UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Nume FACULTATEA DE DREPT EXAMEN DE ADMITERE LA MASTER Prenum SESIUNEA SEPTEMBRIE 2012 Prenumele tatih G1 Master: Drept international public TEST GRILA cercuifi enunful care este corect in intregime. Raspunsul corect la fiecare intrebare va fi notat eu doua puncte. Rispunsurile incomplete sau eronate nu se puncteazi. 1. Sunt izvoare principale ale dreptului international: @) tratatul gi cutuma; By legile interne ale statelor; ©) normele jus cogens Dovada cutumei se poate face prin: A) declaratii ale reprezentanjilor statelor, corespondenga diplomat unilaterale ale statclor; 6) protestul statelor fata de o anumita practica: ©) mieste posibila dovada cutumei instructiuni catre diplomagi, acte 3. Azilul: @) este dreptul unui stat suveran de a acorda intrarea si stabilirea pe teritoriul sau a unor persoane st urmarite in {ara lor pentra activitaqi politice, stiinjifice sau religioase: ») este obligatia unui stat de a primi pe teritoriul sau o persoand care este cetafean al unui stat aflat in conflict armat; ©) este obliga ine, unui stat de a lupta contra imigratiei ilegale. nt subiecte de drept international @ statele si organizatiile internationale; b) __statele si societatile transnafionale: ©) statele, organizatiile internationale si socictajile transna jionale. Actele unilaterale ale statelor; @® sunt manifestiri de vointa ale unui subiect de drept international care produc efecte juridice: b) sunt expres prevazute in Carta ONU; ©) fae parte din dreptul intern, in conformitate cu articolul 11 (2) din Constitutia Romaniei 6. Funotiile echitafii sunt: @D jy finelia moderatoare (infra lege), functia supletivs (praeter legem) si functia politics (contra fegem); b) funetia interna si functia international; ©) functia de negociere, functia de reprezentare a statului, functia de reprezentare a interesclor cetafenilor statului.Codificarea dreptului international reprezinta: ‘ sintetizarea, sistematizarea si ordonarea, prin intermediul Tihor tratate, a regulilor cutumiare de drept international public; b) sistematizarea, sistematizarea si ordonarea legislafiei interne in coduri care cuprind si norme de drept international; ©) sistematizarea, sistematizarea gi ordonarea legislatici interne in tratate internationale. 8. Azilul diplomatic reprezinta: a) __primirea si protectia oferita de un stat unui diplomat al altui stat; b) —acordarea de azil unei persoane pe teritoriul unui stat, la solicitarea misiunii diplomatice a acelui stat in statul de cetdjenie al persoanci sau la solicitarea misiun diplomatice a statului de cetatenie; Primirea si protectia acordata in localurile misiunilor diplomatice sau cons Cetajean al acelui stat, urmarit de propriile autoritaji sau a carui vi evenimente interne. alare dintr-un stat a unui este in pericol din cauza unor 9. Regimul juridic al apelor maritime interioare se caracterizeaza prin: a) dreptul de trecere inofensiva, neintrerupta si rapida a navelor comerciale gi militare b) unele drepturi suverane si de jurisdictie: ©eeplina suveranitate a statului riveran, 10. Principalul document care reglementeaz regimul juridic al Dunarii este a) Conventia Nafiunilor Unite privind dreptul fluviilor internationale; Conventia privind regimul navigatiei pe Dunare, semnata la Belgrad la 18 august 1948; ©) Conventia dintre Romania si Bulgaria privind navigatia pe Dundre semnati la Bucuresti la 7 septembrie 1966. 11. Unul din mijloacele politico-diplomatice de solujionare paynicd a diferendelor internationale este: a) arbitrajul international; ® — concilierea; ©) solutionarea diferendelor de catre Tribunalul International pentru Dreptul Mati 12. Diferendul reprezinta: a) 0 imprejurare de fapt intervenita intre dous conduce la un litigiu: © neinjelegere intre doud sau mai multe state care si-au formulat deja pretenfii si contrapretentii cu argumente de drept internajional; ©) 0 diferent de atitudine politica intre dowd sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni pe plan international au mai multe slate, ce produce frictiuni intre ele gi poate 13. fn cazul bunelor oficii, intervengia terpului consta din: determina panile s4 negocieze, atunci cdind negocierile sunt blocate: 5) determina pirtile sa negocieze si propune solufii cu privire la fondul litigiului, care pot fi acceptate de part ©) pronungai, pe baza dreptului si a echitatii, o solujie care poate avea caracter obligatotiu pentru pat. 14. Solutiile date de mediator sunt: a) obligatorii intotdeauna: b) —obligatorii cu exceptia nu sunt obligatorii rului in care parfile convin altfel;15. Este o conditie esentiald pentru ca un document sf fie calificat drept tratat: a) _pirfile si fie intotdeauna state, organizatii interguvernamentale sau organizatii non-guvernamentale: parjile si fie intotdeauna subiecte de drept international; ©) —_acordul partilor si fie supus normelor dreptului international sau normelor dreptului intern al unuia dintre statele pari. 16. Intre instrumentele multilaterale pentru protectia minoritiilor najionale figureaza: a) Convenfia Natiunilor Unite privind drepturile minoritajilor nafionale (Geneva, 1992); @® _—_Convengia-cadru pentru protecia minoritiilor nationale (Strasbourg, 1995); ©) Carta OSCE pentru protectia minoritatilor si a drepturilor acestora (Helsinki, 1975). 17. in conformitate cu prevederile legislatiei romane (Legea nr. 590/2003 privind tratatele), nu au nevoie de depline puteri pentru negocierea si semnarea tratatelor: a) numai presedintele si primul-ministru; numai presedintele, primul-ministru si ministrul afacerilor externe; %) _numai presedintele, primul-ministru, ministrul afacerilor externe, ministrul de resort in cazul tratatelor cu caracter tehnic si membrii personalului diplomatic al misiunii diplomatice pentru tratatele ilaterale cu statul in care este acreditat. 18. Modalitatile de exprimare a consimfZmantului cu privire la un tratat, in conformitate cu Convenfia de la Viena privind dreptul tratatelor, sunt: a) __schimbul instrumentelor de ratificare, depunerea instrumentelor de ratificare si schimbul de notitieari; ® tatificarea, aprobarea, aderarea, acceptarea si semnarea; ©) semnarea, semnarea ad-referendum si parafarea. 19. Sunt cauze care exclud caracterul ilicit al faptei internajionale, in conformitate cu Proiectul de articole al Comisiei de Drept Internajional privind raspunderea statelor pentru fapte internationale ilicite (2001): a) eroarea, dolul, constrangerea _exercita reprezentantului statului; b) fora major, cazul fortuit, starea de necesitate, incAlcarea unei norme imperative de drept intemational (jus cogens), betia indus sau voluntara, eroarca si dolul: © __ consimpamantul, legitima aparare, forfa major’, starea de primejdie, starea de nec: asupra statului, constrdngereaexercitat asupra 20. Suecesiunea statelor are loc atunci cand au loc modificari teritoriale, indiferent daca acestea duc sau nu la aparitia unor noi state; b) —incaz de deces sau declarare judecditoreasc& a mortii, prin hotardre definiti ©) atunei cand au loc schimbiri radicale in forma de guvernimant a unui stat sau ficiale a unui stat 21, Intre conditiile de fond ale rezervelor la tratate, se regaseste: a) rezerva sa fie compatibila cu dreptul imern al statului care o face, precum gi cu dreptul Uniunii Europene; b) —_tezerva sa fie acceptata de toate statele parti la tratat; © ezerva sii nu fie incompatibila cu obiectul gi scopul tratatului 22. Deplinele puteri reprezinta: a) trasatura unui sef de stat de a reprezenta statul in relafiile internationale, de a incheia tratate in numele statului gi de a le transmite forului legislativ spre ratificare; b) —documentul emis de autoritatile competente ale unui stat prin care se comunicd altui stat exprimarea consim{amdntului cu privire la un tratat; documentul emis de autoritajile competente ale unui stat prin care sunt desemnate una sau mai multe Persoane imputernicite si reprezinte statul la negocierea, adoptarea sau scmnarea unui tratat, pentru exprimarea consimfamantului sau pentru a indeplini un act cu privire la acel tratat23. Reglementarea raspunderii statelor pentru fapta international ilicita se regaseste in: @ __ creptul cutumiar, codificat prin Proiectul de Articole al Comisiei de Drept International privind Fispunderea statelor pentru fapta internajionala ilicita (2001); b) — Conventia de la Viena privind raspunderea statelor pentru fapta intemnajionala ilicita; ©) _nueste reglementata in drepiul international public. 24. _ Relatia intre normele cuprinse in Carta Natiunilor Unite si celelalte norme de drept international este urmatoarea’ a) nu existé o ierarhie intre normele dreptului international, motiv pentru care normele din Carta Nafiunilor Unite ar putea fi, teoretic, modificate prin alte tratate ulterioare incheiate intre pari: b) toate normele din Carta Nafiunilor Unite sunt norme imperative de drept international ~ jus cogens: 9 Carta prevede ca in caz. de conflict intre obligatiile rezultand din textul siu $i cele ce decurg din orice alt acord internafional, vor prevala obligatiile decurgand din Carta, 25, Una din conditiile pentru contramasuri este: a) _sesizarea unei instante judecatoresti; contramasurile sa fie proportionale cu prejudiciul, s cepturilor in discutie; ©) actul care reprezinta o contramasuri si fie notificat Consiliului de ia in considerare gravitatea faptului 26. Prin Pactul Societijii Najiunilor se prevedea infiingarea a) Curfii Penale Internationale; & Curfii Permanente de Justitie Intemational; c) — Curfii Permanente de Arbitraj si Conciliere. Restitutio in integrum: este indeplinirii obligatici de reparare a daunelor materiale, cu exceptia situafiei cfnd aceasta nu este posibild datorité imposibilitajii materiale sau a faptului c& implicd o sarcina disproportionaté in raport eu beneficiul rezultand din restitutie; b) este indeplinirii realizarii obligatiei de reparare a daunelor materiale si morale, cu exceptia situatiei cind aceasta nu este posibila datorité imposibilitaii materiale sau a faptului c& implica 0 sarcina disproportionata in raport cu beneficiul rezultind din restituyie: ©) neste posibild in dreptul international 28. Competenta ratione materiae a Curii Internationale de Justitie cuprinde @ __cauzele pe care i le supun pariile si toate chestiune previizute in mod special in Carta Natiunilor Unite sau in tratatele gi convengiile in vigoare; b) crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii, crima de genocid: ©) __crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii, crima de genocid si crima de agresiune. 29. Organizajia Najiunilor Unite (ONU) a fost infiinjata in anul 1945: B) 1919; c) 1989. 30. Procedura de la La Valetta a fost adoptata in cadrul: a) ONL SCE; ©) Consiliului Buropei 31. Rezolujia Adunarii Generale nr. 377/1950 ~ Uniti pentru Pace (Uniting For Peace) prevede: ca, in cazul in care Consiliul de Securitate nu isi poate indeplini responsabilitatea primara de Menfinere a pacii gi securitafii din cauza blocajului rezultat din exercitarea dreptului de veto, Adunarea Generali va prelua accasta responsabilitate, inclusiv prin adoptarea masurilor obligatorii necesare; b) cd Adunarea Gencrala poate, in orice situafie, s& dispun& masuri obligatorii cu folosirea fortei: ©) ci Adunarea Generala poate infirma un act adoptat de Consiliul de Securitate.Statele isi pot exprima consimfamantul pentru a supune un litigiu solujiondiii prin arbitra prin: compromis sau clauza compromisorie: ratificarea Statutului Curfii Permanente de Arbitraj: ralificarea Cartei OSCE si a Conven{iei privind concilierea si arbitrajul in cadrul OSCE, 33. 0 organizatie internafionala are urmaitoarele elemente constitutive: 2 om oriere de state, 0 adunare general, un presedinte cu competenta de a adopta decizii obligatori, personalitate juridic& proprie; b) 9 asociere de state, o adunare generalé, personalitate juridica care este identica cu cea a statelor embre; Oo © asociere de state, o structura de organe, personalitate juridica proprie. 34. __ fn 1992.4 fost semnat la Stockholm o eonventie prin care se instituiao curte de coneiliere si arbitraj, in cadral: a) Consiliului Europe’ b) ONU; CSCE (OSCE). Consiliul de Securitate al ONU are: 5 membri permanenji; 10 membri; un numar de membri egal cu numarul statelor membre ONU. 36. Competenta Curti Internationale de Justi este: contencioasa si consultativa; B) doar contencioasa; ©) __ contencioasd, dar va fi si consultativa din 2017, din momentul intririi in vigoare a Amendamentelor Ja Statutul sau, adoptate la Kampala in 2010. 37. Riispunderea statului este angajata pentru fapta unei persoane private daca a) —_acea persoana este cetajeanul statului respectiv; ©) __ statul a confirmat ulterior acea faptd sau acjiune; ©) _acea persoana are domiciliul permanent pe ter riul statului respectiv, 8. Intra in competenfa Adunarii Generale ONU: ©) _examinarea principiilor generale de cooperare pentru ‘menfinerea picii gi securitatii gi formularea de Tecomandari cu privire la acestea, att membrilor ONU, cat si Consiliului de Securitate: b) —_adoptarea de decizii cu privire 1a probleme privind pacea si securitatea, chiar da Securitate este sesizat; ©) adoptarea de decizii cu privire la probleme privind pacea $i folosirea fortei 4 Consiliul de curitatea, cu excluderea celor privind 39, Fapta sau actul ilicit care atrage raspunderea internationala a unui stat este reprezentati de: a) o actiune intotdeauna; 1u 0 omisiune: © acfiune s J oomisiune intotdeauna, 40. Consiliul de Securitate: poate adopia decizii, ce pot privi att masuri care nu implica folosirea forjei armate, eat si masuri ce ‘implica folosirea forjei armate; b) poate adopta decizii, ce pot privi numai masuri care nu impli ©) poate adopta numai recomandari, nu folosirea forjei armate;41, in conformitate cu Statutul Curfii Internationale de Justitie, pot fi parti in procedura contencioasa in fata Curtii: . a) —_numai statele si organizajiile internationale; Q numai statele; ©) numai statele, organizatiile intemajionale gi Sfantul Scaun. 42. Personalitatea juridica a unei organizatii internationale: 43. a) 6 44, ® b) e) 45. a) 8 46. este opozabila erga omnes; este opozabila numai statelor membre, nu si celor terte; se confunda (este aceeasi) cu personalitatea juridica a statelor membre. Este un organ al ONU: Comitetul Ministrilor; Consiliul Guvernatorilor; cu, Pot cere Curfii Internationale de Justitie avize consultative: Consiliul de Securitate: Uniunea Europeana; numai statele membre ONU. Este 0 organizafic cu caracter militar: Consiliul Europei: Consiliul de Securitate: Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord. Este 0 cauza de incetare a tratatelor internationale, in conformitate cu Convenjia de la Viena privind dreptul tratatelor: a) © 47. a) ® °) 48. este a) b) starea de p) schimbarea fundamentala a imprejurarilor; adresarca de ofense la nivelul sefului statului. jonale de Justitie: pot fi atacate cu recurs in faja Camerei de Apel; sunt definitive gi pot fi supuse doar cererilor de revizuire gi interpretare; sunt obligatorii, dar nu sunt definitive si irevocabile. Una din condijiile pentru emiterea de tre Curtea International de Justitic a unui aviz consultativ curtea sa fi fost sesizata numai de Consiliul de Securitate; parfile in litigiu s@ fie state, organizafii internationale, societéji transnationale sau organizafii non- ecimenta in conformitate cu articolul 34 din Statutul Curfii 49, ® °) 50, °) chestiunea supusai Curt sa fie juridic Se numara printre institutiile specializate ale ONU: UE, BIRD, UNESCO, FIFA; BIRD, UNESCO, FM UNESCO, FMI, NATO. Rezolujiile Consiliului de Securitate pot fi obligatorii doar cénd sunt adoptate in baza Capitolului VII din Carta ONU; doar cdnd sunt adoptate cu majoritatea membrilor sai: doar cdnd sunt adoptate cu majoritatea calificat de 2/3 din membrii sai.UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT EXAMEN DE ADMITERE LA MASTER SESIUNEA SEPTEMBRIE 2012 G2 Master: Drept international public TEST GRILA Incereuiti enungul care este corect in intregime. Raspunsul coreet la fiecare intrebare va fi notat cu doui puncte, Raspunsurile incomplete sau eronate nu se puncteazi, Reglementarea raspunderii statelor pentru fapta internationala ilicita se regaseste in: dreptul cutumiar, codificat prin Proiectul de Articole al Comisiei de Drept International privind Tspunderea statelor pentru fapta intemnationala ilicita (2001): b) Conventia de la Viena privind raspunderea statelor pentru fapta internationald ilicita: ©) nu este reglementatd in dreptul international public. 2, Relatia intre normele cuprinse in Carta Natiunilor Unite si celelalte norme de drept international este urmatoarea: a) nu exist 0 ierathie intre normele dreptului intemaional, motiv pentru care normele din Carta Natiunilor Unite ar putea fi, teoretic, modificate prin alte tratate ulterioare incheiate intre b) toate normele din Carta Najiunilor Unite sunt norme imperative de drept international — jus cogens Carta prevede ca in caz de conflict intre obligatiile rezultand din textul siu $i cele ce decurg din orice alt acord international, vor prevala obligafiile decurgand din Carta, 3. Una din condifiile pentru contramasuri este: sesizarea unci instante judecatoresti; a ® Contramisurile sa fie proportionale cu prejudiciul, sa ia in considcrare gravitatea faptului ilicit si a drepturilor in discutie; ©) actul care reprezinta o contramasura si fie notificat Cor 4, Sunt izvoare principale ale dreptului intemational: tratatul si cutuma; ) legile inteme ale statelor; ©) normele jus cogens. 5. Dovada cutumei se poate face prin: @ dectarafii ale reprezentanjilor statelor, corespondenta diplomatica, instruciuni catre diplomati, acte unilaterale ale statelor; b) protestul statelor fata de 0 anumita practica; c) nu este posibila dovada cutum: 6. Azilul: @ este dreptul unui stat suveran de a acorda intrarea $i stabilirea pe teritoriul sau a unor persoane straine, urmirite in fara lor pentru activitati politice, stiinfifice sau religioas b) este obligatia unui stat de a primi pe teritoriul sau 0 persoana care este cetdean al unui stat aflat in conflict armat; ©) este obligatia unui stat de a lupta contra imigratiei ilegale.1 unt subiecte de drept internafional: statele si organizaiile internaional B) __statele si societajile transnagionale: c) statele, organizatiile internationale si_societatile transnafionale. Codificarea dreptului international reprezinta: @)sintetizarea, sistematizarea si ordonarea, prin intermediul unor Yratate, a regulilor cutumiare de drept international public; b) sistematizarea, sistematizarea si ordonarca legislatiei interne in coduri care cuprind si norme de drept internafional; ©) sistematizarea, sistematizarea si ordonarea legislayiei interne in tratate internationale. 9, Azilul diplomatic reprezinta: a) primirea si protectia oferita de un stat unui diplomat al altui stat: b) —_acordarea de azil unci persoane pe teritoriul unui stat, Ia solicitarca misiunii diplomatice a acelui stat in statul de cetajenie al persoanei sau la solicitarea misiunii diplomatice a statului de cetajenie; ©)__ primirea si protectia acordata in localurile mi Setajean al acelui stat, urmérit de propriile autori evenimente interne unilor diplomatice sau consulare dintr-un stat a unui saa cArui viaga este in pericol din cauza unor 10. Regimul juridic al apelor maritime interioare se caracterizeaza prin: a) dreptul de trecere inofensiva, neintreruptd si rapida a navelor comerciale si militare; unele drepturi suverane si de jurisdictic; deplina suveranitate a statului riveran. 11. Principalul document care reglementeaza regimul juridic al Dunarii este: a) Conventia Natiunilor Unite privind dreptul fluviilor internationale; Conventia privind regimul navigatici pe Dundire, semnata la Belgrad la 18 august 1948; ©) Conventia dintre Romédnia si Bulgaria privind navigatia pe Dunare semnata la Bucuresti la 7 septembrie 1966. Unul din mijloacele politico-diplomatice de solugionare p: a) arbitrajul international; ® _ concilierea; ©) __solufionarea diferendelor de catre Tribunalul International pentru Dreptul Marii snica a diferendelor internationale este: 13. Diferendul reprezinta: a) 0 imprejurare de fapt intervenit intre doud sau mai multe state, ce produce frictiuni intre ele si poate conduce fa un litigiu: )) oO neinfelegere intre doua sau mai multe state care si-au formulat deja pretentii si contrapretenfii cu ‘irgumente de drept international; ©) odiferenja de atitudine politica intre doud sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni pe plan international. 14. in cazul bunelor oficii, interventia terfului consta din: @® determina parfile si negocieze, atunci cind negocierile sunt blocate; b) determina parfile si negocieze si propune solufii cu privire la fondu litigiului, care pot fi acceptate de part; ©) pronun{4, pe baza dreptului si a echitaji, o solutie care poate avea caracter obligatoriu pentru pay 15. Soluiile date de mediator sunt: a) __obligatorii intotdeauna; b) _obligatorii cu exceptia cazului in care partile convin altfel; ©) nu sunt obligatorii.16. Este 0 conditie esenjiala pentru ca un document si fie calificat drept tratat: a) _parfile sa fie intotdeauna state, organizajii interguvernamentale sau organizatii non-guvernamentale; ©) _patile sa fie intotdeauna subiecte de drept international; ©) __acordul parfilor si fie supus normefor dreptului internafional sau normelor dreptului intern al unuia dintre statele parti 17. intre instrumentele multilaterale pentru protectia minoritatilor nationale figureaza: a) nventia Nafiunilor Unite privind drepturile minoritajilor nagionale (Geneva, 1992); ©) __Conventia-cadru pentru protectia minoritajilor nationale (Strasbourg, 1995); ©) Carta OSCE pentru protectia minoritajilor sia drepturilor acestora (Helsinki, 1975). 18. in conformitate cu prevederile legislajiei romaine (Legea nr. 590/2003 privind tratatele), mu au nevoie de depline puteri pentru negocierea si semnarea tratatelor: a) numai presedintele gi primul-ministru: numai presedintele, primul-ministru si ministrul afacerilor externe; ©) numai presedintele, primul-ministru, ministrul afacerilor externe, ministrul de resort in cazul tratatclor cu caracter tehnic si membrii personalului diplomatic al misiunii diplomatice pentru tratatele bilaterale cu statul in care este acreditat. 19, | Modalitatile de exprimare a consimfimantului cu privire la un tratat, in conformitate cu Conventia de la Viena privind dreptul tratatelor, sunt: a) __schimbul instrumentelor de ratificare, depunerea instrumentelor de ratificare si schimbul de notificari; ratificarea, aprobarca, aderarea, acceptarea gi semnarea: %) _semmarea, semnarea ad-referendum si parafarea. 20. Sunt cauze care exclud caracterul ilicit al faptei internationale, in conformitate cu Proiectul de articole al Comisiei de Drept International privind rispunderea statelor pentru fapte intemationale ilicite (2001): a) eroarea, dolul, constrangerea exercitaté supra statului, constrdngerea exercitati supra reprezentantului statuluis b) forfa majora, cazul fortuit, starea de necesitate, incilearea unei norme imperative de drept international (jus cogens), bejia indusé sau voluntara, eroarea gi dolul: consimfamantul, legitima aparare, forta majora, starea de primejdie, starea de necesitate. 2h le, indiferent daca acestea duc sau nu la aparitia unor noi state; b) in caz de deces sau declarare judecatoreasci a mort, prin hotirdre definitiva si irevocabili; ©) atunci cand au loc schimbari radicale in forma de guverndmant a unui stat sau s denumirii oficiale a unui stat. 22. intre conditiile de fond ale rezervelor la tratate, se regiiseste- 2) _rezerva si fie compatibila cu dreptul intern al statului care o face, precum si cu dreptul Uniunii Europene; b) —_rezerva si fie acceptat de toate statele parti la tratat; ©) wezerva si mu fie incompatibila eu obiectul si scopul tratatului. 23. Deplinele puteri reprezintaz a) trisatura unui sef de stat de a reprezenta statul in relat numele statului gi de a le transmite forului legislativ spre ratificare: ») __documentul emis de autoritatile competente ale unui stat prin care se comunica altui stat exprimarea consimfimantului cu privire la un tratat; documentul emis de autoritatile competente ale unui stat prin care sunt desemnate una sau mai multe persoane imputemicite s& reprezinte statul la negocierea, adoptarea sau semnarea unui tratat, pentru exprimarea consimfimantului sau pentru a Indeplini un act cu privire la acel tratat. je internajionale, de a incheia tratate in24. Actele unilaterale ale statelor; 9 sunt manifestiri de voina ale unui subiect de drept international care produc efecte juridice; }) Sunt expres prevazute in Carta ONU; ©) fac parte din dreptul intern, in conformitate eu articolul 11 (2) din Constitujia Romaniei 25. Funofiile echitatii sunt funcjia moderatoare (infra legem), functia supletiva (praeter legem) si functia politica (contra legem), b) —functia interna si funeyia intern ©) functia de negociere, functia de reprezentare a statului, functia de reprezentare a intereselor cetajenilor statului. 26. Una din condifiile pentru emiterea de catre Curtea Internagionala de Justitie a unui aviz consultatiy este: a) —_curtea sa fi fost sesizati numai de Consiliul de Securitate; b) _partile in litigiu sa fie state, organizatii internagionale, societafi transnationale sau organizatii non- uvernamentale, in conformitate cu articolul 34 din Statutul Curtii © chestiunea supust Curfi si fie juridica, 27. Se numara printre institutiile speciali: a) UE, BIRD, UNESCO, FIFA; @) ___ BIRD, UNESCO, FML ©) UNESCO, FMI, NATO. 28. @ ate ale ONU Rezolutiile Consiliului de Securitate pot fi obligatorii doar cdnd sunt adoptate in baza Capitolului VI din Carta ONU; i: lificata de 2/3 din membrii sai ) doar edind sunt adoptate cu majoritatea membrilor s ©) doar end sunt adoptate cu majoritate 29. Prin Pactul Societajii Najiunilor se prevedea infiintarea: a) Curjii Penale Internationale; }) Curfii Permanente de Justitie International’: — Curtii Permanente de Arbitraj gi Conciliere, 30. Restitutio in integrum: @) __ este indeplinirii obligatici de reparare a daunelor materiale, cu exceptia situatiei cand aceasta nu este posibild datoriti imposibilitaii materiale sau a faptului c& implica o sarcina disproportionatd in raport cu ben jul rezultnd din restitutie; b) este indeplinirii realizarii obligatiei de reparare a daunelor materiale si morale, cu exceptia situatiei cand aceasta nu este posibilé datorité imposibilitajii materiale sau a faptului ca implicd 0 sarcind disproportionata in raport cu beneficiul rezultand din restitutie; ©) nweste posibila in dreptul international 31. Competenta ratione materiae a Curfii Internationale de Justifie cuprinde: cauzele pe care i le supun parle si toate chestiune prevazute in mod special in Carta Najiunilor Unite Sau in tratatele gi convengiile in vigoare; b) —crimele de razboi, crimele impotriva umanitajii, erima de genoci ©) ctimele de razboi, crimele impotriva umanitijii, crima de genocid si crima de agresiune.