara. Fortificatiile ei s'au ridicat pe o statiune preistorica si, din cauza vecinatatii Du-
narei, au lost In parte macinate de ape si oameni. Cetatea avea turnuri duble si un zid .puter-
nic protejat cu sant, care o fncingea. Desgroparea ei treptata se continua de cativa ani cu re-
zultate ce aduc contributii extrem de pretioase in ceiace priveste soarta romanismului din suduI
Daciei, dupa evacuarea lui Aurelian. Monetele arata cd viata omeneasca se succede aci WA
Intrerupere dela Constantin cel Mare pand la Teodosiu II, cand jafurile teribilului Attila au adus
si incendierea el. Numai Justinian o putu renvia pentru scurt timp.
0 altd cetate dunareand de seama, restauratd In aceasta vreme, fu cea dela T.-Severin.
Constantin repara vechiul castru al lui Traian, aducandu-i fnsemnate modificari la turnuri, al
cdror corp fu scos In afard de linia zidurilor, asa cum cerea strategia vremii. Cetatea era asa de
Insemnatd Incat cu sase secole mai tarziu, Imparatul calator Constantin Porfirogenetul fi admira
zidurile. Se pare, ca urmasii lui Constantin ridicara In interiorul acestei cetati, o constructie de
adapostire pentru soldati si care are forma une enorme cruci, compusa din 84 camere.

280

www.dacoromanica.ro
 Semnul crucii I§i are ad t sensul unei manifestdri simbolice.
A treia cetate de seamd fu ridicatd de Constantin la vdrsarea Arge§ului §i purta numele
Daphne. Ea se ridica pe ruinele unei fortificatil mai vechi, Marisca §i pare a se localiza la sa-
tul Spantov din jud. Illov. Cat de importantd era §i aceasta, se vede din faptul, cd i se facu
cinstea de a fi trecutd In numismatica timpului.
Podul dela Celei, cele trei cetdti de seamd : Sucidava, Drobeta i Daphne constituiau ex-
celente baze de sprijin §i actiune In nordul Dundrii. Armatele, plecate de ad, puteau acopen
Intreaga campie olteand §i munteand, de unde aveau deschise drumurile pe vdile raurilor spre
pasurile Carpatilor. Tot acest sistem strategic se reazemd pe centrul dela Sucidava langd care se
afld §i via gentium de pe Olt. Nici Traian nu concepuse un a§a vast plan de cuceriri, fiindcd In
aceastd regiune, ocupatia romand, dupd prdbu§irea regatului lui Decebal, se mdrginea numai la
Oltenia. Dar actiunile militare, nu au putut cdpdta amploarea pe care o dase fortificatiilor de pe
malul stang al Dundrii. O realipire la imperiu a Intregel Dacii cerea pentru aceastd vreme
eforturi prea mari de care lumea romand nu mai era capabild, ca In sec. II p. Chr. Victoriile
sale asupra diferitelor popoare barbare, mo§tenitoare In Dacia, au fost destul de rdsundtoare dar
farà prea mari recuperdri teritoriale. Diferite expeditii conduse In Dacia, ca cea din 332, pun
ordine In lumea barbard a provinciei ì In certurile dintre ei. Constantin are un rol de arbitru.
Gotii, Sarmatii, Taifalii, etc., trec supt un fel de vasalitate fatd de imperiu i sunt tinuti In frau
de catre garnizoanele romane de pe malul nordic al Dundrii.
Datorità constructiilor sale strategice §i ordinei puse Mire neamurile barbare din Dacia, se
constatd cd timp de aproape 35 de ani, Constantin a ldsat In aceastd regiune o epocd de pros-
perita te §i pace. Pand la venirea Hunilor, nimic mai insemnat nu pericliteazd paza dundreand a
imperiului,
Cat prive§te granita nordicd a stapanirel constantiniene, tot isvoarele arheologice au adus
pand In prezent, aporturile cele mai pretioase. Monetele §1 ceramica romand, specifice epocei
constantiniene, au patruns din abondentd in campia olteand §i munteand. De Indatd ce se trece
de marele val Brazda lui Novac, acest material arheologic devine rar. Se pare, cd acest val
forma limita nordia a stapanirei constantiniene In nordul Dundrii i cd Brazda lui Novac fu
sdpatd de acest Imparat.
Cercetdrile arheologice sunt prea putin inaintate, ca sd se poatd spune mai mult despre
opera constructivd i civilizatoare In Dacia lui Constantin cel Mare. Acelea§i monete §i ceramicd
ne dau indicii serioase, cd §i alte cetdti depe linia nordicd a Dundrii, ca cele dela Hinova-Me-
hedinti, Isvorul Frumos-Mehedinti, Desa-Dolj, Bistret-Dolj, Bechet-Dolj i T.-Magurele, au cunoscut
o reInviere In vremea lui Constantin cel Mare.
Numai In vremea impdratului Valens, cand Incepe a se face simtite mi§cdrile Indepartate
ale Hunilor, se produc perturbdri In pacea stabilitd de Constantin In Dacia. Cetatea Daphne fu
pierdutd i In 367, cu mare greutate, ea este reluatd din mana Gotilor. Oltenia pare a fi fost

19 Stiptamana Oltenlel 281

www.dacoromanica.ro
mai feritd de aceste jafuri, fiindcd sapaturile dela Sucidava §i Drobeta au scos la lumina un §ir
continuu de monete, ce merg dela Constantin la Teodosin II.
Stapánirea romand pe malul stáng al Dundrii fu curmatd brusc de marile invazii ale lui
Attila, catre finele domniel lui Teodosiu II (408-450). Ceeace spune Procopius In pasagiul
citat mai sus, concordd perfect cu datele culese din sdpaturile personale la cetatea Sucidava.
Un puternic strat de incendiu distruge cetatea, eveniment care are loc, a§a cum aratd monetele
culese, catre anul 450 p. Chr. Se poate spune cu destuld sigurantd cd deacum §i pand la Jus-
tinian (527-565), Imperiul de Rdsdrit nu mai e stdpán pe capetele de pod constantiniene. Pe
stratul de incendiu al cetAtii Sucidava, apare un altul cu o ceramicd specified popoarelor migra-
toare, printre care se gasese paftale gotice §1 antichitati hunice (fragmente de cazane).
Justinian a fost ultimul monarh din Rdsdrit care s'a gandit serios la reanexarea Daciei.
Evident, urmeazd §i el In linii mari planurile de odinioard ale lui Constantin cel Mare. GeneraIli
sdi fac expediti victorioase Impotriva barbarilor din Muntenia *i Oltenia, ca apoi gamizoanele
bizantine sd se fixeze In fortificatiile ref Acute dela Drobeta, Sucidava, Turris (T.-Magurele),
Dierna (Orpva), etc. Dar noile cetdti, reduse ca dimensiuni, sunt mai mult un fel de sperietori
pentru barbari. Cele mai multe, ca la T.-Severin sau Celei, se reduceau la o cetatue, cu un turn
de supraveghere In centru.
Sdpaturile dela Celei au ardtat cd micile garnizoane bizantine, ce le ocupd, sunt alcdtuite
dintr'un amestec latin §i grecesc. Amforele descoperite aci, confin pe pereti numeroase inscriptii
vopsite cu ro§u, scrise In latind sau greacd §i cele mai multe cu un caracter religios. Daca ar fi sd
judecdm dupd monete, garnizoanele bizantine stau in aceste cetati cel putin o jumdtate de secol.
Resturi cre§tine In Oltenia, care sd ne permita o datare mal Inainte de reanexdrile lui
Constantin ce! Mare, sunt greu de stabilit. Primele antichitati cre§tine din Oltenia, apartin sec.
N VI. Multe din cele date din aceastd vreme (T.-Severin) sunt Insd medievale tarzii. Putem
mentiona cu sigurantd, printre cele mai vechi : un opait cu o cruce pe el, descoperit la Romula
(finele sec. IV) 41 numeroate alte lampi, cruciulite, vase pictate Cu cruel (sec. IVVI), aflate la
Sucidava. Cuceririle lui Constantin cel Mare au Inlesnit patrunderea misionarilor In nordul Duna-
rii, iar supt Justinian jurisdictiile episcopiilor dundrene se Intindeau *i. spre Carpati*).
Bacurepti.
D. TUDOR.

*) Blbliografla si o tratare mal amplà a acestui capitol se gasesc in cartea mea : Oltenia roman6 Bucuresti,
1942, 388 pp + 54 fig. §1 o hartà, In 80. (Editura Uniunil Fundatiilor Culturale Regale Sectla Istoric6).

282

www.dacoromanica.ro
 ,, 111 ,
-

'AUREL MAN SACE.' DOTE

.1

NTRODUCERE. In multe pärti ale lumii istoria localii stii la

baza explicarii istoriei generale. Adesea nici nu s'a putut serie
istoria unui Stat inainte de a se cunoaste istoria tinuturilor com-
ponente. Si era normal sd fie a§a, fiinda mai in fiecare parte a
fost aka viauí, intampliitor ineadratii in via(a unui stat i nu in
itmei natiuni. Deci este logic di se poate scrie istoria Croatiei, a
Boemiei sun a Panoniei, fiinda acestea au avut o istorie proprie
nationalà, dacd vrem dar o istorie a Ungariei", care sii le
cuprindà pe toate, nu este posibilä cleat minzai din punct de vedere al argazzi:A(iei de stat.Chiar
aL,sa natiunile vor forma capitole de sine statatoare §i. capitolul istoriei Ungurilor nu ponte
avea decht o proportie redusd.
Nu acesta este cant' in istoria Romanitor. Aici unitatea este perfectii. In trecutul Lind
provincii sunt similitudini cu trecutul oricdreia alta: aceea.0 este limba, aceea0 credinta, acelea0
obiceiurile, cultura, ocupatiile. Deci la noi o istorie localuí, de provincie, nu-0 poate afta o
justificare. Once incercare de acest fel trebue sti facrt incursiuni permanente in treeutul ce-
lartalte provincii románeti. Provincia, in sensul pe care it are la alçii, nu exista la noi. Cu
toate acestea o astfel de incercare nu poate fi lipsita de interes. Ea trebue stl urmareasca insa
cu atentie taate capitolele istoriei generale a Românilor §i.si le trateze ea un fragment
local adtincind numai aceea ce caracterizea:4 regiunea. i aceasta este posibil la noi ca
duma. Istoria Olteniei poate fi trataa aparte. Densitatea dada, intensitatea romand, infinzi-
tatea barbará, afezarea geopolitica, specificul oilcan i accidentele istorice locale indreptatesc
aceasta presupunere. Oltenia trebue ded serie 0 ea istoria proprie.
EVUL MEDIU OLTEAN. Un capitol insemnat din istoria Olteniei, ca in multe alte
parli, II formeazd i evul mediti, despre care se va trata liminar in paginile de Ltd. In Oltenia,

283

www.dacoromanica.ro
din ptmct de vedere românese, acesta este deosebit de important i mult mai bogat decát in
alte tinuturi. Aiurea lipsa de marturii istorice privitoare la aceasta epoca adeseori face pe
istorici sa recurga la descrieri frumoase gi la ipoteze seducatoare cu care s'A umple golul sim-
Ev-ul mediu oltean are insa destule informatii pentru ca astfel de tentative sa fie infránate
destul de simtitor. Ipotezele seducatoare ale lui Hagdeu, de pilda, raman nurnai puncte de
plecare, dar nu ì de aproftmdare.
Inainte de a porni la prezentarea Olteniei in ace,asta epocii este necesara precizare li-
mitele ei. &intern obignuiti ìi atribuim acestei perioade anii dela 476 (caderea Romei) pang
la 1453 (caderea Constantinopolului). Discutia ivita in jurul acestei chestiuni, dealtfel ca
a impartirei intregei istorii, este prea desvoltata i cu prea multe puncte de deotsebire. Retinem
ca nu la toll gi nu In toate locurile pot fi primite aceleagi date, care nu pot avea corespon-
dente locale. Pentru noi factorul care determina evul mediu este Barbarul. Deci cohabitarea Ro-
manilor cu barbarii dela disparitia formei de stat romane (275 d. Chr.), pan la aparitia sta-
telor romanegti (sec. XIV), formeaza evul mediu. In aceasta linie, pe c.are se ageaza toata
istoria Romanilor, se fixeazA o evul mediu in Oltenia,. Avem totugi de facut uncle observatii
de amanunt privitoare atat la irzcipit Cat gi la explicit.
S'a dovedit ca Dacia a fost parasita de Romani in etape. In ultima sargitul domniei
imparatului Aurelian a fost gi Oltenia. Cu acest fapt ar incepe evul mediu, cu. data 'in de
comun aceeptata. In timpul din urma insa, pe baza unor deductii arlieologice i a presupunerii
ea era mai upara pen.etratia barbara prin Campia munteana in Oltenia de cat peste munti in
Transihania, s'a emis ipoteza ea Oltenia ar fi fost parasita de Romani inaintea Banatului sau
a Transilvaniei sud-vestice, i anume in vrernea lui Filip Arabul i in niciun caz nu mai tarziu
de Decius (249-251 d. Chr.). Credem ea ipoteza nu poate fi adoptata. Dacii peina acum urmele
arheologice, in spep tezaurele monetare romane, nu ne mai dau date posterioare domniei lui
Decius, nu este un motiv care s'a" presupuna i lipsa Romanilor. Aurelian, in cazul acesta, nu
gi-ar fi creat Dacia sa exact in fata Olteniei peste DunOr- e. Refugiatii sAi ar fi fost arzati
mai ugor dincolo de Dunarea Banatului gi nu in teritoriului oltean primejduit. In ceea ce
privegte drurnul deschis barbarilor prin câmpia munteana, &A nu se uite 69.-. Oltenia avea in Lap,
peste Olt, cea mai de nepatruns barierá pentru barbari, padurea Teleormanului i a Vrasiel,
existenta amandorura fiind atestata gi in evul mediu. Aceasta este una din cauzele care au
facut ca Olterula i Aluntenia de Vest sil fie mult mai putin sub influenta barbara.
Daca la acestea mai adaugam ea Oltenia a fost aproape permanent un parnant de recu-
perare imperiala roman& i bizanting, ne dam bine seama di in ruptul capului Romanii nu
puteau sa o paraseasca inaintea Banatului §i a Transilvanied sud-vestice, tirntturi supuse gi ele
invaziei prin drumul tot aga de deschis al campiei Tisei. Deci noi credem eh Oltenia a fost
ultima provincie jertfita barbarilor.
Sfargitul evului mediu oltean trebue sa fie pus la jumiltatea sec. XIII, cánd apar aiei pri-
mele formatiuni politice romanegti. Data insa este prematura, cad suntem Inca sub influenta. mi-

284

www.dacoromanica.ro
gratorilor. Cumanii nu ne parasisera inert, iar Ungurii, care n'au putut trece prin Oltenia
la venirea lor in Pasta, s'au indreptat catre ea din spre Apus. Si ei a,u oarecare rol in aceasta
parte. Deaceea suntem nclinai sà tinem seama de /dui de viatii nzedievala care se prelungevte
aici vi in vremurile inceputului Tara Romanevti. In adeviir, Domnul Tarii Românevti stapanevte
Oltenia, inclusiv Severinul, inainte de 1330, dar dela, aceasta data i 'Ana un veac mai tarziu
Oltenia are preponderentk in viata n.oului stat roman.
Daca l.a viat.a istoridi a Olteniei legarn i istoria Severirtului, cetatea cea mai importanta
a regiunei, atunci trebue BA' preltmgim evul mediu °heart pana pe vremea lui Dan II, cand
tendinta de dominatie permanent9i a Romtmilor este manifesta, cu voia sau impotriva vointei
Ungariei. Dupa aceasta data Severinul pare sa fie bit. ungttresc Inca* un seco!, pana e pierdut
inainte de catastrofa dela. Mohacs. Pe ninth sub Turd, important.% lui decazand, e darâmat la
sfarvitul sec. XVI i, transformat in raja., revine Tarii. Românevti.
Din west punct de vedere termertul final al ev-ului mediu oltean ar merge pana in BCC.
XVI. De fapt lush* el era inclieiat la sfarvitul sec. XIV., cand Oltenia e definitiv integrata Tarii
Românevti, n divanul careia e reprezentata printrm. Ban (atestat in 1391). Avadar, ca incheiere,
socotim evul mediu oltean intre 275 vi 1391, adedi mai bine de un mileniu.
TARA SI POPORUL. Nu vtim exact care va fi fost intinderea Daciei malvense; 01-
tenia medievalk insa nu poate sit' fi fost decat aceea impusa de conditiile geografice: hotarni-
citii de Dunare, Carpatii getici vi Olt, dela care ivi ja j numele. In multi hotarul firesc era
format de ezzrnparza apelor. De aid rezulta apartineau i izvoarele Jiului, rau oltean prin
excelentrt. Valea Lotrului e putin probabil BA fi facut parte din Oltenia, devi a dominat-o
politioqte; in acelavi sen.s Oltenia vi-a intins antenele sale nattuule atat in Hateg cat vi pe
valea Cemei. Nevoia spatiului de sigurantà li va fi atribuit i regiunea de protectie a 01-
tului, care a dat apoi judetul Olt, altAdatii malt mai intins.
Aceastä." tarà este perfecta: muntele, dealul ca padure i liVeZ1, campul i balta ti dau o
autonomie unicA. Multimea vailor care o brAzdeaza fac uvoara i once circulatie de humid. De aici
drumurile care o brazdeaza catre toate treditorile i toate vadurile. Subsolul insuvi nu a fost vi-
treg cu ea. Unitatea geograficä a impus o Imitate vieçii însei. Munteanul, podgoreanul i Cam-
peanul nu au trait separat, ci s'au ajutat reciproc. Sunt pulule deosebiri intre ei; mai mult nuante
greu de pereeput, in obiceiuri i limba. Aceasta inca este mai bogata dealt in alte provincii atat
in lexic eat vi in flexiunea verbului. Produsele =lucid vi viata afectiva a Olteanului sunt sobre,
dar nu lipsite de poezie. Cântecul lui e dintre cele mai originale vi mai dinamice.
OLTENIA MEDIEVAL.A. IN TRADITIA NOASTRA. Pentru inceputurile Olteniei tra-
ditia noastrii, cáfá s'a pästrat pe cale literard, spune foarte putine lucruri. Versiunea cea mai
sigiu% (Stoica Ludescu) se prezirtta astfel:
Insa dintaiu izvodindu-se de Romanii carij s'au despartit de Romani vi au pribegit spre
meaza-noapte. Deci treend apa Dunarii au descalecat la Tumu Severinului, altii. in Tara
Ungureasca pre apa Oltului vi pre apa Mortivului §i pro apa Tisei, ajungand i pana la Mara-

285

www.dacoromanica.ro
moruv. lar cei ce au descalecat la Turnul Severinului s'au -tins pe sub poalele muntilor
la apa Oltului; s'au pogorit pre Duna're in jo s ava umplându-se tot locul de ei au
venit pang' in marginea Nicopoei. Atuncea s'au ales dintranvii boiarii earn au fost de neam
mare vi pusera banoveti, un n.eam ce le zicea. Basarabii, sa le fie lor cap, adia mari bani,
vi-i avezara: intinu sa le fie scaunul la Turnul SeverinuIui, al duoilea scaun s'au pus la Stre-
haia, al treilea scaun s'au pogorit la Craiova. i ava fiind multa vreme au trecut tot ei obla-
duind acea parte de lac". La 1290 dtscalea din Fagarav Radu Negru, care s'a intins pArdi la
Olt. Atunc,ea i Basarabevtii, ctt toata boierirnea ce era mai nainte preste Olt, s'au sculat ou
tovii de au venit la. Radul \Todd, inchinându-se sa fie subt portmca lui, i nuraai el srt fie preste
toti staptmitor. *i de atuncea s'au numit de-i zic Tara Româneascii... i inteacesta chip tocmitu-
vi-au Radul Voda lara cu bung pace, ca Inca nu era de Turd Impresurata".
Din ace,astli traditie se desprind trei lucruri, care mi se par dare: 1. Cucerirea romana, cu
trecerea Dunarii la Drobeta i intinderea pânä. la Tunm-Mägurele (Nicopoia); 2. Organizarea
localà cu boieri mari, ceea ce presupune i o clash a odor mai mid, care toti au fost liberi
de vreme ce vi-au ales un vef; i 3. Inchinare de buna voie fatii de Voevodul Tarn Românevti.
In principiu, once traditie are un sambure de adevar. Sli vedem intru cât existä acesta in tre-
cutul Olteniei.
PERMANENTE *I ADAUGIRI ETNICE. Aceste elemente pe care ni le sugereazg tra-
ditia se verificá prin insi irstoria Olteniei. Teorlile generale care s'au formulat pro vi contra
permanentei daco-romanismului in Dacia, sunt de raportat i aici. E dela sine inteles a nu
paate fi vorba deat de o permanentrt bine determinata. Marturiile istorice i ra-tiunea ne
impiedica 6ä fim de alta parere. Aceasta permanenta noi o gasim in trei elemente: 1. Con-
tinuitatea dacia, 2. suprapunerea romana care schimba istructura dacia, vi 3. un adaus harbar
variat, dar de importantá redusa.
CONTINUITATEA DACICA.. Este in dará de orice indoiala cä Dacii din Oltenia
n'au disparut in vremea cuceririi ramane. Toate tipurile de civilizatie pre- vi protaistoria, cu
o vechime de aproape data milenii, se constatá fära intrerupere in epoca roman& vi post ro-
mana. Epoca fierului farzin. dacic (ultima fazii. din La Tène) se mentine In epoca romanä atat
originala cgt i ca vizibila influienta romana. Cetatea dacia din padurea dela Bacovat-Dolj
o dernonstreazii, ca i fibulele ancora foarte raspandite in Oltenia. Pentru noi, trage con-
cluzia cu dreptate D. Berciu, termenul de daco-roman nu are alta semnificatie deck aceea pe
ca,re o are epoca gallo-romana pentru istoria Frantei. Civilizatia daco-romana este prima sin-
teza dupa cucerire. Ea se va mentine aproape trei secole i chiar sub navaliri, fiind elemental
esential pentru o noua civilizaçie, dupg contopirea elementului slay: vech'e
neasca". Fibulele cu aiba in forma de cruce, care apar in aceasta vreme, se constata vi in
sec. IV, daca nu i mai tárziu.
Este invederat cA Dacidi malvenzi n'au disparut niciodata in esenta lor. Ei vor fi in-Cal-
niti in formele vieii sociale, in etnografia, credinta i chiar limba Oltenilor de azi.

286,

www.dacoromanica.ro
 ROMANISMUL. Oltenia, ca §i sud -vestul Transilvania, ne-a lasat ocie mai bogate
urme romane. Dar ele sunt strict romane numai in viata citadinä. Aparatul administrativ §i mi-
litar a foist Para indoiald roman. Dacul nu se simte ad deck in momentul când deNine ro-
man eel putin prin linThà. Lipsa dacismului din viata publich" ne aratit insii cà romanismul in
Oltenia, ca §i aiurea de altfel, cuprinde mai ales suprastructura: limba, administratia, paza.
Fondul a ramas dacic. Cultura, mai ales cea populara, riimâne dacidi imbogatita cu aportul
roman.
De bunã searna, urmele civilizatiei autohtone arheologice§te pot fi recluse, cum redus va
fi fost insusi inventarul rustic dacic. Dar aceasta nu inseamnd disparitia lui. Dadi s'ar urmari
munai locuinta dada." (bordeiul eau coliba), ea insd§i supusii usor disparitiei din pricina con-
structiei, s'ar putea constata lesne paralelismul dublei vieti: romane §i dacice. Romanismul a
existat in Oltenia, dar el s'a grefat pe struetura dacicd.
Cu toate acestea trebue sA credem 61, cel putin partial, stapánirea romanä s'a pástrat in
Oltenia multá vreme. In afard de epoca constantiniand §i justiniand, cand imperiul stapane§te
toatà campia olteand la sud de Brazda lui Novae, suntem Inclinaçi sà credem di ea a persistat
mult timp In vremea barbard, in toate cetatile dundrene. In sprijinul acestei ipoteze vine in-
indoiala lui D. Tudor cerceator al Olteniei romane: Barbara par a fi evitat asezarea lor
In orarle provinciei de pe linia Durarii". In afaa de faptul cA barbarii nu puteau fi cita-
dini, trebue sA vedem aici nu o evitare, ci, pe Iiinga lipsa deprinderii, o imposibilitate: minut
imperiald era inch" destul de puternia spre a nu le lasa barbarilor. Mai exista o ocrotire
spirituald romana paná departe de Durare, dare munti.. In tot cazul si asezarea geografia.
§i densitatea populatiei, dela bala pand la munte destul de intensil, nu au putut permite o &se-
zare barbará prea nurneroasá. Stkanirea barbará a fost in mare parte numai teoretica.
BARBARII. Popoarele migratoare au adaugat §i ele un element oarecare peste sin-
teza daco-romanli. Constatinile actuale, toponimice, lingvistice §i etnografice, fac marttuie
west aport e mult mai redus decát in alte provincii românesti. Faptul cA avem numai alabe
indicii de morminte barbare in Oltenia ne face ea credem cA in adevar au fost putini barbari
aici. Tipul roman §i locuinta dacica se constata aproape nealterate. Element barbar nu poate
fi decat putin §i apartinând mai ales ultimilor navalitori. Rua a pune pe Ruclari in legaturá
cu Dacii, ne intreb6m &ca. nu sunt cumva supravietuitorii Pecenegilor, dupli ce au fost
In limbd.
Când au inceput migratiunile violente (dela Ifuni inainte) civilizatia localá Ii fixase tipul
&au, care se define§te °data cu navalirea Slavilor. Riimáne arheologiei sit" demonstreze dadi Slavii
an ad.us un aport apreciabil in inventar sau au imbogiltit numai ornarnentica. Personal ne in-
doim §i aici de posibilitatea identificariui marelui aport slay.
Origines numelor de asezari oltene ar putea da §i ea uncle sugestii. Tinându-ne de aceea§i
perioadä, dupa." atestdrile documentare, vreo douiizeci sunt latine (Aninis, Ciresel, Nucet, Genune,
Piatra etc.), altele, mai numeroase, slave (dar câte sunt dacice?) sau de alta origine (Calima-

287

www.dacoromanica.ro
nesti, Comani, Dabacesti, etc.). Daca lutim toponimia actuala vedern in numiri o curioasa im-
perechere latina (Olt, Motru, Resca dela Resculum?), slavä. (Bistrita, Otasau), greaca (Maglavit,
Calafat, Corabia) i orientala (Caracal, Pecinisca, Teslui) pe lângä probabile reminisoente dacice
(Cerna din Tierna, Barza). Limpezirea acestei chestiuni inseamnä cunoasterea evului mediu

VIATA ISTORICA. Pentru a intelege mai lesne toata aceastä istorie politicä a Olteniei
medievale e necesar cunoastem istoria pragmatica. Aceasta ne e infatisata perfect atat prin
izvoarele scrise, cat si. prin cele arheologice. Le vom prezenta pe rand.
DATE ISTORICE.In tot evul mediu oltean dureaza migratiuni/e barbare. Intre acestea tre-
bue sä vedem in randul inttriu pe Goti, care ocupa Oltenia prin Taifali, o rannua. a Vizi-
gotilor (275-377). 0 inscriptie latina de pe la 282 d. Chr. gasitä in Bulgaria, aratä preocuptiri
de frontiera inter duals Dacias", cea vech'e fiind cäzuta. Ideea de recuperare romanä 'Elsa incepe
imediat. Zece ani mai tárziu Diocletian viziteazä n repetate ránduri granita Dunärii. Itinerariul
sau il area la Viminaciurn, Ratiaria Si. Variana. Pe la 300 se i vorbe§te de Dacia restituta.
Imparatul Constantin face in acest scop podul dela Celeiu pe Durtare §i intinde stapanirea ro-
mana In campia Olteniei. Constantin, fiul sau, la 332, trece Dunarea impotriva Gotilor bar-
te puternici si foarte numerosi" cari sunt bättrti in ipso barbarici soli sinu".
Dupá Gott urmeaza Hunii (377-454), cari se asezasera hi Panonia. De acolo ataca Con-
stantfrropolul sub Atila §i ocupä Singidunum, Naissus si o bunä parte din tármul drept al
Dunarii. In acest moment si pe aceasta cale moesica au trecut ei probabil §i in Oltenia. Dar
dupa infrangerea lui Elac la Netao, o parte a lor se imprastie in aceleasi parti ale Vidinului,
de uncle unii, trecuti probabil peste Durare, vor fi disparut §i in masa ofteana.
Discutia in jurul Gepizilor (454-566), aceastä quieta gens", e mare. Dacä rani GiIpil,
care curge prin tara Gepizilor, este Jiul, atunci ei au fost in Oltenia. In. vrernea aceasta, la 535,
trupele bizantine ale lui Justinian patrund in Oltenia §i restabilesc c,astrul Drobeta (Theodora
trebue sä fie o corupte/a paleografica).
Tot atunci patrund §i Avarii (566-796), Slavii (sec. VI) §i Bulgarli (sec. VII). Th'eophi-
lact marturiseste cä Avarii din Panonia au cerut dela Bizant cataractele Dunärii pentru a Iovi
pe Fzclavonii din josul fluviului, dovadä ea doreau sa se aseze in Oltenia sau macar sa treaca
pe aici. La 581 Slavii au si fost atacati in partile Bräilei, dar drumul urmat de Avari a fost tar-
mul drept al Dunarii, ceca ce insearrina ca si intr'un sens si in altul trecerea prin Oltenia nu
era nici usoara nici sigtua. Din neamtuile Slavilor, Sclavonii trebue sä fi locuit §i in 01-
tenia, cu toate cá nu avem nicio marturie precisá in acest serts, iar expeditiile imputriva Ior, mai
ales ale lui Priscus §i Petru, nu se fac in aceasta parte.
In privinta Slavilor sunt mai mate de spus, mai ales despre influenta lor asupra n.oas-
tra. Daca este adevarat cA limba traco-frig,ianä, in care intra deci si vorbirea Dacilor, este in-
rudita cu vechea balto-slava, atund e usor de explicat multimea slavismelor" la noi. Nu poate
fi vorba deci, in era mai mare parte, dectrt de cuvinte dace asimilate vorbirei slave vechi.

288

www.dacoromanica.ro
Textele baltioe §i. românevti sunt prea. recente (sec. XV-XVI) spre a se putea urmri urr
aceasta inrudire, lar atestárile de vorbire dacti se reduc la diteva nume. Deocamdatil amintian
cä Procopiu descrie pe Slavi ca oameni voinici i blonzi. Aceastii staturá i mai ales culoarea
sunt greu de gash la Olteni.
Bulgarii, aceastá (tuapby gems), se impun mai mult atentiei noastre. Data texte bizan-
tin.e vorbesc de o Bulgarie de dincoace de Dull:Are (Bo6X1a2ot ixtoç vIcycgou) §i de una de dincolo
(ixa&ey 'C of) larpoo coratio5) ceca ce ar presupune o stäpânire a lor §i in Tara Romitneaseá.
Ntunai dona ar fi momentele cárid as putea fi vorba de o Bulgarie de dincolo de Duniire,
&cleat' dela noi: unul pe vremea lui Krum (802-814), când ata stipiineste Banatul luat dela
Avari i, al doilea, in vremea Asäne§tilor. Onciul a dat mare importantil mai ales acestui al doi-
lea moment, pe care 'malt noi nu-1 credem posibil. S000tim totusi cli poate fi vorba de o stápánire
a lui Krtun in. Oltenia §i Tara Româneaseá, unde a putut arza multimea de robi luati la
Adrianopol. In vremea Asiinqtilor §tim precie hatarele maxime ale Imperiului româno-bulgar,
§i. ele nu treceau peste Dunäre. Actun nu mai existau dourt
Pecenegii (Pacinatii sau Bisenii) nu se aratit in pArtile noastre deck la sfár§itul sec. IX.
BlispAndirea lor e mare §i de durata. Din informatia lui Constantin Porfirogenitul prin care cere
fiului eau sii link' pace cu ei, fiindu-i de ajutor sA impiedice pe Ru§i §i. pe Ungttri de a rtáváli
in imperiu, remain.' ea' ocupau marginile Barbaricum-ului, deci §i. ora noastrá, inclusiv Oltenia.
Ahfel nu ne putem explica prezenta lor in Banat si in Ardealul vecin..
Local Pecenegilor e luat de Cumani (sec. XI). Informatiile asupra lar sunt mult mai ba-
gate. La 1114 §tim cA Alexis Comnenul vine la Vidin spre a alunga pe Cumanii care trecu-
serä fluviul. Aoe§tia de teami se retrag peste &mare, dar armata imperialà h urmitrevte trei
zile pânä la un rá'u pe care 1-au trecut ca plutele. E vorba probabil de Jiu. Astf el Oltenia,
devine lar mi. tinut de recuperare imperialá. CunoatTtem mai bine cum a fost sapanirea cu-
maná, care avea sA sfárrased prin dezastrul dela Calca (1223). Unul din #efii lar, Cuten, scapat
de mácel, trece resturile cumane in Ungaria i Serbia (1240). Nu §tim dacil el a trecut prin 01-
tenia, dar Vadul Cumanilor este amintit multi vreme la Maglavit, ceca ce ne face sá credexn
cii pe aici a'a sculls o bun& parte a lor. Care era gradul de adaptare al Cumanilor ne-o arati1
mai ales &as' Atoriile Cumancelor cu printi cre§tini. Insási fika lui Cuten era satia lui Mie,cfzislav
al Galitiei.
In sfar§it la 1241 Oltenia cade prada i invaziei tätare. Bezerembam al cronicei persane
lucru nu apartine Olteniei, deci nu un eármuitor °heart cu acest mime s'a impotrivit TA-
tarilor. Totu§i trupele lui Burl au trecut pe aki an itjuns in Banat pe la Dorna§na. In acest
traiect meare in luptá §i. banul unguresc de Severin. Oslu. Invaziile Ditarilor se repeta
mal tárziu. Aoeste invazii au fost un senmal pentru devteptarea paliticii a Românilor.
Rana actu-n nu am arnintit si de o invazie ungureasa; cu toate acestea letona Olteniei este
legatrt §i de Unguri. Dar raporturile Românilor cu ei stint altele.
Dupil arzarea Ungtuilor in Panonia, ei apucti drumul cuoeririlor i spre Illisárit. Pe la

289

www.dacoromanica.ro
anul 900 ataca pe Glad a carui tara e Banatul pana la Urscia (Orsova). Prin tara lui Glad in-
seamna ca Ungurii se apropiau de Oltenia. Dar pin fap.tu1 ea la o sura de ani mai tarziu Ah-
tum se intinde pana la Cris e o dovada ca nu-si atinsesera scopul. Avand tn vedere i faptul ca
dela Vidin Glad nu-si cauta tara dincoace de Dunare, ei merg mai departe, e de presup-us ea'
aceasta tara era a cliiiva, avea un stapan. IzvoruI insusi aratA a cui era organizafia politica: Glad
in luptai lui cu Unguril a avut ajutor dela Cumani, Bulgari i Blaci, adeca Romani. De bunii
seamii acetstia sunt locuitorii Olteniei. Numele Cumanilor (din vremea autorului cronicei) trebue
Irma inlocuit Cu al Pecenegilor.
Ungurii, neizbutind la prima tentativa, ineearca a dou.a oara in sec. XI atacánd Vi-
unde era o formatiune politica localA. Aceasta este in legattua î cu miscarile lui
Defian. Inceputurile de organizare superioara a partilor oltene aunt de sigur in legatura cu
aceastit situatie", zice Iorga. Si cu drept cuvant. Oltenia nu putea fi stra'ina Cu totul de situatia
politick' a tarilor vecine.
Alte atacuri ale lor se repetä dealungul muntilor, ceea ce-i sileste pe Bizantini la lupte
de surpriza. In 1183 Ungaria ocupa Belgradul, Branicevo si Ni. Deci la lard* drumul Vi-
dinului pe dreapta Dunruii. In aceeasi parte pe vremea Iui Ioniá este o cearta de hotare, dar
Ungurii aunt dati inapoi de loan Asan II.
Ne intrebrun de ce apuca un drtun 000lit spre Vidin si nu tre,c prin Oltenia, uncle abia
pe la 1230 Be pare ea au ocupat numal Severinul? E de presupus cii i acum tara era in
mâlai bune.
Dupa 1241 Bulgaria decade si Serbia incepe sa se ridice intinzandu-se dealungul Du-
nArii spre Rasarit. Ungurii trebuiau sa-si asigure hotarul cu once pret. Nu stim cum, dar la 1247
vedem deodatii o situatie deosebita. Donatia catre cavalerii Ospitalieri sau Ioaniti nu aratä.
atat puterea lor, pe care o cedeazii asa de usor, cat desavarsita organizatie olteana. In adevar,
in acest an regele Ungarki da cunoscuta diploma care intereseaza atat de mult Oltenia si
inceputurile istorice ale Tarii Románesti insä§i. Ea singurä spune toata istoria vremii, deaceea
dam in intregime fragmentul care ne intereseaza. La 2 Tunic 1247, regele Ungariei Bela IV for-
muleaza astfel donatia sa:
Dam si conferim... toastii tara Severinului cu muntii care ii apartin i toate celelalte de-
pendinte, asijderea cu cnezatele lui loan i Farcas, pána" la raul Olt, afara de tara cnezatului
lui Litovoi Voevod, pe care o lasarn Romanilor precum au linut-o acestia panii acurn. Totusi
jumatate drin toate foloasele, veniturile i servkiile din tomtit' tara Severinului si din cne-
zatele numite mai sus cate se adunil o pastram pentru noi i pentru urmasii no,stri, cealala
jumatate cedand-o in folosul numitei case; se excepteaza insa lasericile in fiinta sau care se
vor cladi In toate ádIe amintite mai sus, din ale caror venituri nu oprim nimic pentru noi;
ramanand insa neatinse cinstea i drepturile ce se cuvin arhiepiscopilor si episcopilor. Fac dea-
semenea exc,eptie toate morile din liotarele numitelor çàri oriunde sunt facute sau care se vor
face, afara de cele din tara Litua; deasemenea, toate cladirile i semanaturile facute ou ch'el-

290

www.dacoromanica.ro
tuiala fratilor zisei case, fânetele §i pa§unile pentru vitele §i turmele lor, tot wt. §i. iazurile
care sunt acuma sau care se vor face pentru ei, care toate vrem sit fie pastrate n ntregime
pentru folosul zii1or frarti, afara de pescuitul din Dunare si de pescaria dela Celei, pe care
rezervani no ua lor in com-un.
Acordarn deasemenea ca sá la casa Ospitalierilor, mai nainte munita, jumatate din toate
veniturile i foloasele care se strtmg pentru rege dela Românii care locuesc in tara Litu.a, afar&
de -tara Hategului, cu dependintele sale. Voim deasemenea ca numiii Romani sa ajute cu toata
oastea lor pe zi§ii frati intru apararea írii i la respingerea sau räzbunarea injuriilor ce ni
s'ar face de straini nesupu§i autoritatii noastre. i altmintrele,a ace§ti frati, n cazuri asemana-
toare, ea fie linuti sá dea acestora ajutor §i asistenta, cat vor putea.
La acestea, sarea in deajuns eat e de trebuinta numitei tari §i a partilor celor de catre
Bulgaria i Cumania, ingaduim sa se aduca din ()rice ocnii ardeleneascA de unde se va putea
scoate mai, cu inlesnire cu ch'eltuiala comuna a. noastra s`i a kr, ramtmánd intru toate neatins
dreptul episcopal. Tot astfel din moneta care va circula acolo din vointa regelui §i. cu sfatul
preceptorului acelei case, dupa vremi h'otarita, jumatate o tinem pentru noi intocmai cum este
hotarit §i, pentru celelalte venituri, lar cealaltá jumatate se va da spre folosul numitei case,
ramanând intregl drepturile bisericilor.
Totodata orandnielile pe care le va face iisa casá, atat pentru libertatile cat §i. pentru
judecat'ile nobililor §i. celorlalti care ar veni din alai parte e.a locUiasca tara pomenita,
nand intreaga partea noastra din venituri i dii foloase care vin de aici, cat §i
pe care le va da in aceasta privinta, le vom soco-ei drept bune i tari, cu adaosul acesta,
cA dad]." se va da vreo sentintd de varsare de sánge impotriva mai marilor tarii in care ei
se socoteasca nedreptatiti, sa poatä apela la curtea noastra.
Incá adaogarn i aceasta, cá dacii vreo oaste ar incerca s5. vie asupra regatulhd nostru,
atunci a cincia parte din osta§ii tarii numite 6ii fie datori a veni sS. lupte pentru a.pararea
noastre in oastea noastra. Daca lush' vom porni oastea care Bulgaria, Grecia §i Cumania va ie§i
a treia parte din tati cei dibaci la razboiu §i din prada de razbolu, atilt din cea miscatoare eat
din cea nemiscatoare, numita cash.' va lua parte egala dupa munarul ostas'ilor din Severin
§1 dupa armele lor...
In sfar§it, pentruca ades numita cash.* a Ospitalierilor poatil procura pe mare mai
cu inlesnire cele de trebuinta ei, pentru folosintele regatului nostru i ale sale, ti acordam laugh*
cetatea maritima Scardoma, impreuna cu toate cele ce tin de (Musa i cu dreprturile care-i
apartin, propriotatea anurne Peczatli ou hotarele i folosintele sale. In schimb, dadi se vor gandi
sA populeze acea tara saw oricare alta a regatului, atunci ea nu prirneasca ace,a taril mai sus
numitä, rustici din regartul nostru de once stare sau natiune sau Saxoni ori Tewtoni, decat cu
aprobare regala speciala".
Nu stin ce existenta §i durata au awl Ioanitii. in Oltenia. E de presupus cà au venit §i au
stat putin. timp. Papa Inocentiu IV a oonfirmat diploma la 20 Iulie 1251, data cân.d ei vor fi

www.dacoromanica.ro
foot mai interesati sa rtimilnii. Mai pe urmil, in 1253, ei se impaca insii cu. Templierii cu care
era u in conflict, dealtfel pentru scurta vrerne, ii nu in,ai aveau acelavi zor sa stea, deschizán-
du-li-se alte perspective. Dupa desfiintarea Tem,plierilor ei se vi aveaza la Rodos (1310). In
tot cazul n'au stat mult dupii 1257. N'au avut tiny sail zideascii nici cetatea Severinului, din
care au ridicat probabil numai turnul, lar in traditia olteanil n'a riimas nicio amintire despre
ei. Poate cá repedea lor plecare a fost spre binele Olteniei, cad, precum s'a observat, Oltenia era
sil se prefaca inteun teritoriu de cruciattt ca acela din Siria, inteo ninth' Frantil Orientala, cum
peste putin se va face insula Rodos" (Iorga).
Imprejurarile politice aduc alte evenimente. La 1260 navalesc Bulgarii la Severin vi Ungurii
se vild obligati sA lupte pentru el. Banul Laurentiu il recucerevte dela Bulgari in 1263. Dar
vi acum e vorba tot numai de Severin.
In 1273 observând vi Românii imprejurttrile favorabile care se deschideau prin ofensiva lui
Ottokar al Boemiei impotriva regelui Ungariei, deschid lupta. Voevodul lor Litovoiu, care e pro-
babil cà intre timp ajunsese la hegernonia Olteniei, cade mnsá in lupta cu. Ungurii, probabil
Hateg, iar fratele sau Barbat, luat prizonier, se räscumpara cu o mare suma de bani.
Ce a urmat dupa aceste evenimente ne ramáne iara§i. n.ecunoseut. Intre 1291 vi 1330
nu intalnim insil bani de Severin. Aceasta presupune cA cetatea apartinea domnilor románi.
Credem cil a fost data ca feud lui Tihomir n schimbul recunoavterii sale ca vasal al regelui
unguresc. Dar mai tarziu, in vremea framântárilor din Ungaria la venirea Angevinilor, aceasta
recunoavtere a fost probabil refuzatil pána a dus la conflictul din 1330. In acest an, al ma-
rei biruinte a lui Basarab Voevod, Ungurii au intrat in Tara Româncascii pe la Severin, pe
care il vi ocupa. apoi. Acesta va reveni tarii. sub %/aim Voda, care este §i Banns de Zeurinio"
§i va fi §i al lui Mircea cel Biltrán. tirile nu, n.e spun daca intre cei d.oi domni a fost
continua stapánire româneasca. Prin faptul insil ca Dan I (1384-1386) a navalit cu o puternica
oaste in tinuturile castelului din Mehadia, rezultil cA Severinul era tot románesc.
E de observat di sub ultimii. barbari, Pecenegii i Cumanii, autohtonii izbutisera cre-
eze noui forme locale de viatil. Dupa invazia Tatarilor aoestea izbucnesc deodatil ca adevarate
tari. Si Oltenia sec. XIII are pe cele dinfaiu vi cele mai energice, care pun definitiv stavila ani-
bici Astfel vedem cA aceea ce era ail fie numitil marea misiune a Ungariei" sfAr-
velte acolo unde a inceput: la Domavna.
DATE ARHEOLOGICE.Pe ltingä marturiile serse, pána acum neanalizate inch' destul, dar
din care au putut rezulta datele de mai sus, avexn masavi arheologia care ne poate da larnuriri destul
de graitoare. Este drept "'Ina cil pang acum nici aceasta nu vi-a spus ceuvântul in intregime.
Nu s'a facut inca o cercetare amiu- luntita a regiunei, ci s'au studiat numai tezaurele pe care ni
le-a dat la iveala mai mult intâmplarea. Urmete arheologice nu sunt prea n.umeroase, dar sunt
destule pentru ca sii ievim din d.omeniul ipotezelor. Ele provin din vremea aproape a tuturor
niivalitorilor.
La Copveni-Dolj s'a aflat o fibula de argint i ctcteva piese de harnavament. Alta fibula

292

www.dacoromanica.ro
s'a descoperit la Lazu-Dolj. Ele au apaninut Taifalilor 0 au fost ing,ropate pe la 376-377 d.
Clir., ca urmare a presiunii Hunilor.
Dona fibule germanice aflate la Drobeta arata tot sec. IV. Tot a§a una la Viirtop-Dolj.
Acestea demonstreaza epoca Taifalilor sau a Vizigotilor.
Descoperirile de bronzuri dela Calperceni-Dolj (cazan) i Hotilrani-Mehedinri (toartii de
cazan), vase intrebuiutate la sacrificii, aratii epoca de pe la anul 400 sau inceputul sec. V.
Provin neindoios dela Huni, din cauza facturii lor orientale.
In Plenita-Dolj s'a aflat o filulà germanica, datata cu sec. VI-VII, lar un alt tezaur ger-
manic, aflat tot la Cofoveni-Dolj, cu influente bizantine, e databil cu sec. VII, ca i fragmentul
de fibula dela Vela-Dolj. Toate par SA.' proving dela Gepizi. In tot cazul atelierul este avaro-
germanic sau bizantin. De altfel §i din Romanati, la Orlea, avem o fibula din sec. VII, cu ace-
leaqi caracteristice germanice. Ele vin in sprijinul documentarii existentei Gepizilor in Oltenia,
care raman 0 sub Avari.
Mormintele de incinerane dela Balta-Verde-Mehedinfi, care au similitudini avaro-germa-
nice, apart:in tipului slavo-bizantin 0 se dateazii cel mai tArziu cu sec. VIII. Incepiind cu acest
secol se dateaza i securile de fier dela Variop-Dolj. In schimb mormântul de inhumane dela
Hizzova-Mehedinti arata un apogeu al culturii slasye in filigran 0 se dateaza cu sec. IX-X. Dill
aceea§i vreme provine sabia dela Popoveni-Dolj.
Din vremea cruciatelor (1097--SeC. XIII) avem mormântul in turnul dela Poiana-Gorj.
Diferite vArfiui de sageti aflate in Oltenia ajung cu datarea pana in sec. XIII. In acest veac tre-
bue sal fixam i Turnul luí Sever" dela Tarnu-Severin. Constructia e medievala, dar ea s'a fa-
cut cu material roman. Un indiciu cA vechile ziduri romano-bizantine n'au fost uzate ptuia in
aceasta vreme.
La Vodita s'au descoperit temeliile unei biserici din sec. XIII, peste c.axe s'a zidit ctitoria
lui Vlaicu Voda pe la 1370, acum 0 ea in ruina. In aceasta vreme insa trebue sa adaugam mti-
nastirea Tismana i Cozia i probabil vech'ea episcopie dela, Relm,nicu-Vtilcea, cu vechile cti-
torii dela Govora, Vilsina pe Jiu 0 Copftea-Crivelnie din Meh'edinti.
Aceste urme arlieologice se pot adauga cu tezanuele monetare aflate in Oltenia deahuigul
evului mediu. Provenienta lor variatil nu lipsesc nici cele bizantine arata importanta lo-
cului i permanenta vieni ordonate.
Este sigur ca cercetiirile viitoare vor imbogati acest capitol. Am &Ili sri se urmifreascä
urmele arzarilor omene§ti medievale. Oricat de primitive ar fi ele, ne vor duce la concluzii
deosebit de interesante.
FORMAREA TARIL Cunoscand cele de mai sus, ne putem inchipui cum s'a format
insa0 tara olteneasca. Pe vremea Romanilor este sigur Ca Oltenia, a format o unitate admi-
nistrativa. Dacia Malvensis va fi dominat msA i anumite spatii de siguranta vecine. In vre-
mea cohabitarii cu barbarii s'a faramat aceasta unitate 0 s'a reluat procesul de alcatuire, dar
pe baze mai mici, locale. Cnezii sau judecii trebu,e sit fi fost destul de numero0 in evul me-

293

www.dacoromanica.ro
diu. Mai tilrziu elementele geografice au impu6 formarea tdri§oarelor" rnai mari dealurtgul a-
pelor sub conducerea marilor cnezi sau voevozi. Pe acestea le vedem apäránd in 1247 in numär
de trei, cu voevozii lor Litovoi, Ioan i Farca§, la care se adaugd Severinul insu§i §i Lovistea.
Nu Itim mide vor fi foist acele trei täri, de rang deosebit intre ele. Se pot face multe
ipoteze. Singura care ar avea o explicatie este Valcea, cel putin in partea sudicd, dacä admi-
tern echivalenta Viilc-Farca§. E probabil ca Litovoiu sä fi avut domnia in pä.rtile Jiului, de-
oarece acesituia i se adaugd §i Hategul, dadi cumva aceastä leghtura nu-i chiar o reminiscenta
administrativä romanä. A§ inclina sA cred Ca acest voevodat se va fi intins pe sub munti pártä
la Olt. Aceastii stlipâ.nire cu libertlitile sale, va fi oprit pe Ioaniti sä scoatä sare dela Ocnele
Mari, cad nu-i de crezut nu se fi se os sare de acolo in aceastä vreme.
Dupli 1247 cnezatele aceste.a tree sub o singurrt domnie, dar nu tim data exactA. Cand
moare Litovoiu nu e obligatoriu sä credem cà se sävâr§ise unificarea. Dadi data cronicei, 1290,
are ur. sAmbure de adevär, atunci la aceastä datii intreaga Oltenie era o Ora unificatà. In
tot cazul la 1330 forma sigur una cu Muntenia.
Prin faptul cà in sec. XIV se distinge nc n administratia tärii ca o !Imitate administra-
tivä aparte (banat) credem cá ea n'a fost deplin integrata Tärii-Române§ti nici la aceastä datä.
dupii aceea va pästra muità vreme o independentd remarcabilä.
Aceastil formare timpurie a tärii oltenesti face ca tot aici sá avem cele mai multe date
istorice cu privire lai arzärile omenesti. Jumätate din satele pe care le cunaa§tean in Tara
Româneascä päml la Mircea cel Batran sunt sigt.r identificate in Oltenia. Tot aici se gäsesc
cele mai multe nume de mânästiri, varni, ape, munti etc. 0 dovada in plus ca viata is-
toricrt a noastrii a inceput aici.
Intinderea, formarea, viata istoricä, administrativä, militará si economied a Olteniei medie-
vale ne dau dreptul s'o credem asemenea marilor principate §i provincii din alte parti. Oltenia
era o tara demnä de toata atentia.
DOMNIA. PluristkAnirea din 1247 repede a, ajuns la o singura domnie. Dupà tradi-
tia noastra unificarea s'a facut pe cale pa§nica. Credem cá aceastä traditie e exactä, altfel ames-
tecul unguresc ar fi fast mai intens §i izvoarele istoriee nu ar fi intärziat sä ni-1 aminteascrt.
Marea intrebare care se pune tusà este alta: cum s'a ajume la un singur Donut peste 01-
tenia §i Muntenia, care vor forma Tara Româneascii? Aici douä ipoteze stau in calea noasträ.
Unii istorici se unesc cu D. Onciul §i cred cá Litovoiu §i urmasii sal au Intime tara in stänga
Oltului. Altii admit ipoteza lui N. Iorga dupà care Seneslau §i urrna§ii sdi ar fi treeut in
dreapta Oltului. Prin izvoarele cunoscute nici una din ele nu e documentatä. AtAta vreme
nu vom §ti ce legaturä de radenie a foist intre Tihomir (Bala mai exact Basarab) §i predecesorii
nu vom putea rezolva problema. Traditia noasträ le justifidi pe amândouA. Dacä admi-
tem cä intinderea tiirii s'a facut dela Severin spre Misärit, atunci Litovoiu e unificatorul; dadt
insa se admite un desalecat, atunci e posibil ca, Domrda sli fi pornit §i dela Arges sau
pulung. In cesa ce ne prive§te, credem. cá Dornnia TArii Rorneine§ti a plecat din Oltenia. Tra-

294

www.dacoromanica.ro
ditia Ora face mentiune ca acolo au fost Basarabii, iar acest nume este §i al dinastiei
Romane§ti. Apoi tacerea care acopera pe Seneslau ne face sri credem ca pe la 1273 nu mai
constituia un factor insemnat, sau poate nici nu mai exista.
Nu cunoa§tem raporturile troll cu vecinii. E probabil sri fi fost destul de strtmse cu
Bulgarii, mai apoi i cu Sarbii. In tot cazul cu Ungurii se designeaza un raport de oarecare
vasalitate din partea lui Litovoiu. Incercarea de sustragere nu reu§e§te, dar mai apoi aceasta
se pastreaza nu pentru tara "msa§i, ci pentru feude ca Severinul sau altele din afara de ho-
tarele ei.
ORGANIZAREA TAMIL La 1247 Oltenia avea toate formele necesare intemeierii qi
desvoltärii unui stat. Pentru aceasta concluzie militeaza îms4i situatia Olteniei. In dará de
cnezi si voevozi mai erau aici §i. nobili, dupa termenul nostru boieri (majores terrae) §i fiirarzi
(rustici). Amintim ca actul nu vorbeste si de servi sau iobagi. Rusticii puttmd fi §i coloni§ti,
inseamna ea beneficiau de anumite privilegii pe care le conferea aceasta situatie. Nobilii însi§i
erau privilegia%i, caci se bucurau de protectia regala ibi wiele cazuri. Nu §tim insa care era
situartia celor de sub Litovoiu §i Seneslau, asupra carora nu se extinde diploma de cat cu
mentiunea cá rtunem cum au fost. O precizare in acest Bens va fi foarte greu de facut.
Situatia economica era ea insa§i imbucuratoare. Circula moneta. La inceput se pare ca
sarea se aducea din Transilvania pentru o parte din Oltenia; apoi §i. dela Ocnele-Mari, dupii
cum arama se scotea dela Bratilov. Se Lew comer t cu. Dalmatia, erau marl, fanete §i Auni
de oi si vite, i se peseuia. Sf. Saya indeanmA el insusi in tipicul sau dela manastirea Stude-
nita, sa nu se cumpere peste numai dela Zeta, ci §i dela Dunare. Aceasta inainte de 1247. La
Dunare era si Celeiul amintit de diploma. In sfarsit se incasau biruri §i se plateau taxe.
Exista deasemeni §i o organizatie militara. Cnezii §i voevozii trebuiau sal aduca oaste in
caz de lupta, iar prada de razboiu se impartia dupA numarul ostasilor. Acestia se recrutau din
tar& §i erau de arme deosebite. Se face astfel Inca o precizare a caracterului local indepen-
dent al domniei românesti.
BISERICA. din punct de vedere al vietii. religioase Olte.nia nu este mai in urma.
Din potrivä. Este o intrebare daca am fost sau nu crestini in vremea romana. Ca am fost oei
dintaiu cre§tinarti In aceasta parte a lumii este o certitudine. Nioeta al Remesianei, care pre-
dica latineste pe ambele maluri ale Dunarii, trebue 66 fi cälcat adesea in Oltenia cea
episcopatului sau. Arhiepiscopia Justiniana Prima a avut §i ea jurisdictie aici (la Drobeta e
sigur). Astfel de legaturi s'au. pastrat §i. mai tarziu.
Biserica apuseana, al card loe in viata noastrii nu trebue sa-1 uitam niciodatti, reia
opera sa in sec. XIII, cand se allá un episcop la Severin §i se excepteaza in diploma Ioanitilor
drepturile episcopale. In secolul munator biserica ortodoxa ritsariteana ramane insä triumfa-
toare. Oltenia are un mitropolit In Antim (1370) i urma§ul eau. Viata monahala se infiripeaza
acum aläturi de cea
E neindoios lucru cA aceastá viatä a dat tarii §i o culturä'. In dará de civilizatia agrestä,

295

www.dacoromanica.ro
ea s'a ridicat pfinii la monumente, ki. a. cum o dernonstreazii arheologia 0 faptele lui Nicodim
dela Tismana.
INCIIEIERE. Am facut aici o simplii schitare a vietii istorice in Oltenia medievaltt.
fhtpii ctun a'a putut observa ea este indeajuns de documentatii, cu tot stadiul actual al cerce-
thilor. Urmilrirea izvoarelor istorice medievale, mai ales bizantine, §i extinde,rea cercetarilor ar-
h'eologice nu ne indoirn di vor adiiugi neintrerupt 0 alte clovezi in sprijinul enunfárilor de
mai sus, care se doresc neaparat completate.
Din toste acestea rezultii Lei indoiara faptul ca Oltenia a avut o viatá locaki desvoltatii
0 cii ac,easta a fost româneasa.
AURELIAN SACERDOTEANU.

296

www.dacoromanica.ro
,,,,,-..,.,.....6.5.:,7,;"... ;.:A'',. - / <
r
,
- `,5-.4.:4'..-01F,'
.,, -,e, -,:a,,.fx,-A.,..4 .
,<¡ -1.4"<,` ,
C, 9 :'..:,....`qi , - "44' ,,f6)04.6,14is
: ',.&1-...!.;t.W.,.. , ., ',..¡:: sc:.0.,-,.1g..vwtái-i.4,4..---7, .'57"'`;?
. ..,,t.* í4,,e4.9
.e....,- - -
-.,. , 1
,-,- ;,,!::.¡;--f..;t;:,,;..-56.,-- ,,-,
. -,,= . f, -
,,rez;',,g. ..57.;2.1-",r,:r-, .,.,.-,
,,....,, p .44
.. ...,1t.ii;,-

V& -:: V-',...,., . -

..,...
-='.,,, ,,,
ig
'4
'1 *.
-1
.
;'

;,,,{

.
:7447 .¡ArI5

41;

y.

c:1,-,A....

' pik
f#0.
k
SI. , ,
%., r, . z;.- .
4 ?'

. ; , 4 .4t,.
. .i,
"4:-.;":::"..
',V.:,:.,k,1:,
' :s., -
7C1. 'f,i,..:k ,,
te-- i'i 'O, 0O 00

FOY:, I
www.dacoromanica.ro at4,7,7 " .
4.tè't*

. vr bey
*. r ".
 1
IIz -
__ _

, _A .. .::--
.....-...-...

7±..:-..

Fericita Oltenie a foot, &tit prin avezare,

cit pi prin conditiuni etnografice gi politice,
ca gi menitif dela soartA sA fie cetatea

In ea prime rAdAcinA, din ea drescu in

urmA stand national al Rominilor.
D. Onclul.

:,44.,',...!-..- NSEMNATATEA deosebitä a Olteniei pentru desvoltarea nea-

-----42.;;Y
7tA---,,-''.4.e"
- --v-.--.
-
AV:44-.---:--,
1».:-- - -
9 1??
pi:1 .
-
- , -. .r
,-_--
,-
t
,.....,
-
E,.-,.._,
, mului rominesc se datorepte in primul loc situatiei geografice a
.1.L r .1, - acestui Pout. Functiunea istorici a pfimintului oltean n'a fost
insä totdeauna aceeapi, ci a stat in legAturä'cu view, deosebia
ti. k kt.---'
dela o epocA la alta, a b5ptinapilor, ca pi a neamurilor ce s'au
1

.
'i.'-----7-. , §,
Ti. -4,?.:7;
frimântat, veacuri de-a-rindul, in preajma Portilor de Fier, ca la
l',1
-' .:t N.N.Iir.-- ,

jh 10-%_,
tA'l-4$. --,--,.,..,!--3L-P-Al un adevärat meterez ce inchidea deodatä drumul lesnicios al cfim-
_,.,_ ,
7:.° :, ...-4t piei. Caracteristica dominantä a regiunii o dä intilnirea, aci, a
Muntelui cu Dunärea, cele douà axe care au conditionat, din vremi depärtate, istoria ele-
mentului autohton din Carpaa. Incruciparea lor la Cazane, departe de a fi creat insä con-
ditiile unei deosebiri de soartä pentru locuitorii din Oltenia, Banat 9i Timoc, explicä dim-
potrivä legkurile puternice dintre aceste regiuni, care in multe privinte trebuesc inlelese
ca formând o unitate 1). Interdependenta lor este de altfel evidenti pentru oricine cerce-
teazä mai amänuntit realitätile locale. Iati cAteva dintre acestea : In Banat, Bufanii sau Bra-
betii sunt Olteni drepti, care-pi pästreazi pi azi datinile pi doina lor de pe Jiu, in vreme ce

1) G. VALSAN, Roma'nii din Serbia, in Buletinul Soc. Reg. Rom. de Geogralie, LVI, 1937, p. 3 gi urm.;
idcm, Tinutul Porfilor de Fier, in Arhivele Olteniei, V, 1926, P. 24 gi urm.; idem Leagiinul Poporului Roma-
nesc, ibid., VII, 1928, P. 1.

299

www.dacoromanica.ro
Rominii din Craina 5), 6'0 se gasesc pe prispa din lata Dunarii, sunt, inteo mare masura, 01-
teni f i Banateni, a9ezati acolo peste un substrat rominesc strivechiu 5). In al doilea rand, din
punct de vedere toponomastic, Vfilsan constata inca de mult cá intregul tinut al Portilor de
Fier este legat printeo retes de numiri, care se regäsesc acelea9i in Oltenia sudica, in Banat
9i Timoc, reprezentand urmele unor mi9cari de populatie foarte vechi 4), care pe Dunire
nu se terminasera inca in epoca Regulamentului Organic, cand izvoarele statistice constata
sate intregi de Romini destfirati, cari atunci se intorceau din Timoc la vechile lor siliçtí 5).
In alte domenii, cercetfitorii au putut fixa, pentru jumatatea de sus a judetului Mehedinti,

Fig. 1. Oltenil in afara Olteniek

1, Bufanii !tau Brabetii. 2. Tinutul wOltenii". Oltenii transdunlreni.

o patrundere a graiului ha/latean pana catre Tismana 5), unja de hotar fiind aproximativ
aceeatd cu cea a datinei oltene9ti a purtatului greutätilor pe cap. Ceva mai jos, aria Infra-
titului, un obiceiu caracteristic al copiilor 7), indica alta influenta venia' de peste apa
din Sudul Banatului. Aceeaqi stransi legaturä este arätata de unele numiri regionale : un
judet din Banat se cheami dupa cetatea olteanä a Seuerinului, pentru ca, in schimb, Me-
hedintii notad si aminteasca cetatea binateana a Mehediei"
G. VALSAN, Romanii din Craina Serbiei, in Anuarul Sem. de Geografie fi Antropogeogralie, II, 1911,
p. 172 vi urm.; idem, Romdnii din Serbia, in l. c.; G. GIUGLEA, Romanii din Serbia, in An. de Geografie
yintropogeografie, II, 1911, p. 221 qi urm.; N. A. CONSTANTINESCU, Chestiunea timoceand, Buc. 1941 (O bi-
bliogra fie); EM. BUCUTA, Romana din Vidin i Timoc, 1923; C. CONSTANTE, Romanii din Serbia fi toponimia
slavil, in Timocul, IX, 1942, P. 31 vi urm.
V. fig. 1.
G. VALSAN, Tinutul Porfilor de Fier, in l. c. P. 240.
ION DONAT, Despre Tinutul Pollito,. de Fier, in Arh. Oh., XXII, 1943. V. fig. 2.
MIH. GREGORIAN, Graiul i folklorul din Oltenia nord-vesticii fi Banatul rilsäritean, in Arh. Olt., XVII,
1938, P. 23 i urm. V. fig. 3.
A fost descris de GH. ROIBAN, in Vatra, nr. 5 din 1940 qi urmitrit eartografie de noi, in aceastA
regiune. V. fig. 3.
Pentru toate, fig. 2.

300

www.dacoromanica.ro
 La randul sail, istoria cuprinde amanunte care intfiresc aceeagi concluzie: manastirile
din Craina Vrata 9), Meineistiricea ") au fost zidite cu banii Domnilor romani, au
carti romanegti gi au stat sub ascultarea episcopului de Rimnic 11). Dimpotriva, la zidirea
minastirii Tismana a ajutat gi Despotul Lazar, care ii daruegte gi zece metoace in Serbia ").

Fig. 2. Dablete topice in Tinutul Portilor de Fier.

Cat privegte legaturile bisericii aliene cu mitropolia dela Vidin, acestea au lost odinioara
deosebit de stranse gi au dainuit pia citre epoca noastra.
In Oltenia, muntele a creeat conditiuni de traiu deosebit de Prielnice pentru vremea
turbure de odinioari. Intreaga jumAtate de Nord a regiunii a fost de aceea un adevarat
cuib de vieati istorica, avind pivotul in aga numita depresiune °heal* clici aceasta pd.-

G. VALSAN, Romtinii din Serbia, in 1. c., P. 10.

HASDEU, Istoria criticii, P. 145-6; idem, Negru Vodd, CCXXXIII; AL. STEFULESCU, Mtindstirea Tismana,
ed. Casei Bis., P. 43.
G. VALSAN, o. c., p. 19.
STEFULESCU, 0. c., P. 173; P. P. PANAITESCU, Doc. Tdrii Romtinefti, P. 69.

301

www.dacoromanica.ro
bugire tectonica, intinsA intre Olt gi Baia de ArarnA, ce desparte, ca un van; uriag, muntii
dela miazAnoapte de inAltimile dimpotriva, a fost parca anume lisatA de natura ca sA as-
cunda i sa apere"). esurile ce s'au format in fundul ulucului, scutite de vänturile reci gi

Fig. 3. Arii de culturit si botare lingvistice

1. Regiunea tu care greutAtile sunt purtate de femei In crojnie i straitA. 2. Regiunpa tu care femeile poarti greutttile
pe cap. 3. I tern, unde acestea poartA pe cobilitt. 4. Cazuri rtzlete de purtat pe cobilitt la (ernei, In aria -purtatului pe
cap. 5. Femei care duc pe cobiliti toate celelalte greutAti, poartA pe cap, In cosuri speeiale, cele bisericeati". 6. Sistem
mixt cobiIit i purtat pe cap. 7. Sistem mixt, cobilitt, crojnie i strait& 8. Aria Infrititului`. 9. Aria graiului biniteani
(ultima dupt Mih. Gregorian).

expuse la soare, au locuri de agricultura straveche, de gradinfirit i pägune, in timp ce Ina

timile de alaturi sunt imbricate Cu o flora de aspect mediteranean, cuprinzind palcuri de
castani buni, nuci crescuti in plina pAdure gi liliac agatându-se peste ripe. In punctele fe-
rite de viitura apei, pe spinarea vechilor conuri de dejectie, se gasesc azi sate gi tärguri,
care sunt fArA indoialA dintre cele mai vechi agezAri ale tirii intregi. Odinioara, primejdia
13) ION CONEA, 4ezäri1e omenepti tu depresiunea subearpatied din Oltenia, in Buletirrul de Geografie, L
(1931), P. 333 si urm.

302

www.dacoromanica.ro
putea si soseasca aici mai ales pe la miazizi: acolo insa era o larga fagie de dealuri, aco-
perite de picluri, printre care s'au intins de timpuriu ogoare gi plaiuri de vie.
Caracterul acesta prin excelenti icumenic, al Olteniei de sus, a fost ffiril indoiala un
factor de mare insemnatate pentru vieata omului din timpurile cele mai vechi. Datoriti
legiturii lor Cu muntele, pe care il tineau statornic, in vreme ce, cum mentioneaza Pliniu
cel Bitrin, neamurile din stepi ravagau cu cavaleria lor campia "), Dacii au trebuit sa
Mini la Por* de Fier dar pornind din aceasta veche tara de sub munte un punct
de dominare absoluti a Dunarii. Daci Imperiul a lovit prin Oltenia f i Banat, gi daca
dupa primul razboiu Romanii au tinut pentru dingii regiunea, stabilind indata gi un punct
de legaturi permanenta blue cele doui maluri prin podul dela Drobeta, care era terminat
inci din primavara anului 105, explicatia sta de sigur gi in nevoia de a indeparta pe Dadi
dela acest punct de control dunarean gi de invazii in Peninsula. De altfel, regiunea era
bine cunoscuti Romanilor Inca dinainte de rizboaiele lui Traian, cici aci au fost desigur
acele paduri pe muntim amintite de Florus, a ciror vedere a oprit,in inaintarea sa, pe ge-
neralul Caius Scribonius Curio 15).
Adanc romanizati in epoca Daciei Felix, Oltenia a stat, dupa retragerea legiunilor, in
legaturi mult mai strinse cu lumea romana deck oricare provincie din stinga Dunarii.
Chiar daca cum s'a spus ") aceasti regiune va fi fost evacuata inaintea Transilvaniei,
pe care o puteau apara mai bine muntii, in vreme ce limesul alutan reprezenta o bariera
prea putin insemnati pentru invaziile venite din cimpia munteana, totugi in urma parasirii
Daciei, tinuturile departate au ramas pe deplin in umbra stapanirii barbare, pe cand Oltenia
a continuat sa-gi pastreze vechile sale relatii cu Sudul. Acestea se gaseau de altfel in or-
dinea fireasca a lucrurilor, de oarece Dacia luí Aurelian era vecina cu Oltenia, Dunarea
fiindu-le hotar comun dela Orgova pia la virsarea Iskerului. Atunci, pentru prima oarli in
istorie, tinutul timocean a fost umplut cu populatie de peste api, legaturile dintre cele doui
maluri fiind fara indoia15, gi in aceasti epoca indepartata, coznparabile cu cele constatate
in vremile mai noi. De altfel, prin acordul dintre Imperiu gi Goti,Romanii ti pistrasera ca-
pete de pod cel putin la Drobeta (T. Severin), la Sucidava (Celeiu-Romanati) gi pe teritoriul
actualului sat Desa (Dolj), unde stationau parti din garnizoanele aflate la Ratiaria gi Oescus.
Prin aceste puncte de sprijin militar se asigura paza navigatiei gi se inlesnea cumpararea
granelor din ampiile malului parish 9.
Nevoia absoluta a Romanilor de a stapani fluviul explica grija aratata acestui hotar in
toata epoca ce a urmat parasirii Daciei. Astfel, cativa ani numai dupa aceasta, sub Diocle-
tian, imparat cu adanci radacini balcanice, care va sfargi printeo retragere pompoasa la Sa-
Apud ION CONEA, Din geogralia istoricif fi umand a Carfia(ilor, in /. c., p. 117.
ANNAEUS FLORUS, apud D. TUDOR, Oltenia Romand, p. 27. Tot in Oltenia, la Tulin' Rom, se pare
a fi fost si locul victoriei Dacilor impotriva lui Cornelius Fuscus, ibidern, p. 29.
IDEM, ibid., p. 62.
IDEM, ibid., P. 293.

303

www.dacoromanica.ro
lonta, pe malul dalmat, acesta urmeazi insugi, luni intregi, uh itinerar dunirean, intre Sir-
mium gi Durostorum, intre altele cu popasuri la Ratiaria, in fata malului oltean. Dar aga
se afirma stApinirea romanA pe ambele maluri gi de aceea, in panegiricul ce i s'a inchinat,
Dunirea apare supusA 19). Urmagii sii, Galeriu gi Constantiu, repurteazi victorii impotriva
Carpilor, pentru care se bat monete, ha in legituri cu cel din urmi un panegiric vorbegte,
pentru prima oat* de Dacia restituta" gi de hotarul Dunirii care a fost redat Imperiului ").
Si e dela sine inteles cA, in tot lungul malului, dela Portile de Fier la Mare, tinutul unde
Romanii s'au putut pistra mai puternici gi au revenit mai adesea, a trebuit si fie acela care
adipostise mai multi vieati romani, adici Oltenia.
Lucrul apare tii mai lfirnurit in vremea lui Constantin cel Mare, a cirui operi la Du-
mire gi in Dacia a fost atit de importantfi, incit unii scriitori ai epocii indriznesc si-1 arite
superior lui Traian insugi, grija lui pentru regiunile Dunärii de jos explicindu-se gi prin
mutarea capitalei la Constantinopol, ceea ce a avut enorme consecinte in vieata lumii bal-
canice. Pentru a-'i sprijini actiunile din Nordul fluviului, Constantin clädegte la rfindul ski
un al doilea pod, tot in Oltenia, a cirui constructie se aseamini, in buni misuri, cu cea a
lui Traian dela Drobeta. Locul ales va fi insi potrivit directiei celei noi a ciilor impe-
riale din Balcani aproape de vfirsarea Oltului, hare Celeiul nostru gi satul Gigen din
Bulgaria, vechiul Oescus roman. Ca atraje la capfitul podului fu reziditi din temelie ceta-
tea Sucidava, cea mai puternici fortireati ridicati de Constantin in Dacia ; lar la Nordul
ei se reficu drumul Oltului, o operi de civilizatie de mare insemnitate. in sfärgit, la cea-
lalti extremitate a tinutului, Constantin reficu tot acum, cu fortificatii puternice, castrul lui
Traían dela Drobeta.
Cu toate aceste constructii insi, cercetirile arheologice de azi arati ci Constantin ce!
Mare n'a putut recuceri intreaga Dacie, temeiul stipinirii sale aci riminând partea sudici
a Olteniei, pini la valul care se numegte azi Brazda lui Novac.
Sub primii urmagi ai lui Constantin, cind de altfel puterea Imperiului scade din nou,
agezfirile romane din Oltenia se dovedesc totugi a fi fost locuite de o populatie mixtä, ro-
mano-barbará. Din aceasti vreme stint rnai multe obiecte descoperite la Desa, pe and la
Romula s'au gAsit monete dela Constantin, Justin gi Valens.
Ultima revenire a Imperiului bizantin in Dacia se datoregte lui Justinian, in timpul
ciruia se inalti in Oltenia fortificatii noi, la Drobeta gi Sucidava, iar in jurul acestora se
reinfiripeazi, pentru ultima oari, o vieati civili de oarecare insemnitate n).

Din tot ce am spus páni acum cu privire la Oltenia romani, se desprinde o concluzie
de cel mai mare interes pentru istoria epocii de formare a neamului rominesc: anume ci

N. IORGA, htoria Romtindor, II, p. 31-32.

IDEM, ibid., p. 33.
Pentru tomtit aceaatA epoci, v. mai ales D. TUDOR, o. c.

304

www.dacoromanica.ro
tinutul oltean a stat sub influenta Imperiului o vreme mult mai indelungati deck alte re-
giuni ale Daciei,lucrul acesta datorindu-se, inaintea oricarui hazard istoric, agezarii sale
geografice. In epoca turbure care urrneaza dupa parasirea lui Aurelian, dar mai cu seama
in cea cu desavarvire intunecata de dui:4 jumatatea veacului al VI-lea, and soldatii bizan-
tini nu mai tin sub paza malul nostru nici !nicer intermitent, aceasta fericitä avezare geo-
grafica a trebuit sä aibfi o insemnfitate din ce in ce mai mare, intructit prin aceste parti a
fost posibil sa, se pfistreze contactul dintre Dacoromani vi elementul latin din Peninsula'.
Legatura aceasta se datorevte atat Dunarii, cat vi celuilalt element, ce lipsegte lfingi marile
vaduri din rasärit: muntelui. Datorit'a imprejurfirii ci, la Portile de Fier, Carpatii ating vi
imbrativeaza parca fluviul, regiunile de straveche vieatii autohtona din depresiuni au putut
sta, prin drumurile din lungul muntilor, intr'o ugoara legatura cu Dunarea, pe care un Vein-
cean de pilda n'ar fi putut-o atinge de-a-dreptul decat strabfitand printre sillavele na-
valitorilor din ample. De aceea, in timpul marilor crize barbare e neindoios a vadurile
Dunfirii noastre cele mai cercetate de elementul bävtinag din munti au fost cele oltene,
ceea ce arata de ce, mai ales in aceste pärti, fluviul n'a putut forma un hotar etnic. Con-
cluziile intemeiate pe considerarea geografica' a regiunii sunt, in aceasta privinta, categorice:
la Portile de Fier Dunarea n'a fost, Oa in zilele noastre, un drum de trecere dela Est la
Vest, din cimpia romanä in cea panonica, dar a favorizat in schimb trecerea in curmezigul
apei; aci, lfinga bulboane gi repeziguri, fluviul are ad vaduri, foarte prielnice trecerii, unde
apa stagneaza ca intiun lac, aflate mai cu seami la gura vailor afluente, pe unde vin pi
drumurile din interior. Deosebit de caracteristic este faptul a acestor drumuri, ce cad per-
pendicular pe apa, le corespund totdeauna, pe malul opus, altele pe care, in lipsa vreunei
vai potrivite, le vezi urcând de-a-dreptul pe culmi, exact In fate drumului de pe cestfilalt mal,
ceea ce arata .cat de vie este circulatia omului peste fluviu 2). Pe aci poporul de cio-
bani, dar ei cel de vechi vi permanenti agricultori din tarile" vailor ascunse lânga munte,
a putut fi unul cu restul neamului de peste al* Balcanii Wand apoi, dincolo, legfitura din-
tre romanitatea carpatica vi indepartatul Pind. Prin aceleavi locuri au trebuit sa treaca in
Carpati misionarii secolului al V-lea, ca Sfântul Nicetas dela Remesiana, orag din regiunea
sudia vecina Olteniei, sau necunoscutii vladici dela Ratiaria ori dela Vidin, cum tot pe
sub muntele oltean va veni mai arziu Sfantul Nicodim, ziditorul primelor manästiri, canonic
randuite, din Tara noastra.

In asemenea conditii, e uvor de inteles cat de mare a trebuit sii fie rostul Olteniei in
epoca primelor organiziri de state autohtone din Sudul Carpatilor. Pentru aceasta vreme,
dinaintea intemeierii Tärii Rominegti, ni s'a pastrat din fericire un izvor de cea mai mare
importanta, diploma dela 1247, a regelui Bela IV, data' Cavalerilor Ioaniti sau Ospitaliti 22).
G. VALSAN, Romtinii din Serbia, in /. c., p. 6.
HURMUZAKI, Documente, I, p. 250.

305

www.dacoromanica.ro
Nu s'a putut stabili pia azi, cu siguranta, daca acest ordin calugaresc de neam francez
a luat cu adevarat in stapinire tinuturile noastre, care i-erau cedate astfel, age cum s'a
intfimplat cu Cavalerii Teutoni, agezati in partea sud-vestici a Transilvaniei la 1211. In
schimb ne sunt cunoscute imprejurfirile generale in care se gäsea regatul arpadian in mo-
mentul când era silit si faca apel la acegti oaspeti. Anume, la data aceasta, dupa nfivälirea
cea mare a Marilor, apararea Ungariei se arata a fi fost foarte gubreda mai ales in coltul
Banatului de Severin, ceea ce il determinä pe regele Bela sa cedeze Ioanitilor, in schimbul
unor servicii ostagegti de paza, toatei tara Severinului, cu muritii ce se in de cliinsa 0 cu toate
celelalte dependinte, de asemenea cu cnezatele lui loan §i Farcag, pdnii la ?dui Olt, afard de
tare cnezatului lui Lit ovoi Voievod, pe care o letsa Romanitor, precum au tinut-o ei fi, Nina,
atunci.
Diploma area deci ci in aceasti epoca existau in Oltenia, lfinga Tara Severinului, trei
formatiuni de stet rominegti, a ciror importanta politica diferea. Cea dintfii ca insemnitate
era stäpinirea lui Litovoi, care, constatfindu-se din acelagi izvor a fi stet in legetturti cu Ha-
tegui, trebue situata pe cursul superior al Jiului, aga dar prin judetul Gorj. Ea reprezinta
cel mai important nucleu politic rominesc din Oltenia, dupa cum tare lui Seneslav dela
Argeg era mima românismului organizat de peste Olt. Din aminuntele cuprinse in diploma,
cu privire la biserici, semanituri gi vii, cladiri gi raori, se constata pentru Oltenia acestei
epoci o vieata de rinduiala gi buni stare ce este evident ca venea dinteun trecut mult mai
departat.
Pe voievodul Litovoi dela 1247, sau pe un altul cu acelagi nume,i1 vom intilni gi vreo
trei decenii mai tfirziu, când are loc primul conflict cunoscut al Românilor cu Ungurii.
Voievodul oltean ocupase, cu fratii sai, oarecare posesiuni din Sudul Carpatilor, ramase ne-
gtiute gi care tineau de coroana ungara. Soarta armelor a fost de aceasta data impotriva
Rominilor, caci voievodul lor piere in batalie, pe cfind fratele ski, Barbat, este facut prizonier
gi trebue sa se rascumpere, plitind o suma important& Asa dar prima incercare a Romd-
nilor de ali cd.§tiga indePendenta se Petrece in Oltenia, incá inainte de organizarea statului
muntean.

In legfituri cu Intemeierea s'a discutat mult in istoriografia romineasca daca ea a pornit

din dreapta sau din stinga Oltului, de pe Jiu sau dela Argeg. Argumente s'au adus pentru
ambele teze, dar parerile ramfin, gi astazi Inca, impartite. Ceea ce este insd deosebit de
important in aceasti problema nu-i atit a se gti daca fabtul poiitic a fost implinit de unul
sau altul dintre voievozii de pe Olt, fiindca acest fapt putea fi conditionat de legaturi fami-
liale sau de dorinta pagnica de unire, pe care o atesta de altfel gi traditia istoria; iar toate
acestea sunt intfimplari care au insemnitate mai ales pentru momentul cind s'au petrecut,
gi care, pentru noi, au ramas definitiv in umbra. Ceea ce ni se pare a fi mult mai impor-
tant este constatarea ci Oltenia de sus era, in epoca dinaintea Intemeierii, o regiune de

306

www.dacoromanica.ro
rominism puternic, aflati in continuitate teritorial5 cu Arge§ul 9i aviind chiar, ca bas& et-
nia o insemnatate mai mare. Iat5 argumentele, intemeiate pe cercedri proprii, care dau
continut acestei afirmatii:
Impotriva tuturor parerilor mai vechi, informatii inedite 24) qi raportarea lor la harta
aratä ca mopenia nu era un fenomen general in principatul muntean, de oarece arz5rile
tfirfinimii libere se constata a fi fost stranse numai in anumite nuclee, cea mai mare parte
din ele afländu-se inteo regiune care reprezinti aproximativ o pätrime din suprafata ttlrii
9i formeazä un spatiu caracteristic §i unitar. Aceasti regiune, sprijinità la Nord 9i Vest pe

Fig. 4. Samburele dacoroman din Sud: Tara RomAneascd.

1. RAspindirea mosnenilor dupl catagratia din 1831. (Aproximativ aceeasi arie este acoperitA de toponimia romineasci
cu radical onomastic). 2 Hotarul purtatnloi pe cap (pentru Oltenia dupA rezultate proprii, iar pentru regiunea dela
rAsirit de Olt, dula C. BrAtescu si S. Mehedinti). 3. Linia de demarca/ie a plattormei precarpatice °llene (dupi Vin-
tilA Milittilescu). 4. ,Brazda lui Novac (dupti D. Tudor).

arcul Carpatilor, se poate delimita, catre restul t5rii, printr'o linie care ar porni aproximativ
din dreptul marelui cot al Dungirii, mai jos de Severin, §i ar merge catre r5s5rit, pe la
Nord de Craiova 9i Slatina, pänä dincolo de p159ile nordice ale judetelor Teleorrnan td
VlaKa, iar de ad s'ar abate spre munti, dealungul hotarului estic al judetului Muscel 22).
Acest tinut, care se singularizeazei Prin vechea stare socialei a tocuitorilor sal, formeaza in
acelafi timp o arie de cultura deosebitä. Astfel, intruat priveve toponimia, aci se gase§te
nucleul celei mai vechi familii de termeni topici romine§ti din Muntenia, cea a numirilor
cu radical onomastic, care au cu alte cuvinte in rfidäcin5 un nume personal sau o p0-

Este vorba de datele Oboestei catagralii regulamentare dela 1831, care ne-au folosit ca temeiu pentru
luerarea: Vechile clase sociale din Tara Romaneascd, ineditti la aparitia acestui volum.
Pentru rispandirea aproximativa a mosnenilor la 1831, V. fig. 4.

307

www.dacoromanica.ro
reclA 26). ApoiiarAgi impotriva pArerii in deobgte admisitinutul acesta nu cuprinde deck
un numAr infim de numiri slave, exceptie fAcAnd colo) de Nord-Vest, dinspre hotarul
binAteen, care face parte din fAgia de teritoriu cu frecventA toponomie slavA din Oltenia,
ce se delimiteazA oarecum precis gi pare a fi stat in legAturA cu Banatul gi Vidinul 27). In
plus, in regiunea mogneneascA numirile slave nu sunt numai foarte rare gi imprägtiate, ci
mai au un caracter deosebit de interesant: foarte multe denumesc sate mfinitstiregti gi mai
ales satele de vatri ale minfistirilor, ceea ce india o influentA culturalA venitA dela cAlu-
gArii de limbi, sau mficar de tipic slavon. Cit despre cele ckeva numiri slave care pri-
vesc posesiuni mognenegti, acestea par a fi fAcut parte din vechiul vocabular romAnesc, fiind
pierdute de limbA in cursul timpului, dar rärninAnd in toponimie. Toate acestea ama insA
ci, pentru regiunea mogneneascA, nu se poate vorbi cum s'a ficut de o cohabitatie
romino-slavA in evul mediu, gi in once caz toponimia nu aratA un asemenea lucru.
Un alt fenomen, de data aceasta din cimpul etnografiei, a ami arie corespunde cu
tinutul delimitat mai sus, este datina femeiasa a purtatului greutätilor pe cap 26). Punerea
in discutie a unui asemenea fenomen poate insA t'Ama multora neobignuit5 cu toate cA
disciplina istoricA de azi a inceput gi la noi sA seama, din ce in ce mai mult, de in-
formatia pe care i-o poate pune la dispozitie cercetarea uriagei realitäti a vietii populare
contemporane. Ce-i dreptul, despre unele aspecte etnografice s'a spus cA n'ar fi deck re-
flexe ale adaptArii omului la mediu, ceea ce ar interzice once concluzie. de ordin istoric.
Cine cerceteazA totugi amAnuntit gi pe arii mai intinse asemenea fenomene vede ugor cA,
cel putin in starea de azi, existenta lor in anumite locuri nu se poste explica prin inllu-
ente mediului, deoarece grupe umane trAitoare in exact acelagi cadru geografic, au uneori
obiceiuri cu totul diferite. Phi indoialA cA, la originea unui obiceiu de acest fel, a putut
sta o nAscocire individualA, tinzind la mai deplina adaptare a omului la mediul inconju-
rAtor, pe care a folosit-o apoi o intreagA grupA omeneasc5,dupfi cum deprinderea s'a pu-
tut desvolta dinteo atitudine magicA, sau dinteun sentiment social; dar oricare ar fi fost
originea ei, ea face parte azi din zestrea traditionalA a grupei umane respective, care o
poartA cu sine din loc in loc, indiferent de mediul geografic. Datoritii acestui caracter tra-
difional se mama' unele distinctiuni, explicabile Prin evolufia deosebitli a viefii omenelti din-
tr'un anumit spatiu, i pi-in aceasta obiceiurile tehnice datinile spirituale devin, in m'aura
in care pot fi cartografiate, mijloace de documentare istoricti sau, mai Propriu vorbind, Paleo-
antropogeograficti, deoarece astfel se pot defini ariile de rezistentii expansiune ale vnui Po-
Por, de infiltratii etnografice §i de influente culturale.
Izvoarele clasice care mentioneaz5 purtatul pe cap Herodot, Ovidiu gi Constantin

Ex.: lonefti > Ion, Arcani > Areá, Minclunefti > Minciund, Beirbalatefti > Barbd-LatiI, Mischii
> Mischie, etc. Discutía t1 harta se dau in 1. c.
V. mai departe.
V. mai sus, fig. 3 vi 4.

308

www.dacoromanica.ro
Porphyrogenitul il aratä a fi trac sau get, ceea ce insemneazi ci avem astfel un argument
puternic pentru continuitatea, in acest cuprins, a elementului autohton, dintrio vreme foarte
indepArtatä pfinii in zilele noastre ; cici numai prin stäruinta bästinasilor se poate explica
de ce aceasti datinä, pe care aiurea nu o mai afli deck in Hategul vecin si in Muntii
Apuseni, s'a putut pästra tocmai in tinuturile care formau odinioari temeiul Daciei.
In acest domeniu al etnografiei, cercetärile viitoare ar putea descoperi 9i alte aspecte
caracteristice aceleiagi regiuni: cula, aflatil probabil numai in regiunile mognenesti, carac-
terul de caul al locuintei, fatä de bordeiul cinwiei, portile monumentale, portul, ca si exis-
tenta unor anumite datini, sau lipsa ahora.
In sfärsit, caracterele geografice, aläturi de anume urme pistrate in pfimánt, delimi-
teazi la randul lor aceastä regiune cu o neagteptati precizie. Inteadevir, ea formeazi o uni-
tate morfologia deosebitä, asa numita platformä olteani, tinut de dealuri precarpatice bo-
gat acoperite cu päduri. Limita sa cätre cimpie coincide, in mare misuri, cu linfa de demar-
catie descrisi mai sus si, ceea ce reprezinti un aminunt deosebit de important, ea urmeaza
destul de aProape streivechiul f an cunoscut sub numele de Brazda lui Novac").
Avem aga dar de a face cu un spatiu precis individualizat din punct de vedere geo-
grafic, etnografic qi social. Dar temeiuri sigure Brat& a el a jucat si un rol istoric de cea
mai mare insemnitate pentru vieata neamului romänesc dela Sudul Carpatilor; cfici, in pri-
mul rind, aci au existat, neindoelnic, cel putin principalele doui organisme politice dela
1247, adici tärile voievozilor Litovoi si Seneslav, dacä nu cumva in aceeasi regiune, dar
probabil la locuri mai primejduite, de catre margine, vor fi fost si celelalte doui forrnatiuni
mai putin importante, cnezatele lui Ion si Farcas. Apoi, in acelasi tinut se gAsesc cele mai
vechi °rage de scaun: Argesul, Cámpulungul qi Tirgovistea. Este a§ct dar firesc si ne oprim
la concluzia cei aceastei regiune reprezinta insugi scimburele din care s'a desuoltat cu uremea
statul muntean, populatia momeneascei ce se constatcl aci fiind elementul romdnesc anterior des-
catectirii lui Negru Voda. Pentru Oltenia, Desalecatul nici n'a putut insemna un adaos
de populatie, deoarece in Cronicä se aratä lämurit a noii veni¡i s'au asezat numai la ri-
sirit de Olt. Din punct de vedere demografic, tinutul oltean este tributar Transilvaniei
numai pentru Ungureni", a ciror infiltratie a inceput in vremuri depártate si a acoperit
o regiune foarte intinsä .°).
Nuclee mopeneqti au existat, ce e dreptul, 0 in afarà de aceastä regiune, cele mai im-
portante fiind, la räsärit de Olt, insula vecinä cu Vrancea gi salba de ageziri din lungul Ialo-
mitei, care indici, in plinä cimpie lipsità de mosneni, strävechiul drum de transhumanti
pastorali citre Bald. Gat priveste tinutul oltean, acesta cuprinde cele mai sudice insule mof-
nene§ti din fora, ceea ce evidentiazi, odatfi mai mult, cfit de adApostit a fost in vremile
primejduite ale evului mediu. Cercetarea amtinunfiti a izvoarelor istorice vechi gi noi arati insd
Fig. 4. Discutia tuturor temeiurilor se gäseste in lucrarea noastra citatii.
Fig. 5.

309

www.dacoromanica.ro
 §i in Oltenia de jos fenomenul mclnenesc a avut o repartitie insularti, principalele enclave
fiind cea din Romanati, care cuprindea actuala plasi Diogti cu regiunile vecine, gi grupa
de sate Cornu-Dobridor-Risipiti-Orodel-Plenita, etc., din judetul Dolj. Aceste posturi ina-
intate de vieatA romineasci liberi, care de cele mai multe ari datoresc fiinta existentei
acolo, in memurile de odinioarei, a peidurii, nu cuprindeau deck o parte din elementul ro-
minesc medieval aflat la cimpie, restul fiind format din satele ruminilor" aflati, fati de

.4pErtovt
#vii"okstit., o
Sinione.gi

Ber.-.W o
_40dPgimoiwooll'iliegaaerfrf""
jef0 00100'
lgial Cora
OfforM
criabe.71
Ram, A Creme a ..mrs; 0,bo,NO, etalro
00 0 &Om Crowd. ON (I Or: Dho
K.to. 0
i61) rc. DS0001 0 Ibt.r01-" R:VALCEA

illi abfed030441 e
010049
10.
enana
1}.,
&
1114C.I.;34.8...01

=Vddri mawgeOZeioll
PowhirP
Itair,0
450**
&Yu Odin Lio,
&Mow o iirttom &Was eaba
0 vencO6 e lime Arsa.vo 0
le;81 h 1100si Atmw,
0.0T.01°.
40 , ,e
ix00 3*
ph* Ofteraw JAIrats, 0
&Wad)
igeirlA & Viz 04410
Om
foltami
0~010
*SAO ° fa""F
0 WOW
01111m1
bor
Pam* °SON

loam
.0160
'Cancel NIT" 48

OUSwed

diCraVa
°B,P,
&Co; ogri

'cramp ouv
ItOtaarec.miso

Dcgb
oaCe. do011 Rsies contra! A
OW" ePadea o
mina Potiti7r3" Stinp3ra
illeoas.Mao

LEGENDA
1.10
SO
21.9.
IL Si .101
-2tO
lk 201-380
F11000
0 Sett a. UngurAl Om: ant indint

Fig. 5. ItAspiindirea Ungnrenilor" In Oltenia.

Legenda indiell. numirul sufletelor, dupt Catagrafta din 1838. Celelate indlcatii dupg. Ion Conea.
nivilitorii cari poposiseri in preajma lor, intio situatie socialá aseminitoare celei a clica-
gilor din vremea mai noui fati de boierul proprietar. Nucleele mognenegti stinghere gi
mai cu seami cele din Muntenia propriu-zisi n'au putut lua dela inceput parte la vieata

310

www.dacoromanica.ro
de stat a Tirii Romfinefti, care le-a cuprins numai pe incetul, in primele fase decenii ale
veacului al XIV-lea.
Deosebirea de vieatä istoria dintre regiunile mofnenefti fi valea Dunirii se oglin-
defte fi in evolutia demografic5 a Olteniei. Inteadevär, in ultima suti de ani populatia
acelor regiuni totdeauna foarte numeroasi, mai ales in depresiune, a avut o creyere
deosebit de inceati, pe cind in tinutul, lit' populat odinioarä, dela Sud, unde pita la ex-
proprieri existau latifundiile boierefti fi ministiregti, in acelaqi rAstimp ea s'a incincit,

Fig. 6.: Evolutiardemegrafica a Olteniei filtre 1838 Iii 1941.

1 6 :,Numerele arata de cite ori s'a multiplicat populatta.

ffiri indoiali fi prin colonizari dela rniaz5noapte. Se vede astfel cil mofnenii formau
altidati un element demografic permanent, in contrast cu populatia satelor clAcAfefti, al
arel caracter, inteo mare m'Asura flotant, este constatat cu ufurintA ; aci in aceastii regiune
se localizeazi cele mai multe sate dispArute din Oltenia, lar härtile vechi india aci un
numir tot afa de mare de sate cu locuitorii fugiti. Dealtfel, comparatia dintre hArtile noas-

311

www.dacoromanica.ro
tre nr. 2, 3, si 6 aratd cá miqceirde pobulatiel din curmezistil Duntirii privesc numai aceastä
lume a cdmPiei, purtcltoare de caractere etnografice diferite.
Acum, ceea ce ne intereseazci e noi din Punctul de veden al rolului jucat de tinutul ol-
tean la intemeierea Romiinesti, este faptul cá regiuneasrnatcä, din care s'a desvoltat cu
trremea statul muntean, se gclse§te Pe trei sferturi la aPus de Olt, temeiul sao fiind asa dar in
Oltenia §i in tinutul din imediata ei vecinitate.

Dar delimitarea toponimiei slave §i stabilirea ariilor de culturA constituiesc elemente

noi pentru reexaminarea unei alte probleme de istorie medievalä olteanä: cea privitoare
la originea pi intinderea banatului de Severin.
De obiceiu infiintarea banatului este pusi in legituri cu luptele victorioase ale Un-
gurilor impotriva Bulgarilor, intre cari au existat neintelegeri de granitä tocmai pentru ho-
tarul dela Dunirea olteani,singurul unde se intilneau cele doui stateinci din vremea
lui Ioniti Asan "). Cit despre intinderea lui, s'a dedus ci trebue si fi cuprins partea de
risArit a Banatului de azi §i partea de apus a Olteniei, adici aproximativ ceva mai mult
decit actualul judet al Mehedintilor, insä firi sA atingi Jiul").
Dar dregätoria banatului nu este ungureascä, ci a fost imprumutati de nitvilitori dela
supu§i, ca in pirtile Moravei, unde s'au pästrat vechile formatiuni locale. Ar f posibil a§a
dar ca §i in Oltenia banatul unguresc sd rePrezinte doar reinvierea unei ase menea formatiuni
anterioare, de caracter romdno-slau, afta& clindva, probaba in dePendentä de rara lui Glad st
Ahtum, des pre care vorbesc cronicele ungure§ti. S'ar explica astfel atit existenta, cät §i directia
fisiei de teritoriu cu bogatä si veche toponimie slavA de pe Dunfire si dela hotarul bänä-
sean, care formeazA hotärit o exceptie fati de situatia din restul Olteniei si chiar din Tara
Romineasci intreagi 88). Ea este, cum a vAzut-o Nicolae Iorga, urma unei pätrunderi slave"
fa cute in prezenta Rominilor, aflati ca element liber nu numai in regiunea dealurilor, in care
de aceea n'au pätruns noii veniti, dar si in puternicele insule mo§nenesti ale cimpiei. Teo-
ria sa ultimi, asupra numirii judetului Romanati 9i a Ruminatilor", grupa de Români
de acolo, de care s'en izbit, la o dati adinci in evul mediu, elementele infiltrate 84), i§i gi-
se§te acum confirmarea prin harta'. Aceasti pätrundere, care peste Duneire schimbei un mo-
ment i caracterul puternic romcinesc al tinutului timocean 85), trebue si fie mai veche decit
C. C. GIURESCU, Istoria Romdnilor, I, p. 322.
IDEM, ibidem, p. 337.
Harta toponimiei slave din Tara Romttneasett se va da In alt loe.
Am pro25u3 sd se vadd in Rornarutfi judeful in care sulizul slav, seirbesc aÇi inseamnd eni sau efti
jude(ul unui vechiu jude Roman. Nu cunoa§tem nici adevdrata formd istoricd: Rumilnafi, nici existenta sa-
telor cu acest mune in Teleorman. Aceastd indoitd numire nu insearnnii altceva clec& Borndni, In mijlocul padurii
rumano fi in faot peltrunderilor slave ale stravechilor Sarbi". N. IORGA, Revelatii toponimice pentru Is-
toria neftiutli a Romdnilor".
Cf. ERNST GAMILLSCHEG, Originea Romarzilor in Revista Fundatillor Regale, 1940, p. 200: Un al
treilea finut-Matcd romdnesc a fost slavizat in cursul evului mediu. Este regiunea ce se gäsefte intre Sdrbi fi
Bulgari la Sud de Dundre, in prelungirea Bartatului fi a Olteniei. Istoria tace i despre acest centru romdnesc;
cercetarea lingvisticd insd nu poate ästra nicio indokild despre fiinfarea lui".

312

www.dacoromanica.ro
Din Albumul prezentat la Expozitia
din Paris 1937
Reprodus in Offset
Scrisul Itomanesc S. A., &ilium
Alexandrina Enachescu
Tarancò din Valcea. Oltenia Portul popular Oltenesc
www.dacoromanica.ro
secolul al IX-lea oi a acoperit singura regiune din Oltenia cu privire la care se poate vorbi
despre o cohabitatie romino-slavi. Dacä concluzia privitoare la preexistenta acestei for-
matiuni de caracter romino-slav este justà, atunci se explicä mai uoor 9i numele Seve-
rinului, care ar insemna aoezarea sau oraoul dela miazAnoaptea "). In legaturà cu aceste
imprejurki obscure se poate pune oi mentiunea, Intemeiati de sigur pe vreo traditie lite-
rard, de pe unele hirti vechi apusene, pri-
vitoare la tfirgul Cerne0, sau Oraoul Negru",
care este atestat ca scaun al hosPodarului
valah" 37).
Cfitdespre intinderea Banatului de
Severin in Oltenia, probabil ca acesta n'a
mai putut mooteni, in condiçiuni schimbate
vi dupi o indelungatä trecere de timp, in-
tregul teritoriu al pAtrunderii slave, definiti
de toponimie, de oarece stapinirile romi-
neoti din Nord s'au intins de timpuriu One'
la Dunfire, unind vechile enclave moone
neoti de aci. Curind dupä intemeierea Tärii
Romineoti, Banatul n'a mai cuprins deck
cetatea Severinului oi teritoriul dela Nordul
ei, pin5 la räsirit de Tismana, unde se ga-
sesc toate, putinele, urme istorice, materiale
oi de traditie, care amintesc de stäpinirea
ungureascä. Este deosebit de importantà
constatarea cA acest tinut dincolo de care
Ungurii nici n'au putut steiptini efectiu we°
data 89,Poate fi delimitat acum cu destulei Fig. 7. Oltenia dapa una' din hartile lui G. de ride.
Precizie, datorità ariilor de culturcl, mai cu
seamcl in ce privege hotarul de ceitre Gad: inteadevär, el trebue 85 corespundä aproxi-
mativ cu aria toponimiei slave, cu a graiului bänätean i cu unja la care se opreote purtatul
pe cap 39). Toate acestea insemneazii cA elementul etnic principal, prin care Ungurii detineau
Numele de Severin vine nu dela impitratul Sever, cum s'a crezut mat inainte ci, apt cunt au aratat
cerc,etärile noi, dela cuvantul slay: severu... care irzseamna dela miazanoapte". A fost prin urmare un nume dat de
Slavii dela Sudul Duntirii". C. C. GIURESCU, Istoria Romiz'nilor, II, partea I, 418.
Fig. 7.
In twit& ctimpia olteanil, asemenea urme lipsesc ca desaviir§ire. Tencanau, asupra curuja am ridicat candva
un semn de intrebare, pare a fi cuman, ca i Ditsnatuiu i Vadul Cumanilor" dc hinga Calafat. Daca s'ar ga i
vreo numire de origina maghiarti, ceea ce este putin probabil, va trebui sa se cautc daca n'a fost adusa dc llomanii
ungureni". Chischiläu", care a devenit i nume de loc la balta dunareana, este cu siguranta termen pastoral
insemneaza loe cu iarb1 buni, cu &Iola% Cuviintul a fost imprumutat si de bailtinaqi).
Fig. 3.

21 Saptilmána ()Heald 313

www.dacoromanica.ro
acest banat, au fost Rominii 135nOteni, veniti de peste Cerna cu graiul vi datinele lor ca-
racteristice. Alkuri de acevtia insä, vi lâng5 militarii burgului dela Severin, se constatä in
acelavi tinut urmele unei populatii ungurevti de strict caracter urban vi industrial: la Baia-
de-Aram5, la Izverna, apoi pe Topolnita, la Ponoare, Bala, Costevti, MfirOvevti, Proitevti
viValea-Pietrii,localnicii pästreazä amin-
tirea gropilor wnguresti de aramei $i de
fier, cum vi a ora§elor §i, mormintilor
40,. altfel, o populatie ca-
unguresti)De
z...
tolicä, säseascA, se constatà documen-
tar la Baia-de-Aramä 41), unde exploa-
tt,, A tarea ungureasa venea färfi indoialä
dupfi cea a bävtinavilor. Piscinele" dela

Celeiul, din diploma Ioanitilor, trebue

A saW,,,, sä fi fost tot aci, deci la Celeiul de
lingä Tismana 42), alkuri de care exista
.3 04

o populatie in depenentä de rege vi de

a cärei hrang se ingrijea acestaadia

4:t maglavii vi ciocfinavii dela gropile sale

A
de aramä vi fier ceca ce explicä de

ce, daruind o tarS, el pOstra totuvi

,

HO 0%a mätate din produsele unei pesckii.

tar: Cu totul neavteptat este faptul cä

Fig. 8. Oltenia dupa Karte von der Walachei, Mol- regiunea banatului de Severin se allá
dau und Bessarabien", tiparita de F. A. Schraembl figuratg, ce-i dreptul WO a i se da
la 1788.
vreo denumire, pe o harti dela 1788,
care insi reproduce evident relatiuni mult mai vechi 42). De altfel, intinderea banatului tre-

bue sä fi fost vtiut5 cu precizie chiar dupä mai multe veacuri de stäpinire romineasca,
deoarece la 1580, cfind Turcii vor lua cetatea Severinului, o relatie diplomaticA aratä 15mu-

rit ca in Valahia trebue scl fie un

care se numeste Severin si pe care V oievodul roman
district

l-a avut sttiPtinit Pdniti acum. Sultanul urea acum sec' smulgei sub pretext al nu apartine
Tdrii Romdnesti, ci este o posesiune deosebitei , subjugatei de sPada lor otomand si de aceea
apartincind lor. Ahmed Ciaus e gata a merge acolo, Pentru a determina locul, care de acum
inainte va fi supus la bir sarcini" ").
Acest district al Severinului" nu poate fi deck vechiul banat.
40 N. PLOPSOR, Oltenia, cartea I, fase. IX, p. 130 i urm.
Raportul lui Dchnonte, in Magazin Istoric pt. Dacia, V, p.
41 60. V. si C. C. GILTRESCU, Istoria Ro-
mdnilor, II, partea II, 452.
42 ION CONEA, Corecttiri geografice in Istoria Ronainilor, Buc. 1938.
43 Fig. 8. Ca in cm de a face cu relatii mult mai vechi se vede din felul cum este desenatrt Duniírea, al
card ct rs era bine cunoscut la 1788.
44) Sinzendorf catre Imparat. Harm. XI, 643. DistTictul Severinului" e citat i la 1521, ibid. 844.

314

www.dacoromanica.ro
 In cealalta extremitate a tinutul oltean se afla in evul mediu o alta regiune distincta :
fragmentul de pe Lotru al Lovigtei46), care n'a facut istoricegte parte din Oltenia, deoarece
autoritatea Marelui Ban nu s'a intins niciodata pana ad. Inchisä intre munti 9i avand le-
gaturi foarte stranse cu bazinul Titegtilor de peste Olt, unde era mima tarii", dar gi cu
vecinii romani din Märginime, populatia de pe Lotru a ajuns si aiba unele caractere etno-
grafice deosebite, caci intre altele femeile de ad i nu poartä greutätile pe cap, aga cum se
intampla atat in Oltenia superioara, cat gi in Argeg.
Tara Lovigtei apare inteo diploma ungureasca din 1311 ca daruita de principele de
coroana Bela, in anul 1233, unui conte Corlard, tatal lui Nicolae de Talmaci, beneficiarul
actului dela 1311. Diploma a fost insa atacata cu argumente hotäritoare, care duc la con-
cluzia cà ea este un falsificat alcatuit probabil intre 1374 gi 1387 44), gi prin urm are nu se
po ate vorbi despre o patrundere realä a statului unguresc in aceasti parte. Ceea ce rämine
este numai faptul ca Lovigtea era cunoscuta inca de atunci ca regiune deosebita.

II

Dela Sfintul Nicodim s'a flicut

Tuturor deobste inceput,
In Tara Romfineascli la multe zidiri
Biserici. schituri si minAstiri.
Cronica rimata a Prislopalui.

In vremea care urmeaza Intemeierii, insemnatatea Olteniei in vieata noului stat se va

vadi indati. Ce-i dreptul, scaunul domniei nu s'a gäsit niciodata, in aceastcl ureme, la apus
de Olt, degi cativa cercetätori mai vechi credeau a un voievod Nicolae din secolul al
XIV-lea, deci fiul Marelui Basarab, ar fi rezidat la Ramnic 1), gi cu toate ca, precum s'a
vazut, inteunele harçi vechi tfirgul Cernetiunde mai tarziu se va gäsi doar capitänia acestei
margini primejduite de tali poarta atributul de scaun al Hospodarului valah". De
asemenea, cum era firesc, tot in capitala statului, adica la Argeg, langa curtea voievodului,
se va ageza gi primul Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Iacint dela Vicina. Dupa unsprezece
ani insa, la 1370, se creiaza gi pentru Oltenia o eparhie deosebitä, in fruntea careia va sta
fostul dichiofilax Daniil Critopol, hirotonsit la Constantinopol ca mitropolit al unei pArti
din Ungro-Vlahia", sub numele de Antim. Noul vlädici a rezidat mai intaiu la Severin, in

ION CONEA, Tara Loviftei, v. fig. 3.

I. CHIOPUL, Diploma Andreanii din 1224 §i alte documente fa/se sau fals interpretate; A. SACERDO-
TEANU, Andreanum fi alte acte, in revista Tara Barsei, VII (1935); ION MOGA, Problema (aril LOViftei fi
ducatul Alrnafului, in Anuarul Institutului de Istorie Nafionalti din Cluj, VI (1936).
1) Marele DicOonar geografic, V.

315

www.dacoromanica.ro
cetatea care gi aga se vede ci era sub mina lui Vladislav Vocla ; dar Antim insugi va muta
scaunul vlaclicesc la Ramnic, in biserica domneasca a oragului, cum arata o relatie oficiala
dela 1731, pe care n'avem de ce o pune la indoiala 9. In acest nou Severin va pästori
probabil gi urmagul lui Antim, Atanasie, Mitropolitul partii Ungro-Vlahiei din spre Severin",
gi tot ad i igi vor avea scaunul chiriarhii olteni de dupä reorganizarea episcopiei, din vremea
lui Radu cel Mare.
In alte privinte, dar pe acelagi teren al organizarii bisericegti, Oltenia a stat in aceastg
vreme hotarit inaintea tinuturilor dela räsärit de Olt, ba chiar in fruntea intregei români-
tati, deoarece aci s'au inältat primele manastiri, canonic oranduite, din tare noasträ, Vodita
gi Tismana, din care erau sä porneasca mai tarziu calugäri aliti in canoanele tari ale Atho-
sului, ca sa infiinteze manfistiri noi, in Hateg 0 Moldova, dupä aceeagi asprä orânduialä.
Dar se ridia aci o intrebare : nu cumva inainte de zidirea acestor doua manästiri
dintre care ultima era sä fie cea mai de frunte lavra a Tärii Rominegti a existat totugi in
Oltenia o vieatä calugareasca, poate imperfectd din punct de vedere canonic, dar avand
deplina valoare pentru vieata sufleteascä a bigtinagilor ? Mai intaiu, incä in secolul al XII-lea,
monahismul era foarte bine infiripat in cele douä state dela Sudul Dunärii, Bulgaria gi
Serbia, cu care Oltenia a pastrat totdeauna, in trecut, stranse legkuri culturale gi de cre-
dinta. Ceva mai mult, in Rusia aceleiagi vremi, Chievul igi avea la randu-i mânastirea sa,
lavra cea mire dela Pecersca. Dar, mai insemnat deck faptul a deprinderea monahismului
prinsese in tinuturi care ne depageau aga de mult catre miazänoapte, era imprejurarea
a in apropierea imediatä a Olteniei, in Banatul vecin, care forma, prin veacul al XI-lea,
tara romano-slava a lui Achtum, se gäsea chiar de atunci o manästire de rit ortodox, la
Morisena pe Mureg, actualul Cenad. Pe acest Achtum, care stäpdnea 0 cetatea Orgova
dela granita Olteniei, cronica ungureasci il aratä in foarte stranse legituri cu Vidinul, ceea
ce are o insemnatate deosebita pentru problema noastra ; cfici calea cea mai lesnicioasä pe
care o puteau gäsi Banatenii din veacul al XI-lea pentru a merge la Vidin, era negregit
prin Oltenia, prin part& mehedintene, care s'au gäsit mereu in legaturä cu Banatul. Aceasta
insemneazi a tinutul oltean trebue si fi cunoscut, din vremuri foarte vechi, rfinduielile
monahale, deoarece era steins intre Vidinul unde s'a mers pentru hirotonisire 0 inteo
vreme mult mai nouä popii dela Dii" formand o categorie bine cunoscuta in Oltenia
gi regiunea aceasta banateani, in care monahismul ajunsese sä infloreasca atat de timpuriu.
Aga dar, cu mult inainte ca istoria sa surprinclä primele injghebäri statale din Oltenia,
poporul cregtin din satele pe care se sprijinea aceasta lenta intemeiere trebue sfi fi avut,
pretutindeni, bisericile gi preotii lui ; iar in locuri retrase gi pe multe din vetrele
de mai tarziu, s'au gasit cu sigurantä läcaguri de schivnicie, cu sihagtri fugiti dinmanastirilor
lume,
dar gi cu vlädici ridicati la respect gi incredere mai mult prin evlavia lor deck prin vreo
intärire canonici. Traditia a pastrat unele ecouri care sprijinesc aceasti concluzie. Astfel,
2) ION DONAT, Refedinfele celei de a doua mitropolii a Tiirii Romarzefti, in Arh. Olt., (1935), p. 67.

316

www.dacoromanica.ro
pe locul unde Nicodin va inalta Tismana, ar fi existat mai inainte o biserica de lemn de
tisa, atribuita, ce-i dreptul, tot acestuia, care in pustietatea de atunci a defileului n'ar
fi putut sa fie decat läcagul de inchinare al unui schit. Cam acelagi lucru s'a petrecut cu
Vodita, unde sapaturi recente par a duce la concluzia cä, sub biserica lui Nicodim, se allá
urmele alteia mai vechi, de forme arhaice, atribuitä lui Litovoi. Tot aga, la izvoarele Bistritei,
pe locul manastirii Craiovegtilor, se pomenegte de strävechea existentä a unei schivnicii,
care trebue neaparat legata de petera de alfituri. In locul Govorei celei vechi, care sta-
panea averi dela inceputul Tárii noastre Românegti", cum se arata in documente, legenda
ageazä iaragi o biserica sau o mänästire de aceasta datä insa mollea, ceea ce ar fi mai
greu de admis, cu toata infiltratia unei populatii orfigenegti de acest rit la Ramnic gi pro-
babil la Ocnele-Mari. In legendä sunt impinse i inceputurile Cetatuii din sus de Ramnic,
de unde Olea-Voda ar fi dus razboiu cu Basarab de peste Olt, de pe Malul Alb", gi tot
de epoca aceasta, aga de ra u cunoscuta, a inceputului, se leagä i fundarea, in timpul lui
Negru-Voda, la 1310 (!), a schitului Zgheabul din Valcea 8).
Toate acestea arata ca, in domnia lui Vladislav-Voda, cfind se statornicegte in Oltenia
Nicodim, monahismul trebue s'a fi fost de mult cunoscut, de sigur in forrnele minore pe
care le ingficluia lipsa unei ierarhii canonice.

Cine va fi fost acest popa Nicodim, pe care Biserica l-a numarat rnai apoi t'are sfinti,
pentru vieata lui curatä, pentru munca mainilor sale gi calitátile de organizator gi carturar?
Ieromonahul stefan, biograful Sfantului din secolul al XIX-lea, 11 gtie de bun neam sarbesc,
rudenie cu cneazul Lazar, iar alte izvoare arata ca era nascut dinteun tata grec din Cas-
toria gi dinteo mama sarba. Calugarit la Athos, ajunge staret al uneia dintre manastirile
de acolo, intregul sobor al Sfântului-Munte tinându-1 in mare cinste, ca pe unul ce se de-
savargise in cunoagterea Scripturii, in limbile greceascä gi slavoneasca, gi era priceput retor.
Pentru aceste calitfiti, alaturate legaturilor de rudenie, cneazul Lazar va insärcina pe
Nicodim sa mijloceasca la Constantinopol impacarea bisericii sarbegtii, aflata sub anatema,
cu Patriarhia greceasca. De aceastä insarcinare, indeplinitä cu chiste, s'ar lege, dupä traditie,
gi venirea Sfantului in Oltenia ; caci afland de dorinta Cneazului de a-i multumi fácindu-1
arhiepiscop gi patriarh al Serbiei, ceea ce era impotriva scopului sau de smerenie, Nicodim
a iegit noaptea pe ascuns gi a inceput a pustnici din loc in loc, pana a ajuns in tinutul
Cladovei, la $aina, pe malul Dunarii, unde a inaltat o biserica de zid, mica gi fara turbe,
poate gi cu ajutor dela Radu-Voclá 4). De aci va trece mai tarziu pe malul dimpotriva,
aleganduli loc de manästire pe apa Voditii, unde va inalta prima sa manastire româneasca,
In cinstea Sfantului Antonie, marele organizator al vietii monahale. Vodita era gata prin

Pentru toate, v. ION DONAT, Funda fide religio ase ale Olteniei, Craiova, 1936, (extras din Arhivele 01-
teniei), unde se d i bibliografia.
E MacIstiricea, pentxu care vezi mai sus, P. 301.

317

www.dacoromanica.ro
1369 qi primea dela Vladislav Voievod insemnate averi, avand dela inceput 9i dreptul de
samovlastie, adica de a se orandui autonom, staretul fiind ales liber de ob9tea calugärilor 5).
Cu zidirea Voditei se incepe in istoria Olteniei o epoca oarecum deosebitä, ce se va
incheia abia dui:A moartea lui Mircea cel Bfitran, 9i a cärei figura centralä este acest eau-
gar ars de ascezä 9i framantat de intrebari, mereu nemultumit de ceea ce a putut face 9i
capabil sa infrunte ori sa convinga cu puterea credintei sale. Feluritele traditii care-i pis-
treaza amintirea il arati calator la curtea regelui din Buda, unde predici legea lui Christos
9i, silit de necredincio9i, trece prin foc cu evanghelia 9i in odàjdii, ca sub o pavaza; sau
cautind, mereu sbuciumat de indoiala, locul de mânastire din vis, mai intaiu la Vodita, To-
polnita, IIováç, Cracul-Muntelui; apoi la Motru, Aninoasa, Surduc qi in sfar9it la Tismana.
Pretutindeni, in acest codru de tail, el a umblat cercand locurile, de 9i-a tocit toiagul de
fier, privind pe pamint gi pi cer", cum spune cronica versificata a Prislopului 9i pretu-
tindeni 9i-a legat amintirea de fapte ale ravnei sale muncitoare, sau ale credintei lui: o ogradä
de pomi, un razor de vie sau o brani9te de castani buni langa laca9u1 de inchinare pe
a carui vatra s'a ridicat, mai tfirziu, cate o manastire ce ni se pastreaza.
Cea mai de seama opera a lui Nicodim a fost, fire9te, Tismana. Ea ramine i azi,
dui:A jafuri, incendii 9i refaceri sfirace din secolul trecut, un monument cu desävarvire im-
punitor, care totuqi nu poate sa ne dea masura deplina a insemnätätii pe care aqezamantul
acesta monahal 1-a avut in secolul al XIV-lea, in tara lipsitä de ora9e, de mari cldiri i ce-
tati, a primilor voievozi. Luna vreme Tismana, a9ezatä inteun lac tare", de sfilbateca fru-
musete naturali, a trebuit sa fie cel mai insemnat edificiu al Tärii Române9ti, minästire qi
cetate totodata, cu ziduri ridicate sus, peste geana rapii inalte i drepte, cu tunuri de veghe
9i porti de fier la ambele incinte, avand un bogat arsenal de asediu 7 tunuri mari, 24
tacala9e mai mici, sute de pu9d, sabii, palo9e. Alaturi, pe malul raului, satul manästirii ajunge
un adevarat ora, cum 9i este atestat in documente, in care, prin secolul al XV-lea, armu-
iau tinutul din jur banii de Tismana 0 garda permanentä de 50 oameni din 8 sate ve-
cine faceau de paza, lar line° vreme mai noua, pandurii minästirii iqi mo9teneau calitatea
din tata in fiu. Cu aceasta intocmire, Tismana va fi nu numai manastirea principala a Tarii Ro-
mine9ti, dar 9i singura cetate romfineasca din Oltenia, deoarce burgul medieval dela Se-
verin a fost inaltat de Unguri, far manästirile lui Matei Basarab, totdeauna bine incinse cu
ziduri, n'au avut totuqi un caracter militar 9i nu sunt arätate niciodatä, ca Tismana, sub nu-
mele de cetate
Nicodim a murit aci, la 1406, foarte bätran, dupi ce-9i terminase de scris Evanghelia.
Mara de Vodita gi Tismana, mai exista in Oltenia la aceasta data ctitoria lui Mircea Voie-
vod dela Cozia, inältata tot dupi sfatul lui Nicodim 9i tarnositä de el. Apoi in aceeaqi epoca
5 AL. STEFULESCU, Tismana, ed. Casei Bis., 1909, p. 45 si urm.; STEFAN IEROMONAHUL, Vieara
SIdntului Nicodim, in biblioteca Panuint fi sufiet oltenesc, Craiova, 1933; EM. CIORAN, Cidatoriile patriarhului
Macarie in Tdrile Romdne; HAPEU, lstoria critica, p. 142, i Negru Voda, CCXXXIII.
6 AL. STEFULESCU, o. c., p. 71-75.

318

www.dacoromanica.ro
gi in once caz inainte de 1418, a fost cladita de un ucenic al Sfintului manastirea Vigina,
dela Bumbegti, care in cursuj vremii s'a risipit cu desfivargire. Govora, de a arei vechime
legendara am mai pomenit, va ajunge desigur la o rfinduiala deplina tot atunci, astfel tri-
ar., in zilele lui Vlad Tepe, cand boierul Albul cel Mare s'a ridicat peste capul Domnu-
lui s'AL], ca si sfirgeasa apoi täiat de acesta, mänästirea era relativ bine intemeiati i po-
seda averi, pe care, dupä ce o va pustii, Albul le va lua in sila lui". (Schitul Säracinegti
poate fi tot aga de vechiu, cäci la 1436 Vlad Vodä Dracul Ii intaria stapiinirea peste mogia
sa de vera). In sfargit, ranga aceste manastiri sigure, existau probabil, ca agezari mänästi-
regti märunte: Topolnita, Crivelnicul, Cracul-Muntelui, Strehaia, Motrul, Aninoasa, Oltenii,
CetAtuia, Cornetul i Zgheabul 7).

In aceasta epoca apar gi cele dintai mentiuni documentare despre centrele orägenegti
din Oltenia. $tirile despre Seuerin sunt, firegte, mult mai vechi, dar acesta a fost o creatie
straina gi in plus a avut, pana la risipirea sa, in veacul al XVI-lea, un pronuntat caracter
militar, deosebit de vieata urbana propriu-zisa. Burgul, a carta intunecata ruina se pastreaza
inca in parcul oragului celui nou, a fost cladit poate de Cavalerii Ioaniti, de oarece la 1254
regele ungur raporta Papei ci acegtia, din cari o parte fusesera agezati in locul cel mai
primejduit, la hotarul Cumanilor de peste Dunare gi al Bulgarilor", aveau in sarcini apa-
rarea castrelor ce facem sa se zideasca pe langa Dunäre, la care neamul nostru nu este de-
dat. Cäci Dunarea este apa rezistentei" 8); lar printre aceste castre va fi fost, in primul loc,
insägi Severinul. La 1260, banatul este pustiit de Bulgari, impotriva canora luptä apoi vic-
torios banul Laurentiu, care ii birue i spanzurä pe pringi la malul Dunarii. Pentru prima
oarg, cetatea este romaneasci in vremea lui Basarab Intemeietorul, ea formand probabil
chiar motivul razboiului sfargit cu deplina infrangere a lui Carol Robert la Posada, in 1330.
De aci inainte Severinul se gasegte adesea sub stäpanirea voievodului dela Argeg, detinut
cu foro sau sub titlu de feuda. La 1370 aci era gi regedinta celui de al doilea ierarh al
-Dril Romanegti, Antim, care, cum s'a mai aratat, igi va muta mai tarziu scaunul la Rimnic.
Relatia din secolul al XVIII-lea, care mentioneaza mutarea regedintii la Noul Severin", ,

privegte i cea mai veche epoca pentru care avem informatii despre oragul Retmnic. Ea cu-
prinde amanuntul pretios cá biserica Episcopiei a fost ziditä din temelie de fratele lui
Mircea Voevod, Bogdan Voevod cel vechiu", in care nu se poate vedea decfit Dan Voda I.
Inainte de venirea lui Antim, biserica apartinuse oragului" 9).
In hrisoavele lui Mircea cel Batran, Rämnicul apare incepand dela 1388, cand se In-
tárete Coziei moara la Rclmnic pe care a claruit-o Dan Voevod gi via de acolo, daruita
de ¡upan Buda". Peste un an, la 4 Septemvrie 1389, in alt hrisov al Coziei, Mircea arata
ION DONAT, Fundafiunile religioase ale Olteniei, capitolele respective.
HURMUZAKI, Documente I, nr. 199. Cf. i AL. BARCACILA, Turnu Severin, trei veacuri de vieafä
medievala, in Arhivele Olteniei, XII, (1933), 23.
ION DONAT, Refedintele celei de a doua mitropolii a Toril Roma'nefti, in 1. c., p. 67 qi urm.

319

www.dacoromanica.ro
 ci aceastci scrisoare a fost In °Tapa domniei mele numit Rá,nníc, in fofa a muiti martori",
dintre care nu lipsea Popa kir Nicodim". .0 moarg si o ulitg la vor fi inarite
aceleiasi minfistiri, la 1392 1°).
Aläturi de Itämnic e Ocna, pe care diploma din 1247 n'o mentioneazä, dar unde ex-
ploatarea este totusi foarte veche..Anghel dela Oca" care dfirueste la Cozia .avere moartA
si vie, apare inteun hrisov al lui Mircea färä datä, de dupi 1408 11).
Dela acelasi Domn este si prima mentirme despre rcirgujiului: mergänd sA se

t ir
...
...... .....
Carnet 8
O Surduc
Coila&
6 Vi i!ana jqhiabul OlVeal
5aracinGsti6 6 Loil.ma
Licura5
4ovtdat °cacle -mil
Tismala
Tárcp-.3iu
6 Cracui Munielui DAbice¡li

6 CriVcinicul Aearasa

e, Topolnika
4V.4,ta
3everin Slrelria
CerAtt
gura Matruiu;.

Craiava

O=
6o=

Fig. 9 Oltenia In vremea SI. Nicodim

t Orase si manitstiri constatate documentar. 2. Idem, constatate pe baza traditiilor.

neascA la Severin cu Craiul, Mircea-Vodä intäreste Tismanei privilegiul ca numai caluggrii

sg poatA pescui in rfiu, dela satul mänästirii pänä in munti, numind ispravnic pe jupän
Bratul, fiindcA a fost judet adicä primar al Jiului ").
Baia-de-Aramci, cu infiltratia sa de elimente catolice, pare tot asa de veche. Temeiul
exploatärii din vremea lui Mircea trebue sg fi fost insä in apropiere, la baia" dela Bra-
tilov, unde erau la 1392, fäcute de curfind", rotile lui Cip Henos, a cäror zeciuiali de arami
o primea Tismana ")
10 P. P. PANAITESCU, Doc. Tarii Romiinefti, I, p. 50, 55, 56.
11 IDEN1, ibid., p. 98.
12 IDEM, ibid., p. 69.
13) IDEM, ibid., p. 69, 76, 90.

320

www.dacoromanica.ro
 Cu privire la originea gi vechimea Craiovii nu s'a putut ajunge incil la o unitate de
veden. Ceea ce a interesat in lunga discutie inceputä de istoriografii dela sfir9itul veacului
al XVIII-lea, a fost mai ales explicatia topicului,in care unii vedeau numele Craiului Iova-
a9a dar pe al lui Ionit5, regele romino-bulgar, care ar fi ctitorit qi biserica Sfintului Du-
mitru ; pe and altii socoteau a Craiova inseamni numai Ora9u1 Craiului, indiferent dacA
fondatorul fusese cuman cum afirma foarte hotgrit Ha9cleu,14) sau chiar ungur, 15) cum s'a
spus in anii din urmA. Lingi aceste etimologii se mai propusese o alta, 16) potrivit c5reia
cuvintul trebue legat de ideea unui hotar, prin termenul slay crainä, care inseamni loc sau
regiune de granitä, (ca in Craina Serbiei sau Ucraina ruseasci). Pentru aceasti concluzie
pleda 9i existenta unui pfiriu de hotar, afluent al Cernei, numit in acela9i fel, in legiturA
cu care cealaltä etimologie nu-9i afla aplicatia. S'a putut spune deci ca, pentru definitiva
rezolvare a acestei probleme, era mai intfii necesar sA se caute hotarul sau marginea", dela
care Craiova 9i-ar fi putut lua numele 17).
Acum, hotarul acesta apare destul de lämurit, cfici regiunea cu numiri slavone9ti se
ridicä in pirtile Craiovei Oa aproximativ la o linie ce ar uni balnita de $imnic; lar ti-
nutul-nucleu al toponomiei onomatice rominepti coboari la rfindul ski pe unja Cr4e9ti-
Albe9ti-Gherce9ti-Piele9tigi tot pfinä ad ajung qi mo9nenii. Aceastä echivalenti geograficA
aminte9te cealaltä urmi de hotar, din acelagi loc: brazda, care trece chiar prin partea de
Nord a ora9ului, de-a-lungul sträzii ce-i poartä numele 18). La inceput, 9antul acesta va fi
fost, desigur, roman, dar este lesne de admis CA vechile intdrituri au slujit, in evul rnediu,
9i locuitorilor de atunci ai tinutului. Pätrunderea slavi, pe care 9i Iorga o aratà in ultima
sa lucrare oprindu-se pe aceia9i linie dela Craiova la Vfirciorova" a putut folosi la
rfindul siu acest valum, in locul gridi9tilor" 9i prisacilor" pe care, aiurea, alte cristalizAri
slavo-romine din Dacia le-au ridicat la margine 19).
Dar §i de nu s'ar accebta etimologia Craiova-Craina, totu9i in mod absolut sigur explica-
tia numelui acestei a9ezeiri va trebui ceiutatä pe viitor numai luemdu-se in considerafie intreaga
familie topicei din care termenul face parte, intru cat Craiova a trebuit, evident, sä.9i primeasal
numele in aceea§ti ePoca in care au fost botezate celelalte afezetri cu numiri slave din Oltenia
de jos 29.
Rämine insä intrebatea: ajunsese Craiova, in epoca Sfintului Nicodim, la starea de

HASDEU, Originile Craiovei.

SICA GEORGESCU, Contrib. re ferit. la inceputurile Craiovei, in Arh. Olt., VII (1928), p. 230-345.
Si la HASDEU, in /. c.
In ultima sa conferintà tinut1 la Craiova s'i despre Craiova, Iorga spusese, vorbind de indepartatele
inceputuri ale acestei aseziri: Numele oratului se leaga, mai probabil decat de vreun craiu oarecare, de cuvantul
craind" care insemneazd, cum se ftie, hotar. In Craiova va fi fost o margine... Dumneavoastrd va rdmélne ad
autafi hotarul". V. ION DONAT, in .drhivele Olteniei, XX, (1941).
Fig. 4.
Pentru aaemenea cazuri, v. SILVIU DRAGOMIR, Cdteva urme ale organizatiei de stat slavo-romane, in
Dacoromana, I (1921), p. 147-161.
ION DONAT, in 1. c.

321

www.dacoromanica.ro
ora? Rana azi nu s'a gasit nicio informatie documentará sigura care s'o mentioneze la o
vreme atfit de indepfirtata. S'a vazut insa cfi traditia ii acordä vechimea aceasta gi lingi
ceca ce dau izvoarele romfinegti se pot adaoga ecourile, necercetate inca aminuntit, din-
teunele fragmente epice ale vecinilor de peste Dunfire.
Pe undeva, pe lá'ngá Craiova, s'a dat desigur gi lupta lui Mircea cu Turcii,dela Iocul
numit Rovine", pe care izvoarele n'o localizeaza precis. Moxa, care la inceputul veacului al
XVII-lea traduce o veche cronicfi sfirbeasca, spune despre aceasta urmfitoarele: De acii se
ridici Baiazid cu Turcii spre Rumfini. Deci, se lovira cu Mircea Voevod gi fu razboiu mare, cfit
se intuneca de nu se vedea vazduhul de multimea sägeatelor. Si mai pierdu Baiazid oastea
lui cu totul. Iara Pagii gi Voevozii pierira toti; atuncea pieri Costantin Dragovici gi Marco
Cralevici. Aga de se värsa sange mult, cfit era vfiile crunte"21). Pseudo-Constantin Capitanul
gtie insfi, clupfi istoricul Cheorghe Franti", cfi au avut doao rfizboaie Mircea Voda cu Baizit...,
unul cfitre Nicopoia, altul pe apa Ialomitii gi la amfinduao l-au biruit pe Baizid Bei. Alt
istoric scrie a un razboiu ce au avut Mircea Voda au fost la Rovine, dar unde vor fi Ro-
vinele nu le spune. Si au avut ajutoriu Mircea Voda pre Marco Cralevici gi pre Cos-
tandin gi pre Draga, oameni de neam mare sfirbi, cu ogti sub mina lor. Si au bätut
Mircea Vodfi pre imparatul Baizit la acest razboiu, iar Marco gi Draga i Costandin au
pierit" 2'). Oricum, locul sigur al bätäliei nu este cunoscut gi impotriva afirmatiilor din cronica
noastr5, este de observat ca izvoarele sirbegti aratä cfi Marco gi ai sai au luptat impotriva
lui Mircea, dorind insa victoria acestuia ").

Incepfind cu anul 1385, apar in documente gi cele mai vechi impärtiri administrative din
Oltenia. Ele nu sunt insA, aga cum de obiceiu se petrec lucrurile in Moldova, tinuturi ale
unor cetati, ci judete de vale, fiecare din ele fiind un ocol sträveciu, numit dupfi rfiul care il
strabfitea. Inainte de a fi impfirtiri administrative ale statului, aceste ocoale au fost regiuni
populare, cristalizate in hotarele cele mai firegti, pe vgi gi rfispunzfind nevoilor patriarhale
de judecata gi de ordine, ale unor vremi care nu ingaduiau mai mult. Cfind Domnul
le-a strans in tara cea mare, ele gi-au pfistrat o vreme destul de indelungatfi fiinta, deoarece
statul se intemeia incfi pe aceste vechi forme de organizatie.
Avem astfel, incepfind dela apus catre rasarit, un judet al Mottului, ce apare o singura
data, la 1415, in legaturfi cu o intarire de proprietate mogneneasca la Bala "). Pentru o datfi
mai veche este mentionat judetul vecin de pe Jale, care se intalnegte de mai multe orr in
HASDEU, Cuvinte din batrilni, I, P. 102.
Magazin Istoric pentru Dacia, I, 95.
N. IORGA, lstoria Romdnilor, v. p. 297-299, cu bibliografia; C. C. GIURESCU, Istoria Romanilor, I,
P. 463.
Pentru vechile judete, v.: C. C. GIURESCU, Judefele dispdrute din Tara Romaneascd, in Arhiva pen-
Oil ftiinfa fi re jorma sociald, XIV, 842 l'i urm.; Id. Istoria Romditilor, II, 396; N. G. DINCULESCU, Vechi
trnparriri administrative, in Arhivele Olteniei, II (1923), 165-179 10. ION DONAT, Judeful de Baltd fi Banatul
Severinului, ibid., XIII (1934), 12-17. V. fig. 10.

322

www.dacoromanica.ro
hrisoavele Tismanei dintre 1385 gi 1444, manästirea avand de acolo un mertic anual de 400
gfileti de grau. In cuprinsul lui se gaseau satele Plogtina, Cereg, Turcinegtii, Leurda, Arcanii,
Tamagegtii, Balegtii gi Rasova In aceiagi vreme trebue sä fi existat çi judeful Gilortului,
degi el apare abia la 1502. Judeful Vdtcea, al carui nume ar aminti pe un vechiu jude sau
cneaz, poate pe 'insugi Farcag dela 1247, intrucat Valcea gi Parca; au, in slavone§te gi un-
guregte, acelagi inteles: Lupul apare in-
taiu la 1392, cand Mircea Voda däruegte
manästirii Cozia dijma de miere çi ceara
din acest judet. Cat privegte judetele din
Sudul Olteniei, documentele dau o sin-
gura mentiune, din 1444, despre judetul
de Bah& pentru a carui localizare, ca
punct de reper sigur, exista numai satul
Vadul Cumanilor (de ranga Calafat), de
oarece expresia ,gi la Blatnita", dupa care
sunt mentionate cateva localitäti dispfi-
rute, trebue interpretata altfel decit s'a
ficut; caci Blatnita nui riul Blahnita de
azi "), ci un tinut popular strabatut de
apa cu acest nume gi a carui intindere
este gi acum bine cunoscutfi de localnici,
aga incat i s'a putut ridica harta ").
Fig. 10.Regiuni populare I vechi ImpArtiri
administrative. Dar, Prin mecnatirile sale m'Ir*, Prin
numecrul afezdrilor omenefti, din cara satele, ce formau adeudratul temeiu al fecrii, nu atar in docu-
mente decdt pi-in excePfie, fiindcli ele inchideau o lame conclusa duPli regulile obiceiului din beitrdni,
strecin de formele cancelariei aduse de Descedecare, ca çi prin judetele peistrate dinaintea Intemeierii
Oltenia se vede a fi fost, in aceastä epoca, o regiune mult mai bine afezate decdt celelalte tinuturi TO-
meinegi, astfel inccit nu-i de mirare di, din tre primele treizeci documente interne plistrate Pentru Tara
Romecneascei, doudzeci çi cinci privesc oameni çi locuri dala apus de Olt"). Cdnd statul muntean ince-
Pdtor a Putut lua in stdpecnire, desigur pi-in col onizâri, peimeinturi foarte dePeirtate, ca cele bâsâ-
fMA.
rabeftim dala Nordul Märii Negre, asemenea curente de exPansiure nu fi-au putut auea °bit' r-
§ia decdt in Oltenia fi in pärtile imediat vecine, care la un loc cuprindeau o PoPulafie nume-
roas& i unitarcl. A§a se exPlicei existen fa regiunii Oltenilora, constatatd documentar de L C.
C. Giurescu, care Picea legiitura infra Tara Romemeasc'd i Basarabia 29.

Ap cum am crezut. V. Judetul de Baltd i Banatut Severinului, in I. c.

I. VINTILESCU, Numiri de grupdri regionale din Mehedinti ci Vrancea, in Sociologie romdneascd, IV,
(1939), p. 76-81.
P. P. PANAITESCU, o. c.
C. C. GIURESCU, Oltenii i Basarabia", in Revista htoricd Ronuinii, vol. X, (1940), p. 130-139.
V. fig. 2.

323

www.dacoromanica.ro
 III
Aceastli Tar5 a Mehedinfilor este ca o
provincie deosebità. Capii tali se chiamii bani.
Ea are steag si muzicii ostiiseasa si pecete
deosebitii, atfirnii insii de Domnii muntenesti.
Miron Costin.

Cine cerceteazA trecutul Olteniei cu g5ndu1 de a deosebi ceea ce se datore9te anume

acestui tinut in istoria Tdrii Romine9ti, ajunge in chip firesc la constatarea a aportul ski
la vieata de stet a Principatului Muntean n'a fost totdeana egal, aci au existat epoci de pu-
ternic5 afirmare regional5, dar 9i altele in care Oltenia nu se face aproape de loc cunoscutfi
prin fapta 9i vointa unor conduatori reprezentativi. Astfel, dupi vremea ce cuprinde slat.-
9itul secolului al XIV-lea 9i inceputul celui urm5tor, se va ajuge la o lung5 perioadi putin ca-
racteristia din acest punct de vedere, pentru ca apoi, catre sf5r9itul celui de al XV-lea veac,
Oltenia sA devin5 deodat5 prezent5 in toate frfimint5rile politice ale epocii, constituind o
problem5 9i o preocupare statornia in cele mai de seamA acte de guvernare sau de ad-
ministratie.
Sunt totu9i doui fapte, din acest lung rästimp de tilicere, pe care informatii noi le-ar
putea lega de Oltenia 9i de ce sé petrece ad in vremea urmitoare, a Craiove9tilor.
Mai intiiu, sub Alexandru Vod5 Aldea (1431-1436), cel mai de seam5 sfetnic al aces-
tuia este marele vornic Albul, care in scrisorile atre Bra9oveni ale lui Vlad Dracul, pe
atunci pretendent, apare pe acela9i plan cu voievodul insu9i 1). Acesta trebue sä fie boierul
Albul cel Mare din mentiunea, despre care s'a mai vorbit in legfitur5 cu vechimea mfin5s-
tirii Govora, cuprinsA inteun hrisov al lui Mircea Ciobanul, care arat5 a a intarit mfinäs-
tirii satele Glodul qi Hintea (din judetul Vilcea), fiindc5 au fosf ale acesteia inc5 dela
inceputul Prii Romine9ti. ,,lar and au fost in zilele lui Vlad voievod Tepe, apoi au fost
un boier care se numea Albul cel Mare 9i a fost luat mai suszisele sate in sila lui 9i ilia
a pustiit 9i pe sfanta m5n5stire... Si dui:4 aceea, in zilele Vladului voievod Tepe, acel boier
Alb'ul cel Mare ridicatu-s'au domn peste capul Vladului voievod Tepe. lar Vlad voievod
a ie9it Cu oastea inaintea lui 9i Lau prins pe el 9i Lau taiat 9i pe el qi pe tot neamul lui" ').
Prin urmare vornicul Albul, care luptase cu Dracul pentru tronul lui Alexandru Aldea, s'a
ridicat 9i contra fiului acestuia, de astfi dat5 ca pretendent 9i a sfär9it prin a fi tiiat de el,
dupii o lupti pe care n'o cunoa9tem altfel. Dar faPtui di Albul uzurpase cele clouä sate md-
ndstire9ti din Vacea, duce la banuiala cd el i'9i va fi avut averea pe undeva prin apropiere,
cdci altfel acestea cu greu l'ar fi putut interesa.
Cu mai multi sigurant5 se poate presupune amestecul boierimii oltene 9i anume
chiar al Craiove9tilor in rosturile publice din vremea domniei lui Vladislav al H-lea, care

Cf. reprosul lui Vlad Draeul: Ducefi aramä lui Aldea # lui Albul", sau am vrut sä räscum25är pe
sluga mea dela Aldea si ¿lela Albul". Apud C. C. GIURESCU, Istoria Romdnilor, II, partea I, P. 8.
STOICA NICOLAESCU, Doc. slavo-rom., p. 239-40.

324

www.dacoromanica.ro
a perit de sabie in mijlocul Targoru1ui8) ; aci numai un asemenea amestec poate explica
bunfivointa Domnului catre aceast5 familie, infiltatfi de el la treaptfi de cinste, cum vor mfir-
turisi fratii Craiovegti pe piatra pus, in zilele lui Neagoe Basarab, la mormfintul bineffic5-
torului lor dela Dealu 4).
Intr'o foarte mare mfisurfi faptele care umplu apoi perioada, glorioasfi pentru Oltenia,
ce se scurge intre 1482 gi 1535, se datoresc, desigur, acestui neam care era mai ales gi mai
temfitor de Dumnezeu, cfiruia era numele de movie Banoveti, adia Bfisfirfibegti"8). Oricum
insfi, dacä marea bänie s'a putut intemeia, Oltenia. ajungând sä fie astfel ca o provincie
deosebitfi, dupfi expresia lui Miron Costin, lucrul s'a datorit ffirfi indoialfi i unei anumite
traditii de autonomie, ale arei ecouri puteau fi ina, pe la 1500, destul de puternice. De-
altfel dregfitoria nu apare deodatfi, ffirfi legfiturfi cu trecutul, aci bani, sigur dovediti, figureazfi
in primele locuri ale divanelor domnegti incepfind din anul 1391. De-a-lungul celor trei de-
cenii scurse dupa aceasti datä, pia la 1421, intfimpinäin astfel pe Drägazil Stating, Drfigoi,
Radu Calaca (=Calotä) gi Aga. Apoi, imediat dupfi jumätatea acestui secol, pe la 1454,
apar banii de Tismana Stan gi Crficiun, care raporteazfi despre un hot cfi in tara noastri,
In tinutul Oltului, In Ffigärag, nu-i". (S'ar putea ca acest tinut al Oltului" sfi fie Oltenia,
nu posesiunile de peste munti, cum s'a interpretat gi atunci am avea de a face cu aceeagi
numire pe care, pentru vremea mai noufi, am aflat-o intr'un act din 1750 6), sub forma
Tara Oltului"). La Tismana, in ora" ceea ce ar putea 65 insemne totugi mfinfistirea,
cetatea, nu agezarea din sat rezidau ì banii Detco, Dediul, Diicul gi Dragomir dela 1491
ba probabil in acelagi loc ii vor fi avut regedinta, cfitiva ani mai inainte, la 1486, banii
Dumitru Ghizdavfit i Detco, pentru .care ni s'a pästrat un ordin domnesc cu privire la
cercetarea unei pricini a satelor Bratilov, Märägegti, ipot, Costegti, Strämtul, Runcul gi
Bfirlet, toateIn acelagi vechiu cuprins al banatului de Severin. Probabil cfi insugi Barbu
Craiovescu ajunge ban mare pentru prima oarà la 1492-3, pentru ca, dela 1498 inainte, ma-
rea banie sfi fie aproape ffirfi intrerupere apanajul familiei sale, vreme de patru decenii.
locul sfi discutäm aci spioasa problem5 a legfiturii Neagfii cu Basarab cel Tfinfir,
tatfil dupä fire al lui Neagoe Basarab, care ar explica, lute° mfisurfi, ascensiunea acestei fa-
milli?). Ca date esentiale este deajuns s5 preciam doar cfi Neagoe cel dintfii, tatfil celor patru
frati cunoscuti: Barbu, Pfirvu, Dan ciu gi Radu, apare pentru prima oarfi inteun divan domnesc,
fárá vreo dregfitorie, la 1475. In ultimul divan cunoscut al lui Tepelug, din anul 1482, feciorul
ce! mare, Barbu, este in fruntea boierilor, tot ffirfi dregfitorie, urmat fiind de frate-säu Pfirvu,
care e mare vornic. Domnia binevoitorului lor se terminä insä curfind, aci fiind invins de
Vlad Cälugfirul, Tepelug se retrage in Oltenia, la cumnatul sfiu Stanciul dela Glogova, unde
Cronica anonimii, In Magazin 1st. pt. Dacia, IV, p. 234.
IORGA, Inscripfii, I, p. 100.
C. ERBICEANU, Vie* fi traiul SI. Sale pcirintRui nostru Nifon patriarlutl Tarigradului, 71.
ION DONAT, Despre monde Olteniei, in ilrh. Olt. XIII (1934), p. 483.
Toatà discutia, ca gi amiinuntele privitoare la intreaga epock, la I. C. FILITTI, o. c.

325

www.dacoromanica.ro
este omorit de Mehedinteniu: acegtia n'ar fi fost insä boierii romini ai Mehedintului, ci
oamenii regelui ungur dela Mehadia 9). DupA cum se pare, Craiove9tii 1-au ingropat la
Bistrita, cAci el trebue sä fie acel tatä al mo9ilor lui Matei Basarab, despre care vorbe9te
acela inteun hrisov dela 1633 9).
Sub Vlad CAlugArul, Barbu Craiovescu reapare, tot fär5 titlu, inteun hrisov din 1487,
in care PArvu e mare vornic, iar la 1492 il regAsim ca ban. In sfAr9it, dela 1498 inainte
Barbu figureazA aproape neintrerupt in divane ca mare ban, pästrAnd acest scaun, care era
pus ceva mai sus deck al tuturor celorlalti boieri munteni" pAnfi la 1520, când se cfilu-
gke9te in minästirea sa dela Bistrita, sub numele de Pahomie, lar bänia este luatä de Preda,
nepotul ski de frate. Din aceea9i familie se vor ridica apoi banii: PArvu, Barbu II qi Barbu
III, ultimul dispärut la 1535, poate ca pribeag la Constantinopol.
In vremea lui Radu ce! Mare (1495-1508), Craiove9tii se gAsesc a9a dar in favoarea
Voievodului, citeqi patru fratii detinfind dregAtorii insemnate. Cu toate acestea, in conflictul
ce izbucneve intre Patriarhul Nifon qi Radu VodA, din cauza cAsätoriei färA lege a surorii
acestuia Caplea cu Bogdan dvornicul, Craiove9tii trebue sä fi luat partea inaltului chiriah,
deoarece Gavril Protul aratä cä Nifon a fost, in impiejurarea aceasta, päzit 9i hränit de un
cocon de boieri ce-1 cherna Neagoe, care era mai mare peste vAnkori",10) adicä de vii-
torul Neagoe Vod5, care i9i aträgea astfel duqmänia lui Bogdan, despre care se va face mai
tArziu mentiune 9i in Cronica OHL
La moartea lui Radu ce! Mare tronul muntean ajunge insi in seama lui Mihnea ce!
Räu, feciorul Dracii arma9u1 din Mäne9ti, care-9i va zice in domnie tiu al lui Vlad Vodä
Tepe. La inceput, relatiile Craiove9tilor cu acesta au putut fi normale, Domnul dAndu-le
chiar, in anul 1503, doui hrisoave peutru ctitoria lor dela Bistrita 11). Dar pacea n'a putut
dura prea mult, iar faptele care urmeazA, povestite mai intAiu de biograful Sfântului Nifon
qi trecute apoi in naratiunile muntene, dau pagini din cele mai dramatice 9i colorate.
Cum apuc5 domnia spun astfel cronicile indati se desbr5cA lupul de pielea
de oaie, 9i-9i astupä urechile ca aspida qi ca vasiliscul, iar arcul 9i-1 incord5 i gäti sägeti
de a sägeta, 9i sabia 9i-o fulgera, qi mAna 9i-o intäria spre rane. i prinse pe toti
cei marl 9i ale9i 9i-i munci cu multe munci i cumplite, qi le luä toat5 avutia, qi se culca
cu toate jupAneasele 9i featele lor inaintea ochilor lor. Deci unora le-au täiat nasurile 9i bu-
zele, pre altii i-au inecat qi pre altii i-au spAnzurat, iar el se imbogätea 9i creqtea ca cedrul
pinä la ceriu 9i-9i umplea toatä voia sa. Iar pre un neam care era mai ales 9i mai temkoriu
de Dumnezeu, ckuia li era numele de de moqie Banoveti (adecti Bäs5räbe9ti), el cu multe
N. IORGA, Istoria Rominilor, IV, p. 208.
C. C. GIURESCU, Istoria Romanilor, II, partea I, p. 12.
Pieaja i traiul Sf. Sale pilrintelui nostru Nifon, patriarhul Tarigradului, la HAPEU, Arhiva
I, 2, p. 132 si in ed. C. ERBICEANU, p. 45. Cf. Cronica zisti a lui Constantin Cdpitanul, in Magazin Istoric
pentru Dacia, 1, p. 110 si Cronica Cantacuzineasa, ibitP, IV, p. 238: Un fecior de boier ce-1 cherna Neagoe,
care era mai mare peste vangtori... aducea bucate de hrana Sftmtului".
ST. GRECIANU, Sirul voevozilor, p. 19.

326

www.dacoromanica.ro
amageale gi guteale gi Cu greale juräminturi se lega cu boiarii cari era de acel neam, ca
nu-1 va omori, nici le va face 'lido nevoie, gi facu gi cfirti de julamänt gi de afurisanie. lar
el in toate zilele sapa groapi gi cugeta cum va face sa piarzi gi neamul lor... Si fiind in-
dernnat tot de rautatea mintii sale, chema pe Stoica sveatnicul sail cel mai mare, gi intra numai
Cu dinsul in pivnita domneasca, gi scoase pre pivniciari afarä. lar cu voia lui Dumnezeu
ramase un copil care era gi el de acel neam. ce fäcea svat sa-1 piarza, gi daca väzu pe
nedreptul Domn ca intra in pimnita, el se umplu de frica gi de groazä, gi neavind unde
fugi, intra trite() bute seack de se ascunse, ca aga tocmi Dumnezeu. Si cum intra in pimnità
Domnul cu Stoica, incepura a se svätui cum gi in ce chip vor face sa piarza pre acel neam
cugetind ca nu easte nimeni in pimnita sa-i auzä. Deci deaca sävärgi svatul, chema pimnicearii
gi le zise sa le dea vin de unde va fi mai bun: gi daca baurä, iegi Domnul gi Stoica den
pimnitä veaseli, gindind ca n'a auzit nimeni svatul lor cel hiclean. Deci dupä dingii iegi gi
copilul furig gi nu spuse nimanui nimic, ci igi cauta treaba gi slujba pina afla vreme gi
prilej de spuse parintilor, gi. neamului ski celui mai mare, toate lucrurile gi hiclegugurile
calcatorului de juramint Domn. Deci ei deaca auzira aga, gi cunoscuri ca sunt adevarate
cuvintele lui, ei se adunará de se svätuirä, gi luarà avutie gi oameni cit puturä, gi trecura
Dunfirea de cea parte, gi scipara toti de cursa Mihnii Vodä calcatorul de jurämint. lar
sväpiiatul Domn daca auzi de pribegirea lor, de pareare rea i se schimba firea gi bucuria
i se intoarse intristäciune gi igi arata urgia gi minia ce avea spre dfingii. Si aft nimic
nu putu sa le strice, ci in pismä le-au ars curtile, gi casele ie-au risipit; iar 60 au aflat din
acel neam ramagi, pre toti i-a muncit cu multe feluri de munci, pre unii i-a gi omorit, gi
mänastirea lor care o facuse ei pe riul Bistritii, din temelie au risipit-o, gi biserica Sfintilor
Apostoli, care o zidise Neagoe, socotitorul lui Sfintul Nifon, sa fie de ingroparea mortilor,
iar au sfärâmat-o, Inca gi pomii i-au taiat gi i-au desrädäcinat. Si ridica mare goani asupra
acelui neam blagostovit, iar preotilor de prin satele lor, tuturor le-au täiat nasurile, spre
batjocura bisearicii. Si se ispitia gi se svatuia sä arza pre toti Egumenii de pe la toate In&
nastirile, gi alte rautati multe vrea sa faca.
Deci acei boeri drepti, pre care-i ferise Dumnezeu din mainile muncitorului, de carii
se zise mai sus, mersera la impärätie gi spuserä inaintea impäratului toate räutätile Mihnii
Voila. lar imparatul daci auzi aya... le puse Domn pre Vladul, fratele Radului Voc15,
care fusese Domn inaintea Mihnii Voda, ca ei il cerura pre acela dela Imparatul".Este de-
sigur plin de interes gi chipul cum infätigeaza cronicarul relatiile neobignuite dintre Cra-
iovegti gi noul domn cerut de ei; caci iata ce se adauga in cronia: Deci zise imparatul
catre dingii : Iatä ca va dau pre dinsul in mäinile voastre gi pre voi in miinile lui, iar pre
Dumnezeu in mijlocul vostru. Deci de veti face voi lui vreun hiclegug sau de va face el
You'd, Dumnezeu sa va piarza de pe fata parnantului cu tot neamul vostru. lar ei zisera
toti: amin, gi jurará juramant Vladul Vocla, impreuna cu boiarii, gi le deade impäratul oaste
mare gi purcesera. Si dacä sosira la Dunare, iar facura juramint inaintea lui Mehmet paga

327

www.dacoromanica.ro
al Dunarii, gi zise neamul BasarAbegtilor aga: De vom umbla noi cu hiclegugul, gi de nu
vom sluji Domnului nostru Vlad Voila cu dreptate, si se piarza numele gi neamul nostru
din aceasta tail in veaci. Agigderea gi Vlad Voda zise catre Mehmed pap : de voi face eu
acestui neam vreun rau sau vreun hiclegug, sabia ta sa tae capul meu cu mare rugine, gi
sa pierzi neamul meu din aceasta tarA".
Toate izvoarele arata ca, dupa ce au trecut Dunärea, Vlad Voda cel nou gi pribegii au
incredintat o parte din oaste. lui Neagoe, care se lovi cu Mircea, feciorul lui Mihnea Vocla
la Cotmeana, de unde acesta abia putu scapa pe o fereastra, descult, descins gi Para' iglic,
oastea fiindu-i cu totul distrusa de Neagoe. $i iaragi adaugi Cronica: Iar feciorul Mihnii
Voda au mers la tatal ski i i-au spus toate Cu multa frici; lar el, daca auzi aga, se sperie gi
zise catre ei: Cine a facut voui aceasta ? Ei zisera: Neagoe, vataful de vinatori. Aceasta
auzind Mihnea Vocla se umplu de frica i zise : De vreame ce facu puiul leului aga, dar cand
va veni leul cel mare (deci Pirvul Banul!) ce va face? $i aga se scula din scaun gi fugi in
Tara Ungureasci, gi acolo se degtepta dinteacea fricam 12).
Cu toate jurfimintele facute in fata Turcilor, legatura de credinti dintre Craiovegti gi
acest tank Vlad Vocla un copil de 16 ani, caruia de aceea i s'a zis Vladut, n'a
durat deck atita vreme cat tinu svatul acelui neam ales de Dumnezeu al Basarabe
lar daca it lepAda... pogori gi pre dinsul mania lui Dumnezeu". Ruptura fu provocata de
cumnatul Domnului, Bogdan, sotul Caplei, cel afurisit de Sfantul Nifon, care atata pre
Domn cu manie asupra Craiovigtilor, zicând ca Neagoe este fecior de domn" gi cA-1 va
scoate din scaun. Craiovegtii scapari din nou peste Dunäre la Mehmet Pap i acesta, ve-
nind cu oaste impotriva lui Vladut, il infrinse la VAcaregti, i-1 prinse viu. Vlad pieri apoi in-
data, in Bucuregti, caci insugi Paya cu mina lui i-a taiat capul... supt. un par". In locul
poporul adunat, ca odinioara in Moldova inceputurilor lui $tefan cel Mare, aclama' Domn
pe Neagoe, care se plea glasului noroadelor i luâ coruna i scaunul a toata Tara Ro-
mineasca gi indata facu judecatä gi dreptate blue oameni". Curând dupa acestea pieri, cu
rea moarte, in munci", gi Bogdan, sotul Caplei.
Aga dar in Ianuarie 1512, dupa ce Craiovegtii se aflaseri in mare favoare sub Vladis-
lav II, LaiotA, Tepelug, Vlad Calugarul gi Radu cel Maree dupa ce luptasera impotriva lui
Mihnea ce! Rau gi Vlad-V1Adut, ei cagtigara in sfargit scaunul domnesc pentru unul de ai
lor. Dar lucrurile nu se opresc ad. Dupa moartea lui Neagoe Basarab cronicile spun ca
s'au inaltat domn Preda, fratele lui Basarab Voda, ca sä tie domnia lui Teodosie, nepotu-
impotriva Oltenilor se ridicara insa pribegii din Moldova gi boierii buzoeni, cu Dra-
gomir CAlugarul, pe care cronicile il numesc Radu Vocla. Ciocnirea se petrecu la Tirgovigte
mai inainte de sosirea lui Mehmet-bei, care venea in ajutorul Craiovegtilor, gi Preda pieri
in razboiu. Dragomir Calugarul este insa la rindul ski infrint de Turci, care-1 prindgi

12) Cronica anonimd, in 1. c., p. 243 §i urm.

328

www.dacoromanica.ro
Mehmet ingadue lui Bädica comisul, virul primar al lui Neagoe Vodä, tae capul 18).
In Ianuarie 1522 scaunul lui Teodosie este din nou amenintat, de oarece boierimea mun-
teani ridici domn pe Radu Vodä dela Afumati, astfel incit Teodosie este silit a se trage,
cum spuse singur inteo scrisoare, de cea parte a tärii" la Slatina fiindci de partea
cealaltä", tara era mincati de vriqma§i 10. Radu Voclä, un viteaz de talle mare, lupti cu
Mehmet, care ar fi dorit acum scaunul tärii pentru sine, la Gubavi, Stefeni i Clejani,
boiul avind rezultate schimbitoare, pâná cind Turcii il iau pe Teodosie la Constantinopol,
unde moare curind. Indati Craiovevii vor ridica un nou domniqor, pe acel Bficlica despre
care s'a mai amintit qi care, vir al Pirvulevilor, era totdeodati fiu al lui Radu cel Mare §i
deci frate dinspre tati cu rivalul sáu Radu dela Afumati. Un 9ir de lupte se vor da, in
vara qi toamna lui 1522, intre cele doui partide, Radu trebuind sä se retragi peste munti.
Inapoiat apoi Cu ajutor unguresc, el scrie Braqovenilor a a sosit cu bine, dar Pirvulevii
vor si se bati cu domnia mea gi foarte ne pregitim de rizboiu. Turci multi nu au, dar se
filete Bade ci va indupleca pe sangeacul de Vidin qi pe sangeacul de Nicopole si lupte
cu domnia mea" 15). La inceputul noului an, Radu este iari0 gonit de Turci, care insi nu
vor instala pe Bficlica, ci pe un nou Vladislav, cu care Craiovevii se impicarä la inceput
de nevoe, stindu-i in divan. Dar pentru a treia oarä ei se rizvrätesc sub ace1a0 motiv
voievodul ar avea de gaud si le piardä capetele-0 de data aceasta trec muntii in Ardeal.
Abia in Noemvrie 1523 Craiovevtii vor putea in sfirOt si-1 aveze in scaun pe Badea, care
primeve acum numele domnesc de Radu; dar la inceputul anului urmätor el piere in im-
prejuriri pe care le arfita o scrisoare a lui Radu dela Afumati citre Brapveni: Mai intäi
a venit Vladislav Voevod in tari, iar asupra lui s'a ridicat Bädica Voevod... §i a trimis pe
boieii la Poartä... si-i aduci steag si pace. Si-i aduserä Turcii steag. Dar cind era si-0 pri-
measci steagul in mini, Turcii i-au luat steagul i i-au tiiat capul" 16).
Murind Biclica, Pirvuleqtii se impaci din nou cu Vladislav, cronica ins4i aritind
au venit i Pirvul banul dela Craiova cu multi voinici ale§i de i s'au inchinat... Dar dupi
aceea Vladislav Vodä 0-au bätut joc de Pirvul banul i au zis si fie postelnic in cask 9i
puse alt boier ban mare in locul lui". Mäniat, Pârvul fugi noaptea la Craiova, i inapoin-
du-se cu armati, 11 gonete pe Vladislav peste Dunire. Craiovevii trec acum de partea lui
Radu dela Afumati, pe care 'Il obliga insi si se incuscreasci cu clan9ii, petind pe Ruxandra,
fiica lui Neagoe Vodi, care se afla in Transilvania, ceea ce 11 va impinge pe acesta intr'un
conflict sentimental cu Stefiniti Vocli al Moldovei. Domnia sbuciumati a lui Radu se in-
cheie in Oltenia,la 1528. Impotriva lui se va mai ridica un domniqor din Moldova care, fu-
gfirit de un dregfitor al lui Radu, piere la Briila, in Dunire; apoi un altul, din Mehedinti,
Cronica anonimä, in 1. c., p. 267-8 vi Pseudo-Capit. in 1. c., 158.
ION BOGDAN, Relaride rdrii Românefti cu Brafovul ci cu Tara Ungureasa, P. 160. Cf. gi I. C.
FILITTI, 1. c.
Ibidem.
BOGDAN, o. c., p. 167-9.

22 SaptlimAna Oltenia' 329

www.dacoromanica.ro
cdruia ii taie capul Pfirvu Banul "). Dupd acestea se rizvrAtesc din nou Muntenii, cu ne9te
bojari anume Neagoe vornicul gi Dragan postelnicul", lar Radu fuge catre Oltenia, ciutfind
sciparea la banul Pirvu, unchiul soti)ei sale ; dar e ajuns din urmi 9i piere in biserica
Cetituii de deasupra Rimnicului, impreund cu fiul siu").
Dupi moartea lui Radu domne9te o clipi un Basarab", ce piere tdiat, lar in locul su
Turcii dau steagul lui Moise, care, pentru ali asigura linivea, gäse9te la rindu-i potrivit
ad se inrudeasci cu Craiove§tii 9i9i dfi sora de sotie lui Barbu II banul"). impotriva lui
Turcii aduc insd pe Vlad Inecatul, fiul lui V1dclut,9i Moise este silit si se retragi in Ardeal.
inapoiat cu ajutor unguresc el moare in lupti Cu acesta, odatä cu cumnatu-sdu. Au venit
Moise Vodd pe Olt cu Ungurii relateazd Cronica 9i au avut räzboi cu Vlad Vodä la
sat la Vii9oard in Teleorman 9i au pierit Moise Vodä qi Barbul banul din Craiova"").
InvingAtorul confiscd, pentru viclenie, o parte din mo9iile lui Barbu Craiovescu 9i ale fra-
telui sau Dräghici, hrisovul tirziu de intdrire lämurind a domnul a trebuit sd pliteascd 91
datoriile acestora, adici 40.000 aspri emirului dela Vidin 9i 50.000 celui dela Rahova. Satele
Bräne9ti 9i Bdrbfite9ti sunt date lui Vlaicu clucerul, Nedeia, care apartinuse lui Pirvu banul,
este confiscatd, 9i ceva mai mult, Hamza din Obislav, care ajunge ban inch' dela 1531, pri-
me9te in anul urmätor insä9i mo9ia Craiovei. In hrisovul dela 2,3 Aprilie 1532, Vlad Vodi
aratd ci a däruit vlastelinului, Ina 9i din casa Domniei mele, jupinului Hamza vel Ban
jilski i Cralevski, Craiova intreagfi, cu satele, sili9ti1e 9i Tiganii, cu mori, MO, vii, cdt au ti-
nut pan Barbu 9i Preda banul, pentru cä s'a dovedit (Hamza) cu slujbä dreaptä 9i a vfirsat
9i singe pentru Domnia mea, impreund cu nepotul silt". Movia ii va rdmine lui, nepotilor
9i strinepotilor, 9i la ei preadalica si nu fie, pentru cä o lisdm lui 9i de nimenea neatinsä 21).
Cu toad aceasti grea loviturä primiti de Craiove9ti, unele rude apropiate ale lor, ca Vldsan
vel logoffit 9i $erban vel vornic, sunt incä in favoarea Domnului 9i figureazi in divan 2.).
Dupd ce Vlad se inecd in Dfirabovita, la Pope9ti, din jos de Bucure9ti", boierii aleg
domn pe Vintild, judetul din Slatina, pe care o insemnare contemporanä il nume9te Io
Braga Voevod" "). $i el va tdia pe boieri pentru viclenie, dar Craiovetii i9i redobindesc
acum, cel putin in parte, influenta, cäci Barbu III prime9te, la 1534, bänia, insä inteo situalie
ierarhic scizutd. Partida nemultumitilor, in care puteau fi 9i Craiove9ti, ca Vldsan logoffitul,
pe care Vintilä il prinde 9i-I tae pentru raul säu vicle9ug"24), inalti acum domn pe Radu
Paisie, care deocamdata nu-qi poate pästra tronul qi pribege9te. Dar un nou complot boie-
resc aduce sfarqitul lui Vintili, in Iunie 1536, faptele petrecindu-se pe malul jiului, la Bu-

I. C. FILITTI, o. c., p. 162.

PSEUDO-CONST. CAPITANUL, In /. c., p. 165-6.
FILITTI, o. c., 164.
Cronica anonnrul, p. 271.
I. C. FILITTI, o. c., p. 165.
IDEM, ibid.
N. IORGA, Braga Voevod, in Cony. Lit., 1903, p. 1043.
Apud, I. C. FILITTI, o. c., p. 166.

330

www.dacoromanica.ro
covit, unde Voievodal se dusese in primblare, s5 vineze pidurile Jiiului, ca si prinzi cerbi
gi alte vinaturi mai mari, de vreme ce inteacele pärti de loc sä allá vinaturi multe gi mari.
Iar l'ingi acestea, Vintili Vodä avea gind s'i mai taie o seami de boiari, dar simtind bo-
ierii s'au vorbit cu totii pe tain5 gi au nOvAlit ei mai inainte, de au diet pre Domn in ma-
lul Jiiului" 25). Voievodul pieri strOpuns cu sulitele, din fuga calului, isprava fäcând.o douà
slugi unul Arvat, altul Ungurean", ale propriului siu cumnat, Momce logofitul, care el in-
sugi ii invätase cum sO procedeze. Odati cu el dispare, in imprejurki necunoscute,gi Barbu
III Craiovescu, cel din urmA reprezentant bArbittesc, sigur dovedit, al neamului siu.
Ultima ridicare a Craiovegtilor se petrece curind dupi aceasta, in dornnia lui Radu
Paisie, gi ea se datoregte lui erban banul dela Coiani, ginerele lui Radu Craiovescu gi
deci vär, prin sotie, cu Neagoe Vodä. Ca boier credincios al lui Paisie, el a mers de a
spinzurat pe DrOghici al lui Danciu Gogoage la Tarigrad, deoarece s'a fost ridicat sa vini
Domn" 25). La 1539 erban se rOsvrätegte insä gi, alungind pe Radu Paisie, este aclamat o
clipä Domn, cum il va ci socoti mai firziu numirfindu-I printre strOmogii &Ai Matei
Basarab. Dar Radu Vodi se intoarce curind cu ajutor turcesc gi erban este silit si la
drumul pribegiei prin Transilvania, unde igi pierde urma.

Aga se termini aceastà epoc5 de aspre inclegtOri politice 9i lupte pentru conducere,
cind marea binie ajunsese atit de puternici gi piing de prestigiu, incit Barbu II banul
putea sd-gi incheie cärtile de intOrire cu formula domneascä: pe care-1. va alege Dumnezeu
(Dumnezeu, nu Domnul!) a fi obleiduitor acestui loc, ori din fiii no§tri, ori din rudele noas-
tre, sau, din päcatele noastre, din alt neam strain' punind gi boieri märturii 'D. Dar,
dincolo de aceastä desfigurare de fapte grandioase gi crude, dealungul celor peste cincizeci
de ani ce se scurg astfel, Oltenia se organizeazä. Urmând sfatut Patriarhului Nifon, ale
cärui moagte vor fi aduse mai tirziu in tari de Neagoe Vodä, Radu cel Mare reorga-
nizä episcopia rimniceana, pe care o supuse mitropolitului dela Tirgovigte. Tot pe atunci
intervine o reformä administrativä, datorità desigur faptului a judetele au fost puse sub
administratia marelui ban. In partea de Vest, in locul vechilor judete de pe rfiuri, se in-
fiinteazä judetele de azi, cu o configuratie care, fati de cea actualä, se deosebegte mult
doar in ce privegte hotarul dintre Mehedinti gi Dolj. Primele mentiuni documentare sunt,
pentru aceste doui judete, dela 1483, lar pentru God din 1497 25). Aceastà reformA nu s'a
fäcut insO deodat5, fiinda judetul Gilort exista incä la 1516. Este probabil ci Vilcea gi
Romanatii rämâneau in vechea lor situatie, ceca ce s'ar putea explica prin evolutia istoria

PSEUDO-CAPIT., in 1. c., p. 168.

ST. NICOLAESCU, Doc. slavo-rom., p. 61.
I. C. FILITTI, o. c., dupit GRECEANU, Sirul voevozilor, partea inedia.
I. C. FILITTI, Notife oltene, in Arh. Olt., XIII, (1934), p. 488.

331

www.dacoromanica.ro
deosebita, a acestei laturi esdce, pfini unde nu s'a twins niciodata banatul de Severin.
Dupa deplina ei statornicire, arondarea din vremea Craiovigtilor trebue sfi fi corespuns in
deaproape cu cea pe care o afla, gi o figureazi in harta sa, Cipitanul Schwantz, la 1720

ifAligN" PRINquirive

2Zr PLAIUL LOVIVEI

e
JIM. ARGIL7
40,4' weft,

Powasi 6

JUD. GORJ
0 Th..
04..0 ow*.
fage..3 ra.p
Urfroi JUD.VALCIA
MOM
oidneet
Ceolam
Oratoo
Onebe
JUD. MEHEDitill
''''4.4f",r1
'two' o
11.411 o
Pita'
Clam
er.ao
akm.d.V6tik l's*""*ag
ItsVulpowl .44
4fer
la oNtoLti
Ototo
Obt.iti o
06.6.0
Gaon. 0
O am*
C14.0
Um. an
L.
ter.1.1
O Intorsura
C.91.1

JUD. DOLJ

JUD.ROMADATI
LtatliDA
0 Wm.*
MIMI ound bol Ilsogo. anon. 1320
liotaral ¡pawl
amm 11..k0.as judepaer War.
161114111 °deal.. *dot.. dop: Owls b. Fr. 54Outoto 1720

Fig. 11. Judelele actuale, la 1720 tsi astAzi.

Sub Neagoe Voda, in vara anului 1520, hotarul din munti al Olteniei este recagtigat
pe vechile sale puncte de Pe culmile Retezatului, in urma uncí aminuntite hotarnicii, ce se
face de catre boierii Domnului roman i ai lui Ianag, Craiul Ardealului. La aceasta data
intregul tinut jiian, unde in vremea noastri se vor deschide exploatfirile miniere dela Pe-
trogani çi Lupeni, este atribuit Olteniei prin 'Duna invoiali i frateasca legitura cu mare
juramint", ceca ce area evident ca existau suficiente temeiuri istorice, care sa impuna aceasti
hotarire, degi doar cu alive ani mai inainte regele ungur Vladilav II cauta sa-gi afirme drep-

332

www.dacoromanica.ro
 t,urile de stapanire asupra regiunii, däruind lui Mihail Kendeffy el insuqi un Romlin
mai multe posesiuni de acolo. Dar aceste drepturi oltene asura izvoarelor Jiului nu puteau
vera data fand situatia geografica a tinutului, care este in mai str'dnsei dePendentà de ve-
cineitätile dela miazcinoaPte, deccit din epoca foarte ',eche in care Hategul insuqi: era legat de
Oltenia, adicei din vremea lui Litovoi Voevod. Cuprinzind qi muntii din Vestul Cernei, ca gi
pe cei dela izvoarele Lotrului, pierduti mai tarziu qi recavigati pentru un timp de Sandul

HOTARUL DE NORD AL OLTENIEi 11

s 10436.,'
a ?ni...
ourA HARTA uJi FR. SCHWANTZ

Bria Tatosjy&I
ass.b.A.A41 -TA

itimm4

HOTAROL DE NORD AL OUTENIEi

LA 020 fJ 1318

......

Fig 12. Hotarul de Nord al Olteniei.

Buc9enescu in secolul al XVIII-lea, linia hotarniciei dela 1520 va reprezenta intinderea

maxima din Carpa, a tinutului oltean 39). Trebue mentionata ad i 9i pierderea catre Turci
la 1524, din mana Ungurilor, a cetatii Severinului, care ramane in pärasire gi este incor-
porata, dupä o oarecare trecere de timp, la Oltenia, impreuna cu tot tinutul sal], asupra
caruia Ungurii vor fi avut, inca de multa vreme, doar o stapanire nominala 30)

Litiga toate acestea trebuesc insemnate faptele de credinti 9i de cultura ale Banove-
tilor, sau ale boierimii fruntaqe ridicate cu eiqi in primul rand mánastirile. De0 Craiovescul
Neagoe Voda inalta in Oltenia manastirea ce va deveni mandria vietii sale, ci la
Argeti, in ora9u1 de scaun al vechilor voievozi, Doamna lui, Despina, zideqte ad i rnanastirea

Pentru toate amAnuntele, v. ION DONAT, Hotarele Olteniei, in Arh. Olt., XVI, (1937), p. 225-264.
D. ONCIUL, Titlul lui Mircea, in Coro,. Lit., 1903, p. 226. V. i uiai MIL

333

www.dacoromanica.ro
de maici din Ostrovul Oltului, lar el va ajuta la toate fundatiile neamului su, in care fi-
gureazfi printre ctitori.
Bistrita, cea mai importanti minAstire a Craiovegtilor, a fost ridicatä pe vremea and
Barbu I Banul era ina tänär. La 1509 rizbunarea lui Mihnea Voclà o risipegte din temelie,
pentru a fi din nou infilotà in zilele lui Neagoe. Ctitorii aduc din Serbia, cu mare chel-
tuiali, moagtele Sfintului Grigore Decapolitul, iar minästirea ajunge un mare focar de
culturk unde se copiazi manuscrise daa nu tot acolo se vor fi tipärit gi cele dintäiu cärti
bisericegti, la inceputul secolului al XVI-lea.Ling5 biseria satea de atunci bolnita, singura
dintre zidirile de odinioara ce ni s'a pästrat gi care adäpostegte incä un tezaur de veche
picturä. In ampie, Craiovegtii ridicarä minästirea Sadova, in care s'a ingropat unul dintre
ultimii bani cu numele de Barbu, probabil Barbu II. Ei nu pot fi sträini nici de lacagurile
dela Strehaia gi Bräncoveni, ori de Sfintul Dumitru al Craiovei, unde pretutindeni Matei
Vodä este numai ctitor de iznoavä. O biseria din Caracäl li s'ar datori de asemenea.
Multime din celelalte mfinästiri oltene vin din aceeagi epocä. Cea dela gura Motrului,
unde se pistreazi traditia primei ctitorii a Sf. Nicodim, a lui Harvat logofätul, pe care o
va reface acelagi Matei Voc15, era gata inainte de 1515. Buzegtii cei bätrâni", strämogii a-
pitanilor lui Mihai Viteazul, incep Cäluiul gi Surpatele, inainte de 1512, iar neamuri inru-
dite cu ei zidesc Stänegtii. In vremea aceluiegi inceput de veac exista Dobruga, cäreia i se
intäresc posesiuni de Basarab Voclä Neagoe. Schitul Arhanghelul de ling5 Rämnic e mai
vechiu deat anul 1489, iar Strâmba se pare a fi existat pe la 1525. In aceiagi vreme un
cioban talo Minästirea dinteun Lemn, faptul fiind consemnat mai tärziu gi in documente.
Moise Voclà zidegte Polovragii de deasupra Oltetului, lar la Cozia, Radu Paisie inaltä
paraclisul. In sfirgit, un boier din divanul lui Neagoe, Jitian, pare a fi ctitorul minästirii cu
acelagi nume de lingA Craiova 81). Dar aceastä listä aratä a, in vremea Craiovegtilor, existau
in Oltenia aproape toate ministirile care i-au läcut faima, afarfi de Arnota lui Matei Ba-
sarab, Hurezii Bräncoveanului i vreo douä altele mai neinsemnate.

In främintirile pentru domnie care urmeazä gi dupä disparitia Craiovegtilor, partid-

parea Olteniei este desigur mai neinsemnatä i mai greu de urmärit. Nu se poate preciza
astfel dacä Stroe Pribeagul, care se ridia impotriva lui Paisie cu un nou Laiotfi Basarab
din Caransebeg" 82%,) are vreo legäturä cu aceste locuri ; dar, oricum, Radu vistierul Golescu
boierul de incredere al lui Paisie, primegte pentru slujba ce a slujit... and a venit Basarab
Cu Stroe la Izvorul Tiganului", in Prahova "), mogia Bistretul gi Poiana Urâtii din Dolj.
Acelagi Domn däruegte, la 15 Martie 1544, lui Drighici spätarul gi lui Udrigtea vel vestier

Pentru toate v. ION DONAT, Fundafide religioase ale Olteniei, mide se chi i bibliografia.
Apud FILITTI, o. c., p. 326.
IDEM, ibid. Cf. gi PSEUDO-CAPITAN1UL, in 1. c., p. 169.

334

www.dacoromanica.ro
din Margineni, pentru credincioasa lor slujbä, trei mogii pe care le califici domnegti, Prin-
tre care este fi Crai ova 84).
Dupa ce marii Bani ai lui Mircea Ciobanul, Dragul, Teodosie 9i Stan, mor luptfind sau
sunt taiati pentru viclenie, un descendent sigur al Craiovegtilor, Matei banul din Caracal,
se ridica la 1559 impotriva Mircioaiei gi a lui Petru Vocla, alaturea de alp Olteni, ca Stan-
ciul Bengai, gi piere in lupta de la Boian "). Pe teren diplomatic, Petru cel ranar gi mai-
ca-sa mai au de luptat cu un pretendent care-gi zice Nicolae Basarah, fiul lui Barbu Nego-
rae", ceea ce ar indica o descendentä din Craiovegti 86). In aceeagi epoca, ce se caracteri-
zeaza mai ales prin conducerea celor douà femei exceptionale, Chiajna gi vräjmaga sa Eca-
terina lui Alexandru Vocla, fiecare dintre acestea igi inseamnä domnia, in tinutul oltean,
prin cate o manastire din cele märunte : Chiajna gi Mircea Ciobanul sunt ctitori la Iezer,
in Valcea gi tot acolo, dar langa Ocnele-Mari, Ecaterina zidegte Slatioarele, unde va innoi
Elina lui Matei Basarab. In aceeagi vreme, Patragcu ce! Bun zidegte din temelie biserica
Sf. Paraschiva din Ramnic, ora' in care Domnul, bolnav, se dusese in anul mortii sale, pen-
tru aer. Din zilele lui Alexandru Vodä Oae Seacä", este gi Coguna sau Bucovatul, ctitoria
unor rude ale Domnului banul $tepan i fiul salt, clucerul Parvu. Mai inainte fusese zi-
dita $egarcea, care primegte dela acest Voievod douä hrisoave, imintite in relatiile din se-
colul al XVIII-lea. Este probabil cá manästirea exista insa de pe la 1547. In sfargit, sub
Mihnea Voda Turcitul, cand Oltenia este iaragi in arme, ca odinioara, fiinda boierii me-
hedinteni ridicasera un nou domn, un calugar ce i-au zis Radu Popa", cu care au facut
räzboiu la Craiova", acesta tiind prins gi trimis la Turci "), se zidegte in Romanati schitul
dela Hotarani, al altor rude domnegti, Mitrea vornicul gi sotia sa, Neaga.

Inca din zilele lui Mihnea Vocla Turcitul ii incepea cariera de boier Mihai, care
pentru congtiinta populara din totdeauna, i indiferent de temeirile istorice, a fost cel mai
de frunte viteaz al Olteniei: la 1588 el era ban al Mehedintilor, lar ceva mai tarziu mare
stolnic. Sub $tefan Surdul ajunge apoi mare postelnic gi mare agá, lar in domnia lui Alexan
dru cel Rau tine catava vreme insigi binia Craiovei 88).

GRECEANU, Sirul voevozilor, partea medita, citat de FILITTI, 1. c. Autorul socote§te cä Craiova va
fi fost restituitii lui Barba III de Vlad Vintilä, i iaräi confiscat/ de Radu Paisie dela erban banul, so t de
Craioveasca.
Cronicile, 1. c.
N. IORGA, Pretender:0 domnvti N sec. XVI, in An. Ac. Rom. Seria 2, p. 277; idem, Pretendentul
Nicolae Basarab, ibid., seria 3.
Cronicile, 1. c.
N. IORGA, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 33 i urm.; ST. NICOLAESCU, Hrisovul lui Mihai Vi-
teazzsl, in Arh. Olt., X (1931), 127 g't urm.; I. C. FELITTI, Mihai Viteazul ban al Craiovei, ibid., XIII, 105.

335

www.dacoromanica.ro
 IV.

Auzit-ati de-un Oltean,

De-un Oltean, de-un Craiovean,
Ce nu-i pasA de Sultan?
Cdntecut lut Mihai Viteazul.

Ceea ce se datoreve Olteniei in fapta lui Mihai Viteazul este mult mai greu de deo-
sebit deck s'ar putea crede, cu toate a aportul acesteia, larg recunoscut 9i de traditie, a
avut o insemnkate foarte mare. Mai intaiu, intru cat prive9te originea lui Mihai, legatura
sa cu Oltenia nu poate fi dovedita, dei traditia spune ci s'ar fi nascut la Strehaia, in
castelul domnesc, ba chiar in casele Bäniei din Craiova. Oricum, pentru cel ce se intitu-
leaza in domnie fiu al lui Patraqcu Vodä cel Bun, botezandu-9i 9i feciorul cu numele celui
pe care-I socotea tata 9, un lucru doar ramane mai presus de indoialä : na9terea sa din
Tudora, pe al carui mormant de calugarita a fost insemnatä singura ei calitate, aceea de
mumfi a raposatului Mihai Voevod" 2). In reletiunile istorice care o privesc, unele con-
temporane domniei lui Mihai, ea apare pretutindeni ca avind o origine umila, fie a este
prezintata ca sora, sau numai ruda lui lane banul el insuqi un om nou, ridicat la bogätie
prin insuqiri 9i noroc ; fie a apare ca vanzatoare de rachiu" sau, ca in cronica zisa a
lui Constantin Cäpitanul, drept o femeie vkluva 9i frumoasr, dela targul de Fang de pe
Ialomita. Ea iqi sfar9e9te zilele, ce-i dreptul, in Oltenia, la minastirea Cozia, unde se retrá-
sese drept plangerea pacatelor", dupa ce petrecuse lume9te destul, in tot chipul". Dar se
poate presupune ca legaturile ei cu acest tinut sunt mult mai vechi, 9i anume chiar din
vremea tineretii sale; aci, dacä Mihai a fost cu adevärat fiu al lui Patra9cu cel Bun, lega-
tura acestuia cu Tudora 9i na9terea lui Mihai trebuesc puse in ultimul an al vietii lui, cind
Patra9cu a stat, cautandu-9i sänkatea, la rtamnic, adica in acela9i colt valcean in care, 135-
N
trana qi indurerata, se va savarqi, peste o jumatate de veac, calugarita Teofana 5).
Mihai insuqi apare cu rosturi oltene sigure inca din prima sa tinerete. In 1584, la varsta
de 26 ani ), el era caskorit cu Stanca, vaduva lui Dumitru postelnicul din Valcane9ti 9i
nepoata lui Dobromir, marele ban al Olteniei. Prin sotie, Mihai se inrude9te astfel cu
multe din familiile de seama ale Olteniei, printre care qi cu Buzevii. Patru ani dupa cis&
torie s'a vfizut a este constatat ca ban de Mehedinti, in vremea in care ruda sa lane de-
tinea bania Craiovei. In aceasta dregkorie cumpära satul Cräiqanii 9i probabil 6 tot pe
atunci va fi capätat drepturi de proprietate la Piatra lângä Orodel, moqie cuprinsa in
vechitn judet al Mehedintilor, unde la sfarvitul secolului al XVII-lea se pastra inca amin-
N. IORGA, Istoria Romdnilor, V, P. 304.
IDEM, Inscripfii, I, 176.
Pentru toate v. mai ales: I. C. FILITTI, Mama fi sofia lui Mihai Viteazul, Craiova 1934; N. IORGA,
ht. lui Mihai Viteazul, Buc. 1935 si P. P. PANAITESCU, Mihai Viteazul, Buc. 1936.
C. C. GIUTIESCU, Istoria Romdnilor, II, 296.

336

www.dacoromanica.ro
tirea unei pla9i a lui Mihai Voda", ceea ce insemneaza partea de mo9ie a acestuia 6). Prin
vara anului 1592, and domnea ina $tefan Surdul, 9i la inceputul domniei lui Alexandru
cel Riu, Mihai ajunge ban mere, cum spune sigur inteun hrisov 6), deqi o suii de ani mai
tirziu Radu Popescu arata in cronica lui a Mihai a fost numai ispravnic in locul banului
dela Craiova, ne fiind bani, a nu voiau si punä Domnii bani, pentrua de multe ori se
scorneau galcevi asupra domniei de acolo" 7). Prin mo9iile primite ca zestre, ca 9i prin cele
cumparate din vremea and era boier, din truda, din slujba ce a slujit", Mibai ajunsese
unul din cei rnai bogati proprietari din Oltenia : numai in Romanati, de-a-lungul Oltului,
in fata a9ezarilor sotiei sale dela Plaviceni, el i9i intfire9te prin hrisovul din 6 Septemvrie
1598 urmätoarele sate 9i mo9ii : Firca9u1, Slivenii, Gostavatul, Bäbiciul, Sari9oara, Rusane9tii,
Si1i9tea, Crace9tii-Danciului, Cilienii, Tia, Ilicenii, Plavicenii, Seli9tioara, Vi9ina, Crusovul,
Studina-de-Jos, Studina-Mare, Studinita, Frasinetul-de-Jos qi de Sus, Deveselul, Redea 9i
Comanca 8). La acestea trebue sä se adauge satele däruite de Mihai mamei sale din acelea9i
parti: Studina-Mestecai, Studinita-Barbului, Cru9ovul, Fr59inetul-de-Camp 9i Studinita-lui-
Hamei.
Este de observat a aproape toate satele care, aci 9i in alte parti ale Olteniei, ajung
in stipinirea lui Mihai Viteazul, sunt cumpärate de acesta dela mo9neni. Amänuntul a fost
pus, cum era firesc, in legatura cu situatia precara la care ajunsesera atunci micii proprie-
tari de pamfint, qi totodata cu asaltul boierimii, care-9i creeazi latifundii, pe scarä intinsa,
chiar in aceastä epoca. Dar, pentru a limuri mai bine procesul de rumclnire ce se petrece
In vremea lui Mihai Viteazul, ni se pare necesar sä adäugam urmatoarea constatare: toate
satele de mai sus, ca 9i Sularii ce se vind silnic lui Mihai in vremea domniei sale, ori ca
cele pe care le ruminesc, fie 9i numai pentru o clipa, Buze9tii, (Risipitii, Piatra etc.)
sau Stoica logoffitul (Loloe9tii), se aflau in Oltenia de jos, unde mo9nenia avea un caracter
insular, satele care cad astfel in starea de rumânie aflindu-se in vecinätatea mo9ii1or boie-
re9ti qi mânastire9ti. A9a dar actiunea de ruminire se duce 'inca ales impotriva nucleelor
mo9nene9ti risipite, marii proprietari vecini autind sa-9i exercite, indiferent prin ce mijloace,
dreptul lor de preemtiune, de protimisis", care nu ingficluia deat rudelor 9i vecinilor si
cumpere pimant inteun hotar.

Dar de tinutul oltean, cu ai ami oameni se asemina atit de mult ca fire, Mihai Vi-
teazul a fost legat mai ales prin boierii ce-1 inconjoari inteo tovära9ie de arme areia el,
eroul, ti va statornici räspicat caracterul de cruciatä, urmärind irisa in acelaqi timp teluri
care, daca n'au fost totdeauna con9tient-nationaliste, riman totu9i punctul de unde vor porni
5) ION DONAT, Plasa lui Maui l'oda". Accepfiunea termenului plasa in doc muntene, in Arh. Olt., XIII,
(1934) p. 325-27.
Mai sus, p. 336.
Cronica zisa a lui Const Capitanul, in 1. c., p. 225 cf. si I. C. FILITTI, Banatul Olteniei, p. 332.
ST. NICOLAESCU, in 1. c.

337

www.dacoromanica.ro
nazuintele de unire ale neamului romanesc. ,,In Ora mea spune el a§ fi putut seal reimtin
linigtit gi sigur, färä nicio teamei, dacä nu m'ar fi chemat credinta mea fatei de cre§tintitate",
dar dincolo de marginile acestei tari a lui il va mina deopotrivi gi Pohta ce a pohtit:ho-
tarul Ardealului, Tara Romcineascii, Moldova". E, oricum, in spiritul acestei personalitäti uri-
age, ecoul intirziat al Renagterii, care a adus pretutindeni, ca in Italia insagi, con§tiNta ma-
rilor unitäti istorice. O.. viziune dacicä, agazicand avusese gi Iacob Heraclid Despotul,
sau, mai inainte, alt ciudat aventurier, Aloisio Gritti; dar preocuparile acestora erau ori
simpe intrigi personale, sau, ca la cel dintaiu, declaratii grandilocvente, menite mai ales sa-i
multumeasca vanitatea, gi deci ele n'au putut avea niciun rä.sunet in sufletele oamenilor de
tara. Dimpotriva, fapta lui Mihai Viteazul s'a intemeiat in cea mai mare mäsura pe boieri-
mea din jurul sat', aleasä in lupta, sau veniti la el pentru faima sa de räzboinic.
Dar, in frunte cu cei trei frati Buzegti, cu Stoica vistierul din Stramba gi Tudosie Ru-
deanu vel logofät, fratele Simei Stolniceasa Buzeasca gi cronicarul domniei lui Mihai, a
cirui lucrare ni s'a pästrat numai in traducerea latina' a silesianul Baltazar Walter, aceasta
boierime era, in mare parte, olteana. Apoi alti cativa boieri importanti, venid de aiurea, se
aflau de mult amestecati in vieata tinutului, prin marea banie a Craiovei. In sfargit, gi vi-
tejii dela Sarbi Delimarcu, Baba Novac cel ars de Unguri la Cluj i-au venit lui Mihai
mai ales din legäturile Olteniei cu vecinii de peste Dunäre, vechi gi cunoscute, care se vor
strange totdeauna mai mult in epocile de crizä.
Prin participarea acestei boierimi la cuceririle dictate, färä indoialä, gi de necesitäti
politice de moment, pätura conducatoare a putut sä ráminä convinsi mäcar de atat: ca
era posibil ca cele trei täri românegti sä fie unite inteo singuri mana a unui Romdn. Cat
privegte lupta impotriva Paganilor, niciodatä dela stefan cel Mare gi pana atunci ea nu fu-
sese mai atent urmarita de Cregtinfitate, n'avusese mai multe ecouri populare in lumea bal-
canica. Urmandu-gi Domnul pe aceste cfii de glorie razboinica, boierii lui Mihai Viteazul se
deosebesc in mare masurä de inaintagii lor, de oarece astfel se schimba inset§i sensul actiunii
boieregti: ctici in locul unei dregeitorimi anarhice, ca cea de odinioarii a Craiavegtilor, care se
främeinta pentru rezolvarea problemelor interne ale domniei, Mihai va creia in jurul säu o
boirrime luptätoare pentru cruce gi prestigiul fdrii in afar&
Linga epopeea lui Mihai insugi este astfel o a doua, a boierimii sale, gi mai ales a
Buzegtilor, ale cfirei episoade se pot urmari in de aproape. Cand, in primul an al domniei
sale, Mihai cauta legaturi Cu Sigismund Bathory gi cu Aron Voda al Moldovei, in vederea
rascoalei contra Turcilor pe care o pregatea, solii sai sunt Radul clucerul Buzescu gi fratele
acestuia, stolnicul Stroe v). In sangeroasa incderare dela Bucuregti, cu care se deschide, in
toamna anului 1594, insurectia, cand pierirä creditorii gi doua mii de Turci ce-vi aveau gar-
nizoana in Capitala, Stroe Buzescu este ränit la infina stánga u). Vine apoi vremea fulgera-
Cronica pfrii, 1. c., 277.
Cronica farii, 1. c., 278.

338

www.dacoromanica.ro
toarelor actiuni de lama ale lui Mihai, la care marii capitani olteni sunt mereu in frunte.
Cind, in tabira dela satul Petrile, unde supraveghea pe Turcii de peste Dunare, Voievodul
allá ca Tätarii vin sa-1 atace din coasta, el trimise straji asupra lor, pre Radul Buzescu cu
fratii lui, Preda postelnicul i Stroe stolnicul gi Radu Calofirescu, cu o seami de ogti
alese". Lupta se dä la Putinei gi furá biruiti Tätarii de Buzegti". Hanul trimite atunci o
alta oaste, cu un nepot de-al lui, la Stfinegti. Iar Buzegtii inca pázirá i le iegirfi intru in-
timpinare gi se loviri de fatä... gi fura biruiti acei Tâtari. Atunci au pierit i nepotul Ha-
nului". Apoi, pe and Mihai cigtiga marea biruinti dela Rusciuc, Dfirstorul era ars de
Mihalcea banul Craiovei socrul lui Radu Buzescu, grec de origine ").
Buzegtii apar gi in foarte multe din actiunile diplomatice ale lui Mihai. Astfel, in solia
trimisa la Sigismud, inainte de lupta dela Calugireni, se afla gi Radu Buzescu; dar, din felul
cum prezinti lucrurile Cronica, se vede bine di el s'a opus la acceptarea actului deja 20
Mai 1595, prin care boierii lui Mihai vfind interesele tarii gi ale Domnului pentru cele ale
propriei lor clase; cad iata ce apune acest izvor, scris Cu evidenta partinire pentru Bu-
gegti: Dentiacegti bojari ceri trimisease Mihai Vodi pentru tocmeali, invragbitoriul dia-
volul umblase in mijlocul lor, de se apucarä unii ca aceia mai mult si faca vragba de cit
pace, cum si scaza pre Mihai Vodä din teara; iar ceilalti bojari ce se nevoia si slujeasca
Domnu-säu in dreptate, de neprieateni fura biruiti, i scazura pre Mihai Vodi despre Dom-
nia terei". Intr'o altä iraprejurare, la nunta lui Sigismud, solul e tot unul din Buzegti, Stroe,
aläturi de Radu Calofirescu; lar and Mihai merge in Ardeal, la acelagi Sigismund, spre
a se desvinoväti de unele piri mincinoase, in fruntea celor doi-trei bojar" ce-1 insotesc,
stau Mihalcea banul i Radu Buzescu.
La Dunärea olteanä rizboiul Cu Turcii cuprinde cloud episoade importante, cel dintiiu
privind o actiune din anul 1596, sfirgiti nenorocit. La Julie 16spune Cronicafalese Mihai
Voda ogti care era mai de folos gi le puse cap pre Farcag aga, i-i trimise la Dii ca si-1
dobindeasa gi trecura Dual-ea pre la Sdegla12). lar Turcii inca le prinse de veaste... gi
nu iegira si se loveasca de fati, ci se ascunseri, de facura megtegug. Ca mergind ogtile lui
Mihai Vodä fara de niciun temeiu, Turcii ii lovira fin d veaste. $i fu razboiu tare multi vreame,
insá cea de apoi biruira Turcii pre oastea lui Mihai Voda gi câ furi calári printeingii
s cipari cite ceva, insa putinei, iar pedegtrii pieriri cu totul".
Doi ani mai tirziu, in toamna lui 1598, Mihai 19i avea tabara la Caracal, unde primea
doua steaguri, dobindite in lupta de Dumitru vornicul dela Mehmet, paga Dirstorului.
Pornind de ad, Mihai trece Dunirea pre den sus de Nicopoie" gi infringe pe Hadim paga,
,pe care-1 trimesease imparatul turcesc si fie pagi la mardine, la Diiu". Cetatea rezisti insi,
lar Mihai inainta pridind din Dunfire pina'n munti", catre Vidin, unde fu razboiu tare...
in gesul Diului.,. dar cea de apoi fura biruiti Turcii... i multa peire se facu Turcilor, cit
EM. HAGI MOSCO, Boerii lui Mihai Piteazul, in Arh. Olt., VIII, (1929).
Sat dispArut, pe DunAre, intro Ciupereeni i Desa.

339

www.dacoromanica.ro
putini scAparA in cetate". In lupta de ad se petrecuri fapte la care Cronica Buze9tilor se
opre9te pe larg: SA spunem de Mihai VodA ce i se intimplA in acest rizboiu. Gonind
Turcii 9i risipindu-i in toste pArtile... o ceatA dacA vAzurA peirea, ei se intoarserA cu mare
hArborie asupra lui Mihai VodA. Si atuncea se alease unul din Turci cu *mho gi o impon-
ci9A asupra pfintecului lui Mihai VodA 9i. o infipse in pfintece. lar Mihai Vodi daci vAzu
cA pieare, el apucA mho cu amindouA miinile, de fier, 9i cAutA in toate pArtile, ca s5-i
vie cineva den boiari ajutor, sA-1 izbAveasci den pele. $i altii mai aproape nu se aflara, fAr doi
bojar, anume Preda Buzescul 9i cu frate-sAu Stroe stolnicul, ei grAbiri 91 tAiarA capul
Turcului 9i pre cealelalte sotii ale lui, gi izbAvirA pre Mihai VodA din mina Turcilor. $i
multa bArbAtie arAtari Buze9tii inaintea lui Mihai VodA, a se luptari cu vrAgma9ii 9i izbA-
virli pre Domnul lor de peire". 09tile lui Mihai au stat in acest rAzboiu, pe malul din fata
Olteniei, de au tot plenuit 9i au arsa Tara Turceascr, dela 10 Septemvrie piing la 5 No-
emvrie 1598. Trecand Dunfirea pe la vArsarea Oltului, ele se intorc victorioase pre la Ru-
9ava", adicii pe la extremitatea cealaltA a hotarului . Multime de tfirani sfirbi 9i bulgari, dar
desigur gi Romfini din pArtile timocene, sunt strAmutati cu aceastA ocazie in tarA adicA in
Oltenia: o cronicA strAinA da cifra de 12.000, lar Mihai insugi spune a au fost 16.000
suflete.
In campania contra lui Andrei Bathory, pornitA cu asentimentul Impäratului dela
Praga, unde fusese Stoichiti vistierul din Strimba, un gorjan, care va mai face odatA dru-
mul acesta, o9tile oltene9ti pornirA singure; cAci, ajuns la Bragov, Mihai trimise ,,la Radu
Buzescu 9i la Udrea banul sA saie 9i ei cu toate ogtile Craiovei 9i ale Jiiului, qi cu ale Me-
hedintilor, sA iasA cu ele inaintea lui Mihai VodA, cAtre luncile Sibiiului". PAtrunse pe la
Turnul-Ro9u, armatele Olteniei luarA parte la lupta care aducea Ardealul la picioarele lui
Mihai Viteazul. Peste trei zile,9ezu Mihai VodA in scaun, in Beligrad, Octomvrie 26, inteo
zi luni" 18).
In aceastA apoteozi romfineascA se incheia secolul.

Cralova, 5 Septemarle 1943.

ION DONAT

13) Cronia, In 1. c., p. 277 0 urm.

340

www.dacoromanica.ro
 :

'AP

S.
j5.4.

'a .4

,.-
A

'14
143'

www.dacoromanica.ro
 mar krim, mow Aimv,-..rw DEIA de libertate a creeinilor de sub jugul turcesc i deci renaeerea
,

noastrd politicd gdsit in preajma veacului XIX un precursor In

persoana lui Constantin Ipsilanti, domn peste amandoud principatele
romftne din mila ruelor. Era prieten cu principele polon Adam Czar-
toryski, care ajunsese ministru al afacerilor strAine in Rusia e pre-
zentase tarului Alexandru I un proect de pacificare a Europei, ce
ati. p - cuprindea liberarea Serbiei, cedarea Tdrii Romaneei catre Austria
2,,,as,"S<O Acw Altar .432:5, Jo
e a Moldovei cdtre Rusia. Din aceastd legAturd de prietenie a isvorit
actitmea personald a lui C. Ipsilanti In timpul rdsboiului ruso-turc din 1806-1812, ajutorarea
rdsculatilor lui Carageorge, inarmarea miifiilor nationale de panduri, care au avut in acel
boi o menire independentd In Oltenia, alAturi de un corp de vreo 400 greci din Rusia sudica.
Protosinghelul Naum Rdmniceanu spune cd aceeia din urmd erau recrutati mai mult dintre mol-
dovei-2, munteni i arnAuti, dei le zicea greci i macedoneni. In Iulie 1807, Ipsilanti trimite In
Oltenb )21'k-a sa de panduri i arnduti In frunte cu vomicul Costache Samurca§, caimacanul
Craiovei, ui alti boleti ca Argetoianu i Cernica, pentruca sd coopereze cu armatele ruseei §i
sd inlesneascd generalului Isaiev trecerea Dundrii. TotodatA, strecoard prin Banat alimente sár-
bilor e le trimite 8.000 de galbeni printr'un boier muntean care, alAturi de ofiteri rue, ia parte
la cucerirea Belgradului.
Actiunea lui Constantin Ipsilanti avea sd slujeascd in 1821 drept model rdscoalei fiului
sàu: acelae incredere In sprijinul Rusiei, acelae batalion grec din Rusia sudicd, acelae punct
de plecare din principate, cu participarea románilor.
Afard de liberarea creeinilor balcanici, inspiratd de panslavismul lui Petru cel Mare §i al
Ecaterinei, Ipsilanti visa pentru sine un regat al Daciei, compus din amandoud principatele §i
Basarabia turceascd. Asemenea idei de unire a Romdnilor, ce revin mai tdrziu pe vremea rds-

343.

www.dacoromanica.ro
coalei oltene§ti, nu oglindeau simple ambitil personale tinzand la transformarea unei expresil
geografice In Putere unitard, ci convingeri rdspandite printre boieri, Impreund cu proiecte de
reforma constitutionald, crescute din duhul revolutiei franceze, ce filtrase la noi mai ales pe calea
societatilor secrete. D-1 P. P. Panaitescu a publicat un astfel de proiect, datorat marchizului
Beaupoil de Sainte-Aulaire, secretarul i sfAtuitorul lui Constantin Vodd, In care se recomanda
tarului suprimarea regimului fanariot, numirea unui principe ereditar parnantean peste ambele
principate i Bugeacul turcesc, Wine pregatirea poporului pentru ideia constitutiei printr'o re-
forma culturald, prin modernizarea justitiei §1 transformarea divanului In putere legiuitoare.
In luptele cazacilor lui Isaiev In Serbia, románii au jucat un rol de seamd, dupd cum do-
vedesc memorilie generalului Langeron, emigrant francez intrat In slujba Rusiei, cat 0 din cele
dictate de polcovnicul Ion Solomon, unul din luptatorli doljeni. Printre romanil adunati la Cala-
fat ne intampind figura unui comandir de panduri, care se lupta a§a de frumos la Rahova 0 la
Cladova (Fetislam), In cat e numit locotenent in armata ruseased. Acest osta§ viteaz era Hui
mo§neanului Costandin Ursu §i al Ioanei Bondoc din VIddimiril Gorjului, care dupd moda vre-
mil Ti zisese la boierie Theodor Vlddimirescu.
Din aceasta epocd sunt legaturile slugerului cu serdarul Vii§oreanu, comandir §i el, cu pol-
covnicii Nicolae Boboc i Ionitd Ceganu, cu cdpitanul Dumitru Garbea 0 Ion Solomon, care 11
vor ajuta mai tdrziu. Tudor are relatii cu maioril Popov 0 Alexandra Isaiev, devine sudit rus
0 o clipa se gande§te sà plece cu ostile tarului ; dar amnistia acordatd pandurilor prin tratatul
din Bucure§ti 11 face sd se rdsgandeascd.
Totodard, Incd din 1811 poarta corespondentd cu vornicul Costache Samurca§, organizato-
rul pandurimii. Dupd C. Izvoranu, Samurca§ ar fi &dull apoi pe Tudor la Bucure§ti 0 tot el,
de acord cu Alexandra Pinis, consul general al Rusiei, 1-ar fi dat arnAuti, pornindu-1 spre Olte-
nia ridice oamenii. Dar Samurca§ era un eterist notoriu, lar Pinis un grec In slujba Ru-
siel, care lucra pe ascuns In favoarea revolutiel. Chiriac Popescu precizeazd In memorial sat' cd
Tudor era inteles In taind cu eteri0ii ca, la ivirea lui Ipsilanti In Tara Romaneascd, sd-i dea
o mand de ajutor spre a putea trece Dundrea. Legaturile cu baronul de Langenfeld (din 1814),
Cu Iordache Olimpiotul 0 lane Farmache (din 1818), cu episcopal Ilarion Gheorghiadis al Arge-
ului cu doctoral Mihail Hristaris, otrdvitorul prezumat al lui Alexandra Sutu i prietenul lui
Ipsilanti, sunt atatea indicii de afiliatil a lui Tudor la eterie, feirti ca din aceasta sti se Nate'
deduce o identitate de idealuri.
Langenfeld, alias comisul Hristodulos Ghirlakidis, intemeiase pe la 1780 in Bucure§ti prima
eterie revolutionard cu Perevos, Turnavitu i aromanul Rigas Tru§ind Vele§tinlia, care avea sd
fie vestitul poet grec Rigas Phereos. Secretar al lui Alexandra Ipsilanti cel Baran, Rigas intrase
sub Mavrogheni In legAturd cu ministrul Kaunitz, In nadejdea de§arta sd obtind prin austriaci
mdcar autonomia Greciei la pacea din 1791. Inflacarat de revolutia francezd, Ii procurd din Pa-
ris proclamatii, scrieri i cantece revolutionare, le traduce pe grece§te, le tipare§te tainic In ti-
pografia din Viena a lui Markides-Pulios (Puliu), aroman din Seati§tea 0 le aduce, ascunse In

344

www.dacoromanica.ro
 Cula Greceanu Maldgre§ti.

www.dacoromanica.ro
baloturi de marfuri, la Bucuregti, de unde le raspOridegte mai departe. Rigas era ajutat de banul
Grigore Brancoveanu, de vomicul Constantin Bibescu, de clucerul Scarlat Cdmpineanu gi de sp.-
tarul lonità Cantacuzino.
Cand Ghirlakidis se muta la Viena, ja ca traducator pe Rigas, iar poetul e inantat sà poata
supraveghea personal publicarea luerArilor sale de agitare a popoarelor balcanice. In 1797, el
scoate la Pulios harta Moldovei gi harta Munteniei. Printre multe opere ce figureaza in editia
criticl publicata acum cativa ani la Paris de istoricul Ap. Daskalakis, gdsim un document clan-
destin din acelagi an intitulat : Noul statut politic al locuitorilor Rumeliei, Aziei Mici, insulelor
Mediterane i Moldovalahiei". Rigas care, intr'un gir de proclamatii i carti revolutionare, in-
demnase popoarele cregtine i chiar anumite pa.gale autonome la scuturarea jugului Sultanilor,
propAvaduegte un f el de confederatie balcanica, ce s'ar fi realizat printr'un pact de asistenta
mutuala a nationalitatilor componente ale statului proectat. Iatà deci o conceptie anterioara
totodatà superloarA planurilor imperialiste ale lui Constantin Ipsilanti gi ale fiului sat'.
Alexandru Ipsilanti a marturisit singur in exil ca s'a hotArit sa precipite migcarea eterista,
ca sl profite de tripla coniuncturd favorabilà a rascoalelor din Napoli, Piemont ì Epir, dintre
care primele clouà ocupau Austria, lar a treia imparatia otomand, ceeace ti ingacluia sa intre In
principate, dând provinciilor grecegti timpul sa se prepare de razboi.
Profesorul D. Bodin a publicat de curand o serie de rapoarte diplomatice i consulare, ce
aruncA o lumind nouà asupra actiunii lui Ipsilanti. Dupà nuntiul papal din Viena, Leardi, turbu-
raffle dela noi s'ar fi datorat planurilor i intrigilor lui Ali Paga, care prin comorile sale Incerca
sA ridice pe dugmanii Portii, nelinigtitd de pe atunci de alte rasvrAtiri in Moreia, Candia gi Ser-
bia. Trimisul Piemontului in capitala Austriei, Rossi, afirmd categoric cd persoane In legatura
cu Valahia cred cu tarie a Ali Paga a pus in migcare pe Tudor gi pe Ipsilanti, ddndu-le su-
mele necesare.
Putemicul beglerbeg al Rumeliei stapanea Albania, Epirul, Tesalia gi Macedonia, primea la
Curtea din Ianina consuli generali ai Angliei, Frantei l Rusiei, lar intelectualii greet 11 conside-
rau ca viltorul rege" al Heladei, ceeace explica tratatul incheiat cu el de sulioti gi de cleftii
lui Marcu Botzaris. Noile referinte atribuie lui Ali Paga o sfera de activitate gi mai largO, agra-
vdnd totodatA atitudinea oportunistO a lui Ipsilanti. Lipsesc insa pand acum gtiri concordante din
partea consulilor straini din Ianina.
In ce ne privegte, observam cA amandouà rapoartele pomenite sunt anterioare datei. de 27
Aprille 1821, cdnd episcopul catolic al Bucuregtilor, Giuseppe Maria Molajoni, scrie la Propaganda
Fide cl Tudor cere micgorirea tributului i darilor, pe langd inlaturarea regimului fanariot,
sd mentioneze vreo legdturà a capeteniel norodului" cu Ali Paga.

23 Siiptlimana Oltenlel
345

www.dacoromanica.ro
 Scoboritor dintr'un sir de augdri, ctitor al bisericutil din Prejna In Mehedinti, cucemic
viteaz, singruratic si vesnic pe drumuri, asa a fost Tudor. 0 spune singur In testamentul
scris In 1812 cand voia sd plece In Rusia : aflandu-md eu om necdsdtorit si MA de vrednici
clironomi, temandu-md In toatd vremea de moarte, mai vartos aflAndu-md ostas si In toatil vre-
mea cdlator"... in vie* lui nu apare nicio femeie. Totusi, rdposata Eufrosina Vdcdrescu, nora
poetului Iancu Vdcdrescu, a lansat In 1933, o lund inaintea mortii ei la varsta de 93 ani, o
traditie de familie, dupd care Maria BAlAceanu, sotia lui Constantin, logofdhil dreptAtil, ar fi
nutrit o dragoste putemicd pentru Tudor si i-ar fi suflat la ureche versurile patriotice ale frate-
lui ei, marele vomic Iancu Vdcdrescu. Memoria bdtranei cocoane Eufrosina dadea fireste gres,
cdci ea se casatorise in 1863, cand avea 23 ani, si n'a putut sd cunoascd bine pe Constantin
BAlAceanu,pe care 11 trata drept idiot,fiindcd acesta murise cu sapte ani mal devreme ; vd-
duva sa Maria, atunci In varstd de 62 ani, a murit la Odesa In 1876, iar nu inainte de 1863;
In fine, afard de versurile stángace de pe steagul libertAtii, Tudor n'a manifestat niciodatA vreo
preocupare poeticd.
Inca de tartar, slugerul a fost om practic. Doar crescuse in casele marelui logofdt IonitA
Glogoveanu din Craiova, care fAcea un comert intins de vite cu Banatul. Fiul acestuia, vel clu-
cerul Nicolditd, mostenise acel dar al afacerilor ; in 1811 luase In arendd tot vindriciul VIAL In
vreme ce Tudor se lupta la Calafat Impotriva turcilor. Dupd sfarsitul rdsboiului, slugerul fsi reia
meseria de agricultor si negustor. Arendas la atunul armdsoaei Ana si la Plostina, mosia ma-
ndstirii Tishiana, el cumpArd pdmAnt la Clogani, zideste morile dela Plesuv, Closani i Cerneti
unde are case, culd cu grajd si vie la poalele dealului Curila, carciumd la Natamenia lángd sa-
tul Balta, cu ceva mosie, livezi la Halánga, etc. Cdrturar cunoscut pentru spiritul sail de drep-
tate, el face hotdmicia Closanilor, a Colibasilor, a Bdii de Aramd. Are parte de mosie la CAlnic
Purcari In Gorj, pe ai cdror mosneni Ii apdrd cu dArzie la judecatd impotriva clucerului Nico-
lae Glogoveanu si a slugerului Preda Seulescu.
Acum Tudor nu mai era omul de afaceri al Glogovenilor, ci exporta pe cont propriu capre,
porci, berbeci si vaci In Austria ; trimetea bol la Iupca pentru fftn, cumpAra telegari, Mind si
lemn de plutd vindea morun, nisetru si icre dela Plostina, fAcea negot de piel, trimitea fier la
Varciorova, In sfarsit avea chiar o ladd cu argintdrie, pe care i-o poprise jupaneasa Ana ar-
mdsoaia. Ce departe este realitatea acestei figuri de negustor oltean de conceptia romanticd a
tdranului cu palme bdtAtorite" I
Mara de omul de incredere al lui Tudor, acel Nicolae Zoican din Balta Mehedintului, cu-
noastem astdzi relatille sale cu o serie Intreagd de negustori : din Prejna lángd Balta erau jupan
Gheorghe Duncea, cu sprijinul cdruia slugerul Isi ridicA bisericuta de lemn In 1808, precum si
chir Costandin Duncea ; la Cemeti, Hristea grecul i Stanciu Abagiul cumparau pestele lui Tudor ;
pentru negotul de vite, intrebuinta pe negustorii din Orsova (Rusava), Rdducan Nicolaovici, Fota
Pavlovici 1 Ghitd Opran ; comertul de piel 11 Ikea cu Iacov Socolescu din Craiova i cu Nico-
lae Cutcudache din Viena; In sfarsit tot la Craiova avea legAturi de strAnsd prietenie cu doi

346

www.dacoromanica.ro
 negustori influenti : Hagi Enug gi Manolache Gugiul, ginerele macedoneanului Dimitrie Poschari
din Viena, care tinea pravAliile episcopiei Ramnicului de pe ulita mare gi avea sd se mute la
Bucuregti Inainte de 1818.
Cu mull Inaintea rdscoalel, Tudor cunoscuse bine o seamd de boieri mari : pe Glogoveni,
pe banul Costache Ghika, pe vornicul Costache Samurcag, pe biv ve! vomicul Isaac Ralet. La
Bucuregti, unde Tudor pornegte cu treburi Inca din 1813, Intalnegte spirite fnaintate ca banul
Grigorie Brancoveanu, vornicul Grigorie Bdleanu, vistierul Alexandru Villara gi logofdtul Alexan-
dru Filipescu-Vulpe, cari 1-au ajutat apoi, gi cu sfatul, gi cu banii.
Dar, cum era e firesc, Tudor si-a gdsit prieteni mai ales printre boierinagii Olteniei, din
tagma cdrora facea parte. and Igi scrie diata In 1812, Tudor pune epitropi pentru ldsdmantul sari
pe chir Costandin Furtund, pe treti logofdtul Ionita Burileanu gi pe armagul Grigorie Ciocazan.
Printre prietenii MI din aceeagi vreme intalnim pe serdarul loan Garddreanu din Cerneti, pe lo-
gofdtul Radu Muicd Gomoviceanu, pe biv clucerul za arie Stefan Miculescu, pe biv ve! medel-
nicerul Grigoragcu BdIteanu. Mai taalu, In slujba adundrii" se afld treti vistierul Vasile Moangd,
polcovnicul Stefan Bibescu, vtori vistierul Barbu Bibescu, Alecu Vulturescu, vtori vistierul Barbu
Coco, treti logofdtul Stefan Romanescu, Zamfir BdIcescu, loan Moscu, Iordache gi Grigorie Ote-
teliganu, pitarul Ionitd Ghimpetianu, Ionità Raioganu, Ionitd Caragic, Petrache Poenaru, La 11
Martie 1821, Tudor poruncegte pandurilor ca fntru nimic supdrare sd nu faceti la lucrurile casii
numitilor la cel mai mic lucru, cd veri care se va fndrazni a-i supra catug de putin cu moarte
sd va pedepsi".
Pdtruns de un adanc simtdmant al ierarhiei sociale, Tudor gi-a numit toti ispravnicii dintre
boieri sau ostagi : la Gorj, vistierul Papa Vladimirescu, apol vistierul Vasile Moangd ; la Me-
hedinti, vistierul Costandin Crainiceanu ; la Dolj, slugerul Ion Solomon, fostul cdpitan de pan-
duri ; la Romanati, serdarul Diamandi Giuvara ; la Valcea, serdarul Parvu, mutat apoi la Mehe-
dinti gi Inlocuit cu polcovnicul Vasile Ghelmegeanu ; la Olt, stolnicul Nicolae Gigartu, etc.
Nicdieri nu s'a fntalnit vreodatd o rdscoald mai pagnicd cleat migcarea lui Tudor. Aceasta
se datoregte faptului cd avea atati prieteni la Bucuregti gi cd n'avea alta vind decat aceea cd
fdcea apel la sentimentele lor patriotice pentru o mai build oranduiald a tdrii. Atitudinea bole-
rilor divdniti fatd de migcarea olteneascd s'a mArginit la Incercari succesive de intimidare, care
nu puteau da niciun rezultat. La amenintdrile clucerului Costandin Ralet, ispravnic de Mehedinti,
. Tudor rdspunde la 28 Ianuarie 1821 cd n'a iegit sd prade lumea, ci pentru mare folos obgtesc,
gi al celor mari, gi al celor mici... Eu sunt cel mal bun fiu al patriei mele... Dacd voegti folosul
de obgte, vino dimpreuncl cu toti boierii PcImainteni, ca sa ne intcilnim, sau trimite numai pe
dumnealor gi le poruncegte ca sei fie silitori spre silviir§irea trebuintei...".
Tot acolo citim : Dela Bucuregti pand aici am venit tot prin orage gi sate, gi nimeni nu
s'a supdrat de nimica ; ba Inca gi zArdfille judetelor erau Incarcate de bani gi nicidecum nu s'a
clintit. Si lardgi, de ag fi fost hot, precum zici, de mult le-as fi luat de acolo". Mai tarziu, cand
boierii din Benegti trimit dupd sfat pe Ionitd Caragic la caimacanul Craiovei, Samurcag le rds-

347

www.dacoromanica.ro
punde dupa cum spune Iordache Otetell§anu sa n'aiba nido teama de Tudor, ca el nici
omoara, nici jefue§te pe cineva, ci sa se pazeasca numai de cei 73 hotomani cari s'au rupt din
oastea lui Tudor §i umbla prin tara jefuind".
Cand divanul Ii scrie direct si-1 gase§te Pavel Macedonski la Manastirea Motrului, slugerul
trimite boierilor a doua zi, 4 Februarie, urmatoarele randuri : Bine ar fi ca Dumneavoastrd sa
popriti rautatea §i pornirea armelor ce ati cugetat asupra norodului celui nevinovat §i credincios,
§i sa urmati precum au urmat stramo§ii no§tri, adica sei vet IrLiI1 Cu norodul la cererile ce face,
pentruca ei nu cer vre un lucru necuviincios sau care sa nu-1 fi avut, ci cer o dreDtate, care
poate fi Dumneavoastrcl de mai mare folos."
Divanul deleaga atunci caimacam pe un boier patriot, vomicul Nicolae Vacarescu, fiul lui
Enachita, ca sa Impace lucrurile. E o veche cuno§tinta a lui Tudor. Prea bine §tiu pre dumneata
Ti scrie slugerul ca e§ti foarte Intelept §i nascut din neam slavit §i iubitor de patrie." El
adaugd fnsd : -Dar cum nu socotiti dumneavoastra ca patria se chiamd norodul, iar nu tagma
jefuitorilor ? i cer ca sd-mi arati dumneata ce Impotrivire arat eu Impotriva norodului 1 Cd eu
alta nu sunt decat numai un om luat de catre tot norodul tarii, ce! amarlt §i dosadit din pricina
jefuitorilor, ca sd le fiu chivernisitor in treaba cererii dreptatilor. Iar tagma jefuitorilor, caci nu
le place una ca aceasta, a ridicat arme de moarte asupra patriei §i a ticalosului norod. 0, ce
mare jale I Dar daca este tagma jefuitorilor dreaptd §i norodului vinovat, cum de nu trimiteti
dumneavoastra §i pre la fnvecinatele neamuri, ca sa vedeti pre cine categorisesc ? Pre norod
sau pre dumneavoastra ? Si cu cine voesc a tinea ? Cu dumneavoastra sau cu norodul ? Cdci
aceasta s'a uestit in toate laturile." In tabara dela Tantareni, nu se aflau decat vreo 300 osta§i
cu serdarul Diamandi Giuvara §i delibma Mali. La 8 Februarie, dupa ce arnautii refeza sa se
bata cu fratii lor" pandurii §i se fnchid in biserica Sf. Treime din Craiova, Vacarescu pleacd
la Brancoveni.
Nici nu apuca sa se intoarca la Bucure§ti §1 este Inlocuit cu vornicul Costache Samurca§.
Precedat de serdarul Gheorgache §i de cdpitanul Farmache, noul caimacam strange 730 arnauti,
dar tactica lui nu se deosebe§te de aceea a lui Vacarescu. El continua sa negocieze prin scrisori
de amenintare. Sosit la 12 Februarie In Craiova, trimite la 14 pe Macedonski la Mandstirea
Motrului §i pleaca Inapoi la Bucure§ti ; se fntoarce peste cloud zile, cand e fntampinat pe drum
de Macedonski, pe care 11 trimite din nou la Tudor, la 17 §i la 19. A doua zi, Hagi Prodan vede
pe sluger, iar la 25 Macedonski este lera§i la Motru. In sfar§it, la 28, Ianache, omul lui Samurca§,
sose§te din Bucure§ti, iar caimacamul parase§te Craiova. Aceste amanunte precise rezulta din
registrul po§tei pe Februarie 1821, publicat de Dl. Emil VIrtosu §i care ne permite sa controldm
toate drumurile persoanelor care au jucat un rol In fmprejurarile de atunci.
Din socotelile predate de Samurca§ la 5 Martie vistierului Alexandru Villara se vede a
expeditia inutild din Obtenía tinuse §asesprezece zile §i costase, afard de tainul §i lefurile trupei
tnsumand 13 000 talen, Inca 136.000 talen, fara a vorbi de jafurile arnautilor. Naum Ramniceanu
spune ca s'a fntors Samurca§ In Bucure§ti farà nici o isprava, zicand ca, nePuteind sei intoarcei

348

www.dacoromanica.ro
gdndul lui Tudor, a dat banii unui Hagi Prodan, sarb de land Teodor, fiindca i s'a fagaduit sd
omoare in tail% pe Teodor." Pe de alta parte, in colectia Dr. I. Cantacuzino s'a gasit o scrisoare
din 28 Februarie, In care slugerul amintegte unui boier ca m'ai incredintat prin juramant ca sa
viu la Craiova", iar pe de altd parte spune : Ci, dupa ce au sosit dumnealui Hagi Prodan aici
Cu cuvant ca a fugit dela dumneavoastrd gi eu 1-am primit ca pe un cregtin, apoi s'a apucat de
a impartit noaptea "'It'll ascuns, la 270 sarbi care Sint cu mine, cate talere 250 gi cate 260 de
tot omul, gi. la capeteniile lor cate 5 gi cate 600 de tot omul, gi alte multe fagadueli fagaduindu-le,
cu cuvant ca sd-i tragd dela mine gi sd-i aduca la dumneavoastra." Tudor afirmd ca a gasit
asupra hagiului chiar contractul" incheiat cu acel boier, precum gi o scrisoare prin care Pinis
fagaduia o rasplata ucigagului lui Tudor. Scrisoarea slugerului, adresatd probabil lui Samurcag,
coincide punct cu punct cu povestea protosinghelului Naum : Intai Incercare de mituire, apoi
tentativa de omor.
Cum coruperea sarbilor revenea la vreo 75.000 talen, urmeaza cd Prodan ar fi primit suma
frumugi cd de 60.000 talen i din cheltuiele nejustificate ale caimacamului. Dar, dupa Naum, chiar
Samurcag ar fi spus c'a finantat Incercarea lui Prodan, ca saii explice atitudinea gi mai ales
socotelile In ochii divanului din Bucuregti. Scrisoarea lui Tudor are toate aparentele unei scrisori
de comPlezentei. Ea Poartd chiar data pleccirii definitive a lui Samurca§ din Craiova, dei
registrul pogtei arata ca Hagi Prodan a sosit la manastirea Motrului la 20 Februarie gi deci
complotul s'ar fi urzit In noaptea urmatoare. La 25 sosegte acolo Pavel Macedonski. Nici Intaia
omit, nici a doua, nu 1 s'a Intamplat nimic slugerului, care de altfel scrie cd pe Hagi Prodan
1-au scapat deocamdatd becherii", iar el lasd toate in plata lui Dumnezeu" !.... In sfargit, se
gtie ca Hagi Prodan a ramas omul de credinta al lui Tudor pand la trddarea finala dela Golegti.
N'avem n:ci un alt indiciu cd relatiile dintre Tudor gi Samurcag sa se fi stricat ulterilor.
La 16 Martie, pandurii sunt la Bolintin, la Cotroceni gi la Ciorogarla domneascd. A doua zi,
Pinis ja drumul Bragovului, dupace vestise divanului a tarul nu Incuviinteaza nici eteria, nici
migcarea olteneasca. Odatd cu el, pleacd Fleischhakl von Hakenau, consulul Austriei, gi o seama
de boieri mari cari, In acele imprejurari nesigure, fugeau de rdspunderi. E vorba de Grigorie
Filipescu, demisionat din visterie Inca dela 9 Martie, (banul Grigorie Brancoveanu pornise In
noaptea de 2 Martie) ; de vornicii Iordache Filipescu gi Alecu Ghika, de hatmanul Nicolache
Mavru gi de Costache Samurcag. Tudor nu se fere§te de fugarii dela Brasov si Sibiu decdt atunci
and inceP sec' facà jocul lui Ipsilanti, care la I Aprilie, dupd dezavuarea eteriei de cdtre tar gl.
dupa anatema patriarhului din Constantinopole, se retrasese cela Colentina la Targovigte. ¡ata
dece slugerul lgi rezervd la 5 Aprilie dreptul sa numeascd pe vatafii plaiurilor Buzau, Campina,
Vdlcan, Novaci gi Clogani, iar la 5 Mai lnlocuiegte pe vamegul Constandin_
Golianu dela plaiul
Caineni, fiind om al dumnealui vornicul Samurcag gi vreme nu ne iared a fi in partea acestui
loc acest f el de om."
Strajnicia lui Tudor a fost gi mai categorica fata de duplicitatea boierilor din Bucuregti
momiti de Ipsilanti, degi el recunoscuse vremelnica stapanire a tarii". Cand acegti boieri Incearca

349

www.dacoromanica.ro
sa fugd, el ii trichide In belvederul lui Dinicu Golescu din preajma C3trocenilor si nu-1 sloboade
cleat In ajunul sosirii turcilor.

Caracterul rdscoalei oltene, asa cum rezultd din proclamatii, e confirmat de mdrturii
obiective strdine.
Tudor n'a fost tmpotriva strdinilor. Prima lui proclamatie data din poiana Padesului se
adreseazd fratilor lacuitori ai Tdrii Romanesti, veri de ce neam yeti fi", lar de pe plaiul Cotro-
ceniIor vorbeste cdtre toti dumnealor prea cinstiti boieri, catre toti negustorii si catre toti
lacuitorii din orasul Bucuresti, attit cei de loc, cdt §i cei stqiini, cati lacuesc acolo", addogand
parte bisericeascd si mireneascd, veri de ce neam §i lege va fi".
In atmosfera cosmopolitd, caracteristicd sfarsitului unei epoci In care ideile nationale pluteau
Inca invdluite In apele neclare ale pravoslaviei, nu e de mirare ca oastea lui Tudor sd fi fost
o amestecdturd de romani, sarbi, bulgari, amduti, macedoneni si greci, dui:a cum in randurile
eteriei intalnim pe clucerul Constantin Ndsturel Herescu sau pe tandrul Barbu Stirbei. In slujba
adundrii" se aflau, aldturi de boieri pdmanteni, venetici ca serdarul Diamandi Giuvara. Serbia
lui Carageorge dd lui Tudor pe cdpitanii Hagi Prodan si Dumitru Macedonski. Din Bulgaria
veneau agenti de legAturd ca Alexandru Nicolaovici din Giurgiu sau Hagi Mihalache, bejenar
din Sliven, cari merg si la Ipsilanti, dar la urma se dau cu pandurii. Asada'', nici rdscoala, nici
ostirea lui Tudor n'au avut un caracter strict national.
Si dupd cum rdsmirita olteneascd n'a urn-Aril libertatea politica a TArii Romanesti, n'a avut
drept tintd nici o rdsturnare sociall. Indreptandu-si In principiu miscarea contra cdpeteniilor
atat cele bisericesti cat si cele politicesti", slugerul isi lamureste gandul astfel : Sa se aleagd
din cdpeteniile noastre cei care pot sei fie buni : acela ent al no§tri, fi cu noi dimpreunä vor
lucra binele: ca sd le fie si lor bine, precum ne sint feigeiduiti". Tudor marturise§te deci Intele-
gerile prealabile cu boerii aflati In slujba adundrii".
In sanul adundrii pandurilor, ca sd prevind jafurile inerente oricdrei revolutii, el practica
si propovaduieste o disciplind de fier. In prima proclamatie catre ostasii sdi spune : $i ce vd
va povatui mai marii adundrii, aceea sa urmati, si unde vd vor chiema ei, acolo sd mergeti....
51 iar sa stiti cd nimenea nu este slobod, In vremea acestii adundri, obstii folositoare, ca sa se
atingd macar de un grdunt de binele sau de casa vre unui negutator, ordsan sau Oran, sau de
a vreunui locuitor ; decat numai binele §i averile cele rclu agonisite ale tiranilor boieri sei se
jertfeascei, inscl ale ceirora nu vor urma noucl, precum slut lagAduiti, numai ale acelora set se
ja pentru folosul de ob§te". Tudor deosebeste deci cdpeteniile sau boierii fdgdduiti miscdrii sale,
de boierii Invechiti in rele, ale cdror averi stranse cu hapca urmau sd fie confiscate In folosul
statului. Faptul insd cd nu precizeazd cine va hotati daca o avere e bine sau au agonisitd, a
deschis drumul abuzurilor.

350

www.dacoromanica.ro
 RAmane !ma caracterul etic al migcaril oltenegti Impotriva regimului fanariot, Impotriva
tagmei jeluitoril6r, pentru Inlaturarea careia se adreseaza, ca supus credincios, sultanului ; el cere
trimiterea unui comisar turcesc pentru constatarea faradelegilor, pentru indreptarea moravurilor
restabilirea vechilor privileghiuri" cAlcate de fanarioti, a dreptatilor din vechime, care cu
totul s'au Inghitit i s'au stricat" ; lar pana atunci adunarea obgtescului norod, Intrupare colectivd
a sdrAciel, era hotdrItO sd nu pArdseascd Bucuregtii. Acest protest solemn gi mut al unui popor
Intreg adus In sapd de lemn, pe langd desfOgurarea pagnica a Intregii migcOri, ne cutremura i astazi.
Ca i Horia, Tudor este un stalp al dreptAtii sociale, care prin jertfa lui personald a deschis
zdri largi evolutiei neamului romanesc.
Urgia regimului fanariot era loarte bine cunoscutd. Astfel, la 4 Ianuarie 1821, doud sOptA-
maul inainte de izbucnirea rdsmiritei, Inteuna din conferintele pentru aplicarea tratatului din
Bucuregti, delegatia rusd pusese chestia sumelor uriage adunate In chip ilegal din principate de
catre ultimii doi domni gi care s'ar fi ridicat la 60 milioane piagtri.
Marturiile emfatice ale lui Udritzki, cancelarul agentiei consulare austriace, despre cele douA
Intrevederi avute cu Tudor la 22 gi 23 Martie, sunA pe alocuri fals, mai ales cand se pune In
gura slugerului declaratia urmOtoare Am Indemnat pe beizadea Ipsiland sa stea afara din Bu-
curegti".
Totug, aceste marturli sant in general confirmate de ziarele italiene ale vremii, care vor-
besc de dezacordul dintre Tudor i Ipsilanti gi de vointa celui dintai de a nu lupta contra Portii,
ci numai Impotriva tiraniei domnilor fanarioti. De asemeni, ministrul Regatului celor douà Sicilii
la Constantinopole, Navani, raporta la 10 Aprilie ,,Dei Poarta considerA la fel ca rebeli pe
Vladimirescu In Valahia, pe principele Moldovei 5utu gi pe Ipsilanti, totug primul nu apare ca
ridicand armele pentru inlaturarea jugului, dui:a cum se exprimd Inteun memoriu bine conceput
trimis sultanului, ci numai pentru a urmAri indreptarea relelor pe care le indurcl tara din pri-
cina deírilor arbitrare, extorsiurtilor §i altor abuzuri ale domnilor i a rapaciteifii unor boieri ;
In timp ce al doilea, care luptd sub numele de Ipsilanti, tinde In realitate la independenta
restabilirea imperiului grec". Ca gi Udritzki, presa italiana mentioneazO Intelegerea dintre Tudor
sarbi, care Ii fagaduisera sa-1 sprijine la Poarta, In nadejdea cd la randul sOu fi va ajuta. In
sfargit, anticipand asupra viitorului, Chirico informa la 10 Aprilie guvernul din Torino despre
pArerea lui Tolstoi, aghiotantul tarului sosit din Laybach In misiune secretà, cd dacA Tudor std-
ruegte In atitudinea sa, ceeace cere In numele tarii fi va fi, In totul sau cel putin In parte, acordat".
tide° cdrticicd uitata, Iorga scria: A venit Insa deodatd o zi, care nu samana cu celelalte
gi In care oamenii nu se mai puteau dumeri cu vechile raspunsuri la Intrebarea asupra faptelor
ce sunt de fdcut... Atunci omului de rand, fArà chemare i fArà scop, i s'a degteptat pentru Intaia
oark fulgerdtor, sufletul de ales, de binecuvantat al Parintelui sat' din ceruri. A vorbit gi a va-
zut cl vorba lui e cea bunk ca In ea zace folosul gi dela dansa pleaa lumina, ca el e cOldu-
zul. Dar nimeni nu-1 Invatase a merge pe drumurile prapastuite i niciodata el insugi nu strOba-
tuse cAile primejdiel. A mers totug un timp gacind prin darul lui deosebit, pe care nu-1 incer-

351

www.dacoromanica.ro
case §i nu-1 desavar§ise. Unele rapi au fost trecute, miele raspAntii deslu§ite, unele vaduri aflate.
Dar, la urma, necuno§tiinta i nepregatirea 1-au svklit In genune §i el a cazut cel dintAl, cru-
tand prin aceasta pieirea multora. Iar In durerea mortii el a zarit In sfarsit, aproape sau departe,
tinta, §i a trecut aiurea Cu mangaierea ca o parte din cale a fost totu§ fAcuta §i cà drumetii vor
ajunge, fie i cu un calauz de toate

MARCEL ROMANESCU

BIBLIOGRAFIE
Pentru epoca pregtititoare a revolutiel: P. P. Panaitescu, Corespondenta leg Constantin Ypsilanti cu Gu-
vernal rusesc ; memoriile lui Langeron In Hurmuzaki, supliment I; N. larga, Izvoare contemporane asupra mis-
&Sri' NI Tudor Vladimirescu ; Ap. Daskalakis, Rhigas Velestinlis, La Révolution française et les préludes de
Pindependance hellénique, Paris 1937; N. larga, Histoire des Etats balcaniques ; D. Bodin, Tudor Vladimirescu
tn lamina izvoarelor italiene.Pentru relatiile sociale ale lui Tudor: C. Aricescu, Acte justificative la istoria
revolutiunii romane dela 1821, Craiova 1874; Emil Virtosu, Tudor Vladimirescu, glose, fapte si documente noi ;
ldem, 1821, date si fapte not ; Idem, Tador Vladimirescu, pagini de revoltà ; Idem, Marturii noi din viata lui
Tudor Vladimirescu ; Pr. I. Popescu-Cilieni, Vechi propietilti ale Episcopiei de Rdmnic, la Cralova L Bucuresti,
tn Arhivele Olteniei XX; Iorga, Situatia agrard, economica fi sociald a Olteniei tn epoca lui Tudor Vladimirescu ;
Idem, Orasele Olieniel si mai ales Craiova pe pragul vremilor noud ; Idem, Scrisori inedite ale lui Tudor
V ladimirescu din 1814-1815; Al. *tefulescu, Gorjal istoric 1 pitoresc ; Idem, lstoria Telrgu-Jiului ; Naum
Ramniceanu, FrcIteasal tmbriltogire, in Biserica Ortodoxcl Romand XIII; D. Bodin, Tudor Vladimirescu tn
Bucuresti. insemntirile lui Udritzki la lorga, un apcirdtor al sciracilor, Domnul Tudor" din Vladimir. Ultimul
citat este din lorga,Domnul Tudor" din Vladimir, BIM. Soc. Steaua", Bucuresti 1926.

352

www.dacoromanica.ro
 e MUMMA TE.DORIESCU,

ESPRE femeile trecutului, care au ilusfrat prin fapfele lor vieata

romaneasci i in special a Olfeniei s'a scris relativ putin.
Opera vietii lor ticufe, aproape anonime, a fose frecufa cu ve.
derea de cronicarii fimpului si a rimas necunoscufi. Doar une.
ori o piará de morman.f sau pisania unei manistiri aminfesle
numele lor, alifuri de al solului cfifor ; un aer, un epifrafir ori
o cidelniti sau o icoani, au. insemnat cu moclestie numele vre.
unei doamne sau jupanese.
Vieata suflefeasci a acesfor femei, pe care, cu menfalifafea noastri moderni, le vedem
Cu suflefe de otel, n'a fost asa cum ni se pare : au avut si ele indelungi suferinte, penfru
ci nu putem desbrica sufleful feminin de sensibilifafe, chiar dacä vorbim de anii cei
foarfe indepärfati. Suferinta a creiat mai mulf decat bucuria si despre suferinta creatoare
la femei s'au gäsit putini care si scrie.
Mulf mai usor a inspirat pe poeti firea despofici a Clarei, cafolica inversunafi, sau
figura aproape monsfruoasä a Doamnei Chiajna, ficandu.le personagii cenfrale in cunos.
cutele opere liferare romanesti, decat sfioasa Cätilina Doamna, Despina lui Neagoe ori
Sima Sfolniceasa. Figurile acesfea, asemenea mucenicelor din primele secole ale cresfinis.
mului, se yid piciate naiv pe zidurile bisericilor pe care le.au cfiforif ori le.au inzestraf ;
dar vieata lor cea realä, adesea sbuciumafä, cu iubiri, amágiri, goani dupä glorie ori in.
fringeri, care de fapt acesfea alcifuesc miezul vietii unei femei, se recunoaste mai greu.
Abia din putinele inscriptiile in piafra morminfelor, din cele cateva cuvinfe alese cu mifasi
sau fir, ori din inscriptiile gravafe pe obiecfele de culf, se desväluie in fata noasträ fu.
multuoasa si din belsug plina existenti, pe care au dus.o aceste femei. In ele cifesfi, pe
langi ceea ce e scris, i alfceva, ce mesferul n'a stiuf spune sufletul care a dictat vorbele simple.

353

www.dacoromanica.ro
 Llnul din numele cele mai vechi care apare in hrisoavele romá'nesti ale timpului, este
al Calinichiei, sotia lui Radu Vodi I, §i. mama lui Mircea cel Bätrin. 5i.a lega t numele
ei de al Olteniei, däruind Minästirii Tismana, vaträ plini de luminä in trecutul acestei
provincii, o moari la Bistrita (Mehedinti).
0 figuri care strauce§te alituri de a bärbatului siu, este CcItaina, socia luí Radu
cel Mare, cu care ctitoreste MinOstirea Govora. Voievodul care a prima cu bratele des.
ehise pe umilul tipograf Macarie, dându.i posibilitatea sä tipareasci primele noastre cirti
in slavoneasca timpului a avut Iâng5 dänsul pe aceastä femeie, care 1.a inteles si I.a
sustinut in pioasele ganduri de consolidare spirituali a tärii.
Eaptul cä voievozií a toati Tara Romäneascä si.au zidit mânOstiri dincoace de Olt,
arati ci in constiinta Euturor se pästra aminfirea ci ad fusese matca din care crescuse
statul, aci miezul vietii noastre spirituale si deci ad i se cuvenea a se reculege once
voievod. Probabil ci acest gind s'a transmis in mod tacit, prín traditie, dacä gäsim in
Oltenia de sub munte un sir intreg de rica§uri sfinte, zidite de domni si boieri, de
doamne ori jupinite, in diferite epoci, precum sí mormintele a foarte multi dintre el.
Acelas lucru se petrece in Moldova : in Bucovina stau adunate cele mai multe §i mai
frumoase minästiri, tot ca semn cä acolo a fost adeväratul izvor al rominismului celui
de al cloilea descilecat din Cara lui Drago § Vodi.
Pimäntul mOnos in oameni mari al Olteniei, a däruit Tärii Române§ti un §ir intreg
de voievozi insemnati, trigändu.se toti, in linie femeiascä, din marii bani Craiovesti,
aproape tot atIt de marí ca sí voievozii. 5irul acestor Domni 11 deschide figura cucernici
a luí Neagoe Basarab, fiu al Neagii Craioveasca cu Tepelus Vodä, cisOtorit cu DesPina
Mitita, printesi sfirbeascä.
Vieata lor, intemeiati pe clragoste, inchinati frumosului si credit:46 in Dumnezeu, a
fost bogatä in fapte marl. De numele Despinei Doamna se leagi zidirea celeí mai frumoase
biserici pe care o avem: Argesul. Cronica anonimi a tirii spune cum ci la sfintirea ei au
venit cei mai inalti prelati din toatä lumea ortodox5sute de cOlugäri de toate treptele
iar agapa cre§tineasci ce a urmat, intínsi impirOteste pe mesele dimprejurul manästirii, a
steins la un loc norodul si boierii deopotrivä. Au venit si cOntäreti rätOcitori de peste
Dunäre, din Cara Doamnei, care au zis din guri cântece cu caracter räzboinic sí vitejesc.
De numele Despinei se leagä, pentru Oltenia, ctitoria mcinästirii de maici Ostrovul
(Valcea), uncle Doamna este zugriviti in toatä pompa costumului ei impärätesc : haine de
brocart albastru, mantle de culoare rosíe.purpurie, coroanä si bijuterii de aun masiv. La
aceastä Mânistire s'a pästrat päni la 1936, o ícoanä unici in felul ei: Despina Doamna
In hain5 cernitä, cu fata muncitä de o mane durere, tine in brate pe fiul siu Teodosíe,
mort nipraznic inainte de a se aseza bine pe iron, inchinandu.1 Sfintei Fecioare, care la
rindul ei, primeste pe Isus de pe cruce. Icoana se afli azi la muzeul de artä religioasä
din Bucuresti.

354

www.dacoromanica.ro
 Aceasti femeie, ocrotitoare a artei, ea insisi o colectionari de obiecfe rare, evanghe.
lii legate in aur, talere scumpe, cupe, cesti frumos cizelate in aur si obiecte de cult, a fi-
cut in Oltenia, tara de nastere a sotului ski, acest modest locas de inchiniciune, ca yes.
nici amintire si legfituri a ei cu piminiul oltenesc.
*
Tara RomOneasci a mai avut si doamne sirline, care au jucat un rol de seami in
trebile siatului. DupO Despina, figuri piing de lumini si pietate, intilnesti in filele grele
de sOngele virsat ale istoriei noastre, pe Doamna Ecaterina Salyaresi, socia lui Alexandru
Vodi Mircea, levantinO rafinati, inzestrati cu simt politic deosebit, stipâniti si de-o am.
bitie nesibuitä pentru domnie. A condus trebile tirii clupi moartea sotului siu, in vre.
mea minoriii lui Mihnea Turcitul. Fati de Despina-Milita, domniti a arei imagine iti
stiruie in minte cu miinile-i albe, impodobite de brindetea gesiului diruirii, Doamna Eca-
ierina tOsneste din umbra istoriei cu privirea asprä, inEr'o mOni tinind condeiul, cu care-si
conducea, de departe ca si de aproape, interesele si afacerile, lar in cealaltisabie nevi.
zutiisietimea, spiritul de intrigi, cu care a Innebunit pe contemporani, pOni si pe Sul.
tan. Multe capee de boieri, vinovati sau nu, au cizut cu cea mai mare usurintä din cauza
uneltirilor ei iscusite. Foarte iubitoare de märire, s'a mentinut ca regenti a fiului sits
Mihnea, prin bani grei, dusi de ea singuri la Poarti. Adorindu.si surorile acum scipi-
i atele scrie scrisori din care se vede cum era vieata in tari, ce aprecieazi din sufletul
romOnesc, dar mai ales se yid luand calea Venetiei blinuri scumpe, odoare si scule voie.
vodale, bani si chiar alimente.
Cu toate acestea,- a fose o femeie darnici si pentru tara care i-a adipostit existenta
furtunoasi, si a avut si ea momente in care si-si dea seama de fragilitatea si scurta durati
a tot ce-i omenesc. Fire pioasi in momente de reculegere, a zidit si a Inzestrat ministiri.
In Oltenia a zidit cu banii ei ministirea Sleitioarele din Vilcea, una din putinele noastre
asezäri vechi de maid. Pe zidurile dela intrare e zugrOvit chipul ei mindru; privirea pis.
treazi parci urmele a tot ce a ¡flit, a vizut si a pätimit Doamna, care din cind in cand
aräta, prin unele tapie ale sale, ci a foci o femeie frimintaii. Din scrisorile familiale Os.
trate dela clOnsa, se vede ci se inchina pe rind oamenilor zilei, pasalelor, vizirilor si sul.
tanilor, tot asa cum se inchina Sf. Fecioare: Suntem bine, scrie ea, cu ajutorul lui Dum-
nezeu $i cu rugciciunile catre Prea Sfeirta, care dcl puteri in nenorociri. Mckar paid in fundul
tamiintului sei fie omul si Dumnezeu dacd-1 iubeste, it scoate de acolo".
Ingropatä In biserica Radu Vodi din Bucuresti, ziditi de sotul sits, mormintul i-a
rimas toiusi necunoscut pani azi. Ce a putut alege timpul din atita sbucium, atitea fri.
mintiri, atlia singe virsai, ¡cafe din ambitia uncí femei, care n'a fost ori a foci prea
mult femeie ? *
Alituri de chipul Doamnei Ecaterina Salvaresi, unite prin aceleasi trOsifuri accen.
tuate ale suflefului, tráete imaginea Chiajnei, socia lui Mircea Ciobanul, fiici a lui Petru
Rates. A ceasti femeie a devenit ea insisi numai prin moartea sotului, cici de abia atunci

355

www.dacoromanica.ro
araii ce esie, ce vrea si mai ales cum vrea si.si inteleagi vieata cea noui de Doamni con.
ducitoare a ¡kn.
Paiima cea mai mare a vietii i.a fosf domnia, dorinta de a sapini. ,,Plifind, unel.
find, figiduind, viclenind, ea face ca fiul siu Petru Schiopul, si capefe fronul Munfeniei,
apoi al Moldovei. Moare la 1588, dupi ce cunoscuse fof binele si riul vietii, dela domnie
pini la negusforia cu miruntisuri, pe care o ficea penfru a frii, la Alep, unde era in
surghlun", asa o vede N. Iorga.
Litre doui risboaie, ori dupi vreun micel de boieri pe care-1 pusese bine la cale,
Chiajna, adevirati nepoati a neastimpiratului 5Eefan Voievod, alerga si.si limpezeasci
gindurile, ori si stea de vorbi cu ea insisi, pesfe Olf, unde in finuful Valcei zidise cu
riposaful Mircea, schiful Iezerul.
Poafe a spre sfirsitul vietii eicare fusese o confinui alergare si fi fânjif vreo
dafi dupi cuibul cald de inclainiciune pe care.' mutase, cu multi ani In urmi, infre mun.
tii Olteniei. Cid i ce bucurie putea si aibi, la drept vorbind, o femeie ajunsi in pragul
ulfim al viefii, care a fosf cindva Doamna Tirii, mamá a doi copii furoiti, si a unei fiice
cadini in haremul Sultanului ?
Moare in 1588, la Isfambul, insträinatä, obositi si bifrini, dupi ce, ping in ulfima
clipi a vietii, uneltise de deparfe, amesfecindu.se in cerfurile pentru domnie ale urmasi.
lor el. Nu se cunoaste nici pini azi, locul care adiposfeste trupul care s'a sbituf 63 ani
pentru propriile ei patimi: fronul si copiii säi. In galeria doamnelor noastre Claiajna de.
tine, mai mulf deaf Ecaferina Salvaresi, locul femeii crude, ambitioase si indriznete.
*

Secolul al XVII-lea se deschide pentru Români prin ciderea celui mai mare erou al
ion pe cimpia Turzii. Viata si patimile acestui fulger de vitejie este legaiä de 'Oltenia prin
fainice si sfrinse fire, care fac din el erou olfean, dupä cum 11 arafi si antecele populare.
De aceste legituri ale lui Mihaisi prin aceasta de figurile celor ce 1.au inconjurai
cu dragostea, cu credinta si cu suferinta lor, de femeile din preajma sa si de familia Bu-
zestilor, ne vom ocupa acum.
Vieata lui Mihai Viteazul se clidesfe pe ceca ce i.a fransmis Tudona, mamá binecu.
vintati, care dei n'a urcat pe iron alituri de Pätrascu cel Bun, a avuf totusi un loc de
cinste in vieata lui partea dragostei ; iar in vieata firii, pe acela de a fi daf neamului
cea mal inalfi figuri de legendi a sa.
jupineasa Tudora n'a fosf olteanci nici prin obarsiecici era din Ialomitarici prin
vreo boierie. Ea isi leagi numele de al Olfeniei prin fiul ei Mihai, intgi Ban al Craiovei,
apoi Voievod, inconjuraf de cei mai de seamä osteni pe care i.a avut neamul rominesc,
fratii Radu, Stroe si Preda Buzescu.
Istoria Tirii Rominesti din acel fimp, priviti sub aspectul epic, oferi o fresci tot
atif de bogaii ca a epopeelor anfice: dragosfea silbatici de tarä, afit la birbati cif *i la

356

www.dacoromanica.ro
femeí, prietenia si respectul jurämantului facut domnitorului, vitejia, curajul si uitarea
de sine ; apoi dragostea, floarea aci dulce si luminoasä, ad amara' si inveninat5, datoritä
careia insusi Mihai a lovit, a r5nii, si prin care Sima Stolniceasa a ränias chip de inchi.
nat pentru noi, cei de azi.
Mama luí Mihai mai este a Olteniei prin sfarsitul vietii, petrecut la manistirea Co.
zia, unde s'a calugarit si unde astepta cu mima stransi si cuiremurati vestile bune ori
näpraznice din scurta si viforoasa domníe a feciorului sill. To aci sia scris ultimile Cu.
vinie inainte de a inchide ochii, prín mana ,,calugärasului Gavriil". Si tot la mânistirea
Coda Isi odihneste smerifa ei fiinti calugärita Teofana, cälíti si purificati prin suferinta
si ispäsirea unei vieti prea bogate in urcusuri si coborítsuri.
Am crede cá aceasta femeie, dasi nu era vq5 de boier, sa fi fost micar tot asa de
ambitioasä ca alte doamne ori jupanese din vremea ei, mandrä ca feciorul i.a ajuns doran.
Tudora insa a pistrat mereu bunul simt primitiv si n'a indraznit niciodata sä se bucure
prea mult de gloria luí Millai, presimtindu-i para. nenorocirea.
Indatä ce Mihai a ajuns la Domnie, mama voievodului si.a cerut voie sä se retragä din
vieata dela curie, ducandu.se la manistirea de peste Olt, uncle si.a schimbat haina bogatä,
pe rasa asprä si mohoritä de sieac a calugariei. Intr'o reculegere desavarsiti, meditand si
rugandu.se, a petrecut acolo 6:Ai anii de glorie ai temutului Mihai. Cu simplitatea firii ei
a avut intuitia ca prea biuele trebue platit, cel putin Cu o mäsuri egalä de durere, daca
nu cu mai mult. Prin cucernicía vietii ei monahicesti, in curgerea anilor de izbivire, a dat
dovadä cá sangele ce i.a alergat in tinerete prin vine a hranit un cuget ales de mamá si
femeie. Imprejuririle prín care a trecut 'Ana la moarte au vadit.o.
In iuresul salbatec pe care Mihai Cu boierii sai 11 da, din Dunire si Neajlov, pana
la Selimbir sit Albadulia, sulletul mamei a stat aplecat statornic 0 credincios asupra des.
tinuluí s5u nefericit. La Cozia bätrana primea cu infrigurare vestile trimise regulat de pe
campul de bitaie. Aproape cä nu se mai ridica dek rugaciune. Chiar atunci, cand, pentru
prea multele lui päcate de om, a fost ca si päräsit de credinciosii lui Buzesti, mama sa
i.a rimas neclintitä in dragoste.
Oricat de tare si fie omul, oricat de puternic, are nevoie imperioasä a prími dragos.
Lea, chiar dacä el nu are Limp s'o cunoasc5, ori nu poafe sä o dea; iar Mihai, cu vieata
atat de hartuitä, fugind din Ardeal la Curtea din Viena, poate ci n'a stiut prea bine des.
pre aceasta candela curati, care a ars continuu in preajma.i.
Cu infricosetoare resemnare crestineasca a primit batrana maici Teofana si vestea
mortii fiului sau, dupal cum ea insasi scriedicand intr'o limbi romaneasci din cele mai
curate s'i mai poetice :
Eu, roaba lui Isus, cliluglirifa Teo/ana, niuma rtiposatului Mihai
Voievod, din Tara Romiineascii, viefuit-am vieafa acestei lurni deqarte
f i infelétoare de suflete, f i am petrecut lumefte destul, in tot chipui

357

www.dacoromanica.ro
 in vieafa mea, pan?" ajurzsei §i la neputinta biitrdnetelor rn,ele f i la
sldbiciune in Sicinta Miinit.-Wire a Coziei, pentru pltingerea pticatelor
mele. Aciia§ mli ajunse qi vestea de stiviir§irea drag fiiului mea Millai
Voievod, §i de sciriicia Daamnii-sa §i a coconilor Domniii lui prin
ftiri striiine. Fui de pliingere §i de sus fine ziva i naaptea. Ajutorul
Domnului din iruzltul ceriului au auzit ci s'au milostivit de i-au scos
din Wile sträirce in tara de mo§tenire f i au cugetat pentru beartina
f i jalnica lor maicuí. ,Si ¿acá se adunará unii cu altii mare plcitzgere
fi suspine fu printre ei. $i griii mai departe nbaka Teofana:
Am petrecza cu malt foc de moarte fiu-rneu f i de jalen domniiLor
voastre, iar de ciltre sftinta traincistire mulfuntesc piírinfilor dintrInsa
c'am avut pace, rapaus ci cciutare de molitvele lor la n,evoia mea.
Pentru aceea featele mele, am fiigiiduit mtznd.tirii doud sate din Ro-
nzanafi: Frtisinetul ci Studenifa, pentru sufletul rliposatului Mihai
Voievod ci entru stindtatea fiiului stiu Nicolae Voievod, f i pentru
pomenirea naastrà f i a tot neamal nostru, in vecie.

$i sträinii au fost cutremurafi de destinul acestei femei. Istoricul St. Szamos1c6zi

vorbeste intr'una din cärtile sale despre Doamna Tudora, si de felul in care ea a primit
la Cozia Loaf e vestilesi aceea a mor¡ii lui Mihai Voievod.
Pentru ca durerea ei sä fie si mai mare, Dumnezeu a vrut ca trupul lui Mihai sä
fie ingropat in douä locuri: capul, adus in mare cinste i ingropat la Manästirea Dealu.
lui de credinciosii boieri Buzesti, iar restul In Câmpia Turzii: o pedeapsä poate pentru
el si un simbol pentru cei ce au venit dupä dânsul.
in anul 1606, dupä ce a mai fost mariorä i altor triste intampläri de familie, se mi.
lostivi Dumnezeu de sufletul maicii Teofana, chemând.o la clânsul, spre a nu mai fi de
plingere si de suspine ziva i noapfea".
tn biserica cea mare de la Cozia, in partea dreaptä a pronaosului, sub o piatri impre.
sionant de simplä, au cioplit nepo¡ii cel mai strälucit omagiu ce se putea aduce acestei femei :

odihne§te ctilugevrita Teofana, muma rcIposatului Mihai Voievod".

O manä de femeie, care a zámislí In pântecele ei destinul unui popor infreg. Fie.i
binecuvantatä amintirea i linistiti odihna In mormântul din preajma Oltului, de unde
s'a desprins fiacära ce a luminat o clipä cerul românesc si la lumina cäreia ne adäpostim
astäzi, dupä mai bine de trei sute de ani.

Aläturi de mama lui Mihai, se ridici, abia conturatä in umbra uriasä a eroului dela
Cilugireni, Doamna Stanca, socia lui mult incercati, care a avut, din domnia bärbatului
numai partea suferintei.
Nepoati de sange a marelui ban Dobromir, era laruditi cu cele mai vechifmilii
boieresti din farä. Foarte bogatä, avea multe moii, inzestrând i minästiri, ca aceea dela

358

www.dacoromanica.ro
Privíceni (01t), ctitoria familiei sale. Cand s'a cäsiforit Cu Mihai, in tinerefea acestuia, era
viduvä. Femeie cu rare insusiri fizice si sulletesti, nu s'a bucurat de triumfala intrare a
Voievodului in Alba lulia, nefiind Poftitcl; in schimb a gustat din plin rusinea de a fi dati
ca zilog, impreuni cu fiul siu, dusmanului de moarte al lui Mihai, lui George Basta.
Doamna Stanca nu fusese deci o femeie fericitä. Ce insusiri supraomenesti trebuiesc
unei femei, spre a fi tovaräsea unui om mare, a unui cuceritor, a unui creator? Oricat de
tari si de mandre ne.ar placea si ni le inchipuim pe femeile de odinioari, ele nu pufeau
fi in esenfl decat femei, dorindu.si casa lor, ciminul, dar mai ales birbatul lor, lar cand
bärbaful era räzboinic si se numea Mihai, atunci Doamna trebuia si fie gafa la toate
jertfele. Oricat de tare a fost femeia" in fafa incercirilor din vieafa de iafac, ,,doamna*
n'a pufut ribda ofensa de a fi predatä lui Basta...: a izbucnit In hohote d.esniclijduite in
fafa clusmanului, blestemandu.si vieafa plinä de durere alituri de un birbat firi lege.
Din ¿jata scrisi de ,,calugirasul Gavriil", dela manästirea Cozia, vezi cä neferic.ita
doamni a petrecut multi ani rii printre sträini, dupi moartea lui Milaai, impreuni cu co.
conii domnesti. In 1603, abia dupi cateva luni de sedere in fari, Doamna Sfanca muri de
ciumi.
A plifit scump mandria de a fi sotia lui Mihai, cum se plitesc dealfel toate daru.
rile mari pe care le poarti omul.
*
* *

Cel mai strilucit dintre toate chipurile oltencelor din vremea lui Mihai este cel al
Simei Stolniceasa Buzeasca, sotia lui Stroe Stolnicul, rudä si prieten credincios al luí
Mihai, tovaräs de arme si devotat 'Ana' la moarte Voievodului säu. Sima este o viziune
singulari in tot trecutul nostru. Croitä dintr'o bucati, din stofa eroinelor clasice, a träit
toati vieata roabi unei singure pasiuni : dragostea pentru birbatul ei, Stolnicul.
Intr'o vreme cand clomnitorii se schimbau des, cancl boierii luau parte cu toati vio-
lenta la luptele politice si mai ales and acesti boieri erau Buzestii, va fi fost nespus
de greu sä fii tovarisi de vieati pentru ei I Alcituiti din resemnare, cateodati din foarfe
lungi asteptiri, vieafa femeii era un sir lung de suferinte. Si trebuia si porti cu tine toatä
lumina dragosfei, pentru a te putea insäfi sustine din ceca ce aduci fu, lar nu din ceca ce
primesti din afarä.
Sima Stolniceasa a avut cu prisosinfi virtutea asteparilor prelungite.
N'a avut copii, de aceea si.a intrunit in dragostea ei pentru birbat, si dragostea ma.
ternä, rugandu-se astfel Sfintei Fecioare pentru ,,bärbatul si copilul ei".
La sfarsitul domniei lui Alexandru Voievod ce! Riu, Stroe Buzescu umblä in mi.
begie peste tot cu Mihai, chiar panä la Istambul. In acest timp de nesigure si grele
prevesfiri, jupâneasa Sima trieste vieafi de resemnare. In nopfile lungi, mai lungi ca zilele,
cu ochii aplecafi pe cus5furi, vegheazä cu härnicie : a cumpirat dela niste megustori le.

359

www.dacoromanica.ro
vantini brocart visiniu de mas, fir de aur si argint, märg5ritare a descusut dela un
colan de zesEre si cu acesfea a lucra un epitrafir. E asa de frumos, ci mai nu-i vine
a crede ci ea, cu mainile ei, La cusut. In ziva de Santa Maria, cand La adus la biserica
din Stinesti si i-1 sfinteasci preotul, norodul adunat acolo s'a speriat de atata frumusete :
au crezut ci ingerii Lau lucra t Cu mainile lor.
Sima era olteanci curati si viti de boier, dupi cum olteni erau aprigií fratii Buzesti.
Ca loll marii boieri ai timpului, ei si-au avut pe mosia lor, la Ciluiu in Romanali, bise.
rica familieí, unde sunt ingropati toti, afari de Stolnicul Stroe.
Sima avea ca mosie de zestre, intre alele, satul Stinesti din Vilcea, uncle familia
el zidise manistire, de care sla ingrijii ea insäsi si cireia i-a diruit epitrafirul despre care
am vorbit maí sus.
(Mail' cu suirea pe tron a lui Mihai Viteazul care4 era si un fel de vir Simei
aceasta a §fiut cá de aci inainte s'a dus linistea casei sale. Cunostea prietenia aspri si
birbiteasci ce lega pe birbatul ei de de voievod, mai mult decal a celorlalti frail, si cu.
nostea si fírea plini de neasiampir a lui Mihai. Teama ei a fost Infemeiaii, cici Siroe a
fost acela care, bucurandu-se de intreaga incredere sí cinsie a voievodului, indeplinea cele
maí grele misiuni : in 1594 e rinit la maná, langi Bucuresti, de unde e trimes cu fratii
sii, intru intimpinarea Titarilor, la Hulubesti, apoi la Putinei, la 5erpine§ii, (unde e din
nou rinit), apoi la Giurgiu, unde se rinesie la ochi. Mai tarziu este langi erou la Ci.
lugireni.
Sol al Voievodului la curiea Austriei, la o nuniä, imperialä (cisitoria arhiducesei
Maria Cristina cu Sigísmund Bathory), scapi in 1598, la Vidin, vieata lui Mihai; il intovi.
ráete apoi la Selimbir in 1599, si se allá tot in urma luí, la intrarea triumfali in Alba
Iulia, in Octomvrie 1599.
So(ia lui Sfroe Buzescu urmirea de departe, Cu groazi si cu mindrie, ascensiunea
vertiginoasi a celor doi eroi, inchinandu.se in ascuns, ca nu cumva si schimbe Cel-de.Sus
soarta lor in riu. Mandri si dreapti, nu se clatini atunci cand fratii lui Stroe, aduc din
campia Turzii capuI cinstii al Voievodului lor, si-1 ingroapi Cu pompi mare, la Manistirea
Dealului. Firi birbat, urmeazi singuri cortegiul, cu gandurile frimantate: Stroe al ei nu
se intorsese din Ardeal, dupi o asa cumpliti urgie cfizuta asupra lor si a lirii intregi.
Sima, femeia unui singur birbat, nidujdueste ci inci ii mai sunt date zile bune de
triit, in care si-si poati revirsa asupra celui tot mereu plecat, toate comorile ei de dra-
goste indelung incercati. Cateodali ridici pumnii strinsi spre cer, ar vrea si blesteme des.
tinul ei neferícit: foti boierii s'au intors pe la vetrele lor, foEi s'au inchinat in fata 11011.
lui domn, Radu 5erban Voievod. Numai Stroe intarzie. Dar 'naafi isi acopere gura Cu
palmele, nu vrea si strige ; aleargi lute in cámara cu icoanele vechi si ceasuri intregi
se roagi lui Dumnezeu pentru iertarea sa si pentru intoarcerea celuí plecat. Stroe trebuia
si.si indeplineasci destinul. In luptele ce urmari inire Radu 5erban si Símion Movili

360

www.dacoromanica.ro
arandoi pretendenti *i domni In acela* timp Stroe este ales *i trimis ca sol la impiratul
din Viena, din partea celui dintliu, fugit in Ardeal de riul lui Simion Movilä, sosit si.*1
la tronul Cu alutor atiresc.
Sima, alungaa de spaima nenorocirii, bijenind prin ministiri, urmire*te ingrozia
desfi*urarea evenimentelor. Il *tie pe Stroe firä fria de moarte *i gindul acesta o sus.
tine ; dar ti cunoage firea impetuoasi: acolo unde e mai mare primejdia, acolo se grä.
be*Ee *i el.
Frumosul ei chip a inceput a se ofili. Mersul 1.1 tot drept, privirea intunecati a
ochilor negri e tot ageri, dar pärul i s'a acoperit de o u*oari brumi pe la ample. Nu mai
vede bine nici si lucreze, ochii ti fug pe fire, iar noptile prea lungi ale toamnei care a
vena a*a de repede, le petrece In rugiciuni *i ginduri. Sunt doi ani de and nu *i.a mai
revizut birbatul. Presimte, ca animalele, nenorocirea, Inconjurind.o ca un päienjeni*, din
care, oricat de tare, de curajoasi, nu mai scapä. Ziva merge in sate, impirtind ajutoare, mi.
luind ,,pentru birbatul *i copilul ei".
Dar In dimineata zilei de 18 SepEemvrie 1602, un aläret gribit ti bate in poara, ves.
tind.o a lupia Stroe s'a fost rinit la obraz, intr'o lupti cu cumnatul Nanului titiräsc,
lar Duraneaei si plece de sirg inspre mulata Buziului.
De abia dupi vreo ciad zile de mers In advan, ajunge femeia la apitálul bärbatu.
lui iubit. SEroe trage si moarä cu o rani In obraz. L-a ucis pe rifar, insi *i lui i.a sosit
acum ceasul. Abia are timp s'o recunoasci *i, u*urat, isi di sfir*iful.
Tlade.I va calca si.*i doarmi somnul cel de pe urmä, daa nu la Siäne*iii ei, In satul,
in biserica familiei sale? Intr'un sicriu duce peste OIL, tot ce i.a mai rimas In lume.
La mormintul, unde acum t*i va odihni oasele obosite de lupte dumnealui Stolnicul
Stroe Buzescul, va veghia, straji nedintiti de dragoste *i dincolo de moarte, Sima Stolni-
ceasa. La sipat o piafa de morminf, cum nu se mai afla o a doua. Intr'insa i*i spune tot
focul aceastä femeie, care, in vieata prea lungi ce i-a fost däruiti, n'a nutrit decit un sin.
gur mare, stiruitor, simtimint: dragostea pentru cel dus.
Aceastei Picara, pe grociPa juPdnului Stroe Buzescul, ce a fost
Stolnic la Mihai Vodei, fi a fost la toate reizboaiele dinpreunei Cu
dcinsul ca o slue credincioasei, §i la rilzboiut dintdiu dobdndi rand
la mana stcingli de Turci, §i la reizboiul dela Giurgiu, alud se lovi
cu Hanul, se reíni la ochi de seigeatd. Si au slujit Stroe lui Mihai
Voda, pana pieri in Tara Ungureascei. Dacd se scularei boierii feirii si
cu Buzestii, ridicarii Pe Radu Vodd. lar Simion Movilei, cu Turci,
Teitari, Moldoveni, Les, multi fand seama., venird din tara Moldovei,
de scoase pe Radu Vodci §i Pe Buzesti din tara /or, la Tara Ungureascci.
lar atunci merse jupdnul Stroe la imPeíratul nerntesc ca sil ceard
autor, de iesird la Tara Romdneascd cu Radu Voclei $i-i astepta
Simion Movild. Deci s'au ridicat cu Lesii si Moldovenii si Hanul cu
mare oaste de Tcltari, li ie*ircl de se lovirei in gura Teleajenului, in
luna lui SePtemvrie 14 zile, /uni dimineata pana seara si facurd ncl-

24 Stipttimana Olteatel 361

www.dacoromanica.ro
 valet marti dimineata de trei ori, de toate peirtile. lar Jupcinul Stroe
atdta nevoie pe crestini trifizcind, stâtu imPotriva Ttitarilor, de se loui
cu Marza, cumnatul Hanului, injunghie Pe el. $i dintriacel reiz-
boiu se riini la obraz, si Peste trei settittimcini i se inttimplei moartea,
in luna lui Octominie, 2 zile, vleat 7110 (1601). Si nu fu pre voia
clinilor de Tatari I Dumnezeu'l ierte! Scris-am eu, Jupeineasa Sima, a
Stolnicului Stroe. Dacei uoiu muri, set.* md groPati lanai dumnealui aici".

o istorie a uncí vieti, pe o piatri de mormant.

Lai:1ga aceasti simpli spovedanie a durerii, jupaneasa Sima a poruncit si se sape
in relief lupta dintre cei doi rizboinici : rátarul urat, mustecios, cu hangerul scos : jupan
Stroe mandru, anio i victorios, in atitudine de Arhanghel; lar ca distinctie pentru
erou, in dreptul su, sus, o floricici naiv si copiliresc ficuta in piatri, semnul dragostei
aceleia, care asa isi mai puiea exprima gandul din urmi pentru ceea ce indrigise in vieati.
Si mi gropati langi dumnealui aici" aceasta-i ultima dorinti, pe care femeia, acum
viduviti de dragosEea birbatului i nebinecuvantati cu copii, o Iasi sipati in piara aspri
a mormantului.
Cine viziteazi bisericuta din Stinesti, vede in pronaos, in partea dreapti, la loc in-
tunecos, doui morminte : unul mai mare, ridicai ceva mai sus, cu piaira atat de roasi, ca
aproape s.a *E ers scrisul depe clansa ; e mormantul Jupanului Stroe Buzescul. Lingi el,
una cu pimantul, al doilea : cel al jupanesei Sima ; nici in moarie n'a cuiezat si se aseze
chiar aliturea de dlasul, parci s'ar fi temut si nui intunece ceva din strilucirea faptelor
sale, cu prezenta ei.
Vieata, acest dar nepretuit pentru oameni, pentru Sima Stolniceasa a fost o incercare
firi sfarsit incercati prin asteptäri, prin nidejdi repede spulberaEe, prin duren i care nu
i s'au putut ferge.
Dupä moartea lui Stroe, femeia mandrä, bogatä i respectati, a mai träit inci treized
de ani. Intr'un hrisov al Manistirii Govora, ea spune : Din boierii cei bätreini am ramas
numai eu".
and Matel Aga din Brancoveni s'a urcat pe ironul ¡aril, a aflat-o in vieati doar
pe bitrana Sima Stolniceasa, din toti marii boieri ai vremurilor de sbucium i lacrimi,
ale primei sale tinereti.
Hrisoavele epocii sunt mirEurie mareati a une vieti, care a rämas pani la moarte
dreapti in cuget i in suflet. Spun cá atunci cand in unele pricini s'ar fi binuit ci Sima
avea vreo cunostinta, era adusä in rädvan domnesc dela Stänesti la Tärgoviste o bätrifli
acum putintel adusä de spete, In fafa cäreia se aplecau boierii clivanului cu respect
care, and jura, judecata era ispriviti.
Epitrafirul migilit de clansa bentru Manistirea Stinesti din tinutul Vâlcil, ayierit de
acolo, cum pier toate cele omenesti. Dupä alai de zile mänästirea a fost pridati, odoarele
el instriinate. Cercetitorii au dat de dansul tocmai la Manistirea Banja, in Serbia, dus

362

www.dacoromanica.ro
acolo de apa vremii. Furat sau vândut, pentru Sima Sfolniceasa e tot una : sufletul care
a inchis in el gänd si asteptare, nu se mai Intristeazi, cici a trecut de mult, prin &pia
ei cea omeneasci, in rindul umbrelor, deasupra sbuciumului.

Firul vietii spirituale rominesti se deapini mai in umbri in epoca fanariotilor, da.
toriti noilor imprejuriri istorice si boierilor veniti odati cu domnitorul dela Constan.
tinopol. Numai dupi ce pandurii lui Tudor au curätit calea de sträini, vieata isbucneste
din nou in docot viu.
Fanariotii, intre multe daruri rele, ne.au 15sat si unul bun : Inceputul de culturä
francezi. Femeia, care printr'o ciudati aleituire psihici este pistritoarea traditiei si in
acelas timp agentul care aduce si transmite noutatea, a avut si aici un rol foarte ;-mpor.
twat. Inceputurile influentei franceze s'au ficut prin femei.
Guvernaniele franceze, unele din ele femei instruite, erau aduse anume si faci edu.
catia muzicalä si literari a Einerelor odrasle boieresti din Principate.
$i iati cum ne gäsim in preajma anului 1848, In Craiova, devenit ores Loarte inaintat
din acest punci de vedere, unde cele mai alese familii se intrec in a.si manifesta dragosiea
si intelegerea lor pentru culturi. Chipuri de femei de o gingäsie liliali se (es in umbrä,
risar luminoase in prag de iatac, imbricate dupi cum le area picturile, in cele mai au-
tentice si mai de gust costume franceze.
Una din aceste alcituiri de lumini este Alexandrina Haralamb, fiica generalului Ma.
gheru, participant de seami la revolutia dela 1848. Figura ei se incheagi din faptele ei,
deosebit de frumoase pentru vremea aceea.
Toa ii societatea romOrteasci se inflicirase pentru ideea revolutiei. Peste tot, in sa.
loane, se discuta in Laing programul nou de vieati libera. In casa generalului Magheru o
fatä de 20 ani traducea cu infrigurare Belizarie" a lui Marmontel. Intr'o limbi romi.
neasci destul de aleasi, recitea ce a scris, voia si fie ceva bun si frumos. Cartea era in.
chinati Slivitului Voievod Gheorghe Bibescum.
Cu ocazia unei vizite, L Eliade Ridulescu cunoscuse pe tinira traducitoare. Ii pli.
cuse spiritul vioiu al fetei, precum si modesta ei traducere. Dar fata avea o dorinti f i
mai mare : In dedicatia citre Gh. Bibescu, ea isi permitea, cu inconstienta si indrizneala
virstei, si.i dea unele ',stature pentru domníe, pe care dupi cum se stie, domnitorul
nu le-a urmat.
Supirindu.se pe lipsa lui de vointi si pe släbiciunea caracterului, ea determina pe
tatil siu, care o iubea cu pasiune, si.1 päriseasci si si dea ajutor risculatilor dela Islaz.
Asa si ficu : intervenirea generalului Magheru a adus succesul revolutiei pi inläturarea
definitivi a Regulamentuluí Organic.
Dar femeile nu puteau lua parte la asemenea act si delicata jupiniti simtea a ire.

363

www.dacoromanica.ro
buia al lucreze ai ea ceva pentru fari. Se inspiiminta a de ajuforul ei nu va avea nimeni
nevoie. S'a frimintat, a suferit, lar intrio noapte a luat o hotirire: din trei bucifi de stofi,
in culorile tricolorului, cusufe pe furl*, a injghebat steagul rominesc revolutionar. A intrat
Cu el steins la spate, in iatacul pirintelui. S'a urca t pe un scaun si f-ie mai inalti. A ri.
dicat mina §i odaie a Miff simbolul libertifii.
0 mini de femeie, cu insuflefirea ei, a dictat o actiune atit de inalti. Toti revolu.
tionarii au purtat Cu dragoste insignele tricolore, lucrate de ,,fiica pandurulue, cum
ziceau contemporanii.
Citi atiu a in aceste case boiere§ti din Craiova au bitut atunci inimi atit de bogat
inzestrate pentru tara lor, ai ci tricolorul care a Milt la Islaz era cusuf de ginga§e miini
femeie§fi?
Revolufia s'a sfir§it, dupi cum se stie, prin exilarea capilor ei. Intre trisurile care
duceau noaptea, peste graniti, pe räsvrititi, era una in care mergea un birbat §i o femeie
subtire, cu fiptura infi§urati in pelerini cerniti : erau generalul Ma gheru i fiica sa,
Alexandrina. Vor pleca departe de tari, vor lucra pe lingi prietenii francezi, pe care.'
iubesc atital Vor gig acolo pe Lamartine, pe Ledru.Rollin... §i pe Rominii fugiti.
Opt ani au rafacif prinfre sfraini ; opt ani Alexandrina Magheru a pur(ai doliu dupi
tara ei, imbricindu.se numai in haine cernite.
Dar timpurile ulburi s'au vieafa incepe a curge mai calmä in fara.
durur acum s'a linífif i el pentru totdeauna ; doarme somnul din urmä, impicaf.
Alexandrina s'a casätorif cu Dumitru Haralamb, unul dintre cei mai bogafi boieri cra.
ioveni. Casa lor, a§ezati spre Sudul ora§ului, tocmai la margine, domini priveli§tea inspre
dealul Bucovifului 1). 0 gridini mare, Cu verdeati multi, cu bisericuti ascunsä intre co.
pacii imbie la odihni. In cerdacul umbrit de verdafi, acolo 'la place stipinei si sea
cafe un ceas, C11 fata rumeniti de lumina apusului, in serle de foamnä. E fof frumoasi,
dar frumusefea ei a cipifaf ceva pafefic si serios. Nu mai are mobilitatea de acum douizeci
de ani, ci un alt farmec, unul spiritual. Tofi bunii Români in trecere prim ICraiova, vin
si.i särufe mina i s'o asculte vorbind. Se inflicireazi numai Cind e vorba despre fari.
Atunci vocea II capiti accente vibrante, privirea-i arde ; singele Magherului a limas in
sufleful fetei. Citeodati iese la plimbare, mirind §irul grelelor trisuri boiere§fi, care
mere, intr'o pinzi compacti de praf, spre gridina Bibescului. In sfanga ei are un !Alai,
cu care s'ar mindri mai mult, daci ar semina lui bunicu.siu. Nu se imbraci decit
negru §i alb : haine lungi de cafifea ori taffa, cu fo§net cald, dantele albe, pelerini negre.
Mai mult decit plimbirile acestea, ii plac alfele : merge sä ajufe cu mina ei, din
punga ei, siräcimea o calitate rari la oamenii bogati. N'a uitat nici de tari : de curind
a frimis in Ardeal, tocmai la *collie griniceregi dela Näsiud, bani §i cärtf romanesfi,

1) Pe locul unde se afla azi liceul Fratii Buzead".

364

www.dacoromanica.ro
 penfru premii. Sfie a Ardealul etrebueg si fie al nostru. Spune adesea prieienitor : Cred
ci Rominii au mare vigor. N'am si triesc s5 yid aceG zi asa de frumoasi, dar o presime.
Citeste mult jurnale, reviste. A aflat ci la Ministirea Pufna se va face in vara asta
o mare serbare si pomenirea lui 5tefan cel Mare. E prea in virsti spre a lua parfe. Dar
n'a uifai ci Cu 30 de ani in urmi a lucrat un drapel pentru revolufie. Va mai lucra unul,
insá acesf a si fie spre ves.
nici slavi a cinsfifului a

voevod din cripta dela

Putna.
Un splendid acope.
rimint de morroanf din
mitasi, in culorile tirii,
migilii si brodat de mina
ei, ja drumul Puinei, si
duci acolo dragostea si
participarea Olteniei. 5te.
fan cel Mare odihneste
sub giulgiul trimis de fiica
pandurului". Mire simbol
prevesator al vremurilor
ce au venit in urmi 1
Foarte dureroasi a
fost stirea mor(ii ei pen.
tru Craioveni. Pringeau
in urmi fetele sirace pe
care le inzesfrase, copiii
imbricati de mana ei, plan.
geau priefenii, care in
somptuoasele.i saloane tri-
iseri ceasuri inilfitoare. ARETIA AMAN

Miinile care stiuseri

si vindece rinile si s5 deschidi inimile, care lucraseri primul drapel rominesc al revo.
lu¡iei, odibneau acum, pios incrucisate pe piept.
*

Pe lingi figura Alezandrinei Haralamb, se contureazi alte chipuri de femei, care lu.
mineazi tot asa de frumos viea¡a spirituali pe care, ele, au imprimat-o sociefifii craio.
vene din vremea aceea.

365

www.dacoromanica.ro
 Din vechile saloane se desprind pe rind imaginile Doamnelor Pipita Racovitä, Elena
Glogoveanu, Cornetti, Aretia Aman, Sofia Caneciu, Bäläsica Sineasca,..
Frumoasi, cultä, femeie de spirit, Pipita Racovitä a steins in salonul ei toí ce avea
Craiova mai ales, ca oameni de culturä. Se citea, se fäcea muzici, se discuta ; uneort se si
critica. Sotul Pipitei, Nicolaus Racovitä, era boier moldovan si mare junimist. Galata fru.
mos la piano, improviza cu usurintä. In saloanele Cu lumânäri multe, aprinse in grele can.
delabre de bronz, vibrau notele muzicii lui Schubert si ale Stelutei lui Alecsandri. Apoi
se cifeau versuri. Mai ales fänärul junimisf Invifa pe priefeni si.1 Infeleagä si si.1 iu.
beascä pe Eminescu. Pe cäminul urias odihnea o statuie din marmori de Carrara, adusä
drept amintire, din cälätoria in Italia, a tinerilor soti Gratia lui Canova se' potrivea af.
mosferei de sfirsit de seco!.
Reviste franceze, aläturi de ,,Coriverbiri literare", stiteau la indemlna celor ce voiau
sä le räsfoiasci.
*

Vizitatorilor mai Indrigostiti de ¡recut, li se arafi la muzeul Aman din Craiova, un

teanc de scrisori legate si pästrafe acolo ca aminfire, precum si un scrin de stejar, cu douä
pläci de email alb si albastru, avind, in parfea de sus, pajura tärii. Sunt urmele läsafe
de una dinEre cele mai autentice boieroaice ale secolului ¡recut, Elena Glogoveanca. Dupi
faiä era rudä cu Otetelisenii, alti veche familie a Craiovei, iar dupi sot, mostenitoare a
boierilor dela Glogova. Prin amindoui numele pe care le-a purfaf, Elena Otetelisanu.Glo.
goveanu s'a arätat ci putea fi cu falä prietena primului rege al Românilor, Carol I.
Ca si in alte case boieresti, si in casa ei era o traditie de culturä. Tof ce apärea nou
In literatura francezä, foafe revisfele, precum si miscarea arfisfici din sfräinifafe si din
tari ii erau familiare.
Azi trecem cu nepäsare prin preajma copacilor bäflIni si a zidurilor de minäsfire ale
casei In care se adäposteste primäria ; urcim si coborim sclrile si nu stim a acum o ju.
mätate de veac era acolo o vieatä intensi, curtea neincipitoare pentru cupeurile §i trä.
surile boieresti, care aduceau oaspeti de soiu in vizitä cu Glogoveanca", cä aici au fost
gizduiti de mai multe ori, venerabilul Rege Carol I si Regina Elisabeta.
Rimasl viduvi in timpul räsboiului dela 1877 bätrAnul el so t n'apucase sä vadä
Neatirnarea, desi salutase si imbrätisase, dupä datina boiereascä, pe tânärul voievod la
frecerea Dunärii Elena Glogoveanu I§i petrecea vieata mai mutt la ora'. Inzestratä cu o
vointi tare, auforifarä, inconjurati de sfima si dragostea multor prieteni, isi ficea o plä.
cuti datorie de a primi in casa el pe boierii scäpafi, la fel ca pe ceilalfi.
Aceastä femeie pärea si fi steins inteinsa foafe virtutile inaintasilor säi. Mul¡i bo.
ieri olfeni au primif in casa Glogovencii lectii de vointä si patriotism.
Pentru frumusatea si mai ales pe.ntru simplitatea primirii pe care Const. Glogoveanu

366

www.dacoromanica.ro
o fäcuse Domniforului la Poiana, acesta a rämas lea t de clinsii cu prietenia, care nu s'a
sfirsit decit la moarEea bifrinei ,,maman Glogoveanu, cum o numia Principele.
Cand a primit in palatul ei din Craiova perechea princiari, indati dupä rizboiul
Neatärnirii, a fost o manifestatie aproape nationali. La recegie toati strada era plinä de
trisuri, doamnele imbricate in toalete strälucitoare, iar ,,la petite maman Glogoveanum, ca
o sfirleazi, era peste tot, cu grija ca fiecare sä se simfi bine.
Apoi de cite ori treceau Carol I si Carmen SyIva prin Craioiia, bitrina le trimetea
cosulete incircate cu cele mai bune präjituri fäcufe de dinsa, fructe si flori.
Intr'o zi, o ladi uriasi inträ pe poarta casei boieresti : darul regelui. Un scrin frumos
incrustat, avind gravati, in latineste, o inscriptie de preamärire a legii ospitalifitii, a fost
pus la loc de cinsEe in salonul cel mare.
Insi timpul, care face si desface fotul, macinä in ficere viefile celor mari, ca si pe
ale celor mici.
Bitrina Glogoveanci e pe catafalc. Infre coroane se afli una mai aleasä ca toate. E
ultimul semn de omagiu, pe care Regele Carol I, atunci la Sigmaringen, II aduce prietenei
care-i fäcuse striinitafea dela Incepuful domniei, mai usor de invins.
Din rinclurile prietenilor se ridici o doamnä in virsti si. inEorcindu-se spre ceilalti,
zise in momentul ridícirii sicriului : ,,Saluons, c'est notre dernière grande dame qui s'en vas.

Marile bineficitoare ale altor secole si-au gisit urmase demne in femeile veacului al
XIX-lea, care, dei uneori nu erau de singe curat rominesc, s'au legat asa de mult de
pimintul Eirii, incit amintitea lor si azi triesfe, cinsfind locasuri de culturi, de era si
de binefacere.
Silueta mirunfici si sfilizaiä a Elenei Cornetti isi face loc printre cele dintii. re.
meia aceasta a avut doui marl pasiuni in vieki : cultura francezä si birbatul ei.
Oameni economi, au steins o avere mare, pe care au infrebuintat.o kite° vieati sobri
pentru ei, dar ficind bucurii intelectuale lor si altora. Casa ion era singura din Craiova
uncle venia regulat Revue des deux mondes" si L'llustration" fi unde amatorii de dis-
cutii. inalte, giseau totcleauna subiecte.
Lucrurile rare, picEurile alese, muzica pe care ei o cultivau au uimit pini si pe sfri.
ini. LInul dintre prietenii lor, un pictor francez, povestea mai tirziu : ,,la Craiova este o
vieki intelectuali intensi. Nu stiti ci °rice carte noui apirufä aici, o gisesti in cifeva
zile acolo, aproape in toafe casele. Tot ce priveste literatura, teatrul si arfa francezä, le este
familiar ca si flour.
Marea avere a sotilor Cornetti a trecut, prin testament, municipiului Craiova, care a
ficut din vechea locuinti a boierilor un conservator, templu modest, dar aufentic, pentru
muzici si poezie.

367

www.dacoromanica.ro
 Un lacas de cultura care face cinste Craiovei si Olteniei, este Fundatia Alexandru si
Aristia Aman, instituit din averea lasati municipiului prin testamentul celor doi soti,
In anul 1885.
Cand intri acolo, dupi ce ai urcat pe scara de marmora care duce sus, nu stii ce si
admiri intai : scrinuri si mese elegante, incrustate in fildes, abanos ori trandafir, pe care
odihnesc subtiri statuete de portelan, sfesnice de argint cu mai multe brate, casete in care
sunt obiecte delicate de toaleti femenina, ce acum par a fi lisate din maini gingase de
doamni.... 0 diadema de coral, cu un mare bob de nestimata, fotografii ale frumoasei Aristia
Aman, picEuri pe portelan, copii dupa artistii francezi ai secolului al XV111.1ea, o pereche
de conduri turcesti, cescute si vase din portelan de Sèvres... urmele unei imbelsugate vieti
romine0i, care a cunoscue rafinamentul civilizatiei franceze ; iar jos, biblioteca bogaia, iz.
vor de lumina pentru tineril studiosi, cu carti rare si vechi, alaturi de reviste si noufgi,
isi tine usile larg deschise cercetitorilor.
*

Despre Sofia Caneciu si Balasica Sineasca nu pomenesc actele publice prea mult.
Aceste femei au fost mai modeste decat celelalte, lucrul ion a fost tacut. Insi pe vremea
aceea, cand boierii scapatau usor, s'a gandit cineva la nenorocirea lor : bogitasa Sofía Ca.
neciu a lasat prin testament, ca din veniturile banilor si mosiilor sale, si se creeze un azil
desmosfenitelor doamne de boieri scapatati. Iar Balisica Sineasca a lisat doui mii de gal.
beni in 1870, luna Aprilie, pentru ingrijirea bisericii si a locului dinprejur, devenit in
urma loc de vesnica odihni: cimitirul Sineasca.
a

In preajma anului 1840 se infiint.eazi la Craiova mai multe pensioane pentru fetele
de boier, la care se aduc directoare si profesori straini, dar care nu au durabilitate. Sin.
gura care a Invins greutatile reusind sa se mentie, numirand si 106 ani de existenta, este
actualul liceu da fete Elena Cuza, fondat in 1837, de paharnicul Const. Lazaro si Vorni.
cul Iordache Otetelisanu. In acest rastimp a trecut prin tot felul de transformari, pima a
ajuns si fie ceca ce este. Pe la 1861, se numara printre elevele ,,scolii centrale, Alexana
clrina, fata Magherului, lar mai tarziu ceva, Agatha Barsescu §i Aristita Romanescu, fe.
mei case au dus numele (aril 'Ana in America.
Profesoare distinse, sfraine §i romance, au iniltat prestigiul scolii: Louise Favre, fran.
tuzoaica adusi special pentru invatamantul limbij franceze, se leagi atit de mult de scoala
ei, incat Iasi toati averea in scopul de a se da burse elevelor merituoase. Smaranda Cela-
rianu, profesoari si directoare a scoalei, femeie de o rari distinctie sufleteasca si o mane
cultura pedagogica, schimba numele scolii centrale in liceul ,,Elena Cuza", pe care.' con.
duce cu o admirabili autoritate intre 1900-1921. A daruit bibliotecii un insemnat numar
de eirti de filosofie si de pedagogie.

368

www.dacoromanica.ro
 rostele eleve 4 pomenesc numele cu deosebitä venerafie si admirafie, pang astizi.
Liceul este acum unul din licasurile cele mai mari de cultuei al fefelor oltene, datoriti
continuitifii si unitafii sale.
*

Se cuvine si aruacim si o privire in frecutul liferar al Olfeniei, acolo unde de obi.

cei gisim numai birbafi.
La inceputul secolului trecut, o femeie, Maria Seimboteanca, traduce din Lesage, Le
diable boifeux. Ake date referitoare la vieafa ei ne lipsesc ; dar infrio epoci In care nici
birbafi care si faci o fraducere fie si mediocri nu se gäseau, cand Eliade striga
desnidäjduit : ,,scriefi biefi, numai scriefia, si existe femei ca Samboteanca ori ca fate
Magherului, care si rispundä chemärii, este foarte mult.
Ne oprim la cele doui figuri feminine care fac cinsfe literaturii si culturii romanesti,
la Maria Chifu si la fiica el, Lucille Chifu.
Maria Chili/ a fost o fiinti exceptionali, eat prin activitatea ei in domeniul binelui
public acolo unde femeia este la ea acesi, cat si in cel cultural. A fost atat de mult
inviluiti de farmecul artei si culfurii italiene, inclt, afunci cand marele si neastamparatul
D'Annunzio cucereste spirifele prin faptele lui extraordinare dela 1917, acesfea gäsesc ecou
In sufleful ei infelegator si rafinat: ea fine la Craiova in 1927, o conferinfa in folosul
uniunii studenfilor doljeni, despre Vieata fi opera lui D'Annunzio. Inepuizabilul spirit
creator, vulcanul de viea4 care a fost acest om, aproape diabolic, experienfele lui sufle.
testi, care, toate au emit o splendidi realizare literari, pe toate lea infeles, interpretan.
du.le, aceasti femeie aleasi.
Conferinfe s'a tipärit apoi si s'a vandut, in acelasi scop.
Dar acolo unde Maria Chifu este neinfrecuti, a fost In traducerea románeasci a celei
mai desivarsife intrupiri a geniului italian, Divina Comedia a lui Dante.
Este prima si pana azi singura traducere a Infernului si Purgatoriului, acute
de o femeie, lar la noi, Romanii, este cea dintai traducere a lui Dante. 0 femeie, o ro.
manci, o olteanci, din sufleful areia a fasnit gandirea barbiteasci daci admitem ci bir.
batul define prin excelenfi drepful natural de a gandi mai bine si mai serios.
Traducerea, intr'o frumoasi limbi romaneasci, este o fali nefionali.
Lucille Chifu mosteneste In mod stralucit falenful mamei sale. Copil superior Inzes.
fret, studiazi la Universitatea din Bucuresti, In 1895, frecandu.si licenfa cu lucrarea : Pro.
blema raportului dintre filosofie si stiinfä. Publia apoi In frantuzeste ,,Le mouvement
poètique en Roumanie, diverse legende oltene, care au pus publicul francez in le gituri
cu bogifia mitului nostru popular.
Cu o sensibilitate deosebitä, indrigiti de Beaudelaire si Verlaine, tipireste la Paris
Au clair du rave% volum de versuri in care desvalue, cu discrefie, ce a gandit, ce a im.
presionat.o, dar mai ales ce a simfit.

369

www.dacoromanica.ro
 Indrigostiti de mii (Ballade) de Boli, pe care le canta peste iot (Sensiiive,Violefies
mories, Les rosca, Au bord de la forêt), versurile ei suni pe coarde verlaine-iene :
Mais le flot amorceur
Soupire alors : ma soeur,
Cesse de pleurer, cesse I
Ah 1 Calme ton tourment,
Le coeur de l'homme ment
Et vaine est sa tendressia.
(Sur mer).

Poezia simbolista, cu iendiniele ei de a crea siari sufleiesii din imagini, are in Lu.
cille Chiba o aleasä interpreta' (Musique, Alors que je devrais mourir). lata un exemplu:
Non, non, nul ne yerra ma faiblesse dernière;
Nul ne saura tour quoi fabhorrai la lumière,
Si Dieu meme en est la cause. ou si c'est le Daimon!
Et les ans, les vautours, et les vents Passeront;
Mais dans l'antre que nul regard ne fouille,
Nul ne yerra dormir dans l'oubli ma dépouille
(Alors que je devrais mourir)

Dar Lucille Chiiu a pasirai ici si colo amintirea elegiei lui Eminescu (din care a ira.
dus asa frumos Melancolie):
Que les vagues, ces endormeuses
Te disent doucement
Leurs lentes et tristes berceuses,
Pour calmer ton tourment.
Ayant oublié ta misare
Et tes patanes amours,
La chimère qui te fut aire,
Tu dOTTIliTaS toujours.
(Jette ton coeur)

Este aci o aseminaré de cadru, de stare sufleteasci si de sentimeni al singuratätii,

ca in Mai am un singur dor.
Poeta asieapii Plibirea cu spaimä i infiorare, ca pe cel mai nepretuii dar:
Viens, tu n'entendras ritn au lord du bois berceur,
Sous les sa" ules muets, dans le= morne douleur,
Sinon les battements de mon tris sombre coeur.
(Viena).

370

www.dacoromanica.ro
care insi pustieste aidoma ciclonului:
0, coeur, ô pauvre coeur, toi, qui réPands de larmes,
Toi, que l'on twit trembler, saigner et sangloter.,.
(0, coeur, 6, pauvre coeur).

Maestri a sonetului, a inchis in forma lui lapidar imagini, simEire, gind.

Boala i.a, intunecat limpezimea minkii asa ci acest singur minunchi de visuri, cum
si le-a numit ea singuri, o fac si triiasci. Pentru frumuse{ ea ior, guvernul francez a cins.
tit pe autoare cu distinctia ,,Officier d'académie", lar poetul iialian Cannizarro i-a tradus
in limba lui Leopardi unele poezii.
*

lntre figurile cele mai scumpe ale Craiovei culturale dela 1900 se tidied, plutind cu
inarziere, sufletul mare al lui Nicolae Bilcescu, patriot inflicirat si idealist, care a lisat
ca un f el de mostenire spirituali Olteniei pe cele doui surori : Olga Gigurtu si Zoe Man-
drea, nepoatele sale.
Nu poi vedea imaginea Craiovei cu vieata boiereasci, cu obiceiurile si figurile ei
proeminente, daci nu citesti cele doui volume de amintiri, pe care nepoatele Bilcescului"
le.au dat publicitifii, cu timiditatea si cu discrefia sufletelor marl inviluite in taini.
Olga Gigurtu n'a fosé numai doamna mare a societi¡ii craiovene ci, in timpul liber
scria. A fosé descoperiti de duiosul povestitor al vremurilor de altidati, de Emil Gir.
leanu, datoriti ciruia a publicat In Ramuri", sub pseudonimul Ileana, tot ce a triit, ce a
impresionaiso in atmosfera de sfirsit de secol, a copiliriei.
Se perindi in cartea ei imagini catifelate de doamne, inimi ce suspini, iar cite odati
propiile ei ginduri:
Mimic nu cinienteazi inimile, ca lacrimile virsate impreuni".
Fire romantici, in care simti cildura si dragostea de frumusefea si neprevizutul
vietii, Olga Gigurtu a triit si in viitor : Asa misa fosé urea: am tot asteptat ceva, n'as
fi putut spune ce, cred ci tinereEea in genere tot asteapti ca ziva de miine si infip.
tuiasci pentru dinsa o minune".
Viea¡a va fi infiptuit minunza atit de mult asteptati ? Cine stie daci sufletul vi.
brant al Olgai Gigurtu a vizutso cu ochii ei, sau id va fi inchis, asteptindusi realitatea
adevirati, dincolo, unde totul este posibil 1
*

Cealalti nepoati a lui Nicolae Bilcescu este Zoe Mandrea, fire caldi, comunicativi,
culti si desteapti. Cisitoriti cu Nicolae Mandrea, presedinte la Curé ea de Casatie, el in.
susi membru fondator al Junimii si prieten cu Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P. Carp,
a primit in casa el toati elita intelectuali bucuresteani, citind mereu, preocupârtdu.se de

371

www.dacoromanica.ro
toate problemele de culturi. Pida frumos, canta la piano, vorbea §i mai ales avea farmecul
de a te tine aproape.
De cate ori nefericitul Eminescu a gasa un ceas de doriti reculegere in somptuoasa
casi a Zoei Mandrea, de cate ori Caragiale §i Duiliu Zamfirescu n'au incilzit atmosfera
cu discutiile lor inepuizabile?
Dar Zoe Mandrea, ca alficlati Alexandrina Haralamb, a auzif strigitul desnidijduit
al Rominilor din Ardealul instriinat.
Cand, In 1892, pirintele Lucaci vine cu inima plini de fiorii durerii celei mai arzi.
toare pentru prigonirile din ce in ce mai aspre ale Ungurilor, gise§te in mima ei un spri.
jin deosebit: Zoe Mandrea infiinteazi atunci societatea Femeia Romani", cu menirea pre.
cisi de a ajuta cu bani §i cirti §colile §i bisericile ronaane§ti din Ardeal.
Cu o vieati interioari intensi, singurele lucruri date in afara inimii ei sunt scriso.
rile cifre prieteni, juvaeruri de simtire §i de intelegere a oamenilor §i a vietii.
Dintr'un sola de timiditate §i discretie fati de ea inshi, nu s'a expus cu nimic, din
care lumea si-i poati vedea cutele bine ascunse ale sufletului: n'a cantat in public, n'a
ficut expozitii de tablouri, n'a scris la reviste.
A lisat totul pentru atunci cand va fi destul de sus, de departe, pentru a se mai im-
presiona de opinia publici.
Volumul Amintiri din trecuta, tipirit dupi sivar§irea ei din vieati, dovede§te in to.
tul delicatetea sufleteasci a femeii, care n'a vrut si rineasci pe cei ce ar mai fi tale, din
generatia el.
Puterea de evocare, gratia expresiei, fac din paginile ei o desfitare; lar cugetirile
dela sfar§it, scrise In frantuze§te, desvilue spiritul de observator al vietii §i. puterea ei de
sintetizare.
*

De cauti la baza tuturor infiptuirilor omene§ti, ani §i ani, gise§ti,sprijin ticut qi

neobosit,femeia. In umbri rnai totdeauna, ea n'a fria decat timid §i a§a fel incat si nu
supere pe acel ciruia, fecior sau sot, de multe ori i.a 'inchinat ce a avut mai bun: lini§.
tea §i vieata ei infreagi.
Cele mai multe exemple ale trecutului oltean Intiresc aceasti judecati.

DESIDINA TEODORESCU

372

www.dacoromanica.ro
 ACA cerceteazi cíneva geografiile nationale, se isbeste indati
U
de o afirmatie comuni: tara noastri are o unitate desivarsiti".
In cea mai mare parte a cazurilor Insä, formula aceasta nu re.
preziniä decat exteriorizarea uncí dorinte de caracter patriotic

-r,. 1
a autorilor cirtilor respective. SA privim spre exemplificare
, L3 Portugalia:
ce linie accidentati natural o desparte de Spania ?
Nici-una. Si se adauge apoi ca, la inceputurile epocei moderne,
imperiul oceanic portughez era cu totul dincolo de punctul siu
de plecare, ce rimisese si sub aspect economic cu mult in urmi. Si, enumerarea unor
atari discordante s'ar putea continua.
Neapirat ci explicatia se g5se*te: lirgirea etnicului calla mereu botare naturale ; iar
geografía fiecirei tiri ajuii insfinctiv aceasiä aspiratie nationali inscriindu.si in primele
sale fraze dezideratul arainiii. Se intampli ci nidejdile formulate si n'aibi urmári prac.
lice i atunci realikafea geografici nu corespunde caracierizirilor stiintifice. Dar si contra-
riul e tot atat de natural: cand un neam si-a realizat intregirea teritoriului, geografia de-
vine o justificare cu ark de obiectivitate.
Nu-i mai putin adevirat insi ci Romania, Cu toati diversitatea climei, prezinti o
unitate perfecti, cu atat mai mult cu cat si forma sa este aproape geometrici; si in al
doilea rand, fiecare regiune aparte isi are, mai cu seami, unitatea, implicit originalitatea
sa geografici, isforici §i umani.
Aveti in mínte o clipi Oltenia si observati.
Siä Alt de stransi In unghiul dintre Carpati si Dunire, incat, chiar fortand imagi.
1. Pant din aceste observant, constituind temele unei conferinte tinute in Sienna la 7 August 1929, au
fost publicate in Maine'. VIII (1930), nr. 46, p. 92-109.

373

www.dacoromanica.ro
nalia, n'ar putea fi deslipitä de trunchiul tärii noastre. $i, totusi, eat de mult se deosi.
beste de teritodul romanesc, inca s'a scris ca Oltenia se apropie de Serbia, Oltul, al
cärui nume 11 poarti, fiind o Moravi a tärmului stang al Dunirii" 2)
Dacä scoatem partea de exagerare din aceastä afirmatiune, suntem indrituiti a spune
ci Oltenia constitue, prin laotarele sale naturaleCarpatii, DunOrea si Oltulo neastep.
tati unitate. Numai ci ad etnicul s'a coborit, a umplut golurile panä la aceste linii nalu.
rale care o märginesc trainic, apoi le=a depOsit cu mult, creind o Oltenie In alarä de cea
cunoscuti geografiei. FOri si a nintim de alte meleaguri romanesti pe care le.au populat
din belsug, Oltenii s'au Latins adanc in pärtile vecine din Serbia si Bulgaria. Dar noi nu
putem vorbi Inci de o Oltenie politici lärgiti atat de mult ; avem mandria 1nsä, In sclaimb,
sä staruim asupra unei vieti oltenesti pani unde se intinde ea, avem dreptul si datoria
sä 1ntretinem asa cuna e aceasti viati.
Nu numai hotarele naturale ne pot documenta observatia noasträ generali cum c5
Oltenia, din punct de vedere geografic, formeazi o perfect5 unitate. Ci inci alte elemente
naturale au adunat grupe omenesti 1nrudite mai mult prin sange si culturä, decat altele
avand aceiasi strimosi si aceeasi istorie, inliuntru acestei ceati cu ziduri de staling si de
ape mari : Muntele, Pei durea o Valea.
Cei mai vechi si cei mai vigurosi sträbuni ai nostri Dacii In piscurile Hategului
isi cuibäriseri Sarmisegetuza si lent de cetäti vor fi durat pe malurile fluviului mult cm.
sift de ei, Dunaris, si de jos de la el pani'n susul Oltului. Poate cO din lemn vor fi avut
din vremuri Indepartate Drubeta, nume care, ca si al apei pe al cärei tOrm sträjuia, poarläin
sunetu.i urmele misterioase ale uncí limbi necunoscute noui. Si apoi. Pe malul drept al
Oltului, sub streasina Carpatilor, In pragul desvoltidi vietil de stet romanesti, se in.
tindea cnezatul lui Farcas. Iar, mai jos, stäpanind si Celeiul, renumit In prima pätrar al
sec. al XIIIlea prin pesciriile sale artificiale, se Intindea cnezatullui loan. Pe cealalti vale
olfeani, a Jiului, s'au desvoltat aseziri politice si mai Insemnate. Aci au stipanit In pärtile
de sus, intinzandu.se si peste Hateg, voevodul Litovoi si frat ele siu Bärbat. Singure aceste
stiri, si rostul istoric al väilor in Inchegarea politici a strämosilor nostri reiese cu pd.
sosinti.
Dar nu numai väile au ajutat nasterea si litirea formatiilor cneziale si voevodale
incepitoare din Oltenia, ei si pidurea, care lesa apärat in timpuri grele. Viata sedentari a
Oltenilor timpurilor. de Inceputrezumati la cresterea vitelor, plugärie si alte 1ndeleini.
ciri rudimentare In ordine materiali si la credintä sub aspectul spiritual a fost de 'vale
in timp de pace si de peidure in timp de räzboi. Nu amintesc decat de Codrul Vläsiei care
acoperea in mare parte Campia Munteniei, cea mai bantuiti de barbari si, totusi, prin
numele sOu märturisind ca, la venirea Slavilor, codrul acesta imens era tesut de viatà ro.

2) N. lorga, Histoire des Roumains et de /eur ciudisation, Bucarest, 1922, p. 6.

374

www.dacoromanica.ro
mineasci ; pentru a conchide la superlativ pentru Oltenia, cea mai feria dintre toate re.
giunile locuite de Români.
A§a cti hotarele naturaleCarPatii, Dundrea fi Oltulinthid pe deaíntregul Oltenia ; fi
Muntele, Pcidurea §i Valea au adunat strcins gi PcIstreaza pe locuitorii de ateia§i origine §i tu
aceia§i poveste.

Chiar cu atitea cuvinie, convingerea rämâne frainici in unitatea acestei regiuni.

Trecutul local coloreazi insi *i el aceasti convingere : istoria Olteniei s'a desfä§urat
infr'un mod unifar §i oisa avut punctele sale de märire deosebite in cimpul istoriei Ro.
minilor.
Cu mai bine de un milenitz inaintea erei crestine, Dacii o stäpfiniau. 5i, In afari de
pitrunderea lenta a rurarilor 0 a negustorilor italici, premergitori cu mult cuceririi ro.
mane; valul din nordul Dunärii, Cetatea.Greaca, de pe la anul 4 d. Chr.; ,,Einuturile cu.
ceritem din regiunea drubetani de citre Imperiu in urma primului räzboi al lui Traian cu
Dacii ; ridícarea podului traianic peste Dunire pe pimint roman ; cea mai veche inscripa
tie latini din Dacia, databili 103-105, gisitä la Drubeta, fixeazi in Oltenia dunireanä
inceputurile temeinice ale romanizärii Daciei. in anul 275 tot pe la Drubeta s'au retrae
ultímele forte imperiale de pe meleagurile carpato.dunärene ; pentruca, naai tirziu, intre
324 §i. 328, Constantin ce! Mare sä facä podul dela Celei, sä ridice fortirefele dela Dru.
beta, Sucidava si Daphne *i valul cunoscut sub numele de ,,Brazda lui Novae' ; iar Jus.
finjan (527-565) si aibä in grije pe cre§tinii din stinga Dunirií oltene 8). Dar romanita.
tea n'a jucaE, din punct de vedere einic si sufletesc, deal rolul unui altoi, trunchiul da.
cic pästrindu.si, cu deosebire in regiunea de dealuri si murtEi, intreaga.i putere. Nume
ca Drubeta, Motru, Ulcudius Baedari, Sutta Epicadi si altele ; costumele dace care in.
vesminti unele figuri rimase pe stele funerare ; asezirile omene§ti devenite municipii si
dupä un timp colonii ; chípul seminind a dac cioplit lui Jupiter de inchinitorii drubetani
ai cipeteniei divinitifilor romane, probeazi ci ,,Einutul olteani e plin de Dad chiar in
vremea celei mai inEense romaniziri 4).
Influente streine, in urmä, se semnaleazä puEine, aceasti parte de loc nefiind ten.
trul de bitaie al barbarilor hoinari care Eineau sä ajungä la BizanE pe drumul cel mai
scurf : campia munteani, ca prelungire a stepei firi opreli§te. Numai Slavii, printr'o mai
indelungati hiliduire a ion mitre Romani, au InrIurit, incepind cu secolul VI, via¡a ol.
teneasci.
Situatia fericiti, in comparaEie cu a celorlalte regiuni romine§ti, pe care a avut.o
Oltenia in aceasti mie de aní de reeditiri nivalnice ale Risiritului barbar, se datore§te,

D. Bodin, Drubeta fi Severinul, Turnu-Severin, Datina, 1939, p. 5-27; D. Tudor, Constantin cel Mare
fi recucerirea Daciei Traiane, in Revista Istoricei Ronsiinii, XI-XII (1941-1942), p. 134-149,
V. Firvan, Getica, Bucuregti, 1926, p. 124.

375

www.dacoromanica.ro
pe tanga a*ezarea sa in afari de ,,calea räutafilotm, i feritoriului ei accidental i lipsei
unei campa intinse care si ofere siguranfa. Prín confrasf ad exista focmai padurea, valea
mai larga sau mai ingustä í munt ele, toaf e inspirand frica calor neobi*nuifi
Nefavorabile barbarilor i protectoare ale romanififii, ele au facuf ca cel mai curaf ele.
ment daco.roman si apara In formafille de stat cele mai numeroase in Oltenia, la incepu.
tul secolului al XLII.lea.
intr'adevir, actul dala 1247, cunoscut sub numele de Diploma Ioanitilorín autenti.
ficarea papará din 1251, aflätoare la Vaticanne märturiseste cá erau in Oltenia freí for.
matiuni politice: Voevodatul lui Litovoi, situat pe Jiu' de sus, si cnezatele luí loan si
Farca, cu aproximafie, respectiv, in Romanafi §i Valcea. Cu foate ca se di un fitlu mai
inalf luí Seneslav din stanga Oltului, adevarul e a viata româneasci era mai intensä in
Olienia decät in Muntenia. Si lata motívele. Neapiral ca agricultura §i cre§terea vifelor
formau arcele de rezisfenfa ale ocupafiei locuitorilor in ambele parí. Dar mi refer la alf.
cava: la morile din Tara Lotrului, la mínele de sare dala Ocnele Valcei §i mai cu seami
la pescariile dela Celeí.
5kim ca, dupä 1230, Severinul era o cetafe ungureasca i capitali a Banafului care-i
purta numele. Inainte de acesE an va fi fosi ins5, cu siguranfa, ezare romaneasca, insu§i
numele parlad a indica acest lucru. Dar Celeiul era un farg, focmai la gura Olfului, in
extrema cealaltä campeneasci a Olteniei.
Concluzia care se desprirade de ad e de.° covArOioare importanti : in timt) ce Mun-
tenia nu ajunsese sa inchege pe tot intinsul sau formatiuni politice, Oltenia, in intregime, la
1247, era constituitii ca atare, dela Hateg la Dunclre, dela Mehadia la Olt.

Si a*a de stra*nic a fost elemenful románesc aci, i a*a de puternica aserfiunea docu-
mentará pomenitä, care constifue punclul de spríjín capital al fundamentärii isforiei Ro.
manilor penfru desvoltarea sa medievala, incat unii dintre isforicii cei mai mari ai no*fri
din Oltenia au facuf sä porniasca descalecarea". Hasdeu socofea cä inca de pe la sarsi.
tul secolului al XII-lea si din primele decenii ale celui de al XIII-lea, Olfenii au supus
Muntenia i s'au inscaunat la Arge§. Si infemeindu.se pe Cronica lui Fadl Allah Rashid
Eddín, ce inseamnä pe un Bezerenbam in pärfile loculuí la nävälirea Titarilor din 1241
cara nu era altul decat Banul maghiar de Severin conchidea cá acesta este un Ban Ba.
sarab al Olteniei, din neamul cäruia ar descinde Basarabii, prima dinasfie nationala dom.
nifoare a intregii Tari Romane0i. Insu§i Onciul, acel care a infrodus mefoda exactilafii
In cercetarile istorice la noi i cel mai meticulos dinfre ace*ti cercetatori, a admis direc.
tiva generalä a teoriei impresionante a luí Hasdeu. Acesia pleaca insä dela fradifia mai
veche a ,,descalecarii" reprezentata prin ,,Istoria Tarii Romane§li de când au descalecal
pravoslavnicii cre§tivig a lui Sfoica Ludescu. Mai recent, lorga se intreba §i el daca ',di.
nastia din Argea a Domnilor pe toafa Tara Romaneascä e a urma§ilor lui Seneslau de la

376

www.dacoromanica.ro
 MI/

%IV
4

"
11.

,4,4
i) il

t-
...- . - I.,
,pri OE.r.,

.?. . . --.40,....ri: ,,
, ../.1,2.^. . k, , *At-

- . _ --
i.4.

44,440,4

Din Albumul prezentat la Expozitia

din Paris 1937
Reprodus in Offset Alexandrina Enächescu
Scrisul Romtinese S. A., Craiova Taranca din Romanati. Oltenia Portul popular Oltenesc
www.dacoromanica.ro
1250 sau a coborltorilor lui Litovoi cel din singa Oltului 5)* Si problema nu si.a gäsit
inci o definitivä deslegare. Nu intrim in alte aminunte. Vrem si arätära numai ci treí
figuri reprezentative ale istoriografiei romine au rämas impresionate de puterea de viati
pe care o avea Oltenia, ca tinut unitar, la inceputurile formatiunilor noastre de stat.
Si, daci in vremurile ,,descilecirii" si dupä ,,descilecare", Oltenia n'a putut sä aibi
decal o situatie subordonati fan de Muntenia, tofusi, prin Banatu/ siu isi avea o indivi.
dualitate proprie mergind pina la autodeterminare politin. Ba mai mult, pe la 1480
1500, Banii Craiovesti si neamurile lor ajunseseri ant de puternici, incit dictau in Tara
Romineasci. Mi refer la Barbu, Pirvu, Danciu si Radu, fiii lui Neagoe dela Craiova, cti.
torii vestiti dela Bistrita, care au impinzit cu läcasuri sfinte toati tara si au miluit din
belsug manistirile Athosului, neastimpäratii si neinvinsii dusmani ai domnitorilor vremii
din Bucuresti ce se curmau in certuri si coborau prestigiul tronului voevodal. 5i dintre
bani si familiile lor s'au ridicat Domni. Nu insemn decit patru dintre ei: pe Mihai Vodä
Viteazul, fast bänisor de Mehedinti si mare ban al Craiovei, ,,Olteanul Oltenilor cum i
s'a zis odinioari 6) ; pe Neagoe Basarab, ctiEorul dela Arges ; pe Matei Basarab din Bean.
coveni, cucernicul, viteazul si bunul gospodar al Valahiei, ctitorul dela Strebaia uncle e
infitisat cu doamna Elina si cu Maid. Beizadea; si pe Brincoveanu Constantin, patronul
luminat al artelor si literelor, ctiforul Hurezilorin afari de care ,,mai armonios, mi bo.
gat si Lotus mai frumos, nu avem alt monument in toaii tara ')". In afari de Banoveti,
mi refer la Radu, Preda si Stroe Buzescu, stilpii de credinti si spadele de foc ale Voevo.
dului primei uniri rominesti care au rämas simbolud ale virtutilor militare °Ilene. Mi
refer la Lupu Mehedinfeanul, primul mattir al luptei românismului contra invaziei Gre.
cilor lacomi si jefuitori. Mi refer la Tudor din Vlidimiri si Iancu Jianu, care au pisit
pe aceiasi cale a desrobidi nationale, izbutind sä scape meleagurile noastre de lipitorile
Fanarului, ce doreau si faci din Tara Romineasci ,,noua Gredaies). Mi refer la 1848, cind
dela Islaz a pornit revolutia libernEilor.
Ne oprim ad. Prin aceste desprinderi de fapte si oameni din istoria Olteniei nu ur.
mirim alta decit si scoatem in evidenn citeva caracteristice ale vietii oltene in desvol.
tarea sa istorici si, in al doilea rind, si aritim ci in insesi personalitätile si evenimentele
desprinse din trecutul oltean se rezurai Eräsiturile fundamentale ale rasei locale.
La intervale largi, patru culmi am atins in desvoltarea istoriei oltenesti : preziva in.
temeiedi Principatelor, in care Oltenia apare organizati in voivodate si cnezate pe tot
cuprinsul ei; suprematia Craiovestilor si a Buzestilor in Tara Romineasn, direct sau in.

Partea 0/teniei in literatura rem:Incase& in Arhive/e 0/teniei, I (1922), p. 12.

Bogdan Petriceicu Hasdeu, Inainte de Tudor Vtadimirescu, 1800-1821. Ultima cronica romcinit din epoca
Fanarioti/or. Bucuresti, 1884, p. XII
Al. Tzigara-Samurcarb Covent/ Oltenesc, Bucuresti, 1942, P. 9.
Naum Rimniceanu, Frateasca lmbratosare... scrisoarea Munteanului ca'raspuns /a scrisearea Mo/dovanului,
publicatti de C. Erbiceanu in Biserica Ortodoxii Roman& XIII (1889-1890), p. 421.

25 Stiptilmana Oltenlel 377

www.dacoromanica.ro
direct, ce se intinde intre 1480 si 1714, adica 250 de ani, ca o reactiune contra neputintii
Domnilor si degradira ironului prin lipsi de presiigiu; 1618 si 1821, revoliele lui Lupu
Mehedinteanul si a lui Tudor Domnul, confra valului grecesc ce tintea a inabusi si a suge
poporul roman ; si, in cele din urma, revolutia dela 1848, care a sidii in Principatele Po-
mâne, principiile revolutiei franceze. Toate patru suni reactiuni autohtane. Prima : rev5rsarea
vietii românesii, extrem de bogate, pe v5i, rupand sau inlaiurand slaba si neregulata in..
terventie barbará; a doua, introducerea bunului simt si a energiei, Cu caracter de cruzime
la nevoie si Cu diplomatie ioideauna, in locul parveniiismului prin ceariä, uneliiri si roliä ;
a treia, riscoala mandriei oneste si supra.inarcate de jigniri si a dorului de libertate im.
poiriva jugului asuprifor si a insireinärii ; si a para, izbucnirea momenfanä a firii aprinse
oltene la magia cuvintelor inflacirate de liberiate si lege.
Patru misari distantaie epocal, care se le agá puternic prin cele doua caraciere cu.
prime in cuvintele: reacfiuni autohtone si care caracterizeazi minunat firea olteanä in ace.
las iimp.

Stabilitatea si continuitatea vietii unitare a Olieniei se datoresfe, pe langä unitatea

geografici si isforici a regiunii, si felului de inchegare a subuniteitilor ei, precum §i categorii-
lor de viatei ale acestor cadre.
Oricine poate observa ca Oltenia e formaa din judete isio,Fice. Numai Mehedintii,
care inalecau 13esEe Carpati, cuprinzand si Mehadia, e stirbii; incolo, nimic.Potrivit gin.
dului, care rasare din observarea mai ateniä si repetaa a faptelor isforico.sociale, cum ci
si sufletul omenesc, individual dar mai cu seama colectiv, constitue un document de valoare
prin creatiile sale anonime prin uz, de ordin artisEic, religios, adminisirativ, politic ori so-
cial, caracterul isioric al formei de convietuire populara contribue la punerea in evidenta
a unei realitati din care inviOm lucruri ce poi fi potrivite si secolului al XIII.lea, caci ele re.
prezina un sir neintrerupi de sari care au crescui ca vigoare, dar formal au ramas ace.
leasi. In acesi caz unic, al creatiilor populare si anonime, unde sufletul uman se conic.
peste atingand laiura eterni a firului evolutiei vietii, istoria se repetä cu deosebiri nuan.
taie de grad. 5i, inlauntrul celor cinci judete istorice, gäsim teirguri, sate si ara§e, acesiea
din urniä ca suprapuneri sau creatii arzii: argul Moirului, Sirehaia ; argul Jiului de sus,
Targujiul de azi; argul Jiului de jos, Craiova; argul Gilortului, Carbunesii; argul 01.
iului de sus, Ramnicul Valcii ; fargul Oltului de jos, Celeiul... Ca sate as mentiona Glo.
gova mehedinteana, Cernetii si multe altele 'Dana in hoiarul Dunarii, care hotar a ramas
acelas si in iimpul ocupatiei Turcului, acesta necreind raele in sta'nga fluviului, numai
pentru regiunea olteani.
Peste tot, lume multa: arani vioi, mandri si chiaburi ai satelor mari si boieri de ha.
tiativi si aventurieri, sapani de mosii. Dintre cei din urrna s'au remarcat Craiovesii,
Brancovenii si Glogovenii.

378

www.dacoromanica.ro
 Asa de plini a fose si este Oltenia de Olteni, back fapful a da t de gindif, si din fim.
puri vechi locuiforii ei s'au rispindif cu prisosinti in afara hotarelor proprii creind ade.
virate centre de viati curat olteneasci in mijlocul bistinasilor molafeci.
Penfru aceasta doar, adiogindu.se insi si ca un element de unifafe, s'a creiat Olte.
niei o Mitropolie a sa in veacul al XIV-lea si doui episcopii in cel de al XVII-lea; 9) pentru
aceasta, Basarabii au infirit granita de risirif a tirii, asezind in secolul al XIV.lea in re.
giunea ',Oltenia din sudul Moldovei, colonisfi din Oltenia, pomeniti in cele doui veacuri
urmitoare, XV si XVI lo).
Dar si ne apropiem de timpurile mai noi.
Gindesc in primul rind la Timoc. Acte numeroase ne arati cum cete infregi de 01.
Eeni pirisesc tara, in timpul fanariotilor mai ales, nepufând suferi apisarea dijdiilor, si
trec Dunirea alcifuincl vre.o 80 de comune in Serbia n) si grupuri einice masive in jude.
tul Vidin, numärind ,,ca la 30000" de suflefe.") Ei sunt Timocenii. in al doilea rind, se
numiri Banaful, populat si el cu Olfeni in veacul al XVIII.lea, mai cu seami dupi ce acesfi
pribegi au aflat de favorurile ce se acordau colonilor prin decreful din 27 Iulie 1740 si le.
gea maximiliani. EL ca la 15000 de .bufani", s'au asezat prin satele ubinitene, parte ca
minieri, cirbunari, ciriusi si parte ca lucritori de pimint" 18) Unii din portile Craiovei
au bat emeiat, Intre 1760 si 1799, claiar intregi comune frunfase olfenesfi, cum ar fi Com-
losul, care avea in 1922 ,,vre-o 4000 suflete" 14). Familii risirife binitene, ca Brediceanu,
isi gisesc obarsia deasemeni prinfre acesfi imigrati"). Vine apoi tinutul transilvan al Ha.
tegului, sfipinit in epoca inedievali de Lifovoi si Birbaf. Ctiforiile oltene ce.1 presari,
precum si locuiforii satelor, unele avind la 6000 de oameni, aminfesc pe Olfeni. Pini si
printre boierii figiriseni multi sunt olteni16). lar infiltratii se gisesc ping In depärtatul
Maramures
Nu mai vorbim de Muntenia, de Moldova ori de Dobrogea, in care Olfenii consfitue
adevirate colonii. 0 mahala a Oltenilor exista in Bucure§fi pe vremea Brincoveanului si
mai inainte ;17) ea diinuesfe si se ramifici. In ceeace priveste capifala Moldovei, in 1884 se

D. Bodin, oP, cit , p. 51-53 td EbiscoPia Strehai, in Datina, X (1932), nr. 7.12, p. 139.153.
Const. C. Giurescu, ,,O/tenii fi Basarabice. in Revista 'storied Rorridnel, X (1940), P. 130-139.
N. Iorga, Histoire des itats balcaniques cl l'époque moderne, Bucarest, 1914, p. 37.
Em. Bucuta, Oltenii de peste Dunclre, in Arhive/e 0/teniei, 11 (1923, p. 7.
Damian lzverniceanu, Cdteva vorbe rcia/ete despre ,,BufaniTM, in Ca/endarui Ligii Cultura/e be anal 1911,
VAlenii de Munte, 1911, P. 91 0 Din obiceiurile bufcinefti. Mdtciedul, in Arhivele Olteniei, VI (1927), 468-470.
$tefan Cioroianu, Craiovenii la marginea vestied a Banatu/ui, in Biserica Ortodoxcl Romdnc1, LX (19221,
p. 337-340.
I. Miloia, DesPre familia Brediceanu, in Analele Banatului. III (1930), Oct.Dec., p. 1-9.
N. Iorga, 0/tenii in alma de 0/tenia in Revista "storied, XIV (1928). p.1-8 9i 0 manifestatie, in Neamut
Romdnesc, XXVI (1931), nr. 53 de Simbiidi 7 Martie.
G, Ionnescu-Gian, /storia Bucurescilor, Bucurevti, 1899, p. 333; pentru 1835-1836, vezi Ana/ele Parla-
mentare, VII p. 274.

379

www.dacoromanica.ro
lucra pentru altoirea la*ului cu Oltenia 18); ei atrageau *i preocupärile lui Creara Recen,
o colonie de Olteni se afla pe Coasta de Argint 19.
A*adar, In catre cele patru puncte cardinale din cauza nevoilor In timpuri amare
*i fotdeau9a din cauza prea marelui lor numärOlfenii s'au rispandit din bel*ug, menti.
nandu-si legiEurile cu vatra olieneasca, puterea de viatä, costumul, obiceiurile, bimba *i
originalitafea firii ion.

Originalitatea firii Ion I... e greu de stabilit obiectiv. Metoda cercefirii componentelor,
pe cat se poate, duce Irisa la cel mai bun rezultat.
Socot ca, mai mult ca ori unde, in faptura Olteanului s'a imbinat sange dac *i roman,
de-abia recunoscandu-se pecetea s'aya. A.*a ca daca se poate vorbi de Daco-Romani, ne.
glijandu-se prin absurd elementele eterogene, de o mica insemnatate, ne poi sta In fati
Oltenii. Cu ata:E mai mult cu cat suntem deplin convin*i ca neamurile, in ceiace ele au
trainic *i etern, nu se schimbi, ci se imbogitesc.
Viata locala *i sobra, monoteismul *i nemurirea suflefuluide o purifae nordica *i
de un svarcolifor tragism In conceptiesunt trei axe fundamentale ale fin i Dacilor.
Spiritul organizator, respectul legii *i simtul practic sunt tot atafea caracteristice
paralele, dar deosebite ca esenta, ale firii Romanilor.
Istoria ne invati si ne-o arafi realitatea actuala, care formeazi o perfecta unitate *i
se explica reciproc, intrucat 011eanul, in Inteles generic, depii*e*te aceste cadre sala nu 0
prin care anume elemente.
Viafa trupeasci a Olteanului izbe*te prin energie. Am credinta ea procentul natali.
tätii intrece, In bine, pe al tuturor celorlalte regiuni, si starea sanitara, la fel. Este pro.
verbiali raspandirea acestui element. Intreprinzatori, se aclimatizeaza ; viguro*i, covár*esc
numeric ; increzitori In fortele lor *i Indrazneti pana la sacrificiu, supun economice*te *i
stipanesc.
Oltenii formeaza, oriunde soarta ori pornirile ion i-ar arunca, focare nestinse ale ro.
manismului militant. A.*a se explica *i vocatia ion militará manifestati mai cu seama In
vremuri calad nu exista o armati regulati in tara. Buze*tii se sprijineau pe o*Eile Cta.
iovei *1 ale Jaiulur *i, cu deosebire, pe .,o*tile Mehedintilor, pomenite cu admirafie de
Cronica patriei 20). Tudor Vadimirescu purta luptele *i revolutia cu militia volunfara a pan.
durilor, corp de oaste cunoscut numai in cele cinci judete din dreapta Oltului 21). Dupi

Dim. C. Butculeacu cfitre Doctorul Kalinderu, 1884: scrisoarea in Arhi vele °Italia, VII (1928), p.
353, 354
Leontin Mesa:, O co/onie de Olteni pe Coasta de Argint, in Arhive/e Olteniei, IV (1927), p. 492.
In Magazin Istcyric Pentru Dacia, IV (1847), p 193. 301.
D. Bodin, Insemmiri cu privire la Tudar V/adimirescu in rdzbaul ruso-turc din 1806-1812, in Revista
1storicd Rorndnd, VIII (1938) p. 235-239,

380

www.dacoromanica.ro
Intemelerea armatei nationale prin ordinul din 14 Aprilie 1830, Kisseleff era inotiintat ci
la prima chemare in Novembre inrolidle se urcau la 2461, adeci: 1527 din Oltenia oi 934
in partile de dincoace de Olt" es).
Intr'o lucrare despre Muntenia oi Moldova, Geymet, primul consul piemontez trimis
la Galati, informa guvernul siu, in 1838, ca soldatii romani sunt bravi mai cu seami
Valalaii oi dintre ace§tia se disting cei originan i din Oltenia" es). lar istoricul rizboiului
nostu pentru intregirea nationala ii socoteote ,,elita armatei" es).
Oltenii íubesc tot pe afaia giinta, filozofia oi politica. Literatura oi area lor populari
exceleazá in proverbe, zicatori, strigituri §i alesituri geometrice oi sculpturi in lemn, moo.
tenite dela Dad. Balada nu.oi gäseote aproape loc oi complexitatea in aria este de import.
Daca poezia incearca un avant este sau de alta provenienti sau creati meoteougit. Proza
sinatoasa, dura oí plin5 de misterios avant, inchegat in forme de barbiteasci expresie, le
rämine neotirbiti ca un scump patrimoniu.
In aceste genuri de transpunere in sensibil a celor spirituale, realismul covaroeote.
Si stirue oricine asupra filozofilor, matematidenilor, medicilor, literatilor; apoi si
mediteze in fata creatiilor populare aria oí literatura oi si gisiasca o singuri exceptie.
Nu exista.
Minunatele scoarte olteneoti, costumele, obiectele de lezon inflorite cu cutitul, casele
cu pridvoare oi bisericile acute de meoteri locali, cantecul popular pe de o parte; creanile
lui Brancuo, randurile cizelate ale lui Arghezi, gandirea lui Riclulescu.Motru oí teoremele
lui riteica, pe de alta, orí cat ar 'Area de sEraniu, se inrudesc: in laboratorul sufletului
din care ele au risirit, tainele Olteniei oi.au amestecat imponderabilele. Adesea aceste
legaturi se observa; rareori, mai greu.
Olteanul ioi tráete in plin viata, nu visand, c.i trudindu-se. Tragedia masiva, cu des-
nodare in timp, nu.i este familiara, caci cliPa §i actiunea sunt coordonatele ce.i hoar.
nicesc campul existentii. Intensititi fulgeritoare il sguduie oí repede capita deslegare,
conotiinta anihilandu-oi fortele, läsand sä hotärasci instinctul. Trecutul il uita e daci il
foloseote in grai 11 margineote la apropiat : fusel", prezentul formand suportul ski cel mai
sdravan, lar víitorul este neglijat : m'oi duce".
Spatial, orizontul pentru 01f can are hotare regionale ; temporal, se margínete la
prezent ; metodic, se rezuma In actiune. Desradicinarea, ca impletitura a migranilor, um
meazi extraordinarei vitalifiti ; iar oranduirea viitorului risare din temeinícia cu care se
lucreazi In prezent.

N. Iorga, Desiwe Barbu Dimitrie Stirbei. Recunoagteri §i marturisia publicaie Cu prilejul desve/irii statuii
sale /a Craioua, Viilenii de Munte, 1913, p. 540.
D. Bodin, Documente privitoare la leglittnile eccrnamice dintre Principatele Porcine gi RegatuI Sardinia,
Bucuregti, 1941, doc. nr. 18 p. 32: Bartolomeo Geymet atre Contele Clemente Solaro della Margarita, Galap
24 Mai 1838.
C. Kiritescu, Istoria rdsboiu/ut pentru intregirea Romdniei, ed. 11, vol. U, p. 153.

381

www.dacoromanica.ro
 Indiritnici, curajosi, tenaci, stipini pe sine, aprinsi, ageri si de.o abnegalie firi
pereebe, Oltenii poarti in singe singele acelora care au biut ofravi i i.au croit piep.
turile aruncindu-se In sibii. Dictatoriali, ordonali, realisti, diplomali i oameni ai prezen.
tului, sunt direct urraasi ai colonistilor.
Pragmatismul izvoriste nativ din Intreaga lor fire. Voinfa nu l-a impus prin auto.
determinare i indeletnicire; nic coala prin studiu sau moc15. 5i, daci in timpurile din
urmi merge minen mini cu sisteme filozofice care s'au pogorIE dureros i in realitate,
stergindu-i crud frumuselea dumnezeiasci, cu veacuri ori decenii in urmi a constituit un
anacronism. 51 daci lumea intreagi ar imbrilisa alii feorie i ar risfringe-o asupra com.
plesului naturii, anacronismul ar reveni i s'ar mentine. Cici tangenta infamplitoare e re.
zultatul unui gust extern, al unui numir limiiat de specialisti ; iar constituirea funds.
mentali Isi cresie intiuna puterile in chip normal.
Om cu socoteali croiti repede, Olteanul izbuteste si infringi. In lupte' poate invilui
pe dusmani; In politici inlimideazi.
Obisnuit cu succesul, incearci oriunde. ti invati nevoia ; munlii care i.au olelit su.
fletul i pidurea care i.a da t exemplul botezat cu vijelie i fain, i.au aritat
drumul spunindu-i: Cutremuri.te i 'nvinge! eici luminisurile noastre sunt chilii pentru
aprigul tiu avant".. I.a ajutat puterea i l-a ficut voios. Durerea nu-i stinjeneste nelir.
murita sa vole buni si nu-i ziclirniceste isprava. Munca grea i sirbitoarea la hora; vara
incropiti de cilduri i zilele mohorite de toamni, toate le insoleste de cântec i glumi.
Nu-i profesionist. Locul In care se gasee Ii dicteazi felul muncii i Cu o rari in.
deminare cucereste.
Revolutionar i independent prin esentä, niciodaiä 7111 poate fi supus. Haiduc
pandur la nevoe,-oricand i oriunde vrea si fie cap.
Aceasii laturi a firii oltene a mers de citeva ori In frecut pini la a cere o conducere
de sine a Olteniei, ca pe vremea Biniei. In 1808, In 1810, In 1822, se fac Incercäri serioase
In acest sens, caimacanul si boierii olteni reclamind prin acte scrise semi.independenta
provinciei 26). lar la 1907, revolulia s'a intins cu repeziciune i In Oltenia, luind tocmai
aci formele cele mai singeroase, desi lipseau arendasi evrei" 26).
Energic in viatd, realist in concePtia desPre lame, pragmatic in atitudirte si ca o fericitä
incoronare de un viguros optimism, Olteanui reprezintá un ti p original in mijlocul neamului
romdnesc. L-a creat mediul §i rasa, e cel mai viu dintre romcini.

Naum Rimniceanu, in C. Erbicesnu, Cranicarii greci in epoca fanariotcl care au SC7iS CleStrfe Romdni,
Bucuregti, 1888, p. 278-279; T. G. Buie, Pagini triste din istoria 0/teniei, in Arhivele Basarabiei, I (1929), nr. 3,
p. 29-31; Radu Rosetti, Arlava Senatori/or din Chifindu ocuPatiunea ruseascd dela 1806-1812, in Analele
Academia{ Romdne, Memoriile Sectiei Istorice, t. XXXII (1909-1910), p. 315-318: D. Bibescu 9i altii dare Crasno
Milagevici, 14 Mai 1810; I. C. Filial, Banatu/ Oiteniei cl Craiove§tii, in Arhive/e Oiteniei. XI (1932), p. 338-339,
C. Mimi, Take Ionescu, Bucuregti, ed. II, 1932, p. 197,

382

www.dacoromanica.ro
 Oltenia si locuitorii ei au impresiona t prin aceleasi note si pe streinii ce i-au calca
drumurile si au ospätat in casele luminoase si primitoare ale satelor ei. Dinfre märturiile
lor numeroase vom transcrie doar doug.
Prima e a lui Henri Focillon :
.01tenia e kara clasica, ea nu datoreazi Asiei splendoarea artei sale, ci datoreazi li.
rismul niscocitor poeziei de rasa celeica, echilibrului mediteranian. Nu suntem aici nici la
Slavi, nici in Islam, ci la descendenkii acelor Dad, vecini indelungaki si supusi ai legiona-
rului roman, care, inainte de a suferi influenka acestuia, intrasera in relakii cu cetatile
grecesei dela gurile Istrului... Poate 6 aici, in cele din urmä cute ale Alpilor transilvani,
trebue cautat, nu leaganul, dar Ateica sau Ile.cle-France a poporului roman si clovezile per.
manente ale aptitudinilor sale mediteraniene. Aici nu gäsim vioiciunea levantinä .., ci viz,
futile de armonie profunda, instinckivi, acel omagiu adus mäsurii si ratiunii, care califici
cel mai inalt umanism european" 27).
A doua e a lui Lucien Romier;
Olteanul esee, fära indoiali, cel mai sigur urmas al Latinilor In provinciile dunärene.
El seaming izbitor Cu unele tipuri de oameni de pe colinele Toscanei ori Languedoc-ului.
El duce o viaki larga si culeivi glumele, libertatea si increderea in sine, discutía precisa,
aria de a se pricopsi si bunele afaceri. Firea generoasi si fertilitaiea pamantului säu il
indeparteazi de melancolie. Are simful decorativ: costumele sale, casi covoarele, sunt cele
mai bogate in culori si fantezie. Este ruda munteanului, uscativ si nesupus, din regiunea
Petrosanilor sau din Hafeg, dar luminat de belsugul colinelor" 28).
Daci din punce de vedere geografic, Oltenia reprezintä o regiune distincti intre mar.
ginile Tirii Romanesti;
daci prin exemplele istorice dafe putem afirma ci si evolukia viekii laolalti a °lee.
nilor in decursul timpului constifue un d,rum unitar cu viu colorit deosebitor, datoriti
mediului, cadrelor sociale mai mid si rasei;
daca firea insisi a Olteanului formeazä un ,,ce discordant intre celelalie grupe de
Romani prin puterea de viaki ce.l caracterizeazg;
afunci si cultura olteanci a avut, are si va avea originalitatea sa.
Priviii din punce de vedere al puterilor personalitikii omenesti creatoare de valori
universale, cultura olteani apare In adevaraea sa lumina.
Chiar de s'ar aduna toate procluckiile lieerare poporane, ar fi o minunati exceptie
sä li se gäseasca stäpan covarsitor sentimentalismul. Si arfa poporului repeta la nesfarsit,
cm nelnerecuti miestrie, figura geomeerici a celor mai vechi strimosi ai säi, Dacii, ca pe
singurul model cunoscut. ln mod nenatural literatura culta catitä si depasiasci ceiace finca
insäsi a creatorului nu ingäduie.
Dupii Sextil Puticariu, Istoria literaturii Termine. Ehoca mche, Sibiu, 1930, p. 36-37.
Le carrefour des embises mosts, Paris, 1931, p 20.

383

www.dacoromanica.ro
 In scbimb intelectu/ §i vointa sunt fortele de neobisnuitä vigoare ce fundamenteazi
intreaga culturi olteani, pe care le stribate, imbinandu.le, un flor adânc de energie.
Cultura olteanä, ca un focar .de energie si de optimism misurat fi singtos indru.
rasa' normal pe cäile volitionale si intelectuale, ca atare, si pitrunsi de neasemuitul clocot
de viati olteneasci ce.i serveste ca imbold si pigmea' va fi, sub diferitele sale aspecte,
izvor de reimprospitare pentra fortele rominismului sí va pecedui, li mai departe, intreg
si original, contributia sa in cadrele culturale ale neamului nostru.

D. BODIN

._ ..,-...--a-ig-, -".__40--m.__-_---
__...,...., ..-....-..A.

384

www.dacoromanica.ro
 Etig,\

_p; 'POW VC

53 _ e NCEPUTURILE scoalei in tinutul nostru le aflarn In jumdtatea a doua

744-1]
.°AL
a secolului al XVIII-lea. Se Intelege, vorbim de Inceputurile unei
§coale organizate sl serveascd institutional anumite rosturi In legd-
turd cu cerin tele epocei. Subt aceasta forma, organizarea de scoale
a venit ceva mal tarziu in Oltenia decat In Moldova, unde Vasile
Lupu Intemeiase incd din 1644 academia sa, cea mai Inaltd scoald
a Orientului de pe acea vreme, decat In Muntenia, unde aflarn dela
1679 Scoala dela Sf. Saya, fondata de $erban Cantacuzino i cleat
In Transilvania, Cu scoalele dela Blaj, create dupd 1750.
Judecand Insa dupd faptul cd ad i la nol se ridicard unele dintre cele mai vechi asezdri
ndstiresti din Wile locuite de Romani, cum a fost Tismana in secolul al XIV-a sau Bistrita In
secolul al XV-a, suntem indreptAtiti a presupune a lor trebue sa le atribuim rolul celor din-
tal locuri de Invataturd, cum de altfel se si stie despre Bistrita, repede ajunsd dupd intemeierea
ei, un mare focar de culturd slavond, de carte sarbeasce, cum afirma N. Iorga. ')
Dupd relatarile aceluiasi istoric, dela aceastd mandstire s'au pastrat pe langa mai multe ma-
nuscripte slavone sau grecesti si un numdr de 44 manuscripte romanesti cu o foarte ingrijità ca-
ligrafie. Cum este usor de Inteles, acestea nu puteau fi scrise decat de oameni cu serioasd In-
vAtAturd de carte.
Se stie, de asemenea, cd cea dintal scoald comunald romaneascd, din Banat, in Irediste
langd Lugoj, a fost Intemelata In 1736 de diaconul Loga, care venea dela Tismana.
Mandstirile au fost i la nol, ca i In Apus, primele locasuri ale invdtAturii de carte. Go-
vora nu ar fi lost alma de Matei Basarab ca sd aseze acolo tipografia sa daca nu ar fi fost
mai Intaiu recunoscutd ca un asezdmant de osteneli arturdresti.
1) N. lorga.: Istorla Blsericil romanestl, vol. I (1909), pag. 120

26 Stipttlinana Oltenlel 385

www.dacoromanica.ro
 Insl0 Inceputurile unui InvAtidmOnt organizat In secolul al XVIII-lea sunt legate de numele
unei manastiri. Este vorba de mangstirea Obedeanului din Craiova, In care Domnitorul Alexan-
dru Ipsilante, la propunerea episcopului Chesarie, ordndule0e la 26 Aprilie 1775 sd se deschida
un seminar pentru candidatii de preotie.
Cu multi ani Inainte, In 1719, InvOtatul dascOl de slavonie Damaschin, care urmd In sca-
unul episcopal dela Ramnic lui Antim Ivireanul, la 1708, adunase la Hurez pe egumenii mands-
tirilor oltene, pentru ca !rare allele sa hotarasca 0 fundarea a doud §coale, una romei !leased la
Ramnic §i alta latineascei la Craiova.
Este interesant sd retinem termenii acestei hotarlri, de o atát de covar0toare Insemnatate,
caci ei dovedesc nu numai preocupare adOna pentru nevoile spirituale ce se simtiau atat de
putemic la ace0i conducAtori al bisericii oltene, nevoi pe care ei Intelegeau sa le 1mplineascd
prin §coala, dar §i pricepere In organizarea unor asemenea a§ezaminte.
Ni s'a parut noua, spun ei, 0 la tot sinodul nostru cd e lucru placut 0 de folos tarii sO
se ridice douA §coli : una romftneasca, alta latineas& Scoala romaneasca sa fie la Ramnic, subt
Iragrijirea episcopului, a mAnastirilor §i a popilor, cheltuelile pentru dacall §i copill saraci sA fie
dela dan0i, iar cea latineasca sa fie la Craiova, In grija administratiei, a boierilor 0 a provin-
del, care se vor Ingrili de toate cele de nevoie pentru §coala aceea". 2)
CA manastirile oltene01 au fost primele Msaduri ale InvatAturii de carte pe plaiurile aces-
tea nu mai Incape nicio Indoialg. Dei nu se cunoqte numele lor, cei and dascali de romeine*
pe care II aflOrn In 1 780 2) In §coalele dela Caracal, Ramnicul-VOlcii, Targu-Jiu, Cerneti 0 Craiova,
nu puteau fi dati decat de aceste manastiri.
La Craiova, mai erau In acela0 timp doi dascAli : unul de eline0e §i altul de slavone0e.
Un indiciu destul de serios despre aceastd nouà trebuintd a InvAtarei de pe carti, prin
§coalA, avem 0 in Infiintarea unei §coale romftne0i Intr'un sat, la Preajba-Dolj, In anul 1783.
Biv-vel-paharnicul Stan Jianu, dupà ce ridica biserica de pieatrd In acest sat apaza langd ea 0
o §coala romdneascA pentru a se Inv* copiii de pomana". Ba Incd locuitorii de pe mo0a aces-
tui boier luminat, pretuind binefacerea aceasta consimt sa dea 0 ei un mic ijutor, lar Domnito-
rul instituie In 1784 anumite venituri pentru sustinerea bisericei 0 a §coalei nou create.
0 §coala rasarità din acelea0 sentimente marinimoase ale unui boier, de data aceasta pen-
tru orapnii din Tg.-Jiului 0 pentru locuitorii partii locului lipsiti 0 depArtati de §coala cu das-
call pentru InvatAtura §i luminarea copiilor lor", a fost coala cu doi dascall, unul de romftne0e
i altul de grece0e a stolnicului Dumitrache, fondatd catre 1792 pe ldnga Biserica Sfintii Vo-
evozi" din ora§ul numit. Domnitorul a tiara aceasta fundatie 0 a dispus sa fie ajutatà 0 cu
alte venituri decdt cele alocate de Intemeletor.
Organizarea data de Alexandru Ipsilante §coalelor In 1776 drganizare din care respira
bogate idei pedagogice cu privire la rostul Invataturli i al educatiei in deob0e a avut ur-

1) N. lorga: 1Ftoria 1nOtAmAntului romAnesc, Buc. 1928, pag. 82.

2). V. A Ureche: Istorla $coalelor, tom. 1. pag. 44.

386

www.dacoromanica.ro
mArile el In judefele de dincoace de Olt. Cum vAzuram, chiar la 1780 functionau scoale cu das-
call de romdneste In toate resedinfele judefene.
Aceste scoli au continuat sa functioneze, dei vremelnic le-a fost intreruptO activitatea
dupO 1803, din pricina turburArilor de pe urma invaziunil unor bande turcegti In judefele oltene.
In 1805, prin pitac domnesc, se numea la Craiova ca protodascAl un oarecare Dimitrie Gheor-
ghiadis si se poruncea In acelasi limp sO I se caute un ajutor 1). In acelasi an, se constatA din
documente ca era in HMO scoala dela manAstirea Gura-Motrului.
Craiova continuA sA se bucure de atenfia Domnitorului Constantin Ipsilante, fiul lui Alexan-
dru Ispilante, cAci la 1803 numea ad t doi doctori, Panait si Moral, spre a se cauta la intamplOri
de trebuinfA, atdt familiile boieresti ca i ceilalfi orAseni i locuitori ai nostri din partea locului...
mai vartos pentru cei sAraci i Cu neputinfl de platd al orasului si la cei ce vin la spitalul
de acolo..."
Spitalul era, dupd cum am vAzut mai sus, In chiliile dela Obedeanu, unde se afla si semi-
narul, spre a fi acolo, cum glAsuia ordinul de fondare al Domnitorului Alexandru Ipsilante spi-
tal nu numai trupesc, ci i sufletesca.
Aldturi de inifiativa oficialA a unor Domni, cum au fost cei amintifi, trebue sa facem po-
menire de inifiativa persoanelor particulare, cum deja am ardtat pe cea din satul Preajba-Dolj.
La Cernefi, capitala Mehedinfului, din darnicia neguf Atorului boierit Iordache Hagiu, se In-
fiinfeazA dupA 1804 o scoalA románeascd pe Idngd un dascAl de greceste. Acelasi boier rándu-
ieste o scoald romaneascA la mosia sa din Banovifa.
O anafora din 1816 a boierilor efori din Craiova, raportdnd boierilor divanifi din acest oras
despre salariile dascAlilor de prin judefe, vorbeste i despre dascAlul din Mehedinfi a).
La 1824 apare, de asemenea, o scoald de sat, la Glogova in Mehedinfi, fondatA de duce-
rul Nicolae Glogoveanu 4) Ea a funcfionat cafiva ani, cat a trAit boierul susfinAtor. Dacd vorbim
de aceastA categorie de scoale, cu toatA existenfa lor trecAtoare, este ca sA se vacIA cA se sim-
fea nevoia de invAlAturd, astfel Mat acolo unde vreun boier mai luminat se simfia indemnat la
vreun bine pentru semenii lui din tagma sAtenilor, el le fdcea scoalA.
Un caz pe larg relatat de V. A. Ureche, In singura lucrare dela noi, care ne-a trecut
documentele Cu privire la istoria scoalelor románesti, este cazul scoalei voila pe mosia sa de
boierul Gheorghe Magheru dela Gorj. Incercarea serdarului Gheorghe Magheru este ceva mai
tárzie decal acelea de care am vorbit, este din 1838.' El se adreseazA stApdnirli ceránd invoke
sO facA o scoala sAteascA pentru copiii din sase sate din cuprinsul mosiei lui, ca unul ce se
simtea dator natiei 1 fratilor
Propunerea lui Magheru este extrem de interesantd. DupA ce constatA cA prin satele de pe
mosia lui nu se pot deschide scoale, de oarece nu sunt dascAli, el se gdndeste la o solufie, pe

V. A. Ureche: Istoria §coalelor, tom. 1, pag. 89.

lbidem, pag. 91.
C. Pajurd: Istoria *coalei primare mehedintene, 1940, pag. 12.
Ibidem.

387

www.dacoromanica.ro
care o gdseste practicd : sA adune pe toti copiii de prin acele sate la o singurd scoald, la Cojani,
In central celorlalte sate, mai ales CA acolo este si locul mai frumos si aerul mai curat ', lar el
se obligd sd Intocmeacd local si locuinte scolarilor ce se vor aduna acolo. Propunerea lui Ma-
gheru nu a fost primitA de ebria scolard, motivandu-se &I Inteacest chip copiii ar fi sustrasi
vietii de familie, ne mai putand fi de ajutor pdrintilor lor, cand nu sunt la 'Kill. Faptul Insd nu
pierde din importantd. Din toate pArtile apare aceeasi grill pentru educatia si instructia popo-
rului si avem dovezi numeroase ca aceastd grijd nu este mai micl In pArtile noastre.
Ca sd mai dam Inca o asemenea dovadd si Inainte de a pArdsi epoca de Incercdri si de
dibitiri In campul InvdtAmantului, ne vom opri Incdodatl asupra scoalelor dela Craiova. Cum
este si firesc, capitala provinciel oltene a fost dintr'un Inceput si a rdmas pand astAzi centrul
tuturor Injghebdrilor scolare din aceastA parte de tarn.
La Inceputul domniei lui Ion Caragea, In primele zile ale anului 1813, prin stdruinta lor,
doi boieri, cdminarul Nestor si Grigorie Brancoveanul, dobandesc dela acest Domn un hrisov de
reorganizare si Intdrire a scoalei dela Obedeanu. Hrisovul Incepe cu niste foarte frumoase cu-
vinte, reflex a tot atatea ganduri ce vor fi frAmantat mintile dornice de culturd ale boierilor
stArultori In cele cArturdresti. ,,Fiinddi tntemeierea goalelor de tnvätäturd este tn adevär cea
dintdi pricind folositoare unel patril, pentrucd tnuäldtura tmpodobe$te pe oameni cu tntelep.
clunea, cu cuvd ntul, cu luminarea credintei §i a conaiintei de Dumnezeu..." se hotdrdste si pentru
cea de a doua politie a Domnului, Craiova, a se lua In cercetare Intdrirea scoalei dela Obedeanu,
atat pentru fiii de boeri cat si pentru cei din scdpdtate °braze. In acest scop se prevdd sume
pentru plata a doi dascAli de elineste si pentru doi de romaneste pentru judetele din Oltenia.
Prin acelasi hrisov, In bugetele scoalei dela Obedeanu se prevedeau burse pentru zece
feciori de boieri scdpdtati, dar cu dragoste de Invdtdturd, ca nu cumva sa se iroseascd In zadar
banii obstel.
Din bugetul scoalelor din Oltenia pe 1816 1), observant cd Intocmirea din 1813 s'a urmat
tntocmal, cici afldm toate posturile de dascAli Infiintate la Craiova si prin judete si Incd In plus
un dascAl francez.
Epoca de redesteptare nationald de pe urma revolutiei lui Tudor Vladimirescu, pe care noi
In toate trebue sd-1 pdstrAm ca pe steaua polard a constiintei noastre de tinut al bArbAtiei, avea
sA schimbe si stdrile de lucruri din campul scoalei.
In primul rand, avea sd dispard de pe langd scoald, ndascAlul elinesc", mai Inainte socotit
In toate pdrtile drept dasceilul principal, el avand conducerea scoalei si salariul cel mai mare,
dascAlul de romaneste neridicandu-se nici la jumdtate din salariul acestuia.
In al doilea rand, scoalele, dupd exemplul strAlucit al scoalei lui Gheorghe Lazar dela Sf.
Saya, devenird altarele romanismului. In ele pdtrunse, ca printeun fericit fenomen de osmozd
spirituald, duhul InflAcdrat al scoalei latiniste din Transilvania, un al doilea desailecat, de data
aceasta nu politic ci cultural.
1) V. A. Ureche Istorla voalelor, tom. 1 pag. 103.

388

www.dacoromanica.ro
 Totugi, nu am fi drepti, dei aid nu avem locul sl desbatem aceasta chestiune, daca nu
am recunoagte cagfigurile ce ne-au ramas din stradania iluminista a acelor domni fanarloti, care
din atagamentul lor pentru noul elenism dela sfargitul veacului al XVIII-lea s'au simtit datori sa
Indemne gi. sa Incurajeze gi chiar singuri sa porunceasca raspandirea prin gcoale a Invataturil,
dupd cum am vazut, nu numai a celei elinegti, ci gi a celei romanegti.
Scoala romaneasca, tainic solicitata de nazuintele poporului, s'a ridicat lncet dar sigur langa
gcoala elenista, care In chiar fondul ei continea ideea dreptului ce-1 are urea umana de a se
desvolta In chip natural, nestalcita In aspiratiile ei prin metode silnice sau brutale.
Consecinta a acestor fapte, pe de o parte a patrunderil ideii de gcoall In limba poporului
gi pentru Intregul popor, lar pe de alta parte a 'deli de gcoala astfel organizata, dupa principille
pedagogice transplantate aici de curentul neohumanist, tncat sa serveasca telul de mal sus, asistam
noi cu Inceperea celui de al doilea patrar al veacului al XIX-Iea la o altfel de gcoala decat cea
de pana ad, o f coda' romdneascit Incalzita de luminati barbati de gcoala romani.
lata pentru ce la 20 Mai 1826 In chiliile manastiril Obedeanu, care slujise de vatra fcoalei
domneel Cu dascalii ei de elinegte, romanegte gi frantuzegte, se ridicara Acoalele de ftiinte pe
limba romilneasce, cum numegte Insugi Grigore Plegoianu, unul dintre dascalli dintal al acestei
gcoale, cele doua cursuri, elementar gi secundar, deschise la Craiova.
Este stabilita astazi data exacta a redeschiderii vechil gcoale domnegti sub forma unel
gcoale cu caracter national, In care limba de predare era limba romaneasca. Este data de 20
Mai 1826 1). Dovada despre duhul nou In care se deschidea ems% gcoall, avem In aceea a
primii ei dascali fura doi elevi ai lui Ion Eliade Radulescu, crescuti adica la gcoala dela SI. Saya,
creatia nemuritorului Gheorghe Lazar. Acegtia sunt: Stanciu Capatineanu gi Grigore Plegoianu,
primul ocupandu-se de instructia secundara, al doilea de cea elementara.
Ca gi vechea gcoala domneasca de pang la 1826, gcoala nationala sau centrald, cum se
numegte ea In actele oficiale, a avut un Inceput foarte sbuciumat, din pricina multor neajunsuri,
de pe urma lipsurilor materiale gi a t:mpurilor Intruna rasturnate de evenimentele politice 2).
Neobositk ramane Itnsa aceeagi Indarjita vointa a unor boieri cu mare dragoste pentru tinutul
lor gi a primilor profesori Stanciu Capatineanu gi Grigore Plegoianu, la care se adauga dupa
1831 gi Florian Aaron.
Din documentele gcolare ale anului 1832, se constata ca Stanciu Capatineanu preda la
clasele secundare gramatica gi arimetica, Florian Aaron, geografia gi istoria sfanta, lar Grigore
Plegoianu Imprumutata Invataturau, sau Invatamantul mutual, gi caligrafia la clasele elementare.
In urma reorganizarii Invatamantului In Principate prin dispozitiunile regulamentului sew-
lelor din 1832, gcoala centrala dela Craiova este pusa pe acelagi picior de egalitate cu cea dela
Bucuregti. Clasele umanioare, cum se numeau clasele de Invatamant secundar, se completeaza

Mih. Paulian: Din trecutul Liceului Carol I din Craiova. Inceputurile scoalel, In revista Ion Maio-
rescu" 7-8 1933.
Mihai Popescu: Din trecutul tnvtitAniantului la Craiova, in &Nude Olteniel Nr. 56-58.

389

www.dacoromanica.ro
astfel !neat in 1837 se adauga §1 a patra clasa umanioara. Din acest an apare la Craiova, venit
dela Cerneti §i. Ion Maiorescu.
Inceputurile §coalei centrale dela Craiova, mal departe numita dela 1847 Colegiu, dela 1854
Gimnaziu, lar din 1864 liceu, - sunt le-
gate de numele acestor marl dascali, citati
pana acum : Stanciu Capatineanu, Grigore
Ple§oianu, Aaron Florian §i Ion Maiorescu.
Ceva mai tarziu, cand ace§tia trecura
In alte posturi, pe care le-au slujit cu ace-
ea0 stralucire, vine la Craiova din 1851,
Invatatul profesor S. M. Fontanin, un alt dar
al Ardealului. El avea sa duca mai departe
OM in 1881 opera de cultura a celor din-
tal, opera cu un atat de mare rasunet in
partile noastre.
Ce au fost ei, fiecare In parte, pentru
§coala careia i-au inchinat primii lor ani
de profesorat nu este locul sa spunem aici.
Spre cinstea noastra, care suntem datori sa
ne cunoa§tem necurmat inainta§ii, vieata
ION MAIORESCU
opera acestor deschizatori de drumuri este
astazi bine cunoscuta, datorita catorva profesori mai dinspre timpurile noastre ai acestel §coale.
Pasionati pentru trecutul institutiei In care insi§i au slujit sau slujesc, ei s'au aplecat cu rabdare
asupra neuitatilor lor premergatori, infati§andu-ni-i in toate ostenelile lor ca pe ni§te exemplare
cu totul rare ale Invatamantului din Oltenia. 9
O alta institutie §colara din capitala tinutului, care prin vechimea i activitatea ei poate fi
a4ezata alaturi de aceea de care ne-am ocupat pana aci, este fosta §coala centrala" de fete,
astazi Liceul internat Elena Cuza", o institutie de mare prestigiu cultural dela primele ei nice-
puturi pana astazi.
A fost fondata In 1835 de catre boierii olteni, vornicul Iordache Oteteli§anu i paharnicul
Constantin Lazaro, sub denumirea de Pensionatul de fete Lazaro-Oteteli§anu". Dela 1864, dupa
trecerea lui cu cativa ani mai inainte pe seama statului, penstonatul devine . coalci centralei cu
cinci clase secundare. Intre 1883-1898, §coala a servit de institut pedagogic pentru pregatirea In-
vatatoarelor. Dela 1898, a trecut pe rand §coala secundara de gradul I §I apoi de gradul II In
1905. A jucat un mare rol in educatia fetelor din Oltenia §i din intreaga tara, alaturi de cea-

1 . A se vedea : N. Bdnescu : Inceputurile Centrale" a Cralovel, In Cony. Literare, anul LXIV,1910,

Nr. 8 si 9; N. Bdnescu. Un dasctil uitat: Grigore Plesoianu, in Analele Academiei romftne ; m. s. istorice tom
XXXVII 1914 1915, Bucure§ti 1915; N. Bdnescu fi V. Mihdilescu : Ion Maiorescu, Bucure§ti 1912. Mdzail Paulian:
Din trecutul Liceului Carol I din Craiova ; C. D. Fortunescu: G. M. Fontanin, rev. Ion Malorescu Nr. 7, 8.

390

www.dacoromanica.ro
land scoalci centralc1 de fete din Bucuregti. Nascuta din gandurile curate ale unor fondatori, care
&eau ca milostenia gi fapta buna sunt adevaratele datorii ale omului", cum se exprima In
testamentul sail Constantin Lazaro, gcoala aceasta vi-a faurit an de an o traditie bogata, cu mare
Inraurire asupra celorlalte gcoli similare.
Ca sa completam tabloul celor mai vechi gcoale din Oltenia, trebue sa ne oprim asupra
seminarului teologic din Ramnicul Valcii.
Oragul Ramnicul Valcii este, putem spune, a doua capital a spirituala a Olteniei. El a jucat
un mare rol In desvoltarea culturald a acestei pail de tara gi este un fapt prea cunoscut a In
campul vietii religioase gi al organizarii bisericegti, Incantatorul oras de pe malul Oltului a fost
o metropola a ortodoxiei noastre. Pe aci au trecut episcopii Antim Ivireanul, Damaschin gi Ca-
linic, neIntrecuti randultori al culturii bisericegii dela nol, marl arhierel gi ctitori de carti gi In-
temeietori de agezaminte pentru mantuirea gi ridicarea neamului lor.
Seminarul dela Ramnic si-a deschis cursurile la 8 Noiemvrie 1837 In localul anume ame-
najat in jurul episcopiei 1). El avu ca prim director gi profesor pana in 1845 pe protopopul bra-
govean Radu Tempea, autor a o seama de lucrari cu caracter teologic, fiul cunoscutului autor al
gramaticei romemeet Radu Tempea. Tot pe ad a trecut ca profesor gi director Intre 1845/1847
gi Gavril Munteanu, unul dintre marii dascali ai inceputurilor gcoalei romanegti, autor a foarte
multe lucrad originale gi traducen, membru al Academiei Romdne.
Seminarul a avut gi el ca toate gcoalele din primele Inceputuri de organizare a Invata-
mantului sa sufere din cauza nestatorniciei timpurilor. Catava vreme (MO 1847 a trecut la Cra-
iova, dar nici aci nu a stat prea linigtit pand cand episcopul Calinic, recladind vechiul local dela
Ramnic, l-a adus la 1856 laragi langa scaunul episcopal.
Cu o Intrerupere Intre 1901-1908, seminarul din Rdmnic a slujit pana astazi In chip fericit
rosturile bisericegti ale tinutului oltean, nu numai prin Invatatura serioasd cu care a Impartagit
pe cei ce au trecut prin el, mai tarziu vrednici liturghisitori ai altarelor, dar gi prin nivelul
inalt de cultura la care el s'a mentinut, fiind una din gcoalele de ell% ale Olteniei. Dintre pro-
fesorii lui, unil au fost oameni de mare prestigiu carturaresc, devotati invatamantului gi educatiei
religioase sau cercetatori eruditi ai trecutului, aga cum au fost : Vasile Caloianul, preotul D. Bra-
nescu, Oprea Demetrescu, multa vreme profesor de psaltichie gi autor de carti de muzica bise-
riceasca, elev al lui Anton Pann, Gherasim Saffirin, director Intre 1876-1899, foarte invatatul
episcop de mai tarziu. Din perioada de dupd 1908: N. S. Ionescu, Ion Luca, C. N. Mateescu,
Petre Partenie, profesori de o rara distinctie gi modele vrednice pentru elevii Ion.
0 gcoald cu mare rasunet In vieata culturala a Olteniei a fost gi este Scoala Normala de
Invatatori din Craiova. In curand implinegte 75 ani de existenta. A fost fondata in urma hot&
111.11 din 1869 a Consiliului judetean doljan, la indemnul cunoscutului om de Stat gi Ministru al

1) C. N. Mateescu : Scurt latoric al Seminarulul, in Anuarul Seminarului Sf. Nicolale" din Ramnlcul Valcll
pe anul §colar 1924/1925.

391

www.dacoromanica.ro
Instructiunii, Gh. Chitu, un exemplar strAlucit al Olteniel, luptAtor nationalist vi mare iubitor
al tdraniznii 1).
Scoala vi-a deschis cursurile la 1 Octombrie 1870 vi a functionat neIntrerupt pand astAzi,
Cu toate piedecile ce i-au stat In cale In primele Inceputuri ale ei, unele venind dela oameni care
nu vedeau cu ochi buni pe InvAtAtori, acevti vrednici ziditori de totdeauna ai satelor noastre.
Ea a fos o adevdratA alma mater a trivAtAmantului primar din Oltenia, un loca v de lurnind,
o fAclie a nationalismului, un dar nepretuit al spiritului de care au fost Insufletill profesorli ei,
intre care trebue sd pomenim pe Ion Olteanu, primul ei director, pe Ion BombAcild, cel mai
Indarjit luptAtor pentru existenta vcoalei pe vremea multor amenintAti ce atarnau asupra ei, pe
cunoscutul pedagog Stefan Velovan, al cdrui nume 11 poartd aceastd institutie, pe Aurel Mircea
vI pe Anastasie Georgescu, profesori nedespArtiti de rosturile vcoalei dela Inceputul pand la
sfarvitul carieril lar.
Acestea sunt vcoalele cu cel mai vechiu trecut vi mai mare Inraurire culturall din istoria
fnvdtdmantului din Oltenia. Dupd cum s'a observat din expunerea noastrA, prea scurtA, de sigur,
inceputurile au fost destul de anevoiase, dar greutAtile au fost mereu InIdturate de spiritul de
jertfd vi de nationalismul InflAcArat al acelor oameni, care ridicati din toate clasele sociale, a-
travi de o sfantd vi neincetatd chemare a sangelui vi a pAmantului, au pus In joc toatd puterea
lar de muncd, penhu ca institutilie pe care le-au slujit sA trAlascA vi sA se desvolte, fAcand sA
se nascd In jurul lar altele vi altele, tot mai multe, asff el Incat sd avem astai o stare Infloritoare
de care nol oltenii putem fi mandri.
Dela primele vcoale din tinda bisericilor sau de prin chille mandstirilor pand la vcoalele
de astazi, rdspandite pand In cele mai mici cAtune sau Impodobind cu mdretele lor localuri
oravele Craiova, T.-Severin, R.-Valcii, Caracal vi Tg.-Jiu, calea a fost lungA dar statornic cAlcatd
de proverbiala ambitie vi vain% de neclintit a Olteanului. Un strain, bundoard, care ar avea
putinta sA cunoascd In adancime vieata culturald a unui ora v ca Turnul Severin vi dupd aceea
ar avea curiozitatea sd afle vechimea institutillor vcolare de acolo ar rAmane, de sigur, fnirat,
afland cl lnsuvi oravul este relativ nou, iar vcoalele care ti fac faima de astAzi, cum este liceul
de bdieti Traiang este vi mal nou, de abia din 1883. Atat este de mare, ne IngAduim sA o
spunem, puterea de creatie spirituall a oamenilor din aceastd parte de tara. Sufletul oltean,
robust vi optimist, pAtrunzAtor r¡i dinamic, a reuvit sA-vi cucereascd vi In campul vietii vcolare o
necontestatd Intaietate fatd de celelalte pArti ale tdril, devi din neprielnice fmprejurdri istorice
fusese silit sd rAmand multA vreme In urna acelora. De aceea, cu bund dreptate, Oltenia cere
astAzi vi va avea Universitatea ei,
*
* *

CompletAm aceastA scurtA prezentare a tnvAtAmantului din Oltenia cu cateva date despre

1) We Popescu Telusan: Istmicul $coalel, In Anuarul *coalel Normale de Invi1tIltor1 tefan Velovan",
Cralova, 1870-1932.

392

www.dacoromanica.ro
neobositul luptator pentru ridicarea §coalelor din Muntenia, Petrache Poienaru, care prin originea
lui olteana constituie un titlu de mandrie pentru noi.
El-noul Lazeir, cum I-a numit Alexandra Odobescu, In calitate de director al Eforiei vcoalelor
din Muntenia, desfdpra din 1832 o activitate uimitoare pentru ridicarea Invatarnantului §1 mal
cu deosebire a invatamantului satesc.
Gheorghe Lazar exercitase asupra lui o mare vi ne0earsa tnraurire, care Itmpreuna Cu aceea
ce ii venea dinspre Tudor Vladimirescu, alaturi de care statuse ca secretar, Muse din el un
adevarat apostol al ideilor de innoire i ridicare a poporului románesc. Despre ei, pilduitoril lui,
a spus el mal tarziu cei desmormantaserei limba nafionalei 1 descoperlserd drepturile noastre aka-
mo§eat.
De aceea, cu strangere de inima asista el !litre 1847-1850 la hilocuirea limbil romane§ti
prin cea franceza la Sf. Saya §i la Inchiderea
§coalelor sate§ti i ora§ene0i de catre reac-
tiunea caimacamului Constantin Cantacuzino.
Cuvantarile tinute de el In calitate de
provizor al §coalei dela Si. Saya, precum
acelea In calitate de director al Eforiei pe
timpul domniei lui Alexandra Ghica, ani-
matorul Invatamantului satesc, §1 al domniei
lui Barba 5firbel, de asemenea Domn lumi-
nat cu dragoste pentru ridicarea poporului
prin Invatatura, el insu§i oltean, sunt un
model de elocinta §i de adanca cugetare
pedagogica. Dar mai ales sunt expresia unor
adanci i limpezi simtaminte nationale, sta.
fulgerate de largi solutii cu caracter social.
In paranteza, trebue sa spunem ca mai
ales conlucrarea lui Petrache Poienaru cu
Domnitorul Alexandra Dimitrie Ghica, in-
temeietorul de fapt al §coalei sates% a fost P. POENARU
o adevarata binefacere pentru poporul ro-
manesc din Muntenia, ceea ce nu se Intampla dincolo In Moldova, unde Gheorghe Asache, §i el
conducator al Eforiei §coalelor, nu putea afla aceea§i Intelegere pentru nepotolitele lui ganduri
din partea Domnitorului Mihail Sturza.
Intalnir.ea dintre Petrache Poienaru §i Alexandra Ghica nitre 1834 §1 1842 o putem socoti
fard exagerare drept providentiala. In inimile amandorura ardea un foc viu §1 el se consuma In
fapte de cea mai covar§itoare importanta pentru istoria de atunci §i de mai tarziu a tnva-
tamantului.

393

www.dacoromanica.ro
 ¡ata In ce chip luminos ti marturisea, In 1836, la o festivitate §colara, Petrache Poienaru
&duffle In fata Domnului despre foloasele Invataturii: FieO-care §tie ca datoria O interesul
adevaratului patriot este a sprijini a§ezamanturile de luminare a neamului ; prin Impartirea lu-
minilor, se Imbunatatesc naravurile §i vieata fiecaruia se face mal ticnita. Invatarura este tre.
buincloasa la toate clasele de oameni, la toate ramurile de industrie O la once fel de indelet-
niciri ; ea nu departeaza pe oameni dela meOepguri sau meseril O. nu este totdeauna adevarat
a zice, ca cine Invata carte nu va mai vol sa fie plugar sau de oricare alta meserie, cad In-
vatatura Innobiland toate profesiile le face pe toate deopotriva cinstite, O a§a plugarul nu va
pierde gustul indeletnicirii sale and va ti sa citeasca carti de agricultura, cand va putea sa
socoteasca tot felul de producte ale pamantului O va afla prin invatatura mijloacele de a lor
Itmbunatatire...".
Mai departe, aducanduli aminte de cele vazute in tarile apusene, pe unde a facut studii
indelungate, Petrache Poienaru continua : De vom cerceta starea agriculturil pe toata suprafata
globului vom vedea ca pamantul inteacele pail este mai bine lucrat, unde §coalele populare
sunt mai intinse... In sfarOt, Mt a mal fi trebuinta de mai multe dovezi, daca invatatura este
folositoare, de se va lua in de aproape bagare de seama ceea ce rezulta din urmarea tinerimei
noastre la §coala, nimenea nu va putea tagadui adevarul ca ace§ti §colari, deodata cu deprinderea
mintii In idei, care sporesc §tiinta omului, 10 impodobesc sufletul cu sentimente, care li reco-
manda despre a lor Nina purtare intre oameni".
Domnitorul care asculta aceste cuvinte era tnsufletit de aceleaO ganduri. De aceea, In cea mai
mare intelegere O uniti In aceleaO inane sentimente pentru neamul lor, atata vreme napastuit
In neOiinta, cei dol barbati adusera an de an tot mai multe imbunatatiri invatamantului public ;
Inmultira anii O studiile In clasele umanioare, deterd programe noul, marira salarille profesorilor,
recladira localurile vechi ale §coalelor sau ridicara altele din nou, infilntara seminariile teologice
pentru pregatirea preotilor, luara, de asemenea, masuri pentru pregatirea invatatorilor, tiparira
carti de §coala, trimisera tineri meritoO la invatatura in Odle mai tnaintate in cultura, luara
masuri pentru editarea de foi pentru popor, fncurajara traducerile O. operile literare originale,
adaogara la Sf. Saya studiul legilor in clasele a§a zise complementare, punand astf el inceputul
Invatamantului superior sau universitar, etc.
Petrache Poienaru a fost un om foarte Invatat, dar gloria lui cea mare ii vine dela aceea ca el
a fost un mare Intreprinzator O un mare vizionar. Cand In 1871 fu ales membru al Academiei
Romane, In discursul de receptie, el .facu elogiul lui Gheorghe Lazar. Acesta a fost inspira.
torul lui, modelul lui.

ILIE POPESCU TEIUSAN

394

www.dacoromanica.ro
 'IV 7 41Er
rf
\

vat v, 'Wig in is:CA , \I ..11:01iIU

TATA muzicalä romaneasci, sub diferitele ei aspecte de crea.

tiune, executiune i massä consumakoare - public auditor se
aflä astizi intr'o curbä ascendenti, marcind trecerea stadiului
rudimentar, oprirea intr'o zonä de perfectionare, de gisire a
unui stil, i continuänd mersul spre o fazi de universalism,
unde.si dau intälnire toate creatiunile diferitelor färi, asemäni.
koare din punct de vedere al perfectiunii formale si al con.
tinutului emotiv, dar diferife printr'un ce distinct, privind
ultimul element. Toati aceasti viatä muzicalä romaneasci, sub aspectele pomenite, pare a
se fi concenra in Capitala tärii. Ad publicul auditor este mai numeros, concertele mai
dese, iar creaforii, a ciroi activitate este in functiune de cele douä elemente de mai sus,
si.au ales aproape Cu fotii domiciliul In Capitalä. Asa inca, din puncE de vedere al unei
vieti muzicale românesti, totul este incä centralizat. In Capitalä converg cäile tuturor so-
liilor striini, ca si manifestärile celor romini. Ad este orchestra cea mai desivAr§itä a
kirii-Filarmonica-, formakia de Operä cea mai complectä si bine dotati, al1 de concerte
mai numeroase, Conservatorul de muzici cel mai cäutat, etc.
Nu putem spune îns ci toate persoanele care animeazi aceste aspecke diferite ale
unei vieki muzicale, sunk din Bucuresti, sau din tinutul Munteniei. Toate orasele princi.
pale din tarä, ca exponente ale regiunilor respective, Moldova, Oltenia si Ardeal,
au reprezentanti autorizati In metropolä. Pe dealtä parte, viata muzicalä romineasci,
urmand cäile evolutive comune orickei vieti similare din alee täri, nu putea s'S se
märgineasci tot timpul la Capitalä. Formatiuni si institukii, ajunse la o anumitä perfec.
tiune, au fosi luafe drept modele de diferite orase, creind i acestea altele asemänätoare.
De exemplu, Opera din Cluj.Timisoara, de curind cea din Iai, precum i Conservatoarele

395

www.dacoromanica.ro
de muzici din aceste douä orase. Exemplele noastre nu suni, bine inteles, limitaiive, o
multime de alti faceori componenti ai unei vieti muzicale desvoleindu-se si in alee cenere.
Am inceput, cu alee cuvinte, si ne creiem un drum spre o descentralizare arfistici. Stadiul
prim al acestei descentraliziri muzicale, esie insi, intotdeauna, inci tribufar metropolei,
din punce de vedere al perfectiunii. Lucrurile nu rimin, si nu vor rimine in acest prim
stadiu. lirmind aceleasi cii evolutive, se va ajunge la o viafi muzicalä romineasci, la fel
de variati si valoroasä, si in alte centre ale Eirii. Cine, de exemplu, ar mai putea sustine
azi ci viata muzicali in Germania se rezumi la cea din Berlin, si si ignoreze centre ca
Manchen, Leipzig, Dresda, Viena, Hamburg ? Sau si sustie ci cea desfisurati in aceste
orase esie inferioari celei din meiropoli ? La fel se peirec lucrurile si in Italia ori Franta,
uncle viata muzicali nu se desfisoari exclusiv si In maximum de perfediune numai la
Roma sau Paris. Acelas proces se va intimpla si cu România. Dupi viata muzical5 des.
fisurati exclusiv in Bucuresti, celelalte orase importante ale Eirii isi vor spune cuvintul,
la fel de puternic, alituri de Capitali. Germenii au si inceput si apari, asa ci putem
vorbi acum despre o viati muzicali in Oltenia. 5i aid, viata muzicali a Inceput a se naste
si desvolta mai intiiu in capitala acestei regiuni, in Craiova. Asadar, In acest oras
urmeazi a ciuta inceputurile uncí vieti muzicale, de unde apoi au radiat influente si in
alie centre ori tinuturi oltenesti. Trebue si lämurim iaräsi, ci insemnirile acestea nu vor
trata despre muzica olteneasci. Nu se va stirui deci asupra particularititilor productiunilor
muzicale populare, evidentiind caracieristicile lor melodice, riemice ori armonice. Asemenea
cercetäri vor putea face obiectul unor studii independente de folklor muzical. 0 viati
muzicali in complexul ei, mai ales când se desvolti in orase,, cuprinde cu totul alti factori
si destui de numerosi cleat cei folclorici. Ea are mai ales contingente extrem de
numeroase, aproape exclusive, cu tot ceeace desvoliarea muzicii universale a creiat. Ori
folclorul muzical al uncí tiri, in afari de studii separate, poate fi studiat, numai inerucit
acesta a influentat sau s'a acomodat cu ceeace aria sonori ca bun universal a achizitionat
lar In cazul tirii noasere, influenta folclorului asupra creatiunilor muzicale cati a fi cer..
cetati mai intliu asupra totalitätii acestor productiuni. Si numai and Intreaga scoali
muzicali romineasci la va fi statornicit un sill propriu particularititile lui derivind
tocmai din aceste inriuriri folclorice se va putea trece cu studiul, in cazul când .vor
apare, si la productiunile circumscrise uncí regiuni.
De aceea, stiruind asupra vietii muzicale In Oltenia, ne vom ocupa de Micarea
coral& de Craiova ca leagein al oPeretei in Romcinia, §i vom termina cu insemnari asupra
individualiteitilor artistice oltene,

Mi*carea Coralà
In 1904 se Infiinteazi la Craiova Societatea Muzicali ,,Filamonica". Tot in acest an
iea nastere a doua sociefate similari, cu caracter pur vocal, numiii, flora". Cea diniii

396

www.dacoromanica.ro
cäuta si cultive si si rispindeasci muzica instrumentali ; cea de-a doua muzica vocalä.
Adeseori intrio strinsi colaborare, organizau concerte, unde se execufau §i piese de un
caracter mai amplu, scrise pentru orchesträ si cor. Se vede ci diriguitorii si membrii acestor
societili, observind at de fructuoase sunt asemenea colaboräri, au ajuns la convingerea
ci si.ar realiza mult mai bine scopul dacä ar lucra incontinuu miniin mini. De aceea in
1910 ele fuzioneazi, alcituind o singuri societate numiti ,,Armonict", al cärei scop era
cultivarea si rispindirea muzicei vocale si instrumentale, in special a celei rominesti.
Atingerea acestui scop se urmärea nu numai prin concerte publice, dar si prin auditiuni
mai restrinse. Nu lipseau din aceste reuniuni nici conferintele cu subiecte muzicale. Saul
instituit chiar si premii pentru cele mai bune compozitiuni cu caracter rominesc. Au.
ditiunile, conferintele si concertele sodetätii tyArmonia" nu se tineau exdusiv in Craiova.
Orase si târguri mai importante din cuprinsul Olteniei erau des cercetate. Adeseori au
depisit si granita. Asa, de exemplu, au avut un risunet destul de frumos concertele date
la Belgrad. Dupi cum pentru stringerea mai temeinia a legiturilor dintre elementele
..
culte si iubitoare de progresele muzicii, ca si inire societätile similare, a colinda Banatul,
realizindu.se o strinsi frätietate cu societatea coralä Ion Vidu". nArmonia" a fost aceea
care a fäcut pentru prima dati cunoscute in Craiova si cuprinsul Olteniei compozitiunile
renumitului maestru, al cärui nume 11 pura faimoasa asociatie biniteani. A contribuit
astfel, modest, la intretinerea ideii de unitate nationalä, scumpi atunci, ca si acum, oricirui
roman. Dintre presedintii activi si inimosi ai societilii ..Armonia" numim pe Mircea Con.
stantineanu iDr. Schina. lar dintre dirigenti pe prof. C. Anastasiu. Träinicia unor asemenea
societiti corale nu depinde insi exclusiv de zelul si dragostea amatorilor ceso alcituesc.
Oricind, in once categorie socialä, si indiferent de virsii, se gisesc elemente cu drag
de muzici. Este rolul presedintelui si dirijorului de a tine vie coeziunea si dragostea
iubitorilor de muzici. and in soc. Armonia" presedintii, dirijorii, §i. comitefele se schimbau
prea des, era un semn de släbire a coeziunii. De aceea activitatea ei a continuat cu
intermitenlä, si ciEva timp chiar a stagnat. Acum citiva ani insä, aceiasi membri risletiti,
la care s'au adiogat si altii mai tineri, au inchegat iaräsi o grupare coralä craiovean5, care
de astä datä poartä numele de ,, aintarea Oltenieig . Ea continui telurile Armoniei" , §i
telurile de totdeauna ale oricirei societäti corale. In jurul ei s'au grupat membri entu.
ziasti si amatori pasionati de muzici. Si triinicia, ca si progresul acestei societili, asa
cum remarcam mai sus, nu vor atirna exclusiv numai de membrii ceso compun. Acestia
sunt si nu pot fi altii aceiasi pentru orice tifulaturi si conducitor. Energiile si
competentele diriguitoare trebue si animeze totul.
Cu o linie mai unitarg, si pe un drum mai constant, a activat in alt oras din Olte.
nia, in Turnu Severin, societatea muzicalä ,,Doinam. Infiintati in 1897 de inimosul profe.
sor de muzici al Liceului ,,Traian", Ion St. Paulian, aceastä asociatiune -coralä, pini la
Unire, a desfisurat o intinsi activitate nationali prin concertele organizate in satele si

397

www.dacoromanica.ro
ora§ele binifene. Din 1930, dirijorul societitii este succesorul la catedra prof. Pauhark, d.
P. Severin. Ca §i inainie, ,,Doinag 'hi continui activitafea muzicalä, dOnd in fiecare an con.
eerie de colinde, muzicä populari româneasci, concerte cu orchestra* simfonic5, eic. Demne
de remarca t sunf conceriele in care s'au execufai opereta Crai Nou" de Ciprian Porumbescu,
,,La sezitoare" de Brediceanu, si oratoriul Stabat Mater" de Rossini. A concertat dea.
semeni la Bucuresii, Caransebes, Lugos, Sibiu, Pefrosani, Tg.jim, precum si in toate co.
munele mai mari din Jud Mehedinii.

Craiova, leagAnul operefei In Romania.

Inceputurile operetei in Craiova coincíd cu primele injghebäri de featru din acesi

oras. Opereta cere solisii, orchesiri, cor, etc. Iar obiceiul d.epe fimpuri de a cana or.
chestra infre actele pieselor, cum si muzica de scenä ceruti de majoritatea lucrärilor dra.
matice, presupuneau o formailune orchesirali si un dirigent in organizafia featrului.
Linde si.a fäcuf oare ucenicia ca sef de orchesir5, fânärul Wachman, muzicanful si profe.
sorul cu renume de mai arziu al Conservatoruluí din Bucuresii, dacä nu in formafiunea
lui Theodor Theodorini ?
Iati, prick urmare, elemente care veneau in ajutorul operefei. Voci agreabile pentru
coruri si figuratie, se gisiau cu usurint5 si printre actorí, si in afari. COE despre celelalfe
accesorii scenice, fof formatiunea feafralä le oferea. Rirainea doar recrutarea solisfilor.
Noiäm in acesE amp doui formaiiuni distincie de operea, una sub conducerea lui Al. P.
Marinescu, alfa sub aceea a luí Al. Bobescu. lar In s'Eaglunea anului 1887, cane' Maria
Theodoríni redeschide Teafrul la Craiova, gäsim printre angajaii si pe Al. Bobescu, cu
infreaga sa frupä de operefi. Se joacä afunci Olfeanca", POunasul Codrilore' si ,,Orfanul
din Dorna". Dinfre arti§ti fäceau parfe, prinfre aliii, Ion Anesfin, I. Färcäsanu si Iulian
fiul. De atunci se indifineazi alternarea spectacolelor de dramä si comedie, cu cele de
operetä. Speciacolele muzicale prind, lar in anul urmäfor operefa mai inscrie prinfre anga.
jai pe Iosefina Gäluscä, Elisa Odesseanu si fenorul Rasianu, nume ce s'au clistíns, sí care
au fosi urmate mai arziu de altele nu mai puiin celebre, si atunci, ca si mai atziu
in formatiunile de opereiä din Bucuresii. Vrem sä numim pe Irina Vlädoianu, fenorii Bi.
jenaru, Vasiliu, Grigoriu, Bärcinescu si barifonii Nicu Poenaru, Ghimpeieanu si C. Pe.
frescu. Forma¡iunea aceasfa, condusä de Al. Bobescu, atinge o perfecfiune §i omogenitate
care-1 indrepii¡esc si ceari autoriza(ia de a face un turneu in Bucovina. I.se aprobi, lar
turneul de opereià româneasci, ce infreprinde in 1893, inscrie una din cele mai sfrälucife
pagini din infreaga istorie a operetii in Tara romineascO. In drum spre Bucovina, trupa se
opresie si in Bucuresti, unde, in enfusiasmul deliranf al spectaforilor, joacä in grädina Dacia.
Trupa se prezenta dealifel cu un reperioriu desful de bogai si variaf, in cari figura aproape
foatä opereta dasicä : .Frumoasa Elena*, ,Mamzel Nitouc.he", ,,Giroflé.Girofla", Clopotele din

398

www.dacoromanica.ro
Comeville", ,,Briganzii", Fata Mainel Angot", ,,Princesa de Trebizunda", ,,Boccacio", ,,Vfinza.
torul de Pasen", etc. Cronicile ziarelor bucovinene aduc elogii la care putea ravni once forma.
tiune similara de aiurea. Ele comparä trupa de aperetä craioveana, cu celebra formatiune vie.
neza dela ,,Theater an der Wien". Ba si mai mult, o gäsesc superioara, relevand creatiunile
lui Nicu Poenaru In Adam din Vanzatorul de Pasen", si Ionathan din ,,Särmanul Ionathan".
Iulian fiul este pus aläturi de renumitul Girardi, lar celebrului fertet din Boccacio", jucat de
Anestip, Tänasescu si Nae D. Popescu, i-se aduc cele mai neprecupetite elogii.
Alternarea spectacolelor de drama si comedie, cu cele de operetä, continua sub toti
conducatorii Teatrului craiovean. In 1899, presedinte al comitetului teatral fiind Ulysse
Boldescu, se angajeazi celebra Prima-Dona Margareta Demetrescu, devenitä mai tarziu so.
tia distinsului societar al aceluiasi teatru, Al. Dem. Dan. Noi, care ara ficut prima data
cunostintä cu aria teatral a maestrului Dan, in Taifun si Hamlet, nu bänuiam cä pe
timpuri a avut sub conducere o ,,Trupa Lirica Romana de Operetä". &I in fata noastra
insä un program din 1909, care anuntä reprezentatille acestei formatiuni In sala BelleNue".
Directorul trupei, Alex. Dan, nu conduce numai administrativ formatiunea, dar obtine
mari succese in operefele ,,Farmecul Valsului", Vaduva Veselä" si toai cu seama in neina
trecuta creatiune ,,Curse-Gratare" In rolul Pfeferkorn.
Cana insa opereta bucuresteanä ajunge la apogeu cu companiile lui Leonard si Grigariu,
care, in afarä de spectacolele din Capitalä, cutreerau si dealungul tirii, steaua operetei era.
iovene incepe si paleasca. Doar sporadic, fie in cadrul Teatrului National, fíe separat, mai
au loe reprezentatii de opereta. Ele nu sunt insi decat reeditari anemice ale succeselor
de odinioari. Se remarca perzistenta in reinoirea genului, a unora din membrii familiei
Bobescu, despre care vom vorbi mai jos.
Asemenea incercäri distantate s'au facut pani mai de curand, sau mai precis panä la
inchiderea Teatrului acum 8 ani. In ultima stagiune, cel ce semneaza aceste randuri, la su.
gestia directiunei respective, care a ales si piesele, a condus ,,Choufleurr sin Vagabonzii",
cu solisti, cor si orchestra exclusiv din elemente craiovene si artisti ai teatrului. In dez..
voltarea genului, cari si-a trait mai tarziu In capitala ¡aril o glorie mai indelungati si co-
modä, opereta craioveana se preziniä ca o deschizatoare de drumuri, in care insusirile ra.
sei noastre se evidentiazi prin därzenia, energia si perzistenta olteneasca.

inclividualiaiii arfisfice olienevii

Aceste insusid colective si-au gäsit ilustrarea si'n proeminente individualitäti, din.
ire care unele au cunoscut o Lima mondiala.
Elena Theodarini.. In 1853, sub directoratul boerului Pera Opran, si la indemnul ado.
rului Serghe, printre alti artisti bucuresteni aunt claemati in Craiova directorul de sceni
Theodor Theodorini si artistele surori Maria si Raluca Stavrescu. Cea dintai deveni In

399

www.dacoromanica.ro
curind sotia lui Theodorini. Timp de douizec.i de ani, pani in 1873 cand moare Theodo.
rini, teatrul craiovean cunoa*fe sub conducerea acestuia o glorioasi epoci, clasându-se
al doilea din tari. Cu aceeiasi dirzenie si competent& continui Maria Theoclorini, dupi
moartea sotului, conducerea. Din cisitoria lor au avut in 1857 o fiici, Elena. Ii poate
oricine inchipui, ce mediu prielnic desvoltidi darurilor ei inniscute, giseste micuta Theo.
dorini in casa pirintilor, ade-
virati regeneratori ai vietii, ar-
tistice i culturale din acea
vreme. De timpuriu Elena Theo.
dorini entuziasmeazi prin in.
daruri pianistice
vocale. Lclinind pentru cele
din urmi, o gisim in 1871 la
Conservatorul din Milano, uncle
studiazi cantul timp de trei
ani, cu maestrul San Giovanni.
Imediat dupi absolvirea stu.
diilor, debuteazi in roluri de
contralti. Continui astfel a
canta citiva ani roluri oarecum
secundare, vadind intre con.
tralti si soprani lei eri. Un prim
succes cunoaste in ,,Birbierul
din Sevilla". Cele urmitoare
crescind, o aduc numai dupi
citiva ani la Scala, uncle de.
buteazi in Erodiada" de Mas.
ELENA THEODORINI senet si in rolul Valentinei din
Hughenotii". E usor de bate.
les ci de ad inainte incepe faimoasa.i carieri de mare cantireati, ca soprani dramatic&
Aceea despre care criticul milanez Nappi spunea ci trebue si mai treaci inci 200 de ani
ca si se nasci un asemenea element muzical, ca voce i emperament, avea si fie disputati
de cele mai mari teatre din lumea intreag5. Italia, Spania, Portugalia, Brazilia, Argen.
tina, aunt cutreerate de Elena Theodorini in cele mai mari triumfuri, entuziasmind pani
la delft, cu creatiunile ei din Gioconda" de Ponchielli, Carmen" de Bizet, Navareza de
Massenet'', ,,Africana" de Meyerbeer, Mefisto" de Boito, etc. In 1900 isi intrerupe cariera
de mare cintireati, devenincl o tot atit de faimoasi profesoari. Centre ca Milan, Paris, Bue.
nos.Ayres, se impirfi§esc din darurile ei pedagogice. In 1925 e numiti profesoari la o ca.

400

www.dacoromanica.ro
 .;,, -,.7,..
-
,P-4144
, ,
,:,...-rk-q. ,
u vrerea Tatalui, cu ajutorul Fiultu si.,, cu besavirsirea
' '.:. c, Sfa ului Duh, °

' - -,,,',', ; Noi,.membrii Consiliului be Abministratie al INSTITUTULUI

be ARTE GRAFICE RAMURI" S. A., vranò sa Mtn activitatii
A
-
noastre mai multa intinbere si mai multa trainicie, hotarat-am'
,
7

r\ ..,
ca bin raml ostenelii be pana acum sa ribicam aici 0' CASA
PROPRIE; care sä fie bun si PRIELNIC ADAPOST .pentru
-

VEREA si munca Societatii.

Drept aceia, pe locul fostelor case Pomul Verbe" si Po-
k trivit Cu planurile intocmite be Ò. Arhitect IOTU, executat cu
- v ,,,,
- s)- o intelegere si multa Nina vointa be b-nii Constructori Dalla Barba
'--1. 1 si Peressutti, inceplit-am astazi zibirea Casei RAMURI", in zi- -1..;;
-A lele be manre ale M. S. REGELUI FERDMAIlD I-iu§i. ale 1
M. S. REGINEI MARIA, fauritorii Romaniei Mari, aflati in al -----th
'f w
'
velea an be binecuvantata ,si robnica Doninie, primul mi-
mstru al TAM flirt?) b. General AVERESCU ALEXANDRU, 1
l''

Mitropolit primat Dr. IRON CRISTEA.

Pus-am bed piatra be temelie a acestei Case in anii bela
Christos 1920, Iulie 25, trabitiönala slujba religioasa flirt?) savir-
slid be cake Parintele lconom GR. POPCSCU-BREASTA, pro-
fesor si cel bintaiu vice-presebinte al Societatii, In fata autorita-
tilor locale, a prietenilor si a bomnilor actionari ai Societatii
"noastre, In frunte cu. b. D. C. IORMESCU, presebinte ; C. C.
POENARU, vice-presebinte; si C. SABAN-FAGETEL, birector, si '-
si a b-lor: Belizarie Cancea, C. G. Ilicolau, Marius Teobpru,
George Dinopol, N. S. Russenescu, C. Petrescu-Balacita, N. De-
metrescu-Cretu fi C. Barbulescu, membri ai Consiliului be Ab-tie,
cu crebinta, ca in acest colt be tara, zibirea care incepe va fi
-, pentru ochi pnle) e besfatare, i r pentru suflete izvor be lumina
si inaltare. 7 /6-a-4- A (-- 2 SA -- e44::.
4'
,

/
In artulAlr ulie 25:
...
/t/c eit- -2--- 6----, dre,.....,--,-,_

f avi;-)K r,
, -'7

,.

,-4.,,-,--------,----- _

c:AcAkizA,.

T(tF,

r
_ 14, 4,1f,

Actul de fundatie al palatului Ramud"

www.dacoromanica.ro
 r
Ir

'k
/

C 4-

'1Z
i
z

www.dacoromanica.ro
 =
11"--7-44 .."11
gik
1
,
¡I
t
.
. .
_ ti t ,
irga 1 S. :
",' Pi
to, ,

www.dacoromanica.ro
'
11/11/11
.4
I
=
I
ma
1..
- e
.5,
.., 9 - _
-MAI , s r:
it V
. !IAA' 4111
- ry "
Tit . ' V3,17N---
0.
.-.,
7 71.
ak-
,
' "\. "
°
t
,
83 .4
, stk.' ,
E
,
X
71) t1

Ai
 Ramur1 Sala de expozitie

Ramuri" Birourile editurel

www.dacoromanica.ro
 F, .
-
gG lt ti
_

hande.
Swed
Tt-,.:=4
CI1C
c.
cu e cue.
cu ie.
0/4 ou. oi
eu cucte
coc efieu!
ou.

,Ab o
J sao,,,3\0,10,, '`

:.
tr;,1.1
,

Abecedarul of erit M. S. Regelui Mihai 1, de editura Ramuri",

la 1nceperea cursurilor §colare ale M. S. In anul 1927

www.dacoromanica.ro
.N3f03f1 EN fgellii413

' ItiORGA
encuK AGRiL 111A
CCHKEOPCH.1117
:. ;

Cateva lucrarl aparute In editura Ramuri"

www.dacoromanica.ro
tedri dela Conservatorul din Bucuresti, catedri la care n'avea si profeseze niciodati, ince.
find din viati.
Gr. D. Gabrielescu. Un al t oltean, niscut in Craiova la 1859, care avea si ajungi
o celebritate mondiali ca tenor dramatic. $i nu slim care ar fi fose soarta strilucitului
eintiret, daca Adelina Pati, intr'un turneu prin tara noasträ, nu rar fi auzit, si entuzias.
mati, nu s'ar fi gIndit si.1 lea cu dinsa, croindu-i astfel glorioasa-i carieri. Ca toti
marii arlisti, nu s'a stabilit infr'un singur featru sau intr'o singuri fari. Scena regali de
Operi din Madrid, San Carlo din Lisabona, marele Teatru liric din Rio-Janeiro, Colon
din Buenos-Ayres, Scala din Milano, Teafrele lince din Florenfa, Genova, Triesf, etc.
socotiau ca un mare privilegiu si aibe pe Gabrielescu printre angajatii lor. Pentru tara noa-
stri bask si in special penfru Oltenia, nu constitue numai un strälucit exemplu de po.
tenfele noastre artistice in domeniul executiei, dar pentru firava viali muzicali din Cra.
lava, el a fost un neobosil aniraator. Cind se retrage din viata muzicali mondiali, se
stabileste la Craiova, unde functioneazä ca presedinte al comitetului teatral dela 1905-1907.
Se vede insi ci simful artistic inniscut si strilucita-i experienfi, nu erau pe placul treci.
torilor potentati polilici de pe atunci, care.si amestecau competenta si'n treburile artistice,
eici in urma unor meschine intrigi politice este Inlocuit. Aceleasi sicane josnice le-a avut
de suferit si dela pseudo-arlisti cu usor crezimint la vremelnicii conducifori, si'n tirepul
cat a functionat ca profesor si director la Conservatorul Municipal ,,Cornetti". In ciuda
tuturor acestora, a fost un febril animator. Massa populatiei il stima si seconda Ca pro.
fesor la scoala de muzici, a realizat spectacole de operä la teatru, cu clasa de cânt, lar ca
director si dirigent, a organizat concerfe simfonice cu elemente locale si bucurestene. A
fost presedinte activ si fondator, iar in urmi presedinte de onoare al societifii muzicale
Hora. Aceleasi demnifiti le-a ocupat mai farziu si'n sociefatea Armoniaa. Vesnic ne.
obosit si activ, serie cirti didactice muzicale, compune buciti pentru voce si cor, cola-
boreazi la aproape toate ziarele si revisfele oltene. In 1915, isi curmi viaia printiun gest
inexplicabil si pâni azi.
Margareta Dan. Aceea care asfizi isi deapini In Craiova, alituri de distinsu-i sot,
clecanul scenei craiovene, d-1 Al. Dem. Dan, strilucifele-i amintiri, daci ar fi trecut gra-
nita si ar fi activat pe scene striine, am serie despre domnia-sa, casi despre colegii de mai
sus, In arta canlului. Cici fealrele lince din lumea intreagi s'ar fi infrecut, desigur, In
a-si disputa pe Prima-Dona Margareta Dan. Asia nu-i scade insi cu nimic din excel:4i°.
nalele daruri vocale, cu care a fermecat audiforiul din infreaga fari *jerk special pe cel
din finutul unde si-a stabilit domiciliul.
Opereta craioveani, opereta din Bucuresli, si toate formafiunile de operi depe
atunci, locale sau striine, se'ntreceau s'o aibe in mijlocul lor pe Arilucila primadoni.
Cand directorul Nationalului din Bucuresti, Petre Gradisfeanu, a auzit.o in Safi din Voe.
vodul Tiganilor", a angajat-o imediat, anume pentru acest rol. Au urmat apoi neuitatele

27 StiptclmAna Oltenlel 401

www.dacoromanica.ro
creatiuni din Cavaleria Rusticana", Trovatore", etc., precum §i'n opera româneasa "Mari.
oara" de Paschil, cand Regina Elisabeta a felicitat.o cälduros. In stagiunea 1899-1900, o
gäsim in formatiunea de opereta a Teatrului National din Craiova, aläturi de Irina Vladaia,
Caliopi Seinescu, Al. Bircinescu, N. Poenaru, P. Ghimpeteanu etc. La sfar0tu1 stagiunei,
deveniti sotia distinsului societar Al. Dem. Dan, este numita, in mod exceptional, dea.
dreptul societará cl. I. In aceastä calitate activeazi in toate spectacolele de (Tema care
alternau Cu cele de drama. 5i nu era formatiune de opera care sä viziteze Craiova, 0 care
al nu anunte cä'n mod exceptional Primadona Margareta Dan 10 va da concursul in
rolurile prime. In fata noastri avem un program al Teatrului National din 1906-1907, care
ne face cunoscut cä pentru reprezentatiile de operä italiana de sub conducerea lui Enrico Mas.
sini, Margareta Dan va canta in Carmen", Othello", Ballo in Maschera", Aida", Trovaa
tore" si ,,Cavaleria Rusticana".Impreunä cu sotul sau a Intemeiat chiar o Trupä Lirica de ope.
rete. Cronicile timpului vorbesc cu entuziasm despre ,,vocea=i atat de puternica, atat de
mlidioasä, atat de dulce §i atat de pasionata, care te vrijesfe, fe inal¡a in sfere divine".
Noi cei cari n'am putut.o asculta, ne multumim doar cu palidele inregisträri ce doma
nia-sa posedä, intregind cu imaginatia ecourile care au ajuns pan la noi despre vocea
aceleia care a repurtat adevarate triumfuri artistice, §i a fost särbätoritä pe toate scenele
mari din tara.
Gheorghe Fotino. Batranul care numärä azi 85 de ani, färi sa se fi bucurat de o
sgomotoasä celebritate, generos rezervati doar executantilor, este singurul &sea de muzica
din Craiova, care fie dela catedrä, fie de aiurea, a facut adevarat apostolat §i opera de
animator. Craiovenii §i oltenii l'au cunoscut 0 iubit mult, mai ales pe capitanul Fofino,
unul din cei mai desivar0ti sefi de muzici milifari ce a cunoscuf Craiova. Prin mijlocirea
acestuia, masa populatiei a trait §i a gustat, fie muzica u§oara, fie clasici, in cele mai
impecabile executiuni.
Gheorghe Fotino a fost si profesor de Armonie la Conservatorul Cornetti", de
muzici vocalä la Liceul Fratii Buze§ti", si de Vioari la Scoala normalä de invätätori. La
aceasta din urmä, socotim cä lectiile lui de vioarä pentru viitorii invätätori au fost o ade-
varatä binefacere.
Gustul pentru muzica nationan si instrumentala, a patruns cu kernel la sate, gratie
invatatorilor care fusesera elevii prof. Fotino. Fiincica trebue tinut minte, c'a fost un de.
sivarsit violonist. C51 fimp a sfai la Iasi, a acuf parte din quarfetul celebrului compozi.
for si violonist Caudella. A fost un muzicant innäscut, §i desivar0t instruit in specialitate.
Daci §efia de muzica, profesoratul 0 lectiile parEiculare, i..ar fi läsat Limp liber mai mult,
compozitorul Fotino ne.ar fi dat lucrari mai conzistente 0 mai numeroase. Totu0 este
autor al mai mulEor piese pentru voce §i pian, coruri *colare, mar§uri jubiliare, piese de
dans, al unei extrem de reu0te Rapsodii Române", precum 0 al unei operete In frei acte,
adevärat poem national. A fost membru in societatea muzicali Filarmonica", la a carei

402

www.dacoromanica.ro
aceivitate a luae parte ca sef de orchestra si executant. A. fose vice.presedinee i clirijor
In asociatia Nora". In toate aceste calititi, a insufletie cu autoritate i compeeinti
formatiunile respective, eland in tot iimpul, cAt a activat, o vioiciune deosebiti vietii
muzicale oleenesei.
Familia Bobescu. Numele de Bobescu a clevenie pentru Olteni, an special pentru
Craioveni, lar azi i pentru intreaga tarä, sinonim Cu muzica. Familia Bobescu pare a
incetiteni, in Romania, corespondeneul familiei Bach din Germania, adici muzicane din
eati'n fiu. Al. Bobescu, animaeorul operefie craiovene, despre care am vorbie ; fiii acestuia
fratii Bobescu cu ioti muzicanti ; iar din a ireia generatie, fatal ei fiind Aurel Bobescu,
Lola Bobescu, stralucita violonista europeana. Mai departe, viitorul cu surprizele lui. Cei
patru frati Bobescu: Jan, Emil, Aurel i Constantin, au activai indelungat timp in Craiova.
Cu iota muzicanEi inäscuti, í practicand mai departe area sunetelor. Exceptie a ficue doar
Emil, dedicandu.se in primul rand directiei de sceni; i acesta insi executant si cunoscator
In muzici, mai ales in opereti. Jan, actualul sef de orchestra dela Opera Romani', a fose
mule eimp profesor de violinä i chiar director la C6nservatorul Municipal ,,Cornettim In
aceastä calitate, pe Piing lectiile de vioarä, s'a distins ca violonist solo, si ca intemeietor
al unui quartet, din care mai ficeau parte, la viola, fratele sáu Aurel, la violoncel Camillo
de Angelis si la vioara doua, Ida Capatti. edintele de muzica de camera', organizate de
quartetul condus de Jan Bobescu, au rimas memorabile pentru melomanii craioveni. Aura,
cunoscieor la toate instrumentele muzicale, si animator muleiplu, rmâne pentru noi acel
care a reusie si organizeze o serie de simfonice in continuitate la Teatrul National. Cu
aceeasi pasiune a ciutat si reinvie specEacolele de operefi, organizand i conducand mai
multe lucriri. Pistrez de asemeni o frumoasi amineire. Elev fiind, ara colindat multe
centre din Oltenia cu maestrul Aurel, care organizase, cu amatori craioveni, spectacole
muzicale constand din diferiee acte de opere. Ca profesor de muzici la Liceul militar, í de
orchestra la alte licee tot din Craiova, a fose pentru elevi kipul profesorului muzicant,
plin de pasiune i viati pentru aria ce preda, spre deosebire de dascalii profesionisti, care
au ficue din aceasti .dexteritake", ceva sinonim cu pierderea de timp. Constantin Bobescu,
compoziforul si dirijorul dela Radio, a fost, inainfea Lolei Bobescu, copilul minune al Cra.
iovei. Ca elev la Colegiul ',Carol I", din primele clase era räsfätatul profesorilor, colegilor
si publicului din afarä. A fost micul virtuos violonist al orasului. Pentru generatia lui a
impus prestigiu arid violine, intr'un oras in care si acum multi privesc cu scepticism
asemenea indeletniciri. Cat iimp a rimas in Craiova, pänä la plecarea in sträinätate pen.
stru studii, a animat cu brio viata muzicali.
Despre Lola Bobescu, pistrim amintirea de a fi crescue printre Craioveni, care i.au
urrairit cei dintai avanturile inaripate spre gloria violonisticä. Cu Lola Bobescu potentele
sufletului olienesc cunosc iaräsi un exemplar de elitä. Din nou Craiova, dupä Elena Theo.
dorini i Gabrielescu, erimite Europei si lumei intregi un interpret muzical exceptional.

403

www.dacoromanica.ro
Sub indrumarile tatilui sits, Aurel Bobescu, la *ase ani *i jumatate da primul concert in
Craiova. La *apte ani primul in Bucure*ti. Pleaci apoi la Paris, unde iara*i dä concerte.
Nu se mai inapoiaza insä in dará, ramlnind pentru continuarea cursurilor de cultura ge.
nerall la institutul SE. Louis, unde i locue*te, *i pentru cele de vioara la Ecole normalle
de musique" cu prof. Claalley. La 11 axil trece la Conservator, wade studiazi Cu Jules
Boucherit, *i pe care'l absolvi doi ani mai tarziu. Urmeaza imediat un concert cu orches.
tra Collon.ne", al cirui succes li dá noi imbolduri pentru perseverente i rodnice studii.
De aici inainte, seria concertelor solo, *i cele in tovari*ia marilor orchestre. Apoi värtejul
recitalurilor continua in toata Europa, *i chiar mai departe.

G11. CRETOIII

404

www.dacoromanica.ro
 la VI , f
e ACÁ noi, Rominii, putera aria lumii Cu mindrie un caracter
etnic cu tofu' original,acesta nu este dent cel pe care.l ex.
primi aria noastri populari. Arta populari romineasci isi are
locul ei de cinste in mireata varietate a ariel universale, pe
care nimeni nu i la putut si nu i.1 va putea tigidui. Ea este
- -
garantia eternizirii etnicului rorainesc, peste toate frimintirile
transformirile istorice.
IsM111:1-,m, Dei nu a fost pini azi prea mult studiati prin subtili-
titi de analizi istorici sau pur estetici, totui, toti cerceniorii au scos in evidenti o
frumoasi diferentiere regionalä in cuprinsul artei rominesti, fapt care ii sporeste bogitia
o face si aibi un pl as de farmec. Asa s'a deosebit o arti populari olteani sau olieneasci,
una munteani, alta ardeleani, moldoveneasci, basarabeani i bucovineani. Aceasta, desi.
gur, numai daci prezentim lucrurile in sinteze de linii artistice, de culori. Aide', de fapi,
In ultima analizi, fiecare judet, fiecare vale, pini chiar si fiecare sat, isi are aria sa po.
pulari, in misura In care conditiuni istorice, geografice i in general economice au determi.
nat intre oameni formarea unui spirit de unititi sociale, prin intilniri i relatiuni cif
mai permanente.
Dar existi, incontestabil, o arti olteani cu totul unitan, dei pe viile i in satele pi.
mintului olfean ea se giseste realizati intr'o mare varietate de forme si de nuante. Este o
arti a claselor populare oltene, care a ficut si face mindria artei nationale românesti.
Adeseori, vechimea ei este ascunsi cercetitorilor. Dar ea nu tráete nuroai prin ceca ce
s a produs °clan. i azi i miine sufletul omului oltean o va pistra, o va produce, o va
perfectiona.
S'a aritat de citre toti acei care s'au ocupat de domeniul artei populare rominesti

405

www.dacoromanica.ro
ci area olfeanä constifuie intriadev5r mândria noasträ etnici, mai ales prin covoarele, prin
cusifurile, prin cosfumele, prin doinele si prin folklorul su literar. Sunt forme, sunt li.
nii si culori, sunt motive si sari sufletesti cu toful proprii, case constifuie structure uni.
tan a artei olfenesti. Este fin indoia15, un suflet, un temperament, o personalitate ef.
nic5 originalä a omului depe pämäntul Olteniei, care s'a exprimat ca atare.
In ce arfe, in ce obiecte de ern gisim expriman firea olteani?
Dac5 ne referim direct la lucririle de ern popular, fin preocupäri de pica multi
teoretizare, constatim ci ele s'au clasificat, dela inceput, mai ales dup5 natura si forma
obiecfelor, dupi materialele si procedeurile de lucru ale artistului. In domeniul artei culfe
sunt astfel speciile cunoscute de toan lumea: picture, sculpture, pirogravura, arhitectura,
poezia, muzica, dansuL
Sufleful popular oltean s'a rostit prin toefe aceste specii artistice. In forme asemi.
nifoare celor din aria cultä, nu lipseste niciuna din bogifia artistici olfeanä. Desenul
prin linii si cubrí Lau cultivat oltenii din plin, in tesitura covoarelor, in broderiile si cu.
s5turile de tot felul sau in ouäle incondeiate a in ceramic5. S'a culfivat ins5 si picture re.
ligioas5 si decorativi, asa cum se afli in bisericile veclii. Am gäsit in Gorj, prin biserici
de lemn consfruite inc5 pe la 1729, pe icoanele foarfe frumos lucrafe, nume de tärani ar-
tist', care se pare 6 au consfifuit o adevärati scoa15. S'au culfivat deci &ate genurile, cu
mijloace de creatie cu toful proprii suflefului oltenesc.
Pentru a se distinge bine aria popular5 olfeen5, e necesar si fie priviti direct in
realizirile ei concrete, aci numai atunci ne däm intr'adevär searoa 6 este un sill de
arti olteanä in tesitura covoarelor de tot felul, in cusaturi, in sculpfurä, in ceramic5,
in arhitectur5, ci e un dans si o muzici olfeanä origina15. In felul acesfa, clasificarea cea
mai bun5, care s5 nu se mentini in generalizäri teorefice, este aceea care poate servi la
colectarea pieselor de valoare artistic5 din vatra lor de crea(ie si la orinduirea lor intr'o
expozitie sau muzeu.
In mod obisnuit, manifestärile artisfice populare sunt grupafe in elfe specii si ge.
nuri decat cele asa numite culte, constituind astf el o clasificare logic5 pe obiecte si pe
mestesuguri
In ce priveste aria populari a nrii oltene, ea se orändueste intr'o intreagi serie de
grupe de lucr5ri si obiecte. Astfel avem grupa de tesituri si alesifuria in cuprinsul
areia distingem o suing de lucriri deosebite, care sunt tot antea genuri de creatii.
Asa avem intre teseiturae din lcind: chilimurile, covoarele, scoartele, velintele (cuvertuTi sau
macattai), brdie si beta, fete de PlaPomd, carpete, diPtitdie, etc. Cu aceste nume se enumäri
doer genurile la care infr'adevir se gäseste folosit frumosul ca element intrinsec aritu.
rea de %Ail. Fiindc5 lumea tärineasci mai are o altä grup5 de tes5furi cam de aceeasi
specie, in lucrul c5rora ins5 nu se urrnäreste nicidecum si realizarea frumosului, precum

406

www.dacoromanica.ro
sunf Prqurite sau trenfarele (fiindci su nt facute din ,,Erente" sau ,,sdrente"), dimia (abaua),
cergile de canepi (de ncalti"), sacii efc.
Multi dintre cei care au vorbit despre aria tesutului, confunda denumírile de chilim,
covor, scoartä, velintä, etc. socotindu-le doar nume diferite ale aceluiasi obiect. Olteanca
insa face deosebire limpede intre ele, asa cum vom incerca si aräfära aici, dupä descrierea
pe care ne-au dat-o cateva täränci din cele mai pricepute in arta aceasta.
Astfel, chilimul se pare ea' este mai vechi decat ,,covorul", cu care adeseori se con..
funda. Are ceva mai primitiv in desenul si coloratia sa. Urzeala o are din rani, dar si
din canepi, in sau bumbac ,,pescäresc". Se lucreazi in razboi cu doui ice, cu spati mare
sau mica i cu beagle la o mina sau la doui maini. Decoratia, florile, sunt realízate numai
prin alesaturi Cu mana. Cele doui fete sunt identice. Decoratia consiä íntr'o geometrizare
de ,,codricei" in forma' de paralelograme, trapeze, readunate apoi inir'un fel de mari forme
romboidale, printrio randuire de linii oblice cu diferit colorit viu i bine armonizat. Chi-
limul este, in general, ingust si lung. Se foloseste atat la asezat pe pereti, cat si la aster.
nut pe jos. Bätranii 11 folosiau la impodobirea peretilor in bordeile" Tor curate. Obicirn
nuit insä, mai de graba nu-1 foloseau, pastiandu-1 bäfranele ca pe un adevärat lucru pre.
tios i transmitandu.1 dela mama' la fiica.
Covorul se lucreaza fie in razboi cu spati latä i cu doui ice, fie in razboae fara spatä
si fár ice, numite gherghefe, spre a-i da chiar din intinderea urzelii lätimea doritä, care
e intotdeauna mare. Se fese Jana' in lane, ori cu urzeala de bumbac, in sau canepa. De.
coratia e naturalista, constand din fiori í frunze de plante preferate, uneori chiar cu firma.
ginea catorva pisari i foarte rar cu chípul omului. Totdeauna covorul are un cbenar,
alteori chiar doui i trei. In mod obisnuit cele douä fete sunt identice. Bätranii nu-1
prea foloseau pentru trebuintele 'or, ci 11 pastrau pe sau in lade, ca pe o adevirati co.
moarä, aratandu-1 cu mandrie doar la nunta fetelor sau and 11 intindeau la aer pe gar.
duri, In zile de sarbatoare. Familiile boeresti il folosíau insä la impodobirea camerelor.
Scoarta se lucreazi in razboi cu spaiä la doui ite cu aceeasi urzeali ca i covorul.
Decoratia consista din flori diferite, care alterneaza cu vergi" bätute din fire de lânä, in
cubrí plicut acordate. Uneori, pe Hvergia se gäsesc i alesäturi". Desenul este acelas pe
ambele fete. Azi, scoartele se astern pe jos. Batrânii se acopereau cu ele, fiind, deci, cu
totul uzuale. Foile inguste, asa cum íes din razboi, se cos unele de allele si in felul acesta
formeazi ceca ce numim ,,scoarta".
Velinta, mai tarziu denumita cuvertura sau macat, este mai subtire si se tese in razboi,
folosind adeseori foarte multe ite, incepand dela 4, pâti chiar la peste 20 de ite. Toati
decoratia se face numai cu suveica i prin miscarea itelor. Desenul se prezinti deosebit
pe cele doua fete si in general este geometric. Urzeala poate fi de lana, bumbac sau ca.
nepa in fire subtíri toarse. Dín velinte se fac si fete de plapomä sau fete de capataie. In
mod obisnuit, ele sunk folosite la imbricarea paturilor ca asternuturi, la invelirea scaunelor,

407

www.dacoromanica.ro
lavitelor, lizilor, etc. Velintele sau macaturile in multe ite aunt tesäturi mai noui, azi
constituincl oarecum, un fel de modi prin satele din Oltenia, gospodinele luindu.se la In.
irecere ca si le faci din ce in ce mai fine si cu desen mai original, isbutind foarte adese.
ori si prezinte adevirate capod'opere ca ornamentatie si colorii.
Tot in arta tesutului, olteanca realizeazi frumuseti deosebite cu fire subliri, In dife.
ríele panze de in, clnepä, bumbac si borangic. Pentru fete de mas, pentru servete si pro.
soape sau peschire de imbricat icoanele, candelele ori tablourile puse pe pereti, precum
si pentru perdelele dela ferestre, ea tese panzi fini, fie simplä, fie incadrilati cu dungi
albe sau de alte culori, cu fire bitute, cu fire scoase, etc. Deasemenea carpele" de legat
la cap sau imbrobodit, fie ci sunt de bumbac, fíe ci sunt de borangic, cuprind realizari
de impodobire cu foarte frumoasa asezare, potrivit fleck-el. värsie.
0 alii grupi de realiziri artistice este aceea care cuprinde cusiturile, broderiile, im.
pletiturile si croseturile de tot felul, in care, de asemenea, olteanca a arätat un minunat
simt al frumosului, original, variat si care ii rämäne iipic. Cea mai mare parte din toate
acestea sunt aplicate in deosebi costumelor, Imbräcämintei, iilor, cämisilor, etc. Acul si
carligul sau croseta sunt instrumentele delicate ale acestor mestesuguri. Nenumärate mo-
dele de flori cusute, de broderii, de ornamente in ,,cruci" sau ,,mute", de altite", de
rauri", de ajururi" sau sabace", de dantele sau spituri (croseturi), impodobesc cimisile
birbitesti si femeiesti. Dei in toate acestea este o varietate de cubrí, totusi In fiecare
judet al Olteniei se impune ochiului predominarea unei anumite cubrí. Este adevärat cä,
azi, modelele, motivele si folosirea culorilor se gasesc foarte mult amestecate.dela judet la
judet. Prin cercetirile insi pe care le fac de cativa ani prim julletele oltene, am putut ob.
serva ci, pe deasupra acestui amestec, domini, totusi, In fiecare judet, In cea mai inare
parte din satele lui, preferinta pentru o anumiti culoare, care nu numai ci nu lipseste
nici odati, dar ci in general, (daci nu e singuri), pe langi celelalte culori, di coloritul ge.
neral, intregului costura sau obiect. Se poate spune ci oamenii fiecärui judet au simpatie
pentru cate o culoare sau douä si pentru anumite nuante din fiecare culoare, altädati mai
mult decal azi. Asa, bunioari, In Gorj, domina In toate cusiturile, in toata impodobirea
costumelor birbitesti si femeiesti, culorile negru pe albul de dimie si pänz5. In costumul
femeiesc de Tismana se gisete, in adevär, predominand mai mult culoarea rosie. Cel mai
rispludit insi este cel ciruia, ne permitem si credem a In mod gresit i se spune ungu..
renesc". A.cesta nu se giseste numai in regiunea Novaci, unde se crede c5 ar fi fost adus
de Romanii de peste Carpatii Sibieni, denumiti si ungureni", ci este rispandit in tot in.
detul. De altfel, chiar In regiunea Tismana, pe costumul birbätesc nu se gisesc decai in.
floriturile cu gaitane negre pe dimia ori postavul alb. 5uni culorile pe 'care le.a simtif
gorjanul mai ale sale.
In Valcea, culoarea care domiri este aceea de galben deschis, lan0 care se gäseste si
ceva din rosul argesan.

408

www.dacoromanica.ro
 Mehedintenii se pare ci au avut preferinti mai ales pentru albastru deschis i liliachiu,
culori care dominä pe catrintele i iile vechi, in marea majoritate a modelelor.
Desigur, nu prefindem ci s'ar putea trage limite precise intre judete, din puncful de
vedere al coloritului. In zona de margine a fiecärui judet se gäsesc imprumuturi dela
judetele din prejur. RimOne nsà valabilä constatarea cä, in linii generale, cam secare
judet are simpatie viditi pentru o anumiti culoare. Si, aceasta nu numai in Oltenia.
Bunioarä gisim culoarea de rosu si in costumul de Arges, de Muscel, precum i in cel
de Prahova. Altul insi este rosul de Prahova i akul cel preferat in Muscel i Arges.
primul este de o nuanti mai Inclaisä, ca visina bine coapti, si are un aspect de catifea,
'Leif parci oclihneste privirea când e uiti la el, in timp ce celälal este deschis, lucitor, viu.
Costumele au fose totdeauna o stäruitoare preocupare artistici pentru lumea olteani.
In ce priveste costumul, femeia a fose si este artista iilor, fotelor (opregele, catrintele sale,
dupi cum bärbatii de talent au fost continui si fie artistii podoabelor dupä nidragii,
subele sau ipingelele ingiianate, ai pieptarelor, chimirelor si cojoacelor meticulos inflorate.
Revenind la celelalie judete oltene, costumul national in acest moment este aproape
dispirut. In parea de Nord a judetului Olt, el mai pesistä. In judetul Romanati i Dolj,
bärbatii poartä vara amase lung5, brodatä cu diferite flori pe la poale, pe la gulere, pe
piept si la mOneci. Costumul femeiesc a dispärut aproape complet, oclatä cu bitrinele,
care pe at se mai in unde i unde, se imbrac5 mereu In grelele lor valnice mult inrudite
cu cele din sudul Dunärii. Se pistreazi insi la femeie, cOmasa brodatä, iia sau ciupagul
cu rauri sau flori, firi altite.
Chiar In Implefifuri, tricotind cu un cirlig sau mai multe, ciorapi, flanele, hice, bro.
boade, ranca olteanä urmOreste podoaba, executind diferite forme de implefire ca :
,,colace", etc. Carâmbii ciorapilor, pieptul flanelelor sau ilicelor mai ales sunt deo.
biceiu spatiul de impodobire, ca tot ceca ce este supus ochilor
Realiziri artistice minunate au isbutit oltenii sculpiOnd, incrusand, pirogravind, ori
täind cu fierOsträul o nesfirsiti varietate de flori in traforaj. Aproape ci nu e obiect de
utilitate practia, pe corpul ciruia olteanul si nu imprime si o floare, o figuri, o preocu-
pare artistici. Se poate spune ci intr'adevir, sufletul olteanului ca si al oltencii a fost si
este prin natura sa insetat de frumos.
Aceasti pornire artistici i.a aflat aplica¡iunile nu numai In ce priveste confectio.
narea micilor unelte tärinesti ca fluere, bastoane, plosti, linguri, furci de tors, etc., ci si
In arbitectura caselor, a faimoaselor cule i rporti oltenesti, a prispelor, a podurilor,
a usilor i ferestrelor, a grinzilor i salpilor etc. pe care din timpurile cele mai vechi se
gOsesc foarte frumoase incrustäturi, dältuiri, etc. Mai ales in judetul Gorj i VAlcea, bi.
trine biserici, inci din secolul 17 si 18 arati ci aceasta este indeleinicirea artistici veche
a oltenilor. In casele lor de lemn, grinzile i scindurile nu numai cá sunt incheiate cu
isietin2e ca sa indeplineascä conditia utilä, dar au primit i cerinta frumosului aplicat

409

www.dacoromanica.ro
prin incrustäri cu dala, prin inflorituri isbutite, prin tieturi cu fierästräul. Cercetand
aatele acestor judete de munte, pe unde locuinta §i. cu toate accesoriile ei sunt ficute
din lemn, am putut constata ci rostirea aceasta artistici in lemn a trecut prin trei epoci
de intensitate deosebitä. 0 epocä, panä aproximativ citre jumätatea sec. 19, este aceea
care aratä ca intr'adevär casa tiräneasci se incärca de frumos, cä täranul probabil se
gäsea in imprejuriri favorabile, in dispozifii optime pentru a da desfä§urarea pornirilor §i
simtimintelor lui artistice. Epoca doua, care se intinde aproximativ pan dupä evenimen.
tele nationale, sociale si politice din 1918, se caracterizeazi printr'o släbire a artei ¡Sri.
nesti, inca consfructiile din acest timp sunt In general lipsite de gustul frumosului. Sunt,
se pare, doar scanduri §i barne lipite pentru locuinte ale amäräciunii, ale säräciei, ale unor
auflete seatuite. Aceasta corespuncle desigur §i unei star sociale nenorocite prin care a
trecut tArinimea in acest timp. Este apoi epoca vremii noastre, care incepe cu faptul
unitgii nationale §i mi§c5rilor de emancipace generalä a satelor, aceea in care antele
1

acestea au reinviat. Ai impresia, umblancl prin Gorj §i observand stilul si impodobirea

caselor noui care ce construiesc, cä sufletul täränesc este intr'o adeviratä pornire de nesa¡
artistic. Nu se mai fac azi casele in intregime din lemn, dar atat cat se folose§te lemnul
este infrumuseiat cu stäruintä. Stalpii svelti, sculptati, infloriti cu capiteluri din fiarás.
trill, cu¡itoaie, ori strung, ca si grinzile, par a fi asezati mai mult cu rosturi de podoabä,
decat ca indeplinind un rost practic. Strea§inile, frontoanele caselor sunt impodobite cu o
bogatä varietate de horbote din traforaj, atarnand Cu gust si eleganfä deosebitä. Nicäeri
in ¡arä, ca in Gorj si chiar in Valcea §i Mehedinti nu am gisit acest gust al sculpturii
in lemnul portilor §i caselor, acest gust al horboiajului de flori obtinute prin metoda tra.
forajului. Intreaga arta a casei luí Mogo § din Gorj, veche din 1851, ridicatä §i avezati in
muzeul de Artä Nationalä din Bucure§ti, se gäse§te reinviatä in stilul nouilor constructii
de prin sate. Sistemul acesta al horbotajului decorativ este insi nou. Sunt apoi, renumi-
tele furci de tors ale Gorjului, cu ramuri asemenea coarnelor de cerb, crucile dela fântâni,
troitele de drumuri mari §i räspantii §i pristolnicele, care azi ca §i alta data consumä foarte
mult din duhul artistic al färanului oltean. Catä imaginatie creiatoare, cat gust original
al frumosului aratä ele. Arta lor nu are forme de exagerare, nu constitue exibitii sau
complicatii grele, totul mentinandu-se in linii simple, u§oare, odihnitoare. De cate ori
intuind produse de acestea oltene§ti, n'arn avut convingerea ci aria aceasta olteneascä a
iesit mai mult dintr'o forma de joc spontan, natural, nu dintr'o concentrare, dintr'o in.
cordare obositoare. S'ar putea spune ca' olteanul, dacä n'ar fi fost intr'un mediu care si-i
ofere lemnul, ci sä-i fi oferit bun5oari piatra bunä de sculpturä, el ar fi ajuns un mare
artist de acest gen. Pornirea artisticä a atator talente näscute parcä Cu indemanarea ne.
ceserä, färä a fi perfectionate prin diferite §coale, gustul general pentru frumosul diferit,
intäresc aceasti presupunere. Chiar acum, and a inceput sä-si construiascä din zid de
plated sau cärimiclä casele, tiranul zidar, ca §i. cel pentru care se face casa, stärue sä Im.

410

www.dacoromanica.ro
plinte gusful de frumos, In arcade simple sau trilobe, la prispe ori in infloriturile croite
din tencuiali cu mistria pe peretii exteriori ca si pe stilpii sililor. S'ar putea spune ci
de multe ori, tiranul oltean neglijeazi preocuparea practici cu privire la impärtirea inte.
rioari a casei pe caré si-o construete, in folosul preocupirii pentru impodobirea ei, pen.
tru stilul ei exterior mai ales. De cite ori n'am urmirit pe tiranul zidar, care cu mistria
si Cu drisca In mini lucra atent, dupi memorie sau din imaginatie, o floare itt relief, pe
fate exterioari a zidului casei, din parea de citre stradi. Incontestabil ci azi e mult mai
bine si se recomande tirinimii locuinte de cirimidi In locul celor de lemn. 5i, In misura
In care ,,le di mina" intriadevir tiranii olteni pirisesc locuintele din lemn. Cu toate
acestea, mai ales in judetele de mutate, dei casele noui se construiesc din zid, totusi
infrumusetarea lor, li se face Ina tot din lemn. St&Ipii pdspelor se fa c aproape totcleauna
din lemn, parch' din ce In ce mai frumos stilizafi si sculptati, nelipsincl nid ciucurii ori
horbotele lucrate la traforaj din scinduri.
Intre atatea observatii asupra inclinärii citre frumos a tiränimii oltene, este intere.
santi de retinut desigur si aceea ci totusi olteanul nu a ariat destuli preocupare si
pentru stilul mobilelor din interiorul locuintei, ca bungoari patul de culcat, mesele si
scaunile necesare, etc. Intr'adevär, lucratul acestor mobile nu s'a impus niminui printrio
formi si impodobire aleasi. Dar acesta este un fapt general pentru tiränimea de pretu.
tindeni. 5i, explicatia lui se poate da, fie prin aceea ci toati impodobirea interiorului
casei s'a lisat pe seama lucririlor artistice femenine, cum sunt covoarele, pinzeturile, etc.,
care trebuiau si imbrace totul, fie prin aceea ci tiranul prin conditia lui de viati, tinin.
du.se mereu, aproape In toate anotimpurile anului, in afara casei, in plini naturi, deprins
de veacuri si.si gisiasci odihni plicuti pe covorul de iarbi, pe blana (podeaua) carului
cu boii la drum, in cojocul greu de atifea linoase piei de oaie, avind drept cipitii mina
dreapti, indoiti sub cap, o buturugi sau un bolovan de pämint ori de piatri, In mod
firesc se pare ci dinsul nu era intru nimic afro.; si inchine prea multi atentiune unor
obiecfe de a§a zis confort, care ii rimineau de folos o prea scurti bucati de vreme.
0 alti grupi de arti olteneasci o formeazi incontestabil ceramica, despre care s, a
vorbif si de alti cercetitori al Olteniei. Gorjul e vestit prin oliria sa, prin mae*trii dela
Stroesti, dela Bilänesti, dela Videni, etc. Nu lipsesc insi nici din Mehedinti, unde sate
ca 5i§esti isi au renumele lor ; nu lipsesc nid in Romanati, cici vestiti sunt olarii dela
Oboga si nu lipsesc nici din Vilcea. Anumite puncte din regiunea de deal *i munte au
oferit oltenilor plimada aceea de pimint minunat, cäruia ei ii imprimi cu o desteritate
de oclai, de mini si de picior, forme si desene care sunt proprii tirii Oltului. E adevirat
a se produce In general marfi oarecum standardiza'fi, ceruti de piati pentru frebuintele
practice intai de toafe §i penfru cistig, dar se Iasi totusi, me*terul olar, foarte des
dus de jocul imaginatiei artistice, creind o bogitie de nuante, de forme de oale, ulcele,
urcioare, vase de flori, ghivece, Were (taiere), oale de pistrat bani, etc., desenate si smil.

411

www.dacoromanica.ro
tuite ca sä poaiä consfitui i adevärate obiecte de impodobire a casei, nu numai de folos.
E adevärat ca ceramica aceasEa a satelor din udetele amintite, sima avut aria ei de
räspindire cu renume puternic, mai mule in Oltenia si ea a corespuns numai trebuintelor
practice si estetice ale täränimei oltene, atäi de la munte si deal, cat si dela es. In restul
tied a fost concuratä si de cea a atitor alte centre din tarä. In pärtile ardelene i chiar
In centrele urbane din celelalte provincii a fosi concurati si de ceramica siseascä, care a
fose luati de necunoscifori drept ceramici romineascä, färä a avea insusiri care sä intreaci
frumusetea oläriei oltene.
Incondeierea ouälor de Paste este la oltence deasemenea o artä de colorí t si de desen
neIntrecutä. Din vremi depärtate, olteanca nu s'a multumit doar rosiascä oul de Pati,
ci i-a aplica din imaginatia sa, din gustul, din vrednicia i iscusinta sa, atita stäruintä
pentru al prezenta i frumos. Cite procedeie de imprimare a cif mai multor cubrí pe
coaja lui, cite motive de desen figurat, unele räminind oarecum tipice in traditia
aceasta, precum sunt cele denumite broasca", urma caprii", cireasa", pana corbului",
frunze", picäiuri" i atitea alte inflorituri, unele mult asemänätoare cu cele depe covoare.
5i in area aceasfa a incondeierii ouälor, Oltenia isi are originalitatea sa, aproape
unitarä, asa cum o are in area covorului.
In ce priveste pictura in iatelesul real al cuvintului, s'a crezut cä nu.si are loc intre
artele populare la noi, ca in alte 06, cä n'a fost un mestesug cultivat de poporeni si
nici pentru gustul lor. Dar, cine va fi zugräbit bisericile si icoanele ? E adevärat
sericile prea vechi de lemn nu erau zugrävite, intrucit lemnul cam aspru, cioplit, mai cu
greu ar fi multumit pe mesterul zugrav. Totusi, eind zugräveala bisericilor a devenit din
ce in ce mai ciutati, ea a impodobit si bisericile de lemn. Chipurile sfintilor pentru
icoane, numai pe lemn se zugriveau. Inceful pe incetul, pictura chipurilor sfintilor a
luat locul sculpturii, sipärii lor in lemn. Nu mai incape indoialä cä ea era pe gustul pc).
porului i cä prin aceasta a putut stimula atitea talente dintre tärani, care, pin la urmä
fi fäcut o adeväratä meserie din a zugrävi icoane i biserici. Vor fi venit ei zugravi
de acestia si de aiurea, din pärtile sarbesti, ori rusesti, ori catolice, dar au fost destui si
autochtoni. Multe nume de acesf ea s'au descoperit i s'ar mai putea descoperi, pe coltul
vechilor icoane sau sub bätrinele pisanii de prin biserici. Cercetind o seamä de astfel de
biserici de prin God, am intilnit citeva din aceste nume, cum sunt : Diaconu Mihai Zugravu
din Brätuia, ale cärui icoane deosebit de artistic lucrate le-am intilnit in biserica veche din
Bengesti, cläditä pe la 1729 si in biserica SE. Nicolae din Tg. jiu mide, dupä ce a zugräs
vit-co lucrat chipul säu, aläturea de membrii familiilor ctitoricesti, aritind o figurä
sveltä de Oran gorjan cu haine ingäitänate, putindu-se intimpla aceasta in jurul anului 1800.
Icoane inci de pe la 1741 am gäsit in biserica din Färcisesti-Mosneni, zugrävite cam
in acelas gen de Popa Nicolcea Zugravu din Tismana si o icoanä foarte frumoasä, lucratä
pela 1811 de Ionitä Zugravu din satul Drägotesti, care tinca atunci de Mehedinti. 5i citi

412

www.dacoromanica.ro
ca acestia nu vor fi foot umblind prín lumea satelor cu pana lor de zugravi imaginfind
scene dupä slova cärtilor relígioase, inchipuind sfintii i sfintele asemenea täranilor
tärancelor din jurul lor. Vor fi fost, este probabil i adeväraie scoale, uncle Eärani talenfati
de acestia invitau mestesugul zugrävirii (picturi). 5i, in Gorj, desigur la manästirea
Tismana frebuie sä fi fost o astfel de scoalä. O caracferisfic5 generaiä a acestei picturi
vechi populare este aceea cä ea ara tä o preocupare numai portretisticä, chipurile sfintilor
intái de toate, chipurile ctitorilor i ceva inflorituri decorative slab stilizate. Nimic
peisagistic in acest joc i osardie arfisEici. Niel un arbore, nici un orizont din naturä.
Relígie in totul. S'ar putea spune cä este un rece rationalism, exprima religios.
Azi, in lumea satelor, pictura este cunoscutä altfel. Poate mai putin ca altädatä
Zugravii de azi sunt in general oameni care invatä mestesugul prin scoale. Icoanele piciafe
nu mai au cäufare prin balciurile i adunärile obstesti, ca altädatä, bunäoarä nici ca pe
vremea cand zugrävia Grigorescu. Pictura bisericilor si a icoanelor a devenit mult preten.
tioasi ca si mai atragi la ea sí pe talentatii rämasi prin sate. Totusi, este cert cá irinimea
olteana n'a fost sfreinä arfei picEurii, cI i-a sfipanif prin bärbati talentati mestesugul
si i.a cunoscut gustul. In popor, azi, zugrävirea in stil vechi se mentine ',Inca' pe crucile
troitele de lemn din ciminfire, de pe lángi fänfäni, ori de pe la räspántiile drumurilor,
pe unde Inca se mai crede ci ele trebuie si sfrajuiasca penfru a alunga duhurile rele din
calea drumetilor truditi, ca sä nui facä a gresi directiile.
In ce priveste dansul i cântecul oltenesc, ele ii au deasemenea originalitatea lor
unitarä, Cu nuantäri slabe dela judet la judet, dela o regiune la alta. Dansul oltenesc este
de o bogätie extraordinarä nu numai ca melodie cu o anumifi mäsurä í credinti, cí í ca
figuratie de miscäri. Horele si sirbele dei sunt tipice ca miscare si diverse ca melodie,
asa cum sunf valsurile nemtesti sí polcile poloneze, dar inca au si ele variatia lor.
Pe lângi acestea, sunf dansuri cu melodií si miscäri absolut proprii ca Beau', Beau.
letul, Sälcioara, Mäturelele, Galaonul, Balta, Vulpea, Frunza, Joiana, Alunelul etc. Unele
sunt dansuri la care iau parte si fetele, altele sunt asa de repezi, de grele, de vijelioase,
inclE rämän in infregime ca jocuri ale fläcailor si bärbatilor. Ar fi interesant de ficut un
catalog, un fel de inventar cu numärul i cu numele tuturor dansurilor oltenesti din toate
judetele. Aceasta ar constituí desigur un studiu deosebit. Nici o parte a Tara nu cunoaste
atát de multe dansuri si asa de repezi ca Oltenia.
In ce priveste cantecul oltean,Doina Olteneasci,cunoscut tuturora este c5 pereche
pe lume nu are In cântecul °Mean, melodia, ,,glasur sau viersur este topit cu cuvint ele,
Cu versul poezieí, incát se pare cä, daca' ti.ar canta cineva rumai melodía, ai merge singur
la versul consacrat de sufletul general, precum i dacä asculti versul, singur el aduce
,,glasul" Ambele au iesit dintriaceeasi emotie primará i prin aceasta riman definitiv
legate. Multe stiri emotive au fäcut pe oltean si cinte cu glas" si cu ,,vorbe". Are can.
tece de bucurie, cintece de alean, de jale, cantece de nuntä, de masä, cantece de familie,

413

www.dacoromanica.ro
cântece glumete si ironice, precum si clniece oarecum de meditatie legate de probleme
mari ale vetii omenesti si stirilor sociale. S'ar putea de asemenea face un studiu interesant
asupra motivelor diverse pe care le-a anial sí le continui a cinta sufletul oltean. Sunt
cintece care au motive erotice, altele in care este ca temi viata, finerefea, bitrânetea,
moartea; sunt allele cu mulfumíri sau nemulfumiri morale. Sunt cantece cu dragostea
boilor, a cailor, a oilor, a ciinelui.... Nu lipsesc cântecele in care se admira voinicia birbi-
teasci, chiar atunci cind ea se ariti 'In fapte de hofie de caí, de haiducie...
0 alti caracteristici a cantecului oltean este acel foaie verde..." care nu lipseste
inceputului nici unui cintec. 5i, in general nu e cantec oltenesc care si nu cuprindi In
el legituri cu natura locali, indicafii de drumuri, de locuri, de riuri, de piduri, cifre care
si nu se rosteasci spovedanii afective. Cea mai mare parte din cintece sunt localizate
prin aceasta. S'au niscut prin pirfile acelor locuri. Se evidenfiazi aceasta, amintind doar
urmitoarele cantece : ,Mi suii in dealul Cernii",. care e cintecul Mehedinfenilor. Vilcenii
pretind insi ci este al lor, fiindci au si ei o mici Cemä, care se varsi in Olt. ',Lung e
drumul Gorjului".., La Tismana intr'o gridinä, mi-a prins dorul ridicini"...., ,,In pidure
la Stroesti, vin mindre si mi'ntilnesti" sunt cantece dupi plaiurile gorjene .. Sunt ele
multe asffel de cintece, cat nu pot incipea In aceste ränduri. Dar, numai daci ar fi si
aritim puterea poetici si melodici a sufletului oltean, prin acea minunati capodoperi care
este Doina Oltului"... in care leaturi nenumirate de olteni si.au topit sufletul si ar fi de
ajuns. Cine a putut indentifica vechimea ,,Doinei Olfulur si pe autorul ei? In ce parte
a Olteniei va fi apärut trial ? Ea este azí a tuturor. Oltul a dal numele tirii, a dat un
nume tuturor si toti poporenii, chiar din Mehedinfi, Gorj si Dolj, simt Oltul ca pe un
rats al lor, ca pe un zeu al tárii lor.
Dar au avut oltenii si simful baladei ca poemi muzicali si de naratiune. 5i azi, pe
la nunfile tirinesti, läutarii rostesc ,,cântecele bitränestih, cirora le zícem ,,balade popu.
lareif, ca : Iancu Jianu..6 4 Iorgu Iorgovanu.,, ,,Constantin ID
I
S'i COrbea,,1 etc.

Cea maí mare parte din folIclorul poetic oltean este muzicalizat. Este muzical sufletul
oltean, dar muzica lui nu este o muzici de ansamblu coral ca la nemti, ori la rusí, bung.
oari. Cantecul oltean e o melodie de o voce si de o inimi. El nu poate fi armonizat coral,
decit cu greu. De aceea, el nu este insotit decat prín ,,tiituri" fonale din voci sau instru.
mente In timp ce un singur glas 11 rostesie liric si infocat. Astizi, muzica olteani este
rispinditi in toate pirtile tirii. 0 rispindesc tarafurile de läutari care pleaci din Gorj,
dela Craiova, etc., o rispändeste radioul. Si o gusti cu aceiasi pläcere, Românii din toate
colfurile tirii. Sträinii insisi au admirat si admiri originalitatea ei cu tofu' etnici.
0 analizi cif de generali a elementelor de formi si fond in arta populari olteanä,
ne conduce la o caracterizare si mai adânci, mai distincti a ei si a suflerului care a cre.
lat-o. Ciutind astfel si urmärim elementele de formi, cum sunt reprezentirile de spatiu
ca linii, figuri, imagini, ordine, simetrie, culoare, etc., prin care se realizeazi frumosul pe

414

www.dacoromanica.ro
covoare, in sculpturi in lemn, in desenul ceramicei si incondeterea ouälor, in impodobirea
costumelor si a locuintii, constatära predominarea unitar5 a atatora. Observäm astfel cä
geometria din arta popularä olteanä se deosibeste spre exeraplu de aceea din arta goticä,
In care dominä geometria spatiului unghiular si a unghiurilor ascutite. Geometria arid
populare oltene este aceea a spatiului plan, färä adancime, färä perspectivä, a fetelor ca.
drilate, a liniilor drepte si a lintel curbe, care sunt cele mai mult uzitate. In desenu1 chi.
limurilor si chenarele covoarelor, in figura troitelor, in sculptura portilor si salpilar, in
prezentarea sirului de arcade simple sau compuse, din lemn sau din zid, impodobind fa.
tada caselor, se giseste nedesmintit aceastä geometrie.
In ce priveste figuratia decorativä, bunäoarä pe covoare, simtui artistic al Olteniei
prezintä pe spatiul plan cuprins in chenare, o selectie intreagä de flori si frunze din po.
cleaba campului regiunii. E o reprezentare aproape exclusiv a naturii vegetale. In general
chipul omului si al animalelor lipseste, dupä cum lipsesc si scenele ipice, asa cum se gä.
sesc spre pildä pe covoarele orientale sau goblenurile occidentului. In tot ce s'a pistrat
din bogätia de covoare oltene, numai pe cateva figureazä cafe o imagine de fecioarä foarte
slab si neartistic schitatä. Pe unele exemplare se gäsesc iarisi prezentate cateva päsäri
cum e cocosul, päunul si porumbelul sälbatec sau turtureaua. Ce cauti päunul in figuratia
aceasta a naturii oltene? Incolo, toatä decoratia este vegetalä, floral, din care ca un fel
de tipizare nu lipseste spicul graului, floarea de märgäritar, laleaua, cäprina, frunza de
stejar, (floarea de fag), albästrelele, etc.
Tofu' se prezintä ca o adevärati masä pe care s'a risipit mänunchiuri de frunze si flori.
Lipsa unei ordonäri a lor este caracteristica vechiului cover olienesc. Cu toate acestea,
nimic nu se poate fragmenta din el. Lipsa aceaska de ordonare se incheagi intrio indivi.
dualitate artistici unitarä, care e caracteristici oricärei capodopere. Totusi, dacä trecem dela
o intuire globalä a covorului,aceea in care de altfel se prezinti si realizarea artisticä,
la intuirea izolaiä a formelor si figurilor, avem impresia cä fiecare din ele este un lucru
separat, färä legituri cu celelalte din jurul säu §i ci unitatea covorului se incheagä numat
datoriti apropierii in spatiu si incadririi. In felul acesta, individualifatea covorului dato.
ritä acester cateva elemente partiale se prezinti ca o unitate in multtplicifate. Incontesta.
bil cä un element prin care se realizeazä frumusetea pe chilimuri, covoare, scoarte, maca.
turi, consisti in folosirea coloritului. In cea mai mare parte este colorit de nuante, de
cubrí derivate, nu de culori fundamentale, vii, tipkoare. Asezarea acestor cubrí esfe fä-
cutä nu numai cu simt ales, dar si cu pricepere serioasä, tu talent, reusind totdeauna si
prezinte minunate acorduri, armonii pläcute ochiului, oferindu-i calm, impresii de frumos
ociihnitor. Sax putea spune ca s'a ajuns la acest colorit de nuante, datoritä vopsitului ve.
getal pe care 1-a folosit täranca. Ceeace pare destul de verosimil. Se observä insi si azi,
cand nu se mat foloseste deck foarte rar vopsitul vegetal, c5 olteanca urrnäreste perma.

415

www.dacoromanica.ro
rime sa obtinä din vopselele chimice, tot felul de nuanEe. Area intreagi este deci conclusi
de un simE puternic original al armoniilor si nuanEelor.
Dar aria popularä olteani nu este lipsitä nid de folosirea simetrei in isbutirea fru.
mosului. Ea se gasee mai mult in lucrarile mesterilor barbaEi, in sculpturi, in dältuirea
stalpilor, In fixarea arcadelor, in construirea troitelor de tot felul. Troitele oliene, mai ales
cele din Gorj, sunt cu totul originale. Totdeauna ele sunt o revelatie a uneí puternice
imaginatii de combinari artistice. Foarte rar se gäsesc simple cruci. Troita de ad este o
legare a numeroase cruci mici de diferite forme, uneori putându.se numära panä la 30,
bine asezate si legate inca, aproape numai prin simetria asezarii. lor, Para' alte inflorituri,
se realizeazi o imagine de frumos desavarsit. Adeseori, prin safe si la raspintii sau pe
cumpäna fananelor sunt fixate grupuri de cruci mici din lemn. Dar nu sunt asezate fie-
cum. Grupul formeazi oarecum un fel de floare, de buchet cu o simetrie proprie. Iaiä,
bunioara langi un gaid de grading un grup de trei cruci infipte in pämant. Fiecare 1§i
are o anumitä poziEie care si prezinte unitatea grupuluí intio anumiti forma. Cea din mij.
loc este infiptä vertical, iar cele doui sunt fixate oblic una catre dreapta si cealaliä catre
stanga. Grupul de cruci a dobandit astfel o figurä proprie. Alte ori, and sunt mai multe
cruci, ele sunk infipte, fie in línie; una langa alta, fie in forma de cerc ca o horä de copii,
fíe ea sunt asa Infipte, incat par a fi crescute dintr'o ridäcinä subpamanteana, asemenea
vlästarelor infipte in buturuga vie. Alteori, grupuri de asemenea crud sunt infipte sus pe
copacii din marginea drumurilor sau pe cumpäna fantanelor formand deasemenea figuri
minunate. Pretutindeni se face siratiti o puternica imaginatie pornita catre aria, gata sä
combine tot ce-i oferi natura si infelegerea proprie a spatiului.
Din toate acestea reiese cu evidenta ca olieanul si olteanca au o proprie intelegere
artistici a spatiului si elementelor lui. D. prof. C. Radulescu.Motru a si vorbit de o mi.
nunati inEelegere practica a spatiului sí de orientare in variatiile luí, pe care a constatat
ca o au Eäranii romani aproape in genere- Tot in cadrul spatiului si cu elementele lui, ei
sunt si artisti cu adevärat.
Cäutand si urmärim si elementele de fond ale artei populate oltene, nu gisim la
unele cum aunt troiEele, decat motivatia religioasi, far la altele doar exprimari de sari
estetice pur si simplu, care se adaugä obiectelor de interes practic. Elemente abstracte
sau elemente magíce nu se pot descoperi in aria dupa covoare, dupä stalpii si portile in.
crustate. Nici fraditia orali, níci follclorul cules nu ne vorbeste despre aceasta. Unií cred
ca a existat candva un plin simbolism al artei populare.
Figurafia dupi covoare vechi de circa 200 ani, azi nu mai poate spune nimanui nimic.
Arta din toate aceste lucrad consista in reprezentarea numai de piese concrete, na.
turiste, fixate intr'un statism colorat, capabil de a provoca impresionabilitatea estetica.
Este un esfetism pur acesta, chiar daca este imprimat pe obiecte de interes practic. E
fenomenul pe care-I lauda Ruskin: Imbinarea indisolubilä a frumosului cu utilul. Statism,

416

www.dacoromanica.ro
naturism. concretism oi practicism stint insuoiri ale artei populare plastice ("lene. Uneori
gäsim rostite pornirile catre natuzism i concrefism, chiar In domeniul cantecului oi dan.
sului, caci afltea dintre ele poattä nume de flori, de arbori, cum sunt : alunelul, sil.
cioara, mäturelele, frunza, etc. Altele au nume ca acestea : balta, joiana (vaca cu trei
etc., care sunt tot evocari naturiste.
In poezia populara, basis in povestirile de tot felul oi de atatea ori in versurile can.
fecelor se gisesc motive din intuitia vietii istorice, motive ieoite din färmantirile sociale,
motive din vieata profesionalä, plugäreac i pästoreasca, sunt cum s'a pomenit mai sus,
chiar motive de ordin moral, metafizic oi chiar educativ, care au inspirat area poetica oi
muzicalä popularä. Si, intreaga aceasta gamä de motive inspiratorii persista, mentinindu.se
in acelao realism sanatos al Erairilor omeneoti, in mijlocul naturii oi societätii. Preocupirile
magice sunt cu 63E111 rämase in afara domeniului frumosului. Ele sunt exprimate in vräji,
In descantecele de to felul, care, daca nu cer toate Inscenäri de urâtenie, cer insi in.
scenäri de groaza, de neomenesc í nenatural, in cuprinsul eirora nici täranul oltean n'a
putut simti prezentari estetice.
Acesta este, in linii mari vorbind, spiritul artei °Rene, inteles deopotriva prin pre.
zentarile sale de forma oi de impresionabilitate ca acele de motivatie a inspiratiei, a räs.
pandirii i persistentei sale.
Pe sub toate privirile acestea de caracterizare generalä, arfa populari olteani se
scaldä Iasi pe configuratia geografica destul de variatä a (aril, precum i in cuprinsul
istoriei socieeitii oltene, prezentandu.se cu o uimitoare bogatie de nuante, dupi abaterile
drumurilor, väilor, dealurilor i muntilor ca i dupa epocile ístorice, dupä clasele sociale
schimbirile lor.
Este fapt netigaduit ca aria populara olteanä, ca intreaga artä populara din tara
noasträ, a ieoit din sufleful i rosturile marei clase tieineoti, fiind deci cu adevirat o
art.& täräneascä.
Dar, otiut este ca taränimea, In tot trecutul ei de sbucium i creiatie n'a fost o masä
umanä absolut omogenä ca stare oi angajamente sociale. In Lata clasei boeregi dominante,
o situatie avea täränimea lipsitä de Omani denumiti i clasa clacaoilor sau pälmaoilor, oi
altä situatie au avuE moontnii, rizesii, care constituíau tärinimea proprietarä de pimint
oi mai liberä. Care din aceste trei grupe ale populatiei oltene a fost mai creatoare de arta?
Incontestabil ca boerimea nu a fost creiatoarea acestel arte.
Are irisa meritul ei propriu, fiindca in foarte mare masura a stimulat.o, desigur. Dar
dintre täranii cricaoí i mooneni, care au fost mai creiatori de aril ? Sunt maimulte pi.
reri. Una sustin ca in primul rind moonenii sunt creiatorii artei populare, bunioari ca
dl. Ion Donal, un neobosit cercetator al intregii civilizatii tirineoti oltene, urmaeind in
amanunt deosebirile din viata satelor mooneneoti, In comparatie cu cele de clicaoi. Intr'a.
devär oi in Oltenia, arta popularä, atit cat se gaseote, este legatä mult de satele moonene.

28 Sitptilmana Olteniel 417

www.dacoromanica.ro
Pare firesc ca mosneanul, fiind stapanul timpului su liber, sä se fi dedat si la jocul artei
orila silinfa de a.si impodobi cat mai mult ceeace este al sau. Intai de foate, tot ceeace
el si familia sa lucra, rimanea al lor. Lucrau deci liber, liber isi alegeau mofivele rce.i
inspirau si In fine, lucrau ca pentru ei. Aveau toate aceste posibilitati, care constituie si
conditiile favorabile creiatiilor arfistice veritabile.
Dar, tot asa de pufernic susfinutä este si parerea cä mai mult clacasii au fost roes.
terii acestei arte. Ca ei erau in situafie de a se deda la toate mestesugurile pentruca sä
poafa trai, folosindu-si toate talentele si priceperea pentru gusturile si increderea boerilor
pe deoparfe si a mosnenilor pe dealta. Ei erau aceia care lucrau in afelierele marilor
.conace" boieresfi, uncle se poate ca si ,,domnilele" sau jupanesele" sä fi dat indrumari
farancelor care lucrau la covoare de tot felul. Pozilia lor sociali, punea pe faranii acestia
in condifia si fie mesferii si artistii stapanilor Ion ca fesatori, croifori, sculptori, lemnari,
cantareli, dansatori, etc. Ei, laranii cricasi, ducand o viafa mai colectiva, la tot felul de
clad, se gäsiau Intr'un mediu de mai puternica stimulare artistica, mai ales in a creia
cantecul si dansul, chiar cosEumul si covorul. Poate se si concurau unii pe allii, intru a
lucra mai frumos, mai bine, mai original. Erau oarecum silili sä stärue la lucrul migalos
penfru a castiga cat mai bine.
Asa dar, ne gäsim In (ata acestor doua opiniuni cu privire la originea sociala a arfei
populare. Care au creiat.o ? Mosnenii sau cricasii 7 Cel care cunoasfe bine viaia ¡aria
neasca din trecut si din ziva de azi, is' poate da seama usor a arta popularä care nu
este decat färaneasca, aparEine deopotriva mosnenilor si clacasilor, adicä mai precis vor.
bind, reprezenfanfilor de talent si de pasiune artistica, iesiti din mijlocul lor. $i azi, fa.
rinimea se imparte in proprietari de pämant si neproprietari, desigur, acesfia din urma
fiind mai putini ca altädatä. Dar mestesugarii obiectelor frumoase apar si dintio parte si
din alfa. De alEfel, niciodatä, intre färanul proprietar al uncí curele mici de Omani si
infre cel neproprietar (clacasul), n'au fost deosebiri de soarta socialä. Viafa, rosturile, morala,
obiceiurile, si imbricamintea ion au fost totdeauna identice, cu totul deosebite de ale
boierului". De aceea, aria populara, aria färäneasca, le aparEine deopotriva. 5i. unii si alfii
au lucrat la frumusetea ei, au confribuit la imbogifirea si pästrarea ei, dupa cum ii vor
asigura si nemurirea.
Este in adevär nemuritoare aria olteana ? Sunt temen i cä evolufia sociala si cea
economica ar nimici.o. Introducerea masinismului cat mai mult in viafa societafii ca si in
viata familiei oltene, mijloceste fabricafia atafor obiecte de aria, in condifiuni mult mai
lesnicioase, in mai scurE timp, fara indelungata trucla. Au aparut fesatorii mecanice de
panza si chiar de covoare, procedeurile de ornamentalie fiind foarte variate. Sunt atatea
masini si unelte care fac sä se uite vechile procedee de lucru. Reusi-vor insa acesfea toate
si cu intreaga masirdzare a indemanarii olfene, cu intreaga desvolfare a industrializirii
civilizafiei ea nimiceasca pornirea artisfica a Earancei si f aranului olfean ? 0 presupunere

418

www.dacoromanica.ro
de acest fel nu poate desigur si aibi sorti ca si devini candva realitate. Ar trebui si
admitem un fel de secituire absoluta' a pornirii artistice din sufleful lumii oltene, ceeace
ar fi contra legilor naturii. Acest fapt nu se poafe inampla. In momentul de fatO ru se
vid nicieri seznnele acestei sarsiri a gustului arEei tipic oltenesti. Din contri, toti acei
care cercefeazi satele, nu constatO desat o inviorare artistici popularS, atat printre bOrbati,
cat si printre femei. Ba se pot face prevestiri, firi teama de a mai fi desmintite ci in
viitor, arfa populari olteani va avea si cunoasci o desvoltare nebänuitä. Masinismul va
determina si schimbiri in organizarea societatii si a muncii, din care va iesi o mai buni
stare pentra masele populare si tärinesti, mai mult rigaz pentru indeletniciri de culturi
si de arti. Si, cine poate tigidui ci lucrarea unei carpete, a unui covor, a unei dantele,
sculptura unui obiect de podoabi a casei nu constitue o indeletnicire artística', care si
atragO, si satisfaci si chiar si pasioneze taränimea de maine ? Vor putea si evolueze desigur,
motivele, culorile, poate configuratia, procedeele. Setea de artä, gustul pentru frumos
caracteristic sufletului catean sunt insa nemuritoare. De aceea se poate spune ci batrana
art5 olteneasca, din covoare, din costume, din arhitecEuri, din desene, isi are asigurati
nemurirea, atat prin valoarea ei estetica, cat si prin sufletul pe care l.au inspirat livezile
si istoria plaiurilor Oltului. Ea va continua nu numai si dureze si si se mulfiplice in
modelele consacrate, dar si s5 ofere elemenfe pentru modele din ce in ce mai noui, in
numele puterii inepuizabile de creiatie a frumosului. Va evolua arfa olteani, dar va
rimane totusi nemuritoare in elementele ei de forma' si de fond, constituind permanent
mandria artei nationale rominesti, la toate concursurile de podoabe ale minunatelor popoare
ale lumii.
In slujba acestei nemuriri Ins5, la care trebuie si tinem, este momentul si se inceapi
o &U mai intensa actiune de conservare in muzee, a pieselor alese, de stimulare a intrecerii
In productie si chiar de organizare a unui invitimant atat teoretic cat si practic al artel
oltene, mai ales in cadrul COminelor Culturale si Scoalelor Superioare Tiränesti de tot
felul, care t'Osar pe plaiurile Olteniei.

GH. T. DUMITRESCU

419

www.dacoromanica.ro
 ':

Bronz de Artistul sculptor A. Chiciu.

Fat-Frumos

www.dacoromanica.ro
 ECHEA noastra arta, in Oltenia ca vi peste tot intinsul pamintului
rominesc, e de origine vi inspiratie popularii. Isvoarele ei pornesc
din adincuri de milenii: de acolo am movtenit aplicares intru im-
podobirea obiectelor de folosintii curenta imbräcluninte, tesaturi,
olärie, crud vi stilpariile crestate ale casei i bisericii ta-
ränevti cu motive decorative ce vor fi venind dela striimovii
traci i daci, prectun i gustul fin in alegerea i imbinarea
colorilor
In ce proportie inträ aci elementul substrat vi tot atit de puternicul sediment de romanitate,
fata de elementele suprapuse, ale influentelor exercitate de civilizatiile neamurilor ce direct
sau indirect, in curgerea secolelor, au avut atingere eu noi, nu se poate preciza. Aceasta mai
ales pentruca undele de inriuriri straine nu s'au aplicat deopotriva asupra intregei arii de ras-
ptradire a românismului, ci munai partial asupra cutftrei portiuni a totului, a4a cum e buna-
°aril pentru Oltenia rasfringerea sirbeasca in anumite triisiituri ale chilimurilor, in proportiile
a o seamä de biserici batrine din dreapta Oltului i in ornamentica primelor noastre texte
religioase manuscrise. De ad provine acea varietate in unitate, care surprinde vi face farmecul
portului popular vi al tesaturilor ievite din mina tarancelor din Oltenia.
Lasind la o parte arta popularä, de care nu avem a ne ocupa ad cum nici de arhi-
tecturii i artek minore , constatam ca pichum i sculptura de ping acum dotal veacuri erau
puse in tarile noastre aproape exclusiv in serviciul cultului. Pictorii de biserici de pe vremuri,
dintre cari unii umblasera i dincolo de hotare, ori inviitasera a pieta dela mevteri strati veniti
la noi, erau numerovi i destul de considerati, o bunä parte din ei fiind ieviti din vcolile de
zugravi raspindite prin tara, ava cum era de pilda ces de pe linga Episcopia Rtunnicului din
jud. Vâlcea. Ei continuau cu strictete traditia bizantinä a acestei discipline, in reprezentarea

421

www.dacoromanica.ro
iconografiei bisericesti murale i in confectionarea icoanelor, genuri in care nu-si puteau permite
nido libertate sau interpretare personala, acest lucru nefiindu-k ingäduit intru cátva decat nu-
mai and faceau portrete ctitoricesti.
Portretele de acest fel cu deosebire ale domnitorilor i familiei lor au totusi de
regula in ele ceva conventional si de sablon, aci in vechime modelul nu poza mai niciodata
efectiv in fata zugravului nostru, a,sa cA asemanarea la chip a celui pictat era cloar aproxima-
tiva. Din aceastrt cauza aspectul uneori foarte diferit al fetii unui acelasi voievod ori mare boier
in reprezentarile din doua sau mai multe biserid in care li s'a pastrat imaginea patronala.
Cesa ce riimâne mai sigur ca element documentar din asemenea tablouri murale este cos-
tumul, pentru epoca in care s'a efe,ctuat pictura respectiva', precum si silueta longitudinala a
lacasului de inchinaclime tinut pe m'aini de ctitori, aratând biserica asa cum era la intemeierea
dintru intai sau la refacerea-i de iznoava. Peisagiul, când este, arareori, e i el aici conventio-
nal i cu totul accesoriu. Oricum, portretele ctitoricesti infatisand pe niste säteni, negustori
boiernasi rurali, au mai multa probabilitate de a fi asemanatoare deat acele ale marilor
boieri sau ale domnitorilor.
Dar, in afara' de aceste mostre ale artei picturale románesti, sunt de pomenit i cele
provenind de acum doua-trei secole, putine la numar, portTete de ale inaltelor obraze de dom-
nitori, viadici, boieri i jupânese, executate de pictori straini veniti vremelnic prin Ora, sau
facutc in strainatate, i arora modclul le-a pozat dupai toste regulele. Cad este de retinut ca
si la Bucuresti sau la Iasi, in multe din casele boieresti nu lipseau biblioteca, formata in bun&
parte din carti frantuzesti, grecesti, latinesti i nemtesti chiar, precum nici tablourile, mobilele
stofele de pret din Orient, din Venetia or din Tara nemteasea, venite prin Sibiu si Brasov, si
care impodobeau aceste locuinte, precum o atesta memoriile a o searna de calatori straini
popositi pe la noi.
In ce priveste vechea noastra sculptura, flier' a ornamenticei populare, cu elemente de
crestaturi i motive inrudite cu desenurile geometrice i frorale ale pbrtului nostru taranesc,
ea stà in dependenta de arhitectura bisericilor si a palatelor noastre domnesti, fiind reprezen-
tata prin impodobiturile usilor i ferestrelor, prin incadrarea pisaniilor i prin stucaturile ce or-
neaza tavanurile i paretii cutäror locuinte, cule i palate voievodale.
De cu primek decenii ale secolului al XIX.-lea, ()data cu stabilirea unor legaturi culturale
si politice directe, mai sti4ns i mai frecvente, dintre tärile románc,ti si Occident, se produce
la noi o prefacere aproape revolutionara in toate domeniile vietei noastre. Popor tánär, redus
piina aci la o tihnita traire patriarhala 1 inlantuit de traditie, Romanul îi simte dospind
sporind in el potentialitati navalnice, dorinti de premenire i puteri sa Barb'. Cate 2-3 trepte
de odata pe scara evolutiei, la al card capät de jos infarziase prea multa vreme, si nu din
Nina lui.
Transformarea aceasta, care schimbil fata societatii românesti i determina devenirea ei
Istcirica, ostenindu-se a o face sU-si filtOarOii ochii de la trecut pentru a- privi spre

422

www.dacoromanica.ro
1:rebuja in chip firesc sa actioneze nu numai in planul literar, dar si in materie de arta. Tine-
rimea noastra care, de cu restabilirea domniilor pamántene in Principatele Romane, incepuse a
lua drumul strainatiltii pentru etudii, uneori nevoita a se expatria din motive politice, impanase
inaltele scoli straine, doritoare de a invitta carte, luase direct contact cu Apusul, Ii cercetase bi-
bliotecile si muzeele, lar unii dintre ei prinsesera a ucenici la maestrii penelului din Austria,
Italia, Franta §i Germania. Ei se in4orceau acaea dornici de a dovedi ce au inviltat prin ale
strainlitati" si de a-si pune stiinta si entusiasmul in slujba patriei renascute. Allittni de armata
acestor innoitori de Ora va ea pomenim si rolul unor numerosi straini nemti, francezi, ita-
lieni i elvetieni ce veneau in Muntenia, in Ardeal, sau in Moldova vremelnic, ori chiar
tru a se etatornici intre noi ca profesori de desen si ca pictori1). Tati acestia impreunä con-
tribue la prefacerea in curs, prin cultivarea gustului artistic de in.spiratie occidentala moderna,
gust care prinde in stratul mai evoluat al societti¡ii románesti de atunci. Acest fapt se constatil
prin existenta a o seam& de albumuri de calatorii, cu schite si desenuri, tiparite in Ora si
prin strainatate 2), cum si prin impunatorul numar de portrete in ulei si pastel, si mai ales de
portrete-miniaturi, executate pe medalioane de smelt, in negru eau colori, znai toate flied sem-
niitura artistului, si care se intálnesc pastrate in atatea din casele noastre boieresti3).
Astfel Auguste Ballet, Michel Bouquet, Louis Du25ré, Charles Doussault, Jean-Etierute Liotard, Théodore
Valério, Hector de Béarn, Dieudonné-Auguste Lancelot, Mondonville i Dessin, francezi eari au vizitat triIe ro-
mAnesti Cu creionul in mánii i ctiror le datortim desenuri i picturi ce sunt tot atAtea documente istorice, geogra-
fice, etnografice si sociale, deosebit de pretioase pentru noi, precum i, de alte neamuri, strAini ca Nicolas
Barabas, Carol Wallenstein de Vella, Anton Chladek, Const. Daniel Rosenthal, August Strixner, Levaditi, Henri Trenk
0 Carol Popp de Szathrnary. Dintre acestia, cAtiva au runas definitiv la noi s't s'au romAnizat Cu totul.
UrmAtorii au cunoscut i Oltenia:
Wallenstein, care pare a fi fost de neam sArb din Banat, pe nume Scarlet Velcu, a stat in tinerete
cAtva timp l prin Craiova, unde il aflAm in 1817 lucrAnd portrete pentru casele boieresti i clAnd lectii de desen.
La 1821 se insoarA cu o frith' din Slatina. Prin 1824-1825 se stabileste in Bucuresti. Teodor Aman ii va fi elcv in
mestesugul picturii. Moare la 1851.
Chladek vine in tall la 1835. Ceh de nearn, desenator, gravor i pictor. Trebue BA fi fost si el prin
Oltenia, clack' tinem seamä at a fAcut portretele multor boieri olteni din familiile Plesoianu, Riosanu, Butculescu,
si probabil s't alteIe. Bun prieten cu pictorul craiovean Elliescu i cu Carol Szathmary, a fost o profesorul lui
N. Grigorescu.
Carol Pop de Szathntary, Cu studii in striiinAtate, expune la 1864, intre altele qi Un arg la Craiova",
care va fi fost lucrat la fata locului. A läsat frumoase desene, litografii i cromolitografii, ce erau odinioarA
foarte rIspAndite. MuIt umblat prin strAinItate. La Roma s'a hnprietenit cu Lecca.
Henri Trenk, elvedan, ne-a läsat Almanahul arheologic i pitoresc al mAnAstirilor din judetele VAlcea
Argel", cu cele 88 de plan.se lucrate in 1851 pentru Ministerul Cu/telor.
Pentru noi Oltenii, eel rnai important din acesti cAbitori e Lancelot, cel care a publicat in magazinul li-
terar Le tour du monde" povestirea cAlAtoriei sale: De Paris a Bucluirest, cu text si ilustratii nurneroase, ce se
vor reproduce in revista Arhivele Olteniei" din acest an.
0 bogatti colectie de astfel de obiecte in majoritate de provenientli olteanA poseda profcsorul uni-
versitar din Bucuresd, craiovean de origine Mistt Säulescu. RAposatul imi impArtásise nu odatA ca frumoasa-i co-
lectie de documente, stampe, portrete si cfirti rare, cum si obiectele de artA ce Wean din locuinta sa (str. Alex.
Lahovary, 38) un adevArat muzeu, vor intra cAndva in proprietatea unui asezlimAnt de cultura. Imprejurarile insA,
Cu moartea care vine cAteodatä fArti sr( ne vesteascii, a acestui distins fiu al Olteniei, au dispus altfel, asa cif
gAndul sAu generos nu s'a mai realizat, colectia risipindu-se la cele patru vAnturi.
Pomenim de asemenea portretele in ulei, pe o pAnzA aplicatA s't lipitä, printr'un procedeu particular, peste un
geam cu usoarA convexitate si de forma ovalii, de 38/48 cm., in cadrul poleit al vremei, pe care le-am vAzut acum
vreo 25 de ani in salonul rApos. doamne Maria P. Chitu (traducAtoarea lu romAneste a lui Dante), si despre care
tablouri dAnsa imi spunea cA fuseserA lucrate la Viena pe timpul tineretii sale, cAnd era la modA ca familiile
boieresti de pe la noi sA-si comande astfel de portrete. Ele se lucrau, probabil, dupli daghereotipurile faeute aici

423

www.dacoromanica.ro
 Tot aci se cer mentionati §i Cativa pictori ardeleni4) cu studii dela Viena §i Roma, cari
descaledi in tara", adudind cu ei pretiosul lor aport intru modernizarea gustului societatii, lar
prin aceasta §i a insit'§i Artei romitne§ti.
Plastics romaneasca moderna, care se face remarcatä spre jumatatea yeacului al XIX-lea,
fruct al und epoci de premenire socialä §i reflex al unor idei i forme imprumutate din
Apus, se infäti,seaza ca o rodire de ciudatenie revolutionara, intru cat ea rupe legatura cu
trecutul, uita ce a deprins dela iconarii §i jugravii inainta§i, aparand deodatä n pamantul
noastTe mugur plesnind de sevä §i inaltandu-se victorios in lumina soarelui, ca o generatie
spontanä anuntata de talentul lui D. Negulici5) §i al lui G. Tit-WM-sett prin trinitatea: Aman,
Grigorescu §i Andreescu. De cu ace§ti arti§ti, pictura romaneasca i cucere§te locul in Istoria
Artelor europene, lar prin cel dintâi dintre ei Oltenia se inscrie §i ea aci cu o crestätura
la fithoj.
Tinutul nostru din dreapta Oltului a dat panä azi mai mult oameni dc initiativa §i de
actiune conducatori de caste, oameni politici §i negustori , dar mult mai pirtine persona-
litäçi materie de literatura §i arte, comparativ cu alte pruli de tara romane§ti, cu Moldova
bunfioarti. Totu§i, contributia sa e destul de onorabila §i in acest domeniu. Ca sa invederam
aceasta, vom trece pe sub ochii. cititorului §irul de arti§ti originan de pe plaiurile noastre, sau
cari au trait mai multa vreme in Oltenia actiyand ad in cariera artelor plastice in veacul
trecut.

CONSTANTIN LECCA, urm.al al unei familii boiere§ti oltene, s'a nas-cut la t8 Dec. 1810 in
Bra§ov, ca fecior de negustor. Gustul picturii 1-a prins intai dela zugravii de icoane §i bise-
rici, romttni §i greci, din parten locului. La viirsta de 17-18 ani s'a dus la Buda sit inveçe me§-
te§ugul pictorioesc, in care s'a perfectionat in calatoriile ce va fi facut intre ani 1829 §i 1833
la Viena §i, se pare, chiar §i la Roma. Stiri mai precise despre epoca ueeniciei sale artistioe nu
s'au mai pastrat. La 1833 II. aflam la Craiova, unde semneaza portretul profesorului Grigorie
Plerianu dela coala Centrala". In anul ttrmator e numit dascal de desen §i caligrafie la
umanioarele colegiului craiovean, uncle ramline in aceasta calitate piing când §coala se inchide,
la isbucnirea revolutiei din 1848, silindu-I sit se refugieze in Bra§ovul copilfiriei sale.
Lecca e primul profesor roman de specialitatea sa in Oltenia, dar §i eel dintai pictor care
i§i cil§tigä ad un nume ca atare. De sigur cA me,diul ce a gasit la venirea sa in Craiova i-a
placut §i i-a fost prielnic. Prin mutarea lui Ion Maiorescu deis Cerneti in capitala provinciei,
In toamna anului 1837, Lecca se simte §i mai bine la el acasa, dobandind un prieten cu care

la noi de fotografi si trimise in capitula Austriei spre a fi reproduse, mArindu-le.

Un astfel de portret, infAtisAnd pe Dora de Istria dupl cunoscutul desen al lui Schiavoni, din colectia C.D.F.,
figurcazA in expozitia SAptAmina Olteniei" dela Craiova.
Pomenim pe Mi§u Popp, fAgArAsan, fiu al unui zugrav de icoane, care picteazil in 1855 Biserica Dom-
neasci din Tg.-Jiu, biserica din comuna GArbovu-Gorj s't schitul FrAsinet-Romanati.
Mort la 1851 si inmormAntat, ca i prietenul sAu Barbu lscovescu, desenator i pictor, la Pera, in Turcia,
unde amAndoi fuseserl deportati si inchisi intr'un lagar, ca luptitori nationalisti ai miscArii dela 1848.

424

www.dacoromanica.ro
avea mai multA afinitate spiritualà. Societatea Craioveanii bojen i marii negustori a-
doptaserà pe tanitrul pictor, care se si instuase de curand cu Victoria, sora boierilor Iordache
Grigorie Otetelisanu, in a cArei casA de zestre locuia i unde îi amenajase un atelier.
Pe vremea aceea acum vre-o start de ani Craiova era un eras rriArisor, cam de
10.000 locuitori, si care se ridicase prin negotu-i infloritor. Protipendada localA, iubitoare de pe-
treceri, se interesa deopotrivA si de ale sufletului i mintii: abonatii la gazeturi" i alte publi-
catii sporiserii; se cumpArau cArti; multi îi trimeteau odraslele la scolile de peste multi, la
Sibiu mai ales, iar cativa in strAinatate, la Viena, ba chiar la Paris. Evident cA nivelul cultural
al orasului nostru trebue sà fi fost destul de ridicat pe vremea aceea, pentru ca Maiorescu ail
umble a infanta aci un cerc cultural si literar dupA modelul celor ce cunoscuse la Brasov si
la Buda, format in primul rand din profesori de ai Colegiului. SA nu uitlim a mentiona i ro-
lul tutelar pe care 1-a avut in acest timp asupra intelectualitAtii oltene invittatul Eufrosin Poteca,
amic si bun sfAtuitor al pictorului.
In 1838 Lecca infiinteazA prima tipografie craioveanii, in care tipiireste revista Mozaicul",
redactatA integral de el, emu si cateva cfirti. (intre care, la 1838, Cruciatii" de Kotzebue,
drama in cinci acte, tradusA de Lecca) tiparnitii pe care la 1845 o vinde lui Iosif legrito-
nil", mai tarziu cu numele de Iosif Samitca.
Dupri revolutie, Constantin Lama se stabileste la Bucuresti, ca profesor la Colegiul Sf.
Saya (1851-1859), dandu-si aproape tot timpul artei, desemniind i pictind scene si chipuri din
istoria nationald, dintre care multe e'au popularizat prin mijlocirea litografici, i factind nume-
roase portrete i zugrAvind biserici, cum a fost i aceea dela Madona-Dudu din Craiova,
rarnatii in 1913 (fArli a i se fi fotografiat mAc,ar pictura), precum i cateva biserici din CapitaIA.
In zugrAvirea acestora Lecca a fost ajutat de pictorii Misu Popp si Barbu StAnescu. Pictura
lor religioasa eel putin aceea dela Madona-Dudu, pe care am cunoscut-o , de inraurire
occidentalA i catolicA, se rasletise de tipicul bizantin al vechilor noastre lAcasuri de inchinA-
clime, deosebindu-se prea putin de iconografia biserici/or apusene i imprumutand i tehnica lor.
DupA 1870 Lecca, obosit, renuntA la picturii i trAeste retras. Moare la 14 Oct. 1887 in
Bucuresti.
Constantin Lecca i Gheorghe Tätäriiscu duc pictura bisericeascri pe drumurile Occidentului
italian, parAsind traditia ca tehnicii i pictand pe piirete cum, a facut si Aman in ulei,
In ce,arA, in tempera, dar nu in frescii, asa cum fficeau odinioarA bittrinii nostri zugravi.

TEODOR AMAN trebue sii fie considerat, dupii binevestitorul picturii moderne romanesti
Lecca, drept primul i cel mai de seama pictor ce au dat tArile noastre in ctirsul secolului trecut.
Fiu al serdarului Dimitrie Aman roman macedonean asezat in Craiova, negustor de frurtte,
diftrinit de VoclA Caragea si al Despinei Paris, sotie a doua, cunoscutti sub ntunele de Pepita,
viitorul artist vede lumina zilei prim inearnplare in Ciimpulungul Muscelului, la 20 Martie 1831,
unde pArintii i se refugiaserA.pentru un. an, de frica ciumei ce bantuia in primAvara. aoeea in

:42:5

www.dacoromanica.ro
Oltenia. Copilul, bine inzestrat, la primele lectii de desea ca Lecca, apoi, cand mama ea, rrunasä
vfiduvA, e stabileste la Bucuresti, i urmeazil ucenicia cu profesorul Wallenstein dela Colegiul
Sf. Saya. Dupit 1848 tiinru-ul Aman e trimis de Domnitorul tirbei la Paris, ca eä studieze pic-
tura. Ad a stat zece ani, in care timp a avut de maestri pe Michel Drolling, apai pe François
Edouard Picot, pictori istorici de pe unja David. De notat cà Aman, spirit larg imbrätisetor, era
si un pasionat cititor, care si-a fAcut astfel si o instructiune serioasii.
La doi ani dupit venirea sa la Paris, Aman inregistreazit primu-i succes, atunci cand expu.ne
la Salon portretul situ, deosebit de remarcabil. Ambitia tânàrului nostru este de a construi vaste
compozitii istoxice, in gustul timpului. In acest gen &it: Lupta dela Oltenita dintre Rusi si
tablou achizitionat de Sultan, apoi Bardlia dela Alma, expusä. in 1855, si Veuilitori çi zuavi
inaintea Sevastopolului, din acelasi an, expuse tot la Paris. Viguros in sänittatea-i trupeaseä,
luminat la minte, temperament bine echilibrat i bogat inzestrat, Teodor Aman lucreazA in-
frigurat: portrete, naturä moartii, scene de interior, picturil decorativrt, desert, aquarelfi i gra-
vurA se emceed In ctursul anilor scursi in ritm rapid in metropola Frantei.
La 1858 artistul se intoarce in patrie, unde Ii continuit activitatea-i rodnicrt si nebosia,
intreruptä uneori de cate o citlittorie la Paris, sau aiurea, in Orient. Hora Unirii, a ciirei ac-
tiune o localizeailt la Craiova, in fata chidirei vechiului lioeu craiovean, si pe care cromoli-
tografia a popularizat-o, cu efectul ei de noapte, este din epoca inapoierii In tall.
Ca gravor, Aman nu va fi ajuns de nicitmul din artistii vremii sale, dar nici de ai generatiei
care 1-a urznat imediat.
Teodor Aman, prin stärttintele sale, intemeiazti *coala de Arte Frumoase din Bucuresti la
1863, precum i Pinacoteca de acolo i pe oca din Iasi. La 1868 se aseaza in casa-i proprie, in
care decoratia muralii, ca si sculpturile in lemn ce o impodobesc, gunt lucrate de mana artis-
tului, me-ter tâmplar i diatuitor in orele-i libere. Aceastii casrt formeazii azi muzeul care
poartit numele in capitala trtrii6).
Pictorul Aman, in neastampfirata-i dmintä de se preinnoi mereu, de a se tine in pasul
vremii, urmeaza evolutia picttu-ii franceze, prin alegerea subiectelor i tratarea lor, de la ro-
mantism la clasicism, si de aci indrumandu-se spre modernism. Maestrul care a eáläuzit prima
pasi ai lui Mire,a, ai lui Luchian, ai sculptorului Ion Georgescu i ai atator alti artisti din ge-
neratia trecutrt, a murit la 12 August 1891.

MIHAIL LAPATY, despre a anti origine si vieatti se stie foarte putin lucru, era de loe din
Caradil, oras in care s'a näscut intre anii 1815-1830. El se pare a fi fast nepot de fiu al cai-
macamului Iordache Lapati din 1780. A trait mai mult la Paris, unde a fast elevul lui Ary
Scheffer, pictor din scoala lui Delacroix. In anul 1857 a expus la Salon portretul unei tä-
rfinci dela noi, catalogatä sub titlul curios de: Eva, bouquetière rornaine (nu: roumaine). In
6) Muzeul cu acelasi nume din Craiova mai exact Fundatiunea cu titlul Muzeul, Biblioteca si Pinacoteca
Alexandru Aman §i sotia lui Aristia Aman, niscuti Grigorie LAceanu" a fost infiintat i dotat !min actul tee-
tatorilor din 1908. Alexandru Aman, magistrat, era fratele mai mare al piotorului.

426

www.dacoromanica.ro
1858 prezintä pAnzele: La mariée maudite §i Portretul lui Omer Par'. Romantic prin alegerea
subiectelor si academic ca manierä, Lapaty lasa putine lucrar la noi. El moare tiniu- -, cam prin
1863-1865.

PETRE ALEXANDRESCU, ai carui pärinti eran din Craiova,s'a nascut in anul 1828. A fost
profesor de desen la Bucuresti. Bursier al Domnitorului, studiaza, de cu anul 1851, la Viena,
Roma si la Paris, unde in 1856 ti aflam ca elev al lui Léon Cogniet. Pe la 1859 se inapo-
iazä la Craiova. Aci lucreazä mai multe portrete In familiile Otetelisenilor si Filisenikr. In 1860
e profesor de desen la Liceul Lazar" pe atunci gimnaziu din Bucuresti. Din vremea
sederii sale in Capitalá dateazii mai multe din portretele sale, lucrar comandate in ces mai
mare parte mai ales pentru inaltele fete bisericesti, precum si o semilla de compozitii mai putin
reusite. A lasat si cateva copii bune. De semnalat mai ales ca a fost profesorul lui Andreescu.
Dela 1868 Petre Alexandrescu renunta a mai face picturti, se retrage la Braila, unde
moare la 1899.

MIHAIL DAN din Tg.-Jiu",unul din primii absolventi ai coalei de Arte Frumoase din Bu-
curesti, s'a näscut la 1842 in satul Pistesti din jud. Gorj si a murit la 1884. A fost si el pro-
fesor de desen, nu stiu la care scoli, si a expus inedia data la Salonul Artistilor in vieatti din 1867.

ELIESCU,al carui nici macar nume de botez nu-1 cunoastem, era craiovean, näscut cam pe
la jumtitatea secolului trecut si mort la 1889, probabil räpus de o boala de piept. A lucrat
portrete si mici tablouri, Para a se fi putut ridica, tot ca si Mihail Dan, cu mult deasupra
unei oneste mediocritäti.

Secolul al XX-lea se vädeste si In România, dar cu oarecare tntiirziere, in urma Occidentului,

ca dominat de tendinta eliberarii de sub tutela pontifilor zilei in materie de arfa, fie acesti
pontifi români or sträini. Dorinta de se scutura de un. jug, de a se cauta pe sine insusi spre
a se preinnoi, incepuse la noi inca din ultimul deceniu al veacului al XIX-lea. Ea se manifesta
Cu evidentä prin componenta tinereascä a celor ce exprimau asemenea tendinte si prin lucrärile
expuse in Mai 1896 la primul Salon al Artistilor independen-ti din Bucuresti, ca Luchian, Artachino, Ver-
mont, Grant si Cu purtatorul lor de cuvánt Al. Bogdan-Pitesti. Respectuosi de talentul batrânilor
si de rolul jucat de acestia in evolutia artei noastre plastice, nicidecum iconoclasti tägaduitori
ai inaintasilor, dar proclamând si dovedind cu penelul lor cti, in afara imitatiei servile dupa
unii maestri ca Aman si Grigorescu, mai sutil si alte feluri de a-si exprima personalitatea ar-
tistica prin desen si coleare, secesionistii români se impun atentiei si pretuiril publicului.
Peste un an grupul acesta, lärgindu-si comitetul cu Steriade si Aricescu si asociindu-si o settmg
de scriitori, gazetari si. chiar bärbati politici, isi creiaza s't un organ: revista Ileana", in al
ctirui prim numär se declara ca: Scopul ei este sä contribue la formarea certitudinei ca si in

427

www.dacoromanica.ro
poporul roman exist& sentimentul artistic, iubirea de frumps, talentul, puterea de creatiune".
Ileana" zicea mai departe manifestul va da artistilor novtri mijlocul de a-vi face cu-
noscute operele lor, va pune in valoare nepretuitele comori artistice pe care le pagoda tara
noastra si va sine in curent pe iubitorii de arta din tarii cu mivcarea artistica din intreaga
lume".
In 1900, artistii romani aflatori in capitala Frantei intemeiazii o asociatie, punand bazele
societfitil Tinerimea Romána", ca semn de protestare impotriva chipului in care tara noasträ
se prezenta oficial la Expozitia Universala din 1900, la care participau unii nechernati, ca i cei
chema i rniruiti cu harul talentului (Grigorescu i Mirea), pentrudi ava voia la noi sfântul hatiir
maria sa bunul plac. Faceau parte din initiatorii acestei miscrui de chemare la ordine Stefan
Popescu, S tT limbulescu, Patra.vcu, Kimon Loghi si N. Grant &litre artivti; din tara intaresc cu
adesiunea lor Verona si Fr. Storck, pe Lang& grupul celor dela Deana". Prima expozitie din
Bucurevti a Tinerimei" in 1901 este un triumf, dar vi o piatrii de hotar, cad prin ea o ge-
neratie tarn-hi': de artisti deschide un capitol nou in istoria artelor din Romania.
Alaturi de aoestia, in pas cu ei i calauziti de aceleasi aspiratiuni, al-1*U olteni ai vremii
de astazi vin ea inscrie i ei cateva pagini deos obit de onorabile in istoria plastioei românevti.
De remarcat insa cif toti artivtii mai sus mentionati la rubrica veacului al XIX-lea Olteni
prin origine sau vremelnic avezati in Oltenia, precum i acei din vremea noastra vi despre
cari vom vorbi mai departe, cu foarte putine exceptiuni, nu au fost i nu au ramas lega de
locurile acestea. *i era firesc ea fie asa. Craiova ca ea nu mai vorbim de oelelalte orase de
dincoa de Olt, mai mici vi mai putin prospere n'a avut noroc de vreo scoala de inalte invatattui
nici OA. in ziva de azi7), i cu atilt mai putin de vreun institut superior de invattimânt artis-
tic: coalli de Arte Frumoase or Conservator de Muzicil i Arta dramatia8). Teatrul National
al Craiovei, venerabila institutie aproape centenaril i cu un glorios trecut, a fost desfintat9)
din anul 1935 prin vina politicienilor cari, dacri n'au fost capabili sA creieze ceva de searna in
domeniul cultural pentru acest ora, au isbutit insa a inchide teatrul scotandu-1 din bugetul
Statului, i aceasta numai pentru a se scapa astfel de directorul institutid, neagreat de partidul
atunci la putere, si pe care nu-1 puteau inliitura pe alta cale.
In asemenea conditiuni cad numand mare al bogatavilor dela noi, proprietari rurali
de dinainte de rlizboiu, si al si mai munerovilor proaspat imbogatiti din anii din urma nu con-

Din initiativa d-lui Doctor Mih. Cinciulescu s'a pornit de cu vara aceasta o campanie de propaganda,
meniti a lamuri prin conferinte publice toata lumea din cuprinsul Olteniei asupra necesititii imperioase a infiin-
%Aril unui inceput de invatamant universitar Academic de Comert, Academic de Agricultura or o Scoala de
Medicina in tinutul nostru. In acest scop au conferentiat in T.-Severin, Tg.-Jiu, R.-Valcea, Slatina, Caracal si
Craiova d-nii Dr. CAnciulescu, Prof. Fortunescu si Pr. Branzei
$coala de Muzicli i Dictiune Cornetti" e o institutie de initiativi particulara, fruct al unui lasfimant
testamentar administrat de Primaria Craiovei. E e scoala pregatitoare, ai ciirei absolventi se pot inscrie in diode
superioare ale unui Conservator de Stat la Bucuresti, Iai sau Timisoara-Cluj.
El a fost redeschis in iarna trecutil, multumita subventiilor acordate de Ministerul Educatiei Nationale, de
Prefectura judetului Dolj si de Primaria Municipiului Craiova. Asteptim sa-I vedem consolidat in sensul rezervelor
ce am exprimat in Arh. Olt., XXI, P. 343

428

www.dacoromanica.ro
stitue, negre§it, un climat priincios desvoltarii literaturii i artelor orarle oltene au foot
incapabile de a reline talentele ce s'au ivit in mijlocul lor, nu s'au simtit indemnate a le in-
curaja, §i. mai putin Inca a le tiprijini cuni. se cede. Astfel fiind, o bunA parte din aoeste prozni-
sitmi in far, sub ghiontul brutal al nevoiei cad gurrt de om, gura de Caine, cere paine"
s'au viizut obligate a-§i lega restul zilelor de cutare ora' de provincie fara orizont §i !Ara pers-
pectiva, multumindu-se cu catedra de caligrafie §i desen a unei §coli secundare. Din acel mo-
ment n'a mai trebuit mult pentru ca asemenea posibilitati In devenire, obosite §i descurajate, sA
inceteze de a mai nazui la mai bine. Au capitulat deci oamenii, renuntand la lupttl §i la orce
§ansA de victorie, pentru ca, retra§i de pe front, sa se scufunde in mediocritatea nivelatoare a
unei comode vieti vegetative, in care cafeneaua daca nu eirciurpn tigarea, gazeta §i bar-
f elile de tot soiul formeazii tunics preocupare qi satisfac tot ceca ce mai pot dori aceste biete
epave. Foarte putini insti acei cari, pu§i de soarta in fericita conditiune a unor feciori de oarneni
bogati (ceca ce de altfel nu ar fi suficient) dovedesc in acela§ timp un caracter ferm i stmt
con§tienti de adevarul cA numai printr'o lunga i perseverentA mulch se inn% in impiiriitia vrti-
PIA a Marei Arte; tot a§a de putini §i cei niiscuti in sarficie, dar armati cu solide resorttui
sufletc§ti, in stare ail lupte piepti§ cu vieata du§mAnoasa, sà infrtmte ribdatori §i cu incre-
dere in ei lipsurile §i. adversitAtile de tot felul, calauzip de un ideal niciodatit pierdut din
vedere.
lacA pentru cc, din generatia arti§tilor olteni azi trecuti de 50 de ani, munai cativa §i-au
cucerit o meritatii reputatie §i §i-au inscris un mime in 'stork (fiírA adjectiv lirnitativ §i de-
signator de frontiere) Artelor, in frtuttea acestor ale.§i fiind un sculptor §i un pictor Bránculi
§i Stoenescu un fecior de Omni din Mehedinti o unul de boierrut§i doljeni.
In rand cu ace§tia §i deopotriva daruiti, facind parte din aceett§i generatie, ca sculptorii stegari,
Severin §i Pavelescu-Dimo §i cu pictorii Opri*an Radulescu §i Stoica urmeazii un lung §ir de ar-
titi, dintre cari unii au putut ext se realizeze railcar in parte, altii mai tined, sunt pe
cale de a o face, iar alive au ramas pe drum, fie pentru ca au obosit proa curand, fie pentru.
cA Parcele le-au mks' urat anii cu egareenie. Ii vorn pomeni in randurile urmatoare pe toti cap
ne aunt ounoscuti.. Iar de am omis poate pe vretuml, este munai pentrucii nu ham §tiut de
Oltean.

CONSTANTIN BRANCUI, odrasla de mo§neni din com. Hobita-Pe§ti§ani, jud. Gorj, s'a
niiscut la 1876, a invAtat clasele primare la Pesti§ani, apoi dupli o scurtA intrerupere $coala
de Meeerii din Craiova §i $coala de Belle-Arte din Bucure§ti. De§i inceputurile sale in artii sunt
remarcate elogios in Bucure§ti, Brâncu§ pleacil la Paris §.1 mai cu trenul, mai pe jos intoctruti
cum va face peste Oativa ani Severin ramine acolo pentru totdeauna, sluglirind ca ca§-
tige painea §i muncind in aeela§ timp cu inciiprOnare, ea sA ajunga a-§i stapani melte§ugul. Pri-
mu-i succes e primirea la Salonul Oficial a bustului infati§and pe vestitul restaurator din
Paris Chartier, etApinul la care artistul roman spala paharele in oree sale libere. Marele Rodin

429

www.dacoromanica.ro
remarcii vi el pe Brâncuvi, Il cheamii, vrea sä vi-1 apropie; dar tântirul täran d.eLa Durare nu
tine ea fie elevul nimIinui; el urma'revte gAndul de a nu calca pe drwnul blitut de altul, ci de
a-vi traia drama' care art fie munai al lui. In atelierul lui din rue Montparnasse trudevte cu
indaratnicie ani de zile, citevte, mediteaza i cioplevte neobosit. Preocupat o vrem.e de arhais-
mul egiptean vi de arta negroidli, autand apoi a simplifica formele, a le reduce La ceeace ar fi
continutul lor etern, la miezul lucrurilor, la o formit simbol al elanului vietii. De la Salonul
Oficial al traditionalismului, sculptorul nostru trece cu toate onorurile vi la local cel mai
de cinste in Salonul Independentilor;. de la portretul-bust al lui Chartier, prin montunentul
funerar din cimitirul Buzàului, prin Pasiirea de aur", Portretul d-rei Poganyi", Femme
se peignant" i pâral la Pastirea midastrii", Portrait de la prinoesse X", Leda", Le com-
menoent du monde" (un ou), La muse endamie", Pevtele", Le miracle" vi Coloana Rectmov-
tintei" dela Tfirgu-Jiului, opere care au revolutionat arta sculpturala in forme, conoeptii, teh-
nicii vi utilizare de nou material constructiv al ei. Pentru unii artistal e un neinteles or un ra-
tAcit, pentru aitli un precursor, un geniu deschiziitor de drtunuii noi.
Cele mai multe din operele lui Brânctiv stmt detinute in strkindtate, in Statele-Unite mai
ales; Muzeele Simu i Kalinderu, cum vi câiva particulari din Bucurevti posed's' un numar de
sculpturi ale artistului.

EUSTATIU GR. STOENESCU, n. la 14 Mai 1883 in Craiova, unde a fa"cut oolile in-
ceptitoare vi a manifestat incit de copil aptitudini vi gust pentru picturii. Primele notiuni pe a-
ceastrt cale le-a apittat in atelierul baránului pictor vi profesor de desen al Colegiului Carol I",
N. Rtidulescu. La 15 ani tattil stiu D. duce la Paris. Aci se inscrie in vcoala de d.esen vi picturi
faimoasii: Académie Julien", de sub conducerea maestrului Jean-Paul Laurens, printre ai Ogrui
elevi preferati era tântiral român. Intrà apoi la Ecole des Beaux-Arts, nade se distinge deopo-
trivä, obtinand mai multe medalii. La 1905 i se primevte la Salon tabloul: La soupe popu-
laire". De atunci a expus aproape in fiecare an, cAtà vreme a stat la Paris, pand acum vrea
zece arki, portrete, peisagiii, naturit moartrt, flori i compozitii, dintre care clam: Rämävitele
unui convoi", afliitor la Muzeul Simu, Tigard la drum", in Muzeul Aman din Craiova, Plata
din Craiova", la Muzeul Kalinderu, Omul cu gravura" la Banca Nationalii din Bucurevti
atilte slide. Portretele sale, sobre in coloare, de o rará abilitate ca tehnicà, sunt in cele mai
reuvite lucrári adeviirate portrete de c,aracter: avarul, indolentul, viretul, materialistul, omul
de vointii, omul de afaceri, politicianul, imbogtititul de ràzboi, artistul, avocatul, portrete-
tipuri, purtiind numele d-lui sau d-nei X or Y. Insemnam, ca mai cunoscute, figurând in muzee,
portretul bätrinului maestru Jean-Paul Laurens, al lui Gustave le Bon, al Ducesei d'Uzès, al lui
tefan Popescu, al Baronului Le Vavasseur, al Regelui Ferdinand, al lui Ionel Bratianu, etc.
Foarte apreciat in Franta, Stoenescu a expus vi peste Ocean; expozitia sa dela New- York,
din 1930 a fost un triumf pentru pictorul nostru. In 1937 Eustatiu Stoenescu a fost onorat cu
Marele Premiu pentru picturti la Expozitia Internationald dela Paris.

430

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU SEVERIN (n. Febr. 1881 in T.-Severin), pe nurnele de familie Talposin, a
invittat carte in orasu.-i natal, dupi care a fikut c,oala de Arte-Frumoase din Bucure-sti, aviind
de profesor pe Voinescu marinistul si director pe Mirea. Luptrind din greu cu siirikia, dar di-'
lituzit de un ideal, a plecat cu 80 de lei in buzunar, cratorind mai mult pe picioare deckit cu
trenul prtnii la Paris. Inscris la concursul pentru filtrare in Academia respectivii a capitalei Fran-
tei, a fost clasat al patrulea din 606 candidati, dar neaviind cu ce pliiti taxele de frecventit In
§coalii, a urmat curstuile serale de picturrt gratuite, lar ziva cutreeiera muzeele Parisului cu
creionul i caietul de schite nelipsit In m'Ana, desemlnd cu sttrg. In 1907 i s'a prirnit cea
dintiti lucrare la Salon. In 1910 s'a dus in Italia, oprindu-se mai indelung la Florenta, unde a
ucenicit meste.sugul sculpturii cu Romanelli.
Artistul nu s'a bucurat de vreun ajutor la studiile sale in vremea sederii sale in stritinritate.
O datá doar, un primar al Severinului i-a dat un ajutor de 200 franci, pentru care irisa i-a
luat In schimb 17 tablouri.
Muzeul Uffizzi i-a retinut trei lucr1ri, lar Muzeul Luxembourg i-a cumprtrat bronzul in-
titulat Cap de dac". In -tara are rrispAndite o seamii de bucati in marmorit, bronz si mara pe
la muzeele Bucurestilor si la cole,ctionari. Picturile, pastelurile si desenele lui Severirt sunt deo-
potrivit de pretuite de cunoscrttori; dintre acestea foarte multe, luate din campania din Bulgaria
si ritzboiul pentru reintregire, au si o valoare documentarrt. In timpul din urmii, al plinei sale
maturitaii artistke, sculptura sa tinde spre decorativ i proportii de monumental. In vreme ce
irisa Bráncu.si aluneci din sculpturrt intr'o crtutare a ceva care e asennliniitor experimentelor
alhimistilor medievali, Severin a stiut sit pitstreze totdeauna contactul ferm cu pitmântul, co na-
tura, in cautarea frumusetii eterne care, clac& e frumusete, e accesibilrt tutulor si orcând.

Pictorul STOICA D.(emetrescu), (n. Mai 1886 in satul anoaga-Dolj), a fitcut coala de
Arte Frumoase din Capitalit, sub directoratul lui Mirea, având de profesor pe Ip. Sfrâmbulescu,
apoi vreme de 4 ani a studiat la Miinchen, obtinând bursa Grigorescu". A cilliitorit in Franta
si Italia. Minunat observator, e un desenator maestru i colorist co bogatit paletit. In compo-
zitia istoria de mari proportii nu 1-a ajuns pan& azi niciunul din pictorii nostri. stefan °el
Mare, Mihai Viteazul, Vlad Tepe§ si zeci de alte personalitliti din -trecutul noetru i-au inspirat
subiecte. Deopotrivii scene de rtizboi tumultuoase, variate i pline de viewtii, uneori si de umor,
scene populare, cu petreceri la vreun han de ta.rit or sub umbrarul archumei §i cu nelipsitul
tovarrt§ al omului calul , pe care pictorul Stoica 1-a infrttisat con amore", in toate as-
pectele posibile.

IOAN STANCESCU-GIOVANNI (n. Aprilie 1870 in Craiova), absolvent in 1890 al coalei

de Meserii din orasu-i de nastere ca si sculptorii &tincas, Severin si Vasilescu , a urnutt
Academia de Belle-Arte din Venetia, cu profesorul Ettore Tito, duprt terminarea arda a so-
cotit cu cale a mai studia IncA doi ani la Academia din Milano. Inapoiat in taril in anul 1898,

431

www.dacoromanica.ro
lua prin concurs catedra de desen i de ealigrafie dela Lioeul Carol I" din Craiova, in care ca-
litate rimase pira la moartea sa, inamplatit la 7/20 Octombre 1912, inteun sanatoriu din
Viena, in turna unei operatii.
Din lucrarile sale picturi §i desenuri cele mai bune au fost achizitionate de Muzeul
Aman din Craiova.

Soulptorul D. PAVELESCU-DIMO (n. 1870 la Calafat) a fost ultimul elev al profesorului

loan Georgescu dela Academia de Arte Frumoase din Bucureoi. Monuraentele sale se afla räs-
piindite prin toatii tara. In Craiova are Monumentul Independentei", la Tárgov4te e prima
sa lucrare: monumental lui Grigorie Alexandrescu; la Braila al Impäratului Traian; la Bucure§ti
Monumentul lui Ion Lahovary", deosebit de numeroase busturi de oameni politici, arti§ti,
cum §i espete de expresie ea Apue vesel" §i Un veteran", premiate cu medalie de atir la
Expozitia Nationalá din 1906.

OPRIAN RilDULESCU, fecior de gospodari de seamä din com. Parachioi (astiizi Räneasa),
jud. Constanta, a fost elevul lui Mirea la coala de Belle-Arte din Bucureqti qi una din mmile
sperante ale picturii noastre, pe care o moarte prematura' a curmat-o färä a-i da putinta ea sit
se desvolte, realiziindu-se pe deplin. A fost profesor la o3oa1a Superioari de Comen din Craiova
putinii ani ce i-a tràit. Pictorul Oprian (sub acest nume era cunoscut) a murit in noap-
tea Invierei din anul 1905, in vttrstä de 30 am. Pictorul a läsat putine lucriíri, dintre care
teva portrete care anuntau pe un maestra. Tot el a jugrfivit Biserica dela torobfineasa-Te-
leorman a familiei Racottä. Pictura din Catedrala Constanta poartä §i ea senuml minli lui Opri-
§an, care a lucrat aci pentru §i sub conduoerea maestrului Mirea, impreunä cu un coleg al 8fill
Iuliu Go§anee.

Dintre arti4tii olteni trecuti la cele ve§nice ne vom multtuni a pomeni doar pe N. Ridalescu,
pictor §i fost profesor, mort in 1916, care a indrunutt pe multi in me§te§ugul pictoricesc §i
a fost un animator in oragul sAu, strängänd pe profesioni4tii §.1 diletantii locali in. prima
societate ariisticit din Craiova; Ion 13111finescu, mort in 1921, fost profesor la coala Normalii
de biieti, odinioaril elev al lui Bouguereau §i al lui T. R. Fleury, rernarcat la Salonul parisian
din 1889 §i in cel din 1890 pentru douä portrete; Oscar Obedeanu (1867-1914), pictor de
tablouri istorice; C. &ahusen sculptorul, autor al monumentului Tudor Vladimirescu din Tg.-
Jiu; Al. Denzetrescu-Hagiu, rnort in imprejurfiri dramatice acum doi ani; Grigore Ro-
mano (tela Coda Romano), deoedat in 1916, pictor de naturii moartfi §i peisagiu; Anton
Ventzel, venit la noi din Pite§ti, §i care a läsat in numeroase case din ora§u.1 nostru tablouri de
ale sale, nu lipsite de talent; soulptorul G. Cirefescu, atat de promitätor, fost §i el elev al
coalei de Meserii craiovene, i care se intorsese dela studiile sale in Italia cu cilteva buditi re-
marcabile, pentru a se priibu§i mai anul trecut in mizerie §i degradare; Ion Schmidt-Four,
fost profesor de modelaj la coala de ceramicii din Tg.-Jiu, lar in anii din gama Director al

432

www.dacoromanica.ro
 coalei de Arte vi Meserii din Capitalit, vi care a dat mai multe lucrári marl de sculpturii, cum
buniioarri Monumentul Eroilor" dela Caracal; C. Constantin, crtzut pe front in rázboiul din
1916-1918; Horariu Dimitriu, mare talent rripus de timpuriu, pictor vi mai ales gravor de
valoare; Julia Copy-tee, fost profesor vi pictor craiovean, elev al lui Mirea; d-na Ale-
xandrina Eliescu vi D. N. Cabadaief, din care eel din urmit a fost profesor la Sibiu, u.nde a vi
murit mai anii trecuti. Din R.-Valcii insemnit'm la loc de cinste pe profesorul C. G. Mihailescu,
sculptor, din al cárui indemn i stáruintrt s'a intemeiat Muzeul Paul Capelleanu" al Râmnicului.
Vom mentiona de nevoie la urmá numele artivtilor olteni din zilele noastre, cari
vi-au cAstigat prin talent vi munch* un nume.
loan Ni¡escu, n. 1897 in Craiova, ca studii la de Arte Frumoase in Bucurevti, apoi in
1924 la Paris. A expus la Salonul parizian in 1925. Azi e si profesor in Capita/á; Sever
Buradescu, alias Burada, craiovean, cu aceleavi studii ca loan Nitescu; d-na Olga Greceanu;
sculptorii Azzghel Chiciu i Eraclie Hagiesou; pictorii Marius Constantinescu, I. Theodo-
rescu-Romanafi, Mircea Olarian, d-na Jeana Baculescu, lonescu-Doru, I. Tuculescu, loan Pa-
velescu, G. Billek, d-na Maria Striimbean.u-Billek, d-na Frieda Tribalski-Delnevo, d-na Florica
Bar&sea, Preot C. Btirnaanu, Mihail Gelep §i Gr. Unta; din Tg.-Jiu pictorul i gravorul losif
Keber, care a decorat biserica Sf. Arhangheli din Craiova, lar din R.-Weil pictorii C. M. Iliesc,u
vi Emil $tekinesca.

Cateva cuvinte i despre injghebärile artistice din Craiova, ce pot interesa.

Au fost organizate Expozitii de artii ocazionale in capitala Olteniei la 1901, din initiativa
d-nei N. P. Romanescu (n. Lucia Frikoianu), apoi allele dotal' in and urmátori la Parcul Bi-
bescu si una la Liceul Carol I, cu prilejul vizitei M. S. Regelui Carol I la Craiova.
In 1904 se infiinteaza- in oravul nostru Societatea artistica Th. Aman a artivtilor craio-
veni, sub presedentia. lui N. Rridulescu. In toanma acelui an organizeazrt o Expozitie de pic-
turri, sculpturii i arhitecturá, ai card expozanti erau: Gh. Baba, Alexandrina Eliescu, M. G-elep,
N. Rádulescu, Fr. irato (pe atuaci la Craiova), I. &riflemen, E. Gr. Stoenescu, Cabadaef
Laura Vlad, cu sculptorul N. Constantinescu i arhitectii I. G. Mayer vi A. Vincenz, deosebit
de A. Ventzel vi N. Tempeanu, ce veneau din Pitesti, plus ditiva diletanti. Societatea a mai
frtcut ilia 2-3 expozitii in cursul anilor turnatori si e de regretat cri n'a durat decat pupil timp.
Pomenim mai apoi, dupti mentiunile gazetelor si din cataloagele expozitiilor respective ce
am piistrat, urmátoarele:
In 1921 Expozitia pictorului Gropeanu.
In 1923 Expozitia din Palatul Prefecturii a lui-Eust. Gr. Stoenescu, allituri de care au expus
câteva pánze i pictorii Mirea, Pritravcu, Paladi i d-ra Popea.
In acelav an expune pictorul mult promitritor I. Negulescu, astazi arzat in America.
In 1924 Expozitia G. Teodorescu-Romanati i acea a lui Sever Buradescu-Bm.ada, a lui
Horatiu Dimitriu, a lui Ionescu-Doru, a d-nei Bica Stanovici, a sculptorului Severin i Salonul
umoristului Drggulescu" cum vi expozitia sculptorului Anghel Chiciu.

29 Stiptilmana Oltenlei 433

www.dacoromanica.ro
 In 1925 Expozitia lui Buradescu-Burada, a lui Teodorescu-Romanati, a lui A. D. Hagiu vi
a fratilor inca elevi de liceu pe atunci Tuculescu, dintre cari unul e pictorul cu nume
ewioscut azi.
In 1925 Expozitiile de pictudi ale d-rei Fr. Tribalski vi a banateanului A. Rugescu, a lui
Schweitzer-Cumpana vi I. Pavlu, apoi Salonul umoristic al lui Dragulescu-Drag i deosebit de
remarcabila expozitie a Cercului Artistic Oltean", asociatie a profesionivtilor i diletantilor cra-
ioveni, din Salonul Prefecturii, unde expun pictorli Stoenescu, Burada, Nitescu, Tribalski, El.
Jiquide, Romanati, Gelep, Ciolac, Tanasescu-Bora, E. Stefanache, F. Billek, i caricaturistul Dra-
gulescu; ca sculptori: A. Chiciu, Eraclie Hagiescu i d-na G. Stefanescu. Intre diletantii de atunci
eta in frunte pictorita d-na Jeana Baculescu vi I. Tuculescu. In acelav an o noua expozitie a lui
Burada, una a lui Mircea Olarian, cum i una a lui Barg-Barbulescu. In R.-Valcii, din initia-
tiva animatorului local, sculptorul C. G. Mihailescu se infinteadi un Cerc de educatie artistica",
la a crtrui Expozitie se mentioneaza diletantul institutor Const. M. Iliescu, un talent real in picttuii.
In 1927 Expozitia de pictura a d-nei Vera Veslovschi-Nitescu, apoi a pictorilor Stoica D.
ramasa neuitatit vi a lui Visconte. A doua expozitie a Cercului Artistic Oltean", la care expun:
d-na Jiquide, Romanati, Gelep, Burada, d-na M. Strambeanu, A. Chiciu, G. Billek, d-na A. Eliescu,
C. Iliescu-Valcea, C. Mihailescu-Valce.a, Tanks' escu-Bora, d-ra Tribalski, Er. Hagiescu i d-ra
Obogeanu, o diletandi. Deosebit o Expozitie de pictura i sculptura Severin.
In 1928 dotal' expozitii: a pictorului Burada vi a lui Teodorescu-Romanati.
In 1929 a pictorului Aureliu Fratila, a d-rei Tribalski i a lui Mireea Olarian.
In 1930 remarcabila expozitie a pictorului bucurevtean Marin Georgescu i acea a d-nei
Maria Strambeanu vi George Billek, apoi in urma a unei promitatoare eleve a coalei. de Belle
Arte din Bucurevli, d-ra Corina Lecca. Tot atunci i expozitia Gh. Baba (tatal) i Corneliu Baba
(fiul), artivti din Caransebev.
In 1932 Expozitiile M. Strambeanu vi M. Olarian.
In 1933 Expozitia Strambeanu i Billek, apoi acea a pictorului loan Pavelescu.
In 1934 a doua expozitie Pavelescu vi una a d-nei Jeana Baculescu.
In 1936 Expozitia de caricaturi ale lui Tudor Popescu-Dor.
In 1937 Expozitia pictorului George Sa.rbu, apoi a pictorului G. Lazru-, a lui E. Urbansld
de Nirezuja, pictor bucovine.an, a. lui Sterie Becu, a d-nei Baculescu, a d-nei Hortensia Po-
pescu i a lui Livteveanu.
In 1938, o expozitie a pictorului bucurevtean. N. A. Tempeanu, una a d-nei Florica BA-
rascu, de pictura i sculptura vi o a treia a d-nei Fratovtiteanu-Billek cu G. Billek.
In 1939 o Expozitie de pastellui a d-lui Dan Parocescu.
Din aceasta inviruire se vede cum oravul nostru (Craiova) a fost un focar favorabil for-
marii i desvoltarii gustului artistic, prielnic unor asemenea manifestad i ca el a dat, Bucttrevtilor,
care pompeaza mai toate elementele valoroase ale provinciei, pe eativa din cei mai distinvi
pictori vi sculptori de azi ai Romaniei.
C. D. FORTUNESCU

434

www.dacoromanica.ro
 ID E/' .Ifts4Z-11111,TAIII"
OrR P
-' - L-
\
MilF1111111g AV*

N oras ca si o provincie, si o tara, nu-si dovedeste puterea civili-

zatoare decat prin iubirea acordata bunurilor spirituale. Sunt orase
exhihitioniste, care vor sti sperie; sunt orase modeste, care vor sei
existe. Or, nimic nu exista In afara spiritului. Ma feresc, dintr'un
scrupul polemic, sa insir orasele-reclama. Imi fac o datorie, fata de
buna credinta a acestui articol, sa pomenesc din randul oraselor de
meditatie pe dulcea Iena, unde gandirea speculativa a lui Fichte,
Schelling si Hegel, s'a armonizat atat de bine cu gandirea practica
a lui Abee-Zeis, si pe Mudena, cea pitoreasca unde si azi se diseca In amfiteatrul lui Scarpa
unde, aplecandu-te asupra colectiilor de documente ale palatului d'Este, prinzi parca unul din
scrisurile eternitatii.
* *

Craiova ! Orasul milionarilor... Craiova! Orasul negustorilor chiaburi... Craiova Orasul poli-
ticianilor patimasi... Asa mergea, prin tara Intinsa, faima capitalei baniei oltene.
O ! Dar mai e o Craiova ! Cea de putini cunoscuta.
Craiova patriotilor razvratiti.
Craiova vladicilor cucernici.
Craiova dascalilor blajeni !
Exista o Craiova grabita i galagioasa, mereu la vedere.., dar mai exista o Craiova tacuta
si meditativa, care mai rar ti spune cuvantul. Dar atunci cuvantul ei cade totdeauna pe ra-
bojul istoriei. Asta e Craiova cea adevarata.

* *

Dar nu vreau sa ma risipesc In efuziuni sentimentalo-lirice 1 Scopul acestui articol e precis.

435

www.dacoromanica.ro
Vreau sl pledez pentru Inflintarea unei facultan de medicina In Craiova. Si vorbind de facultate
de medicina, vreau sd tin seama de contingente, facultatea de medicind fiind cea mai urgentd
§i In acela§ timp cea mai mor realizabild institutiune de Invdtdmdnt superior. Dar Craiova va
sd devind cu timpul un centru universitar.
* * *
Necesitatea unei facultan de medicina In Craiova a fost atdt de documentat expusd, In nu-
meroase memorii §i conferinte, de cdtre Domnul Dr. M. CAnciulescu, entuziastul initiator §i ani-
mator al ideii, Incat eu nu voiu putea decat a-mi Insu§esc argumentele Domniei-Sale §i sd i
le repet.
Inteadevar, In timpul din urmd s'a pus ca niciodatd problema sandtatil individuale §1 co-
lective, sandtate care trebue prività atdt curativ, cat mai ales preventiv. Revine §coalei clujene
meritul de a fi pus In evidentd notiunea de capital biologic. Capitalul biologic alcdtue§te fun-
damentul une! natiuni. Apararea acestui capital este data In paza medicului.
Pentru prima oard, spune Domnul Dr. Cdnciulescu, s'a conjugat randamentul facultdtilor
noastre de medicind §i al §coalelor de personal sanitar auxiliar cu nevoile sanitare, e s'a con-
statat cd lipsa de personal medico-sanitar este catastrofald. Este nevoie de cate o mona §i un
agent sanitar In fiecare sat §i nu avem decdt 1-2 pe o circumscriptie ca mai multe sate. Ne
trebuesc cateva mil de asistente sociale §i nu avem decát cdteva sute ; lar anual les cateva zeci.
Avem nevoie de un numdr Indoit de medici §i de 680 anual, dar facultatile noastre de medicina
nu scot nici un sfert. Pentru aceasta, s'au Infiintat numeroase Foil sanitare pe tot cuprinsul
'dril, §i-au deschis cursurile, pe data de 1 Octombrie 1942, 5 §coll de surori de ocrotire, 28
§coli de surori infirmiere, 4 Foil de agenti sanitari, 16 §coli penh-u eleve moa§e §i 5 §coli
pentru laboranti.
In ceea ce prive§te Corpul Medical, ludndu-se ca bazd datele recensAmantului fdcut In 1941,
§i constatandu-se insuficienta numarului total al medidor, mai cu seamd al celor de origina
etnicd romdneascd, s'a tras concluzia logicd cd Inainte de toate trebue§te favorizatd intrarea
studentilor In facultatile de medicina.
Dar se impune ca la tara sd fie un medic la 3500 de locuitori. Ne trebuesc deci 1500
medici noi, care repartizati pe 5 ani, dupd un plan quinquenal, revine anual 300 medici nol. In
Basarabia §i Bucovina, ca sd putem avea un medic macar la 7000 locuitori In mediul rural,
trebuesc Incd 540 medici, care, repartizati pe 5 ani dupd acela§ plan quinquenal, revine la 110
medici noi anual.
Pentru ca sd-§i asigure numdrul de ace§ti 680 medici anual (270 pentru mentinerea cadrelor
actuale ; 300 pentru Inmultirea treptatd a medicilor din tard ; 110 pentru Basarabia §i Bucovina),
trebue sd se primeascd In anul I ce! putin 1000 de studenti, (pentrucd dintre ace§tia cam 3010
se retrag dela medicina In timpul studiilor). Pentru aceste motive de importantd capitald pentru
apdrarea In viitor a sAndtatii neamului romanesc, s'a adresat D-1 Ministru al SandtAtii catre ti-
neretul studios din tara, Indemnandu-1 sd se Inscrie la facultatile de medicina".

436

www.dacoromanica.ro
 FOra IndoialA cA problema numarului trebue luatà In serloasa consideratie. Avem lipsA de
medici l Nu se poate merge mai departe In felul de pand acum, de trandava nepOsare.
Argumentele trase din aceastà constatare sunt atat de fire§ti, !mat rnA dispenseazA de a le
repeta. Ar fi sd fac o In§irare de locuri comune. Dar un centru universitar are §i un alt rost
In afard de educatia profesionala. Profesorul Hatieganu, rectorul Universitatii din Cluj-Sibiu, care
s'a devotat problemei universitare si studentesti, gase§te ca o universitate trebue sA Indeplineasca
cinci functiuni vitale : 1) Creatia §tiintifica, 2) Instructia, 3) Educatia, 4) Vieata universitara, 5)
Extensiunea universitara.
Or toate aceste functiuni nu se pot lndeplini spornic §i armonic In universitatile existente
din cauza suprapopularii lor cu un numAr excesiv de sudenti.
Creatia stiintificd are nevoie de cat mai multe centre de cercetari. E lesne de fnteles. Cer-
cetarea stiintifica implica o cat mai mare diversitate de gandire concentratà In aceeasi directie.
Cercetarea §tiintificl se Intareste prin emulatie. Cercetarea stiintificd afe nevoie de spatiu Wes-
tuldtor, unde sA lucreze cat mai multi cercetatori ; §i de timp, care sa nu fie ocupat de multi-
plicitatea cerintelor didactice impuse de un prea mare numOr de studenti.
Instructia studentilor, e dela sine Inteles, nu poate fi facutà decat pe un numar cat mai
mic, care sA albe acces In laboratoare §i clinici. Pe vremuri, Facultatea de Medicina din Bucu-
resti primea anual Intre 80 si 100 de studenti. Azi e obligata sO primeasca OM la 700 de stu-
dent". Daca ne gandim cA laboratoarele §i clinicile sunt cam aceleasi, se Intelege u§or ca pri-
mirea unui numar atat de mare nu poate decat sA fie In detrimentul soliditatii instructiei.
Niel functiunea educativd nu poate fi realiza% decat interesand o grupa restransl, asupra
carela autoritatea §colara sd aibl influenta necesarh. Colegiile engleze, pe tOrImul educatiei, au
ajuns la un maximum de realizare.
Si vleata universitarA, Inteleasà, dupO Profesorul Hatieganu, In sensul nu numai de a sti,
dar §i de a se devota unui ideal, de a manifesta o credinta", se trgie§te mai intens, mai autentic
trite= numar restrans de studenti decat Inteun numgr prea mare, unde energiile i se irosesc,
uncle tendintele centrifuge sunt mai accentuate §i unde domind, Impotriva oricarel discipline, un
spirit haotic.
A cincea functiune este cea de extensiune universitarA. Dupà conceptia clujana, o Univer-
sitate nu poate rdmane Cu activitatea cantona% Intre zidurile ei. Ea trebue sO coboare In mij-
locul poporului, ea trebue sO fie animatoarea provinciei pe care o reprezinta. In Ardeal, Uni-
versitatea a fost raspanditoarea unei culturi penetrate de sentimentul national §i cre§tin". (I.
Hatieganu).
* * *
Intentionat am folosit In acest scurt expozeu modelul Universitatii clujene, dupl pgrerea
mea, cea mai originald In conceptie §i cea mai autentic romaneasca In realizAri. Nu voiu face
ad bilantul realizarilor acestei Universitati. MA simt obligat Insa sa citez un pasaj din lucrarea
Prof. Hatieganu, In care se gase§te admirabil caracterizata activitatea UniversitAtii clujene :

437

www.dacoromanica.ro
 Universitatea se fndreaptA In aceste vremuri de rAscruce spre natiune. Con§tientd de marea
rdspundere, sensibild fatd de durerile neamului, ea vrea sd participe la lupta neamului. Nu stri-
vita In contemplatia netrebnicd a marilor zaddrnicii ; ImbrdcatA In plato§a dreptAtii, In fruntea
luptAtorilor, ea vrea sd dea lupta 'cu armele eterne spirituale pentru triumful idealului national
ideal care nu este imperialist, ci impus de legile dumnezeie§ti ale vietii neamului nostru.

* * *

Din cele spuse mai sus, se fntelege cd o Universitate este o uzind de prelucrdri spirituale,
care 1§1 prime§te materialul brut :din fortele originare ale natiunii, §i 41 Imprd§tie roadele, pe de
o parte, In patrimoniul universal, lar pe de altd parte §i-le revarsd asupra tinutu!ui de obar§ie.
Studentul este elementul indispensabil. Dar el este numai un agent de legaturd. Forta eficientd
este provincia, scopul final, ideal, este §tiinta, scopul final practic este deasemeni provincia de
obar§ie. Se pune Yntrebarea : are provincia noastrd forta necesard sd ceard drept la o manifestare
spirituald proprie §i autonomd ? Fart ezitare rdspundem : da. Nu cu exemplificdri de nume se
poate sustine cauza. Personalitatea mare poate fi un incident geografic. Altceva intervine : forta
spiritualci a provincia.
In loate timpurile Oltenia s'a simtit pdmant romanesc §i suflet cre§tin. Nu e o simpld for-
muld de circumstantd, ci o realitate.
Universitatea, la imboldul acestei forte, apare ca o institutie esentiald, a unei culturi veri-
tabile. Faptul cd fiecare provincie (Cu exceptia Olteniei) §i-a avut un centru de 1nvdtAmant su-
perior, a fost cu u§orul explicat de cAtre centrali§tii intransigenti, printr'un orgoliu local. Dar sd
ne Intelegem : Este oare sentimentul de orgoliu atat de desconsiderat ? Nu rdspunde el unei dem-
nitAti §i unei trebuinte spirituale ?
Pentru un om ce n'ascultd de Urania locului comun, orgoliul este o mare 1nsu§ire atat in-
dividuald, cat §i colectivd. Vorbesc de orgoliu §i nu de presumtia prosteascd, de goala vanitate
sau de oribila arogantA. Insul izolat, ca §1 colectivitatea din care face parte, trebue sd-1 posede ;
cdci orgoliul denota spot de vieatd sufleteascd §i 1ncredere In posibilitAtile de realizare indivi-
duale §i colective. Orgoliul te obligd la judecatd proprie, te descAtu§eazd din sclavajul locului
comun, al truismului §1 al gandirii de-a-gata. El se gdse§te la obar§la spiritului de originalitate.
Dar spiritul de originalitate u§or poate aluneca In goald Ingamfare sau haoticd speculatie, dacd
nu este Infranat ! Cine poate sd-1 tnfraneze, decat o institutie de traditiune, care, dacd posedd
prin 1nsd§i fiintarea ei toate mijloacele de emulatie, posedd prin disciplina §ffintificd §i toate
mijloacele de prohibire ale gandirii sdrite din fAga§ul bunului simt §i al logicii severe. 0 Uni-
versitate este o academie unde libertatea de gandire este ponderatA de puterea traditiei. Si cand
spun traditie, mA gandesc la acea imensd tezaurizare de bunuri spirituale, pe care §tiinta, litera-
tura §i arta o IngrAmddesc fatal trite° §coald superioard. PAM sd vreau, mintea md poartd la
traditiile minunatelor universitdti din apus. Once tandr Roman, care a frecventat centrele mari
universitare, §1-a putut da seama, cd, In privinta materialului uman, tara noastrd se prezintd In con-

438

www.dacoromanica.ro
ditiuni surprinzalor de bune. Tanarul Roman, In strainatate, surprinde prin eruditia carturareasca
si Indemanarea tehnica. Toti acesti tineri, In timpul petrecerli lor prin acele universitati, dau
dovezi remarcabile de putere intelectuala, lucrarile lor de obiceiu sunt soldate cu mare succes.
Acesti tineri, fntorsi In tara, se gasesc parca stanjeniti. Le lipsesc In tara mijloacele tehnice atat
de numeroase si de comode, dar le lipseste si acest factor greu de definit, mai mult simtit decat
justificat prin ratiune, traditia de secole. Traditia creaza o ambianta pe care once cercetator o
simte. Ea constitue mediul cel mai prielnic pentru meditatie. Ea aduce o emulatie, care nu vine
numai si numai dela prezent si contingent, ci care decurge dintr'o munca de secole, la care au
participat pe lane spiritul marilor maestri, Intreaga rasuflare a peisajului cultural, cu studenti,
societati si populatie, geografia tarn, pitorescul provinciei si al localitatii. Si ad intervine, na-
valnic si impetuos, traditia foarte pretioasa a provinciei I Ea alcatueste cercul cel mai apropiat,
mai intim as putea spune al ambiantei productiel.

* * *

0 provincie este nu numai o delimitare geografica In spatiu si o scurgere anumita In timp,

ea este o forth actuala. Cea mai mare greseala e sa i se neglijeze specificul sau sa i se siluiasca
sufletul. 0 provincie trebue sa ramana autentica. Aceasta autenticitate fi da farmecul, aceasta
autenticitate II da valoarea, aceasta autenticitate li da vigoarea. Spiritul provincial va sa fie o
componenta a spiritului general al WI Capitala trebue sa fie o sinteza, altcum ea actioneaza
tiranic impunandu-si un spirit care, la urma urmei, este tot numai local. Capitala trebue sa aiba
o plasticitate, care sa primeasca, sa acomodeze si *sa organizeze toate tendintele locale Intr'un
admirabil spirit general al tdrii, care, refntors spre provincie, sa-i stimuleze elanul creator specific.
Intre provincie si capitala trebue sa fie un continuu perpetuum mobile de transmisiuni de valori
spirituale.
* * *

In timpul din urma Craiova Imi apare ca un oras nu numai nedreptatit, dar neinteles. Si
durere, neInteles de fnsisi Craiovenii. Am avut prilejul sa asist la dramatica desfiintare a Tea-
trului din Craiova ! Teatrul Teodorinilor, al Iosefinei Galusca si al lui Dan Demetrescu. S'a des-
flintat printeo trasatura de condeiu, In urma unor animozitati legate de prezenta unui om I Mi-am
zis atunci : lata cd orasul banilor si-a pierdut notiunea destinului sal! Destin implica fnfaptuire
istorica, conditionata Insa de traditie. Vechii boieri olteni Isi indreptau gandurile lor spre Dum-
nezeu, Indata ce clipele de ragaz le lasau spada din mana. In Dumnezeu realizau ei formele de
creatie culturala. Era o trebuinta sufleteasca, trebuinta de meditare, care se Infaptuia potrivit
timpului, trebuinta In cadrul vechei traditii romanesti si ortodoxe.
E interesant de descifrat aceasta evolutie sufleteasca, asa cum ne apare din studiul Fun-
datiei Obedeanu *). Focarul de cultura, In vechime la nol In tara, spune Constantin V. Obedeanu,

*) Constantin V. Obedeanu, Film/41a Obedeana. Archivele Oltentei", Ianuarte 1925.

439

www.dacoromanica.ro
a fost biserica ; prima licarire a lesit din curtea chiliilor. In 1633 Maria, Jupáneasa Condel Vel
comis si Vdtaf ot Obede ddrueste mosia Stiubeiu din Dolj, mandstiril Jitianul din acel judet.
Petre Obedeanu, mare armas sub Brancoveanu, devine capul partidei nationaliste a tdrii,
§I organizeazd celebra revolutie impotriva primului domn fanariot: Nicdae Mavrocordat.
Fiul acestuia, Constantin Obedeanu, institue In Craiova, In 1748, un mare asezdmant : bi-
serica Obedeanu, unde mal tarziu vor functiona o scoald si un spital. Istoricul acestei Fundatiuni
ne demonstreazd parcd tntreaga for spirituald a Olteniei legatA de pdmant, natiune, limbli si
Dumnezeu.
Existd si azi la Craiova cloud manifestatiuni culturale splendide, care ne dovedesc cd ve-
chea traditie de meditatie spirituald a vechilor boieri n'a dispdrut, d ca o zestre sfantd a fost
preluatA de noua Oita a Oltenilor, de cArturari. Vreau sA vorbesc de Societatea de Medicind din
Oltenia", al carel organ de exprimare este revista Miscarea Medicaid', cel mai rdspandit periodic
medical roman, si despre Arhivele Olteniei", acest monument cultural care constitue o glorie a
provinciei si In acela§ timp un drept la revendicdri de ordin mai Malt.

*
e *

Imprejurdri vitrege au carmit pe aldturi spiritul adevdrat al Olteniel. Oltenia nu este numai
provincia milionarilor aroganti, a politicienilor gdldgiosi, a negustorilor isteti si a altor feluri de
ItmbogAtiti. Exista o Oltenie gravA, tdcutd, care vrea sa mediteze. Care vrea sd mediteze, fiindcd
asa o obligd conditiunile geografice si istorice, a§a II porunceste imboldul traditiei si asa o
cheamd destinul fnfregului neam romanesc. Ea are nevoie de o scoald superloard, nu ca sd sa-
tisfacd orgoliul celor gAldgiosi, nici ca sd usureze pungile celor ndraviti numai §i numai la ne-
gustorie, ci pentrucd asa Ii impune spiritul ei provincial. Meditatia insd nu se poate desvolta
creator de cat Intr'un mediu cu inzestrdri speciale. Altcum e simpld paldvrAgeald. Si adevdratii
cArturari au nevoe de laborator, dupd cum credinciosii au nevoe de altar.

VICTOR PAPUAN
Decanul Facultiltd de Medicind Cluj-Sibiu.

440

www.dacoromanica.ro
'7. n-''
- 1

O vedere a Craiovel de alta date

www.dacoromanica.ro
 rAn OTO i

APTAMANA OLTENIEI, organiza tl de Regionala Fun.

datiilor Regale, fiind o manifestare de vrednicie si de
solidaritate In gandire i in faptS a spiritualitltii °Rene,
una dintre cele dintai si cele mai reprezentative forme
de creatiune ale renasterii noastreinstitutia care for-
meazA cheia de bola a patrimoniului nostru cultural
si artisticeste, fArA indoiall, Tea trul National.
De aceea, nu se poafe concepe o prezentare a specificului oltenesc fgrA pro.
iectarea peste umbrele trecutului a luminii acesfei forte, aprinsA si infiptl de
mlini boeresti la Ascrucea de vechi traditii a Craiovei voevodale.
Istoria acestui teatru este dramaficA i glorioasS totdeodatI.
RIsIrit din emulatia revolutionarI a anului 1848, Teatrul National din Cra.
joya ia prima lui formg de cristalizare in 1849, sub directia lui Costaclae Cara.
geale i Mihaileanu.
Sub stindardul ridicat de acesti doi promotori ai miscArii teatrale In Olte.
nia, se perindd rind pe rind ca slujitori ai templului Thaliei : I. Scgrisoreanu,
Cocri, Filip Tehoveanu, Ion Petrescu, Grigorie Ionescu, Catinca Mihgescu, Anica
Pisa, Maria BAdescu, Corcoveanu, C. Serghe, Lgsarescu, C. Dimitriade, Sello,
Pavel Stoenescu, Ralita Stoenescu, Anica Vaculescu, Maria Ronda s. a.
Spectacolele acestei trupe au avut loc in sala cea mare a scoalei Oteteli-
sanu, obtinutl- in acest scop dela forurile scolare de aire boerii Pera Opran

441

www.dacoromanica.ro
fi Fílisanu, carí cu cheltuelile lor amenajeazg o sceng si o inzestreazg cu deco.
rurile, cortina si instalatiile necesare.
In 1850 vine dela Iasi la Craiova actorul HaliNiu, care reprezintg pe scena
acestuí teatru improvizat »Baba Mina", operg comicg a luí C. Millo.
Episcapul de VAlcea, la instigatiile unui grec care denunta aceastg piesg
ca fiind un spectacol de vrgjitorie", cu cazane de smoalg si drací, intervine la
sat:IA/lire si obtine ísgonirea artistilor, intru c5,t panggresc scoala cu ,,meche.
rifle" lor.
Boierii craioveni nu se lgsarg insg intimidati. Filian, Pera Opran, Dicu.
lescu sí altii strAnserg bani, lemne sí alte materiale cu cari construirg un tea.
tru propriu din barne *i paiante, pe locul viran de láng5, Otetelisanu, azi insti.
tutul Scrisul Romlnesc".
Deschíderea primei stagiuni a celuí di/1.EL local de teatru, s'a hotgrit sg se
facg cu piesa Mihai Viteazul,".
In acest scop, Costache Carageale obtine 120 de galbení dela boierii cra.
ioveni, cu care se fac toate preparativele pentru o montare cat mai impresio.
nantl pentru acele vremurí a unui asemenea spectacol.
Prezentarea pe sceng a vestitului erou oltean starni o admiratie si un en.
tuziasm general, atat de mare, incAt casele boieresti se deschiserg larg actorilor,
care furl acoperíti de laude 0 de darurí de tot felul.
Si pentru a se da acestui eveniment cadrul festiv al unui act cu rezonantg
nationalg, spectacolele pieseí Mihai Viteazul" erau anuntate prin trei lovituri
de tun trase din curtea teatrului.
De atunci a rgmas mult timp la Craiova obiceiul ca, ori de cate °Li se
juca o pies4 istoricg romaneascg, sg se tragg la ora 7 seara cele trei lovituri
de tun, anuntfind craiovenilor c5, Wad TePe. , Mihai Viteazul, Cetatea Alba,
LIPurteanu, Rada Calomfirescu, sau altele de acest fel, vor apare in lumina
rampei.
In 1851-1852 Costache Carageale se desparte de Miligileanu spre a lua
directiunea Teairului National din Bucurestí, jar la 1853 Miligileanil, chemat de
Pascaly 0 Millo, spre a juca in sala Bossel, pgrgseste si el scena olteang.
C. Serghe, rgmas la Craiova, determing pe boierul Opran sg ia directiunea
teatrului. El adung in jurul sgu pe ceilalti artistí si aduce din Bucuresti, ca
director de sceng, pe Theodor Teodorini, íar ca actori pe: Matilda Major, mai

442

www.dacoromanica.ro
tarziu sotia lui Pascali, María si Raluca Stavrescu, cea diniii devenitg mai
eirziu sotia luí Teodoriní. 5ef de orcbestrg, este angajat angrul Wacbmann.
Cu asemenea elemente si cu un repertoriu rivalizgnd cu acela al Teatrului
i
National din Bucuresti, teafrul craiovean reuseste sub directia lui Teodorini si
se claseze al doilea teatru romgnesc din targ.
in 1856, Teatrul din Craiova este distrus de un incendiu. Teodoríni vrea
sg plece, dar este retinut de boleri cari adung din nou bani si materiale, con.
struínd cu robil lor un alt teatru.
Fiecare isi alece o lojg, permanentg pe care i*i inscrie numele si o imp°.
dobeste cu covoare *i. lucruri scumpe aduse din casele lor : Glogoveanu, Aman,
Brgiloiu, Dumba, Golfíneanu, Haralambescu, Vglimgrescu, Braboveanu, Ggnescu,
Opran, Fílisanu, etc. Boierli apgreau la spectacole in haine de ceremonie.
La 1858 Teodoríni mai aduce din Bucuresti pe: Maria Constantinescu, C.
Demetriade, Catinca Mihgescu sí Stefan Velescu,.
Dupg o viatg sbuciumatg, Teodor Teodoriní moare In Ianuarie 1873 intrlun
sanatoriu din Viena.
Vgduva sa, María Teodoríni, ía conducerea teatrului Craiovean, angajgnd
pe sotíí Fgrcg,sanu, Aristita Romanescu, Clotilda Ademolo, N. I. Popescu, comic
de marí resurse, Adela si Eugenia Ademolo, etc.
In prímgvara anului 1886, soseste din strgingtate fíica sa, marea cfintgreatg
Elena Teodorini, care o ajutg sg 'si refacg teatrul. Sunt angajati: Al. Bobesdu,
cu trupa lui de operetg, Pandele Nicolau, Ion Anestin, I. Fgrcgsanu si Alexan.
dru Olgreanu, venit din Ardeal.
Se reprezinil operetele nationale Pgunasul Codrilor", Orfanul din Dorna",
Olfeanca", etc.
In 1888-89 mai sunt angajatí pentru drama si comedie: Mihaí Popovici,
Alex. Nanu, Eugenia Procopiu si Mía Teodorescu.
La sarsitul acestei stagiuni, Maria Teodoríni reusesfe sg transforme trupa
in societate dramatice subventionatg de stat, ca si cea dela Bucuresti si Ia*i,
avAnd ca sociefari.fondatori pe: Maria Teodoríni, Maria Petrescu, Clotilda
Calfoglu, Maria Anestin, Ion Anestín, C. Petrescu, V. Hasnas, I. Tgngsescu sí
I. Fgra*anu.
Acestora li se adaogg, prín cooptare: N. I. Popescu, Alex. Bobescu, Ion D.
Cretu. si Prolira FircAsanu.

443

www.dacoromanica.ro
 In stagiunea 1890-91 sunt angajatí pentru operea : Irina Vlgdoianu (V1g.
dala), tenorul Vasiliu si Radian; lar in stagiunea 1891-92, tenorii Bgjenaru,
Bgranescu, Grigoriu i baritonii C. Petrescu, Ghimpeteanu i Nicu Poenaru.
In 1893-94 trupa de dramg si corneae e compleciatg cu Marioara Cor-
nescu, Lucretia Peirescu, Adela Popescu, Anisoara, Constantinescu, Zoe Con.
duratu, Maria Nicolau, Ecaterina Georgescu, Iosefina Reitman, Teodor Popescu,
tragedianul Carmil Vasilescu, Ion Livescu, F. Simionescu i Mia Teodorescu.
Maria Teodorini se retrage dela conducere in Octombrie 1889.
land pe rand s'au perindat dupg aceea, la directiune, d-nii : Nicu Economu,
AL Nicolaid, Ulisse Boldescu, N. P. Romanescu, efan Plesia, C. M. Ciocazan,
Virgil Broscgrescu, Misu Mgrgscu, N. N. Pop, Gr. Antonescu, Al. Sgulescu,
Traían Demetrescu, C. R. Geblescu, tenorul Gr. Gabrielescu, Dr. Schína, Alex.
Olteanu i Garleanu.
In epoca aceasta, teatrul craiovean a mai numArat in sal:1u] ski pe artistii:
Const. Radovici, Radu Demetrescu, Florica Florescu, C. Mgrculescu, Petre
Sturza, C. Costescu, Coco Demetrescu, R. Bulfinski, Petre Liciu, Al. Dem.
Dan, Mihalache Ionescu, sotii Braborescu, Remus Comgneanu, Marioara Fgr-
cgseanu, etc. etc.
* *

Dupg o intrerupere de doi ani (1916 1918) provocaa de rgzboiul mondial,

Teatrul National din Craíova isi reía activitatea sub dírectiunea d-lor V. San-
dulian, Stefan G. Botoiu, Gr. Drggoescu, si prof. L Dongorozi.
Sub aceste directorate, scena teatrului mai este slujitg de artisti ca : Ion
Manolescu, A. Pop Martian, Misu Fotino, Ovidiu Rocos, Marioara Cretulescu,
Rovintescu, Leonard Divarius, Dora Cosmanovici, Margot Boteanu, etc.
La 15 August 1927, localul teatrului, zidit de Teodorini, este pentru a cloua
oarl mistuit de un incendiu, provocat de omul de serviciu Tgngsache. Numit
din nou ca director al teatrului chiar In ziva cand se pioducea acest incendiu, In
care piense odatg cu clgdirea si intreaga sa zestre, suni silit sg intreprincl o ac-
tiune eroica pentru amenajarea unui nou local si reconstituirea intregului inventar.
Ministrul Cultelor i Artelor din acea vreme, Al. Lapedatu, se declarg
In imposibilitate de a da vre-un ajutor si imi recomandg sg mä resemnez la inca.
sarea salariului din subventia acordat6 de stat pentru mine si restul personaluluí.
Refuzand aceasta solutie, intreprind o actiune localg Je a¡utorare a teatrului

444

www.dacoromanica.ro
si reusesc ca, fIr5, nici un sprijin de sus, la 28 Decembrie 1927, sl redeschid
stagiunea in sala actualului cinematograf Rio", care fusese transforrnata in acest
scop, Cu poemul Trandafirii rosii", iar la 8 Ianuarie 1928, inaugurez prima sta.
g-iune permanenta a teatrului romanesc in noul local de ieafru comunal din
Timisoara, ce fusese concesionat teatrului oltean pe un termen de cinci ani.
Ata f stagiunea din Craiova, di si cea din Timisoara s'au succedat paralel,
intrio perfecta sincronizare, oferind spectatorilor din cele doua capitale de pro.
vincii spectacole de aril care au inscris penfru acesi feafru capitole de marl
succese si de neuitate realizari.
A urmat apoi directiunea d.lui D. Tomescu, cunoscutul cri4c si ziarisf,
infrerupfS brusc de schimbarile politice din acea vreme ; si, in cele din urml,
aceea a defunctului A. D. Herz, sub care Teatrul National din Craiova cunoaste
declinul si curmarea firului existentei sale.
In 1935, sub directoratul general al d-lui Ion Marin Sadoveanu, stravechiul
teatru al Craiovei esfe pur si simplu suprimat, cu o singuri masgAlifurA de
condei, din campul de activitate al spiritualitatii romAnesii, dupa 8 decenii de
glorioasa afirmare.
Timp de 7 ani Craiova si Oltenia intreaga a indurat aceasta decapitare si
umilire. Tinutul romanesc cel mai autentic si sufletul de viail nationala cel mai
dinamic, a fost lipsit timp de 7 ani de beneficiile propriilor sale izvoare de ideatiune.
Abia in Octombrie 1942, in epoca de mari prefaceri si sub regimul de res.
tauratie al Maresalului Conducator Ion Antonescu, nazuintele de renastere ale
intelectualitatii oltenesti reusesc sA repare aceasfA strigatoare nedreptate si 81
reconstitue din cenusa altarul de cultura si de aria dramatica din cetatea Ba-
nilor Olteni.
0 nouà ctitorie se zideste la temelia acestei opere de renastere a Teatrului
National oltean. Si, pe frontispiciul ei, vor dainui deapururi, in amintirea si
spre binecuvantarea celor ce vor veni dupa noi, numele celor ce i-au scris cu
sufletul si cu fapta lor actul de fondatie :
Pr of esorul Ion Petrovici, Ministrul Culturii Nationale si al Cultelor ;
Inalt Prea Sfintitul Nif on, arhiepiscop al Craiovei s'i Mitropolit al Olteniei,
Presedintele de onoare; si
General de Corp de Armata. C. Z. Vasiiiu, Ministru subsecretar de stat,
presedintele societatii Filo.dramatice a teatrului;

445

www.dacoromanica.ro
 Generalul Nicolae Stoenescu, fose Ministru al Finantelor ;
Profesorul Al. Marcu, Ministru subsecretar de stat al Propagandei;
Liuiu Rebreanu, Directorul General al Teatrelor Nationale, Operelor Ro.
mAne si Spectacolelor, sub ale cgror auspicii si prin al aror veneros sprijin
s'a implinit minunea reinvierii sale. Au urmat apoi un an de febrilà ac(iune de
reconstructie sí de severl incercare a posibilitgtilor de creatie, din care efortu=
rile noastre, adeseori dramatice au iesit invinggioare.
In aceasil lupa si la aceastg izbfindg am fost secondat de o echipg artis.
ticA compusg din cateva elemente provenite din vechea gardg: Al. Dem Dan,
Remus Comgneanu, Ovidiu Rocos, Tudor Popescu, etc. complectate cu ele-
mente noui, in marea lor majoritate tinere, care au dat ansamblului un colorit
viu si exuberant : Nicolae Sireteanu, Mihail Balaban, Laurentiu Mgrgineanu,
Costel Rgdulescu, G. Popa Mijea, Liviu Doctor, C. Botez, Nic. Botez, Virgil
Florescu, Mircea Faria, G. Bulandra, Const. TgpArdea, Manu Nedeianu, Const.
Ngdejde, Iulian Popescu, Costic5, Ienescu §i Virgil Bgdescu; cum si. d.nele si
d.soarele: Silvia Fulda, Tanti Benescu.Munteanu, Aurelia Vasiliu.Teodorescu,
Viorica 3Eroescu, Febronia SEgnescu, Geta Tudorache, Virginia Bude, Gina Pe.
trini, Sia Ferechide, Elena Sterienescu, Alexandra Balaban, Florica Niculescu,
Ludmila Rgdulescu, etc.
Noua intruchipare a Teatrului National din Craiova, reinsufletia dela pu.
tenle de viatg, ale trecutului si miscându.se pe unía unei traditii superioare, Isi
afirmg marea ei contributie sí capacitafea de integrare in ritmul vremilor ce bat
la poarta destinului nostru istoric.
Nu este deci o simplg coincidentg, ci un fenomen de retrgire al momentelor
care deferming o epocg, faptul cg noua stagiune a teatrului oltean se deschide
si de asadatg, cu Mihai Viteazul". Figura legendarg si simbolicg a neinfrica.
tului Voevod InfltiseazS, in cadrul clipelor de uriase perspective pe care le
trAira, rgscolirea ad5,ncg a unor ganduri si a unor sentimente din care se ur.
zeste animatoarea luí actualitate.
De data aceasta insg, tunurile care anuntau acum cAieva zecí de ani cere.
monialul artistic al unei iluzii dramatice, rgsung pe cAmpurile de lupte din RA.
sgrit, unde umbra luí Mihai strgjueste hotarul si apArA strglucirea Crucii, sub
chípul de angr arhanghel al augustului ski urmas.
STEFAN G. BOT011.1
Directorul Teatrului National din Craion.

446

www.dacoromanica.ro
 d Ir) ! -
ar.e^imin
-_ -
gm
goP
- ì1DOR,

EFINIREA notiunii de stit" separatg de ansamblul

atasamentelor psibolegice, ca parfumul de rgdgcina flo.
dolor ce4 poartg presupune o opera tiune de distilgrie
intelectualg greu de obtinut. Cu atAt mai greu, deci,
sg descoperi, In Iguntrul acestui concept, nuante
specificiati regionale. Afarg de cazul cgnd analistul nu
se poate salva dela anumite sondagii in psbiologia abi.
sale, subteranul nebulozitgtilor sufletului uman, in mustirile cgruia toate
germingrile si eflorescentele ne par cu putintà.
Fgrg indoialg cä fenomenele culturale posedg un unicum," al infgtisgrii lor,
fiindcg sufletul grupului uman unic se exprimg,si fgrg îndoíalä cg forma In
vederafg si deslusitoare este arta, cand sufleful transpare in forme de artg.
Dar formele de artg expresii fiind se integreazä intr'o unitate; uni.
tatea implicg anumite ritmuri de integrare ; ritmurile coexistg sau se succed pe
o anumitg linie de nivel; linia de nivel zgmisleste temeiul permanentei, numitg
traditie; iar traditia alcgtueste duhul creator al stilului national".
Uncle nu este traditie, nu existg stil national, dupà cum uncle nu e germen
nu existg crestere. Iar acolo unde exisig, stilul apare ca o unitate, permanent
deschisä", fiinda e mereu in devenire; ca viata insgsi, formatoare de ritmuri
(si de continuitgti de ritmuri) aglomerate in etern sporita comoarg traditia.
Ritmurile au o inrudire intre ele; alcgiuesc un crup; i grup la grup se ad5oa
gesc, complinind unitatea unei culturi ; fill:Ida ele se coreleazet, nu se subsumeazcl.

447

www.dacoromanica.ro
 Cu ce ram specific se coreleaza fenomenul oltean in traditia romfineasca?
0 intlie privire, si dai de geometrismul formelor sí dinamica exPresiei.
Merítata faima a covoarelor oltenesti, tesute cu inegalabil instinct artistic,
e justificata prín eleganta simplítatii liníei si subtílizarea culorii. Nicaied luxus
rie a mofivelor, dar pretutindeni armonie a combínadi .lor. In alte provincii,
culoarea are tonul vibrant, linia un dim de violenta, lar formele se invalmasesc
ca un curcubeu apríns. In cusaturile oltenestí, predominä repetirea motivului si
diversitatea aranjamentelor luí. Indemnul fierbinte al tarancelor harníce e mís=
cat de pasíunea de a situa sPatial ur.motivul", de al orandui intr'un ansamblu
si totodata a.1 salva din generalitate, creindu.se astfel armonia, prín miscarea
luí, dupa cum geomeiria creiaza figurile cu ajutorul punctului" si liníei". Mo.
tivul covorului oltenesc este sí cadru si element; se descompune si se recom.
pune; se repeta si se diversifica. Aceasta lege a armoniei, izvorita din ea insasi
ca lumina din víbrarea el, reprezírlta, pentru olfení, singura modalitate a fru.
mosului. Si daca ar fi sA i se afle un principlu, s'ar formula asa : spulberarea
monotoniei prin repefire.
Fara paradox. Linde nu e repetire, nu e permanenta ; si unde nu e pers
manenta, nu e vesnicie. Repetirea nu e termen definitoriu al monotoniei, ci lege
creatoare a vesniciei. Dumnezeu, repeandu.se pe sine, a creat lumea, stelele si
florile frumoase. Artistul se repet5 in forme dupa legea lui creatoare.

In legea creatoare a olteanului, factor fundamental e viziunea in sPatiu".

Olteanul are, cum ar zice Nietzsche patosul dístantei". Ii e foame de spatiu,
alearga dupa spatiu.
Dar din spatiu nu alege intinderea, cí adancimea lui: perspectiva. Amagít
de departan, nutreste íluzia perspectivei. Teraerar nomad al imensului spatiu,
nu e atat un vânturator de drumuri, cfit un cercetator de orizonturi. Se bucuri
de peísagiu, dar preferä bolta cereasca. E fermecat de rotundul parafintului, dar
coplesit de chemarea ceruluí. 5i, in aceasta chemare, colinda cu obarsia in el,
neschímbata, ca un rfiu, prin diferite rod, cu formula apei inalterabila. Firul
rechemator, nostalgic, urzeste hlamida de purpura a nobílitatii luí. Migrand co.
coarele, pomii gradinii sí.ar detasa vfirfurile s'i ar fuse dupa ele, daca nu 1.ar
tine de pamfint radacinile. Tot astfel, olteanul are mirajul perspectivei, dar sí
fascínatia obfirsieí. 5i daca ar fi sa credem in ipoteza echivalentelor dintre spa.

448

www.dacoromanica.ro
tiu *I timp, am zice, cA, la olteni, miraj 11 perspectivei se preschimbg in fasci.
natia vititorului; cAci viitorul e adancimea spatiului, mutail in strAfundul tim.
pului. Patosul depArtArii clAcle*te puntile aire viitor. Omul cu perspectivA
refuzA prezentul; se sforteazA sä" biruie treptele nAzuite; incearcA, adicA, a se rea.
liza, pretuind sfortarea catre realiza're; cheltuie rauncA penkru a alunga prezen.
tul, imbiind pa*ii muti ai viitorului, ai depArtArii in vreme, in desEin, in soro.
cul etern cAutat, niciodatA aflat,

Patosul depAreArii *i mirajul viitorului *i.au gAsit, in sculptura luí Brancu*,

forma expresivg. Acest meter al a*ezArii imaginilor in piatrA, ajuns astAzi la
faimä. mondialA este (clacA nu singurul) in once caz unul din cei mai mari
creatori ai cubismului stil de inedite strAluciri in crepusculul technicei ira.
presioniste. Fixat clarz in premiza plasticei tArine*ti, cAreia mo*teniri ol.
tene i=au imprimat geometrismul formei *i energetísmul expresiei, Bräncu*
inlAturA arta Punctice, bazatA pe impresiune, *i introduce arta Pluridimerisio-
nalc1, bazatä pe perspectivg. In Parisul orgiac *i decadent, el duce strAbuna vo.
luptate a *patiului, descoperind volumula, *i duce setea de perspectivA realizänd
monumentalul". IndrAgitorii de interpretAri livre*ti ar fi inclinati sA vadA In
arta luí Brancu* dominarea spíritului faustic" (spenglerian concept de explici.'
tare a alternantei intre dimensional" *i punctic" in arta modern5); in fond e
vorba de legea creatoare a tAranilor no*tri, dinamici ai formei *i. geometri ai
volumuluí. Vehementa liniei simple, ridicatA la niveluri expresive, duce la ado.
rarea grandiosului, lar nu la imitarea vagului *i diafanului, *terse sigilii ale
unui apolinism evanescent. Schematismul formei *i expresionarea sumará nu
are nimic comun cu primitivismul, cu ceeace Hegel numea transcenderea foz--
raer in strAvechea ara a grAdinilor Semiramidei, ci cu mo*tenirile transmise de
iconarii no*tri cari, cu unelte primitive, adânceau imaginile sfinte in lemnul
pAdurii. tIrmà for suferintei lor creatoare *i. tremurArilor dupA seninAtAti *i echi.
libru, a cAutat Brâncu*, in armonia dimensiunilor, perspectiva, esentializfind, in
spatiu, formele concrete.
Olteanul nu utilizeazA linia curbA care subsumeazet ; ci unja dreapiA, fiinda
orienten& Voluta inseamnä, umaintet, lar sufletul lui e biruit de libertate.
Arta bizantinA, risipitoare de ondulatii *i curburi, exprimA actul damnatiunii.
Asceza culorii *i. vagul ritraului, expresie dau umilintii in fata divinitAtii. Val.

30 SAptam&na Olteniel 449

www.dacoromanica.ro
sul, lenesä alergare in spiralä, contraziand energía vitall fremätätoare, a apärut
In Viena suferind5. Iar ceeace elogíazA Bergson in dansul cu volute räsäritene,
molesítoare, nu existä in horele olfene, repezi si sporite. Frumusetea liniarä,
färä nimic ondulatoriu, uneori asímetric5 in ansamblul coreografic, desemnat cu
pasi iregulari, dar armonizati in ritmuri savant imbinate, dau jocului olfenesc
un sin propríu. In Oltenia, dominä jocul de camerà", liberand freneziile si
desläntuirea energiei care nu cautä forma admiratà. Ritm potolit afläm in asa
numita, battemeascei", domoalà si ordonatà. Miscarea alertä, avantaiä, främan.
tAtoare ; repezírea ca o avalanse, aritmIcA, in Ariturà ; apoi eleganta asvarlirii
pasului inapoi, iatä característica jocurilor de odaie". Aveintul desorganizat §i
recule gerea Titmicá definesc o diagramS coreografica in tofu] specificA, implicand
bogate altern5ri de valuri sí cadente. Vitalifatea isbucnindä refuzä* traectul on.
dulatoriu, finzand atre realizarea monumentalului rifmic.

Aceeasi caracteristicg o gäsim in muzica popularà olteanä. Nu e Doina

Oltalui" tendinta afre monumentalul melodic ? Curgerea valurilor, vesnicia
fluidä, franspusä In volumul notelor armonizate pe mici ronduri melodíce, ex.
primä exact fuga rotitoare a undelor, coborke pe decindea raului, in vale. Dela
susurul abea descifrabil, panä la vuetul pierdut in ecouri, sunefele, inai gal=
g5ite, apoi prelungi, tot mai prelungí, se rgspindesc, in partitura rauzicall, ca
un fluid succedat iregular, dar armoníc, ca valurile apelor insesi.
La fel Cioceirlia" oarecum de origine cultä reproduce rostogolirile in
spatiul alcat cu aripi de azur. E o texturä de ciccicuri muzícale, coborate si
suite ; e o liniaritate melodia traectice, iar nu ondulatorie. Curburelor le
lipse*te dínamismul ; cAci voluta nu e generatoare, ci generaiä ; nu e forma-
Loare, ci formatä.
Esential In muzíca popularä, coreografie si sculpfurg, este transdimensionalul
perspectiuic" dominantä a suflefului olfean.

Aceasa dominantä Isi va afla ilustra carierä in teoriile geometrului Titeica.

AlAturi de Lalescu care a desvoltat teoría ecuatiilor integrale", pe dru=
mul precizat de marii matematiceeni francezi : Picard si Goursai, Gheorghe
Titeica reprezintä gloria si mandria noastrA. Ideile puse in evidentä de acest
geometru fac parte din grupul scoalei luí Darboux, adicl al raporturilor

450

www.dacoromanica.ro
din.tre suprafete, recele de curbe trasate pe suprafete, sí ecuatiile cu derivate
partíale. Petre Sergescu olkean si el si renumít matematician arata in ce
consta metoda acestei scoale (metoda triedului mobil") o adaptare a axelor
de coordonate carfeziene ; adía li se sfarma fixitatea si se ataseaza fiecarui
punct al curbei un sistem de axe bine definit ; examenul proprietatilor curbei,
In raport cu aceste axe mobile, precum si al deplasarii axelor, ingaduie studiul
problemei in generalitatea ei. Sistemele triplu ortogonale ale suprafetelor,
aclica acelea care se tae trei cate treí la unghiul drepf, ca fetele unui cub
si deformatiile infinit de mici ale suprafetelor (problema geodezicelor) au facut
oblectul de cercetare al acestor geometri.
In acest sector al geometriei superioare, a venit cu contributii de necon.
testat merit Títeica, chtigandu.si o Lima, fara precedent la noi, príntre mate.
maticeeni de valoarea luí Gambier si Demoulín. Titeica si Sergescu onoreaza
sainta universall, onorand, mai inainte de toate, patria lor.

Ca sí celalalt mare tovaras in indraznelile gandului nou: metafizícianul

Radulescu=Motru.
Nu e deloc o intamplare ca, in critica filozofiei kantiene de unde izvo.
raste conceptía gandítorului roman se porneste dela explícatia mecanismului
vazului, pentru a introduce o noug perspectiva in intelegerea teoriei cunoasterii.
In launtrul ochíului exista, tendínte determinative care inlesnesc unifícarea
functiunilor intr'o anumía dírectie, mijlocind rezultate superioare conditiilor
fiziologice. Acesfe rezultate le numeste Wundt sinteze creatoare" 0 pe acest
principiu isi desvolta Radulescu.Motru critica constíínteí transcedentale" a
lui Kant.
Desvoleand argumentele impotriva gandítoruluí dela Königsberg, cugetaforul
roman ajunge la problema corelatiei dintre conftiintei si cosmos. Kant inlocuise
unitatea universului Cu unitatea constiintei. Ori constiinta este rezultat sin.
tetic al evolutíei prin care a frecut intreaga energie universala : este ceeace
numim personalítatea". Conceptía personalismului energetic, bazata pe premiza
identítatii dintre realitate si energie si pe evolutia in directia formarii perso'
nalitatii umane, pleaca dela principiul ca evolutía constiintei omenesfi e insasi
evolutía uníversuluí, orientata catre forma ideala; personalítatea.
Dar once personalitate este creatoare numai in masura in care realizeaza

451

www.dacoromanica.ro
o chemare; de ad i doctrina vocatiei. Cristalizarea personalitAtii corespunde unui
determinism rigid: de ad doctrina corelatiei timk-desttin".
Realitatea implicAnd energía; energía presupunând evolutía ; evolutía pre.
supunAnd directia ; directia presupunand personalitatea ; personalitafea presu.
punAnd perspectiva; perspectiva presupunAncl viitorul ; viitorul realizAnd vocatia ;
lar vocatia realizAnd, in timp, destinul iatl elementele uneí cugetAri specific
oltenestí.

Prin sistemul sAu filozofic, RAdulescu.Motru adaugS traditiei noastre.

Scrisul oltean, fArl exceptie, a rAmas credincios traditiei. Cel mai expresiv
poet D. Ciurezu e traditionalist ; Radu Gyr e traditionalist ; si, afarl
de aluviunile vremii liferare, pAnA la un punct e traditionalist Tudor Ar.
ghezi. Din CArbunestii.Gorjului, Arghezi aduce tendinta cAtre abstractism sí
netntrecutul dinamism al expresiei. Potrivirea vocabuleí in cuvAnt si armoniza.
rea cuvAnfului in frazA, rImAne darul unic al acestui magician al melodieí 0.
imaginei, cel mai mare bijutier al limbii românesti dela Eminescu incoace. Prin
ruperea ritmuluí, noutatea expresieí, cutezanta atitudinei, í uresul melodic si bo.
gAtia interioarA, a sporit traditia, iar nu a §firbit.o. El n'a aderat la ardoríle
semAnAtoriste ale luí Nícolae Iorga care a dominat o epocA. Pontíful principiu.
lui autonomieí artei Títu Maiorescu de mult nu mai insemna o autoria
l'

tate activA, cAnd viforos s'a ridicat N. Iorga, inodAnd firul cu urzelile din
tesItura programaticA a lui KogAlnicaanu, Ruso si Eminescu. In biruinta semAnA.
toristA rolul de seamA l.a jucat Craiova prin actiunea dela Ramuri". Animatorului
acestei reviste, Elgetel i sa alAturat condeiul de cumpAnitA judecatA, de

limpezimi *i rigorí principiale : D. Tomescu. Iorga era flacgra, Tomescu lumina ;

unul furtuna, celälalt directia ; unul inariparea, celAlalt clarítatea. Nu e o coinci.
dentA fapful cl intreaga operA a lui Sadoveanu Ora de haiducisme sí de
parfume arhaice se leagl de ídeile acesteí marí miscAri, cAnd el frAise In
Iasul tuturor lunecArilor sí exagerArilor doctrinare. Olfean dupA tatAl Alexandru,
(nAscut din Sterica Blzoianu din LAcuiteni.Dolj, cAsAtorifl cu un gorjean) dar
moldovean dupg Profira (Ursachi) din Versani, Sadoveanu continuA o linie de
prestantl literarS, generatA din principiul creator al suflefului olfenesc.
Acest suflet, cu ritmurile sí nivelurile sale, s'a exprímat unitar, imprimAn.

452

www.dacoromanica.ro
du.sí sigiliul 'in toate aomeniile de manifestare olteang, dela muzicg si dansuri,
p5,ng la geometría lui Titeica, fílosofia Iui Motru si actiunea criticg a lui D.
Tomescu; dela poezie si roman pang la uriasa viziune in diagramg a luí Nicolae
Titulescu.
5i mereu se va exprima astfel dei altfel fiindcg sufletul va fi mereu
acelas, numaí oamenii vor fi altii.
Totul se va repeta si totul se va diversifica, sporindu.se astfel unitatea
de luming a traditiei neamului, integrat In valorile lumii, prin unicitatea sfi.
luluí na ti onal.

ILARIU DOBRIDOR

---.--,------ -

453

www.dacoromanica.ro
 iTRAMOSII no0ri Daci au avut o conceptie religioasa cu totul aparte
fata de alte neamuri. Ei erau convin0 de ideia nemurirei, pe care
o manifestau In actele lor de vitejie, In cursul luptelor, sau prin
suprimarea vietii cand acestea erau pierdute. Cazul lui Dapyx
Decebal cu lntreg statul sau major, sunt caracteristice. Herodot,
care-i cunoscuse, afirma despre dan0i ca ei se cred nemuritori
ca sunt Incredintati, ca dupa ce-0 sfar§esc viata pe parnant, tncep
alta, alaturea de zeul lor Zalmoxis. Credeau deci In nemurire 0 nu-
mai Intr'un zeu, prin urmare ei erau i monotei0i. Mai departe se constata ca ei aveau preoti,
cari se distingeau prin viata lor austera, 0 un ordin calugaresc. Poporul be da un mare respect,
numea calatori prin non", adica cei ce stau In preajma lui Zalmoxis,Inchipuit sub forma
cerului limpede,-0 ceva mai caracteristic, lor li se mai spunea i prea cuvio0". Deci, un or-
din calugaresc inconjurat de un respect deosebit. In fruntea acestora sta marele preot, care lo-
cuia Inteo petera pe muntele Cogheonul. El cuno0ea semnele cerului, deci vointa zeului, §i de
aceia era consultat In Imprejurari grele de Insa0 Regele Dacilor. Peste aceasta lume credincioasa
In nemurirea sufletului, cu respect fata de preotii sari, al carui §ef era respectat §i ascultat chiar
de Regele lor, venea sa se difuzeze noua Evanghelie, vestirea cea buna a lui Hristos. Ce
cadru mai potrivit putea gasi Biserica noua, decat ad, In tara Dacilor nemuritori" Cana-
vaua era admirabila ; pe ea se vor suprapune fara dificultate, ideile novatoare cre0ine. Aceasta
ne va explica raspandirea i adancirea cre0inismului, In lumea geto-daca. Se poate presu-
pune, fara prea mare risc ca Dacii au cunoscut noua lege, Inainte de cucerirea lor de catre
Romani 1 De unde ? Lesne de ghicit. Peninsula Balcanica fusese In parte cre0inata din epoca
apostolica. Misionarismul marelui Pavel strabatuse departe In aceasta lume sud-dunareana. El
activase mult la Filippi, adicd Filipopole, cat 0 la Tesalonic, adica Salonicul de azi. Ideia cre-

454

www.dacoromanica.ro
§tina se difuzase Meet, dar sigur ! lar stramo§ii no§tri trecand Dunarea, acest drum fart pulbere"
uneori In chip lini§tit, iar altd data dui% prada, sau sail razbune pe cei care-i turburau, putura
sa afle de noua lege, care atat se asemana cu a lor. Mai mult, ei luau captivi, de sigur, §i din-
tre cre§tini. Aceste concluzii se impun din logica faptelor, ce s'au desfa§urat In epoca preromana.
Lucrurile se vor amplifica dupa ce Traian vine cu legiunile sale §i cucere§te Dacia. Negustorii
romani care cercetau Inca dinainte de Hristos tara noastrd, cum se constata din tezaurele nu-
mismatice, Insotesc sau sosesc imediat dupa centuriile cuceritoare. Daca Insa§i armata romana
cuprindea multi soldati cre§tini, fapt cert stabilit, In urma constatdrii atator martori cre§tini os-
ta§i, cu siguranta deci ca legiunea V Macedonica a avut In randurile luptatorilor ei cre§tini. Prin
negustori, prin osta§i §i misionad cre§tini discreti, din cauza persecutiilor, stramo§ii no§tri au
cunoscut cre§tinismul, fapt ce pare a se confirma §i prin afirmatiunile marilor tnvatati cre§tini
Tertulian §i. Origen, dei aceasta asertiune poate sd aiba un caracter generic vag ! Dupa anul
275, cand oficialitatea romand protectoare a poporului, dar persecutoare a Cre§tinismului, se re-
trage dincolo de Dunare, Imprejurarile se vor schimba 1 Aci, In Dacia ramane multimea legata
de tarana, fenomen universal constatat. Oare legaturile cu sudul Dunarii s'au rupt ? Socotim ca
nu. Mai mult, poate ca umilii cre§tini persecutati, treceau In stanga Dunarii, spre a nu mal fi
urmariti de Romani, du§manii Cre§tinismului. Astfel pe vremea marei persecutii a lui Deocletian
§1 Galer multi vor fi venit dincoace, la noi, In tara nimanui" ca sa scape de foc §i sable. Cine
a trait langa Dundre, ca multi dintre noi Oltenii, §tiu cd legaturile cu luntrii ware vara, sau
pe ghiata lama, se fac ca un drum de la sat la sat ! Oare granita sa fi fost pazita de Romani
atat de vigilant, Meat nu putea nimeni sa treaca, mai ales In §i dintr'o tara care fusese a Im-
periului ? Jata dar tot pe calea deductiei, din logica lucrurilor, ca acest curent de Inviorare cre§-
tina n'a putut sa Inceteze. Iar cand marele Constantin dd edictul de Milan, In 313, prin care
Cre§tinismul este egal Indreptatit din punct de vedere legal, §i puternic sprijinit prin favoarea
imperiala, episcopiile cre§tine apar deodatd, ca din pamant In tot lungul Dunadi balcanice. De
acum Cre§tinismul devine cuceritor 1
Daco-Romanii din partile noastre oltene lau contact cu Episcopiile cele mal apropiate. Ei
o aveaa pe cea dela Ratiaria, localitatea pe care §tiinta o nume§te Arcear, lar noi li zicem azi
Arcer-Palanca, un nume freqvent, pentru cei care venim din partile pe care vechile documente
11 numesc fundul Diiului" adica tinutul Calafatului. 0 biserica puternica trebue sa fi fost §1 la
Bononia, adica Vidinul de azi.
De acum Inainte, adica din veacul al IV misionaril se Inmultesc In partile Daciel, cum a
fost un Saya Gotul inecat In Buzau, In anul 372, Nichita Romanul §i altil ale caror nume sfin-
tite prin minuni §1 jertfele lor, nu le cunoa§tem !
Cel mai vestit dintre dan§ii, Insa, este Niceta din ora§ul Remesiana, din Dacia Meditera-
neana. El a ajuns episcop aci, §i la 414 era Inca In viatd. Om Invatat, el a fost un misionar
1ncercat §1 a lucrat mult la cre§tinarea Daco-Romanilor, Gotilor §i Bessilor. Niceta a predicat §i
a scris In limba latina aproape o jurnatate de veac. Venind din partile vecine Olteniei el a ac.

455

www.dacoromanica.ro
tivat In acel colt de laid. Mai mult, pe vremea Impdratului Justinian (527-565) se fixeaza chiar
o legatura bisericeasca Intre cele (iota maluri ale Dunarei. In amintirea faptului ca se nascuse
In pArtile Serdical (Sofia), el Intemeiaa aci Arhiepiscopia Justiniana prima, care cuprindea
Dardania, Dacia mediterana, Dacia ripensis, Moesia, Macedonia §i o parte din Panonia In
care se gAsea o fa§ie de pamant In stanga Dunarii, In Banat, cu localitAtile Literata §i Recidava.
S'a presupus cu dreptate, ca la acestea se vor fi alipit 0 partile oltene dinspre Dunare, cu Dro-
beta (Turnu-Severin) unde s'au 0 gAsit resturi arhitectonice cre0ine din veacul al IVVI.
Toate aceste Imprejurari enumerate mai sus, s'au desAvar0t In preajma Olieniei, colt mai
ferit, tinut apropiat de centrele cre§tine transdanubiene, ceea ce a fdcut ca aceastA provincie,
una din cele mal Infloritoare din punct de vedere al a§ezarilor romane, sA fi suferit 0 o adOnca
influentà creVinA. Mdrturii cre0ine din epoca daco-romanA 0 post adriana, n'au le0t Inca la
iveala. In urma sgpaturilor arheologice §i pe baza obiectelor gAsite putem mentiona doar opaitul
cu cruce cre0in dela Muzeul Stefulescu din Targu-liu 0 ceva din colectia D-lui profesor Con-
stantinescu din Caracal.
Din punct de vedere filosofic, gasim pe langd elementele generale, fixate de lingui0i bo-
0 tia de Intrebuintare, In Oltenia, a lui sanctus, in Sanvasii, Santoader, Sdnziene, Sanpetru,
Santamarie, Samedru 0 altele.
Cu. elemente cre§tine suprapuse credintei lor strAbune intrA stramo0i no0ri In epoca de
Intunerec, de miracol istoric, Incepand cu veacul al VII 0 apar apoi Intocmai ca un torent car-
stic, cum avem noi multe In tinutul nostru ca spre exemplu cel dela Polovraci, sau dela Runcul
Gorjului, numal In veacul al XIII. Este epoca simbiozli noastre nationale 0 adancirii trdiril
noastre cre§tine. In jurul juzilor, cnezilor, voevozilor, dar mai ales la opaitul aprins In fund de
bisericA de lemn, a trait 0 luptat In Were §apte veacuri natia romana! Si ad, In partile noastre
gasim aparand pe hiele istorii cei doi frati liberatori Litovoi 0 Barbat (1273). PA0m In alt com-
partiment al Istorii noastre civile 0 biserice01.

*
* *

In anul 1359 se Malta la rangul de Mitropolit al Tarii Romane§ti, dupà stdruinta Voevo-
dului Alexandru Basarab, Iachint de Vicina. Ceva mai Multi, §i anume la 1371, pentru motive
ce nu se pot bine determina, fie Inmultirea populatiei, fie cre0erea tdrii prin ca0igarea Olteniei
apusene, Severinul fiind mereu In mana Ungurilor a FagAra§ului 0 Amlaplui se simti
nevoe de Infiintarea unui al doilea scaun mitropolitan. Acesta era destinat sa s tea la Severin,
mai ales cd aci influenta papista§e se facea mereu simtita. Titularul acestui scaun a lost un
grec Daniil Critopulos, care fine In caluggrie numele de Antim. In actul de numire se arata ca
acesta este un bArbat vrednic, Intelept, evlavios, plin de virtuti 0 priceput la slujba pastorirli
sufletelor. El rAmase In scaunul dela Severin pand In anul 1381, cand trecu la conducerea
scaunului Tdrii Romane§ti, murind cdtre anal 1400. In anul 1389 gAsim ca mitropolit al Sep

456

www.dacoromanica.ro
verinului pe Atanasie, care poate fi acelasi cu ononimul din 1400. Dar la 1419 Ungurii lau
din nou In stdpanire Severinul si scaunul mitropolitan dispare de ad, mutandu-se aiurea, pro-
babil la Strehaia, unde se pare cd se mutase si puterea politica a tar% bania. Lucrul pare con-
firmat de pisania mandstirii Strehala din 1759 care spune: Aceastd sfantd mandstire Strehaia,
ce au fost mai inainte vreme episcopie". Era asa dar o traditie cd ad a existat o episcopie,
care va fi reInfiintatd pentru Daniil Episcopul Strehaii" la 1673. Dar inscriptia amintitd mai sus
prezintd si un alt interes si anume ea ne spune cd aceastd Episcopie de Strehaie fiind surpatd
mult de puterea varvarilor s'au mutat scaunul la Ramnic". Un indiciu deci de trecerea scaunului
episcopal la RAmnicul Valcii. Titulatiunea acestuia de Ramnic-Noul Severin este de asemenea
concludentd.
La Inceputul veacului al XVI, In timpul domniei lui Radu cel Mare, se produce un fapt
deosebit de insemnat. Blandul si evlaviosul Voevod chema din muntele Athosului pe fostul pa-
triarh de Constantinopole Nifon, spre a-i organiza biserica, care se gdsea !rite° vadità decadentd.
Episcopi de Severin-Strehaia nu se mai numeau de mult I Nifon facu deci adunare cu toti
egumenli dela toate mandstirile tdrii Ungrovlahiei si tot clirosul bisericii, cu domnul si cu toti
boerii, cu preotii si cu mirenii". Asa dar nu erau In lard nici Mitropolit si nici Episcopi I
Cu cei mai sus zisi adunati, fostul patriarh dadu un asezdmant nou si hirotoni, scrie panegi-
ricul, si dol episcopi, si le dete si eparhie hotdratd, care cat va birui". Dacd pe vremea lui Radu
Vodd Paisie, In Septembrie 1544, se precizeazd resedinta si jurisdictia teritoriald a episcopului
de Buzau, in privinta Ramnicului nu avem incd stiri precise. De aceea suntem siliti la conjec-
tiuni, tinand socoteala cd o traditie pune sediul Episcopiei si la:Olteni, un sat din apropierea
nordicd a Ramnicului Valcii. In urma cercetdrilor Mute primul episcop constatat documentar
este Leontie amintit in 1535. Dupd dansul se constata existenta lui Paisie, si apoi Episcopul
Mihai, amintit in multe documente, incepand cu anul 1577. Cu dansul sirul episcopilor poate fi
urmdrit mai mult sau mai putin exact, pand la 21 Martie 1668, cand Incepe sd fie scrisd Condica
SWIM, care mentioneazd Intai pe episcopul Serafim. Dela aceastd data cunoastem cu mici ex-
ceptii, data alegerli fiecarui episcop. Pe baza pomelnicelor, mai mult sau mal putin exacte, cat
si a Condicei Sfinte, Episcopia de Ramnic a avut pand la actualul Mitropolit Nifon 44 episcopi.
Dintre acestea merità o mentiune speciald Mihai II, cel care zideste episcopia pe locul unde
se and si azi, si schitul Olteni, in care se gdseste zugravit chipul sail. El va ajunge Mitropolit
al Tdrii Romanesti si este trimis de Mihal Viteazul la sinodul din Iasi, din anul 1594, unde
se discutau mdsurile de a stavill influenta papistase.
Teofil al II, fost egumen al Bistritii apare In 1619, pentru prima oard in documente. El face
parte din delegatia trimisd de boeri sd cheme din Ardeal pe Mate! viitorul Domn, la 1630. Dui%
sapte ant el sui treapta de Mitropolit al Tdril. Teofil a fost un mare iubitor de culturd, cum se
va vedea mai jos.
Un episcop autentic oltean, din toate punctele de vedere, a fost Stefan, fost egumen la
Mandstirea Sadova, ctitoria refAcutd de Mate! Basarab I Tiny de 2.0 de an' dela 1673-93 con-

457

www.dacoromanica.ro
duse el aceasta eparhie cu Intelepciune si harnicie curat olteneasca. Cain& adevarat, cum rar
am mai avut noi, catre batranete el se prosti de Nina voe", adica parasi scaunul, ca sail
petreaca ultimile zile In schitul cu nume semnificativ, Saracinesti, de sub munte, luandu-si nu-
mele de Saya monahul. Este un slant al vredniciei si cuminteniei calugaresti oltene, a carui
viata merita sa fie studiata cu atentie. Traind vesnic retras, priveghind numai treburile scaunului
sau, el nu s'a amestecat In treburile politice, care trimesesera pe Mitropolitul Teodosie Vestemeanu
la Cetatuia de langa Ramnic, si pe care el Vladica Stefan 1-a cinstit cu toata dragostea. Pe vre.
mea lui se desprinde din eparhia Ramnicului o bucata de teritoriu si se Infiinteaza In hatar
personal, episcopia de Strehaia, care dureaza cativa ani, avand de episcop pe Daniil. In
1705 ajunge episcop de Ramnic Antim Ivireanu, care-si continua activitatea sa de tipograf si
ad. Dar mai meritos decat dansul este urmasul sail In scaun Damboviteanul Damaschin
dascalul. El este traducatorul Indraznet al tuturor cartilor de slujba bisericeasca, care va alimenta
Cu material tiparul dela Ramnic Intreg secolul XVIII!. In vremea pastorlei lui si anume In 1716,
Oltenia ajunge sub stapanirea Austriacilor. Este vremea Nemtilor cu coada". Cu multa dem-
nitate a aparat el biserica si neamul In fata cuceritorilor. Cu acest prilej, si cu gandul de a
scapa de pretentiile erarhiei sarbesti din Carlovat, ceru el ridicarea episcopii Ramnicului, la
rangul de Mitropolie. Meritul cel mai mare al acestui ierarh este acela de a fi lost cel mai
hotarit partizan al serviciului dumnezeesc In limba romaneasca. Urmasii lui au fost oameni
vrednici, alesi dintre fostii egumeni, ca Stefan al II, fost stare' la Govora, Inochentie mai Intai
egumen la Brancoveni si In sfarsit Climent, Valcean dela Pietrari, fost egumen la Bistrita. Harnic,
iubitor de cultura si evlavios, el Isi termina viata sub mantia cinului celui mare, al schimniciei,
luand numele de Cosma. Urmeaza Grigorie Socoteanu un om energic, de neam bun, si el iubitor
de cultura. El a ajuns si Mitropolit al Tarii si In 1770 se retrage la Govora, amestecandu-se mult In
treburile publice din acea vreme. Curand, adica dupa moartea lui Partenie, fost egumen la Tis-
mana, vin pe scaunul bisericesc oltean ierarhi de neam strain, care si-au cinstit locul Insa, prin
munca de mari ajutatori la introducerea si tiparirea cartilor In limba romaneasca, Dintre acestia
se disting Chesarie (1773-80) si Filaret (1773-92). Cu totul neInsemnati sunt urmasii lui Nec-
tarie Moraitul si Galaction nepotul sat', greci de origine. Slab a lost si Neofit, roman, un om
fricos si nestatornic. Scaunul ramnicean se Inviora apoi prin venirea la alma Eparhiei, In 1840,
a sfantului, fost 40 de ani staret la Manastirea Cernica, Calinic. El muri In 1868 In varsta de
peste 80 de ani, lasand amintirea unei vieti trudite de slant. Dintre urmasi Insemnam pe ener-
gicul si iubitorul de trecut romanesc care a fost Ghenadie EnaCeanul, un Iesan de origine
(1886-92). Succesorul sail Atanasie Mironescu, a fost un om de cultura, plin de demnitate
(1898-1909). Ajuns Mitropolit primat el cade victima a luptelor politice si a josniciilor ome-
nesti, nesocotindu-se astfel, marele interes bisericesc.
* * *
Langa acesti ierarhi si langa toata obstea monahala, clerical% de rand si a drept credin..
ciosilor a stat totdeauna carmuirea Tarii prin Voevozi si. mull si micii boeri, din toate timpurile

458

www.dacoromanica.ro
Natia, In virtutea unei vechl traditii, a fost totdeauna lane biserica aparAnd-o vi ajutánd-o, lar
aceasta alinand toate necazurile multimei prin oamenii sai, fie ei preoti de mir cuviinciovi vi
modevti, fie monahi evlaviovi. Acevtia chemau vi Imbarbatau multimile prin cuceritoarea lor cre-
dinta vi vietuirea lor sfanta. In numele lui Dumnezeu vi al sfintilor lui s'au ridicat manastiri vi
biserici mar* vi In preajma lor, s'a desvoltat Intreaga noastra activitate calugareascd. Aceasta
vietuire cretina a chemat desigur, la noi, pe nacajitul la el acasa, pe sdrbul Nicodim, care tre-
cand Dunarea zidi cu ajutorut voevodului roman nu departe de Severin vi aproape de VArciorova
de azi, manastirea Vodita cu luamul SI. Antonie. Si de acolo porni mai spre munte, unde, dupa
cum spune 1.genda, un ciobanav 1.1 Indrepta la dealul care-vi ia numele dupa pardul Tismanei.
Aci Wu el vi tot cu banii domnevti ai lui Vlaicu, ai lui Radu, ai Doamnei Calinichia vi ai lui
Dan, Hut acestora, manastirea mult mai cuprinzatoare vi durabila, a Tismanel. La 1385, pe vre-
mea lui Dan Voda, Oltenia avea deja aceasta mareata cladire, care dureaza vi azi, In vreme ce
Vodita a ajuns o ruina de necunoscut. Ambele mftnastiri capata, dela ctitorii lor, livezi de
nuci, sute de cable de grdu", lar In ziva hramului frumovi bani, rovii, perperi de aur, burdufi de
brdnza, cavuri, paturi, postavuri de vestminte vi de Incaltdminte, pe lángd sate lIntregi vi multi
tigani robi. Aci, In Tismana va trait Sfantul" Nicodim pang la 1406 cdnd se stinse de batrd-
nete, a doua zi de Craciun. El lasa pe urma lui o multime de ucenici, Intelegatori vi iubitori al
felului lui de viata, care vi ea venea din vechea vatra de sfintenie, dela Muntele Athos. lar
Mircea ce! Batran, Inca traind Nicodim zidi manastirea din Calimanevti la 1388, pundnd apoi sa
se Inalte alta vi mai chipeva, care-i era sortita de loc de odihnd vevnica, de gropnita, Cozia.
Aceasta manastire cu sapaturi sArbevti la ferestre, vi cu o frumoasa pictura In cadre mici, pe
fond albastru, se uni cu cealalta, avand in capul soboi ului pe Gavriil monahul. Si aceste lacapri
sfinte aveau sate, vii, livezi, venituri domnevti, daruri la hram vi Wave de Tigani, sau Atigani
cum le spune In documentele vremii. Lar reformatorul administrativ, public vi bisericesc, care a
fost Radu cel Mare, ne-a lasat In partile VAlcii, vestita prin rostul ei de mai tarziu, cultural,
Manastirea Govora.
Zugravii lui Brancoveanu 1-au zugravit pe ziduri vi-/ amlntesc ca tnottor al fostului umil
schit de lemn. Cad ava trebue sa ne Inchipuim Intalele noastre cladiri bisericevti, adica tnaltate
din lemn, Infativare artistica veche nationala. Pe Idnga voevozi stau puternicii boeri, sau familii
1ntregi, ca acelea ale Craiovevtilor, care ridicard sau scobordra din sqaun voevozii timp de aproape
trei sferturi de veacl Luptatori neInfricati, dar vi evlaviovi, ei nu-vi uitau de Dumnezeu. Lor vi
In special lui Barbu Craiovescu se datorevte cladirea Bistritii, Inaltata la 1497, in muntii Valcei.
Aci adusera ei cu multa cheltuiala, din Serbia, moavtele sfAntului Grigorie Decapolitul, care au
lost scoase de atAtea ori pe campiile, In oravele vi satele oltene, pentru a implora cerul sa tri-
mita ploae, sau sd le fereasca de molima. Mevterii cladirii erau RomAnii, olteni desigur, Dobromir,
Dumitru vi Chirtop. Aci Ivi va sfarvi zilele Intemeletorul, care lua asuprali schima monahala,
sub numele de Pahomie. Dela el, vi prin Indemnul lui, Bistrita va ajunge un focar de culturd,
unde va fi crescut vi instruit nepotul de sord al ctitorlior, Neagoe, viitorul Voevod al TIM.

459

www.dacoromanica.ro
Numele Craiovestilor se Intalneste si la Manastirea Strehaia, unde trebue sA se fi mutat Episcopia
de Severin, la BrAncovenii Romanatului si chiar Intel) bisericA din CaracAl ei sunt trecuti la po-
melnicul ctitoricesc. Neagoe, tot Craiovesc prin mumA, acopen i Tismana Cu plumb, Innoi Cozia,
lar aproape de manOstirea lui Mircea cel BAtrAn, In ostrovul COlimanestilor, el zidi ImpreunA cu
Doamna Milita, sarboaicA, sotia lui, o manastioara, care se pOstreaza pand astAzi. Radu Paisie,
fostul staret dela Arges, ginerele lui Neagoe Basarab, Inaltd frumosul paraclis dela Cozia, la
1542, ispravnic fiind Stroe SpOtarul. Tot el zidi din nou Tismana, egumen fiind un Vasile; lu-
crarea se terminO la 14 Septemvrie 1541, dupd cum spune inscriptia sdpatO Imprejurul usii. Imi-
tand pe Voevod boerii Mogo s Banul si Giura LogofAtul ridicard biserica dela Stanestii Valcii,
legatA atat de strans de dOrnicille si vitejiile urmasilor lor Buzestii.
Patrascu VodO, tatAl lui Mihai Viteazul, zidi la RAmnicul VAlcii pela 1557, biserica Sf. Pa-
raschiva, In amintirea faptului a aci venea el adesea sail IntOreasca trupul, istovit de boalA,
cu aer de munte valcean ! In vremea aceasta putemicii frati Buzesti ridicau Surpatele din judetul
VAlcea, adica cam In aceiasi epocA cand ei Isi ridicau necropola lor, la Cdluiul din Romanati.
Dobru§, marele postelnic al lui Mircea Ciobanul zideste In Valcea manastirea care-i pome-
neste si azi numele, Dobrusa.
Stepan, marele ban al CraloveLlsi InaltA mandstire si necropold la Bucovat, lAnga Craiova.
Biserica fu fOcutO, dupA modelul si din acelasi material, ca cel dela paraclisul Coziei, zidit de
Radu Paisie. Aci sunt Inmormantate rAmAsitele lui Stepan, care a avut un fiu PArvu, ceea ce ne
face sl ne gAndim la marea famille a Banovetilor, a Craiovestilor 1 Episcopul Eftimie, care se pre-
supune sA fi trAit dupA moartea lui Neagoe Basarab, a fAcut schitul dela Olteni. Aceleasi bise-
rici, cAreia i se atribue de unii cercetAtori, titlul de fostO resedintd episcopalA, vlAdica Mihail ti
and satul Olteni si acel al Bujorenilor, atrAgand §i alte danil din partea boerilor vecini, DM-
goesti si Zdtreni.
Dela Inceputul veacului al XVI pare sA vinA schitul Sf. Arhanghel de lAngd Ramnicu Valcii,
Vlad VodO CAlugArul dandu-i In anul 1490, un hrisov de stOpftnire asupra mosiei lui de asezate.
El va fi hichinat tarziu scaunului patriarhal din Alexandria. Craiovestilor se datoreste si schitul
Zdralea sau Roaba, din apropierea Sadovei doljene. Gura Motrului a fost Intemelatd de Harvat
logofatul, tnainte de Neagoe Basarab, care-i dd primul hrisov cunoscut pand azi. Matei Basarab
n'a fOcut decAt s'o retnoiasca. Mangstirea Dintr'un lemn exista In acelasi seco! al XVI, cAci In
ultimul sfert al acestui veac Mihnea Voda Turcitul li IntAreste posesiuni si privelegii. Si ad marele
renovator de lOcasuri sfinte, Matei Basarab, a adus Inoiri si reparatil. ManOstirea Segarcea,
unde a petrecut timp Indelungat patriarhul Ciril Lukaris, de numele cAruia se leagA amintiri triste
tn Biserica ortodoxA, vine cu sigurang din veacul al XVI. Documente de If Alexandru VodO
Mircea o amintesc ca existAnd la data de 1569 si 1572.
ManAstirea Polovraci, din Gorj, este mentionata In douà documente dela Mihnea Turcul, din
1578 si 1582. Insusi fundarea manAstirii Sadova este legatd de memoria familiei Craiovestilor.
Schitul Sdracinesti din Valcea posedd hrisoave din anul 1552 dela Mircea Ciobanul. Slatoarele

460

www.dacoromanica.ro
din apropierea Ocnelor Mari, este fundatia Ecaterinei, Doamna lui Alexandru Vocla Mircea
(1568-77), pe care o repara, e poate o reface, Elina, Inteleapta sotie a lui Matei Basarab. Schitul
Stramba din Gorj este aratat ca metoh al manastirii Govora Intfun document din 1525. Maas-
tirea Topolnita din Mehedinti, ddruita de Matei Basarab boerului Lupu Buliga, existase 51 In
veacul al XVI, cum se constata din actul de danie. Astfel stAnd lucrurile afirmatia lui Alex.
Stefulescu cd aceasta mdndstire a fost zidita In veacul al XVI, nu este eronata. In comuna Bum-
beeii de Jiu se pastreazd amintirea manastirii Viena, care ar fi fost zidita de un calugar Dio-
nisie, fost ucenic al SI. Nicodim.
Inteun document din 6 Ianuarie 1580, dela Mihnea Turcitul, se aminteee manastirea Boanta,
care pare a fi existat In judetul Romanati. Hotaranii din acelae judet a fost fnaltata de Mitrea
vornicul §i jupanita lui Neaga la 1588. Jitianu de ldnga Craiova pare sd vie tot din veacul al XVI.
Din cele mentionate pana aci se poate constata, cd, In secolul al XVI, veac atAt de tur-
burat din cauza pretendentilor la domnie, du§manii in care boerimea olteana se amesteca, cu
energie pasion/ata, s'a construit mult, foarte mult chiar.
Dar aceasta bogatie de clddiri le mai gaseee o explicatie e anume : din lipsa de marturii
nu avem act ele lor de fundatie, In care Imprejurare am fi putut fixa data Intemeierei lor. De
aceea suntem Indreptatiti sa credem ca unele din ele veneau chiar din secolul al XV. A§a dar
fundatille acestea, Infati§eau In trecutul lor faptele de credinta ale Inaintaelor. Iar urma§li nu
faceau altceva decdt sa le Inlocuiasca cu zidiri mal solide, multe fiind lucrate dintru Inceput
din lemnul cel tare al Wit, sau sa le ddruiasca cu averi mai marl. Este deci In veacul al XVI,
mai de grabd o continuitate e o eflorescenta spontana, de astfel de ctitori. Fenomenul se va
verifica in cursul veacului urmator, al XVII, §i mal ales In timpul glorioaselor domnii a lui Mate!
Vodd e a lui Constantin Brancoveanu, care vor Inoi vechile lacapri sfinte, e totue In inscrip-
tiile respective se vor intitula ctitori". Desigur ca ad nu este nicio tendinta de mistificare, ci
doar o interpretare largd a timpului, a cuvdntului de ctitor.
Mate! Voda nepotul lui Basarab", adica coborItor din vechiul Basarab Neagoe, cauta sa
mearga pe urmele acestuia. Lui i se datoresc cele patruzeci de biserici §i mdnastiri, pe care le
Insemneaza prin denumirea caracteristica a fostei biserici din Bucureei, Sarindar, adicd al pairuze-
cilea !oca § sfant zidit de ddnsul. Din §irul acestora fac parte §i urmatoarele manastiri oltene :
Arnota, unde Mate! Inmormanta pe tatal sau, mort luptand In Ardeal, e porunci sa-i fie aduse
e oasele sale trudite.
Aceasta, ca e biserica Domneascd", Sf. Dumitru dela Craiova, ca Sadova, ca biserica dela
Caracal, pe locul pe care Mihai Voda le avusese locul de observatie Impotriva Turcilor, toate
li reaminteau de marii sai tnainta§i Cralove§ti, cad ei puseserd cei dintai crucea pe aceste locuri,
e ridicasera apoi loca§uri sfinte, cu un veac §i jumatate mai 1nainte. El nu facea altceva cleat
le Inoia, le repara e adesea adauga. Acela§i lucru 11 facea el e la Strehaia, §i la Gura Motrului.
Pretutindeni Mate! Voda gasia Indemnul marilor sdi fnainta§i Craiove§tii. Pand §i la locul de na§-
tere §i mo§ia sa de capetenie, la Brdncoveni, el 'nu face decat sa mareasca biserica facuta de

461

www.dacoromanica.ro
Craiovesti. El nu uitd nici mandstirea Dintr'un lemn pe care o fdcu din nou de piatrd. Matei
VodA a Inzestrat toatA tara cu biserici si mandstiri si desigur nu putea sd uite Oltenia unde se
ndscuse si pe Olteni, cu care luptase si pe care si-a sprijinit totdeauna lunga-1 si glorioasa-i domnie 1
Urmasul marelui Domn, Constantin Basarab zis si Carnul refAcea, cu frumoasa lui sotie,
Bdlasa, Jitianu de langd Craiova. Boerii vremii, influentati mai ales de atitudinea lui Matei Voe-
vod, Isi dau la randul lor osteneala la ridicarea de Idcasuri sfinte. Astfel Dimitrie Filisanu, tovards
de oaste si pribegie al lui Matei, ridicd schitul Crasna dela Gorj, Barbu BrAdescu fAcu Cretestii
din Dolj, iar ceva mai tarziu, baikul Mares Bajescu indlta frumoasa mAndstire Cornetul din susul
Oltului, In Valcea. Ne apropiem de epoca lui Constantin Brancoveanu atat de legat de Oltenia,
si puternic inspirat de buna, dar energica figurd a Inaintagului sail Matel, fostul agd din Bran-
coveni. Ei doi, Matei si Constantin BrAncoveanu au fost constienti de sangele craiovesc care
curgea In vinele lor. CIddirile sfinte Intemeiate de marii boeri olteni au fost refacute si mai fru-
mos Impodobite de ei, de amandoi. Dupd cum procedase Matei, la fel actioneazd si Constantin.
Astfel, el refacea Bistrita, Inca de cand era numai SpAtar-mare al Tdrii, la 1683 ; la Arnota facu
o fantand, ca sd fie de multu ajutoru locuitorilor In sfanta mandstire si Domnii male pomeand
In veaci" ; la Strehaia el Inoi zidurile ; la Brancoveni, unde erau ingropati mosii si pdrintil sdi,
mdri biserica sl Mu bolnita. El mai addugd la Sadova si la Gura Motrului. Lui se datoreste si
Indltarea mAndstirii Mamu dintr'o bisericd de lemn pare-se a Buzestilor. Constantin nu ultd nici
Tismana, Govora si altele mai mid din tara strdbunilor sal 1 Cadrul oltean II grdia adanc : sus
In coltul nordic vAlcean, se gAsea gropnita lui Mircea cel BdtrAn si a Teodorel mama lui Mihai
Viteazul, la Cozia ; dincolo, la Arnota, zdceau oasele lui Matei Vodd si ale tatdlui sat' Danciu,
iar mai departe la Bistrita se facuse una cu pamantul rAmdsitele marelui ban, Intemeetorul
Barbul si ale rudei sale Moise Vodd, cazut In lupta pentru glorie si ambilia Craiovestilor. Ad,
Infra al sdi, dorea el sail gdseascd odihna de veci, In vecindtatea Arnotei si Bistritei. la Hurez.
De aceea puse el sd i se ridice splendida mAndstire dela Hurez, a carel zidire, Inceputd la 1690,
durd timp de trei ani. Esea o minune de clAdire care onoreazd pe ctitor, pe Ingrijitori si pe
lucrdtori. In interiorul ei, Inteo minunatd frescd se dau chipurile tuturor Inaintasilor voevodului,
Intregului neam basarabesc". Dar dorinta lui, ca aci sd-1 fie astrucat" trupul nu i-a fost
Indeplinitd, In urma cumplitei soarte, ce-1 astepta. Doar una din fiicele sale si-a gdsit adi
odihna de veci. Nu exista In Intreaga Oltenie o mandstire mai mare* si mai caracteristic ro-
manesc Imprejmultd si Infrumusetatd. In ultima jumdtate de veac al XVII apar In Oltenia si
alte asezdri mandstiresti, de sigur de mai putind Insemndtaie decat acelea pe care le patrona
bogatul si evlaviosul BrAncoveanu. Astfel mentiondm mandstirea dela Baia de Aramd, o fun-
datie a bogatilor boeri BrAiloiu, Cernetu din Mehedinti, Intemeiatd de Grigore Ghica, In 1663,
CetAtuia, din VAlcea asezare mandstireascd, de sigur, mal veche, dar reInoltd de Teodosie
Vestemeanul, fostul Mitropolit al Tdrii. Din vremea aceasta vin apoi Cioclavinele din Gorj ;
Iezerul din VAlcea, mal vechi, fu rezidit de episcopul Ilarion al Ramnicului, lar marele spdtar

462

www.dacoromanica.ro
Mihail Cantacuzino Malta schitul Titireciu de langd Ramnicu Válcii. Cam din aceiasi vreme vine
Teica, din preajma Ocnelor Mari.
Epoca fanariotd ne-a ldsat locasuri sfinte, MA InsemnAtate, ca schitul Serbgnesti-Morán-
glavul de langd Drdgdsani, Indtesti, din preajma Rámnicului, a card clg dire stim de cine si
cum s'a InAltat. PApusa gi. Pdtrunsa de sub muntii Bistritii valcene.
0 mentiune speciald se cuvine mángstirii Frdsineilor, care stg si azi sus deasupra Oldnes-
tilor si CAlimAnestilor, singuraticd, sub canonul sfántului episcop al Ramnicului Calinic Cernicarul.
Ea a fost Intemelatd la Inceputul veacului al XVII si refAcutd la sfarsitul aceluiasi seco! de Chi-
proviceanu Iovipale. Mangstirea a fost mult ajutatd de Calinic, care hotArl ca nido femee sA nu
calce pragul acelui Was sfintit. Un alt donator al el a fost unul din cei mai austeri cAlugdri pe
care i-a dat Oltenia. Este vorba de fostul episcop de Roman, Gherasim Safirin. Odatd retras din
scaun, el s'a retras ad si timp de 11 ani, adicA pand la moarte, n'a mai pgrAsit mandstirea, nici
pentru o clipA. El a fost un nou ctitor episcop, dupd Calinic cel aspru, si un exemplu viu de
adevAratd viatA cAlugdreascg. Un amdnunt de retinut : Frasineiu este singura mandstire din tara
care n'a fost secularizatd prin legea din 1864, multumitd trecerii episcopului Calinic pe langd
Vodd Cuza.

Ierarhii, ca si clericii olteni s'au dovedit ca minunati gospodari In decursul veacurilor, acestor
simtiminte datorindu-se atatea si. atatea clAdiri sfinte, cat si Inzestrarea lor cu averi gi odoare !
Este suficient sd ne gandim numal la cátiva, ca un Mihail, Stefan, Climent, Grigorie Socoteanu,
Filaret si Calinic pentru a ne da seama ce Inseamng aceastd grije fatd de institutia pe care au
servit-o. Dar meritele lor sunt tot asa de covdrsitoare si pe teren cultural. In mandstirile oltene
s'au bAtAtorit vetre de cunostinte si muncd cdrturdreascg. AStfel Nicodem din Tismana intra In
dispute teologice cu vestitul Patriarh Eftimie din Tarnova si pregAtea o sumg de ucenici cdr-
turari. Nicodem a fost si un caligraf ales si bun cunoscdtor al limbei literare slave. El a lasat o
Evanghelie scrisg de dansul la 1403, In chip cu totul ales. Mangstirea Bistrita, ctitoria Craioves-
tilor, a fost un mare focar de culturd slavong. De aci poseddm si azi, dupg atdtea perderi si
jafuri, nu mai putin de saptezeci si cloud de manuscripte slavone, patru grecesti si patruzeci gi
patru románesti. Ele sunt o minune de caligrafie, care pot sta aldturea cu cele dela Neamtul
Moldovei. Ad va creste sill va forma cultura marele si evlaviosul Neagoe Basarab. Frumusetea
de stil si Malta InvdtAturd din cartea sa, Indreptatd cdtre Teodosie fdtul sgu", se datoresc Mt
Indoiald, acestei atmosfere de Indltare spirituald bistriteang. Prima carte tipAritA pe pgmantul Tdrii,
Liturghierul din 1507 s'a lucrat la Bistrita 1). lar cánd In veacul al XVII, tipdriturile lncep sg
se fnmulteascd, tot Oltenia a dat pe cele dintai. Matei Vodd ajutA sd se aseze tipografia In má-
udstirea Govora, lar pe mesterul tipograf Meletie Macedoneanul ii.,unse staret acolo ! Din aceastg
tiparnitg vor apdrea, la 1637, o Psaltire In slavonegte, retipgritd In anul urmdtor 1638; lar dupd

1) N. lorga spune la Bistrita Cralovestilor, unde se zice a si Maxim ar fl serbat nunta Milite!, sti facut
aceasta nobila lucrare de arta". 1st. bis. f, p. 129.

463

www.dacoromanica.ro
doi ani, In 1640, se tipdre§te In romane§te Pravila cea midi, din indemnul Vlddicdi Teofil Mi-
tropolitul Tarn, fost episcop de Ramnic §i egumen de Bistrita. Dupd alti doi ani, In 1642 apare
tot la Govora o Evanghelle tnveiterloare sau Cazanie. Inca neisprdvita fiind cartea, tipografia
fu mutatd la mandstirea Dealului, adicd land scaunul domnesc. De retinut cd tipografii erau
tot olteani, §i anume: Proca Stanciovici, croitor din Rdmnicul dela Ocnele Mari", Tudor Dumi-
trovici, sarb din Rdmnicul dela Olt" §i Lupin Dumitrovici, Pope§ti din Lu(u)cavdt". Ei ajutau pe...
Ioan Cunotovici tipograf rus". Acesta din wind, fiind §ef tipograf §i. rus a pus sd fie rusificate
§i numele bietilor romani, addogdndu-le vici", in finalul numelor lor romdnqti. Cad Lupin Du-
mitrovici, nu este decat Lupu Dumitru cum lesne se vede. La fe! §i cu ceilalti !
La 1705 ajunge episcop de Ramnic Antim Ivireanu. Vechiul tipograf de Snagov nu-§i uitd
preocupdrile §i chiar din primul an de pastorie el Intemeie tiparnita ad. Este a doua, sau chiar
a treia tipografie asezatd in cuprinsul Eparhiei Ramnicului. Aceasta din urmd va lucra cloud se-
cole, pentru luminarea natiei romane, ba §i a altor neamuri cre§tine. Aci, va tipdri Antim opt
carti, una romdneascd, patru grece§ti §i trei slavo-romane§ti. Urma§ul sdu la scaun, cel care §i-a
cd§tigat merite neperitoare, prin traducerea, pentru prima oard, a tuturor cArtilor de slujbd re-
ligioasd In limba romdnd, Damaschin dascAlul, din pricina ocupatiei austriace, n'a putut tipari
decat doud carti, lar Climent cel gospoddros treisprezece. Grigorie succesorul lui Climent tot trei-
sprezece. In 1764 vine la scaunul episcopiei Partenie, fost egumen de Tismana. Dela el cunoa§-
tem cinci cdrti. Chesarie, succesorul sdu, dd Impreund cu Filaret, Minerele pe lunile Septembrie,
Octombrie, Noembrie, Decembrie, Ianuarie §i Februarie. El mai retipdre§te §eapte carti de slujbd
bisericeascd, adicd Octoih, Triodion, Molitvelnic, Ceaslov, Psaltire, Invdtdtura bisericeascd §i un
Antologhion. In 1780 Chesarie moare, iar locul sail este luat de Filaret, care continua cu tipd-
rirea Mineelor, o mare opera §i altor optsprezece cdrti, !Titre care §i Gramatica" lui Iendchitd
Vdcdrescu. Urma§ul slu, grecul Nectarie nu este la tnaltimea tnainta§ilor, dei scoate §i el din teas-
curile ramnicene cinci carti de slujbd bisericeascd. Pe vremea lui, Ramnicul dd §i prima carte in
limba bulgard modernd : §i anume In 1806, pe care o tipare§te Sofronie, episcop de Vrata,
cu ajutorul Mitropolitului tdrii Dositei Filitti §i al Episcopilor romani. Galaction, nepotul lui
Nectarie, deci tot un grec, continua cu tipdrirea cartilor biserice§ti, Mild la lumina : Invdtd-
tura pentru ispovedanie In 1813, Liturghia In acela§ an 1813, Viata Sfantului Vasile, In 1816 §i
Liturghia din 1817. Pe vremea aceasta lucra in tard numai tipografia Ramnicului. Din motive,
care stau In raport §i cu vrednicia ierarhilor ramniceni, activitatea tiparnitei cre§tea din ce In
ce. Dupd mArturia unui fost profesor §i tipograf din R.-Valcea, se pare, cd aci s'ar fi tipdrit §i
Regulamentul organic. Cel care II. (Mu ultimul avant este episcopul Calinic, care scoase in chip
ales, mai toate cdrtile de ritual §i alte cdrti de invdtdturd cre§tind, Intre ele §i Marturisirea
ortodoxl.
Prin aceasta se incheiau aproape cloud secole de activitate intensa a tipografiei, Infiintatd
de Antim Ivireanu, la Rdmnic.

464

www.dacoromanica.ro
 Azi, ramdgtele ei, prenoite cu caractere latine, zac In subsolul Primariel din Rámnicul
Valcea, carela i-a fost daruita de Episcopul Calinic.
Acestea sunt In linii largi, foarte largi, ceea ce se poate spune despre viata bisericeasca
olteana In decursul Mator veacuri de lupte, suferinta i munca.
Vremea a trecut, lar prestigiul Episcopii i harniciei Oltenilor au facut ca scaunul acesta
sa fie Inaltat la rangul de Mitropolie, cu re§edinta In capitaia provinciei, la Craiova. Aceasta s'a
Infaptuit la 7 Noembrie 1939, iar Intffiul titular al Mitropoliel Oltene, Rdmniculut §1 Severtnulut
este un fiu al Olteniei : I. P. S. Nifon Criveanu.
Dupa munca rodnica desfa§urata de I. P. S., ca episcop de Hui 0 dupa cei patru ani de
activitate mitropolitana, se poate confirma ceea ce scria marele Nicolae Iorga, la 2 Decemvrie
1930: Nifon Criveanu, pana acum episcop de Hui, e un cleric de marl sperante".
Oldnefti-Valcea, 29 Augusi 1943.
T. G. BULAT
Profesor Universitar

----__._

=--'

465
31 StiptAmana Oltenlel.

www.dacoromanica.ro
 ROVINCIA dintre Carpati, Dunare §i. tarmul de apus al Oltului,
7 .1 in cuprinsul neamului românesc a avut dealungul vremurilor
soartrt asemanatoare cu aceea a Tarei Romane§ti, ea a fost privitrt
intotdeauna ca representand ceva deosebit de celelalte tinuturi ro-
mane§ti.
Ciilritorii din cliferitele timpuri cari au strabatut-o, in notele
1 lor de drum lrtsate, surd de acord asupra acelor distinctiuni pe care
" smirm, amp,
, 4.10S.
uneori ni le semnaleaza-.
Astfel, pe la mijlocul veacului trecut, un invidat german, toemai dela Rhin, spunea des-
pre olteni, pe cari vedea atunci pentru prima writ, eft ei Bunt mai vioi deck ceilalti locuitori
ai Tare]. Romanqti, §i ca. i§i cultivA mai cu ingrijire, decat acevtia, pamântuli.).
Iar pe la inceputul veacului actual, un alt invatat, de astä data roman, Nicolae Iorga,
latorind In lung §i latul Olteniei, spunea despre aceastii provincie româneasca: Tara Oltului, po-
doaba regatului roman, face aceea§i impresie buna pana la acest sfar§it al ei". Oltul desparte
dourt climate, cloud infati§eri deosebite ale pamântului nostru". Oamenii stud vrednici de a-
ceastii tara §i de trecutul ale carui urme le acopar lanurile, inoite an de an timp de doua-
zeci de veacuri". Oamenii sunt intTeprinzatori §i mandri". Iar despre Craiova, acela§i inVätat
roman. adaogii: aceastit veche re§edinta a Banilor, aproape Domni, cu steagul lor, cu Divanul
lor, cu pecetea lor poruncitoare, in aceastri semicapitala timp de trei sute de ani trae.,te i pana
azi un mandru spirit de con.ltiinta locala... a unei boerimi darze §i aplecate la impotrivire"2).
FArà indoiala cA infati§area deosebitii a Tarei Oltului, a§a cum a vtizut-o Nicolae Jerga,

C. W. Wutzer, Reise in den Orient Europa's und einen Theil Westasiens, Elberfeld 1860, pag. 186.
N. Iorga, Romdnia cum era péinii la 1918, Bucure§ti 1939, pag. 28, 49, 56, 105 i 107.

466

www.dacoromanica.ro
si atatia al ti inaintea lui, -imbue fi fost plämäditá dealungul veacurilor de adlinci si ne-
eIt

numarate pricini pe care Tara Munteniei nu le-a cunoscut in aceeasi masurit.

Ceroetarea lor, care nu este din cele mai usoare, nu poate sit intre tu cadrul expunerei
de Ltd.
In randurile de mai jos, spicuind fapte si imprejurari din trecutul in leglitura cu viata
economic& a Olteniei, voim nurnai sa dam prilej de gandire asupra contributiunei pe care astfel
de clemente au putut-o aduce la formarea entitatei oltene.

Dacii valoarea economic& a unei regiuni se stabileste in prima linie prin asezarea ei,
prin conditiunile ei geografice, sA vedem mai indi din acest punct de vedere care a fast si-
tuatiunea Olteniei.
Desi inchisa spre nord-vest de arcul carpatic, spre r&sarit de Olt si spre miaz&-zi de Du-
nitre si bAiçile ei, Oltenia nu a fost nidodata o tara izolati. i niel nu putea sit fie, fiindat
aceste delimitäri fizice erau depasite cu mult de marea masil a etnicului romanesc.
Tara Oltului a format asa dar un nucleu romartesc care veacuri dearândul a radiat peste
frontiere usor de trecut sau a prirnit din afara energii omenesti. Necontenita talazuire a aces-
tor ene,rgii romanesti san streine din si spre pamántul Olteniei nu putea sA se petreaca farti
m-mari pentru via-0 politica si economic& aL provinciei si far& a influents felul de a fi al locui-
torilor ei.
Dar dacti. etnice§te Oltenia fusese sortitii sá fie miezul maselor de romani ce se intindeau
departe peste Olt, peste Duran si peste multi, politice.ste ea ramane %aril de margine. De cate
ori delimitarile ei naturale n'au fost granitele i punctele de atingere ale atator stapaniri stre-
ine care au intrebuintat-o ca post inaintat unele contra altora? Ce scoalti politic& au putut face
ei Oltenii dealungul veacurilor inteo asemenea situatiune?
Acestei scoale desigur i se datoresc nu numai primele organizatiuni politice romane§ti
care s'au in.firipat in Oltenia, ci si traditia darzeniei de la Litovoiu §i Neamul Craiovestilor
pana la Tudor Vladimirescu.
Ca tara de margine, Oltenia era destinata sit mijloceasca si schimbtuile intre stapanirile
cu care se invecina, intre lumea ungaro-germanii dela nord si lumea baleano-turceascii de la Sud.
aceasta cu atat mai mult cu Oat cele dotal lumi reprezentau si teritorii de producti-
vitate diferita. Dincolo de munti, prin colonizaren Ardealului in veacul al XIII-lea cu elemente
din apusul indepartat, in nastere o infloritoare me§tesugareasca. Acolo fabricatele abunda
nu nuniai ca urmare a prelucrarei produselor naturale ale Arde.alului, ci si datorita relatiuni-
lor comerciale pe care sasii le intretin atat cu Europa Centralit, cat si cu loctuile lor de bits-
tina din apusul Germaniei.
Dincolo de Dunitre, sub stApanirea mereu crescand& a semilunei, negustorii turci, de obi-
cei greci, armeni, macedoneni, bulgari si raguzani, mijlocesc nu numai produsele populatiu-
nilor din Balcani sau marfurile meridionale, ci si articole scumpe ale orientului indepartat

467

www.dacoromanica.ro
 In Ardeal centrele ord§eneltti cele m.ai de seamd, unde se prelucrau bogritiile naturale ale
Transilvaniei unde se vindeau produsele me§te§ugarilor sau mdrfurile aduse din tdrile Eu-
ropei mijlocii §i apusene, erau Timipara, Bra§ovul §i. Sibiul, cel din urma deci aproape de
hotarul Olteniei.
Vadurile dela Dundre, cele mai apropiate de Oltenia, spre care mergeau mdrfurile orien-
tale sau turcelti pentru a glisi valorificare, eran Nieopolea Mare, Vidinul, Or§ova §i. Belgradul.
A§a dar o mare parte din schirnbul de märfuri intre centrele de comer t ardelene §i. va-
durile dela Duniirea balcanied va trebui sà ja directiunea, cea mai scurta de altfel, a druinu-
rilor oltene.
De aeeea, pentru deservirea schimbului celor dourt vaste teritorii de productivitate &fe-
ria, inch' de timpuriu se vor a§terne drumuri de comer intre centrele mentionate, drumuri ce
vor strabate §i Oltenia care se glisea in cale 3).

Dela Sibiu, spre vadurile Dundrei, drtunul principal mergând spre sud-est intra in valea
Oltului §i. pe aceasta, pe la Caineni §i Râmnic, cobora la Mini-ire, fie direct la Islaz peste Bran-
coveni sau Caracal, fie indirect la Turnu Mdgurele, dupri ce trecea Oltul in dreptul Slatinei.
Peste Dunrtre cele cloud statiuni termin.ale se legau prin Nicopolea Mare cu drumul care,
strabatând Bulgaria, ajungea la Constantinopol.
Dela Sibiu la Dundre, de astd data- la Vidin, se ajungea §i pe drumul care, rupându-se in
dreptul Slatinei, din artera principald infriti§atri mai sus, o apuca spre vest, trecea Oltetul la
Bal§, apoi la Craiova qi de aci la Calafat. Puternica cetate de peste Dundre, Vidinul, a avut
un rost nu numai militar §i. strategic, dar §i o insemnritate e,conornicii. Aci treceau mari canti-
tali din pradusele Olteniei, dar §i mdrfuri europene venite din Ardeal, nu numai pentru in-
destularea cetatei §i a garnizoanei, ci §i. pentru a fi duse mai departe pe drumurile ce se des-
chideau din acest centru dunitrean spre Constantinapole prin Bulgaria §i peste Ni§ul sArbesc
spre Venetia §i Raguza Adriaticei 4).
In sfiir§it dela Sibiu, clack' era nevae, se mai putea ajunge la Dundre §i pe drumul care,
dela Rilmnic apucând spre apus, pe sub poalele muntilar, trecea prin apropierea man&stirilor
din aceastri regiune §i apoi pe la Targul-Jiului §i Baia de Aramä cobora fie la Cerneti, §i. de
aci peste fluviu la Cladova, fie mai catre vest, pe Valea Voditei, dincolo de Portile de Fier,
la Or§ova.
Pe la Or§ova pe drumul care strabdtea spre nord-vest Banatul, prin Mehadia, Caransebe§ §i.
Timi§oara, se facea legdtura cu marea cale de comer europeand ce pe la Belgrad täia in dia-
gonala sud-estul continentului dela Buda la Constantinopol, eau cu drumurile care, urcând valea
Savei §.1 Dravei, treceau spre Venetia sau spre regiunea industriald dela Graz.
Datoritrt legärei Sibiului pe valea Oltului cu atâtea directiuni vom vedea secole deardndul
3) N. Iorga, Tradifiiie comerfului tn regiunile duntirene, Bucure0i 1935, pag. 7.
4 N. Iorga, Scrisori de negustori, Bucurc§ti 1925, pag. 24 i urm.

468

www.dacoromanica.ro
tre,cind prin vAmile de ad, dela Caineni si Turnu Rosu, miirfuri din tinuttui foarte indepilr-
tate ce ne sunt indicate in tarifele ac,estor vàmi pAnd in secolul al 18-lea. Sc pomeneste astfel
de mrtrfuri din Niirnberg, Gbrlitz, Breslau, Colonia, Speier etc., dar si de milrfuri din Tarigrad,
Brusa, Adrianopole, Thrnova, Sofia, Rumelia, Venetia, etc.5).
Dar in afarà de aeeste cai destinate comertului indeplirtat, alte drumuri, de interes mai
redus, legau fie intre ele cliferitele asezrui oltenesti, fie Oltenia cu vecinii de peste Carpati,
Dunitre §i Olt.
Astfel unele strit'bitteau intreaga parte de sud a câmpiei oltene: dela Islaz, ocolind mai
spre miazà-noapte bà1i1e Dundrei, ele ajungeau la Calafat si de ad la Cerneti si Portile de Fier.
er
Altele legau dela rdsdrit la apus regiunea de coline a Olteniei: dela Olt la Craiova, de aci
la Motru, la Tântgreni si Strehaia si apoi peste Fántana Domneaseri si dealul Balotei Ia Cerneti.
In sfarsit altele legau muntele cu dealurile §i campia pe Wale raurilor dirijate in general
dela nord spre sud care brazdau de atátea ori suprafata Olteniei.
Fried' indoiald cä toate aceste cdi de comunicatie erau drumuri nu prea comode, dar nici
cu mult mai rele deck cele ce se intA.Ineau pAn,11 acum cloud secole in toata Europa.
Carele inctircate cu marl-art sau rAdvanele duciind fete simandicoase, frase de mai multe
randuri de inaintasi si strájuite de oameni inarmati, nu aveau de intâmpinat pe aceste dru-
muri mai multe primejdiui cleat aiurea, Cu atAt mai mult cu cAt la curtile boieresti si mântis-
tiresti ele erau intampinate de o veche traditie de ospitalitate.
Pe drumurile oltene, din Ardeal, pentru a ajunge la targuri, la mâniistiri sau la curtile
boieresti, sau pentru a trece mai departe la vadurile Duntirei, veneau tot felul de produse ma-
nufacturate peste multi emu in 011ie Europei mijlocii si apusene: stofe ordinare si fine, te-
sAturi, lucruri de imbrgaminte, fierilrie braid sau lucratà, unelte, clopote, arme, piehlrie, obi-
ecte casniee, vase, sticlrtrie, obiecte de lux si de podoabii, etc.
Din Orient treceau pe la vadurile Dungrei in Oltenia pentru nevoile ei si de aci peste Car-
pati in Ardeal pentru trebuintele aceluia sau ale Europei mijlocii mArfurile rrtsliritene: bumbac
brut sau fire de bumbac naturale sau colorate, asa numitul arnici; tesiituri fine de bumbac, de
matase, de Or de cgmila; Mug, covoare; piei brute sau lucrate, cordoane, tämíie i smirnii;
mirodenii, adica cuisoare, scortisoare, nucsoara, piper, enibahar, sofran; orez, stafide; unt de
lemn, vinuri dulci, etc.
Pe wade.* drumuri oltene, in afarit de trarfurile orientale sau de peste munti, in tre-
cere, mai circulau, in cantiati de necoanparat mai mari pentru multumirea nevoilor interne
sau pentru a fi trimese peste frontiere, si produsele tarei: cirezi nenumarate de vite, lânA, par,
piei, brantui de animale sillbatice; cereale, fuete, beanzil, eAu, unt, lemne, in, clinepil, sctunpie,
miere, cearà, bäuturi si mai ales sare si peste.
De toatil aceastii miscare, timp de sute de ani, pe drumurile oltene, localLnicii nu au fost
5) stefan Mete, Relariile comerciale ale Tdrei Romdne#i cu Ardealul, Bucure,ti 1920, pag. 96; §i N. Iorga,
Studii i documente, vol. V, pag. 364, vol. XII, pag. 12.

469

www.dacoromanica.ro
niciodatrt streini. Prilejurile de a participa la ea existau sub atatea forme vi ei i se datorevte
desigur in mare parte ascutirea dealungul veacurilor a spiritului oltean.

Un tirnp aceastrt participare a fost comandatrt de factorii hotäritori in viata tärei, lar mai
tarziu ea s'a exercitat libera, cu toate riscurile pe care le putea aduce o astfel de libertate.
Tárgoveti liberi la inceput erau putini. Oltenia, ca de altfel intreg räsäritul confinen-
tului, nu a cunoscut puternica organizatie ora.veneascd de felul aceleia din apus.
Functinnea de mari negustori in primul rând o indeplineau stäpânitorii pämánturilor
bunurilor tgrei adich: voevozii, boerii i mânästirile. Ale lor erau produsele pämântului, de ei
depindea starea i siguranta drumurilor, in m'Ana lor se concentra energia urnanä.
In adevär, in virtutea unor prerogative nobilitare, ale caror origini se pierdeau in ne-
gura vremurilor, proprietätile vaevozilor i boierilor acopereau aproape intreaga intindere a
tärei. Lor le apartineau satele de robi tigani sau de oameni neliberi rumáni". Institutia aceasta
a rumániei" a adaos cu vremea la averea celor puternici noui intinderi de parnánt i noui
timi de oameni legati6).
Din latifundiile terestre vi umane ale voevozilar i boerilor s'au näscut, prin inchinare
ditre sfintele locavuri, latifundiile mánästirilor. Intrucat astfel de inchinari au avut i alte ros-
turi decAt cele sufletevti nu este locul sá cercetám aici.
Fapt este di pânii in veacul al 17-lea proprietätile mânästirevti cuprindeau mai mult de
o cincime din intreaga suprafatä a Olteniei.
Ava dar, nobilimea vi mânk'stirile gäsindu-se in cea mai mare parte in stApánirea factorilor
de productiune, in stäpânirea pämântului, a Cnergiilor lui de tot felul vi a puterei umane,
lor le reveneau i bunurile rezultate din acele energii. De aceea disponibilitätile de produse
ale acelora ajung uneori la cantitdti impresionante. Astfel numai la marele boier Preda din
BrAncoveni, care stäpânea peste clima sute de sate, se puteau numdra, pe vremea lui Matei
Basarab, la 4.000 de porci, 5.000 vite mari, 12.000 de cai vi 30.000 de oi7).
Bineinteles crt marile c,antitäti de bunuri disponibile la holen i mánästiri serveau nu nu-
mai pentru indestularea satelor acestora, ci ele erau valorificate i prin comer, fie in interiorul
tärei, acolo unde se simtea lipsà, fie peste frontiere.
Daca' pentru o astfel de valorificare intálnim uneori boieri sau cucernid prtrinti dealungul
drumurilor oltene in fruntea caravanelor de care sau in urrna cirezilor de vite, de cele mai multe
ori ea se Leca prin oameni de incredere, prin negustorii din tárguri i prin negustorii curtilor
boierevti i miiniistirevti.
Dar fiindcrt negustorii din tárguri la ineeput erau putini vi îi ave= rosturile lor in eo-
mertul oravenesc, boierii i mântistirile incredintau transportarea i desfacerea bunurilor unora

C. Giurescu, Vechimea rumdniei trz Tara Romaneascii, Analele Academici Romtme, tomul XXXVI, pag. 479;
Des pie rumdni, Analcle Acaderniei Romtme, tomul XXXVIII, pag. 191.
E. Ciaran, Calatoride tatriarhutui Macarie din eintiohia tn Vade rontemei Ducuregti 1900, pag. 197.

470

www.dacoromanica.ro
din organele gospodáriilor lor, ha clular eelor mai rilsáriti din multimea rurniinilor". Prin
astfel de indeletniciri uneori, ace§tia din urnid au avut posibilitatea sa agoniseasdi nu numai
increderea, dar §i averea necesarii pentru a-§i rtiscumpiira libertatea.
Se adtioga a§a dar pe drumurile àrei negustorilor de tárguri, un numár din ce in ce
mai mare din ace§ti oameni de incredere, din negustorii boierilor §i mânastirilor8). i dupá
cum negustorii din tárguri lucrau de multe ori i pentru boieri sau mântistiri, tot astfel ne-
gustorii acestora vor lucra §i pentru lumea din tárguri. Ba mai mult, cu vremea ei se vor des-
lipi de stapánii lar §i. se vor arza prin tárguri §i ora§e.
Procesul acesta care se va produce prin secolul al 16-lea i se va continua cu intensi-
tate rniiritli in secolele urmtitoare, va contribui mult §i la desvoharea centrelor orri.rne§ti, oltene.
Pe la 1596, Craiova, re§edinta Banului, era oral mare, impoporat i plin de tot bel§ugul,
apune un citlätor strein care a cercetat-o pe acea vreme 9). Pe la 1640, un alt ctiltitor, epis-
copul catolic din Gallipoli, Petra Bogdan Baksid, constata aci o viatá economicii vioae, un tárg
siiptäminal la care veneau negustori tocmai din Turcia, dela Canstantinopole, fiindcil de ad se
puteau cumpära cele mai multe §i mai frinnoase vite din toatti. taran).
Viata cornercialá activa a Craiovei este confirmatil §i de Austriaci la inceputul secolului
urmátor când ei se aleazd in Oltenia. Craiova, apune un raport austriac din 1723, a fost odi-
nioarti o localitate foarte vestitä prin comertul ei in aceste par. Ea avea un tirg anual care
linea patru sàptämâni. Comer-01 ei infloritor de alfil. data' 11 dovede§te §i faptul di ad Com-
pania Orientará de Comen avea un comptoar propriu a§ezat in hanul construit pentru negus-
tori de egumenul mânAstirli Hurez" 11). Acest han, distrus de foc pe vremea rtizboiului dintre
austriaci §i turci, era de fapt un f el de incápátor caravan-serai" de modfi oricntalit. In interiorul
unei lungi §i inalte imprejmiiiri de zid se aflau trei culi distincte. Una, destinatti Domnului
când venea in timpul tárgului la. Craiova, era previlzutä cu clädirile necesare. Alta, cara-
van-seraiul propriu zia, avea de jur imprejur construite camere boltite care serveau negusto-
rilor pentru depozitarea márfurilor. In mijlocul ei se afla o cliidire mai inaltá mide negustorii
se adunau pentru ru.ptul preturilor.
In sfár§it curtea a treia cuprindea grajdurile §i oamenii de serviciu 12).

In economia olteanti, in dará' de munca pitmántului, de cre§terea vitelor §i de comertul

Cu produsele rno§iilor, o pretioasá §coalti pentru bil§tina§i a foot explaatarea §i valorificarea
pe§telui.
Pescuitul, una din cele mai vechi indeletniciri ale Olteniei, pare sá fi foet uneori chiar
hottiritor pentru intemeerea de aglomeratiuni omene§ti In aceastti parte a tilrei13).
Ibid., pag. 197.
N. Iorga, Orasele oltene §i mai ales in pragul vremurilor nouä, In Arhivele Olteaiei, 1925, pag. 276.
G. Ionescu-Gion, Romdnia n secolul al XVII-lea, Bucure§ti 1891, pag. 20.
Hurmuzaki, Documente plivitoare la istoria românilor, vol. IX 1, pag. 631.
'bid.
I. Doma, Pescaride veohi ale Olteniei, Arhivele Oltenioi, 1933, pag. 173-179.

471

www.dacoromanica.ro
 Douti fapte au determinat in veacurile trecute desvoltarea acestei indeletniciri: BogAtia
in ape a Olteniei i posibilitaple usoare de d.esfacere a pestelui, atttt ta ara cat si dincolo de
manta Bali peste Duare.
In afarä de rhurile interioare, Oltenia este udata la rhsärit dela nord la sud de Olt si dela
vest la est de Dunare pe toatti intinderea ei sudiert.
In aceastä parte sudich, mai ales de dincolo de Calafat pânii la viirsarea Oltului, se lun-
geste un lant de bà1i alimentate abundent de Dunare. Bogatia pestelui din aceste bälti este
hotruitä de mestesugul vechi, cunoseut de nihrginasi, de a rasa apele Dunarei BA intre in }Ali
când aceasta se umflii, aductuld totdeodata pestele, i de a le opri esirea cánd Duntirea se
retrage.
Importanta pe care a avut-o pestele in viata economicd a Olteniei ne-o marturiseste
simbolul de pe stema judetului de resedintA al Bardlor.
stiri despre peecuitul in Oltenia posedam documentar inch' din prima ju_mtitate a veacului
al XIII-lea. Diploma regelui Ungariei Bela al IV-lea, data la 1247 Cavalerilor Ospitalieri,
prin care aoestia sunt asezati in pärtile de sud- est ale Olteniei, vorbeste si despre drepturile
ce aunt rezervate regehti de a participa la venittuile rezultate din pescuitul in Dunare si in
helesteul de la Celei14).
Mai thrziu, dupii intemeerea Third Românesti, voevozii munteni, incepind cu Vlaicu Veda,
aviind in vedere insemnätatea economicii pe care o prezenta pescuitul in Oltenia, dau in grija
mâniístirei Vodita, apoi Tismana i Govora, supravegherea pescuitului in Dunare, balti, lacuri
rhuri, precum i dreptul incarei duph. peste a venitului domnesc". Veniturile rezultate din
pescuit trebue sa fi fost foarte mari, in-truck ele ispitesc pe turd, catre sfarsitul veacului al
XV-lea, sä treacti Dunarea in Oltenia si 66. stapáneasch in salnicie" multä. vreme ¡tat mosiile
de margine cht si baltile ce apartineau boierilor i mâniistirilor 15).
Un mare consurnator al pestelui oltean era Ardealul. Irtainte de reformatie, constunul pes-
telui fiind ingliduit in timpul posttuilor, el era cautat pretutindeni. Dar vânzarea lui in provin-
cia vecinä de catre Romttni n'a mai fost ingfiduita °data cu. dreptul de oprire" pe care ora-
ele easesti de granita, Sibiul i Brasovul, 1-au olytinut dela regii Ungariei. In virtutea acestui
drept negustorii romhni trecuti cu peste in Arde,a1 erau obligati sa-1 desfacti in cele doua orase
sasesti privilegiate, iar vinderea lui mai departe in cuprinsul Transilvaniei, ca si ehstigul res-
pectiv, revenea negustorilor sibieni i brasoveni.
Din aceastä cauza pe.stele Olteniei destinat Ardealului lua mai ales drumul Sibiului. Pe la
1500 transporturile de peste la Sibiu erau atat de mari inat orasul este silit sh se ingrijeasch
de depozitarea lui in anumite ineaperi pe piati116).
In politica vamala si comercialä a Tärei Românesti regimul pestelui a fost o preocupare

Hurmuzald, Documente, vol. I 1, pag. 250.

I. Donat, op. cit.,
tefata Match op. ea) pus. 96.

472

www.dacoromanica.ro
de crtpetenie a voevozilor. Mai toate tratatele de comen cu vecinii stabilesc condititmile de ctun-
pitrare §i export ale aoestei marfi pe care de obicei o gäsim citata in prima linie.
Gaud orarle ardelene prohibesc exportul in Muntenia de amunite marfuri necesare aces-
teia, atunci voevozii protesteazil opunându-le favoarea ce li se face de a li se da mai ales
pe§te 17).
La treoerea spre Sibiu a pe§telui pe valea Oltului se plätea la vama de la Gemme, pe vre-
mea lui Mirc,ea cel Baträn, o taxa de Ore de 30/0. Veniturile acestei viimi fueeserii concesio-
nate de voevod, inca de pe la 1415, mánlistirei Cozia care avea vame§ul ei aci18).
La Dtmare, pe§tele care era din tara pe la vaduri plätea, pe la inoeputul veacului al
XVI-lea, o taxa vamalii de 100/o, concesionata inch.' de pe vremea lui Vlaicu Vodil mânitstirei
Vodita §i apoi mânastirei Tismana19).
Dar regimul vamal al pe§telui, atat la trecätorile din spre Ardeal, cat §i la vadurile
dela Dunitre, nu ramânea mereu acela§i. El se schimba §i era mai bland sau mai asprui, po-
trivit intererlor §i politicei ce se urmarea de voevozi la Dunare sau peste Carpati.
Dupa cum u§urarea export-dui pe§telui era un act de favoare, tot a§a oprirea lui era un
act de represiune.
Astf el de favoruri, când imprejurarile o cereau, se acordau, mai ales orarlor ardelene,
chiar cu nesocotirea unora din interesele negustorilor Orel.. Se mergea in uncle imprejurari atat
de departe, incat se ingaduia ardelenilor EA vie ei in§i§i in tara nu nurnai pentru cumpärarea
pe§telui, dar §i pentru pescuirea lui in Dunke §i pe la bAlti. Favoruri de asernenea natura
acordate ardelenilor se constata de multe ori, dar mai ales pc vremea voevodului Vlad Calu-
garul, pe timpul lui Neagoe Basarab, §i chiar mai tkziu mn secolul al XVII-lea 20).
Intotdeauna Irish' ele cereau un contra serviciu din partea ardelenilor.
De obicei libertatea ardelenilor de a cumpara singuri perele din tara, de a pescui, de a
vinde cu ridicata sau cu marunti§ul märfurile aduse de ei de peste munti nu se da deck cu
titlul de reciprocitate.
Cu alte cuvinte, o astfel de libertate nu li se acorda ardelenilor de,cat daca §i ei lasau
liber comertul neg-ustorilor români in Transilvania.
Dar intinderea reformatiunei in tinuttuile de peste Carpati, mic§oareaza deburul acestui
produs. Indeletnicirea pescuitului §i comertului de pe§te se continua', dar ea nu mai, are vaza
de odinicara. Insii§i participarea manastirilor la supravegherea i exploatarea pescuitului este
neinsemnatrt.
Totu§i, in timpul ocupatiunei straine, din prima jumatate a secolului al 18-lea, austriacii,
bänuind beneficiile ce. puteau rezulta de pe urma exploatärei apelor oltene, s'au interesat de a-
proape §i de posibilitatile de desvoltare ale pescuitului21).
Ibid., pag. 83-84.
Ibid. pag. 22.
Ibid., pag. 24.
Ibid., pag. 88, 92, 113-114, 174.
C. Giureecul Materid pertftu &lurid Oltertidi Wujit ariariafij Buuurckti 1913/ %tit. I, pag. 365, 612-621.

473

www.dacoromanica.ro
 Dintre produsele miniere ale tiirei de peste Olt, care deasemenea au front un important
obiect de comert pentru olteni, nu trebue nitatä sarea. Utilitate,a sArei n'are nevoe SA fie de-
monstrati In afarr de alirnentatie ea era altr data' intrebuiatatA mai mult d.ecát azi pentru
conservarea pe§telui si a pieilor. Si in timp ce intreg sud-estul european era lipsit aproape cu
totul de Bare in /dark' de sarea marina regiunea din apropierea imediatA a Carpatilor
rrtsAriteni si meridionali o avea din belsug. lar in aceastä regiune ocnele din Valcea treceau
printre cele mai bogate. CA exploatarea ei in Oltenia se fAcea chiar pe vremea infiriptirei or-
ganizatiunilor polittce românesti in aceastr parte a lard ne-o mkrturiseste aceeasi diploma dela
1247, acordatA Cavalerilor Ospitalieri la asezarea lor in Tara Severinului de dare Bela al
IV-lea, regele Ungariei, citrora li se conceda dreptul de a face ()omen Cu sare in Bulgaria,
Grecia si Cumania 22).
Pe vremea lui \lam Vodr. sarea din Oltenia treces si in provinciile balcanke ale regelui
Ungadiei Ludovic cel Mare care la1373,printr'un ordin dat Comitetului din Timisoara opreste
intrarea ei pe la Orsova in äri1e coroanei Ungariei23).
Valoarea de schimb a aärei pe vremea lui Mircea eel BAtrán reese din cronica seniorului de
Wavrin care, vorbind despre cetatea Giurgiului, spune, dupg mkrturisirile lui Vlad VodA, fiul
marelui domn muntean, a nu era piatrà in acest caste' care sit nu fi costat pe tatAl sAu un
bolovan de sare ce se scoate din stânei in tara Valahiei" 24). Farr indoialr, cA pentru plata
construirei cetAtei sale muntene, Mircea cel BAtrán trebue sr fi dat in schimb si importante
cantitäti de sare smash' din ocnele lui oltene.
Trecerea peste Duniire a arei din Oltenia, reese si din actele voevozilor munteni, din pri-
.

mele decenii ale secolului al 16-lea, prin care ei drruiau mâniistirei Tismana vrmile dela va-
durile dunkrene.
In acestea, printre articolele ce se exportau in Peninsula BalcanicA, din Oltenia, era men-
tionatA si sarea pentru care se pliitea vamr de esire dintr'o sift's.' de bolovani de sare 3 bo-
lovani" 25).
Pe la stirsitul domniei lui Matei Basarab, Paul din Alep, care insotise pe patriarhul Ma-
carie din Antiohia intr'o ciartorie prin trrile românesti, ne spune in descrierea acestei crldtorii
cA ocn,a din Válcea e mina ces mai mare unde vin negutrtorii din Turcia Cu corabiile sA cum-
pere sare §1 BA o duck in. tara lor". That& sarea consumatä in Rumelia si la Constantinopol
continua el este adusä din aceste regiuni. lar asupra felului ctun se desfAcea in Oltenia
acest atilt de pretios articol pentru oamenii de peste Dunäre, el ne spune cA sarea o vindeau
precupetii pe stradA"26).
Ocnele din Oltenia, ca §i cele din restul -Wei de altf el, se exploatau de cktre voevozi mai

Hurmuzaki, Documente, vol. I 1, pag. 250.

Ibid., vol. I 2, pag. 213.
N. A. Constantinescu, Cetatea Giurgiu, Analcle Academia Romine, tomul 38, pag. 519.
*t. Mete, op. cit., pag. 24.
B. Ciaran, op- cit., pag. 119 qi 169.,

474

www.dacoromanica.ro
rar in regie si de obicei prin arendare. Paul din Alep ne informeazii di pe vremea lui ele
dau anual un venit de 150.000 reali.
Pentru ca intreaga activitate a locuitorilor din tirg,usorul Ocna sa fie indreptata spre ex-
ploatarea sàrei, voevozii munteni acordasera din batrani acestui oras, ca si catorva sate din ju-
rul lui, uncle privilegii. Astfel locuitorii din aceste arzari erau scutiti de once dari si con-
tributiuni publice.
Faptul constituia un indemn pentru oamenii din alte parti ea vie ea se arze ad si sa
contribuiascrt ea atare la marirea posibilitatilor de productie a sarei 27).
Bine inteles ca, in schimbul privilegiilor primite, orasul Ocna i satele privilegiate: Ca-
cova, Stoienesti, Päusesti i Vladesti, aveau anumite obligatiuni fata de camara domneasca
fat& de exploatarea sarei, adica de ocne.
Acestea conrstau in prestatiuni in natura i o contributie anuala fata de camara dom-
neasca 28).
Contributiunea sau taxa anuala pe care orasul Ocna o platea camarei domnesti pentru
privilegiile obtinute fusese odinioara de 200 galbeni panit pe la mijlocul secoluhti al 17-lea, pe
timpul domniei lui Constantin erban, ea se urcase la 600 galbeni, pentru a ajunge sub Ni-
oolae Mavrocordat la 1100 galbeni anual.
Administratia austriaca la ocuparea Olieniei, dupli pacea dela Passarowitz, gase§te oneroasa
aceasta contributiune i in contradictie cu scopul pentru care orasul Ocna fusese privilegiat. In
adevrtr contributiunea impreunri cu prestatiunile in natal% erau insuportabile pentru munarul
redus al locuitorilor. Astf el incat privilegiul in loe sá atraga aci locuitori din alte parti, go-
nete i populatitmea existent's.% De aceea organele administratiei austriace din Oltenia propun
o simtitoare reducere a taxei anuale29).
Chestitmea sarei oltene pare sit fi preocupat in deosebi pe austriaci. i ei aveau motive.
In primul rand Austria, stapánind dela 1718 si peste Dunare, Serbia veche pawl la
Timoc, avea interese sa indestuleze cu sare noua ei provincie dela cele mai apropiate ocne, care
erau cele din Oltenia. Apoi, prin vanzarea in cantitati mai mari a srtrei, atat in Oltenia si
Banat, cat si in provinciile otomane, ea nadajduia sa realizeze uncle beneficil cu care sit' poatil
contribui, in parte macar, la acoperirea unora din cheltuelile cerute de intreprinderile ei sud-
orientale. Cererile de sare olteana pentru populatiunile din Balcani nu vor lipsi.
In Iunie 1722, spre Oda, locuitorii din Banialuca, din Bosnia, fac imparatului Carol al
IV-lea rugamintea sa le incuviinteze cumpararea de Bare din Oltenia.
Astfel de cereri se fac din *lie sultanului, cu toate cà acesta, dela anexarea Olteniei de
catre austriaci, prohibise importul sard, afar& de cea din Muntenia. Chiar pasa dela Nicopole
cel dela Vidin daduserri 6á se inteleagä ca erau gata sa treacá peste ordinul de prohibire al

C. Giurescu, op. cit., pag. 417-418.

C. Giurescu, op. cit., pag. 422, 444, 454.
Ibid., pag. 419-422; 446-451.

475

www.dacoromanica.ro
sultanului, daca sarea ce li se oferea din Oltenia ar fi fost mai eftina decát cea munteana.30).
Este deci de inteles pentru ce organele austriaca din Oltenia sunt atat de zeloase in
rapoartele lor, fficute la Viena, cu privire la rationalizarea i perfectionarea exploatarei oc-
nelor din Valcea, la intensificarea productiunei arad vi la reorganizarea transportului i desfa-
cerei sarei oltene. Melteri i lucrrttori priceputi la lucrul ocnelor sunt ceruti de peste munti,
deschideri de noui guri de ocna, previtzute cu utilaj perfectionat, sunt propuse, e,ai de -transport
locuri pentru depozitare de sare sunt studiate In vederea unei mai economice valorificari a
sarei oltene atit in interiorul at vi in afara provinciei 31).
Pentru marirea consumului de sare in Oltenia se propun depozite la Caracal vi Craiova.
Pentru inlesnirea exportului sarei se planuesc deasemenea d.epozite la Pristol i Orahova pen-
tru aprovizionarea pe Durare a Bulgariei, Serbiei vi Banatului32).
Dar nu ntunai la aceste douft schele, unde se planuiau depozite, se putea vinde sarea pen-
tru export la Dunare. Ea se incarca in calce pe la toate schelele, de la schela Cladovei pana
la schela Islazului. Ad la Islaz, prin anul 1778 vi mai tarziu, se preda sarea din ralcea 33).
Potrivit intereselor ckr" nard. dornnevti sau arendatorului ocnelor exportul arel pe la schele era
irisa rezervat, dupa o veche datina, acestora 34).
Este neindoios ca exploatarea vi mai ales valorificarea prin comert a acestei bogatli ol-
tene, s'a facut timp de veacuri, fie ca era san nu vorba de dreptul de monopol al camarei
domncvti sau al arendavilor, in huna masttra de catre carau.vi i negustori olteni. lar deprin-
derile vi legaturile inituntru vi in afara de tara pe care acest fel de comert le-a prilejuit pen-
tru olteni desigur cit nu au ramas fara manitri &supra insuvirilor lar.

Nu ne este insa ingaduit a crede cA viata economica a fost un Eldorado" pentru olteni.
In domeniul agrar proce,sul de emancipare al rumánilor" a fost lung vi greu, lar rezistenta
lor precara. Sute de ani au trebuit, Vana in veacul trecut i pana in zilele noastre, ca transfor-
marea s'a se desiivirveasca, lar omul, staptin pe bunul vi pe munca lui, ea paraseasca padurile
sti. ese din bordee de,asupra prunântului.

In domeniul schimbului de bunuri, al comertului, multa vreme numarul neg-ustotilor ro-

deslipiti de curtile boierevti sau mâniistirevti i aveza-ti prin targuri i orave, a fost prea
mic i puterea lar neindestullitoare pentru a pune in valoare toate bunurile trtrei vi o avezare
geografica cum era acee,a a Olteniei.
De aceea foarte de timpuriu tara va fi napadita de demente streine. Ii voiau voevozil
boierii i mânastirile, dar vi tárgtuik. Ei eunovteau mai bine mqtevugul negotului decit ai

C. Giurescu, op. cit., pag. 442.

C. Giurescu, ofi. cit., pag. 429-444.
Ibid., pag. 508-512.
Arhivele Olteniei, 1928, pag. 444; Hurmuzald, Documente, vol. XIX 2, pag. 51-52.
N. Iorga, Studii pi documente, vol. XXV, pag, 182, 186.

476

www.dacoromanica.ro
no§tri, aveau legaturi mai intinse, o traditie veche care eantare§te greu intr'o astfel de lade-
letnicire, lar mai presus de toate aveau mijloace atat bane§ti, cat §i de ac,elea care mi se
marturisesc and e vorba de ca§tig.
In general oltenii nu s'au opus la intrarea streinilor. De multe ori au §tiut ea invete ceva
de la ei. Atunci irisa, and ace§tia au amenintat sa-i stapaneascii, oltenii au fost refractan.
De peste numti, atata vreme cilt Tara Romane,ascä a dat mai malt ascultare coroanei un-
gare, deci pina spre sfar§ital secolului al XV-lea, Oltenia a cunoscut strecurarea oamenilor
de acolo, a salilor in deosebi, fie ca me§tevgaii, fie ca negustori arzati sau in trecere.
Sa§i au trecut in Oltenia foarte cm.ând dupti colonizarea ion in Ardeal, aceasta cu atat
mai mult cu cat voevozii románi din dreapta Oltului, ca vasali ai regelui Ungariei, stapanisera,
pana in ultimul sfert al veacului al XIII-lea, tinunui §i. dincolo de manta Olteniei.
Vlaicu Voda, domnul Tärei Romane§ti, confirmand la 1368 vechile libertäti ale negus-
torilor sa§i de la Brapv dincoace de munti, Ii scute§te in Muntenia de taxa de varna pe care
deobioei negustorii erau obligati sä o plateascii la Slatina in trecerea lor spre Oltenia sau spre
vadmile de la Dunare 35).
Prezenta sa§ilor la Sibiu trebue sä fi fost §i. mai malt simtita in Oltenia dupit anul 1382.
In acest an, Ludovic regele Ungariei, prin privilegiul acordat Sibiului i confirmat de tu-mä-
torii regi ai Ungariei, interzicea negustorilor streini sä deparasca acest ora' cu marfurile lor,
ei fiind 'obligati sà vándä numai la Sibiu36).
Interdictiunea fiind in desavantajul altor negustori de peste munti, precum §i. in desavan-
tajul negustorilor din panile noastre sau de peste Dunare, desigur cá multi din ace§tia au
renuntat sau au redus afaoerile lor in regiunea, Sibiului. Dar fiinda Sibienii §i. comertul lor
nu se puteau lipsi de debmrul sud-estic §i nki de produsele ce veneau din Oltenia sau de peste
Dun& .e, ei Sc viid obligati sa tread): singuri munçii In acele parti ca sa vanda §i. eA cumpere.
De altfel relatiunile bane dintre domnii munteni §i. regii Ungariei, insenmate printeun
lung §ir de privilegii acordate orarlor ardelene, le vor ingadui acest lucru.
Vama de la Genune pe Olt, uncle se percepeau taxe pe marfurile ungure§ti i turce§ti in
trecere §i. pe uncle intrau §i. erau sibienii, era activa pe vremea lui Mircea ce! Batran. i apoi
nici vadmile de la Dunare nu erau moarte.
Planul impfiratului i regelui Sigismund de a lega direct Virile sale cu oriental pe cales
Durdirei este o dovadil mai malt d.espre aceasta 37).
Pe vremea lui Vlad Tepe numarul sa§ilor in Tara Romaneascii e considerabil. fac
nu num.ai comert, ci ei incearca §i. alte intreprinderi, spre pilda aceea de a arenda vämi ro-
mâne§ti.
Afacerile lor dincoace de munti, in Oltennia, trebue srt fi fost numeroase i importante,

Hurmuzaki, Documente, vol. I 2, pag. 144-145; vol. XV 1, pag. 2.

Ibid., vol. I 2, pag. 274; vol. XV 1, pag. 2.
I. Minea, Principatele romeuze fi politica orientalii a impiiratului Sigismund, Bucure§ti 1919, pag. 160.

477

www.dacoromanica.ro
dacá, pe la 1473, ei cer, i li se ingridue de Mateia§, regele Ungariei, sal largeascrt drumul
de trecere pe la Turnu Ro§u ingustat de apele repezi ale Oltului38).
Ei cumprirau direct de la boieri sau erau furnizorii acestora atát cu märfuri de peste
munti, cât §i cu Márfuri europene.
Interese personale §i politice cereau deci favorizare,a ion pe pdmântul tdrei noastre.
De la o vreme incA, de§i drurnul de trecere pe vales Oltului spre Ardeal i§i va Ostra in-
semniitatea, rolul sa§ilor in comertul românesc va scade.
De pria a doua jumfitate a secolului al 15-lea coborirea sa§ilor pana* la Dundre incepe
sá fie stingheritii de prezenta turcilor in vadurile dundrene39).
C.am tot depe atunci privilegiile de oprire ale Sibiului ca §i in general privilegiile acor-
date de regii Ungariei sa§ilor incep sá sliTheascA. Lucrul acesta se va accentua §i mai mult odatá
cu trecerea Ardealului, in secolul al 16-lea, sub vasalitatea turceascrt.
In sfár§it alti negustori, §i in special grecii, le vor lita cu timpul locul.

In gospoddria Tärei Române§ti grecii incep a se amesteca foarte devrerne. In prima ju-
mátate a secolului al 15-lea ne sunt semnalati pe la curtile voevozilor. Vlad Dracul domnul
Munteniei avea un crtmára§ grec care incheia pentru el afaceri cu ora§ele siíse§ti de peste
munti. Sub Alexandru Vodd Aldea, la 1431, un negustor grec in serviciul domnului friega afa-
ceri cu Ardealu140).
Duprt criderea Constantinopolului sub turci in anul 1453, numitrul lor in trtrile románe§ti
crelte.
La 1469, pe vremea voevodului Munteniei Radu cel Frumos, ii i gdsim ca negustori in
conflict cu ardelenii márturisind mincinos impotriva unui sibian. Ei sunt cereetati de vornicul
Neagul, din Craiova, tata craiove§tilor 41). i in procesal ce se judeca la Sibiu prin. 1500 ni se
vorbe§te de negustori greci cari fáceau comen acolo 42).
In prima jumätate a seeolului al 16-lea. negustorii greci, cari dela noi fáceau comert
ora§ele sase§ti, erau, se pare, multi. Concurenta lor devenise supdratoare pentru sa§i. Suprtrarea
de altfel era pricinuità §i de faptul cA grecii, reprezentanti ai lui Mercur, zeul comertului, dar
§i al hotilor, friceau prea mult uz de cele din lama prerogative ale 'protectorului ceresc.
In adevAr, §ireti §i plini de indrrizneald, pm.tarea lor uneori nu mai putea fi inglíduitil.
Sibienii la 1545 iau unele mristui pentru ingrádirea comertului Ion, dar §i al românilor cari
veneau impreund cu ei43).
Dieta Transilvaniei la 1551 §.1 1559, la plângerile sa§ilor, interzice negustorilor orientali
a eilvar§ite sub inspiraIia mai ales a grecilor 44).eomertul in Ardeal din eauza abuzurilor aeestor
Hurmuzaki, Documente, vol. XV 1, pag. 81.
S. Meteq, op. cit., pag. 83.
Hurmuzaki, Documente, vol. XV 1, pag. 15; S. Mete§, op. cit., pag. 72.
Hurmuzaki, Documente, vol. XV 1, pag. 74.
Ibid., pag. 152-155.
Ibid., pag. 439. (
tbid., pag. 512; S. Metal, op. cit., pag. 133, 136.

478

www.dacoromanica.ro
 Indrázneala negustorilor greci se datora de altfel i faptului ca multi din ei reprezentau
interese turcevti, acevtia fiind negustori ai sultanului45). Cu toate plangerile savilor i cu toate
masurile restrictive luate de dieta Transilvaniei contra lor n de,cursul celei de a doua jumatati
a veacului al 16-lea, grecii i fac loe din ce in ce mi mult in comertul Ardealului.
La 1577 un negustor grec obtine in Transilvania un prim privilegiu de comert prin care
i se ingaduia cornertul cu pe§te sarat, paturi, piel i oi 46).
Iar dietele Transilvaniei din ultimile doua decenii ale acestui secol sunt din ce in ce raai
ingaduitoare cu ei, desigur i sub influenta puterei suzerane.
La inceputul secolului al 17-lea pifrerea autoritatei ardelene despre greci incepe sä se
schimbe. Dieta din Cluj, dela 1609, observa ca negustorii gyeci nu numai ea nu sunt spre pa-
guba tarii ci mai mult spre folosul ei". Ea hotarevte, ca ac,eia platind vama sá umble in Tran-
silvania cu marfa lor, din oral in ora, din targ in targ, liberi i neturburati47). Alte interese
fac de acum inainte ca tanguirile sai1or pentru apararea comertului lor &a fie din ce in ce
mai putin ascultate. In adevar principele Gavril Bethlen, care exporta numeroase vite in Im-
periul Otoman, declara la 1627 liber comertul in Transilvania pentru neg,ustorii greci, turci
románi veniti din tarile románqti sau din Turcia 48). 0 astfel de politica s'a urmat vi de cei-
lalti principi ai Transilvaniei. Gheorghe Rakoczy privileg,iaza la 1636 in comertul Ardealului
cea dintai companie a negustorilor greci din Sibiu, privilegiu care va fi confirmat vi de ur-
mavii sill. 0 alta companie de negustori greci este privilegiata in anul 1678 vi la Bravov.
Companii similare iau fiinta vi in alte centre comerciale ale Ardealului.
Dupa ocuparen Ardealului de austriaci, in urma razboiului cu turcii vi a pacei deba
Carlovitz, Imparatul Leopold I intarevte la 12 Septembrie 1701 printr'un nau privilegiu co-
mertul gre,cilor din Ardeal.
Prin acest privileg,iu grecii aunt indreptatiti sti fact' pretutindeni comen t in Ardeal, in
sate vi orave, prin tárguri vi pe la cetati, atat cu ridicata cat v't cu màruntiu1, i li se acorda
scutire de anumite sarcini publice. Actul prevede mai departe respectare,a prerogativelor, deti-
nute prin privilegii anterioare, de companiile de comert grecevti din Transilvania 49).
In astfel de imprejurari comertul dintre Ardeal vi Tara Romaneasca, Leta altadata de
savi este inlocuit treptat de comertul grecilor. In ultima jumatate a veacului al 16-lea vi in
prima jumatate a celui urmator se vor mai intalni savi in Oltenia add la Ramnic cat vi la re-
vedinta Banilor, dar dupa aceea ei vor deveni o raritate pe drumurile vi pe la targurile noSstre.
Daca aceasta fusese, in fata grecilor invadatori, situatia comertului savilor, popor chib-
zuit, gospodar, cu mijloace puternice i cu o veche traditie, situatia comertului românilor nu
va fi raai putin critica.
Hurmuzaki, Documente, vol. XI, pag. 581.
0. Jickeli, Der Handel der Siebenbargen Sachsen, Hermannstadt, 1913, pag. 48.
S. Mete, op. cit., pag. 154.
Ibid., pag. 158.
Hurmuzaki, Documente, vol. VI, pag. 617.

479

www.dacoromanica.ro
 Prezenta grecilor hi trebuzile române§ti, pe care am constatat-o din veacul al 15-lea, va
deveni in secolele urmatoare nu ntunai permanentli, dar §i inabu§itoare.
Intinderea turcilor peste toata peninsula Baleanica §i treoerea lor in prima jumiitate
veacului al 16-lea, in Europa Centrala, pi-in stapánirea Ungariei, a avut ca urmare insemnate
schimbari in viata politica i economica a românilor.
Dependenta politica de Poarta ne-a adus un numar din ce in ce mai mare de greci, oa-
meni de incredere ai aceleia.
Ingreunarea relatiunilor cu trzrile europene §i intensifiearea lar cu provinciile §i capitala
imperiului suzeran au schimbat felul de viata §i necesitatile de schimb.
dupa cum alta data, pentru ratiuni politice §i pentru interese personale de aprovi-
zionare sau de desfaeere a produsekr, voevozii no§tai ca §i bolera, favorizau in comertul t'arel
pe sali,tot ala actun ei vor fi siliti sä favorizeze pe greci. Dar in timp ce influenta sa§ilar din-
coace de munti era ingradita de numarul lar redus §i de trecerea lar relativa pe lânga regii
Ungariei §i principii Ardealului, influenta grecilor, mult mai numero§i, hotaritori de multe ori
in politica Portei §i staptini pe comertul turcesc, va fi covár§itoare.
De pe la mijlocul veacului al 16-lea, de când schimbarea domnilor români nu se mai
facea in virtutea dreptului de mo§tenire sau potrivit vointei tarei, ci prin hotarirea Portei, de-
terminatit de atitea ori de influente grece§ti, patrunderea neamului acestuia la cm-tea voevo-
zilor, in administratie §1 in toate manifestiftile de viata. ale Munteniei va fi din ce in ce mai
insemnatä 50).
Pe la 1564 ni se semnaleazä ca daamna Chiajna, sotia fostului voevod muntean Mircea
Ciobanu, se folose§te de greci in toate afacerile ei din straintitate 51).
Domnul Munteniei Leon Tom§a, el insu§i grec, care ici amparase dela Constantinopole
scaunul, ne este infati§at de un dipkmat strein, calator pe la curtea lui in al treilea deceniu al
secolului al 17-lea, nu ntunai impresurat de greci, dar chiar strein de limba tarei52).
Intr'o astf el de situatiune pozitia negustorilor románi, mult mai slabi §i mai putin vred-
nici de a fi protejati, din cauza lipsei lor de relatiuni politice influente, este clara.
In legaturile cu Ardealul, atata vreme ctzt grecii nu-§i vor fi consolidat inca situatiunea
acolo, ti intálnim pe români pomeniti alaturi de aceltia, aproape in toate actele autoritAtilor
ardelene de restrângere sau de oprire a negustorilor streini cari faceau comert peste munti.
Când insa grecii, prin companiile lor privilegiate §i libertatile obtinute, vor domina °o-
mertul de peste munti, atunci, prin protectorii, oonationalii i corespondentii lor, ei vor do-
mina §i pe cel de dincoace. De o astf el de soarta va fi lovit §i comertul Olteniei.
In al doilea deceniu al secolului al 18-lea, la a§ezarea austriacilor in Oltenia, tati negus-

N. Iorga, htoria comer fului, vol. I, Videnii de Munte 1915, pag. 199.
N. Iorga, htoria Romanilor, vol. V, pag. 132.
I. Lupa', Inceputul domniei lui Matei Basarab ci relafiunile lui cu Transilvania, Bueure§ti 1933, pag. 3.

480

www.dacoromanica.ro
 -,,.. 7.,
° %rt.-- J'-'7--z% , -" 7.1.14-W:4
.:.,;.4 .... ' rt,' - 1.
r, ... ,..er'l 1 '' ° '...,'^-'%_% '. -. 4-
%, 4 4- ,
?R4. i ;4.0)4 IA
, 41
- -,../ 1.:". 1 0,
;,:,
1
[ 4 :. j".. .,....,.... n'
1 * Rf;,1,' '11
- N p -
., y re
T . °
r
404'
t.
A .7 It
, J Iv 7, e
-
. ..."- '7'1.i.' I i '
i1
' 1 E,
- .1 iris
11..". -
I , -m ...- r`
r *-
z 1
....., p.. - 1
_,, 7 G :::
, ,r
_.,.....
Is r ' tr...,, .A...--r. ',.L
. # .., 4
4
4
,... q 1
; u
. , ;1 . 1
.
41,'
/ L 1o I
Y
1' t,4r
37 17!
"
,
" .
9
s
_
'
L.
slgr
,
1,

www.dacoromanica.ro
r r
eSi
4. :
o
re ,,°:-.-,,,...
I.
a ., =I- w
,,, L,
L'1,
[

.t
L
.,
.
, 5 .-,,
.,,r ..,,,,,,1
,. 6- jr,
. . , ....
-,
...
:,
..
-.
1., Si-.., ,,,, ',. 1. --.f.:,
.
, ... re,'',''`.` el #''':4:-. -.,1,...
,- !' .
.
---Z , ,..... .;
,
re
, as' ?.4 .,
' i .
'
. ri: n 'i ' ,t

..
0 A
o
n.
n
7'14 . .2.,
' r'.1 ' 7 .'I r
"'
;./ :
;
' f. .. ..r.` ,. 7' . r
4.- -
' itir
4u,
V.44 r' 'Sr ..,

..'
e`. ,,
.

í
,,, r " 4' .14 .b ss'..,
:,4--.- -- ... -', - i
I,

'
1

,*.t -,
it

.
A. 0

.
;1 ,-
It --, , .., ; st o ......
..",, ' i.,..
' '1":1 P.- q, *
°
r
- ,,;. ,,.,1 o-, I ,
,i,,,I, ,...,
- . , .
e; kr. °-%-,' o
>., 4 -1 *...1, . ' '
.'14 - ''' 'I 1. ',_7:0: h`.
. , ,i 47.
14, r
,e., .
;-,
1$" * ..
-r .
A , - ,
. 4 ,... 4,. ,
i , .,
4, :,t4
._
` ki.',..q.-
1 .4
,
3 :: . , .a _ .
toril orasului Ocna din Válcea erau greci, stTeini deci cari, ca atare, nu plateau nici o dare, fapt
care va indispune noua administratie austriacii53).
Alrituri de greci, in Oltenia, trebue sli. mai arnintim incil un element strein care a incercat
sa joace im oarecare rol in comertul acestei provincii, bulgarii.

l'Ara indoialii cä bulgarii ca negustori veneau incA de mult in Oltenia altituri de greci,
macedoneni, turci sau alti balcanici.
Diferite scrisori voevodale, de pe la mijlocul veacului al 17-lea incoaee, le ingridue
formal comertul in provincia de peste Olt.
Pozitiunea lor este insri intiírità de privilegiul pe care Constantin Brâncoveanu li-1 da la
2 Aprilie 1691.
Prin acesta voevodul permite bulgarilor aflati in tara' sti se aseze aci, sA triliascri in pace
faca negotul, scutindu-i de toate darile, dar obligAndu-i in schimb plateascii anual
suma de 250 ducati de argint54).
Cam pe aceeasi vreme bulgarii se gäsesc si dincolo peste munti, având bine inteles in
comen un rol incomparabil mai mic decat acela pe care il aveau grecii, unde imparatul Leo-
pold I ii Intáreste prin privilegiul de la 15 Mai 1700 scutindu-i de dAn i acordAndu-le dreptul
de a negutätori in toate provinciile ereditare55).
Austriacii, dupri ocuparea de drept a Olteniei, in urma pAcei de la Passarowitz de la 1718,
criláuziti fiind de gAndul de a desvolta comertul acestei provincii, bine inteles cu scopul de a
Mari veniturile imperiale, se ocupa de indatA de soarta bulgarilor de aci56). Bulgarii, indeletni-
cindu-se mai ales cu negotul, se griseau raspAnditi in toat3 cele cinci judete oltene. Locali-
tätile Irisa unde ei se asezasera In numär mai mare erau: Craiova, Rámnic si Bradiceni. La ce-
rerea lor de a li se reinoi i lärgi vechile libertriti si prerogative in aceste pàrçi, impliratul
Carol al VI-lea le raspunde cu privilegiul dela 1 Octombrie 1727 57).
Situatiunea privilegiatái a bulgarilor din Oltenia se pästreazri i dupii plecarea austriacilor
si ea va continua sub fanarioti pänite in secolul al 19-lea. Chrisovul dat la 1 August 1803, de
Constantin Ipsilante, companiei chiprovicenilor de la Ramnic prevede nu numai obisnuitele li-
bertiiti de negot cu ridicata i cu märuntisul" sau cunoscutele scutiri de diijdii si de alte an-
garii" ale tärei, ci el cuprinde i unele prescriptiuni grave favorabile instrainiirei si mai mult
a comertului Olteniei. S'a* aibe voe starostea i cu epitropii apune hrisovul ca sa pri-
meascii in aceastri companie negutritori streini cat de multi". Iar mai departe le-am facut
asezrunânt pentru rándul dajdiilor i pentru alte obiceiuri ve au avut mai dinainte, pentru

C. Giurcscu, Istoria Olteniei supt austriaci, pag. 421, 452.

C. Giurescu i N. Dobrescu, Documente fi reg este privitoare la Constantin BrtIncoveanu, Buc. 1907, p. 52.
Hurmuzaki, Documente, vol. VI, pag. 615.
C. Giurescu, Istoria Olteniei supt austriaci, pag. 399-406; Hurmuzaki, Documente, vol. VI, pag. 313.
Hurmuzaki, Documente, vol. VI, pag. 396-400; C. Giurescu, op. cit., pag. 406-409.

32 Saptátnana Olteniel 481

www.dacoromanica.ro
fiind oameni streini Domnia mea vre.a /A. se adaoge aceasta companie 91 cu alti streini de
prin alte parti 58).

Dacii din contactul cu tati streinii de cari ne-am ocupat, negustorul oilcan a avut dealun-
gul vremurilor i uncle profittni, nu este mai putin adevarat ca inmultirea lor peste masura
tindea sa-1 doboare. De aceea, i fata de unii i Ltd de alii, cand lucrmile ajungeau prea
departe, .oltenii reactionau, fie direct prin mi9citri turburatoare, fie indirect prin conducerea
tarei pusä la cale de oamenii lar.
Sa9ilor de la Sibiu care, in virtutea privilegiului lor de oprire, nu lasau pe olteni sá umble
sa vánda mai departe in tara Ardealului, dar nici sa se inapoieze in Oltenia cu märfurile
duse acolo, Vlad Dracul, domnul Munteniei, le opune un regim asemaniitor. El da poruncä
boierilor olteni ca sibienii cari vin cu marfa din tara ungureasca sà nu fie bantuiti, dar ia-
ra9i din acea marfa sA nu lasati sa se intoarca indarat nici un singur fir de par" 59).
Protestele domnilor munteni, facute la plangerea negustorilor din tara, contra dreptului
de oprire al oraplor säseti vecine, care pilgubea atata comertul romanesc, nu sunt rare.
Inteun astfel de spirit, Radu cel Frumos, domnul Munteniei, al carui mare vornic era
Neagu Craiovescul, da bra9overillor la 6 Martie 1470 dreputl de a face comen in Tara Roma-
'leaser!. Va dau aceasta carte serie voevodul roman ca ea va poata umbla oamenii in
bunavoe prin toatii tara domniei mele i sa cumpere once märfuri ar pofti... i dati-mi
voi cartea voastra ca sa-mi umble i oamenii mei slobozi, daca le este ingaduit sá targuiasca.
la voi; lar daca nu, ea aiba voe sa mearga cu marfa lor in tara domnului Craiului oriunde,
macar pana la Varadin. i daca-9i lash' cineva marfa acolo.., la intoarcere sa fie volnic ja
maría i srt-§i fact(' cu ea ce va 90 60).
Basarab Laiota protesteaza 9i el in 1476 la Sibiu contra piedicilor ce se pun oamenilor
lui la trecerea pe la Turnu Ro9u, ca i mai tarziu, la 1 .Deeembrie 1510, Vladut Voda contra
oprirei exportului din tinutul Sibiului in Tara Romaneasca61).
Cea mai frumoasil pilda de aparare a comertului national contra cotropirei sase9ti o avem
fink' de la primul voevad muntean din neamul craiove9tilor, de la Neagoe Voda. Domnul, la
cererea bra9oveni1or de a stabili regimul comertului dintre Tara Romaneasca i Brapv le serie
ca acesta nu a putut fi hotarit, ati poftit sa umble oamenii domniei voastre i sit
vanza maría prin toate targurile 9i prin toate ora9ele din tara noastrii, i eA cumpere pe§te
prin garle ca i negustorii no9tri. Aceasta n'o putem face, caci vedeti bine dumneavoastrit),
(lac& vom slobozi pe negustorii dumneavoastra sA cumpere i 66. vanza prin ora§ele noastre,
atunci saracii i negustorii no9tri ciun se vor hrani i cui vor vinde pe9tele? Astfel sà titi

V. A. Urechia, Istoria Romtinilor, vol. XI.

S. Meter op. cit., pag. 71.
S Mete, op. cit., pag. 80.
I. Bogdan, Relatiile prei Romemefti ca Brafovul, Bucuregti 1905, pag. 331; Hurmuzaki, Documente,
vol. XV 1, pag. 207.

482

www.dacoromanica.ro
cli am jurat impreunii cu boierii cu Sfatul domniei mele ca sil fie volnici negustorii dum-
neavoastrá sá viinzli in scaunul domniei mele la Tirgovivte, la Targvor vi la Ctunpulung, dar
sà vânzit- oamenilor novtri eu ridicata, lar prin alte arguri sil nu umble. Daca' veti slobozi
mnsà dunmeavoastrá pe negustorii novtri sà cmnpere i srt vânzii peste tot in tara ináltimei sale
Craiului, vi la Oradea, vi la Cluj, vi la Timivoara vi in Râjnov, vi in Tara Barsei, atunci vom
slobozi i noi pe oamenii dumneavoastrá peste tot in tara noastrii, sil fie volnici sil vanza
ea curnpere in tara noastrá" 62).
Comertul savilor dincoace de munti fiind, de pe la mijlocul secolului al 16-lea, in scadere,
másurile tot mai rare ce se vor mai lua contra agentilor lui vor porni din alte consideratiuni
de eat acelea de a proteja negotul pámântean.
De altfel, dupá cum am vázut, acest negot prunântean inca de pe atunci se gasea adus la
strttmtoare de un nou element strein, grecii.

Reactiunea contra grecilor era insá. mult mai anevoiasá. Ei se presentan in numar vi or-
ganizati pretutindeni mide era de câvtigat ceva. Nu numai in comen la Bucurevti, in tárguri,
prin orar, la vämi vi la vaduri, ci vi la tarri, ca proprietari, arendavi, sau administratori de
movii, in familiile boierevti prin cásátorii i incuscriri, in rangurile de boerie, in functiunile
publice, in biserica, in divan, ha chiar in sea"' tárei. Iar in snatele lor eta Poarta.
totuvi din veacul al 17-lea reactiunea ptimântenilor se va produce.
Semnalul ti dAduse mai dinainte un fost negustor in tinerete, ajuns ban mic de Mehe-
dinti, apoi ban al Olteniei, cásátorit aci, cu avere mare, neamuri, prietenii ì legáturi in
aceastii provincie i träit indelung printre olteni: Mihai Viteazul. Inconjurându-se de oameni pe
cari Ii cunoscuse de acasii, cu cari fusese In dregátorii, ha cu unII chiar ruda, in covirvitoare
másura români, printre cari foarte multi olteni, desfácându-se de oamenii turcilor, el trecu, la
13 Noembrie 1594, prin foc i sabie, atat la Bucurevti eta i aiurea, ajutat de trupele olte-
nevti ale Buzevtilor, pe greci i pe turcii ce le venise in ajutor 63).
La 1612 boierii románi, in frunte cti stolnicul Bárcan de la Merivani, se rilsvriitirá impo-
triva voevodului muntean Radu Mihnea, fiul lui Mihnea turcitul, care crescut In ¿dará de tara
cumpfiránd tronul, trecuse Dunärea vi se insatimase in anul precedent aducând cu el o droae
de greci. Neofitii greci ai domnului infipti In treburile cele mai de seamii vi cele mai lucrative
ale tárei provocará indig-narea generalii. Mivcarea este inecatá in sange. Postelnicii, paharnicii.,
vornicii, cámáravii, eomiii, logofetii i alti boieri románi cari se alipiserti ei pierira in teaptt sau
sub securea càlàuluì. Cei ce avuseserá n.orocul sá scape de rázbunarea i milcelul voevodului se
refugiará in Oltenia, tocmai la Mehedinti 64).
Peste vase ani, pentru motive asemánátoare acelora din 1612 se produce o non& mivcare a
S. Metes, op. cit., pag. 114.
N. Iorga, Istoria Romiinilor, vol. V, pag. 257, 262-263, 268, 278-279; C. C. Giurescu, Istoria Romd-
nilor, vol H 1, pag. 240, 243, 282, 288.
N. Iorga, op. cit., pag. 395; C. Obedeanu, Grecii 2n Tara Romemeasctl, Bucuresti 1900, pag. 26-31.

483

www.dacoromanica.ro
boierilor romttni impotriva gredlor, in timpul voevodului Alexandru Ilia§, obi§nuit cumparator
de tronuri. i acesta strein de tara, niiscut intr'o insula din. Mediterana, trait printre greci, la
inscaunare vine cu levantinii lui oplo§iti ea §i pe vremea lui Radu Mihnea.
Domnia lui a fost o adevarata ocupatie greeeascii.
Din marea pornita çi condusa de paharnicul Lupu Mehedinteanu, in desfa'§urarea ei se
vede cà privea numai pe demnitarii, ci §i pe negustorii greci cari swat macelariti cu grit-
made dupa fugirea domnului 65).
incerarile de a reactiona continua: la 1625 sub Alexandru Voda coconul, cu partid-
parca boierilor de peste Olt §i a nailitiilor lor, apoi pe vremea lui Leon Vodil Tom§a66).
La aceastii din urma mi§care cu deosebire ese in evidenta §i caracterul ei social-econiamic.
Instalat in tronul pe care 11 cumparase foarte scump, dar pe datorie, cea dintai grije a
lui Leon. Voda a fost adunarea banilor ne,cesari pentru platile ce i se cereau. Cuna insa strata-
gerea birurilor mari pe care k puse,se era greu de infaptuit, domnul imparti judetele Orei bo-
ierilor cu obligatiunea pentru fiecare din ei dea riispunde cu anticipatie banli ce se cuveneau
domniei i urznau sa fie incasati din judetele respective.
Neplata din partea boierilor a sumelor ce li se pretindea astfel de catre domn era sanc-
tionata Cu amenzi.
Sumele de raspuns fiind insa prea mari, boierii sunt siliti sa se imprurnute cu dobánzi
dela negustorii streini.
Pagubele boicrilor de pe urma unei atari operatiuni trebuiau sä fie enorme, intrucat ju-
detele speriate de greutatea darilor se sparseseaii", fugiserit care incotro", a§a ca incasarea su-
melor potrivit socotelilor facute la inceput nu mai era posibila.
Din aceasta cauzit in§i§i boierii prinsera a pribegi. Boierii de peste Olt tre,cura in Ardeal,
dar ,nu pentru a se tângui, ci pentru a-§i da mana, a se sfatui §i a porni sA inlature rauta-
tea. Ei erau condqi de insu§i Asian, banul Olteniei, §i sprijiniti de aga Matei, capetenia
tilor. Acestea se petreceau in toamna anului 1630.
Mi§carea pärea sit aibe mmari. Leon Voda, speriat de cele ce se intkoplase, dete ascultare
cerintelor tarei de u§urare a darilor §i de aparare contra grecilor. In hrisovul sat]. din Iulie 1631,
Leon Voda cu privire la grad. spune: Dat-am domnia mea aceasta carte ca SA fie de mare cre-
dinta tuturor... ca sti se §tie, pentru nilte lucruri §i obiceiuri rele ce au fost adaos de (lament
streini in tara domniei mele, care obiceiuri nimeni nu le-au mai putut obi§nui vazánd di smut
de mare paguba tarei... Deci vazand atata saracie §i pustiire a Ord cAutat-am domnia mea cu
tot sfatul tarei de made cad acele nevoi pre tara. i s'au aflat §i adeverit cum ca taate nevoile
§i sarilcia Ord se incep dela grecii streini, care amestedi domniile i vand tara fart(' milk* §i o
precupetesc pre c,amete asuprite, §i daca vin aici in tarit el nu socotesc sit umble dupa obi-
ceiul tarei §i strict' toate lucrurile bune, §i adaoga legi rele §i asuprite, §i alte slujbe le-au marit
N. Iorga, op. cit., pag. 407-408; C. Obedeanu, op. cit., pag. 31-39.
C. Obedeanu, op. cit., pag. 31-40.

484

www.dacoromanica.ro
§i le-au ridicat fard seamii pre atta greuime ca sit' nu plateascd ei cametele lor, §i im-
boghteasca casele lor, §i hied alte multe streindri au arlitat spre oamenii árei, nesocotind pre
niciun om de Ord, instrAinând oamenii despre domnia mea cu pisme §i cu nfipastii, §i asuprind
stiracii fdrit mild, §i ardttind vrii§md§ie cAtre toti oamenii Veda' spune mai departe:
Deci vlizánd domnia mea ni§te lucruri ca acele.a. §i prada dupti jurtimânt cu tot sfatul
dilcat-am acele obiceitui rele, §i le-am pus dornnia mea toate jos, §i am scos acci greci
streini din Ord, afard ca pre ni§te neprieteni ai tärei
Cu astf el de proclamatil boierii olteni pribegi nu se lgsard convinqi cá relele vor afla,
vre-o indreptare.
Ei continuará actiunea lor, trecurd dincoace muntiii pe la Vulcan, se ciocnird cu oamenii
voevodului la Ungureni, apoi la Prisiceni, la Bucure§ti, in apropierea viilor de lingli Winks' -
tirea lui Mihai \Todd, §i dupii retragerea lor, la Tisrnana. Oltenii suferird in aceste lupte grele
pierden i printre oamenii lor, dar sacrificiile nu furd zadarnice, các.i grecul" de vodii fu inla-
turat §i in locul lui arzat Matei Basarab 67).
impotriva grecilor, ce aveau in mánd activitatea economicii a Orel., §i de la care
in prima jumätate a secolului al 17-lea olteniii nu lipsesc niciodatit, se vor continua. Ele vor
privi insd mai ales invazia noilor greci, a celor ce veneau odatti cu domnii, fiindcä ve,chii greci,
arzati mai de mult, incepuserd a se ameste,ca cu pimántenii.
Incuscririle numeroase dintre greci §i români dilduserd generatii noui de cetliteni Cu siinge
amestecat care §tiuserd sd se apropie de inter esele pämântului 68).
Patrioti §i luptittori din rândurile acestora nu stmt rari in istoria tdrilor noastre. Tot assa
§i negustorimea româng, strámtoratà de activitatea tot mai puternicd a negustorilor greci, va
fi silitä 6fi träiascá o viatd de simbiozd cu ace§tia in care cu vremea, cel putin oltenii, vor reuli
sA domine. Ce vor fi folosit negustorii olteni ca deprinderi, cuno§tinte, leggturi, indritsneald
sau avere dintr'o astfel de simbioza este greu de ardtat aici. Uncle din acele fokase se oglin-
desc Insá pnä azi in lexicul, uzantele, traditia §i agonisita negustorilor olteni ctigattt prin-
tr'o astfel de incuscrire.

Dar printre elementele imponderabile care au contribuit la pliimgdirea entitAtei ohene nu

trebuesc cercetate numai influentele orientale.
Oltenia, prin pozitiunea ei inaintatit, am vgzut el a avut atrtuise §i strgvechi legtituri §i
cu tinutwrile transcarpatine de pronuntattt influentg. occidentalii.
Comunitatea de viatrt intre regiunile ce se intindeau de ambele parti ale infiltimilor din
vestul Carpatilor române§ti a fost o realitate enrich, geografici §i istoria ce nu mai poate fi
discutatil. Románimea dilare pe ace§ti munti am vitzut ca- nu a fost niciodatä ruptg in cloud
de ei.
N. Iorga, latoria Ronzdnilor, vol. VI, pag. 27-34; C. Obedeanu, op. cit., pag. 40-48; I. Lupa, op. cit.,
pag. 3-5.
N. Iorga, Scriaori de neguatori, Bueuregti 1925, pag. VIII.

485

www.dacoromanica.ro
 Talazuiri ne,contenite s'au produs dintr'o parte in alta. Rude, prieteni, pästori cu turntele
lor, fugan, emigranti, pribegi, duhovnici, armate, melte§ugari, negustori §i. aa mai departe, trec
in Ardeal sau vin de acolo in Oltenia.
Cu aceste trazuiri se stre,cura dincoace i ceva din oeeace apusul adusese i pusese in
fAptura oamenilor de dincolo.
Iar can(' interesele politice ale Tärei Române§ti mergeau paralel ca acelea ale accidenta-
lilor, sau cánd granita ce despartea Oltenia de tinuturile de peste munti alabeo, atunci influen-
tele de dincolo, altele decát cele orientale, vor fi din ce in ce mai simtite.
Ca urmare a scilderei puterei otomane primul senut, in acest timp, al orientärii politicei
romttnqti spre apus ni-1 chi fuga la Viena, in 1664, a domnului Munteniei Grigore Ghica, in
vremea ràzboiului dintre turci i austriaci.
Mai tárziu Serban Cantacuzino qi Constantin Bráncoveanu sunt partizani vàditi ai acestei
orientad.. In timpul Brâncoveanului, Austria, ca stapánitoare a Ardealului, dela 1699, se inve-
cina ca Tara Româneascä. La aceasta vecina Românii vor avea s'a vadá curand alte forme de
deat cele cunoscute de ei sub stapánirea turceaseä, forme de viatit ce nu vor intarzia
ispiteaseä.
Intoarcerea spre imprtratul de la Viena irisa va pune capät domniilor pamântene §i va
face pe turci sà administreze Muntenia cu oameni de incredere dintre grecil de la Constanti-
nopole.
De acum inainte, pentru mai bine de un veac, drurnul grecilor va fi din nou deschis spre
Tara Româneascit69).
La 1716 scaunul Tärei este incredintat lui Nicolae Mavr000rdat, fost -timp de zece ani
mare dragoman al Portei. Aeesta impreunä eu fiul i fratele säu au domnit, num.ai in Muntenia,
33 de ani din cei 84 de ami ai domniei fanariote din secolul al 18-lea.
In timpul lor dregiitoriile cele mai mari ale tiirei, care pe vremea lui Bráncoveanu
ciliar a lui Serban Cantacuzino fuseserSä rezervate aproape exclusiv boierilor români, sunt date in
seama grecilor. Judetele au acum doi ispravnici, un boier román §i unul grec, delegat al voevo-
dului. Justitia, conducerea armatei i celelalte finictiuni mai putin importante vor suferi trans-
formAri asemánlitoare70). Aceastä administrqie stráinä, aburivii §i de multe ori veroasa nu
putea avea, mai ales asupra activitatii economice a românilor, decát o inräurire nefericità.
De acee,a, odatä cu a§ezarea noului regim, pornirile spre rrisvratire ale boieHlor români vor
reapare ca i dorinta lor de a pune tara sub scutul marei puteri etuopene ce stäpánea dincolo
de munti. Si de astadatA oltenii au initiativa faptelor.
La 1716, In timpul rlizboiului dintre Austria §i Turcia, boierii olteni: Serban Bujoreanu,Radu
Golescu, Petre Obedeanu, Barbu Brililoiu §i. Staicu Bengescu, pun la cale tul complot impotriva

69 N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. VII, pag. 16, 18, 22.

70) MarcuFilip Zallony, Despre Fanarioti, Biblioteca pentru topi nr. 152-154, pag. 37-38.

486

www.dacoromanica.ro
domnului Nicolae Mavrocordat pe care II comunich i 11 discuta in taina la Bucuresti cu boierii
de ad si Cu mitropolitul tarei Antim 71).
In acelasi timp serdarii. Petre Obedeanu, Barbu Brailoiu i Staicu Bengescu, cari comandau
armate oltenesti la granita de apus a tarei, pentru a o aprira contra trupelor austriace ce
amenintau din spre Banat si Ardeal, prin legaturile pe care le aveau cu imperialii se inteleg
in ascuns cu aceia sa le dea sprijin pentru a lupta impreuna contra domnului fanariot si a
trupelor sale turcesti72) §i a stabili astfel viitoare raporturi mai apropiate in" tre Tara Romtmeasca
si Monarhia Habsburgica. Austriacii astfel sprijiniti patrund neimpiedecati in Oltenia. Actul de
tradare al oltenilor este condamnat la 20 Octombrie 1716 printr'o proclamatie a domnului Ni-
colae Mavrocordat contra boierului Barbu Brailoiu, i apoi prin uciderea complicilor munteni,
a mitropolitului Antim, a marelui vornic Brezoianu si a marelui logofat Balaceanu. Curtind insa,
inainte de sfarsitul anului 1716, rebelii olteni impreuna cu catanele austriace trecand Oltul,
ajung la Bucuresti i prind pe Nicolae Mavrocordat care este dus imperialilor la Sibiu, sub
paza austriaca, dar si a boierului oltean Barbu Brailoiu73).
Si in timp ce boierii cere,au imperialilor protegiunea i staruiau pentru numirea ca domn
a unui boier din -Ora, a lui Gheorghe Cantacuzino, Poarta trimite in graba pe marele dragoman
loan Mavrocordat, fratele fostului voevod, cu care imperialii, desi nu vor sa-1 recunoasca,
trateaa ramânere,a Olteniei pe seama. Austriei74). Este interesant de amintit ea deputatiunea
de boeri. romini trimisa la Viena sil solicite imparatului protectiunea i nurnirea in scaun a
unuia dintre boierii románi, in memoriul supus imparatului, se ocupa i de chestiunile econo-
mice. Streinilor de -tara, eer ei, sil nu li se ingadue amesteeul in chestiunile politice si niel
economice ale provinciei. In demnitatile i slujbele provinciei sa nu se introduca stTeini, acestea
ramánând pe amnia bastinasilor. Deasemenea fail o invoire din partea voevodului nimeni
nu fie introdus in comertul i mestesugtuile Orel, negustorii stTeini neputtmd vinde marfurile
decAt cu ridicata neg,ustorilor din tara; in sfârsit casele negustorilor din Bucuresti, intelegându-se
prin aceasta casele negustorilor români, sa fie scutite de cartiruire. Si iarasi trebue 6á fie re-
levat faptul cA deputatiunea de sase persoane ce presenta imparatului doleantele romtmilor era
formata in majoritatea ei de olteni75).
Dar dadi austriacii nu vor putea sA la sub scutul lor intreaga Tara Româneasai, asa cum
o doreau boierii76), ei ramân potrivit conventiunei incheiate cu Ion Mavrocordat la 24 Fe-
bruarie 1717, si hotaririlor ce se vor lua prin paces de la Passarowitz de la 21 Iulie 1718, in
cele cinci judge oltene.

Importanta, nu numai politica i strategica, dar si economieri pe care Oltenia o presenta

C. Obedeanu, op. cit., pag. 502.

C. Giurescu, op. cit., pag. 29-38.
Ibid., pag. 43, 58-62; C. Obodeanu, op. cit., pag. 514-515.
Ibid., pag. 62, 75, 85, 97, 102-103, 150, 155-157.
¡bid., pag. 159-162.
Hurmuzaki, Documente, vol. VI, pag. 192, 198, 217, 232; C. Obetleanu, oft. cit., pag. 573-585.

487

www.dacoromanica.ro
pentru imperiali, reese din instructiunile date de maresalul Stainville plenipotentiarilor austriaci
timpul tratativelor de pace de la Passarowitz. Raul Olt care, in linie dreapta, leaga Transil-
vania de Dimare, li se arata plenipotentiarilor in acele instructiuni, si pe care se poate pluti
in bune conditiuni, are menirea nu numai sit inlesneasca posibilítale de aprovizionare ale ar-
matelor austriace, inteun nou rrtzboi ca Turcia, ci sit §i ajute desvoltarea comertului provinciilor
imperiale. Pe drumul dealungul Oltului, prin Oltenia, largit §i imbunlitatit de armatele aus-
triace de ocupatie in cei doi ani dinainte de pacea de la Passarowitz, in putine zile de cálatorie
si in bune conditiuni, pot cohort negustorii cu märfurile, la Dunäre. Insemnate venituri pentru
erariul imperial vor rezulta in aceasta provincie nu numai dintT'o mai productiva organizare a
vamilor, ci si din exploatarea ocnelor, a attrului etc.
Mai departe instructiunile scot in evidenta productivitatea celor cinci judete olteire, ogoa-
rele lor intinse, pamantul lor gras, rninunat pentru culturi, viile, bogatia padurilor, vanatul,
pestele, etc.
In Oltenia se cresc tot felul de vite, cu care se aprovizioneaza tarile vecina, ele ajungánd in
numar mare 'Ana la Viena. Veniturile fiscale ale provinciei erau insemnate prin faptul
inca de pe vremea voevozilor locuitorii se obisnuisera sA plateasca, flied sa protesteze, tot felul
de dar i77).
Dacii in instructiunile date plenipotentiarilor austriaci de la Passarowitz Oltenia era pre-
sentata in astfel de culori, lucrul acesta se faoea fära indoiala pentru a-i stimula sa tie cu once
pret la obtinerea celor cinci judete de la turd. Anexares de provincii noui Lacea de altf el parte
din politica Austriei de expansiune teritoriala §i ea o practica acum in sud-estul Europei78).
Ai, -`,"
In realitate situatiunea economical a Olteniei, la ocuparea de catre Austriaci, era mult mai
gres de cat ces infatisata plenipotentiarilor.
Slujba§ii austriaci, dupti colindarea Ion prin Oltenia, au aratat-o in diferite rapoarte.
Muncitorii de pamant o duceau greu. Unii din ei aveau mici proprietati, mosnenii.
insa erau lipsiçi i de pamânt si de libertate. Ei îi pierdusera §i proprietatea i libertatea
imprumudind dela boieri and birurile ce li se cereau erau prea mari sau and, din cauza re-
coltelor proaste, erau amenintati eh moara de foame.
Raporturile de munch dintre tárani si proprietari nu erau regulat stabilite.
Proprietarii de pamânt chemau pe tarani la munca ori cánd, de cate ori voiau si oricat
de mult. Ei trebuiau astfel sa lucraze la proprietari in zdlele prielnice muncii ampului, lar pe
pamântul destinat lor and da Dumnezeu i rrtai ales in zilele cu vreme rea, asa inat táranii
neputând sit lucreze pentru ei nici bine, nici suficient, produsele lor la capatul anului erau
neindestulatoare si ei rifunáneau permanent Barad.
Vitele le cresteau taranii tot pe mosaic boierilor, iar oeea ce trebuiau szt dea in schimb
pentru aceasta ingaduinta era la fel de neomenos.
Hurmuzaki, Documente, vol. VI, pag. 212-214.
Gheron Netta, Expansiunea econornicd a Austriei i ex61orär.ile ei orientate, Bucurelti, 1931.

488

www.dacoromanica.ro
 Traiul tiiranilor lasa mult de dorit.
Se imbracau sumar. Mâncau prost, uneori mai nirnic, chiar and aveau produse din bel-
§ug. Aceasta fiinda le lipsea cu totul cuno8tintele pentru pregatirea bucatelor.
Locuinta obi§nuitä a taranului era bordeiul.
Satele, rare, se alatuiau din putine locuinte.
Datorita rqimului sub care traiserti, taranii evitau sa se arate, fugeau de la departare ettnd
zrtreau necunoscuti §i. se ascundeau.
Me8teluguri1e erau fära importanta.
Tiganii, robi, erau muncitori de pamânt dar gi fierari, bucatari, servitori, i muzicanti.
Se intAlneau putini cismari, croitori i cojocari. Trebuintele fiind reduse, omul lucra in
cash' ceea ce avea nevoe.
La ocuparea Olteniei de austriaci populatia se rarise din cauza razboaielor cu turcii.
In timpul acelor razboae turcii rApiserri 8i dusesera in sclavie o multime de oameni din
Oltenia. Se spunea cà numai la Vidin §i. Nicopole s'ar fi numarat peste 130.000 din ace§ti robi
cari erau vánduti ca vitele. Astfel de raphi se faceau cu deosebire din sudul Olteniei, de aceea
in partea din spre Dunare a judetelor Mehedinti, Romanati i Dolj oamenii ea qi satele erau rare.
Cu toate aoeste neajunsuri, piimântul se arata darnic., ceca ce da posibilitate creqterii tumi
mare mimar de vite, care de cele mai multe ori traiau anul intreg sub ecru' River, in tarcuri.
Pieile i lâna lor, de foarte bun& calitate, treceain mari cantitati in Transilvania. Se mai amin-
teau printre bogatiile Olteniei in afara de pe§te 81 sare: aurul, arama i fieru179).
Dupa cum se vede la arzarea administrwtiei austriace in Oltenia, tara ac,easta suferea din
pricina oamenilor, nu din felul cum ea era inzestrata ..de la natura.
A.,a dar austriacii avusesera dreptate sa o reclame prin plenipotentiarii lor la pacea de la
Passarowitz.
Ea putea sà asigure venituri insemnate camarei imperiale insti trebttia scoasii din starea
In care se gasise sub turci.
O astf el de sarcina Ii revenea nouei administratii austriace.
Generalul Stainville, comandantul trupelor austriace din Transilvania o spusese ciar, in
Februarie 1717, inteun memoria trimis Consiliului de razboi de la Viena: Am convingerea
nestramutatii scria el despre Oltenia cA pentru tezaurul imperial vor urma din aceasta
provincie numeroase profittui daca populatiunea ei va fi ajutatii i ridicatii, çi lucrul acesta
trebue sal se faca daca se dorelte ca Majestatea sa impliratul sa dispue in viitor aici de o tara
bine intemeiati §i nu de o tara in ruina." 80).
Timp de peste douazeci de ani, cat a tinut ocupatia austriaca, s'a urmarit o astfel de ri-
dicare, bine inteles in folosul fiscului imperial, dar i in folosul Ord i al populatiunei. Ni-
ciodata mai inainte problemele Olteniei nu au fost cercetate ca acum. Administratia, organi-
Hurmuzald, Documente, vol. VI, pag. 306 si urm.; vol. IX 1, pag. 620 si urm.
C. iGurescu, op. cit., pag. 154; Htumuzaki, Documente, vol. VI, pag. 310.

489

www.dacoromanica.ro
zarca judetelor vi oravelor, populatiunea, finantele, &dile de comunicatie, productiunea, comer-
tul, etc., viata Olteniei sub toate aspectele ei formeazä obiectul numeroaselor rapoarte ce ne-au
'Tunas din aceastii vreme.
Starea muncitorului de pamânt cata sá fie imbunfitittitit i activitatea lui ordonatrt. Minas-
tirile j boierii cari detineau oameni neliberi vi ti tratau in modul mai inainte arritat se cere
sä dovedeascii cu acte autentice de unde ti au vi in ce chio i-au dobAndit. Intre proprietarii
de pamânt i supuvii lor se impune stabilirea de raporturi regulate. Täranul trebue sri vtie ce
servicii siiptAmánale are de fäcut proprietarului srtu. Se propun trei zile de lucru pe siiptämânii.
Ba mai mult decat atitta, se dorevte d.esfiintarea iobägiei 81).
Märirea posibilitätei de muna a trtranului este ajutatä i ptin trimeterea de instrumente
ecesare 82).
Trtranii sunt siliti sä" iese din bordee vi sub controlul autoritätei constränsi sd se aseze in
case adunate la un loe in sate stránse, iar unde nu sunt biserici stt se construiasca 83).
pentrua dupii atátea nenorociri ate tre,cuserä peste aceastà tará. populatiunea se rä-
rise, se face vi o politia de repopulare a ei cu oameni din provinciile rämase sub sapánirea
turceascii 84).
Pentru desvoltarea circulatiunei se depun silinte in vederea imbunittlitirei callar de comuni-
calle atát pe uscat eát vi pe Epa, pe cele dota mari ráuri Dunärea i Oltul 85).
Comertul Olteniei va cunoavte vi el, in timpul ocupatiunei austriace, roadele unei vieti
mai ordonate. Relapunile cu Ardealul sunt de o intensitate necunoscutli altAdatä. Negustorii
companiei privileg,iate de la Sibiu cutreerau tárgurile i oravele provinciei de peste Olt. i nici
comertul Cu tärile sultanului nu era impiedecat. Imediat dupii incheerea pacei de la Passaro-
witz, se dau instructiuni ca schimbul de m5rfuri al Olteniei sä unneze neimpiedecat atát cu
Muntenia, clit i cu provinciile turcevti de peste Dunäre 86).
Schimbul de märfuri al Olteniei atat peste Dunäre, at vi peste Carpati este inlesnit prin-
.
tr'o reorganizare a vämilor provinciei care va duce la o simtitoare reducere de taxe 87).
In domeniul finantelor, care interesau vi mai de aproape pe ocupanti, cercetärile vi pro-
punerile de reorganizare ale austriacilor sunt cele mai numeroase. Se revizuesc ddrile vi ce-
lelalte venituri ale /arel., se arendeazä unele din ele, se restránge numärul scutitilor, se intro-
duce mai multri severitate, dar vi mai multa dreptate la
Stryttnirea de peste douii decenii a austriacilor in Oltenia, striiduintele lor de a semana
aci o viatii nottä, crthiuzitrt de alte principii decAt acelea ale orientului turcesc, colaborarea

Hurmuzaki, Documente, vol. VI, pag. 315-316.

Ibid., vol. VI, pag. 238-239.
Ibid., vol. IX 1, pag. 638; vol. VI, pag. 310.
Ibid., vol. VI, pag. 246, 311.
Gheron Netta, Incercari de navigatiune pe Olt, Bucuresti, 1928; Hurmuzald, vol. IX 1, pag. 622-630;
C. Giurescu, ofr. cit., pag. 114, 191, 196, 322.
N. Iorga, Studii fi documente, vol. XII, pag. IX; Hurmuzaki, vol. VI, pag. 238-239, 246-247.
A. A. Vasilescu, Vämile Olteniei aula austriaci, Arhivele Olteniei, 1924, pag. 377-378.

490

www.dacoromanica.ro
si train] lor impreuna cu bastinasii atata vi-eme, socotim crt a lasat urme asupra omului oltean
Cu ecouri pana in zilele noastre.

Dupa pacea de la Relgrad din 1739, Oltenia trece din nou in stapanirea Portei.
Regimul domniilor fanariote, comandate de la Constantinopok, pe care ea il gustase nu-
mai, inainte de intrarea austriacilor, ee va intinde de acum inainte i asupra ei. ()data eu
ace,sta va reapare bineinteles i patronagiul elementului grecesc in vitro de toate zilele a Ord.
Fanariotii, ca oameni instruiti i cu multiple legaturi, este drept eá cunosteau ideile cu-
rente ale lumei ettropene din care uneori, c,e1 putin ca forma, piireau cA vor sit se inspire. Cos-
podaria lor in Virile románesti insa din nefericire ramâne in precumpanitoare masurä aceeasi cu-
noscuta gospodarie greceascii si levantina.
De aceea i n seeolul al 18-lea miscari impotriva grecilor vor continua EA se produca
chiar de la introducerea regirnului fanariot.
Oltenia de la reintoareerea ei in 1739 sub turci va participa in permanenta la aceste mis-
crtri, ba de multe ori, ca la 1755 si mai tarziu, va fi initiatoarea si conducatoarea lor 88).
ca sa intelegem min se justificau astfel de miscari sa vedem care era, cel putin din
punct de vedere economic, situatia Olteniei in a doua jumatate a secolului al 18-lea. Pe la
1778 oolonelul austriac Magdenburg ne infatiseaza Oltenia cam in felul urmator:89)
Orasele i satele erau praptidite, ca urmare a razboiului ce se terminase cu cativa ani mai
inainte. Dar si casele cari scapaserá pustiiri/or razboiului ca i casele ce se construiau eran rele,
bordee sau colibe.
Taranii nu pitman nici un interes sit le faca mai bine fiindca ei neavand parnânt se mutau
dinteun sat in altul, de aceea i numarul locuitorilor satelor se schimba in fiecare an.
Tara era totusi productiva, se vedeau eampuri de °crude, livezi, vil si vite multe. Preturile
lor insa uimitor de scazute flinda oamenii erau eared. Foarte Barad erau taranii din cauza da-
rilor mari. Darle apilsatoare faceau pe tarani sit fuga din eate. Dadi n'ar fi existat carantina
la frontiera care sa-i impiedice, spune colonelul Magdenburg, taranii ar fi emigrat eu gramada
In provinciile austriace.
lar produsele Ord nu erau valorificate pentru ei ci pentru altii. In acel an trecusera
peste Dunare la Islaz saptezeci de mii de oi petru Constantinopole. Oamenii Portei le aduna-
sera din Oltenia platindu-le cu un pret arbitrar stabilit de mai inainte la Constantinopole.
Mai mult de cat atata, donmul -Wei, el insusi negustor, fost dragoman al Portei, pentru
a putea pune cat mai repede mane pe Cap mai multi bani ai tärei se amesteca in treburile ne-
gustoresti. El cumpara, prin elujbasii din judete, panit i produsele alimentare, cari de obicei se
cumparau de negustorii greci, si le trecea. peste Dunare in provinciile turoesti pentru a fi acolo
vandute mai departe. lar pentruca locuitorii tarei &a fie siliti sa vanzi produsele alimentare
88) N. Iorga, lstoria Romdnilor, vol. VII, pag. 163 9'1 una.
89) Ratrortul colonelului =striae Magdenburg, in Arhivele Olteniei, 1928, pag. 442.

491

www.dacoromanica.ro
domnitorului, exportul acestora peste Dunftre era oprit. Ca si negustm:ii, slujbasii Olteniei, ne
spune Magdeburg, erau in mare parte greci, atilt cei de prin judete qi de la varni, cat i cei
de la. ocne.
Impotriva administratiei grecesti din Mimtenia se plânsera Portei la 1774, boerii din di-
vanul tarei ndata dupa pacea de la Cuciuc Cainargi90). Zadarnic mnsä, cad la reinscaunarea
fanariotilor, dupa retragerea armatelor de ocupatiune rusesti, abuzurile si conruptia administra-
tiva de la z.apcii de oc,oale i panä la marele vistier reincep, fapt care va duce la fenomenul
emigrarei masive a satelor relevat de colonelul Magdeburg.
In timp ce tarani fugan i treceau frontierele, negustorii prunânteni se refugiau in bresle
eau ienafuri, organizatiuni in care cu mai multa usurinta se puteau apara de abuzurile admi-
nistrative si de concttrenta negustorilor streini. Ele existau in Oltenia si aduseserrt marl inles-
niri negustmilor. Din cartile date de stapânire negustorilor organiza# in astfel de institutiuni,
rezulta ca streinii, aflati cu marfuri in tail, indeletnicindu-se cu un comen similar cehti e-
xercitat de negustorii din breele, nu puteau vinde i nici cumpara deck cu ridicata. Ei nu-si
puteau deslega marfa deck cu stirea starostei respective si nici deschide oriundo prävalii. Din
cauza ectiderilor administratiei msA, acest vechi obicei se stricase cu atat mai mult cu cat in
noul regim, daca streinul marturisea cA vrea sa- se aseze in tara i plite,a dajdia cerua, el era
fiber sit vanda cu maruntisul si putea deschide pravalie oriunde voia.
Contra acestui fel de straini protestase breasla negustorilor din Craiova inca de pe vre-
mea domniei lui Alexandru Ghica.
Acesta, ca si mai tarziu, la 1776, Alexandru Ipsilante, da o noua carte negutatorilor din
Craiova, ca ea nu fie volnici negutatorii streini a vinde marfa ce vor aduce cu amanuntul, ci
numai cu ridicata"91). lar negustorii streini cari nu urmau orânduelile tärei i vatimau pe pi-
mânteni erau actun nu numai gre,cii, ci i negustorii supusi ai imparatului ce stapinea peste
munti.
In adevrtr in e,ecolul al 18-lea negustorii din provinciile monarhiei austriace vor apare in nu-
mar din ce in ce mai mare in tärile noastre. Interesele industriei i comertului Austriei ce-
reau deschidere de debuseuri noui slue sud-estul Europei92). In aeeet scop imparatia ve-
cina incheiase o conventiune comerciala cu Turcia IncA din 1718, ca prilejul pacei dela Palma-
rowitz, conventiune care deschidea negustorilor imperiali provinciile otomane. Aceasta conven-
tiune a foet confirmaa mai tarziu prin pacea dela Belgrad din 1739 si complectatii apoi prin-
tr'o noun- conventiune la 1784.
In baza acestor intelegeri, neguotorii austriaci intrau In tarile romanesti pentru a face
comenad sau pentru a trece mai departe, reep ecand un numiir de clauze conventionale. Acti-
vitatea lor dincoaee de munti era turnarita cu toaa atentiunea i asistaa la nevoe de curtea

V. A. Urechia, ¡atora Romanilor, vol. I, pag. 12-17.

Ibid., pug. 99.
Gheron Netta, Expansiunea economicif a diustriei fi explordrile ei orientate, Bucuregti 1931.

492

www.dacoromanica.ro
dela Viena prin reprezentantul i dela Constantinopole. Interventiunei acestui reprezentant se
datore§te faptul cà ncä de pe la mijlocul secolului al 18-lea, Poarta, prin repetate firmane
trimise voevozilor munteni, le reamintea indatoririle ce le aveau faVi de negustorii imperiali
§i de comertul lor93).
In astfel de imprejurrui comertul dintre Oltenia §i provinciile austriace ia o non& desvol-
tare. Oltenia trimetea peste multi nu numai importante cantitäti de piel crude, cordovane,
saftiene, Yana, gogo§i de mritase, scumpie etc. ci §i produse alimentare in a ciiror prohibire la
export am viizut cii erau interesa ti in§i§i domnitorii. tärei.94).
Din Virile austriace in schimh, ale ciiror industrii se Oran intr'un mers rapid de des-
voltare, veneau in Oltenia cele mai variate produse pentru multurnirea unei populatiuni in-
dreptate in mod Viidit spre europeniz.are95).
Schimbul acesta de mOrfuri se facea prin mijlocirea negustorilor olteni, dar nu mai putin
§i prin aceea a negustorilor imperiali cari, potrivit tratatelor, erau liberi sti cumpere §i
neimpiedecati in O.-rile române§ti. i cum monarhia austriacii nu dispunea de negustori versati
in comertul cu Orientul, apartinánd natiunei dominante, ea se folosea de negustori de alte
natiuni supu§i ei, arzati hi provinciile invecinate tririlor române§ti §i amune de negustoril
greci, bulgari. §i chiar români din Transilvania.
Suditii" ace§tia ai Austriei, cari dela o vreme vor umple tara, aunt o nouil greutate pusa
in calea desvoltrirei comertului bri§tina§ilor olteni. Ca negustori straini ei se bucurau in. Tara Ro-
máneascfi de un regim deosebit de acela al negustorilor primânteni. Pliiteau la intrarea sau la
e§irea mfirfurilor lor o taxii vanialA redusii de 30/0, erau scutiti de once fel de impozite Ban
driri, precum §1 de taxele cari se plAteau la intrarea in orar. Ei se gäseau deci inteo situaVune
privilegiata fatrt de negustorii pamânteni call., pe lângri cä pliiteau taxe vamale mririte §i di-
ferite driri interne, clitre visterie §i orar, mai erau expu§i §i la abuzurile sau vexatiunile func-
tionarilor administratiei fanariote. De astfel de neajunsuri n.0 eran scutiti nici milcar negustorii
primánteni or,ganizati in bresle sau isnafuri. La necazmile pricinuite negustorilor bresla§i români
de organele stripanirei mai venea srt se adaoge acum §i concurenta nelegiuitii a suditilor streini.
Abuz-urile siivár-§ite de supu§ii imperiului occidental, indritinati prin origina lor in moravurile
orientale, vor fi §i mai indräsnete de pe la 1782, decánd Austria, pentru supravegherea §i. apti-
rarea comertului siiu la Dungrea de jos, va trimite in Muntenia un agent consular, ca repre-
sentant al ei.
Chiar de la venirea lui acest reprezentant, care avusese o purtare necuvincioasa fata de
insu§i domnitorul Ord, trida oarecum gándurile curtei de la Viena de a stäpani §i tinuturile
de dincoaee de Carpati. In adevär astfel de gAndmi, de a stipani din nou pentru interesele ei
economice, eel putin Oltenia, a framtintat in permanent-a monarhia vecinri in decursul seco-
lului al 18-lea indatii dupli prtrilsirea acestei provincii la 1739.
Hurmuzaki, Documente, vol. VII, pag. 28, 39, 41, 82.
Ibid., pag. 39, 314, 357.
N. Iorga, Oraf ele oltene, op. cit., pag. 275.

493

www.dacoromanica.ro
 Ele sunt desvelite de politica orientalá a Austriei prin actele ei dela. 1771, 1775, 1784,
1787 precurn i priva aeela din timpul ocupatiei de la 1789 Oat dupit" pacea de la istov96).
Negustorimea olteana se gtisea, asa dar in fata unei alte prim. ejdii care se adáoga celei
streine cunoscutil.
Pe aeeasta din mini' de altfel ea incercase sit o atenueze si pe alte cal decát acelea ale
fäzvratirei.
Instinctul de conservare o impinsese la rnijloacele de lupti pasnice, mai pupil vrednice de
cinste, dar oportune fatrt de inegalitatea fortelor streine ce i se opunea: strángerea rândurilor
In organizatiuni de brestä proprii, adaptares. la imprejura'ri i incercarea de a aclimatiza sau
chiar de a asimila elementele eterogene. Prin urmare, traiul impreuna, in conditiuni neegale
cu negustorii streini, privilegiati de stApánirea ce nu ne apartinea ea neam, n.0 a silit ne,gusto-
rimea °heart.ä la izolare i apoi la sinucidere. Dimpotrivrt, apropiindu-se de aceia, ea a putut
in burg parte, Cu o putere de persuasiune neobisnuità, sà macine dealungul vremurilor injghe-
barile streine asezate in mijlocul ei. Exploatând comunitatea de cre,dintd, intere,sele de afac,eri,
ha chiar legáturile de sAnge eu streinii, negustorimea olteanä a stiut nu numai sä"-i apropie
srt-i foloseascrt, dar si facit' Sit simtil ca ea.
Unor astfel de imprejuriri se datoreste faptul cà in ctitoriile negustoresti din Oltenia
intAlnim, in secolul al 18-lea, aláturi de negustori români si multi negustori streini. In ctito-
rüle dela Craiova, de pildá, neg-ustorii románi Hagi Gheorghe i fiul sau Zamfir, Iordache
Gheorghe, Tudoran Mihai, Hagi Cráciun, Bäluà, Teisanu, Stoenescu i altii se gäsesc impreunii
cu negustorii streini Saya Ioanovici, Nicolae Radovici, Minden Stoianovici si asa mai. departe.
La Tetrgu-Jiu in ctitoriile de acolo stau aliituri negustorii români Radu Cupetul, Petre
Giurgiu, Constantin Veardes, Petra Ursu, Rosianu, Tamillescu, Preda Abajiul cu negustorii
streini Dobre, Nedelcu i alti. La Caracal se pomenesc, printre ctitori, negustorii Ienache, Peiu,
Cociu, Stoian, Stavrachi, Otincealà, Curuia, Cocea etc. Imperechieri asemiinAtoare de mime vom
Intâlnísi la ctitoriile negustoresti din celelalte localitáti oltene 97).
In afaceri, deasemenea, numele negustorilor români se amestea In nenumarate operatittni
cu nume de negustori streini.
Astfel de apropien i si de legáturi au adus cu vremea multe incuscriri i odatii cu ele ui-
tarea treptatit a originei.
Acestui proces i se datore.ste i min.area pe nesiintite a citadelelor negusstoresti streine,
a companiilor de greci si de bulgari pnivilegiaçi. Companiile au fost ineetul cu incetul invadate
de negustori români sau tot asa putin cate putin au fost pilaisite de negustorii streini, ce le a-
apartineau, atuncea când acestora legáturile fácute cu románii nu le mai impunea rimânerea
acolo.

Hurmuzaki, Documente, vol. I, sup]. I, pag. 847; vol. II, pag. 172; vol. X, pag. 36; N. Iorga, Acte
fragmente, vol. II, pag. 180, 182.
N. Iorga, (»ale& oltene, ofi. cit., pag. 279-283.

494

www.dacoromanica.ro
 Din ultimul dec,eniu al secolului al 18-lea, sudini austriaci, cari vor veni in numar din oe
in ce mai mare cu patente imperiale &sí faca comert in strainatate, sub protecnune,a agentului
consular, vor fi nu numai vechii negustori, de origina balcanica, arzati de mult in Transil-
vania. Actu-n suditenta austriaca o puteau dobandi ca multa u§urinta tot felul de oameni noui.
Politica de populare a provinciilor rasaritene ale monarhiei, dar §i de cii§tigare a oamenilor
priceputi in comertul ca Oriental, necesari desfacerei manufacturilor industriilor imperiale,
cerea.
Regiunile de unde Austria putea atrage populanile necesare erau provinciile turce§ti.
Acolo triliau o multime de cre§tini nemultumin cu regimul de stapânire al Portei. Austria ofe-
rindu-le conditiuni mai avantagioa.se de viata ei paraseau Orne balcanice pentru a trece in
statele imperiale. Aci ei se opreau in localitatile in care aveau legaturi sau pe care le socoteau
mai potrivite; se inscriau intr'o oompanie de neg,ustori, de obicei greci, sau la magistratul res-
pectiv ca contribuabili imperiali §1 apoi se ina poiau in Tara Româneascrt cu afaceri pentru a
reclama ca veritabili supu§i austriaci protectiunea agentului consular 98).
In sfar§it dela o vreme Be formeaza i o a treia categorie de suditi imperiali, aceea a su-
puilor cari voind sa profite de avantaj ele ce se puteau capata sub protectiunea agen-
Olor consulari, diverse scutiti i protectiune inaintea justitiei, eereau qi. obnneau suditenta aus-
triaca' rara' macar s'a paraseasch tara de origine.
Natiunile cari pe aceste cAl cautau cetatenia austriaca' erau grecii, armenii, macedonenii, bul-
garii i chiar románii din principate. i ei nemultumin de starea de inferioritate in care se gra-
sean sub regimul fanariot in tara lor fata de streinii protejan de agenni consulari preferau
sa. se arze dincolo sau sa obne supu§enia austriaca. prin simpla inscriere a lor in controalele
eonsulatului.
In felul atesta i orarle Olteniei se umplusera cu o multime de supu4i imperiali negus-
tori sau de alte indeletniciri 99).
Pericolul despopularei provinciilor turcqti este inteles atat de Poarta cât i de domnii
munteni. Pentru Tara Româneasca pericolul era indoit {linda supu§ii austriaci de aceasta cate-
gorie, dobAnditi dintTe populanile balcanice, dupfi ce se vedeau in posesiunea patentei sau pava-
portului imperial, invadau Muntenia, iar aci, neplatind nici un fel de contributiune, ingreunau,
sub protecnunea consulului, existenta ba§tinavilor.
In timpul oeupanunei austriace, dintre anii 1789 i 1791, se inscrisesera ca supu§i imperiali
in controalele agentului consular o mulo-time de neg-ustori din %ara. Domnul Munteniei,
ia o prima m'asura contra lor ordortánd ispravnicilor din judete s'a nu fie recunoscuti ca
sudin imperiali acei locuitori caxi, de§i pritnisera patente sau pa5apoarte austriace, erau de felul
lor de pe pamântul tarei100).

Hurmuzald, Documente, vol. XIX 1, pag. 805-806.

Ibid., pag. 851.
V. A. Urechia, o. cit., vol. IV, pag. 45; Hurmuzald, Documente, vol. XIX 1, pag. 607-611.

495

www.dacoromanica.ro
 Breslele vechi i noui, ale negustorilor pamtmteni din Craiova, se pláng la. 1795 domniei
impotriva suditilor nemti cari aveau atunci in. Oltenia indeletniciri protivnice tratatelor. El nu
numai cà ineau carciumi, brutarii, bàcànii i prävillii, in cari vindeau cu maruntiptl produse
alimentare, dar, ceeace Inca nu le era permis, cumparan proprietitli nemiratoare atát la Cra-
iova cat i prin judete101).
la inceputul secolului al 19-lea, su.diçli a-ustriaci vor stinjeni pe negustorii primánteni,
ark prin concurenta lor nedreapta, ea privilegiati scutiti de dan i protejati de consul, eát i prin
activitatea lor ilegala tu comertul interior al tarei102). i acum supurnia austriaca va fi pentru
unii negustori pinnânteni sau locuitozi ai Orel, mijlocul de aparare impotriva birmilor mari,
a angaralelor 0 a vexatiunilor administratiei fanariote.
De aeeea çi masurile ce se vor lun. vor urmäri pe de o parte, optirea evadarei pe o
astfel de cale a locuitorilor, lar pe de alta ingradirea activitätii suditilor austriaci, ce se Oscan
in ¡ark la operatiunile legale prevazute de tratate.
La 1802 logofetia mare a Munteniei faeuse cunoscut cinstitei aghentii a chesaro cracItii
curti", cu privire la suditii de la Craiova, cá ace§tia n'aveau voe a vinde en dramurile i cu
marturtivul biiertnii i alte ca de aceste de ale mânearii i bäuturii ce sunt supuse la, nart, in
vreme ce astfel de lucruri ce metahirisesc ei n.0 start aduse din Tara Nemteasca, nici din Europa,
ci aceste aunt lucruri din Tara Turceaseä, ce nu sunt slobade a i.e vinde cu märunt-4u1, far' de
numai cu ridicata, iarit vanzarea cu märunti.011 la acest fel de lucrtui din tarile turcqti este
numai a raialelor turce0i" 103).
In general negustorimea, ca i alti locuitori din provindile otomane qi din tarile române§ti,
continua stt caute suditenta austriaca. Aceea0 cale va urma 0 o parte din negustorimea ol-
teanä. Dadi breslele nu o vor mai putea ajuta indestultitor, dadi administratia lard va conti-
nua sä-i fie vitrega, dacrt din cauza sarcinilor grele, fata de stapânire, eoncurenta cu
nemti, aparati de toate aceste neajunsuri, va fi din ce in ce mai grea, parte din negustorimea
olteanä va fi qi ea Edith' sa ecarii supurnia. streina.
Pentru un astfel de motiv se gasea la Craiova agentul consular al Austliel, Merkelius, prin
luna lui Aprilie a anului 1803. El dorea sA lamureascii, cu caima.camul de ad, situatiunea ne-
gustorilor olteni proaspat naturalizati ca n.egustori imperial Intre ace§tia gasim munele ne-
gustorilor frwita0 Teodor Petcovici, Constantin Lazar, Badea Gheorghe i a1ii, asupra carora
caimacatnul aves pretentiuni reclame pentru tarti ca raiale", dar pe cari Merkelius
ca suditi imperiali punánd inainte interesul pen.tru domn al pastrarei bunelor relatiuni dintre
cele douti state104).
In adevär, pe aceasta vreme munarul eel mai mare de negustori suditi austriaci din Tara
Rom(ineasca se gase0e, dupa Bucure0i, la Craiova105).
Ibid., vol. VI, pag. 665-666; Hurmuzald, Documente, vol. XIX 1, pag. 743-744, 780.
N. Iorga, Scrisori fi zapise de mefteri romdni, Bucureoi 1926, pag. 56-57.
V. A. Urechia, op. cit., vol. XI, pag. 266-267.
Hurmuzald, Documente, vol. XIX 2, pag. 169, 172.
Ibid., pag. 242-243.

496

www.dacoromanica.ro
 deoareee suditii, ca protejati ai imparatului, erau din ce in ce mai numero§i in capitala
Olteniei106) §i nu voiau s. dza ascultare regimului ce li se impunea, domnuml tarei, Con-
stantin Ipsilante intrtriNte din nou, la 1804, drepturile negustorilor breslei celei mari de la Cra-
ioval07), iar la 1805 institue, n acela§i ora, o ancheta miata, la care participa reprezentantul
sau §i reprezentantul agentului consular, cu scopul de a stabili pe de o parte calitatea tuturor
negustorilor, ce se pretindeau suditi austriaci, iar pe de alta sfera activitatei lor comerciale108).
Jncálcárile regulelor stabilite de stapanire continua insa ail se produca. Suditii imperiali,
!litre oari sunt de acum §i. români tot mai multi inerezatori in imtmitatea lor, ajung la conflicte
atát Cu negustorii rámai parnânteni cat §i cu autoritatea. Se nasc procese ale caror sentinte,
In favorul suditilor, stint influentate din umbrä de agentul consular austriac ptuta la 1808, de
&Ind acestuia i se rectinoa§te chiar §i dreptul de a asista, printeun staroste, la judecarea cau-
zelor supu§ilor imperiali.
Marirea numárului litigiilor cu suditii duce in 1812, la infiintarea unei autoritati deosebite,
a departamentului strairrelor prieini" chemat 65. ceroeteze §i sit hotarasca nu numai in afacerile
dintre raiale §i. suditi, ci §i in neintelegerile dintre ace§tia, dacà ei cer sa se supue judecatei
nouei autoritati100). Nici la desbaterile aoestei instante accesul agentului consular nu este im-
piedecat. In Mai 1816 domnitorul loan Caragea da ordin spirtariei ca la once judecata a vreu-
nuia din suditi., adus pentru vrieo faptà netrebnica", sii se dea indata de §tire consulatului
sau ca sà orânduiasca om din partea acelui consulat de a veni ea fie de fata la acea cerce-
tare a judecatei"110).
Pentru stapanire fapta netrebnica" a suditilor, de a incalca drepturile negustorilor pa-
mânteni, organizati in bresle, era nu atát prejudiciul adus acestora, cat reduoerea, prin o astfel
de fapta, a veniturilor domnului. In adevar, sudiçii fiind seutiti de plata oricaror dan, pe
care negustorii parnânteni le plateau, iar numarul lor inmultindu-se tot mai mult, comertul cu
marunti§ul facut de ei in tara, in mod ilegal, reducea deverul negustorilor bresla§i §i cu acesta
§1 veniturile ce se incasau pentru visterie dela negustorii pilmânteni.
De aceea, pe la 1820, stapilnirea arAtándu-§i din nou nemultumire,a cà suditii nu plateau
acelea§i ditri ea §i negustorii pamânteni, ea ajunge sil cada de acord cu agentul consular in
aceasta chestiune.
Reprezentantul Curtei deb.. Viena primea ea supu§ii imperiali, ce faceau negc:rt in tard, sa
plateaseir dari ca §i negustorii bre,s1a§i pamânteni, cu conditiunea ea aceia sa fie §i ei primiti
in bresle i 6a se bucure de toate privilegiile bresla§ilor pamánteni. Intelegerea este consfin-
çitä conventiune, lar noua situatiune in c.are se vor gasi de acum inainte sudiii nemti
va fi anuntata tuturor negustorilor ocsaro-crae§ti 111).

Ibid., pag. 693-694.

V. A. Urechia, op. cit., vol. XI pag. 289.
Ibid., vol. XI, pag. 111.
Ibid., vol. X A, pag. 470.
Ibid., vol. X A, pag. 601.
V. A. Urechia, op. cit., vol. XII, pag. 389.

33 Saptamana 497

www.dacoromanica.ro
 Se deschideau astfel in mod obligatoriu breslele pentru streini.
Faptul acesta a avut insemnate urmari. Dacii el a marit sau nu veniturile visteriei dom-
nevi, aceasta intereseaza mai putin. Situatiunea insä in care el punea pe breslaqul roman, era
din cele mai grave.
Noua oranduire, ingaduind intrarea suditilor in bresle, le acorda prin aceasta §i dreptuI de
a deschide oriunde pravalii precum §i de a vinde cu marunti§ul tot felul de niarfiui. De
uncle prin urmare Ora atunci ner,ustorii streini erau in majoritate trecatori, indeletnicindu-se
In mod obilnuit cu comertul mare de import §1 export, de acum inainte ei se vor a§eza tot mai
numero§i In tárguri sau ora§e §i vor face ad, ea §i negustorii piimânteni, §i comertul marunt
pentru nevoile interne.
Urmarea a fost hotaritoare pentru, pamânteni. In tara proprie, conditiunile lor de viatá
fiind mult mai grele decat acelea ale streinilor, ei vor fi aiuti art alerge dupa suditenta streina,
sa tiinjeasca sau sä dispara 112). lar In locul lor se vor a§eza suditii. Tara se va umple de ei.
Breslele de me§te§ugari vor fi napadite de suditi sa§i, nernti §i unguri.
Dar cele de negustori? Am vazut ca la supu§enia austriacii se indesau Inca de mult ne-
gustorii din provinciile turce§ti. Austria avea nevoe de ei, pentru raspandirea produselor in-
dustriale in estul §.1 sud-estul Europei, lar ei aveau nevoe de ordinea §i protectiunea austriaca.
Negustorii suditi erau a§a dar in precumpanitoare masura de origine balcanica: sarbi, bul-
gari, armeni, romani macedoneni §i multi de tot greci. Aee§tia vor invada tara §i. breslele
negustorelti.
In decursul secolului al 13-lea §i in primele douii decenii din secolul al 19-lea, prin
mare, Tara Romaneasca va cunos§te patrunderi din ce in ce mai puternice de negustori streini,
§iIn primul rand de greci adu§i §i protejati pe de o parte de putere.a suzerana §i de donmiile
fanariote, iar pe de alta de Austria. Fata de numarul covarlitor al negrustorilor greci intrati
pe aceste cal, mai ales in ultima vreme, puterea de asimilare í de rezistentii a negustorilor ol-
teni slabe§te. Nemulsumirile ce se ridicau de pretutindeni impotriva streinilor vor cre§te §i
mai mult cu intrarea cople§itoare a suditilor in bresle la 1820.

Sub regimul fanariot deci in viata economica a Olteniei, nemultumirile negustorilor pa-
miinteni se vor adaoga nemultumirilor §i mai xnari ale altui important factor economic, ne-
multumirilor muncitorului de pamiint.
Am vazut din marturisirile streine situatia lui in decursul secolului al 18-lea.
la inceputul secolului al 19-lea, starea täranului oltean nu este mai bun& Nedreptiltit
de stapanii pamantului, manastiri, boieri, §i arenda§i, pe mo§iile carora i§i da daca, taranul se
plange, protesteazti, se mica. In Mehedinti la 1810, impotriva egumenului mánastirei Strehaia
112 La Craiova, pe vremea lui Caragea, erau 40 privälii de bäcänil. La 1823 nu se mai gAsese deat 11,
lipscau deci 29 de prAvalii. Vel logofatul voevodului Dimitrie Ghica liunureste aceastä lipsä: Zece s'au hisat de
acea meserie, optsprezece au fugit de nu se stie unde se grit s't unul au mofluzit". (D. Z. Furnia, Din istoria
comerfului la romiini, Bucuresti 1908, pag. 311-312).

498

www.dacoromanica.ro
care stricä vechile obioeiuri ale parnantului i apucii pe tárani sâ faca' clacti mndoitá 't sti pla-
teasel dijmil peste cale vi. obiceiul ce li s'a urmat"113). La 1816 impotriva dreptului de mono-
pol ce-1 avea schitul Tintru.eni, din acelavi judet, la vinzarea vinului v't rachiului114).
In Vikea, t'arana au procese cu mânástirile din judet: c Cozia pentru luare de dijmä peste
obiceiul avut; cu Arnota la 1813 pentru neptizirea legfiturilor zapiselor i obiceiului parnántului;
cu episcopia Warnnicului. la 1815 pentru. dijmuirea bucatelor i pentru dacA, etc.115).
Conflicte asemänätoare, mai ntuneroase, se nasc Cu proprietarii bojen i Cu arendavii de
movii. Ele duc, in Romanati, pe la 1815, la refuzul ráranilor din zece sate de a piad legi-
tima clacä' i adeturile 116).
Dar isvorul nernultumirilor vi plingerilor täranilor de pe moviile manästirevti boerevti
nu erau nurnai dijma i daca. Mai eran i alte cauze de abuzuri cari stárneau ura, 'Discute din
dreptul täranilor de a pretinde lemne din padure pentru trebuintele casei, sau din incárcarea
la socoteli a tdranilor de atre proprietarii arendavii de movii. Abuzul trecerei mai mult
socoteala táranilor se pare ea- se generalizase, intructit la 1815, Volt Caragea, ordonä isprav-
nicilor judotelor oltene cá orideateori li se vor frmniite plángeri de acest soi stt °heme de in-
data pe arenda.vi sau movieri la räfuiala socotelilor117).
Dar cite nemultumiri nu provoca mäsurätoarea strâmbä a produselor ce treoeau de la la-
rani la proprietari sau dimpotrivii; cite necazuri nu aduces mutaren obligatorie a taranilor din-
tr'un loe in altul, in interesul proprietätii, sau impiedecare.a lor de ali schimba dupa vointa
locul de avezare; &da.' urA nu semfina strAvnicia pedepselor ce se aplicau taranilor pentru a-i
sili la executarea obligatiunilor lor drepte sau nedrepte?118).
Abuzurile administratiei se adaugau vi ele nedreptiitilor proprietatei. VAtafii de plaiuri, spre
aveau vi ei in Oltenia pretentiuni la zile de daca-. La 1818 serdarul Iancu, vataful pla-
iului Vilcanul din Gorj, cerca atát de multe zile de clacii i chinuia pe tárani in ava fel,
incit, din poruncá domneaseä, se pornevte in acel an o cercetare impotriva lui119).
In Valcea, la 1812, ceauvul de acolo este inlocuit in urma plingerei la Domnie a vira-
nilor jefuiti de el 120). La 1818 insuvi domnul Tärei Vodä Caragea, este alarznat de scäderile
administratiei. In cele 5 judete de peste Olt, oamenii serdarului Diarnandi inconjurindu-se
prin judete cu pricinuire ct. sunt gonaci ai hotilor, pradä i jefuiesc In feluri de chipuri pe
locuitori, in loe de a fi ocrotitorii locuitorilor despre hoti vi fficatori de rele, insavi ei au ajuns
a fi hoti" 121).

V. A. Urechia, op. cit., vol. XI, pag. 700-701.

Ibid., vol. X B, pag. 170.
Ibid., vol. X B, pag. 161-162, 189-190.
Ibid., vol. XII, pag. 245.
Ibid., vol. X B, pag. 197.
Ibid., vol. X B, pag. 171, 173, 178, 180, 197.
Ibid., vol. X A, pag. 689; vol. X B, pag. 194.
Ibid., vol. XI, pag. 682.
Ibid., vol. X B, pag. 195.

499

www.dacoromanica.ro
 Darile numeroase i grele din veacul tre,cut se inmultesc si se fac mai impovarätoare la
inceputul secolului al 19-lea. Alte motive deci de plangeri i irnpotriviri. Trtranii i pandmii.
din Vidcea, din alte judge oltene, se plângeau inc.& de pe la 1809 impotriva strangatorilor abu-
zivi ai vináriciului arendat in aceasta parte a Çàrli la 4 boieri localnici. Perceperea dtirilor nu
numai Cu strasnicie, dar si cu violenta, devine exasperanta122).
Pentru toate aceste nemultumiri i pricini, dacti ptangerile 'acute autoritatilor locale nu
sunt auzite,taranii se duc cu ele la stapánire, la Bucuresti. i pornesc satele intregi la Divan"
caute dreptate. Pe la 1820 pelerinajul satelor" In capitala %aril pentru cautarea drep-
tatii, se pare ea' era asa de des, incât domnitorul Alexandra Sulu ordonti oprirea locuitorilor
de a veni la judecati multi sau sate intregi. Satele reclamante ti puteau trimite doi, trei
reprezentanti recunoscuti de autoritätile locale 123). Dar abuzurile i nedreptritile aveau o gama
nesfarsitä, iar taranii, pentru ele, nu puteau merge la Bucuresti. De aceea, In nemultumirea ge-
unii din ei emigreaza, chiar peste Dunare la turci, altii se plat-1g si se jude,ca, in sfarsit
protesteaz6 §i se rasvrätesc.
cum la inceputul secolului al 19-lea influenta straina, in deosebi grece.asca, asupra pro-
prietarilor boieri, manastiri, arendasi, precurn i asupra administratiei era covarsitoare, nemul-
tumirile ce se ridicau impotriva proprietatii si administratiei eran in acelas timp nemultumiri
ridicate in contra grecilor.
Aceste nemultumiri se. vor schimba in curtmd in revolte: la 1816 in Mehedinti i Gorj,
unde taranii fac m.:Ite pradaciuni locuitorilor greci din ambele judete, la 1819 in Gorj
Valcea, la 1820 in Romanati, la 1821 in toatii Oltenia124).
Revolutia dela 1821 asa dar, pornita din Oltenia, este in primul rand o miscare pentru
salvarea existentei materiale a bitstinasilor. Ea protesteaza impotriva streinilor greci i impo-
triva instrrtinatilor, bojen i clerici, cari exploatau Ora, nesoc,otind pe cei ce o numceau si se
foloseau de bunurile ei in paguba taranimei i negustorimei pilmântene.
Acesta este intelesul proclamatiunei lui Tudor Vladimirescu catre tot poporul roman.
Dumnezeu, prin loctiitorul lui, spune proclamatiunea doreste ca sit* traim bine si el nu iarta,
relele, prazile i desmostenirile ce le aduc peste capetele noastre tiranii i lipitorile b.cestea már-
save de greci dimpreunrt cu boierii nostri atát partea bisericeasea, eat i oca politic,easca".
Actul fundamental al revendicarilor de atunci, caruia ii va urma renasterea economicii
a tarei, in forma lui simpla, are o frumoasa tinuta morala cand relelor, pradarilor i desmos-
tenirilor, aduse pe capul tiirei, nu le raspunde cu indemnuri la jafuriL, in folosul fiecaruia, ci
cu respectarea averilor agonisite in folosul colectivithAii. incredintez spune el eii
nirnenea din voi nu va avea slobozenie, flora poruncli in toata vremea, a se intinde macar
pana la un bob i a lua din casa vreunui negutator, vre-unui locuitor, sau vre-unui boier

Ibid., vol. XI, pag. 545, 549; vol. XII, pag. 235-237.
Ibid., vol. XII, pag. 194.
Ibid., vol. XII, pag. 241, 248-249, 504.

500

www.dacoromanica.ro
car, oricAt de rdu ar fi adunate stärile acestora". Iar atunci and va trebui sa se fad'. aceasta,
numai cu poruna se va lua n obsteasa folosintä".
Tudor Vladimirescu care intelegea i pretuia valoarea economia, dar si politica si morala,
a averei in m'ana unei natiuni, a tinut in timpuI miscarei sale 84 se urmeze litera primei si so-
lernnei staigari ce facuse.
De aceea prädaciunile incercate de unii oameni, ameste,cati in miscare, au fost sanctionate
pilduitor de el. Nu numai panduri de ränd, dar chiar cApitani din imediata apropiere a condu-
cAtorului revolutiei au plätit Cu ocna.çi cu capul indräsneala de a fi trecut peste porunca data
si de a se fi ldcomit la agonisita locuitorilor.
Chiar ca revolutionar, Tudor Vladimirescu va fi stApânit in misiunea sa, pänti la sarsitul
vietei, de sirntul ordinei i legalitatei indätinat desigur i din indeletnicirile lui de negustor.
Cad. Tudor Vladirnirescu a fast in adevär si un activ negustor. Marturii tot mai nume-
roase sunt date la ive.alii despre aceastä viatd a lui125).
Incä de pe la 1810 exporta sute de vite mici i mari poste munti. Avea numeroase rela-
tiuni in tarä si peste frontiere si o intreagi organizatie de corespondenti i oameni de incredere
cari inlesneau. strângerea Märfurilor, pästrarea, transportarea i desfacerea lor.
Tana in preajma revolutiei, activitatea comercialä a lui. Tudor Vladimirescu a fost, prin
oamenii sAi, neintreruptii.
In timpul revolutiei, din respectul pentru ordine i avere, el se face protectorul negusto-
rilor si al bunurilor lor, asa cum o aratase in proclamatiune.
Buna purtare a lui Tudor Vladimire.scu si a oamenilor sAi fatà de negustori, in timpul re-
volutiunei, ne este confirmatä de numeroase märturii ale timpului. De la 10 Marti° 1821 o
scrisoare ne informeazä c5.: oamenii slugeriului Theodor, la negustori i calatori pang acum nici
cea mai mica supärare n'au facut, inca, din potrivä, pe caliitori i negustori Ii parachinisäscu
(II roagd) eà1i caute trebuintele ce au fail de nici o sfiala, cA insusi le va da ajutor i paz.á
cu oamenii lui; de wide ce iau plAtesc tot cu bani"126).
Inteo altà scrisoare, din aoeeasi vreme, in care sunt cuprinse relatiuni privitoare la cele
ce se petreceau in Oltenia pe atunci se aratä slugeriu Teodor au intrat in Craiova, au cu-
prins Râmnieu pe Olt la vale, au venit si la Cillimänesti din oamenii lui; acolo avem i noi
destuld marfA. Dar n'au fäcut la nimenea nimic, ci dimpotTivii au poruncit ad' se ia foarte bine
sama ca nu cumva sä. se facä la eineva cea mai midi. pagubä, cA atunci ei vor fi räspunzil-
tori" 127).
Simtämintele lui Tudor Vladimirescu pentru negustorime se vede cä erau cunoscute, din
momentul cc fat& de amenintarea turcilor, ce veneau de peste Dunäre, eA stingä revolutia din
Oltenia, negustorii nu asteaptä trupele de ordine" ale puterei suzerane, ci se pun sub protectia
revolutionarului.

Vezi: Emil Virtosu, Miirturii noi din viafa lui Tudor Vladimirescu, Bucurevti 1941.
N. Iorga, Studii i documente, vol. VIII, pag. 131.
Ibid., pag. 134.

501

www.dacoromanica.ro
 Intr'o scrisoare din 10 Martie 1821 a unui negustor trimisa de la Gioroc citim: In Cra-
iova n'au ramas nime, ea Tudor singur au dat de stire la nigustori sa se dea inlauntru,
Turci vin; Lira de oi videa ca n'arn unde scapa ca in cimpul acest nu pot sa sez §i marfa
nu pot sit* o las mA duc la Todor, ca primeste oameni cát de multi, caci §i arme capat, ca alta
putere nu-i, ca sä due si ala, si Petcu, fratele lui chir Saya o Nicola, ctunnatul lui el&
Vasile" 128).
Nu este prin urmare nimic surprinzator daca in seara zilei intrarei revolutionarului Tudor
Vladimirescu in Bucuresti, el viziteazi printre cei dintai, pe spitarul Baleanu, dar si pe ne-
gustorul lipecan Gugiu 129).
Astfel intelegea Tudor Vladimirescu, prin miscarea in fruntea careia pornise pentru sa-
vârsirea binelui §i scoaterea Orel la lumina" sit se respecte agonisita poporului sau. El stia
fari bunä stare proprie o natie nu se poate ridica niciodatä din robie. Ca fiu de täran cu-
noscuse suferintele si vista mizerabila a muncitorului de pamânt, iar mai tárziu ca negustor
el isi daduse seanut de situatia tragica a negustorimei piimântene. De acres, in adresele catre
puterea suzeranä, Tudor Vladimireseu privea, pe grecii cari trebuiau indepärtati din tar's', prin
fimcaunea lor nenorocita de uzurpatori ai existentei materiale românesti.
Adevarurile simple, dar mântuitoare, strigate de slugerul olte,an nu se vor risipi dupa.
prabusirea sa. Ele vor fi cercetate de putere.a suzeranii, primite i desvoltate de boierimea tre-
zita la realitate si ne vor aduce nu numai dorrtniile plinaântene, dar si intreaga serie de reforme
ce vor asigura neamului românesc renasterea sa spirituall, politica i materialii.130).

Incheind spicuirea faptelor o imprejurarilor din trecutul tärei, ce ne-am propus, legate de
viata materialä a Olteniei, in care cautánd o omul, in rosturileski de indrumator sau de im-
plinitor al unor indeletniciri economice, sub atátea inrAuriri dinauntru si de peste frontiere,
tuldajduim sA putem insufleti §i mai mult interesul cercearei si in acest domeniu a elemen-
telor ce au contribuit la forrnarea entitatei oltene.

Bucuresti, August 1943.

Profesor GHERON NETTA.

Ibid., pag. 135.

C. V. Obedeanu, Tudor Vladimirescu, n Arh. Olt., 1929, pag. 429.
Vezi Emil Virtosu, 1821, date fi fapte noi, Bueuregti 1932.

502

www.dacoromanica.ro
 U se poafe ca aceasià lucrare sA nu cuprindl un cuvAnt
si despre acele puferi ale culturii si literaturii roma=
nesti care, fArl s1 aparlinA Olfeniei si fArl ca rostul
lor profesional sl le fi adus mScar sl locuiasa in ea,
s'au interesa ofusi cu iubire de vieala, de pAmanful
si de frecutul ei isforic. Ele au penfru noi un tot afit
de mare merit ca si acei cinci dasali vestili, Ion Majo.
rescu, Florian Aaron, Consf. Lecca, G. M. Fonfanin si Mihail Sfrajanu, dascAli
pe care.i pomenim si=i slAvira de atfifea ori, fiinda, adusi de imprejurlri din
alte pArli ale romlnismului, au venit si s'au asezaf aici, unii pentru un timp
mai indelungat sau chiar pentru toatI viala, allii ins5, numai freator, dar toti
lucrând cu ardoare la intArirea si in5ltarea invglSmanfului. DacI acestia, prin
opera lor de oameni ai scoalei, ne=au insuflat dragosfea de carte, puterile la
care ne gandim ne=au invAlat sI cunoasfem acele mari si scumpe realiali care
dau Olfeniei un loc deosebif in cuprinsul viefii noasfre nalionale.
In primul rAnd, firesfe, ne gandim la Nicolae Iona, legaf de noi pufernic
printr'o infinsA si insemnat5 parfe a activitAtii lui in care afatea scrieri, afgea
conferinle si afifea arficole imprAsfiate prin ziare si revisfe au fost anume fit.
cute penfru a 15,muri frecuful si personalifatea linutului olfenesc.
Dar si inainte de el sunf ativa scriitori si arturari In a cAror operA g I.
sim momente de rodnici afingere cu flit:4 acesfui finut si pe care lucrarea de
fatà are neapArat daforia de a.i pomeni cu recunosfinll.

503

www.dacoromanica.ro
 IntAiul, In amp, ni se infItiseaza poeful Grigore Alexandrescu care, In vara
anuluí 1842, impreuna cu Ion Ghica, a venít sg vadg locurile noastre. Ce 1.a
indemnat sa se Indrepte spre noi, ni.o spune singur In lgrauritile cu care.si
incepe cunoscutu.i. Memorial de calgtorie: Din copilgria mea auzeam vorbin.
du-se de mAngsfirile de peste Olt, de pozitia lor, de muní inalti, de pesterí
minunate, si simteam un fel de rusine ca nu le cunosteam, eu care cunosc cu
osebire toate ulítele sí mahalalele Capitalei. Asa, gasind pe Ion Ghica cu ace-
iasi dorinta, hotgrtram sa facem impreung o expeditiune, el cu un cuget de
stiinta, lar eu ca simplu privítor al naturii salbatice í admirator al eroilor care
au ziclit acele sfinte locasuri.
Decí tot ce auzíse despre maretia legendarg a irecutului nostru si despre
frumusetile peisagiului oltean a desteptat in el sentimente de admiratie sub al
caror imbold a frebuit sa caute un prilej pentru a ne cerceta i cunoaste ti.
nutul. CAE de puternice erau acesie sentimente se vede si din cuvintele Cu
care-si Inseamna, in Memorial", momeniul sufleiesc cAnd, ajuns la Slatina, se
pregatea sa tread Acum eram aproape de Romania mica. Aceasta parte
a tarii e cea mai bogaig in suveníre istorice; mAngstirile ei, pgdurile, muntii,
rAutile ce o adapa, toate poarta un caracier de sglbaticiune i ragtime. CAnte.
cile haiducilor, traditiile populare, costumul pitoresc al pandurilor, toate arata
un popor nascut pentru arme i demn de a le purta. Valorosií Buzesti, nobili
ai patriei si ai libertatii; preotul Farcas, general al Romanilor ; batrAnul Manta,
banul Craiovei, spaíma Tatarilor si araicul lui Mihai Viteazul i insusi acel
fala ostirilor i eroul Crestingigtii, sunt fii ai acestui Omani".
Drumul facut de cei doi prieteni e argiat de Ion Ghica In frumoasa-i scria
soare dire Vasile Alexandrí in care, cu ajutorul amintirilor, incheaga atAt de lu.
mínos figura lui Grigore Alexandrescu: Intr'acea calgtorie am mers din mAngs.
tire in mAngstire si din schit In schit, dela Cozía pAng la Tismana ; ne.am coborit
la Turnu.Severin í apoi ne-am intors urmind obirsia muntílor din sting In sirra,
calgtorind cand pe jos, cAnd calare, din gura Bahnei in Dunare, pAng in valea
Olfului, la Turnu=Ro*u".
Nu §iim daca Ion Ghica a putut sa adune material pe care sg.l foloseascg
In preocupgrile.i stiintifice, dar pentru tovargsul luí drumul prin. Oltenia a fost
cum nu se poate mai rodníc. In afara de Memorial" care ne inatiseaza des.
crierea unei par din drumul facut sí care este singura.i manifestare ca pro.

504

www.dacoromanica.ro
zafor, Grigore Alexandrescu ne.a daf, ca rezulfai al canforiei, si doul poezii
dinfre care una, Urnbra lui Mircea la Cozia, va r5mine mereu prinfre cele mai
de seam5, crea¡ii ale liferaturli romlnesin
Locul si chipa in care s'a nIscui aceasig poezie le gasim redafe in urmlioa-
rele rinduri din Memorial" : Ziva incepuse a se ascunde dupa muniii dela
Apus mai luminind inca putin culmile cele din 60. Apropierea serei da obiec.
felor colore fanfasfice si desfepfa nenumarafele voci ale singurafatii. Hofariti a
pleca a doua zi dela Cozia, ne mai suiram ()data In foisorul ce dä asupra Olfu.
lui ; de.acolo preumblaram caufafura noasfra pe deserfele.i tarmuri, si, indepli.
nind lipsa falenfului cu enfusiasmul penfru gloria nationala, plafiram un fribuf
de laude merifafe valorosului Mircea prin poezia infifulaa Umbra lui Mircea
sau o seara. la Cozia".
Scumpg penfru noi este sí cealalfa poezie, RcIscIritul lurieti la Tismana, al
carei momenf de zamislire ni este infatisaf asffel : Seara incepuse a da obiec.
felor o coloare fanfasfica, dar In fata noasfra, spre rasara, o lumina rosiafica
vesfea apropierea lunei ; peste putin o v5zurSm licurind ca o sfea deparfafa, ca
o adíe care se aprinse in deasa infunecime a copacilor ce acoper munfele. Apoi
un glob rubinos se vazu leganandu.se prinfre frunzele desfacufe de vinf, si
inaltându=se putin, arunca o raza piezise pe ramasi¡ele unei zidiri ce se vedea
pe coasiA; apoi deodafa, arafandu=se deasupra sfejarilor celor mai inal¡i, ca pe
un piedesfal de verdeata, lumina pesfera sfinfului, fumurile manasfirii, pofecile
fainice si sfâncile din fata, in vreme ce o parte a padurii, ramasa in umbrà,
facea s5 se auda un uef Loros, asemenea cu zbiereful deparfai al hiarelor salbafice,
Am vazut de multe ori rasarin.d si apuind luna, dar niciodafa acea prive.
lisie nu mi-a facuf afá.'fa impresie. Tacerea acesfei cefati, unde rasuna odaf'á
zgomoful armelor, infinderea pusfiului, singurafeca luna ce se innalta melanco.
lica pe cOmpiile cerului, mi se Oxea a Innota in afmosfera ca un fanal aruncaf
pe nemarginirea oceanului ; foafe umpleau mima de melancolie si desfepfau
ideia unei vieti pefrecufe in singurafafe:in sanul nafurii".
Ni e scumpa aceasfa poezie prin acele sfrofe ale ei in care poeful, furai de
lumea frecufului nosfru, evoaca lupfe a azor aminfire se cere mai ales asfazi
sa fie mereu improspliaa:
Noaptea, totul astei scene colosale da märire.
Doucl nobile instincte cu putere de§tepta :

505

www.dacoromanica.ro
 Unu-a cerului credintei, altu-a Patriei iubire,
Ce ()date/ in aste locuri Pe strämosi ii insufla.

Muntii nostri-au lost adesea scump azi/ de /ibertate;

$i din vcirful lar Romd.nii, torent iute, furios,
Earuncau: multimi barbare pentru pradä adunate,
Lei sosind, emu la fuel ca un cerb rein% fricos.

Cu. trufie Riga ungur ditre tarenainteazii ;

Sunt Plini muntii de ostire, sunä zalele de fier;
Pintenii lucesc ; la luna säbiile sainteiazä:
Basarab inchee pacea cum ureismasii lui o cer.

Dar Romtinii nu VOT pacea, nu vor trista umilintä

Ce asuprä-le aduce un necinstitor tractat;
Ura lor e neimPticatä; in a lor crude/ dorintä
Cuprind muntii, inchid drumul Ungurului stiiimeintat.

Astfel e atunci omorul, cal ostasul inceteazä

Obosit, si Riga singur cu putini scapä fugand;
Strälucitele-i vesminte le arum& el de groazä,
Range §i, in a so Ord, se intoarce blestemcind.

Niciodatei add lunli ce innoatä in tärie,

Ca fanal purtat de valuri pe a märilor campie,
Mai mutt num.& de cadavre de atunci n'a luminat ;
Niciodatä mändrul vultur ce 'n utizduh se cumPlinefte,
Acel doran al atmosferei, ce un veac intreg traiefte,
De o prad'asa bogatli faces nu s'a indestulat.

Cum am putea s5 ne aratAm maí bine recunostinta pentru aceasta íubire

revirsail asupra Olteníeí de catre cel dintaiu mare poet al Romanilor, de cat
intrebuíntand si noí cuyin.tele luí Ion Ghica : Lludata fíe memoria mareluí
poet, a c5.rui panä a stiut sa invíeze umbrele gloríoase ale eroícului nostru trecut
si a, impodoba vechile traditiuní legendare ale Istoríei natíonale, imbracandu.le
In stralucitele cubrí ale bogateí sale imagínailuni".
N'a ¡recut mult sí pe p5raintul Olieniei au venit s6.0 poarte pasíí incl o
ílustrS tovarlsie de scriitorí si cArturari, mInati si acestía spre noi de aceeasi
arz5loare pomíre de a ne cunoaste locurile sí trecutul. In scrisoarea lui cu

50

www.dacoromanica.ro
amintíri despre Nícolae BAlcescu, Ion Ghica ne di pretiosul am5nunt 0, In
anul 1845 sau 1846, intemeietorul istoriografiei romane modeme, insotit de A.
Treboniu Laurian si de Cezar Boiliac, a fAcut o cAlltorie de cercetAri istorice
pe margínea DunArei dela Celeíu panl la Turnu-Severin si de acolo in parea
de sus a Olteniei, In tinutul vestitelor rafinAstiri, si a in aceastA cAlAtorie s'au
descoperit maí multe inscriptiuni care au fost transcrise, complectate si publi.
cate de Laurian in Magazinul /storic. Era atunci, intr'adevAr, tocmai vremea in
care Bacescu sí Laurían intemeiaser5 e conduceau impreunS, avand §i colabo.
rarea luí Boiliac, cea clinai publicatie romanA inchinatS studiilor istorice, si ne
inchipuim cu ce pietate de pelerini ceí trei prieteni iubitori de ¡recut au por.
nit sA cerceteze plmintul care adApostea atatea urme sacre ale mAririi strAmo*e*f.i.
Poate a in drumul acesta fAcut prin Oltenia, Nicolae BAlcescu si.a flurit, din
impresiile si imaginile adunate, acea stare sufleteas.c1 de inalt entusiasm cu care,
In anul 1846, a pornit A scrie nemuritoarea.i operA sfintA, Istoria &mead.lor
sub Mihai Viteazul. In once caz, el a fost putemic miscat de cele vAzute in
timpul cAlAtoriei, si dovada o avem mAcar in faptul cl, un an mai tirziu, in 1847,
cetind intre prieteni fermecAtoarea tilmAcire pe care o dAduse inspirat poemu.
luí in proz1 scrís de Alecu Russo in limba francez5, Ceintarea Romemiei, si voind
sl sarneascl un cat mai mare interes in jurul acestei sfrAlucite creatii, a pre.
zentat.o prietenilor ca o scríere cu autor necunoscut al cArei manuscript 1.a
descoperit la o minAstire din Oltenia, ceea ce Inseamn5 c5, In starea lui sufle.
teasci de atunci, socotep tinutul nostru ca fiínd síngurul loc uncle ar fi putut
sA se nascA acea podoabl fArà pereche a literaturii romAne.
Vín acum evenímentele anului 1848 cAnd Olteniei í se face cinstea ca, de
pe p5mintul el, sä fie rostit de Heliade crezul revolutjei din Muntenia si cand
decí presa politicà si poate si unele publicatii literare vor fi trebuit sl se ocupe
de tinutul care, prin miscarea pornitl dela Islaz, se afirmase incAodatA ca pus
tere creatoare de istorie.
De aci incolo InsA urmeazA un lung rAstimp in care Oltenia este datl
uitArii sau in care atentia de care s'a putut bucura este de o insemnAtate cu
totul redusl. CAci de.abia dupl dougzeci *i trei de ani se vor mai ivi doui
cArturari la care interesul pentru tinutul nostru se va manifesta sí intr'o forml
rodnicA pentru cultura romAneascA.
Unul este insusi raarele Hasdeu, care, in 1871, and se impliniserg cincizeci

507

www.dacoromanica.ro
de aní dela míscarea luí Tudor, a organiza t pe câmpia dela Cotroceni, ca pre=
sedinte al Socieatii Romgnismul", o serbare comemorativg pe care a deschis.o
printr'un miscgtor cuvint inchinat memoriei revolutionarului oltean..
Acest fapt avea o mare insemngtate, intru cat dupg scrierea lui Nícolae
Bglcescu publica la Paris in 1850, Mersul revolutiei in istoria Romeinilor, era
intlia oarg cg,nd o ilustrg personalitate a culturii noastre intelegea sg scoatg
din uitare figura lui Tudor si sg facg, din ea una din puteríle sprijinitoare ale
nationalismului romanesc. Am venít aici, spunea Hasdeu, pentru a zgandgri
lespedea funerarg a lui Domnu.Tudor, scgpgrand din grguntele cel putrezit al
marfirului ideii nationale o schinteie de viatg curat romang I Sunt acum tocmai
cíncizeci de aní, si tocmaí pe aceastg cgmpie a Cotrocenilor, Cgpitanul pandurz
rilor de peste Olt strigase din bgerele inimei: al Romanuluí este cuibul romg=
nesc sí numai al Romgnului El cgzu, cgzu víctima sublimului tipgt de renastere,
cgzu prinos de rgscumpgrare pe altarul nationalismului, dar n'a cgzut singur, ci
trggInd in prgpastie cu clAnsul dominatiunea venetícg a Fanariotulue.
Tot din nevoía pe care o simtea el a6unci, ca ístoric i ca nationalist, de a
destepta in sufletul societItii noastre cultul pentru Tudor, a scris i acel in.
teresant artícol intitulat Hrist si Tudor Vladimirescu in care aratg cu entusiasm
cum din cgrticica religioasg Visul Make'. Domnuluí" s'a ngscut in Oltenia
balada poporang Vísul lui Tudor Vladimirescu" si cum pe urmg, intr'un tímp
foarte scurf, aceastg frumoasg creatiune a poporului oltean s'a rgspAndít i in
alte tinuturi romgnesti sub forma unor variante care toate infgtisau tendínta
poporului romgn de a face din drama luí Tudor un mijloc de localizare poeticl
a dramei lui Hrist.
Mai tgrziu, pe la 1880, Hasdeu ne.a dat sí cea dintaí incercare a stiínlei
ístorice romane de a stabili Originde Craiovei, intr'un vestit studiu care cuprín=
dea o bogatg revgrsare de eruclitie si care a rgmas multg vreme punctul de pie.
care al cercetgrilor cu privíre la trecutul Capitalei noastre.
Al doilea cgrturar care s'a fgcut vrednic de recunostintg este C. D. Ari.
cescu al cgrui nume ii purtgm in memorie si.1 rostim toti cu respect, fgrg sg
fi clutat insg a.i cunoaste mai de aproape sí viata despre care chíar acum nu
stim mai mult de cgt ceea ce insusi a insemnat modest in Autobiografía pe
care si.a fgcut.o cu putin inainte de a murí. Ngscut la ampulung In 1823, C.
D. Arícescu se preggtise pentru ingínerie, dar piurand in el o neinvinsg aple.

508

www.dacoromanica.ro
care catre scris unita si Cu un aprig spirit de combativitate, s'a aruncat dela
inceput in framantarile vietii publíce unde, ca autor de versuri biciuitoare si
mai ales ca ziarist, sí de cateva orí si ca ales al natiunii, mereu darz, mereu re.
voltat si mereu in luptg cu pacatele mediuluí politic, a desfasurat cu pasiune
o actíune de opozant care i=a aims o indarjita prigoang din parea celor care
guvernau. Arestat de doug ori, destituit din slujbele modeste pe care le capata
din cand in cand, exclus din parlament si impiedecat sa.si faca, loc in viata
política, el a ajuns un invins s'i un muritor de foame dupg dougzeci de ani de raz.
boinice atitudini impotriva arbitrarului si a coruptiei, si poate ca si activitatea
luí ca scriitor, prea mult pierdutg in efemer, s'ar fi incheiat flit sa se cristali.
zeze intr'o lucrare mai de seamg, daca la urnag nu s'ar fi ivit o imprejurare
care sA=1 ridice brusc deasupra maruntelor framantgri ale actualitatii politice.
In 1871, a fost numit Director la Arhivele Statului, si aceasta slujbg, punan.
du=1 sa trgiasca in mijlocul hartillor sí documentelor vorbifoare despre ¡recut,
a deslantuit in el gandul sí hotorarea, pe care le avea desigur mai dínainte, de
a scrí Istoria Revolutiunii romasne dela 1821. Pang a tunci nimeni la noi nu se
gandise sa dea o asemenea lucrare, miscarea lui Tudor rgmanand sa fie cunos.
cutg numaí dupg scrierile tendentioase ale unor istoríci streini. In limba ro-
mana, in afarg de Eteria lui Alecu Beldiman care prezenta pe Tudor ca un
invrajbítor de noroade" si ca un viclean inselator", existau memoriile pe care
le scrisesera Ion Darzeanu, Chiriac Popescu si Cioranu, cei doi din urma ca
participanti la míscare, cel dintai ca slujbas in administratía cu putinta de a
urmari de aproape desfasurarea evenimentelor, dar si aceste memorii, foarte
pretioase ca ízvoare de informatie, erau cu otul departe de a da o icoana cre.
dincioas5 despre caracterul si personalitatea lui Tudor.
De ad i indreptatirea luí Aricescu de a.si motiva hotarirea Cu urmatoarele
cuvinte : In fata insultelor aduse de streini, si chiar de Romani, miscarii na.
I
tionale dela 1821, In persoana capului acelei miscgri, si in fata aratarilor ne.
exacte ale mai multor martori ce urma a fi veridíci, martori care au participat
la miscarea dela 1821, si care inca trgesc, am crezut de datorie a da la lumina,
cu o ora mai inainte, istoria evenimentelor petrecute in Romania la 1821, barn
zata pe acte autentice, pe memorií sí pe martori de incredere, astfel ca Romanii,
cetind istoria acelei miscari, sg depuíe tributul lor de recunostinta pe mor.
manful acestui martir al libertatii noastre dela 1821, far strain% afland in fine

509

www.dacoromanica.ro
adevarul, sl venereze i ei memoria acestui martir dupa cum venereaza pe mar.
tirii altor popoare care au tiut sa moara pentru o idee sacra".
Apucandu.se Indail de lucru, in atmosfera peielnica dela Arlaive, el i.a
adunat cu ardoare materialul de care avea nevoe, lar, in primavara anului 1872,
nemultumit numai cu cele descrise In diferite opere i. memorii despre Revcoa
lutia dela 1821", a facut i. o cllatorie in Oltenia cercetand acolo leaganul luí
Tudor Vladimirescu, adica locul unde s'a nascut (satul Vladimir) localitatea unde
a figurat ca vataf de plai, (comuna Cloani), locurile care fura teatrul primelor
sale micari insurectionale, Tantarenii i Cotofenii, unde furl taberile Pandu.
rilor *1 ale Arnautilor, manastirile Tísmana, Strehaia, Motrul i Horezul, pe
care Tudor le prefacuse in ceati de aparare, i. adunand tiinte dela batraní
septuagenari care au cunoscut pe Tudor in persoana, care au fost intimii lui
sau care au fost fericiti a coopera cu clansul la marele act al emanciparil po.
porului din ghiara Fanariotilor".
Cum slujba de director al Arhivelor a pastrat.o cinci ani, el a putut, de.
parte de polifica I lipsit de gríja zilei de maine, sa=i randuíasca materialul i.
sa se consacre in linite muncii de redactare, aa in cat, ispravita in 1873, lu.
crarea a ajuns sa apara in 1874, ea fiind tiparía la Craiova de Gheorghe Chitu.
Ca unul care militase in víata publica i. patimise mult de pe urma cura.
jului cu care infruntase pe cei puternici, Aricescu a adus in alcatuirea acestei
lucrarí nu numaí gríja flíntifica de a stabíli adevarul prín cercetarea laborioasa
i plina de probitate a tuturor izvoarelor cunoscute ptna atunci, dar i=o stare
de spirit care.I ajuta sa priceapa sufletul i intreaga concluía a luí Tudor.
Scrlind deci Istoría revolutiei romane dela 1821", el ne.a dat cea dintai solida
aparare a erouluí oltean a carui figura fusese intunecaa sau mícorata prin
ponegriríle aruncate asupra ei de catre reaua credinta sau lipsa de Intelegere a
unora dintre istoricii streini, i pentru acest lucru opera luí se cere a fi mereu
pomenia intre cele mai scumpe bunurí ale tinutului nostru.
Dupa Hasdeu i Aricescu, Oltenia dispare iarai din atentia scriitorilor i
carturarilor romani, ea trebuind sa atepte acum nu mai putín de douazeci i cinci de
ani pina and sl ajunel din nou obiectul unei iubitoare i rodnice cerceari. A*.
teptarea insa ii va fi larg rasplatita, intrucli, la capAiul acestui sfert de veac, pa.
mintul ei se bucura de cinstea de a fi calcat de paii de calator ai poetului
Alexandru Vlahugi care, pornind sl cuireere infreaga tara pentru a putea scri

510

www.dacoromanica.ro
Romania pitoreasca, si.a inceput calatoria prin strabaferea partil muntoase a
einutului oltenesc. Erau aproape aceleasi locurí pe care, cu saizeci de ani in
rma, le vazuse sí Grigore Alexandrescu, si din strabaterea í contemplarea lor
au rezultat acele puternici paginí de poezie descriptiva care au incantaf mult
adolescenta noastra si care sunt poate sí cele maí frumoase din Romania pi.
toreasa" a lui Vlabuta.
Dar rasplata cea mare Ii va veni Oltenieí ativa aní mai tarziu cand apare,
cutremurafor si fascinant, Nícolae Iorga a caruí activitate, revarsata prodigios
peste toata intinderea romanismului, va avea dese sit staruitoare opriri asupra
einutuluí nostru. El Ii va arata, intr'adevar, Olteniei, nu un interes trecator,
ca acela al scriítorilor i carturarilor pomeniti mai sus, ci un interes viu sí pre.
'ulna care o va aseza temeinic í pentru multa vreme in cercul lumínos al
culturii romanesti.
Prima manifestare a acestui interes s,a produs in anul 1903, cand marele
carturar, vrand sa desvolte cuno#inta de noi inOne, ca temeiu al unui nou
solid nationalism, sí intreprinzand pentru aceasta o calatorie de studii in toate
tinuturile locuite de Romani, a venit sá cerceteze i pamantul dinfre Carpati,
Dunare si Olt despre ale carui locurí plíne de pítoresc si de trecut istoric a
scris cu vadita iubire in cele doua carti epocale aparute in 1904: DTUMUTi
Ora§e §i Sate §i Memeistiri din Romcinia.
De aci incolo iubirea.i fata de noí se poate urmari dealungul a douazec.i
sí mai bine de aní intr'o avalanse de manifestari care arafau limpede ca, dupa
drumul facut prín locurile noastre, Nicolae Iorga isi faurise un lung program
de lucru consacrat trecutului si realitatilor vietii oltenesti.
In 1906, el da la iveala Serisori de boieri §i negustori Olteni calm Casa de
negot sibiana Hagi Constantin Pop, lucrare de o valoare capitala, ea ajutans
du.ne, prin ízvoarele nouí de informatie pe care ni le punea la indemina, sa
patrundem adanc in viata sociala si culturala a Craioveí din anii 1778-1830.
Tot in 1906, al:aria in Biblioteca Societatii Steaua", apare scríerea Un
atartitor al sclracilor: Domnul Tudor din Vleidimiri, care, desí se infaeisa modest
ca o carticica scrisa pentru popor, a fose totusi, prin valoarea cuprinsuluí
prín frumusetea povestirií, un eveniment al literaturii noastre isforice. In cei
treizeci de aní cati trecusera dela Aricescu, cercetarile asupra miscarii dela
1821 nu facusera aproate niciun pas mai departe, si aceasta carticicä avea me.

511

www.dacoromanica.ro
ritul sA aducl lAmuriri si intregirl esentiale cu privire la Istoria acelei miscAri
sí totdeodata sA coboare parcA si maí adanc in sufletul luí Tudor, asa cum o
face in urmAtoarele cuvinte care cuprínd, desigur, cea mai frumoasä si mai
dreapil prezentare a drameí eroului oltean : Nu se poate zíce cl. Tudor a cAzut
orbeste in prApastie. El a inteles si slAbiciunea sa fa tl de Turci, si incurcAtura
In care trebuia sl, se zbatA fatl de eteristi, sí putinul temeiu ce trebuía pus
pe boieri. A flcut toí ce se putea face de un om necunoscut, fled mijloace,
fArl adevArati sfltuitori sí fArA sprijinitori strasnicí. S'a cAznit din rAsputeri
sl.si strAngA legIturile. 5i, dei era un indrAsnet, el n'a fost un nergbdätor, un
pripít, ci pinl la cap At a judecat toate cu multl cumintenie rece, cu multA
telepciune de om matur, deprins si cu binele sí cu rAul in viatA. A cbibzuit, a
socotit, a potrivít, nu fArl izbAndl de multe ori. A dovedit cl *tie sl can.
tAreascl oamenii sí lucrurile, cä prevede primejdia sí se poate ferí, ca nu cala
de clerunde e sigur cl va intllni pAmant statornic. FArA a se lAuda si a minti,
ca dusmanii sAi, el s'a pAstrat multA vreme teafAr, nevAigmat, sígur pe el sí
oastea sa, deopotrivA. Dar o putere mai mare de cat vointa luí 11 ara spre pieíre".
Acestor cArti, li se adaogl, in acelas an 1906, si dou5 conferínte tinute la
Craiova : Rostul Olteniei in miFarea bentru neam *i Ora§ele (Acne *i mai ales
Craiova be bragul vremurilor notai.
Prin. ele Nícolae Iorga, aflat atunci in punctul culminant al actiunii dela
Sem/nAtorul", venea sA facA din cunoasterea trecutului un míjloc de destep.i
tare a energiilor locale, sí cei care au avut fericírea sA le asculte pot sA spunl
ce adincl si rodnicl rlscolire a produs in sufleful societltii craiovene cuvintul
de foc al marelui arturar. In prima conferintA, la care au fost adusi sl, lea
parte si patru reprezentanti de seaml ai literaturii slmAngtoriste, dintre care
unul era Octavian Goga, ni s'a vorbit de tot ce-a dat Oltenia Principatului
muntean, sí prin el intregului romlnism, ca spirit rlzboinic, ca simtire natio.
nail, ca pricepere politicl sí ca putere de organizare. Ni s'a vorbít despre fa-
milia boierilor Craiovesti, familie de oameni bogati in mosii, bogati in suflet
si bogati in inimA", a arel actiune s'a intins si peste OIL, ridicând acolo pe
unul &titre cei mai insemnati Domní ai Mdnieniei, pe Neagoe zis Basarab ; ni
.
s'a vorbit despre familia Buzestilor fArl a drei putere si vitejie Mihai Vitea.
zul n'ar fi ajuns Doran si n'ar fi scris acele pagini de mArire ale istoriei roml.
nesti ; ni s'a vorbit de boerii din BrIncoveni care au dat Tronului muntean pe

512

www.dacoromanica.ro
N,

www.dacoromanica.ro
Matel Basarab si pe Consfantin BrAncoveanu ; ni s'a vorbit apoi despre acei
boieri olteni in frunce cu Brgiloiu care, in 1716, dorifori sA readucg domnia
Muneeniei in mgini românesei, au organiza rgsturnarea fanariotului Nicolae
Mavrocordat, dovedind astfel eat de neadormitg, era simtirea nationall in acest
tinue al Olieniei ; ni s'a vorbie insfarsit despre miscarea lui Tudor si despre
revolutia din 1848 care, aceasea, n'a fose frumoasg de cat in timpul in c.are s,a
desfgsurat pe drumul dela Islaz la Craiova.
Dela 1848, spunea conferentiatul, Oltenia n,a mai intervenie cu un caracter
local deosebie in víata poporului românesc, si punfindu.si intrebarea dacg n'a
venit momentul unei asemeni inierventii, el rgspundea cá iner'adevär era atunci
vremea ca de ad i din Oltenia s5 se ridice din nou cuvgneul produator de des.
teptare nationall. E ciar pentru oricine, spunea profetic Nicolae Iorga, a a
sosie clipa cand trebue sg alegem intre a ne preface cu desgvgrsire, adicg a ne
preschimba sufletul si a ne alee un ideal nou, sau Intre a ne supune unei
pieiri neapgrate. Cad e un orb, un prost, un necunosciitor acela care nu intelege
ea' Románia are datcria de a fi pentru Rorneini ceea ce Piemontul a fost pentru
Italia, ceea ce Prusia a fost pentru Germania".
Niciodaeg nu vom pufea sâ uifAm cl acesfe mari cuvinfe, cu r5sunef, legate
de cea mai frumoasä sí mai rodnicg epocI din actiunea nationaliseg a luí Ni.
colae [ora, au fose roseife din Capitala Olteniei cu gandul de a readuce ti.
nutul noseru la rolul pe care l=a avue de aegtea ori, de aprig deslgntuifor al
energiilor românesti.
In a doua conferintä tinufg la 17 Decemvrie 1906, ni s'a vorbie despre
orasele Olteniei, adia despre cele cinci vechi resedinte de judeC a cgror via¡S
era urmgrifl mai ales cu bisericile ridicate de m5,na cucernicg a boierilor
negustorilor oleeni. Din aceasfd conferintä, multumitg aceluia care colindase cu
iubire intregul nostru tinut si=si purtase seiinta iscoditoare prin toate veclaile
biserici sí mangstiri, nu numai cei foarte tineri, dar si atatia dintre intelectualii
sí oamenii formati ai Craiovei am invgkaf afuncia infaia oarci 85 ne cunoa§fem
frecuful cu foafe marele-i comori de arfl i viatg spirituall.
Contactul direct cu publicul craiovean, Nícolae lorga 11 continug si in 1907
când Capieala Oleeniei, la 24 Ianuarie, e chemaeg sg.i asculte conferinta Cra-
ioya §i Unirea. De data aceasea, dupg ce a argtat pe larg cà vechea boerime
craioveang a s5vAr§if sau a räsaf sI se s5v5,r§eascS o unire mai veche de cat

34 SgptAmana Olteniei 513

www.dacoromanica.ro
cea din 1859, anume unirea celor cinci judete ale vecheí Bgnii cu principatul
TArii Romgnesti, conferentiarul nema fgcut o prezentare a Craioveí sub raportul
vietli politice si culturale, vorbínd cu cgldurg despre dascglíí care ne.au inte-
meiat invg(gmântul In epoca anilor 1830, despre felul in care s'a pura t orasul
nostru in revolutla dela 1848 sí la urmg despre spíritul nou reprezentat de
generatia lui Gheorghe Chitu.
Aceste conferinte el le=a folosít sí ca prilej pentru cercetarea din nou a
locurilor din preajma Craiovei. Ce n'a putut sA vadg mai amgnuntit in drumul
din 1903 cgnd a scrís Sate si Mângstiri", a mers sg cerceteze acum, dupg fies
care conferintg, rezultatul cercetgrilor infgtisg,ndu.1 in notele de drum publicate
In 1907 in numerile de pe April, Mai sí Noembrie ale revistel Floarea Darurilor",
sub talul ImPrejurimi. Cratiovene, Mcinetstirea Jitianului §i Prin Doll. Ca 0 in
Sate sí 145ngstír1", descrierea peisagiuluí sí asez5.rilor rurale e presgratg cu
oprirí asupra oamenilor sí faptelor din trecut care, ca in urmItoarele rgnduri,
constitue scurte dar fecunde lectii de Istorie Olteang: Intrgm in satul Coto.
fenilor. Un neam de aprigí boieri nelinistiti a baciuit aíce, sí unul din el, Spg.
tarul Míhai, a luat parte la lupta cea mare a boierimii románesti de peste Olt
pentru scoaterea Greculuí Vodg Leon si pentru ridicarea la Domnie a priete.
nului lor dela Brancovenii Romanatului, Aga Matel. Apoi boierii ceí rtoi, dintre
aceiasí Cotofeni, au ales un loc frumos pe culmea de deal, si au fgcut acolo
cula lor cea nug (1653)".
To in 1907, vrind sg incurajeze grupul de tineri care de curind internes
iaserA la Craiova revista Ramuri." ca modesta manifestare localg a Weil sgraA.
nAtoriste, Nicolae Iorga cinsteste aceastg grupare cu un articol care, dacg nu
r5.spundea dorintei de a fi inceputul uneí statornice colaborgri, deschidea Lotus'
drum pentru viitoarele leggturi strinse pe care temutul conducgtor al miscgril
literare va fi adus s5 le aíbe, peste opt ani, cu publicana craioveanA. Arfico.
lul intitulat Un izvor de yiatcl uitatcl, era un indemn cgire tineretul intelectual
al orasului nostru de a scotoci prin Arhíva Primgriei *i de a scoate de acolo
acte sí mArfurii privítoare la epoca anilor 1830-1859.
Bungvointa-i fatg de Ramurí" se va manifesta de cgteva orí sí in 1908,
dar nu cu articole care sg priveascg Oltenia. Astfel de artícole 11 va da in 1909,
si anume doug fragmente din cartea la care lucra atunci Istoria Bisericii Ro.
mAnesii", unul despre Opera EDiscobului Damaschin (17084725) urrna§ul luí Antirn

514

www.dacoromanica.ro
Ivireanul in scaunul dela Ramnic, carturar de seama s'i tilmacitor al cartilor
noastre de ritual, si altul despre Memlistirea Brdricoueneascd a Hurezului, din
care suntem ispititi sa desprindem aceasta descriere a vestítului lacas ridicat
de pietatea lui BrAncoveanu: ,.Hurezul poate fi privit ca tipul definitiv al arhi.
tecturii religioase a Romanilor, alcatuita prin contopirea elementelor venite din
Moldova cu cele, mai putine si mai putin ihsemnate, aflatoare In principatul
muntean. Frumos pridvor pe stilpii lucratí cu o mare bogatie de podoaba ;
incapatoare biserica in chip de cruce, cu un rind de alti stAlpi tot asa de
mestesugit sculptati intre tínda femeilor sí naos ; flori de platra in jurul useí
celeí mari sí. a tuturor ferestilor, Jolla turnuri usoare sprijiníte pe boli
trainíce; apoí chilli cu cerdace razimate pe stilpi de o frumusete neintrecuta,
paradise raspandite prin desisul de copad al livezilor, desavArsesc un Intreg de
armonie bogata, de lux cinstit sí discret".
0 insemnata manifestare a interesului pe care=l purta tinutului nostru o
avem In 1910 cand Nicolae Iorga publica lucrarea Viata fi Domnia lui Barbu
Dimitrie $tirbei, al cíncelea Domn rídicat dela noi si aducand pe Tronul Mun-
tenieí insusirile fundamentale ale sufletului oltenesc. inainte de a ajunge Domn
a fost, In anií 1830.1834 colaboratorul de capeteníe al luí Chíselev, la Interne.
lerea noilor asezaminte cu care acest destoinic conducator a vrut sa inzestreze
Tarile romfinesti. Tot Repulamentul Organic, spune Nícolae Iorga, s'a alcatuit
bucata, cu bucata, sub ochii luí 5firbei, si nimeni nu putea fi mai potrivit sa.1
aplíce". De aceea, Ministru de interne sub Chiselev, si dupa plecarea acestuia
Ministru al trebílor Bisericesti si al Dreptatii, el a stiut sa foloseasca toate
partile bune ale Regulamentului Organic, fiind In primul rind organizatorul In.
vatamantuluí caruía s'a silít sa.i dea o directie practica si romaneasca". In
timpul domnieí (1849.1856) el si.a dovedit talentul de bun gospodar, organizind
armata, intocmínd o lege rurala plina de masuri parintesti In fojosul taranilor
si pornínd un mare sí. necrutator razboi impotriva naravurilor din administratie.
Asupra acestuí stralucit exemplu de cum trebuie sa se poarte si sa lucreze un
Domn, Nícolae Iorga revine in 1912 cu scrierea Barbu $tirbeti ca educator din
din care reproducem urmatoarele rAnduri pentru valoarea caracterizarilor si pen.
tru aratarea sí mai precisa a tot ce datora Oltenieí, In suflet ca si In fapta,
acest Doran iubitor al lucrului serios sí cinstit : Un om harnic a fost desigur
Barbu Dimitrie Stirbei. Mostenise aceasta Insusire dela teal sat; boierul oltean

515

www.dacoromanica.ro
Dumitrache Bíbescu, unul dintre ceí mai buní gospodarí al timpului su. in
jurul luí, la (arg ca si In casete boeresti din Craíova, el n'a vgzut de cat hgr.
nicía.
I.In mgrturisitor de adevgr in cuvinfe, un fgptuitor de lucruri adevgrate In
fapte a fost Vodg Stirbei. StrAbgigtorul ochíu al vechiuluí administrator vedea
indatg partea slabg, pospgiala, lipitura de ocazíe, minciuna.
Acum se produce si faptul care va insemna atAt de milt penfru prestigiul
cultural al Olteniei si care este contopirea cu Ramuri" a revisteí Drum Drepta.
Desí prín Neamul RomAnesca care apgrea incg din 1906 si pe urmg si prin
partidul pe care=l liatemeíase In 1910, Nícolae Iorga era tot mai absorbí de
luptele politice, el n,a renun(at o clipg la datoria de a avea sí o ac(iune inchí=
nata nevoii de Indrumare a vie0i noastre líterare. Dupg retragerea insg dela
SgmAngtorul", aceastg actiune se desfäsoarg parcg In sec, fgrg sg trezeascg
rgsuneful dorit. Toate revistele cu care Iricercase de a=sí duce í mai departe
rolul de indrumgtor, Floarea Darurilor", Neamul Romgnesc Literar" si, de cu=
rfind, Drum Drept", au rgmas ízolate In míjlocul unei miscgri literare care rup-
sese haul moral ímpus de SgmAngtorula sí se lgsa ngpgditg de tot felul de in.
jghebgri sí curente primejdíoase.
De aceea in fata anarhiei nAvglitoare, sí rgspunzAnd sí uneí propunerí veníte
din partea noasfrg, el a sarsít prin a crede cg, desfAsurafg din Craíova, unde
o grupare de tíneri continug s'A lupte pentru ideia sAn3Angtoristg, actiunea luí
ar avea un mai mare rgsunet sí ar ízbuti poate sg Impiedice rgfä'círea sau mAcar
sg reducg din intensitatea el. De aid fuzíunea, In Ianuarie 1915, a revistei Drum
Drept" cu Ramuri", Nícolae Tonga vorbind, In articolul de deschídere, intifulat
La incePutul ?Ind noui luPte, despre nevoía de reins'Angfosíre a literaturii. 5i
intr'adevgr, o luptg noug a fost ac(iunea desfgsuratg din cele doug publicatii
contopite si purtgnd numele de Drum Drept", pe care Nícolae Iorga a -Omni
sg-1 pgsfreze. Tímp de un an sí noug luni, pang la intrarea noasirg In rgzboíu,
el a dat sgptImgnal artícolul de fond In care manifesfgrile nesängtoase ale mis.
cgrii literare erau biciuite cu aceiasí putere de combativitate din vremea Sg.
mIngtorului", Oltenia avgnd astfel cínstea sg fie locul de unde se rostea pentru
intreaga (arg cuvAnful de indrumare al mareluí cArturar.
Realistul acesta, In fapfe, a fost sí un idealist in tendinte.
Dupg rgzboiu, actívítatea luí, ca istoric si indrumgtor, rgmâne tot atat de

516

www.dacoromanica.ro
legata de frecutul si viata tineretului nostru. In 1921, cAnd se implinea un
veac dela revolutia luí Tudor, 11 vedem aratandu=ne din nou cat de mult fi sta»
panea grija, de a lanauri personalitatea eroului Oltean.
in acest an, el adung si tipgreste /swank contemPorane asuPra mi§alrii lui
Tudor Vladimirescu, rosteste la Academie un cuvant de comemorare si publica
urmatoarele trei articole: Tudor Vladimirescu §i Andreas Hofer in Neamul Ro-
mánesc", Parintii §i satul lui Tudor in Lamura"*i Tudor 0 Ardelenii in Tran.
silvania" din Sibiu.
In 1922, isi reía opera de indemnare prín mijlocirea cuvantului rostit, CI.
nand la Craiova doug interesante conferinte, una despre Partea Oltenia in li-
teratura románeasca", alta clespre Regionalism Oltean". Prima conferinia, incepe
cu mustrarea cuprinsg in aceste cuvinte: Mg intorc dintr'o calgtorie in jurul
Craiovei, si impresiile pe care le aduc sunt in leggiurg cu o veche civilizatie,
neinteleasg, sí de aceea neglijata asa crud. Vechiul Bucovgt, din vremea lui
AlexandruXoda.Mircea, de pe la 1570, e astä'zi numai o ruing, cu usa batuta in
scanduri. Mai departe, langa Balta-Verde, manasirea Jitianu, a Doamneí BAlase,
sotía luí Constantin Basarab, ridica dasnadajduita turnurile ei incoltíte de
vreme in mijlocul pustiului. La Preajba, una din cele mai mari sí interesante
biserici de sat, de un stil cu totul original, n'are alti visitatori de cat aceia
care prin mazgaliturile lor stricà pictura interesanta. In locul acestei parasirí,
ce bine s'ar potrivi pentru vecingtatea unuí oras mare, unde sí alte monumente
bisericesti se pgraduesc sí ele ori se prefac Earl sens, ce bine s'ar potrivi dacg
asemenea zidiri, vredníce de atentia strainuluí initiat in aria, ar fi repa rate cu
gust sí inconjurate Cu parcuri.
Privind aceste ven.erabile, dar melancolice zidiri, m'am gandit la ceeace
aceastg Oltenie a insemnat in viata culturala a neamuluí nostru. Ma gandesc
la sPiritul insu$ al acestei parti de Wei aFt cum s'a manifestat ir fapte de cul-
tura qi in ojera literara".
Pe urmg, 4110. o repede privire asupra manífestgrilor politice din trecut, al
caror caracter 1.1 cupríndea in aceasta definitie: Democratie teireineasca militara
unitd Cu coNtiinfa unei, aristocraftiti de rasa, cu nevoia unui cavalerism luptator,
cu traditia unei origin,alitali puternice §i tenace", infAti§a cele patru marí mo.
mente ale trecutului nostru cultural: traducerea In romaneste, dupg lunge epoc5
de imobilitate slavong in scris, a Alexandriei, carte care a inspirat cu ísprgvile

517

www.dacoromanica.ro
el pe Mihai Viteazul insusi; povestea lui Voda Mihai scrisa romaneste la in.
ceputul veacului al XVII.lea, de un logofat anonim in serviciul Buzestilor,
Cartea de Istorie Universala tradusa la Ramnicul Valcea de calugarul Moxa,
sí, in vremurile mai noul, Cronica scrisa cu durere de Dionisie Eclisiarhul.
La ele se adauga si opera craioveanului Emanoil Chínezu, care in scrierile
sale politice a incercat sínteze filosofice". Conferinta se incheía cu un cuvant
de simpatie pentru activitatea culturall a Institutului de editura Ramuri".
A doua conferinta cu exemple alese din trecutul Olteniei, definea regio.
nalismul cel bun fa ta de acela prímejdios, cari ni se infatisa atunci in numele
Ardealului.
51 de astadatà conferintele tinute la Craiova si in celelalte orase ale Olte=
niei au fost pentru Nícolae Iorga si prilejuri de calaforie prín locuri pe care le
mai umblase sau pe care acum le vedea pentru intaia oara. Din acele calaforii
au rezultat insemnarile de drum : Priveligi gorjene, publicate in Neamul Ro.
raanesc", Pe Olt la vale o Patru zile de drumuri oltene publicate in Adevarul
literar si artistic".
Tot in 1922, cu incepere dela 1 Ianuar, isi reía colaborarea la revista
noastra numita acum Ramuri.Drum Drept", colaborarea care va dura mai mult
de patru ani si va transforma dí.n nou Capitala 101teniei intr'un focar datator
de indrumari pentru intreaga viata culturala si literara a Romaniei.
*
* *
E de prisos sa spunem ca cele aratate aid, nu sunt de cat o parte din
scrierile si actele in care Nicolae Iorga si.a intrupat iubírea fata de tinutul
nostru. Si atita insa e de ajuns pentru a intelege ca, din cati scriitori si cara
turari romani s'au apropiat si s'au interesat de Oltenia, cel care a iubit.o, a
cunoscut.o si a inteles.o mai mull, a fost el, Nicolae Iorga. El i=a cutreerat
intreg cuprinsul, el i.a deschis si i.a cercetat toate manastirile si toate bíse.
ricile cu valoare istorica, el a invatat.o sa.si cunoasca sí sa.si pretuiasca tre.
cutul, el i..a dat cea mai complecta si mai buna prezentare a figurii lui Tudor
§i tot el, lucrand ca indrumator si asupra prezentului, a desieptat si a format
In ea puteri care au facut.o capabila de o rodnica participare la miscarile cul.
turii si literaturii romanesti.
C. S. FAGETEL

518

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 Pagina
GENERAL C. Z. VASILIU, Ministru Subsecretar de Stat la Departamentul Intemelor,
Pre§edintele Regionalei Oltenia a Fundatiei Culturale Regale Regele Mihal I"
Cuvcint inainte . . . 7
AL. MARCU, Ministru . Subsecretar de Stat la Departamentul Propaga-ndei Nationale,
Amintiri oltene . . . 11
NIFON CRIVEANU, Mitropolitul Olteniei, Petrgä din ogorul MitroPoliei Ottene . 17
C. RADULESCU-MOTRU, Profesor universitar, Climatul sufletesc oltean . 25
M. THEODORIAN-CARADA, Gheorghe Chitu : Pro fesorul, Jurnalistul 35
LT.-COLONEL MIRCEA TOMESCU, Personalitatea Militará a Olteniei 39
T. ARGHEZI, Amintiri oltene§ti . s . . 47
C. I. NAVARLIE, Consilier la Malta curte de Casatie, Pravila Voevodului Matei Basarab 55
N. I. HERESCU, Profesor universitar, Neuita tul prieten N. M. Condiescu . . 65
LEONTIN ILIESCU, Murmurut Oltului" . . 71
ION CONEA, rlaiul $i muntele in istoria Olteniei . . . 75
T. PAUNESCU-ULMU, Contributia titeraret a Olteniei . . . 89
PR. I. POPESCU-CILIENI, Carturarii trecutului ottean . 107
AL. TZIGARA-SAMURCAS, Covorul ottenesc . . 125
P. SERGESCU, Profesor universitar, Contributii oltene la desvoltarea §tiintei in Rometnia 135
GEROTA, Oltul in ceiteva poezii. populare . . 147
DR. V. GOMO1U, Viata medicaid a Olteniei . . 153
I. POPESCU-VOITESTI, Profesor universitar, Oltenia Privitei din punt de vedere geologic,
economic, rninier . . . . 189
M. PREDA, lzvoarele minerate ale Olteniei S importanta /or balnearet . . 209
DR. C. S. NICOLAESCU-PLOPSOR, Oltenia preistoricei . . 229
D. BERCIU, Din problemele preistoriei Olteniei . . 245
D. TUDOR, Oltenia romand . . . . 269

www.dacoromanica.ro
AURELIAN SACERDOTEANU, 0/tenia medievalti . . . . . 283
ION DONAT, Datele principa/e in istoria Olteniei (Nina' la 1600) . . 299
MARCEL ROMANESCU, Tudcrr Viadimirescu, stalP al drepteitii sociale . 343
DESPINA TEODORESCU, Femei din trecutul Olteniei . 353
D. BODIN, Conferentiar universitar, Oltenia §i Oltenii . . 373
I. POPESCU TEIUSAN, inceputurile invattimantului in Oltenia . . 385
OH. CRETOIU, Viata muzicalei in Oltenia . . 395
OH. T. DUMITRESCU, Arta Populara olteancl . 405
C. D. FORTUNESCU, Arta in Oltenia . . . 421
V. PAPUAN, Profesor universitar, Graiova centru de meditatie 435
ST. OH. BOTOIU, Teatrul National din Craiova . . 441
ILARIU DOBRIDOR, Fenornenu/ oltenesc, ritm fi nivel . 447
T. G. BULAT, Profesor universitar, Istoria Bisericii oltene 454
GHERON NETTA, Oltenii in trecutul economic al tclrii tor . 466
C. 5. FAGETEL, N. Iorga §i Oltenia . . 503

www.dacoromanica.ro
Acest volum s'a tiparit In atelierele RAMURI" Craiova
dela 23 August 1943 pana la 20 Octomvrie 1943.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro