ALIMENTATIA SANATOASA SEE soy SANTA cu Pe gg, SREBENConsilier editorial: Andrei Bantay Traducitor: Alex Gradinaru Consultant stiingific: Adrian Campeanu Redactor: Doina Brindu Tehnoredactare computerizaté: 3T S.R.L. Traducere dup%: GESUND MIT MARIA TREBEN Gesunde Erniihrung mit Kréutern Verlag Ennsthaler A-4402 Steyr, edifia 2-a 1995 © Copyright by Wilhelm Ennsthaler, Steyr AUSTRIA Toate drepturile asupra acestei versiuni rezervate editurit ACCOLADE PRINT Bucuresti Orice publicare, reproducere si multiplicare, chiar si a unor fragmente din acest text, sunt interzise. ISBN 973-97306-0-4 Cuprins Cuyant inainte 6 Cuvogtinge despre plantele medicii 9 Recunoasterea plantelor medicinale . 9 Recoltarea plantelor medicinale . . . 10 Pastrarea plantelor medicinale. . . . . 10 Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale di Cateva reguli pentru o viati sindtoasi... 6... 2 eee - 13 Reguli pentru prevenirea imbolnavirilor 13 Aga va mentinefi sinatosi (Cateva reflectii notate de Maria Treben in al 78-lea an de viapi)........ 16 Recomandarile Mariei Treben pentru intretinerea organismului 2... 2 23 Bai si spalari. . 2. . . 29 Exercitii de relaxare . . 33 Alimentatie sainitoasi . 36 Alimentatia . 36 Organele de digestie . - 42 Plante si condimente . - 45 Efectele terapeutice ale alimentelor . 53 Refete pentru miere de galbenele si papidie . . . . 56 Rejete din bucitiria Mariet Treben ..... . 57 Plante medicinale si refete de casi . 61 Plante medicinale din farmacia Domnului ........----5 69 Maria Treben ~ Viala ei... 0.0. ee eee 89 Plantele medicinale . 6... 2. ee 92 Denumirile uzuale ale plantelor medicinale . . 93 Suferinge, afectiuni, boli . 94 Continutul de zahir in principalele fructe 95Cuvant inainte lubite cititorule! Va oferim prima carte dintr-o nou& serie despre o viati si o alimentagie sinXtoase, cu plante medicinale. Este vorba de o lucrare plint de noutati! Pe langi recomandiarile privind prevenivea unor suferinte, boli, ori utilizarea plantelor gi a condimentelor, veti gasi date asupra rolului bailor, dugurilor, exercitiilor de destindere, multe aminunte despre plantele medicinale gi alte mijloace de tratament avute la indem&ni in gospodarie, precum gi un index cu plante medicinale. Toate afectiunile sunt prezentate in ordine alfabetica, pentru a va usura idemtificarea gi lectura datelor referitoare la ele. Cartea de fafi este rodul sistematizérii cunogtingelor acumulate intr-o viaya de om gi publicate, partial, in cartea San’tate din farmacia Domnului. De la prima ei edifie, de acum 10 ani, s-au editat si s-au vandut peste 6 milioane de exemplare, fiind wadusd in 19 limbi. Ca urmare, autoarea a fost pe drept recunoscuti ca experti in domeniul plantelor medicinale. In paginile acestui volum veti gisi si unele informagii despre viaya si opera acesteia. Este inst foarte important pentru dumneavoastra ca, de la primele simptome de boali, s& consultati un medic practician pentru a va stabili diagnosticul corect. Puteti discuta si cu doctorul dumneavoastri, curant despre cat de utile vi vor fi plantele medicinale si cum s& le folositi. De-a lungul viejii ei, autoarea n-a precupetit nici un efort pentru a aduna, selecta si verifica cele mai bune metode de utilizare’a plan- telor medicinale, ataét pentru sdndtate, cat gi in alimentatie. jn aceasta serie vor aparea mai multe lucriri, gi din alte domenii de interes, care vor constitui un sfetnic bun, la indemana dumneavoastri, jin viata de zi cu zi. : Autoarea roagi sa tineti seama de faptul ci, nefiind medic, nu dai consultatii, De asemenea, nu posed’ depozite de plante medicinale gi nu trimite astfel de produse. »Doresc ins’, mai presus de toate, si dovedesc oamenilor nu numai puterea plantelor medicinale ci, in primul rand, atotputernicia Creatorului, in mana caruia std viata noastra, a tuturor, gi care poate oriednd dispune de ea. La El cautiim ajutor si consolare in cazurile disperate de boal& gi Ja plantele din farmacia Sa. De El depinde si ne ciliuzeaz, sd ne daruiascd si si ne conduci viata dupa voia Sa”! Maria Treben»Mai mult dec&t sfaturi pentru o viati campitatd gi plind de sens nu va pot oferi. Fiecare trebuie s& hotirasc&é pentru sine ce reprezintd si cat valoreazd propria-i s&nitate. Dumnezeul nostru are intotdeauna grijé pentru siin&tatea noastri, pentru bundstarea noastri, iar ceea ce ne cere este doar nitel efort, pentru a-I folosi cu injelepciune darurile.” Maria Treben Tastee Sine ho Cunostinte despre plantele medicinale Recunoasterea plantelor medicinale Atunei cand porniti in ciutarea plantelor medicinale din gridina Dom- nului aducefi, de fapt, un serviciu enorm sandtitii dumneavoastra. in primul rand, faceti miscare indreptindu-vi, dinspre centrele popu- late, de pe strazile intens circulate si poluate, spre natura. Cu timpul, veti constata cum resimte organismul dumneavoastra o atare binefacere si cat de putemicd devine dorinta respect&rii unor asemenea plimbéiri prelungite. Cel ce incepe si fie atras de plantele medicinale, si fie preocupat de secretele lor, este bine si se rezume, in primul rand, la activitatea de cercetare, de cunoastere a naturii. Incercati si cautati plantele in locurile unde ele cresc, determinati-le identitatea si invayati, pe aceast& cale, si cunoastefi mediul fnconju- rator, Cine nu doregte sA se bazeze doar pe propria-i intuiie, s4 se infor- meze apeland, fie la ajutorul ghizilor specializati, fie la persoanele din zon&, bune cunoscitoare ale acestor plante. Aga va veti completa cunostintele, in paralel cu experienfa proprie, nou acumulata. De fapt, nu este vorba-atat de posibilitatea aparitiei unor pericole in ceea ce priveste sindtatea dumneavoastra, cit mai ales de protectia naturii, Multe plante medicinale sunt protejate de lege, iar unele din ele sunt foarte asem&ndtoare cu cele efectiv folositoare, desi nu sunt deloc utile. Prin urmare, nu are rost s% le culegeti dacd nu pot fi intrebuintate. Deci, numai cand sunteti absolut sigur ci aveti in fati plantele dorite este bine s& incepeti recoltarea.Recoltarea plantelor medicinale Plantele proaspete (toati planta e ined verde ~ ni tamiiduitoare este superioart celor uscate, se gisesc, tn general, de la finele lunii februiwrie pana la s itul lunii noiembrie. Cand iernile sunt bidnde, unele plante, cum ar ff pitlagina, Sdu_rostopasca, ray De regula, este prefer: si le culegeti in zilele insorite, pentru ca atunci au cea mai mare putere curativi, Este bine si le recoltati din locuri c&t mai curate, ferite de drumurile intens circulate gi deci poluate. Veti evita zonele cu ingrasiminte chimice sau aflate in preajma depozitarii unor dejectii. Plantele se recolteazi prin tiierea lor la o istanta de dou’-trei degete de la sol. Ele nu se smulg cu radacin’ cu tot! Pentru ca s& va fie mai ugor sd Je adunati, luati cu dumneavoastra un cog de nuiele, ori o rogojind mica, sau pungi din hirtie. Pungile din plastic nu sunt indicate. Si, in fine, fiti cumpitati in ceea ce priveste cantitatea plantelor culese! Este necesar sa fifi atenti cd exist’ zone Pprotejate, cu statut de rezervatie natural, unde culesul plantelor si florilor este interzis! » a cliror putere ‘anzienele Pastrarea plantelor medicinale In masura_posibilitagilor, Consumati plantele in stare proaspiti. Din cele colectate, drimuind cantititile, 0 parte va trebui pistrata. Pentru ‘asta, plantele se taie marunt gi se pun la uscat, pe cat posibil fird a fi spilate. Apoi tocitura se intinde pe bucafi din panzi curati sau pe hartie de ambalaj gi este lasati sa se usuce in locuri umbroase gi ferite de praf si umezeala. Cand plantele sunt foarte uscate, precum paiele, se vor ambala in cutii din carton, pungi de hartie sau borcane de sticli de culoare inchisi. Cutiile din tabla, mase plastice sau pungile din plastic sunt contraindicate, Pentru prepararea ceaiurilor, plantele uscate pot fi. utilizate timp de un an intreg. Tot ceea ce ramine, si este mai vechi de un an, va fi folosit numai pentru baile din plante, O recomandare importanta: atunci cind refetele, ceaiurile, esentele 10 sau baile nu au nici un efect, este bine si chemati un specialist (radiestezist) pentru detectarea campurilor geopatice (zoni in care exist o retea de radiatii, ce au efect nociv asupra s&ndtigii umane) din camera de Iucru sau din camerele de locuit. El poate determina locurile libere, fara radiatii, unde se vor amplasa, de exemplu, patul sau biroul de lucru, pentru a nu supune pacientul actiunii radiatiilor daunatoare. Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale Cand faceti amestecul pentru ceai nu este necesar si respectati nigte delimitiri clare sau anume interdictii in ceea ce priveste plantele pe e le puneti, chiar dacd ele sunt destinate combaterii unor boli dintre cele mai diferite. Plantele medicinale nu se afl& intr-o stare de concurenjd reciproca, deci efectele lor nu se pot anihila cind sunt baute mai multe intr-un singur ceai. Chiar gi cantitayile recomandate nu sunt stricte, deoarece vinichii necesiti circa doi litri de lichide zilnic. De aceea ins& se va evita consumarea unor cantitigi masive de ceaiuri. Plantele medicinale trebuie utilizate cu masurd. A incerca folosirea unor cantitéti mai mari (decat cele recomandate), pentru ceaiuri sau bai, nu inseamni gi obtinerea un efect mai intens sau mai rapid. Mult mai importanta este sensibilitatea cu care veti ,intelege” despre efectul plantelor noastre. Trebuie si va aratati increzitori, si primigi cu tot sufletul binefacerile plantelor, si nu_v: ai pradd preocuparilor si indoielifor de natura psihicd. despre bolile in cauzi. Intreaga ambianzi sufleteascd este la fel de importanta, pentru succesul tratamentului, ca gi dozarea gi utilizarea corecti a plantelor medicinale. _ jile de gramaj din retetele folosite se refer’, in exclusivitate, la plantele in stare uscati, pe care le puteti procura din farmacii sau din magazine specializate in desfacerea lor. Cine igi colecteazd singur plantele in stare proaspati, va utiliza, in principiu, in locul wnei lingurife de plante uscate, o cantitate de plante verzi egalii cu ceea ce se poate cuprinde intre degetele unei mini. Nu are importangi ci persoanele care au mana mai mare vor lua 0 llcantitate mai mare de plante. Mult mai important este respectarea procedurii de preparare. Pentru o infuzie, plantele nu vor fi lisate niciodata s& dea in clocot, deoarece s-ar pierde cea mai mare parte din substantele utile existente in compozitia lor chimica. Dupa o baie cu extracte de plante, pentru obfinerea efectelor scontate, imine foarte important ,,transpiratia abundenti”. Cateva reguli pentru o viat& s&nditoas4 Reguli pentru prevenirea imbolnavirilor Multi oameni se asteapt’ ca organismul lor s& functioneze perfect, S& poatd fi solicitat fari de limite, iar fortele proprii de vindecare sa-i fie un nesecat izvor, Cine se am&gegte cu asemenea idei triieste sub semnul pericolului. Corpul nostru are nevoie de ingrijire, antrenamente suficiente si pauze de refacere si odihn’. Nu pofi abuza la infinit de propria-ti sindtate. Desigur, nu este simplu si practici o prevenire rational gi inteligenta. Cand cineva a scapat, in prim&vard, de guturaiul ,normal si obliga- toriu”, se spune, simplu, ci a avut noroc. Foarte putini accepti ideea c& respectivul gi-a cilit organismul, apiuandu-l in acest fel. Dup& cum nu va puteti imagina cat de, multi sunt aceia ce spun: ,Ce sd fac cu o cura de vase daca sistemul meu circulator e in regula?! Deci singurul lucru posibil este si dim cfteva recomandari ju pentru o prevenire rationala. Fiecare trebuie si decidi singur ce valoare are pentru el propria-i sindtate. Dumnezeu ne-a pus la dispozitie toate mijloacele si metodele necesare prevenirii bolilor si asiguririt san’tafii, bunistlrii depline. Iar tot ceea ce ne cere este putin efort pentru a valorifica darurile Sale, joase Calirea organismului Foarte importante pentru sanatate sunt baile de lumina, aer gi apa. Cu ajutorul lor organismul se caleste gi devine mai putin vulnerabil fag de toate imbolnavirile posibile. O importangi majora revine apei reci, cea care stimuleaz’ activitatea inimii si a sistemului circulator, 13ea avénd un efect benefic asupra circulatiei superficiale a sangelui la nivelul pielii. Trebuie respectate urméatoarele reguli: a) Corpul trebuie s& fie cald inainte de a folosi apa rece. Cel mai bine este si iesi direct din patul caldut si moale inainte de a te spiila cu. apa rece. Seara incearcd ,si te incilzesti” bine, facdnd o plimbare sau o gimnasticd adecvatt. b) Camera de baie trebuie si aiba’ o temperaturd constant. Geamul (daci existé) va sta inchis pentu a nu se produce curent. Dup& aplicarea apei reci, corpul trebuie s& se reincdlzeascd foarte repede. Ideal e s& poi trece direct intr-un pat preincalzit. c) Ca gi in cazul ceaiurilor, nici metodele de calire nu trebuie folosite fara miasuri, deoarece corpul se va obisnui cu atari stimulente gi nu va mai reactiona corespunzittor. Deci mijloacele existente trebuie in permanenfi alternate unele cu altele si aplicate in functie de fiecare situatie in parte. Spalatul cu apa rece Acest mod de a te spila, cu care trebuie si incepeti dimineata gi apoi s&-l aplici incd o data seara, inainte de culcare, constituie baza cilirii organismului. Se obtine, astfel, o protectie sigura fatt de riceli, de o anume sensibilitate la schimbivile meteorologice sau fmpotriva diferitelor forme de grip’. Spiilatul se face cu o-cfrpi sau un burete, incepand cu laba piciorului drept, ‘urcand apoi pe tot piciorul, trecdnd la stangul gi respectind acelasi traseu, Urmeazi, in ordine, abdomenul, bragele, spatele si, in mod special, zona inimii, Spilarea cu api rece webuie si decurgit repede. Zona inimii este singura in care apa rece se poate aplica de* doui-trei ori, prin migc&ri circulare. Uscarea se face cu un prosop cat mai aspru, care are un efect de incdlzire rapida. in acest mod, nile gi picioarele vi vor fi calde, asigurandu-se un echilibru organismului. Spilarea, in acest mod, seara, va ajuti sd aveti un somn profund gi odihnitor. Perierea_pielii Dimineaya, direct pe piele (uscati, nu umeda), se face un masaj cu o perie, de preferingX din par natural. Se incepe cu partea dreapti si per ‘atu! se continua pind in zona inimii. Se pomegte de la varful piciorului si se urcd spre umar. Nu apasagi prea tare, pielea trebuie numai si se inrogeasca superficial. Apoi se trece, urmand acelagi traseu, la partea sting’. Pentru piept gi spate este bine si-i atasati periei o coadai de prelungire. Sensul masajului este intotdeauna dinspre centru spre pitr- tile lateral. Abdomenul se perie circular, pornind din dreapta-jos, in sensul acelor de ceasornic. Dupi periaj, se face un dug pentru inliturarea tuturor resturilot (cojite subtiri, foarte mici) de piele moarts. Alergarea prin roua Cine dispune de o gridind cu zone (peluze) acoperite de iarb’, este bine ca, in luna mai, s& profite de acest lucru si si alerge descult prin iarba umeziti de roua diminefii, acum fiind perioada optima pentru un atare exercifiu: soarele fncdlzeste deja solul, dar toate transformarile ce vor avea loc in el de-abia au inceput. Alergarea nu numai ci stimuleaza circulatia sangelui, dar are un efect benefic asupra sandtitii intregului organism. Tinand corpul c&t mai drept, respirfind adanc, alergati prin iarba plin& de rou& aproximativ 10 minute. Odatd intrati in cas spalati-va repede picioarele, umezite de roua, cu pugind api calda si puneti-vi nigte gosete. Ei bine, niciodaté nu veti mai rici! Un atare exercigiu asiguraé o bund circulatie a sangelui, urmarea fiind c& niciodaté nu veti mai avea picioarele reci. Pe de alt’ parte, un astfel de inceput al zilei aduce un plus de echilibru sufletesc, de armonie. Te poti bucura de ciripitul pasirelelor in faptul diminetii, de dumnezeiestile prime raze de soare ale zilei, si simfi parca, prin ele, imensitatea cerurilor plini de viata. Mersul prin zdpada Dimineata, imbracat cit mai calduros, se aleargé descult prin zipada proaspitt cazuti. Acest lucru este recomandabil, in special, persoanelor deja suficient de calite si care, in lunile de vara, au alergat desculte prin youd. Important este, mai ales, si alergi zdravain, astfel incat s&-fi pXstrezi intactd cAldura corpului. Inigial, nu trebuie si rimai- mai mult de un minut pe zipadi, apoi_poti alerga pina la trei_ minute, fara a depasi inst aceasti durati. In timpul alergarilor prin zipadai se respira cu gura inchisd, wigand aerul pe nas, gi dindu-l afard pe 15guri. Puritatea, prospetimea acestui aer de iam are un efect recon- fortant asupra intregului organism. Reintors in casi, facefi o baie la picioure cu apX cAldupi gi punesi-vi nigte gosete. Asa va mentineti sdnatogi CAteva reflectii notate de Maria Treben in al 78-lea an de viata Introducere Este deseori uluitor de citi fantezie pot da dovadi oamenii! Vitali- tatea gi energia mea, cu toatd varsta inaintatt, fi pune pe génduri, Muisi sunt de parere c& lucrurile nu sunt tocmai curate gi, intrucat nu dispun de date exacte, se lanseazi in tot felul de speculafii si ‘rau liber tuturor presupunerilor! mi consider’ o naturist’ convinsd, care se branegte doar cu griiunte si legime proaspete. Alfii mi sustin, pe nedrept, drept vegetarian, altfel nu reusesc explice misterul. Deasemenea, alte persoane sunt gata si faca din mine o sfanta, numai pentru faptul ci m& declar deschisd credintei. $i nu putini sunt cei care ma considera cazutt in doaga nebuniei, doar pentru cd m& implic atat de mult in cunoasterea si utilizarea plantelor medicinale. Nimic nu corespunde realitafii. , Sunt o femeie c absolut obignuiti, am o familie normala, iar ceea ce fi iritk pe oameni este, probabil, latura mai deosebiti a vietii mele, aceea ci mai scri irfi gi fin conferinge. In cadrul discutiilor, apare mereu intrebarea: ,Cum facefi toate astea * $i webuie fntotdeauna si rispund la intrebare cu o alta: ,De ce ti inter seaza persoana mea?” Desigur, stiu cd, intre timp, tofi urméresc spunsul Ja intrebarea: ,Cum fac sa fiu sindtoasa gi plind de vitalitate? Cum procedez ca, la o varstd inaintata, s% lucrez normal, si arit bine gi A rezist fari a ma imbolnavi?” oo os Pe scurt, rispunsul ar fi: ,Facand totul cu m&surd, rareori pofi gregi”. Dar asta nu-i satisface decat pe putini dintre cei ce ma descos. Si 16 nu contenese si ma minunez: ceea ce pentru mine este devenit obignuinta, are un impact deseori surprinzator Despre toate acestea ne putem, pe drept, minuna far normal gi & supra celorlalti. incetare, Lumina Personal, sunt adepta veneririi soarelui, Cateodati imi doresc sit iesc undeva in sud. in primut rand, pentru numarul mare de zile insorite din decursul unui an. Ma simt mult mai bine in perioada de va Numai dupa ce timpul se face urat, tntunecat, posomorat, ne obosese gi ne deprima, suntem jin stare si apreciem cat de important este soarele pentru noi. Suntem lipsiti de chef, nu simtim nici oO bucurie, ne cuprinde o anume tistefe, cind lumina soarelui nu mai poate stribate, strilucitoare, prin plafonul gros de nori. + Daci, din contri, cildura razelor lui ne inviluie din toate pirtile, parcii inflorim, devenim mai activi, mai veseli si mai echilibrati. Si aya cum soarele are efect benefic asupra sufletului nostru, aga are gi asupra organismului. Bineinjeles, si aici ramfne valabila regula: wotul cu masur’a. Nu fiecare om suport la fel radiatiile solare, fie ca intensitate, fie ca durata. Este binecunoscut ci camenii cu pielea mai deschisi la culoare trebuie fie mai previzitori decét cei care o au mai inchis’. $i, de fapt, cel ce nu este constient gi abuzeazi, va suporta efectul neplacut al arsurilor provocate de soare. Totdeauna twebuie si incepi prin a-fi adapta treptat organismul la baile prelungite de soare din perioada cald& a anului. in mod-cert va fi diunator si e de neinteles cum se poate ca, cineva, dupd lunga perioadi de iarnd, sa-si arunce pur gi simplu toate hainele de pe el si si stea ore in gir in bataia soarelui Lumina naturalé ce ne vine de la soare stimuleazd circulatia, are un efect binefiiciitor asupra sistemului nostru nervos, ne fortificd gradul de apirare a organismului fata de boli si, in fine, ne da bucuria de a wi gi puterea de a crea, Nu este intamplator faptul ci, primévara, majoritatea camenilor sunt vulnerabili la toate bolile infecgioase po- sibile. Dup& lunga perioad’ de iar’, forfele de apirare a organi! mului fagi de maladii sunt slibite. Dup% ce ne-am ambalat” in imbriciminte pani in varful nasului, nu-i de mirare cd, trecind deodati la haine mai subtiri gi mai pujine, prima adiere de vant ne aduce un ,guturai” de maj mare dragul! 17Dupa ce atata vreme a fost la adapost, sub vegmintele noastre groase si in mediul cdlduros din inciperi, pielea noastr’ nu mai are nici un fel de reactii. De fapt, ,a uitat” cum s4 reactioneze la diferengele de temperatura. Este un rau tipic vremurilor si mediului in care trim. Organismul nu mai este calit si deci este mai vulnerabil la bolile ce-I pindesc. Cine ‘se misc’ mai mu!t in aer curat si in bataia razelor soarelui este robust, mai rezistent si aratd, asa cum spontan {fi vine si spui, mai sdndtos. Aerul Aerul proaspat-reprezint’ pentru noi, oamenii, mai mult chiar decat substanja organicé necesari respiratiei. Personal, ay resimti o stare de rau insuportabil dac& ag lucra intr-un spatiu artificial climatizat, unde nu este pérmis s& deschizi un geam pentru aerisire. Chiar cand afara ar fi ger, as simgi nevoia si deschid fereastra sau usa balconului pentru a asa sa intre putin aer curat gi proaspat. Si nici o vreme fu poate sa fie atit de rea, de urati, inc&t si nu-mi pot permite s& fac o plimbare, chiar scurti. Daca doriti, sunt o persoand ce venereazi soarele gi o fanatic’ a aerului proaspit. Odata cu aparitia primelor raze de soare primaviratice simt 9 chemare spre natura. Cu aceast’ ocazie imi transfer sfera activitigilor, pe cat posibil, afar’, la aer curat. Fie c& trebuie si cur%t cartofi, sau legume, ori am de scris, imi iau toate accesoriile si mi duc in gradina. Apoi vine lucrul in gridina, degi uneori e deosebit de greu si obositor, dar munca in aer curat este o binefacere. Aceasta ,alimentare” cu aer are un efect multiplu asupra organismului. Migcarea in spafii libere stimuleaz& circulatia superficiala, intensificd, schimbul de substante, cres- te pofta de miancare gi caleste organismul contra posibilelor raceli, iar cine locuieste la curte gi are o gridinit’ imi va da dreptate. Ce-i mai placut si mai frumos decft sa stai, sub cerul instelat intr-o seara de vara, la o mas, cu prietenii? Nici cel mai interesant program transmis la televiziune nu-mi poate ripi o asemenea placere. Apa incd de cand eram copil, apa a exercitat o atracfie speciald asupra mea. Cand eram inci tanir4, foloseam fiecare clipa libera si merg 18 s& inot. Am invéfat acest sport inci de la varsta de zece ani. in tinerefe am locuit in Boemia gi, nu departe de noi, era un rau. Treceam numai prin gridin&’, taversam o livad’ si iat’, apa era aproape. Apa trecea gi printr-o padurice. Acolo adunam pietre sd facem un mic stavilar si s4 ne pregitim un loc mai adanc pentru a putea inota in apa limpede gi curata. Erau gi lacuri in pidurile Boemiei, curate si minunate. Pacat c& in zilele noastre atatea réuri si jacuri sunt poluate. Si asttizi pofi gisi paraie in munfi cu ape limpezi si ce minunat este sd-fi scofi incalyimintea, s& pasesti prin apa rece gi curati. Asemenea desfat&ri poti avea si acasii, folosind un furtun cu care iti poi stropi Picioarele cu un jet puternic de api. Nu pot afirma acelasi lucru despre stvandurile sau piscinele aglomerate si nu tocmaj curate. Apa are un efect curativ multiplu asupra organismului uman. inotul, alituri de mersul pe biciclet&, antreneazd si fortificd tot corpul. In- tregul sistem muscular si coloana vertebralA sunt solicitate, pielea beneficiaz’ de an masaj eficient sub actiunea apei. Important este ca ea sX fie c&t mai rece, numai asa se stimuleaz& circulatia sdngelui. Un dus fierbinte este departe de a avea efectul apei reci in cdlirea organismului, Spuneam mai fnainte ci aceeasi binefacere pentru or- ganism o d& mersul prin ap& sau alergarea prin iarba umeda de roud. Miscarea Un vechi proverb spume c& ,miscarea este sfanta” pentru organism. Putini din cei ce cunosc aceasta o gi pun in practic’. Mai existi o categorie destul de numeroasa care, din dorinta de a epata, exagereazi supunandu-si organismul mai mult la riscuri decdt la efecte binefa- c&toare. Prin ,migcare” nu ma voi referi la sport care, desigur, fiicut cu masura, aduce mult bine pentru organism. Ma refer la plimbarile obisnuite sau cele legate de c&utarea gi culegerea ciupercilor sau a plantelor medi- cinale. Orice miscare, orice deplasare in mediul natural, reprezintd tot atétea modalititi de a acumula in organsim cat mai mult aer proaspat gi soare. Poate vi se pare prea simpla, prea banala argumentarea. Voi fncerca s& vi relatez deci, pentu exemplificare, o intémplare. O cunostingi de a mea suferea de o forma grea de astm. S-a dus de la un medic 1a altul, dar nici unul nu a putut s-o ajute intr-adevar 19eficient. O femeie in varsti, din vecini, a sfatuit-o si meargi intr-o zon cu piduri dese de pin negru, s& respite adanc la fiecare pas facut, si se aplece gi st culeagi conurile de pin, Cu timpul, sufocarile astmatice fi vor disprea. VA imaginati cit de scepticd a fost bolnava la auzul acestor recomandari. Totusi, la un moment dat, s-a hotarat si incerce si asa ceva. $i dupa multe, multe asemenea plimbari prin Ppidurea de pin a constatat c& respir& mai bine, c& incep s&-i dispard crizele astmatice! Dar nu trebuie neapitrat si fii mai intii bolnav ca sa gisegti drumul spre natura. Miscarea reprezint&, pentru organism, un mijloc excelent de cilire gi de antrenament ale sistemelor locomotor gi nervos. in primul rand, dup& o plimbare in aer liber te intorci acasi cu mintea limpezita de micile sau marile suparari zilnice. Pencu mine, multe din plimbarile prin padure sunt legate de tot felul de intémplari. Am sit va relatez, pe scurt, despre o intélnire cu un goarece. Cand eram tanara, strabateam multe drumuri pe jos, uneori kilometri intregi. intr-o curte firineasci se flivea paine Ja un cuptor cu cirbuni de Iemn (mangal), si era atat de gustoasd, incdt, o datd pe sdptamani, mergeam $-o cumpar de-acolo. La intoarcere, ficind un mic popas, tocmai ma infruptam dintr-o felie de paine cfnd, la picioarele mele, aparu un goarece, si incepu si adune faramiturile cazute pe pdmant. Am inceput si-i vorbesc, dandu-i si cdteva bucitele de paine. Dupa ce a mancat tot, am plecat si eu. fin sXptimana urmatoare m-am oprit pentru putin timp in acelagi loc, iar soarecele a aparut gi el. Practic, am devenit prieteni. Odati s-a infiinjat cu toaté ,trupa lui de soricei”. A defilat cu ei prin fafa mea, dupa care a revenit singur, parca dorind a-mi spune: ,Uite cate guri am de hranit, aga cd ai putea si-mi dai ceva mai mult& paine!”. Bineinteles n-am riémas nesimfitoare la rugimintea lui mutd dar sugestivt si, la urmatoarea intiinire, am adus si cateva buciyele de branzi pentru micufi. lar goarecele a parut tare bucuro: Multi migcare pofi face in plimbirile destinate c&utarii gi culegerii ciupercilor, dar mai ales ale plantelor medicinale. Fiind vorba de perioade diferite de dezvoltare gi inflorire, ce se intind pe parcursul unui an inweg, $i dumneavoastrd veti respira tot atitea luni la rand aer curat. Pentru inceput trebuie si faceti o recunoastere generali, sa aflati ce plante predomina in zon& gi care sunt locurile fin care cresc. Inti le veti gsi si le veti recunoaste singuri, abia dup& aceea le veti culege. Excursiile, plimbirile astea dupa plante medicinale, care de altfel_ sunt oferite pretutindeni, de specialisti in domeniu sau de culegitori profesionisti, sunt deosebit de instructive gi antrenante. De multe ori va vefi intilni cu oameni ce au au aceleagi_ preocupari, vefi schimba impresii, experientt si veti fi mai aproape de aceasti minune care este natura. Un somn sindtos Un somn sinitos este la fel de important pentru om ca gi respiratia. In timpul lui, organismul nostru se reface, acumuland forte noi pentru ziua urmitoare. Iar orele dormite inainte de miezul noptii sunt recu- noscute a fi cele mai valoroase. Cine se duce mai devreme la culcare, are nevoie de mai putine ore de somn, gi se trezeste mult mai odihnit, chiar in ceasurile timpurii ale diminejii. Ritmul meu biologic normal incepe la orele gase di- mineafa, si se incheie seara, la orele zece, cind merg Ja culcare! At&t dimineata, cand ma twezesc, cat si seara, fnainte de a mi baga ia pat, ma spal cu ap& rece. In zori, in vederea stimularii sistemului circulator, iar seara, pentru a adormi mai usor. in dormitor este totdeauna o atmosferi de ricoare placuta. Atat cat permite vremea, dormim cu fereastra deschisi. Atunci cénd afard e ger, facem focul doar pentru a inc&lzi putin aerul din odaie. Cine sufer’ de insomnie, webuie mai intdi si se intrebe dacd nu doarme int-o camera prea incilzita, in care e posibil, pe deasupra, mai fie gi un aer greu. De obicei, aerisirea intensd a odaii si un foc mai mic, ajuti deopotriva la disparitia insomniei. O camera prea zit mai prezinta gi alte neajunsuri: o transpiragie nocturn’: masiva yi © uscare a pielii, In ceea ce priveste alegerea locului unde si pun patul, am avut grija sd verific dac&i nu sti pe un cimp geopatic (v. pag.11). Tot mai multi oameni de stiinti sunt de pirere ch existi o legituri direct intre radiagiile negative si aparitia anumitor boli, Eu ay recomanda chiar si apelafi la un radiestezist sau sd folositi un pendul pentru a va convinge de neutralitatea locului dumneavoasta de odihn& sau a locului de munci, id am zile mai grele, mai agitate, beau preventiv, inainte de a merge la culcare, 0 ceagci din ceaiul meu (amestec) contra insomniei. Am constatat cit de importanti este, pentru un somn benefic, o 21