CURS 2 Conf lonesou INVESTIGATIA IN ORTODONTIE - examen clinic Ay = examene paraclinice: comune pt toate specialitatile specifice pt ortodontie In ortodontie, folosite: - ex foto - _ studiul de model - ex Rx A) Examenul fotografie ~ adjuvant pretios, permite inregstrdecls Ia Tinceputul 7 al; aspect facial sf trat activ aspect endooral - mai suplineste ex clinic — mai usor decat sa chemam pacientul la control - se poate obs schimbarea faciala a pacientului (aspectul se poate schimba si independent de tratament) ex) ocluzie adanca, daca extragem dd in scop orto => adancim ocluzia -> se accentueaza aspectul batranicios document medicolegal facial endobucal => diagnosticul si urmarirea cazului Ce fel de fotografie folosim: = foto faciale—3 incidente: p norma frontala From lat dreapta suras (norma frontala / usor semiprofil) ~ este un moment functional, arata gradul de vizibilitate a dintilor, gingiei etc, - foto endobucale: norma frontala, ocluzie in IM ocluzie, semiprofil dreapta (!! Méani fascicolul de raze nue perpendicular pe zona, deci rapoartele pot sa nu fie bine redate) ocluzie, semiprofil stanga (M 6ani) arcada superioara privita dinspre ocluzal arcada inferioara privita dinspre ocluzal - sunt standardizate, bine iluminate, distanta standard pt fotografiere (60 ~ 70 cm) Ce vedem pe fotografie? Ce studiem? (1! Intreberi examen) Facial rnormafrontala: -simetria faciala: _sectionare pe jumatate si se suprapuneau f proportia etajelor: apreciat, darnu masurat in-mm; regiunea labiala, fanta labiala deschisa noma lat: r aspectul profilului: ne da poz reciproca in sag a celor 2 max aspect gen al profilului: N, Sn, Gn, Pg => drept, usor convex, concayse pot trasa cele 2 planuri Gn se vede mai greu pe foto daca intreg conturul labio-mentonier se afla intre cele 2 planuri: portiunea ant a campului de profil facial: Gn sant labio-mentonier buza superioara proportia etajelor gradul de divergenta faciala treapta buzelor B) Studiul pe model - specific ortodontiei, indispensabil pt un dg corect si complet, ~amprenta — - lingura universala + alginat => model de studiu ~ | copil => mai sensibil: copilul pe stomacul gol, dimineata sau la 3-4h dupa masa ~ tavita renala: exces — saliva ~ material -Va iesi amprenta mai bine daca ti tavita bine sub barbie!” ~primamiscare: _- probarea linguri ~nu trebuie sa aiba pereti scurti -> nu inreg prs alveolar ~cele mai bune sunt cele metalice ~ sa cuprinda: - dd + prs alveolare - lasam 0.5em intre lingura si dinti - la aparatele mobile, in amprenta se toama si ‘modelul de studiu, si modelul de Iueru = corect: sa luam 2 ampr sau model duplicat ~ evaluam cooperarea si reflexul de voma ~Ig mand goala: face si miscarea pt acomodare =retentii: _- leucoplastul se pune dupa proba lingurii,altfel se imbiba cu saliva si scade retentia ~mai tare alginatul - se modeleaza mai bine in vestibul ~ pacientul suporta mai usor ~ netezire cu apa (practic face materialul mai moale, ceea ce poate pune probleme) - de obicei se incepe cu amprenta mandibulara ~ amprenta mandibulara: ~materialul la rasul lingurii ~poritia medicului: dreapta + fata pacientului ~ Se introduce lingura pe la una dintre comisuri, cu celalalt deget si indep cealalta comisura - centrare ~ pac ridica limba in cerul gurii ~ Se preseaza lingura dinspre post spre anterior: tot excesul sa reflueze spre vestibul= dupa presare:- se tine bine: - 2 degete pe lingura ~2 degete pe mandibula =se face: ~propulsie on i paralinguale cu limba se face modelarea zonei pan eure medic; cu o mana Se indep - dupa modelarea acestei zone, se modeleaza zona c eta si se impinge excesul refluat inapoi pt a amprenta f bine zona V, procesul alveolar, se acopera bine cu buza apoi E = asteptam priza: al V face priza. foal ene (contact cu buza), in rest face priza mat greu => asteptam mai mult -scoaterea lingurii: in funetie de inclinarea li. f miseares ddinspre post spre ant: cand I in poz normala ‘miscarea dinspre ant spre post: cand I lingualizat 1! bracket: - scoatem arcul - deretentivizam bracketii cu ceara eventual ~ amprenta superioara: ~ carte: poz dreapta + spate - Ia inceputul meseriei: dreapta + fata ~se introd lingura, se centreaza, apoi trecem in spatele pacientului - presarea lingurii cu medicul in spate, dinspre post spre ant = cu mana dreapta modelam zona V “Ia reflex de voma accent: manevra Valsalva: cob palat moale si impinge exces de material ~~ scoaterea ling in functie de axul Is 1" pacient cu bolta adanca: material cu degetul pus pe fundul boltii 1! Boboc punea material si retrotuberozitar ~ daca pacientul varsa, tinem lingura pe loc; tavita / aplecat peste scuipatoare ~ dupa scoaterea amprentei din gura, amprenta se spala f bine (are urme de mucus) + dezinfectare =verificam: trebuie sa cuprinda: _ dintii procesele alveolare zona paralinguala sanu existe minusuri grosime constanta bolta - recomandari: servetele umede, tumat repede ete. = soclul: in conditii standardizate trebuie facut fw trebuie sa incurce examenul cconditii standardizate: simetric fata de linia mediana fin de ocl paralel cu supraf sup a modelului sup fata post perpendiculara pe lin med a model sup - 2. metode de obtinere a soclului: soclatoare: conformatoare speciale sau se faie cu motorul Oppereshe de modele trebuie sa aba inaltime de: em pt arcada permanents 4m pt arcada temporaraJ rita bilantul de spatiu necesar alinierii orma - eo ee ia Simetria arcadelor: in plan ren Heber a aaa a Suir dezvoltarea arcadelor: lan transversal: indicii Pont plan sagital: indicii de lungime plan vertic: _ modelul pe masa (cu marginea 1) I" atinge masa = supradezvoltare in plan vertical !! trebuie sa avem pac langa => sa corelam cu aspectul facial modificarea zonei laterale inferioare => inalt efj inf al fetei t infrapoz laterala => etaj inf micsorat suprapozitic laterala = etaj inf marit ex) ICating + etaj inf | => infrapozitie laterala IC ating + etaj inf N => suprapozitie frontala baza papicala coronara distanta liniara 2~ 6 indicele Bolton analiza ocluziei statice analiza spatiului total (alaturi de teleRx) ~ forma arcadelor: -patologic: pstinterncisiv: anterior > V, pentagon = posterior => M sau W (M=W) ~ Baza: [apical = zona unde se gases apexurile coronara = zona ocluzala / I /» Baza apicala mica => dinti vestibulo-inclinati <-=#la un pacient cu: ce apicala mica nu se poate crea sp conservator prin inclin dintilor => obtinem un rezultat instabil si nefunctional inti V-inclinati ~baza_apicala | 7—> marim prin V-inclinaea ronal coronara | ~baza apicala |: compresie de maxilar 4}; ocluzie adanca acoperita - Distanta liniara 2 ~6 (11! Intrbare examen) se masoara in dentitia mixta serveste pt aprecicrea necesarului de spatiu pt eruptia corecta aC si PM (lined ex) practic, trebuie sa avem I+ Mea se masoara la arcada sup + mand distanta intre fata D a IL si fata M a Meas se masoara in linie dreapta Pt TSI=28—33mm => dist liniara~21mm.. SI> 33mm => dist liniara = 22-23 mm pt aprecierea unor meziopozitii cand s-au pierdut dintii din zona de sprijin~ analis 1! Intrebare examen) ge et Lesa a dntre dim M-D ale dinti sup fata de cei inf a => daca nu sunt corelate = dicrepanta Bolton: ces See discrepanta => nu vom putea alinia dintii si arcadele in acelasi timp pot spatieri lao arcada si inghesuirida alta 2 variante: 1) ia in considerare toti dintii: I~ Méasi S dim M-D ale celor 12 da inf = Sint Sint_* 100 = 91% Sep 2) ia in calcul doar cei 6 dinti frontali Strintcc * 100= 77% Seoce Sispcc de obicei discrepantele sunt in zona frontala se face mai usor daca sunt obt proximale (Stripping) (©) Examenul Rx — retroalveolare endobucale izometrice si ortoradiale ~ inf: foarte precise, inclusiv sp periodontal: vezi daca exista anchiloza -raporturile reciproce ale dif structuri in sens M-D si vertical ~ masuratori ~ dezav- limitate la un nr mic de dinti nu permit aprecierea raporturilor in sens V-O — Rx care permit aprecierea poz dintilor fata de linia arcadei ( V-O ) a) technica Clark b) Rx cu film muscat a) ~ se fac 2 Rx retroalveolare - | ortoradiala ~ 1 excentrica (M sau D) ~ dd / formatiunea care pe a 2-a Rx apare deplasat in acelasi sens in care s-a deplasat sursa de radiatii este situat mai departe de aceasta, deci spre O b) - vedem curbura arcadei si formatiunea in afara sau inauntrul aradei ~ filmul se prinde intre arcade, incidenta este axiala 1)incidenta Belot: - centrata pe linia mediana ~ de obicei ptdd supranumerari din zona med (1) : ~ distorsioneaza spre zona C (paralaxa) 2) incidenta Simson ~centrata pe lat, pe zona de interes ~ dezav: 2 C inclusi => 2 Rx— OPG — teleradiografia (teleRx) => Rx craniana - dimpe Rx = dim craniului pacientului ~ facuta de la o asemenea distanta a.i, dimde pe -film sa fie cele reale (3-5 m?) se fac masuratori (se pune o foaie de calc peste si apoi pe negatoscop), in special despre structurile osoase (despre dd am aflat din OPG) -3tipuri: a) teleRx de fata [dtinfo despre dezvoltarea verte si transvers mai ales in asimetrii b) teleRx axiale: mai rar c) teleRx de profil evidentiaza tulb de dezvoltare in plan vertical si sagital ale: ~~ masivului facial - celor 2 maxilare in sp ~ tchnica de interpretare a lui Tweed => corelata cu technica Edgewise: ~maream: Sellae (S) = pet geom al seii turcesti (teoretic se realizeaza in cefalostat) ‘Nasion (N) = pet cel mai ant al suturii naso-frontale Orbitale = pet cel mai inf de pe conturul marg inf orbit cand sunt 2 contururi, se ia media Pogonion = pet cei mai ant al suturii mentoniere Nsa (spina nazala ant) sp (Spina nazala post) Porion = pet cel mai sup al conductului auditiv osos ‘A Downs = pet cel mai infundat de pe procesul alveolar sup B Downs = pct cel mai infundat de pe procesul alveolar inf (se urmareste conturul ant al proces alv, este mai jos decat I) ~ planuri: planul bazei craniului: Se—N orizontala Frankfurt: Po— Or planul bispinos: SNA -SNP planul bazal mand: de la Gn la pet cel mai inf de la niv unghiului mand planul de ocluzie f planul bazal mand axul Ii (cel mai V incisiv inferior) unghiul: unghiul FMA = unghi dintre orizontala Frankfurt si plan bazal mand ~ +25° a gradul de divergenta faciala apes FMA 1 = hiperdivergent (fata lunga; SUA = long-face) unghiul FMA | => hipodivergent (et inf |, fata scurta; SUA = short-face) imp pt conduita de tratam: fe hiperdivergent, se recomanda extractii, nu distalizari, pt ‘ca marim ef inf si mai mult pt hipodivergent: nu extracti, ci distalizare: pt a} etj inf ‘unghiul FMIA = unghi dintre lar si oriz Frankfurt = 67° ‘unghiul IMPA = axul ineisivului cu planul bazal mandibular ~ 88°{1 Tweed gandes tratamentl eu i perpendicular pe plana bazal; este o teorie extractionisia => se obtine un profil drept, turtit => pt aprecierea in plan vertical - pt aprecierea in plan sagital, se masoara unghiurile: (S=Sellae; N=Nasion; AB=AB Downs) ‘unghi SNA = 82° = arata gradul de protruzie a max sup fata de baza craniulut unghi SNB ~ 78° : arata poz mand fata de baza craniului ‘unghi ANB = 2— 4°; arata pozitia reciproca a celor 2 maxilare: ‘unghi ANB normal = anomalii cls I osoasa: max bine pozitionat unghi ANB > 4° = anomani els II osoasa: max ant / mand post unghi ANB < 2° si chiar negativ = anomalii cls III osoasa => se pune dg dentar + 0s0s (uM Intrebare ex: cu aj caror unghiuri apreciezi dezvoltarea pe verticala) ‘Analiza spatiului total: ~avemnevoiede: model inf teleRx - prelung a analizei Tweed facuta de Marifield «se proneste de la ideca ca dintii arcadei inf trebuie sa se gaseasca in culoarul O de echilibru a fortelor grupelor musculare antagoniste ~ daca nu am reusit sa aducem dinti in acest culoar => rezultat instabil - reper: arcada inf => arcada sup se aranjeaza dupa cea inf se imparte arcada infin 3 zone: zona ant: 1-C frmed : PM—Mi post: M2 ~ Ms ~ in fiecare zona se masoara: lieseene de spatiu (-) si se face suma algebrica spatiul disponibil (+) => de obicei avem un rezultat (-) => se decide daca facem extractie si ce-extragem: ~ zona ant: masuram dinti + spatiul existent => masuram incongruenta Le sémxs-p ‘> rigla pe curbura arcadei / se masoara 2 cate 2 - spatiul este cerut de incongr si de axul Ii + sxul i ¢ dacae perpendicular => ok daca sunt: ry => se consuma sp pt a-i aduce perpendiculari 0 castigam spatiu => trebuie sa transformam gradele in mm = corectie cefalometrica val unghi IMPA fata de normal: se inmulteste nr de grade diferenta cu 0.8 pt a afla nr de mm - zona medic; masuram incongruenta (dd + spatiu) curba Spee: - daca e f aecentuata => are nevoie de spatiu - Tweed 0 vrea aplatizata ~zona post: pmasuram dint (Mn! model, Main pe tleRx) spatiul existent: pe teleRx fata D a Moasi pana la marg ant a ramului aici trebuic sa incapa si Ma, si Ms pest sp poste sa mai creasca 2mm /an pana la 14 ani 2 16 anid ; se face suma algebrica => uam decizia terapeutica Ex) copil de 12 ani => luam in considerare pt zona post inca 4mm Q / 8mm 3 10