3. cimpurn TERMIC LA SUDARE 3.1. GENERALITATI Calitatea pieselor imbinate sau Incdireate prin sudare, oft si productivi- tatea procedeclor de sudare la care este utilizata energia termica, sint direct influentate de procesele termice care au loc in timpul operatiilor tehnologice corespunzatoare. Fenomenele de transfer termic si diversitatea parametrilor care inter- vin cu influente variabile pot fi exprimate metematic, iar aplicativitatea lor la sudare permite stabilirea cimpului termic si a dinamicii acestuia, eu posibilitatea de dirijare a diferitelor procese care an loc. Este cunoseut’ dependenta cimpului termic de la sudare, de transferul termic prin conductivitate (legea lui Fourier), prin convectie (legea lui New- ton) si prin radiatie (legea lui $tefan-Boltzmann). Cimpul termic dintr-un material sudat depinde deci, pe ling’ energia liniard a sursei termice (P-v™) de proprietatile termofizice ale materialului (cAldura specified c, conductivitatea termica 2, masa specified p, difuzivi- fatea termicd a—A-c-!- 7), cit gi de pierderile de caldura in mediul Incon- jurator (coeficient de convectie termicd a, coeficient de pierderi de caldura b ete.). La sudare sint semnificative pierderile de caldura a plicilor (b=b,) si a barelor (b=b,), bpm alerp B25 bymae Pale pS) @n) perimetrul sectiunii in care: 8 — grosimea plAcii care pierde caldura; P, a barei care pierde barei care pierde caldura; S —sectiunea transversal cildura Eeuatia cimpului termic care rezulta din legea lui Fourier are forma T=F(r; )-e™, sav T=F(r; }, dup’ cum sint, sau nu sint luate tn consi- Geratie pierderile de cAldur& in mediul inconjurator. 3.2. CIMPUL TERMIC LA SUDARE CU ARC ELECTRIC 9.2.1. CIMPUL TERMIC PRODUS DE SURSELE TERMICE INSTANTANEE Sursa termicd instantanee degaja o cantitate de energie termic& Q intr-un timp extrem de scurt. Aceasté energie se transmite, prin fenomenul de conductivitate termicé, zonelor invecinate, modificindu-le temperatura Variajia temperaturii 7 in spatiu si timp f se poate determina prin parti- cularizarea Iegii Fourier.Fig. 3.1. Surse termice instantance tn corpul infinit sau semiinfinit a — Sursa termled punctiforma @ b — Sursh termica lniar’ Qy,+ ¢ — Sursa termled plant @». Astfel pentru o sursi punctiforma Q (fig sau plana Q, (Cis relatiile: 3.1, a), liniard Q, (fig. 3.1, b), 3.1, ¢) elmpul termic in corpul semiinfinit este dat de Tea 2Q (cp) ts (analy 8-0 (3.2) Tay =2Qikepy 2 nate 3) Tao =2Qp(ca) 2 Analy oe 6.4) — In cazul surselor punctiforme (suduri punctiforma cu electrod invelit), suprafetele izoterme in. piesele masive sint semisfere, avind acelasi centru cu punctul sudat. pe in cazul surselor liniare (sudur& automata sub flux realizata eu vitezd mare de sudare pe suprafala unei piese masive), suprafetele izoterme sint semicilindri avind ea ax cordonul sudat. In cazul surselor plane (sudura de inc&reare, eu electrod banda, apli- cat eu o viteza sporiti pe loata suprafata unui corp masiv), suprafetele izo- terme sint plane paralele cu suprafata sursei. Pentru corpurile masive care acumuleaz% intens ¢: pierderile de calduri in mediul Inconjuritor pot fi neglijate, atit timp eit temperatura medie a piesei este ines redusa. — In cazul plicilor care, fata de piesele masive, au un volum mult mai redus de metal si la care cregterea temperaturii sub actiunea unei surse ter- Inice este rapidi, nu pot fi neglijate din caleule pierderile in mediul incon- jurator. 3.2.2, CIMPUL TERWIC PRODUS DI RSELE PERMANENTE FIXE Sursele termice permanente fixe au important practic’ mai redusa, deoarece in general sursele permanente utilizate la sudare sint mobile. Exist si situalii in care cimpul termic dintr-o pies& poate fi apreciat ed provine Ge la incilzirea cu o sursi termici permanenta fixA (are rotitor ca sursi plana, are de plasm& ca surs& liniara ete.). Relatiile cimpului termic pot fi aflate relativ usor, dac& se considera c& sursa de cildur& are puterea cunoscutti P. Aceastd sursi se poate des- compune intr-o suma de surse instantanee fictive dQ, care intervin succesiv in fractiuni de timp dé pentru a incalzi punctul curent in perioada ((—t'); f este timpul in care cildura ajunge de la sursi Ja punctul curent M si mar- cheazi momentul inceperii cresterii temperaturii in acest punct. tn timpul jmediat urmator df, se degajai 0 cantitate de energie dQ=P-dt, Presupunind cA aceasti sursi este instantance iar ca formé este punctiforma (P), liniar’ (P), sau plant (P,), rezulti c& dupa timpul f, ia punctul curent M al corpalui semifinit se Va produce o crestere a temperaturii objinut’ prin particularizarea relatiilor 3.2, 3.3, 3.4.a) pentru sursi punctiforma 2. P-at-(¢-p)ana(l—y te BEM (5) a ai b) pentra suns Tin dT =2- P,-dt-(c-p)[4na(t—t)} te 4a 3.6) ©) pentru sursi plan’ AT=2P, -di(c-e)[Ana(l—LyP Ose sae—F (3.7) Ecuatiile cimpurilor termice pentru cele tre insumarea cresterilor de temperatur’ pentru per! cazuri se pot obtine prin ada Q—t deci fae si fie Iwate in consideratie pierderile in mediu inconju- rea cu factorul e~ (dup& cum s-a mai aratat la pune- TX: far; Tain—faty Test 3 a Dacd este cazu rator se face amplifil tul 3.1). 3.2.3, CIMPUL TERMIC PRODUS DE SURSELE PERMANENTE MOBILE DE MGA PUTERE (sudarea mamuiti eu are elecnie deseoperit) La sudarea manual eu are electric descoperit se poate considera c& sursa are 0 migeare uniforma cu viteza constant o (fig. 3.2). Sursa termiea avind puterea P, care se deplaseaz de-a lungul axei OX cu viteza constanta v, poate fi caracterizati prin energia liniard (Prat)-(v-dty4= Pv. (8) Sistemul fix de referinti XOYZ, poate fi substituit cu un sistem mobil de referinti xoyz, care se deplaseazi odat& cu sursa termici. Intre cele doud sisteme de referinti existi relatiile: r=X—vel; y=¥; 2 Pentru a se determina eimpul termic in punctul curent M(XYZ, xyz) in orice moment f, sint necesare citeva preciziri prezentate in continuare. Sursa termici se deplaseazi din origine de-a lungul axei OX raspindind in mod permanent eildur in spatiul material din jur. Dup& perioada t’ efnd sursa a ajuns in punctul 0’(0-t’, 0,0), c&ldura transmis’ de sursi ajunge s& influenteze temperatura punctului M. In perioada imediat urmitoare df’ se produce cildura dQ—=P-dt’ care influen{eaz temperatura punctului M, cu incepere din momentul ’ si_pini Fig. 6.2. Corp masiy st sursi de catdura I Uimpul curent , adie in perioada pimetiforma permanent’ mobili. t—1'. Cresterea de temperatura cores-punzitoare punctului M din sistemul fix de referint’ XOY se obtine prin particularizarea relatiei 3.2. Particularizarile se fac pentru cantitatea de cAldura dQ—P-dt’, edreia fi revine o variatie de temperatura d7, in punctul situat la distanta R? (X—v-fP+¥4Z. Prin translatia fata de sistemul mobil de coordonare zoyz, X z, rezulta: vee, VISE) ot QO aT=2P- dt (¢ oie ope bee wer 64) Cimpul termic in punctul curent M, avind ca sistem de referint siste- mul mobil zoyz se obtine prin insumarea tuturor efectelor termice pentru perioada de timp 0—f adici: ts T(r3 )=2- P(e)? (nay 5c % f(y *S-dt’-e Jis.10) care reprezinta cimpul termic la sudarea cu are electric pe corpuri masive (P=2? +9? +2"). In mod similar se pot afla cimpurile termice la sudarea pe plici (?—=2*+ +y*), pentru care sursa se poate considera liniari pe grosimea 8 a mater: Inlui, cu puterea Piratar—P/5, iar pentru bare (r=x) cu puterea Piag—P/S, in care S este sectiunea barei. Pentru plici si bare trebuie sd se fina seama ‘erderile in mediul ambiant prin amplifieare cu factorii er, respectiv in care coeficientii by si by sint dati de relatiile 3. Astfel rezult& in cazul plicilor: ames T(x, y.2)—P-(Anacesy te [tly tat’ ve Q si in cazul barelor, at—F) (3.12) Im relatia (8.10) nu este cazul si se mai {ind seama de pierderi, intrucit acestea sint neglijabile fat% de c&ldura absorbit& de pies’. Dupa cum se observa, relatiile (3.10), (3.11), (3.12) contin integrale a cdror rezolvare si determinare a valorilor este incomoda. Daca se consider’ con- stante viteza de deplasare si puterea sursei, se constata ci dupa cileva se- cunde de la inceperea procesului de sudare, cimpul termic avind ca refe- rinja sistemul mobil de coordonare « 0 y z, nu mai depinde de timp Procesul de sudare se poate imparti astfel in dou’ perioade si anume: — perioada inifialé dupa amorsarea gi inceperea deplasarii arcului numité perioada de formare, la care cimpul termic ¢ dat de relattile (3.10), G11), (.12). Aceste relatii au importan{a practich numai in cazul efec- tuirii cordoanelor scurte de agrafare; — perioada evasistationaré independent& de timp, pentru care cimpul termic poate fi exprimat prin aceleasi relatii in care limitele de integrale sint 0—oo. Daca se face notatia {—U=I"-si se introduc noile limite de integrare, se obtin relatiile cimpului termic cvasistationar: — pentiu corp masiv (tig. 3.2) vey ec 7% (tr). de -e é sa) T (a, y, 2)= Plana) (c+ 9+ -Leen Ter D=Pnmtye ™ (3.13) ¥Fig. 3.3. Placd si sursi de efldurd Pig, 3.4, Bard si sursi de edldura tiniard permanent mobi plana permanenté mobild, — pentru plac’ (fig. 3.3) P.(2n08)? (8.14) il — pentru bard (fig. 3.4) Teas = Ple-p- Spt +4ab,)- (3.15) In relatia (3.14), Ko este functia Bassel de ordinul zero si de gradul doi dat& in tabele in functie de valoarea argumentului din paranteza. Dup& cum rezult, din relatiile (3.13), (3.14), (3.15), temperatura nu mai depinde de timpul curent £ (regimul termic este evasistalionar fala de sis- temul mobil de coordonate 10 y 2). 9.24, CLMPUL TERMIC PRODUS DE SURSELT PERMANENTE MOBILE DE MARE PUTERE $t_VITEZA (suiaren sub Mus) In cazul sudarii sub flux, puterea sursei termice este mull mai mare decit la sudarea manualii ew are electric descopertt, dar si_vileza de sudare este mare. Viteza de propagare a caldurii, in aceasta situatie, in sensul de sudare OX este mult mai mici fat de viteza de sudare, deci se poate neglija propa- garea caldurii in acest sens. In caznl corpului masiy prezentat In figura 3.5 se poate considera ch in perioada de timp df, sursa care se deplaseaz’ rapid pe distanta v-di=3, este liniard, instantanee si Incdlzeste 0 placd deg ~ — avind grosimea 5—0-dt. Se va particulariza rela- tia (8.3) pentru aceasta situatie, in eare cantitar tea de cildura este: P.gtedt= Pvt jar distanta de la sursa liniar’ oo! Ia punetul curent M(y, 2) este OM=/ FF +2, care echivaleazé eu d din relatia (3.3). Prin inlocuire, rezulti cimpul termic din corpul masiv semifinit, sudat eu o sursi de mare Fig. 3.5. Corp masiv si sursit de edlduri de mare putere si 4 viterd. putere gi viteza.awit Ty; 23 )=P:Qnr-ft-e @ . (3.16) Pentru aceasté relatie originea timpului se consideri in momentul in care sursa se giseste in punctul 0. In cazul plaeii prezentate In figura 3.6, finind seama de viteza si puterea mare a sur- sei, se poate considera si aici c& in perioada dé sursa este instantanee, plana avind suprafaja ‘S—3-u-dd si incdlzeste bara avind aceeasi sec- Fig, 46, Plact si sursi de etldurs fiune, din punctul o spre (+9) si (—y). de mare putere st vitezd Se va particulariza relatia 3.2 pentru aceasti situatie, in care cantitatea de caldur& este: Qp-Q:S2= Pdtv ‘Aceast& cantitate de cildura trebuie amplificaté eu factorul 1/2 intrucit in acest caz sursa (suprafata hasurata) se afl in mijlocul materialului (caz cehivalent cu un corp infinit) si nu la un capat al materialului (caz echi- valent cu corpul semiinfinit). pistanta dintre sursa plan& si punctul curent M este masurata pe axa y gi echivaleazi eu h din relatia (3.4). Prin fnlocuire, rezult& cimpul termic din placa sudati cu o sursi de cil: duré cu putere si cu vitezi mare. — eM, @.17) T(y, )=P+(B+c+ 9+ vy (Anat) In cazul plicti nu pot fi neglijate pierderile in mediul inconjurator. si dupa cum sa aritat la punctul 3.1, funclia cimpului termic (lack nu sint neglijate pierderile), trebuie amplificaté cu factoral e™. (In cazul plicit rieite In aer, b=by=2a/cp8, relatia 3.1.) Cimpul termic din placa sudata cu o sursa intensd si o vitezk mare, find racith in aer, este dat de relatia v Ty, D=P(S-vy Mdnrcgty ee (3.18) care este raportat& [afi de sistemul mobil de referinf& x0 y 2