Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 1.caramida, Bolti, Cupole

    Uploaded by

    Bogdan Focsaneanu
    15 views28 pages
    stuff

    Original Title

    1.Caramida, Bolti, Cupole

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    DOC, PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    stuff

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as DOC, PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views28 pages

    1.caramida, Bolti, Cupole

    Uploaded by

    Bogdan Focsaneanu
    stuff

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as DOC, PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    UTILIZAREA CARAMIZII IN ARHITECTURA MEDIEVALA Ca_ si agonisirea mijloacelor necesare realizarii cladirilor, alegerea materialelor de constructie si modul lor de folosire n-au fost aceleasi pentru cele doua feluri de arhitecturi : populara si culta, care s-au dezvoltat in evul mediu in paralel, dar fiecare pe drumuri proprii, Arhitectura populara, in vechime ca si in epocile urmatoare, a fost strans legata de mediul geographic inconjurator, folosind cu exclusivitate materiale de constructii de provenienta locala : lemn, pamant, piatra. Spre deosebire de constructile populare, operele arhitecturii medievale de caracter monumental - cetati, biseri manastiri, case boieresti, palate, edificii importante orasenesti - vadesc, in general, 0 accentuata independenta fata de materialele locale de constructie. Pentru realizarea acestor genuri de cladiri s-au folosit peste tot si in toate epocile, piatra de rau, piatra de cariera sparta sub forma de "cioplitura” sau fatuita, caramida, lemnul, teracota si, ca material de legatura, mortarul de var alb amestecat cu pietricele fine, cu nisip si adesea cu adaos de sfaramaturi de caramida. Dintre toate materialele de constructie folosite de mesterii romani ai trecutului, caramida s-a bucurat de favoare deosebita de-a lungul intregii dezvoltari a arhitecturii medievale. Datorita usurintii cu care se putea fabrica, costului putin ridicat, dimensiunilor mici si formelor speciale ce i se puteau da, caramida a fost folosita atat la construirea zidurilor drepte si a boltilor, cat si la ealizarea unor elemente de forme foarte variate: profile, stalpi si coloane. Forma, calitatea si dimensiunile caramizilor au variat dupa regiune si epoci. Astfel, in Tara Romaneasca, de-a lungul primelor doua faze ale dezvoltarii arhitecturii (secolele X-XV), dimensiunile variaza intre 28 -35 cm lungime, 16-20 om latime si 4-5 cm grosime, caramizi de dimensiunile acestea deosebite gasindu-se adesea in compozitia zidurilor aceluiasi monument. In epocile urmatoare dimensiunile sunt mai mici: 25-26 cm lungime, 12-14 om latime, 3,5-4 cm grosime pentru caramizile ce se folosesc ca material aparent de constructie si usor sporite (32-34x14-5cm), pentru acelea care intra in compozitia zidurilor destinate a fi acoperite cu tencuiala. Grosimea rosturilor de mortar dintre sirurile de caramizi este, in Tara Romaneasca, egala cu grosimea caramizilor. In Moldova, din secolul XIV pana la sfarsitul secolului XVI, dimensiunile caramizilor variaza intre 27-30 om lungime, 13-15 cm latime si 5-7 si chiar 8 cm grosime. Ele sunt de doua categorii: 0 categorie fabricata special pentru a fi lasata aparenta in constructie, alta, de calitate mai slaba, menita a fi folosita in masa zidurilor si catre fetele ce se tencuiau. Caramizile menite a fi lasate aparente erau fabricate cu mare grija si foarte bine presate in forme: de cele mai multe ori ele erau smaltuite si divers colorate. In epocile de dupa 1600, sub inraurirea Tarii Romanesti, arhitectura moldoveana a folosit si caramizi subtiri, de 4-5 cm grosime. Rosturile de mortar au fost mentinute insa, ca si in arhitectura de caramida a Transilvaniei, inguste : 1,5 pana la 2,5 cm. Paramentul Menite sa limiteze, sa inchida si sa protejeze contra intemperilor un spatiu determinat si totodata sa suporte impingerile boltilor si greutatile tavanelor si ale acoperisurilor, zidurile in arhitectura romaneasca sunt groase si solide. Ele au fost construite fie dintr-un singur fel de material - patra, caramida sau lemn -fie din mai multe feluri de materiale, combinate - piatra cu caramida, caramida cu lemn ete. Se Fig.1 Paranament de fatade: SSS Se a. coltul unei biserici moldovene din sec. XV, vctinieacaeniene eae din Curtea de Arges sec. XIV; ae «dela biserica Curtea Veche din SS See Bucuresti sec. XVI —_ | Tae came 101 Caramida, folosita in mod curent in toate epocile si de cele mai multe ori ca material exclusiv de constructie, a fost rareori lasata in intregime aparenta In mod obisnuit fetele zidurilor ca si profilele, construite tot din caramida, se tencuiau. In mod exceptional in secolul XVI in Tara Romaneasca, paramentul monumentelor construite exclusiv din caramida, prezinta particularitatea de a fi constituit dintr-o succesiune ritmata de fasii orizontale de cite 3-4 siruri de caramizi aparente alternate cu zone de zidarie tencuita imitind piatra fatuita. Zonele tencuite, a caror latime este indeobste dubla fata de aceea a fasiilor de caramida aparenta, sunt impartite in panouri prin intermediul a cate doua caramizi aparente zidite in picioare pe muchie (fig.1.c.). Accentele zidului - socluri, braie, cornise - sunt realizate din caramizi aparente, fabricate in tipare speciale, dupa forma profilului dort : caveta, sfert de cere, tor etc. La marea majoritate a monumentelor construite din caramida mulurile sunt realizate din acelasi fel de material. Soclul este facut din caramizi fabricate in tipare speciale avand marginea, menita sa constituie profilul, taiata fie sub forma de caveta, fie rotunjita in semicerc(fig. 2). Ambele feluri sunt zidite in soclu pe muchie. Profilul este continuu si isi pastreaza aceeasi forma de jur imprejurul cladiri, Cornisele sunt construite indeobste din caramizi obisnuite, drepte, fie scoase progresiv, in linii paralele, unele peste altele, unul, doua sau mai multe randuri, fie dispuse piezis, ca zimtii de fierastrau, in mai multe siruri suprapuse si iesite progresiv fata de linia zidului, fie intrate, formand, intre doua siruri drepte, un fel de armonica. Cateodata sirurile zimtate sunt construite din caramizi speciale; cu una din capetele inguste ascutite; adesea profilul se obtine din combinarea mestesugita a mai tuturor formelor de caramizi de fabricatie speciala, inclusiv cele folosite pentru soclu (fig.3 ). aoe aa WS Qececricedl Fig. Detndl do soct corres sl bale de corer do: 1. Curtea Veche; 2. si 4. Marcuta, Bucure: 4: Mint Yoga Busureat 8: Stanet us. aloe): 6. Caluiu, sec. XVI. Wh Punctul de sprijin izolat Spre deosebire de arhitectura romanica si gotica din Transilvania, in care coloana si pilierul sunt construite in mod curent dupa tehnica si formele acelorasi elemente caracteristice romanicului si goticului din tarile occidentale, coloana apare in arhitectura romaneasca abia la inceputul secolului XVI. Doua feluri de coloane sunt caracteristice acestei epoci: unele de caramida, altele de piatra. Cele de caramida, de regula fara baze, ridicate direct pe un zid drept care este in acelasi timp stilobat si balustrada, au fusul construit din caramizi de format special, poligonale, in sector, in semicerc cu fata concava sau convexa etc., dupa cerintele formei ce urma a i se da : poligonal, circular, canelat drept, canelat in torsada etc (fig. 5). Capitelul era inlocuit cu o lespede prisrnatica de piatra. Fig.4 Coloane si stalpi de caramida muntenesti sec. XVII In secolul XVII se bucura de o favoare deosebita stalpul octogonal si coloana cilindrica. Ambele feluri, masive, de sectiune egala cu grosimea arcadelor pe care le suporta, au fusul construit din caramizi de forma speciala, iar baza si capitelul din caramizi obisnuite (fig. 4). Desi zidaria este executata foarte ingrijt, toate aceste elemente de sustinere sunt, ca si restul fatadelor edificiilor din aceasta epoca, tencuite. In epoca Barocului (secolul XVIII) si a clasicismului (secolul_ XIX), coloanele, construite de regula din caramida, mortar si stuc, isi pastreaza formele si decorul caracteristice ordinelor clasice: doric, ionic, corintic. Be § Oe sin & ZS 6 AD a) ays KID is pay uauebeant = ORDO P CSET al Fig.5. Coloane si stalpi de caramida de la pronaosul-pridvor al bisericii Snagov sec. XVI. Desen de arh. Sanda Voiculescu Boltile Folosind ca material de constructie caramida, mesterii romani au cunoscut si au realizat in practica toate felurile de bolti pe care lea experimentat scoala bizantina, combinandu-le adesea, dupa sisteme propri, cu altele inventate de ei. Cateodata, cum e cazul in Moldova, se intalnesc si bolti construite pe arce de ogiva sau decorate cu nervuri, de inspiratie gotica ‘Sprijinindu-se direct pe zidurile incaperilor sau pe arcade robuste, bottile de traseu circular sau eliptic, ca si arcele semicilindrice menite sa sustina pereti, cupole si turnuri, au fost executate cu ajutorul cofrajelor de lemn. Constructia se executa dintr-odata de ambele parti ale planului de nastere, zidindu-se caramizile in asize plane radiale succesive. Pentru impiedicarea alunecarilor si a deformarilor in timpul constructiei, cat si pentru preluarea unor impingeri laterale, au fost intrebuintati in mod curent tiranti de lemn prinsi in masa de zidarie la nivelul planului de nastere al boltilor. Cupolele - pe cat putem deduce analizand aspectul unor extradosuri vizibile - au putut fi executate fara cofraje, dupa sistemul folosit si de tehnica bizantina, adica prin paturi tronconice succesive. Sprijininduse pe arce prin intermediul pandantivilor, cupolele au intotdeauna baza intarita. Un inel puternic de zidarie, a carui grosime este aproape egala cu aceea a zidurilor sau a arcelor pe care se sprijina, ii incinge baza Pentru trecerea de la planul patrat la forma circulara necesara stabilii planului de nastere al cupolei, arhitectura romaneasca a folosit pe langa pandantiv si trompa de colt (fig.6). Forma geometrica data acestui element constructiv este variata: conica, sferica, 0 jumatate de bolta in arc manastiresc. ‘Wecerea de la plarul dreptunghiular al unei incaperi, incoronata cu © cupola, la baza patrata a cupolei s-a facut indeobste cu ajutorul unui sistem de patru arce in consola: doua longitudinale foarte inguste, doua - cele transversale - late atata cat cerea lungimea incaperii respective. Fig.6 Cupola pe trompa de colt de la pridvorul palatului Mitropoliei, Bucuresti, sec. XVII Fig.7 Coloane de piatra cu arcade de caramida de la palatul Brancovenesc Mogosoaia, Bucuresti.1702. Dupa un releveu C.LA. 10 Fig.8. Bolta moldoveneasca pe arce piezlse (biserica Sf. llie langa Suceava) 1488. Fig 9 Bolta moldoveneasca pe arce incrucisate (pronaosul bisericii Sf. Gheorghe Harlau). Combinatiile de sisteme si solutiile date problemei bottilor in arhitectura romaneasca sunt variate si ingenioase. Alaturi de bolta semicilindrica, cu sau fara arce dublouri, au fost utilizate pe scara larga cupolele si turlele combinate in felurite chipuri cu arce, cu pandantivi, cu trompe, cu cilindri verticali, cu arce semicilindrice piezise, precum si cu bolti pe nervuri. Spre deosebire insa de modul cum a fost rezolvata problema acoperirii spatiilor mari in arhitecturile bizantina si gotica, unde impingerile boltilor sunt preluate, respectiv, de puncte masive de zidarie, dispuse in interior, sau de pile interioare si de contraforti exteriori (acest din urma procedeu a fost utilizat in mod curent de arhitectura romanica si gotica din Transilvania), solutiile rornanesti au tins, in general, sa pastreze partea de jos din cladire destinata locuirii si circulatiei libera de orice obstacol. De aceea, facand corp comun cu zidurile inconjuratoare, arcele, menite sa stramteze spatiul boltit si sa sustina cupole sau turle, au fost mai totdeauna construite in consola. Deosebit de interesante sunt din acest punct de vedere doua din sistemele de boltire imaginate de mesterii moldoveni ai epocii lui Stefan cel Mare (a doua jumatate a secolului XV - XVI). Unul din aceste sisteme consta din stramtarea progresiva a spatiului boltit. Pentru aceasta patru arce semicilindrice - doua longitudinale inguste facand corp comun cu zidurile laterale si doua transversale mult mai late - transforma mai intai dreptunghiul incaperii care urmeaza a fi incoronata cu o cupola sau o turla, in patrat. Peste aceste arce, prin intermediul a patru pandantivi, se ridica un scund tambur cilindric vertical. In interiorul acestui tambur, la baza lui pe directia axelor longitudinale si transversale ale incaperii, sunt inscrise alte patru arce dispuse insa piezis - cu axele paralele si in acelasi plan vertical cu diagonalele patratului de baza. In sfarsit, peste prisma patrata generate de fetele acestor ultime patru arce, prin intermediul a patru pandantivi, se ridica cupola sau turla (Fig.8) . Astfel, in comparatie cu largimea L a incaperii pe care o incoroneaza, cupola, respectiv turla, poate sa fie stramtata in conditii estetice acceptabile pana la un diametru interior egal cu L/V2. Cateodata, peste un ingust inel cilindric ridicat deasupra primelor patru arce care transforma dreptunghiul de baza in patrat se construiesc, tot pe console, in loc de patru, opt arce semicilindrice egale, care intersectindu-se, pe de o parte intre ele insile, pe de alta cu o sfera, dau acelasi rezultat practic, cu deosebire insa ca formele se indulcesc devenind mai decorative (Fig.9). Al doilea sistem original moldovenesc de boltire este o combinatitie ingenioasa de cate doua sau patru perechi de arce, egale doua cate doua si dispuse, in fiecare pereche, unul deasupra celuilalt (etajate). In unele cazuri, incaperea boltita, dreptunghiulara in plan, este impartita in doua travee prin intermediul unui arc dublou transversal, care se prelungeste pe zidurile laterale pana la pardoseala printr-o succesiune de retrageri in consola. Fiecare din cele doua travee este acoperita cu cate cupola mica. Trecerea de la planul dreptunghiular alungit al traveelor la patratele cu pandantivi deasupra 3 carora se inalta cupolele se face prin cate doua perechi de arce etajate care se descarca, de o parte pe zidurile pline, transversale, ale incaperii, de cealalta pe arcul dublou median. Acesta la randu-i, prin succesiunea de console care il prelungeste pana la pardoseala urmarind curba presiunilor, transmite impangerile bottilor pe zidurile longitudinale (fig. 10). Alteori cupola, una singura, este ridicata pe patru perechi de arce dispuse doua cite doua de- a lungul celor patru pereti ai incaperii, perechile transversale sprijinindu-se pe peretii longitudinali, iar cele longitudinale, reduse la niste segmente de cerc, descarcindu-se pe arcele transversale (fig. 11). ES eS Fig.10 Bolta moldoveneasca pe arce etajate _Fig.11 Bolta moldoveneasca pe arce (pronaosul biserici Borzesti). 1493 _etajate (pronaosul biseriii Arbore). 1502 Daca sub forma lor deplin dezvoltata boltile moldovenesti mai sus analizate nu-si aasesc corespondent in alta arhitectura - ceea ce le confera un interes deosebit ca forme originale - nu pot fi totusi trecute cu vederea analogiile de principiu care exista cel putin intre primul sistem moldovenesc - anume acela in care sunt folosite arcele piezise — si unele solutii date aceleiasi probleme in arhitecturile armeana si georgiana. Ideea trecerii de la o prisma de sectiune patrata mare la o prisma asemanatoare insa sensibil mai mica, prin intermediul a patru arce dispuse piezis la 45°, se vede, intre altele la una din incaperile anexe ale manastirii armenesti din Sanain. La fel de sugestiva este comparatia solutiei moldovenesti cu opt arce in consola intersectate de o sfera cu boltile de piatra de tipul celor de Ia pridvoarele din Horanasat si Arzacan, formate din cate sase nervuri semicirculare, care se intersecteaza trei cite trei, pe de o parte intre ele, pe de alta cu o serie de panouri curbe (fig. 12) Fig. 12. Pridvorul (jamatun’) de la biserica manastirt armenesti, Horanasat,. sec. X Sectiune si lan. Dupa S. H. Mlatzakonian. Cand s-a pus problema acoperirii cu bolti a unor incaperi de mari dimensiuni, procedeul folosit de mesterii romani a fost acela al fragmentarii spatiului prin introducerea pe miloc a unor stalpi sau coloane. Compartimentele obtinute dupa legarea prin arcade a acestor puncte de sprijin mediane cu zidurile marginase au fost acoperite fie cu bolti in leagan (fig. 13), fie cu cupole pe pandantivi, fie cu bolti pe arce de ogiva. Pentru boltirea unor incaperi de largime convenabila au fost folosite, incepand cu secolul XVII boltile in leagan sau, mai frecvent, in arc manastiresc, strapunse la baza cu lunete. Semnalam de asemenea folosirea pe scara larga in secolele XVII si XVIII a unor bolti speciale compuse dintr-o serie de trompe suprapuse care acopera, in cadrul anexelor manastiresti si a conacelor boieresti, incaperile destinate a fi bucatarii sau brutarii. Scopul urmarit prin utilizarea unui astfel de sistem de boltire era stramtarea progresiva a spatiului si incoronarea acestor bolti cu un subtirel dar inalt tambur cilindric sau poligonal, de fapt un cos, menit sa asigure tirajul si evacuarea fumuului de la focul ce se facea pe vatra din mijlocul incaperii. Trompele unui registru - patru la numar - dau nastere unei prisme drepte. Peste aceasta prisma se construiesc, asezate pe diagonala, trompele registrului superior. Peste al treilea registru de trompe construite in acelasi fel se inalta cosul (fig. 14). In unele cazuri, deasupra primului registru de trompe care face trecerea de la patratul de baza al incaperii la un alt patrat cu latura egala cu jumatate din diagonala primului, se inalta, pentru stramtarea spatiului o serie de panouri curbe si peste acestea cosul. In linii generale, sistemele de bottire caracteristice arhitecturii romanesti au generat solutii spatiale atragatoare, in masura sa sugereze si impresia unei monumentalitati apreciabile si sentimentul unei intimitati odihnitoare. Aceasta in ce priveste interiorul. In exterior, efectele urmarite au fost doua: in monumentele primelor epoci ale arhitecturii Tarii Romanesti, mai apropiata de traditille scolii bizantine, s-a cautat exprimarea in formele arhitecturale exterioare a intregii structuri interioare a bottilor (ex. biserica domneasca Sf. Niculae de la Curtea de Arges). In majoritatea cazurilor insa a prevalat idea ascunderii boltilor sub acoperisuri cu pante repezi si streasini proeminente, solutie impusa de conditiile aspre ale climatului local. Totusi, in monumentele cu turla, care abunda, succesiunii de arce, adesea etajate si de cilindri care formeaza esafodajul interior al turlei, ii corespunde in exterior, fie 0 solida baza prismatica fie, cum e cazul in arhitectura Moldovei, o suprapunere caracteristica de prisme de sectiuni patrate, poligonale si stelate (fig. 15). Prezenta turlei — element dominant al constructiei in compozitia fatadelor, care se cerea pus in evidenta - a impus chiar si forme speciale intregului acoperis, care a fost impartit in volume independente, corespunzatoare partilor principale din care se compune monumentul insusi, Fig.13. Pivnitele cu bolti de caramida ale casei domnesti de la manastirea Brebu. 1650. Fig.14. Bucataria de la manastirea Vacarestl, Bucuresti. Sectiune si plan. 1720. 2g. 4 Sm 2 Sf. Gheorghe, Harlau). 1492. ney Fig. 15. Turla moldoveneasca pe doua baze stelate (biserica eee eel De Ruta y 5 tei ae ime eo "AanASTLE ON MOLDOVA In'opoca nt sca et Mate Pei are, nNldova 0 nt ‘anteoturs ‘medievala, al caro: speci local se atin igure, seta ost, sub ‘spect orginal, formal ste- fice nus! gasese nicaer a In aceast posoada, do puter: ‘economic, targurle Moldovel sau ‘nmult = contrat ca agezér urbane ‘autonome. Caracterul specific al ‘pereoramiectonice se xp toc- mai prin dezvottarea mestesugurior ‘i recrutarea unui numa ain coin ce ‘al mare de mester autehioni ‘Skteme de execute Zaurle care definesc_planul ‘mandsttior moldovenest sunt aled- ‘ute din: miez 6 ffe (interoara 9) cexteroar). In componenfa miezlut ‘Sistome de execu la ministre din Moldova Fi nsec ior 9. Site dBi Ota 2 ap Pa. caramida, legate cu inti de miez, feel {a Tnceput ain maton pol, In tmp it Pet te! acaperte cs ra acopert de a cutresce Prara gi caramisa cor paramentul zidulul erm per astel: prima Same 22 ain inatime) sub aramida. Uitima Weime Jaca un rol hotrator in ‘ncambla a menumontase Balle moldovenest Wont av ramas neinrecue fv cu solute bizantine Conform carora. mp frau preluate de pie fioare sau conirafor, Sictrh in Maldovs 2 pstrozo parca do os = hidun fel ge obstacel Simi’ marta. zidurior = thelr mil, baile ne fe puncte de sori in Beseriom mal jos cate nioase sistome de bore ‘onsiruetonl roman. ru arce In lin state in consol comun eu zidara por form areptunghia ine 1) tn para, ceasia se prin inroducerea arcelor ua in ‘Terese ala Ince sunt (100 em 120 em). Pe fatce Se rds acelin ‘anti (ce fac trecerea c= palrat la el creuar) p= {nad un sound tambur Inerorul cast amour ‘unt nscrise pata arco in ‘spuse plenty (arcale Giagonalele patratul 0 cele patru arce mar. ‘eestor arco 20 conetrucst| Ts Cuil Mari acoperisuri in arhitectura paleo-crestina {In amul 330, imparatul roman Constantina mutat ‘apitala Imperiufui Roman in vechiul ordgel Bizan, f-acum incolo Constantinopole. La oameni tori noi. La Constantinopole urma si se consacre, cu caracter de exemplaritate, noua ordine bazat pe eredinga ‘restnd,careavea sitinlocuiasca ordinea instauratin vechiul imperiu Roman. In313, Roma gilerusalim czusera la pace, rezultatul find Edictul de la Milan ‘opera ui Constantin, care adeclarat ibertateacultlor. Astfel,noulsediualbiserici crestne, alata Jjumitatea drumulu dintre cele doua sedi de putere, avea si un amplasament simbolic. '™ De-acum incolo, institut bisericeasc’ avea si fie cea mai puterici, iar biseriea vajuca, timp

    You might also like