36 DREPY ADMINISTRATIY ‘TEST DE AUTOEVALUARE rativ este ramura de drept public care reglementeazi din sfera adm active; conflictuale dintre administrajic publica activa si pers vatmmate in drepturile sau interesele lor leg ») raporturie conflict rnumai in dreptu nistrajia publica activa si persoanele vitimate inte administratic publica activa si persoancle vatamate 6) este o ramuri de dept de sine statatoare. 4. Raporturile de natura conflictuald reglementate de dreptul ad sunt raparturi care se stabilese int a) autoritatile publice si cei vatimati in drepturile lor prin actele adi gale ale acestora; istrative actele 5, Administrafia publicd activa include: a) numai executarea legi b) nunai prestarea de sei ©) att exceutarea legi i publice; At si prestarea de serviii publice. CAPITOLUL IV IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV, rept rept’ Teoria gener parte izvoarele de drept in doui categorii: éevoare ‘materiale, care relevi condifile materiale, concrete de existent care genereaz norma jjuridica = izvoare formal, prin care se evocd formele de eoneretizare a normei juridice, ‘de exprimare propriu-zist a drept Izvoarele formate, la rirdul lor, sunt de dout categorii: serise si nes 1. IZVOARELE FORMALE NESCRISE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV ‘&2, Cutuma sau obiceiul Reprezint’ wzajul care a fost implantat int-o anumita colectivitate si pe care aceasta colectivitate il considerd obligatoriu din punct dle vedere juridic, Obicsi i uncr concepfii, au o sferi mai larga decit drept juridice a socictati’ I, in ele moribus wi juridie obligatoriu al unui decsebite prin continut gi formulare, obiceiul este ceca ce s-a hhotcirdt. print sinydmant sa fle obligaroriu in sensul legit si a fost socotit unga yreme ca obligatoriu, oceasta este norma consuetudinaré sau norma izvordta din38 DREPT ADMINISTRATIV ddreptul adm nistrati impune a se preciza, pot deroga de la regulile srise, de acelasi rar Doctrina elveriana impune dou conditii care trebuie cumulativ indep! ‘6 norma cutumiard si reprezinte © norm juridicd, care se regisese si anterior: a) practicd indelungata; b) sentimentul unanim al caracterului obligatorit se presupun si numai inpreund pot transforma o practic iar int-0 norm de drept Acestor dou trisituri, praccica indelungata (repet lea fost adzugati, de unit aut normativd, adica si se bucure de garantare 1a forta de constringere a statulut. jbiceiului ca izvor de drept regdsim la Nicolae roménesc interbelc, 0 reproducem © reald plicere cititorior nostri, Dreprul care rezuita din obicei are un imens avantagin: este in permanenté calat pe trebuingele ‘momentului. Sea schimbat trebuinta, se schimba si obiceiul. Este drept suplu, maleabil prin excelenta si veti vedea ed aceasta necesitate a dreptului de a fi suplu este socotta tat de imperioasa, incét au fost unit autori care au judecat orive transformare a | dreptului consuet cu lobiceiul mr poate prevala yozitive™ Agadar, drept ns un rol sec! (6) cate prevede ca ,, Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarciniler privind protectia mediului $i asigurarea bunei veeinatayi, precum 1 la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului, revin POP AED propria rin FM conser citi poste joe ded li Un a text din Conta cae tee ps in disci ete at 120 alin. (1), care nip, in scant a depletions x nd ose cons ae ec muna nol subordonat dep ainsi, hy Germania, Sep euniar ee inst aplicarea lui depinde de folosirea fa acelora care participa c aceastl folosire este le unaum legem si preater ‘cutumiar de izvor de drept, dar ef are o relevs Irlanda, dreptul cutumiar, ea si doctrina, respect specialitate sunt considerate suise secundare ale dreptl selor mai competent autori de In Olanda dreptul cutumiar 1, Tiaesen, op el, p. 22ale, dreptatea tradi si pluralismut sur democratice, cit constitutional garantate, c2ea ce corespunde at din decembrie 1989" 1 in care tribunaleleimerpreteazi legea, Exist state unde modu de interpretare judecstoreasci a leit consituie un izvor de drept. Aste, re toate cele wel izvoare nescrse ale. dreptul rdméne sings “ (0 afirma categorie 8, dreptul administrativ drept este inst aceeasi iportante in ceea ce Federal s-a exprimat chiar in sens 0 sarcin’ ce apa >oate fi este bazatii pe jurisprudenta dedi 8 in Europa exist state unde se recunosste jurisprudentet de izvor de drept si cd nimic nu ne impiedicd, este chiar necesar, i facem $i de Guvern, o instruct imar sau o hotirdre a unui con la lege a cor 3 care prevede 8 horcate, spre deosebire de cutu blocului de consti iavor de drept, se cuvine si Uniunit Europene. Este vorta despre modul de interpretare de catre curjile constitufiona.e europene, de faptul ci 0 , sol influent inst Nu de patine ori re a normelor de drept de o instanja poate sau aseménator* erie de drept” imi pledoarie pentru44 DREPT ADMINISTR. 8 api le ale statului de drept, toriu al respevtarii Constitufici, a suprematiei sale si 1 egilor. Notiunea de suprematie a Constitutiei este definita in literatura de speci Constitutiei, care o situeazi in varful insti din aceasta sursa tuturor reglementirilor in domeniile ‘economics, politice, sociale 5: juridice*. Sub aspect strict juridic, suprematia Constitu cexprima rozitia supraordonatd a acesteia in cadral sistemului de drept Etimologic, cuvantul provine din. substantivul latin ,constituio” care inseann on sistemul de drept el evoca edictul semnat de impirat sia c&rui forts iperioarl celorlalte actejuridice r. peri Motaforie si euforic, Constitufia a fost si, ureori, ined este consideratd un cuv: rept {german este caracterizta de o abordare foarte rept administaty au avut o contribute consider “Merging pe filonul francez de gandire, si promotor recunose ea dotrina in dreptl ati, ea de decit eutortatea argument. inst este n deosebite it materc, au 0 inflent re jurisprudent in Irlanda, cum am mai spus d dle specialitue, altri de dreptul cutumiar, const axdninistrat Dupii cum se exprima reputai autori fancezi, sarc repel adm nstativtrancez, ea ceea ce priveste for ie surse secundace sale dreptului a ic, a sistemului de drept (care trebuie si fie ‘constitujionale) a drepturilor si libertifilor cetijenesti, dar i sursa direct saw indireeta pentru inteaga acmninistafie public’, ceea ce a determinat doctrina francezd si cconsacre formularea de ,,baze constitujionale ale administratiet publice” sau ,fiundamente (si 0 folosim si noi {in care a fost creatd si pan in prezent, Constitutia @ infeleasd ca o lege fundamental a unui sta, a unei najiuni organizate, avind un guvernamant autonom, ca lege ce stabileste rrodul de organizare si funcfionare a lor publice, competentele lor si raporturile dintre ele, precum si raporturile acestora privite ca un fot cu cetifeni do , cu precaidere principiile care inspirs solufile legislative gi jurispnudentiale, iar pe de divulga, a face cunoscut, dreptul astfel organizat, prin lucrai, articole ete De asemenea, misiunea doctrine’ constd gi in a judeca, a evalua acest drept, din punetul de vedere al ia scopul social pe care urmireste si-1 realizeze, al in aceasta tripla calitate, doctrina "C tonoseu, el e docrete imperial, fe contureazt dati iB ce, vol. 1, 412-4, Ed All Beck, 22005, 9.35 Mp2de Guvern, cecretele Pregedintel _previzute de lege, Constitutia consacrind doar autori De exemplu, Constitujia coasacra insti ru si emite aceste, respectiv ordine”, care se regisese previzute de Leges nr. 215/20% privind administratia publica local De asemenea, Constitutia reglementeazd, in art. ‘21-122, le consiliului local, primarului si consiliulut judefcan, fr’ s& prevadi si actele pe cate le emit aceste autoritafi publice, respectiv hotariri sau dispozii in concluzie, calificdm Constituyia ca find cel mai important izvor de drept ‘administrati», pentru wrmatoarele considerente: ‘cu caracter general care guverneaza princi administajia publica in mod expres; ©) Constitutia consacra izvoarele propriv-rise sau trimitand la acul normativ care urmeaza si le .acestea sunt, Fotrivit art. 73 alin, (2), eele prin care ler, din punctul lor de a fi revi suple sau flexibile se caracterizeaza prin faptul ca regu care le stabilese au acceasi valoare din punct de vedere juridic ca putind fi modificate potrivit proceduri legislative otignuite. Consti care rispunc nevoii care se resimte in orice stat de a exista anu pe care Parlamentul si nu le pos se prevedere din legea fundamentald, cu exceptia acelora care co 152, 0 limiti de revizuire a Constitutiet (dispozitile privind caracterele statului roman, limba oficiala, forma republicani de guvernamant et.) 41 edictaua de lumea este este stipana tuturor muritorilor s . in dreptul legea reprezenta quod populus iubet aigue consiit, adica ceea ce poporul hotdriiste si adopt’ Art. 73 consacra tret categorii de legi, respectiv legile constitutionale, legile organice si cele ordinare. Notiunea d din 1923, si in ti izata in perioada interbelica, ‘n baza Consttutici baza Constitutiei franceze din 1958, crearea ei se urmirea si se sublinieze importanta deos 14 voi si se faci deosebire din punct de vedere al f Consideram cd prezinté interes didactic o prezentare a I legea ord naea. Doué criteri de distinefe sunt relevante si anume: 2) Criteriul domeniilor ip care intervine legea organica si cea ordinara. Din analiza textelor constitutionale desprindem urmatoarele concluzi ~ legea organie4 intervine in domeniile pe care i le rezerva expres Constitutia, fie ‘in art. 73 alin, (3) lit. a)s), fie prin norma de ccelelalte damenit pentru care in Constitutie se organice in paralel cu prevede adoptarea de legi organice! Constitutia nu prevede in ce domenti intervine legea ordinard. 0 asemenea sarcini hu poate fi asumaté de niciun legiuitor, injelegind cd oriednd poate interveni un domeniv c fi reglementat prin lege ordinar, cA legea ordinard intervine in toate celelalte organic, doilea element de rteriul modului de adoptare este cel legea organica gi cea ordinara. (1), lege organice gi hotirrile privind regulamentele Camerelor jimembrilor fiecdret ordinare si hotaririle sunt adoptate, potrivit art. 76 alin, (2), eu voru! ‘membritor prezent din fiecare Camerd. Cel ce-al treilea alineat recunoaste Parlamentalui dreptul ca, tie Intre cererea Guvernului juneri in ROP a. 2/2006, 3148 DREPT ADMINISTRATIV. Constinie privese atat continutul, domeniile (6 adoptare (+ al) Elemente comune ale regimul 4) Obligativitarea publi cit si procedurile de siordinare: Monitorul Oficial. se public trebuie coroborata cu pri Oficiet statul obligi cetifenii sa cunoesci legea, rezultd ci stat asigure curoasterea legii, publiednd-o in Monitorul Offci 4) Intrarea in vigoare a legit Potrivit aceluiasi art. 78, legea poate intra in vigoare la d a) fic In 3 zile de Ia data publicarii in Monitorul Of lerioara preva varianta ese justi ©) Caracterul normativ al legi, faptul c& ca na este facutd pentru anumite persoane in particular, ci pentru toate in general, dupa cum rezult si din definiia data de Ulpian legit tura non in singulas personas, sed generaliter constutuntur’ Preciziri privind calitatea de izvor de drept administratiy a legilor organice sau ordinare, Legile, organice sau ordirare, reprezintl izvoare ale dreptul cand, prin obiectul lor de reglementare, vizeazi materii care cou ramuti de drept. Cit prveste legile organi administrativ atunci ituis obiectul acestet ramuri de drept, abiectl axdninisrapiet in sistemul actual legea ordinard e regula, iar cea orgunica except’ in afacé de cele tre categori de egi pe care leam analizat deja, prin anico 149 mai regisim reglementatéo lege special, care se adopt de cele dou Camere ale mast 1 Muara, N. Popa, ES. Tansssc, RDP pr. 22000, 9.5 ‘An. 15 alin.) prevede 8 le ca calificata de 2/3!, Acest lueru a ie prevede Romanici la NATO si la Uniunea European? a introdus, doar pentru aceste situaii, 0 lege special, care se adopta in sedinta comund a ‘efor dou Camere cu votul calficat de 2/3" &9. Ordonangele de Guvern ele reprezentind reo primeste acte normative eu fort’ juridiea egala leg Misiunea ordonantei este si inlocuiased legea, pe cand hotirarea de Guvetn, c act al Guvernul de a pune in executare legea. Delegarea legislativa reprezints ,,modalitaiea de conlucrare intre Parlament $i Guvern, in virtutea principialul separate’ $i colaborarii puterilor in stat, in temetul cdruia Guyermul este investit cu exercitarea, in anumite condtii, a unei functii legislative" Sistemul constitutional actual consacra dous tpuri de ordonant ~ Ordonante obisnuite, emise pe baza une: legi speciale de abilitare adoptate de Parlament in domenit care mi fac object legii organice”. 8 acest tip de crdonanta poate interveni, a contrario, in domenii care fac obiectul de reglementare wrdinare,50 DREPT ADMINISTRATIV, omenile ei orance. Senvalim praia exinadeonsecvent de Cut, de exemp prin Decizia nr. 134/1998" in care s-a statuat Tezervae leg organice nu este apical gi Ordonanje de urgenf a Guve conceptie este sustinuta gi in Decizia nr, 83 din 19 mai 198°, in concepfia noata,credam cf nsiunea ordonanfe in genera 8 sprijine mecanismelestatalut de drept, nus le perturbe. Ro princpil colaborariputrifor in sat, care impure ca, din rain pe care Parlam oa permita Guvermilal sl suplineasca, iervenind cu acte normative adoprate @ evident mai sup i ral rapida det cea ole umea eveatl anterior, mei are. pot fi calificate. ca sh oats ft acoperitt™ Dact in cazul Ordonante: obignuite Guvernul primeste 0 abilitore expresit de la Parlament, in cazul Ordonanfei de urgent abilitarea vine chiar de la legiuitorul are, de a asigura realizarea ppoliticit interne $i externe a f tea de a aprecia o anumits situafie ca ,extraordinara” side a interveni cu Ordonangi de urgent Parlamentul poate, oricum, cenzura activitatea Guvernului, art, 115 alin, (5) previizind ce respectivele ordonane intra in vigoare numai dupi ce au fost depuse spre dezbatere tenth si fie sesizatd gi, evden’, dupa ce 1d €8 o Ordonanfii de Guvem sau un decret al Pregedintelui),nepublicata in Monitor Din modul in care a fost consacrat de cons vut in vedere mentinerea unu_ control din partea 2arlaun ja, de unied autoritate legiuitoare a fi " v.pntm der 1 8/1998, pp, 30-38, 24 & 10. Decretele in vigoare ale fostului Consiliu de Stat i stem co in baza legit fundamentake decretele fostului Consiiu de Sta reprezentau acte normative cu fora jurdica situa iment dupa lege. Unele le sunt fred in vigoare i, deci, produe efecte jur trebuie avutd in vedere incidenta art. 154 alin, (1) din Constitute, care ot proces de vigoare « side spretare a textuluil aga cum legea fundamental &I1, Hotirarile de Guvern Se edopta, potrivit art 108 alin. (2), ,.pent organizarea executiri legilor”. Dace ordonaniele de Guvern, simple sau de urgent, au misiunea si inlocuiascd legea, misiunec hotivéritor de Guvern este si puns [egea in executare, Ca si ordonanjele, ele se semneazd de Primul-Ministru, se contrasemneazd de istrit care au obligatia punerii lor in executare $i se pu sanctiunea inexistentet lor incazul nepubliceh Art, 108 alin. (4) ingaduie o exceptie de la principiul obligatvitayit publicarit in Monitorul Oficial pentra hotirrile care au caracter militar $i care urmeazd si se ccomunice mumai institutilor interesate. Hotiririlor Guvemnului adoptate in baza actualei legi fundamentale, li se mai pot adiuga tnele hotiari ale fostului Guvern, respestiv ,,hotdririle Consiliului de Ministri care au fost menjinute in vigoare ind supuse aceluiasi fenomen de constitu. fionalizare evocat pentru eat cit si_cele aacte cu denumiri difer izvoare exprese ale dreptul 1 76 din Legea ne. 24/2000! privind normele de tehnicitIegislativa impune ca ordinele, instrucfiunile $i alte asemenea acte trebuie si se limiteze strict la cadrul legal stabilit ae actele de bazd sin executarea carora au fost emise si nu pot confine solutii care sd contravind acestore. Este, de accea, total ilegal ca uncle ordine cu caracter normativ si adopte reglemenlati de ansamblu, in care si existe nume-oase prevederi cane ru constituie norme de aplicare/executare a unor acte normative de nivel supele erga o1rnes, cvea c iv cu caracter normal nr, 30/2007 privind organi rave prevede cl ministrulinternelor st al reformel administrative, In aplicarea prevederilor legale, emite ordine si insiructiual. 8:13. Ordinul Prefectului este con areprezentantul Guvernului inplan local” , sale de organizare si functionare nr. 340/2008 Indep! 3 care-irevin, prefectul emite o Aceste ordine pot avea ata! caracter normativ, wie, el find ublicats, pentru legii si caracter individual. S14, Hotirarile Consiliului judetean’ 1) din Legea nr, 215/200), republicati in exe-citarea atributi ‘care pot avea att caracter normativ, cat si acestuia, de vieepregedintele care a le se semneazi de prosedinte (sa fede secretarul judetului fa) si se contraserancaza pentru lex 815, Hotirarile Consiliutul local® 45 alin, (1) din Legea nr. 215/2001, repul i focal adopt howard Republica . jae Poti pe care primarul le emite ‘care pot avea earacter normatiy sau individual si devin executorii dupd ce sunt aduse fa cunostings publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor inieresate. Art. 115 alin, (7) din L2gea nr. 215/2001, astfel cum a fost ea modificat& prin Legea nr. 286/2006 si republicatd, prevede c& dispozittle primarului, hoténarile consiliului local si ale consiliului judefean sunt supuse controlului de legalitate exercitat de prefect, in legit care ii reglementeazd activitatea, i facem precizarca c, la fel ea si in doctrina francezi, vorbim despre stratat" ca izvor de drept adm A Autor francezi sustin 28 fratatele imternayionale fac parte din sursele de legalitate care se impun administrayie?. La aceasta formulare obligi textul constiufional, respectiv art. 11 alin, (2) care prevede cf tratatele internafionale ratifieate de Parlament fae parte din dreptul intern. Deci, traratul face parte din dreptul intern, nu legea prin care este ratificat. Dac ‘exist nzconcordange intre tratat si Const dupa revizuirea Const ’) Art. 1 alin. (1) i le din leges fundamental in materia drepturilor omului in concordanfé eu Declaratia Universali a Drepturilor Omului, cu pactele gi celelalte tratate la eae Romania este parte. {nsituatia in care existi o neconcordanfa inte lege interne si dreptul international in materia drepturilor omului, se instituie un drept de preemt i ale asupra celor interne, cu excepfia situa interne contin dispozitti mai favorabile,in art. 148 alin, (2) di ca urmare a ade si exlelalte r ser obligatoriu espectarea prevederilor membre a fost afirmati de Curtea European’ de Just i, printre cele mai vechi si mai cunoscute fi ar fi in pericol, daca dreptul cmunitar mu ar benefcia de priovitate asupra sistemelor de drept imtera din starele membre, Pentru acest motiv, Curtea nu a ezitat nictodald sa vorbeased despre principiul fundamental pentru ordnea juridica europeand ~ prioritatea’ in ceea ce priveste conditile pe care trebuie si le indeplineasca un 7 2) 0 condtie general, accea de a fl ratifieate de Parlame ratficareatratatului se face frin lege, inst art, 19 alin. (3) din Leges tratatclor 4590/2003" prevede c& in situati! extraordinare, tratatele previizute la alin. (1) lit. B)-b) (al fart. 19) a ciror reglomentare nu poate i aificte prin ordonante ta justi cri fost promovate solutia conform citcia rataite se ratificd imran termen reconsbil, renuntandu-se Ia termemil de 60 de impirtigeste noua solutie constitutionala pe consider fluid”, oproape imposibil de determinat, iar termenul de 60 de zile este el fnsusi rezonabil, astfel neat era necesar sa fie meninut, a de a reglementa relail sociale care se farele, ca si dreptul international in ansamblul ie pentru tratate sau acorduri i pentru administratie, de a fi ratificate sau incuviingase si de a fi publicate Importanja tratatelor internationale pentra Ros ddoblindind in anul 2007 cal continuarea procesului de armonizare din punct de vedere inst consacrate la nivel comunitar, O asemenea nevoie cu caracter oriciror state membre ale Uniuni, care au avut i i 360368, tar ebligd ac © seinen56 DREPE ADMINISTRA ‘TEST DE AUTOFVAL 1, Teoria generaki a dreatului imparte izvoarele de drept in: ile gi fommale: 'b) numai izvoare material ©) numai izvoare formale. 2. Lzvoarele dreptului administrativ sunt: a) numai izvoare scrise; ») numa izvoare nescrise; ©) izvoare serise 51 izvoare nescrise. 3. Izvoarele formale nescrise ale dreptului sdministrativ sunt: a) cuxuma sau obiceiul; ') mumai cutuma si jurisprudenta; ©) cuuma, jurisprudena si literatura de specialitate te de 0 norma cutumiar’ pentru a reprezenta 4) nueste izvor de drept ce rang consti b) este izvor de drept de rang constitutional publice; 7. dudecdtorul: a)estelegat de regula formulata de jurisprudenté la fel cum ar fi legatde o regula seria bb) nueste legat de regula fermulatt de juris ©) ponte lua in considerare regula form constitufionale sunt: le prin care se revizuieste Constitu le prin care se suspend Constitutia 11. Din punet de vedere aptitudinil de at revizuita, Constitutia Romaniei este: ) oconst ©) oconsttujie supla. 12, Alegefi care dintre materiile urmatoare sunt limite de revizuire a Constitutiei: ‘) extacterul nat ») forma republ 6) iategrtatea tertor 4) independ tar i indiviziil frromain; £) limba of 13. Printre lr a) drapelul nations by) ua natio ©) restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertat 4) restrangerea exert ia liberttiler fundamentale ale ccetatenilor. ied intervine: expres previzute de C pentru care in Cor fa nu prevede 15, Legea orgs a) in domeni58 DREPT ADMINISTRATIV 1 le adoptarea de legi ne legea ordinara; se adopt: tai meribrilor fiecarei Camere; «) cu votul majoritigii membrilor prezenti din fiecare Camera 18, Legea ordinar se adopt: 19, in Monitorul Oficial se publics 2) nual lgea organied, mums lege onan ge organica gi legen ordinar 4) intotdeauna by si entra ©) pertru > dar gi contraventionale mai favorabil, yentru trecut, numsi in eazul legilor penale, fiseale si organice si legile ordinare reprezinti izvoare ale dreptului administrativ atunci efind in ele se reglementea ramorit de drept ad ramuri de drept public; stitutional. 25. Ordonan(ete se emit: a) pentru organizarea exe: 1 adoptate de Guyern: 4) sepublica in Monitoru Oficial al Rominiei; b) se comunict numai instiutilor interesate; ©) se comunica numai perscanelor interesate. 27. Ordonanteleadoptate de Guvern: 2az4 de Primul Minstu si se eontasemmeazS de mi ivatia puny ») sesemneaza numai de Primul-Ministru; ©) sesemneaza de ministii care au sarcina puneri executare, 28. Ordonantele obisnuite, emise in baza unei leg speciale de abilitare emise de Parlament, sunt adoptate in: se afld in vacanta, dar si in perioada in care el se 30, Ordonanfa de urgen a) in situatié extraordinare:6 DREP? ADMINISTRATIV 4) se semneaz numai de pregedintele ac ») se semneaza pentru legalitate de catresecretarl Co ¢) se semneaza numai de presedintele acest de catre secretarul Consiliului Judetean, 35. Consiliul Local adopai 8) hotirari cu caracter normatiy gi individ ») orcine; ©) disvozie 36, Primarul emite: a) dispozifii cu earacter norma ») orcine; ©) decizi 37. Face parte din dreptul intern: 4) tratatal internafional ratiicat de Parlament; CAPITOLUL V NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV &. roglemer intermedia! aces | Socetatea cant si creeve posibiitatea de a se apa impot acclora care adue atingere integritiit sale, normeler pe care ca le-a inst Drepiul este 0 ordine normativ’ a comportamentului uman, edicd un de puterea are este asiguratd prin constiiaga juri fora coercitiva a acelei puteri, de obicei a statului*. Pastrind aceleasi tute cu valoare de constanta in deeteind (regula insttuité sau sanct de stat, respectarea de bund voie sau cu ajutorul de constrangere a stat ca reprezentind regula sociald de comportament caracteriznd prin generalitate, impersonalitate si obli recunascud de autoritatea public avind acest at ‘aplicare se asiguré prin acceptarea constientd de citre destinatari ei, nerespectarea i de cétre forte de constranngere spec f sunt de parere e& structuraREPT ADM te, dact ve face a cuprinzind | conduita acestora, ecea ce fo find se prevelle o anumita a de drept daca va rormei de drept ad un izvor de drept va cont precizate lor normei care nu se Tuate impotrivao4 - DREPT ADMINISTRATIV sivargii /-patrimoniale (atunci cfnd s-a sivarsit o fapta cauzatoare: de prejusicii materiale gi morale) Desi ar mai putea fi igen pentru problem icate si alte erter sine, $i pentru un curs univer credem ci acestea sunt relevante general! .&5, Clasificarea normelor de drept administrativ Acaasti problemi este ani regasind criterii comune sau cri 1, Un prim eriteri il reprezint& ‘multe eategorii de norme: 2. Din punct de vedere al earacterul 8) rorme imperative ~ care impun subiectelor de di confinute de normele imperative fie sa impund subiectului si fack ceva, caz in care ne aflim in prezenta normelor onerative' i sau Legea nr. 188/1999 privind Statutul lc si completir ie vedere a izvoarelor de drept care le inse in C ’b) norme cuprinse ‘) norme cuprinse tea si riscurile codificdrit ied reprezintd, fra indoials, chinteser ‘cele mai multe ramur de drept, drept state preeum exact al— DREPT ADMINISTRATH ‘Operatiunea de codificare intr-un domeniu nu este deloe una sim ile sunt pe misuri, Ca Tuerare de este si va “imne Codul civil Tancez, despre care Napoleon ia Sfinta Elena: Am edstigat 40 de batalti, dar asta nu inseamni ri va slerge le pe cae le ridicd o eventuala codi‘care a dreplului administrativ au fost sustinute de diferiti autori gi ele ar consta in: 4a) diversitatea si caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect de roglementare al acestei ramuri de drept; 'b) numndrul mare de autoriati publice competente si edicteze reguli administrative; se topeasea si C leon a fa {acd fafa situafilor in continu devenire Pornind de la aceste dificutaji, se si opineaz’ ix sensul existenfei unui perieol pe care Lar atrage codificarea in dreptul administrativ, deoarece ,,un cod devine repede 0 sbiblie" in care administrajia orede si de la care ma se mai abate" &7. Avantajele codifictri. Realitati si perspective Unul din argumentele pertru care Codul civil francez a rezista ‘rd indoiala, una din cele mai importante legi ale tuturor timpurilor, inspirat, cx prisosingl, si legiuitorii din alte ste, inclusiv autorii Codului ci Romania, este faptul c& el esie 0 oper de moderatiune, este 0 tramifiune intre ideile revolujionare ale dreptului mtermediar si ideile conservatoare al» drept ‘frances, Dacii Codul civil s-or fi votat eu edtiva ani ast prea impului si rimane, printr-o societate stat, precum gi pe cod facut sub un imperiu ru francez. Va sa zicd fatalitatea ‘storica a vrut ca, Codul civil sa Calitgile ‘ui sunt: unitatea, metoda, precizia si clavtatea ‘Cita dreptate sunt in cuvintefe de mai sus vedem in zile noastre, sand s-au elaborat asa zise coduri in unele materi, care se schimba fas de la 0 guvernare la alta gi chiar in ‘mandatul aceleiasi guvernii, de mai multe ori. in conditile in care un cod, indiferent de act admis dar un aviz sau un acord se emite de un alt organ. Diferentele apar ir. ceea ce priveste rogimul juriic al avestor forme procedurale si efectele pe care ele le produc. Este astfel unanim acceptat de teoreticienii si pra eit gi me dentificim treicategorit de forme procedural 4) forme procedurale antetioare emiterit sau adopt ») forme procedurale concomitente cu emiterea sau adoptarea actului adminis a) forme proc ») forme procedurale care av implica ©) forme procedurale care au afectea: re produe prin el 14, Forme procedurale prealabile (anterioare) emiteril sau adopt administrativ actului Acestea au o freevent destul de ma cele mai des ete, referat putea spune ci nite forme procedurale (studi, iecte, pr spoarte, sesiziri ete.) doetrina verbind despre 0 5 altui organ al se informa si i i. avizele pot fi cemite altui organ, compartiment sau functionar'. Nu putem accepts acest punet de vedere, deoarece relevangi are nu cine elaboreazé avizul sau ce structur’ din autoritatea publicd este competenta si-l elaboreze, ci de unde emand avizul, iar el nu poate emana decat de la 0 ic publica. ie avea trel acceptiuni, respy piirere (apreciere) compe! aceea de instiintare serisi cu emis de cineva din afard, 0 re sau in procesul decizional si, te, c2ea ce nu Tnseamna ca se pe aveca de rezolutie a unci ip de avize pentru care legea prevede eri lor si facultatea de a le respecta sau nu. Aces tip de aviz este singurul care are o determinare constitujionala. Avem in vedere ie care prevede institutia suspendarii din funetie a Presedintel pe care il poate decide Presedintele Roméniei dupa rea" Parlamentului, 3) Avizele conforme suADMINISTRATIV doctrina, operat intre avi de forma. pe administrative, pe de alti parte, exista deosebiti a) si avizele gi udministrative repr unilateral; festarea de voint’ pe care re, a medifiea sau a lao autoritate ierarhic8 sau d ‘orgen public, situat la acelasi nivel, la unul inferior seu superior organului pe care Cum se precizeazt in doctring, avicul consultativ sau facultativ nu poate fi solieitat de la organ su celui care emite sau adopt un act administra. pentru ca specificul raporturiler de ierarhie impune respectarea opinie\ superiorului ierarl’c ACORDUL Aceast forma procedural reprezinta altui organ, in vederea emiterit de catre acesta din EI reprezinta tot 0 manifestare de voi prin care aceasta isl expy ‘pe care it i relevan'a va avea acordul prealabil istrativ, care fie se afl in fazi de emitere, fie a fost deja emis, ‘Credem cA pot fi identificate urmatoarele elem sdiferent de forma sa: alle re juridic al acordi de constrectie pentru a ciror emi ‘cu modificarile ulterioare, se impune objinerea unor acorduri (ex. |. certificate (certificatul de urbanism) si avize de la diferite autor publice (ex. cele care privese apa, gazele, energia electricd ete.) ©) acoriul strat respect idee, el co lamemeazas forma obiectul unei actin de forme, de ls proiecte de acte adi le calegorii de anchete, cert ia SA publice pe site-ul propriu un anunt pri istratiy cu caracter normatiy, pe careil vor afiga sila sill vor transmite gi citre mass-media (2) din OG. nr. 75/2003*98 DREPT ADMINISTRATIV roprezinté 0 forma procedt ccunostinfa despre o situafie care ‘unui act sau Tuarii une in care un organ adm in coea ce ne prives anterioare, concomitente sau pos acele proceduri sau operat operat a categoria fermelor procedural, indiferent e& sunt administrativ, &16, Forme procedurale concomitente adopt ‘Aceste forme se intilnese cu prioritate la or funcyionarea legala si adoptares de acte juridice de cate aces ul este majoritatca cerut de lege pentru func rari gi motiuni) tn prezenta Majoritatea ceruta pentru votarea actului Aceasa are in vedere numarul de vo St poati fi adoptat act major de dows tei oat fi adoptat in ‘mod valabil. Este, ajadar, necesar a nu se Face confuzie intre quorum si mejoritate, primul se ref la numanul de memibri necesar ea un organ si Iuereze vale Regula semnirii si contrasemnarii accului Daci semnarea untii act administrativ este o opersfiune care este efectuati de organul de In care actul emani, contrassmnarca reprezintd operatiunea prin care un alt organ stratiy sau o structurd din interiorul acestuia Tsi depune semnatura pe actul strats, dupa semnatura organului emitent, in semn de acord si asumare a executirii or de confi ui administrativ respectiv’ din punct de vedere al acestor doud modalitayi sunt de dou’ catego rele care sunt semnate numai de cAtre Presedinte; b) decrete care sunt semnale de cétre Presedinte si st Primul-Ministeu. Hotararile de Guvern si Ordonanfele de Guve-n sunt supuse in tt semnarii lor de citre Primul-Vinistru si contrasemnarii de catre lor in executare (art. 108 alin, (4) din Constitute). Hotirarile articolului 47 din Legea nr. 215/201, republicati, se t contrasemnate de citre izat-o deja atunci cand am abordat forma actului ad sista asupra ei, vom adauga numa: faptul ci, desi o lung’ ron de mp s-a considerat ci autoritajle nu sunt tinute si-si motiveze actul decit daca legea le ‘obliga expres, din ce in ce mai mult se recunoaste nevoia de a se proceda la motivare, ca ‘o condi de legalitate a actelor administrative mmotivatd, dupa cum marturisea Bernard Pacteau, de fapt side drept pentru care autorul intl 0 zonditie de legalitate externa amative si a ie si se adoptarea ac efectele social, pra reglementarit in vigoare §i ceazul actelor individuale, motivarea npus adoptarea actu it urticolului 30 din Legea nr. 24/2004 principiile de bac si finalitatea reglementa politic, cultural, urnarite, De unele din aceste forme procedurale se leagi momentul producerii de efecte juridice ele administrative. Astfe cu caracter individual, interesafi. Doctrina o defineste ca fiind oper cemitent aduce la cunostintd celui interesaa ia, fie prin aftgare la domicil Publicarea vizeaz’, de regula, actele adi tunele acte eu caracter individual. Ea este definit ‘materialé prin care wn act administrativ este achs ta Imprimare fie prin. e sau prin alte Exempla: Hotir idual’ se supun ob — 0 D. FORTA JURIDICA &18, Actul adminisira Pleute cw ednd-se prin scopul de asterea, modificarea sau stingerea de efecte juridies, Problema fori ju ‘itulatura eficienta act este pre acceptiunea a) prezumtia de legs de a corespunde Constitu Este o prezumtie ic al ac care actul acministrativ a fost aacat acestea constata nelegalitate t-0 valoroasa lucrare se arata cf 1 ca pilon esential al statului de drept ind cu sepavarea st stataie in tei puteri, trebuie s@ garanteze libertatea cetdteanului impotriva impuneri fara limite a executivalut™, legalivatii rativ este precumar a care fundamenteaz4 fora efectelor unui act a idem concluzia ei actul respectiy se impune subiectelor de drept cares mndsurd obligate sd-! respecte sau si- exceute, Ee. Ser SatObligeia de respectare este 0 ‘mu doar pe cel sans i nd astfl Obligatia de executare ese 0 obligatic de a face §i priveste exclusiv acele subiecte de drept care au obli {J orgamului emitentin sistemul organeloc administratiei publice; ‘organului emitent, din punct de vedere al caracterului si competent materiale gi teritoriale; €) categoria de act, respectiv un act cu caract Ca o consecinta a forfei juridice a actelor sale idual sau cu ceracter normativ, trative si ca 9 particularitate @ ju a actelor, cunoscuta gi sub acesto la exer trebuie ca un act j idiod executorie I, fara a ith exec autori sub cea de efectele juridice ale ac vonsecingele unul act adhninisratv. deanaliza; ali ete. care 260 3. in ceca ce priveste efectele juridice ale actelor administrative, urmeaz8 si anal ‘rei aspect a) momentul de la care ele incep si se producd; by) fntinderea efeetetor juritice ale actelor administrative; ©) inceiarea acestor efeetejuri a) MOMENTUL DE LA CARE ACTUL ADM PRODUCA EFECTE JURIDICE, ISTRATIV INCEPE SA Se impune dintru inceput precizarea dac& avern in vedere organul emitent sau alte subjecte de drept. Pentru organul emitent’ actul administrativ produce efeete din chiar pliri sale. Aceste efecte constau i: cut, prin publicare sau comunicare: u-{ modifica sau abroga decat dup procedura ingaduita de lege 2. Pentru celelalte subiecte de drept, si anume pentru cele care cad sub incidenta |. trebuie ficuta distinefia intre felul actului, cespectiv daca avem de-a face eu ut rmativ saw cu un act individual. Legislasia si doctrina au fundamentat teza dupa care actele normative produc efecte Juridice de la data publicéri lor, iar actele individuale de la data comunicarii lor Aceastd problema mu mai poate fi privité ata de categoric, deoarece, cum am mai facie individuale pentru care Constituia prevede obligativiratea publicdri lor fn Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistente vorba despre decretele Presedi despre Hotiririle de Guvern, care pot fiat normative, cats individucte. me reformutarea tezei privind momentul de la care actle istrative produc eectejurdice, de © manieraeare si acopere tote aspectele. Vom fel c@ actele administrative incep sf prodnctefece juridice din momenta tn care ele au fost uduse la canosinta, in formele previzute de lege acest mod, avem in vedere atar modaltatea comunic fi, specified actelor five tebuie corelaté eu pri le drept, concentrat in adagiul nemo censetur ignonare legem, rotrivit et il sé te apert in justifie invocdnd necunoasterea legii Acestui drept al statului, de a-ti impune cunoagterea legii si de a au te absolvi de vind in cazu\ in care nu 0 cunogi, ii corespunde obligayia lui, de a face aceasta lege sens larg qlege") cunoscuit Potrivit articolului 78 din Constitus vigoare la 3 zile de Ia data104 DREPT ive sunt ce sau decesului care s-a pe recut in idied preexistenta, ele producdnd efecte ) dove omar een oreprein ore ccna juridice de la o data ulterioard axducerii lor la cunostint ee pottel, potrvit at. 78 din Constitute legen se publicd in Monitoral ical al Roméniet §! intri in vigoare Ia 3 zile de Ia data publicirii sau Ia o dati ulterioaré previizuti in textul ei, Aceasta a doua mod vigoare a legii pres ral de simp’ produc efecte ‘care intrarea in anumit te ,este uilizaté mai ales in acele cazuri 1e 0 serie de operatiuni prealabile, care pr lterioard preveizutc 11 alin. 2) din acelasi lor mi Desprinidem astfel con produc efecte juridice Monitorul Oficial b) INTINDEREA EFECTELOR JURIDICE ALE ACTELOR ADMINIS- ATIVE rena ramurt de dep, cx excep clu pene, 7 amentul acestei_ excep! regasim in art. 73 alin. (3) li dese regia exceu caruia 1, potrvit rganice’ ©) INCETAREA PRODUCERIL ACTELE ADMINISTRATIVE, EFECTE JURIDICE DE CATRE &21. Orice act juridic, inclus.v actul administratiy, produce efecte juridice pand in ‘momentul in care are loc scoateren din vigoure a respectivulul act, Se cuvine sa facem distinetietatreincetarea produrerii de efecte juridice, in general, si incetarea producerit unor efecte determinate, $i anune obligasia de execute produce prin faptul material al adueeriiei ta indeplinire Scoaterea din vigoare a unui act administra multe mo 2) prin anulare, de instanta de judecata, care igi fundamenteaza ecest drept pe dispocitiile ar. 52 si 126 alin. (6) din Constitute si ale Legit nr. $54/2004 a ccontenciosului administrativ: ©) prin retractare, de organul care a emis; 4) prin abrogare, care se sau Parlament, unica autoritate ©) incetarea efectelor actului in alte modu material, cum ar fi decesul persoanei sau ex: desfiinarea sax edificarea unei constr La aceasta categorie trebuie si avem in vedere si preset «de Ordonanja de Guvern nr. 2/2001 privind regi It rindul ei poate avea loc in mai dispune de organul emitent, organul ierarhie superior unui fape precum area unei obligatii mates t astfel cum a ulterioare, F, SUSPENDAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE &22. Operatiunes de suspendare a efectelor unui aet juridie pos reprezentind intreruperea producerii de efecte de edtre actu in temporaria efectelor actelor administrative’ Considerim c& trebuie Ricutd inte suspendarea mui act j inscamnd intremsperea producerii oricarui efect de cite actul respectiv gi106 DREPT ADMINISTRA a 103 ' ‘efectelor sale juridice, cate se cu acest catacter ale respectiv Fundamente poate fl introdusd odat a) Refertor | alta care poate fi ei constitutional il regadsim in art. 123 ali ataea in conenciosul administra un act em ~ suspendarea dispust de leguitor sau de autorul actului. Poate fi vorka despre primo, acnd atocat find euspendat de drept legiuitorul constiuant, $i avem in vedere art. 123 alin. (5) din Constitute, care prevede +) Suspendarea ea sancsiune administrativ-disciolinard, o regasim consacrata tn mai ‘atacarea de edire prefect a unui act al consiiului local, cel judefean sew al prinan multe articole. atrage susperdarea de drept a actulti dedue ject art, 95 reglementeazi institutia ,suspendarii din functie 2 Presedintelui ificats in doctrind a reprezenta forma de ,,rdspundere poltied” a acestuia sau, rispundterea administrativ-disciplinard a sefulai de stat”, Un alt text este cel al art 108 alin. (2) care prevede susperda istrilor. Regimul juridic general al suspendiiri actelor administrative Vom amaiiza aceas Agentia Nationals a legal in materia fanctiei publice atrage suspendarea de drept a actului respectv. 4 Uli problems cae 8 cuvine a anal viazach pure (ategorie) de suspendare, existind doua tipuri de sus 2 baza umn text de lege; rrindul ei, este de mai ©) organele care pot dispune suspendarea; 4) categorile de suspendare 4) Cauzele care pot determina interventa susperdri sunt urmatoarte: 1. Ca regula. general, suspendarea intervine atunci cénd exist indoteli (dub) cu privire la legalitatea unui act adminis Suspendarea ne apare ca o garanjie a asigurir ‘emiterea, dar si in executarea © doar 2. in al doilea rind, susperdarea poate i sanetiune administra Jncadrat inten organ publ | 14 din Legea nr. $54/2004 istrativ dispune c& instanja poate s4 procedeze Ia suspendarea cazul in care exista motive bine justficate si pericolul producer'i unor pagube inente, cererea find formula odatd cu sesizarea faicutd in cadrul procedur valabile. Ast 1ct_normativ reg leiunea pri case produce o innrerapere a efedelor actu ca, dup inetarea cauzelor care au determina incre repunerea in vigoare a actu, fc scoaerea Ii din vigore prin ile preva ¢) ln cosa ce priveste organele care pot dispune suspendarea, puten urmitoarele situa ~ suspendarea ‘pus de organul emitent al ac ierarhic superior. Organul ‘nu doar de suspendhare a (cine poate mai m ied ‘or acest superior au gi dr rept qui potest ma ) revacarea proprit Cauzele ear AciDREPT ADMINISTRATIV, vrioare emiterii actulu, care produc efe ‘doctrind este unanim admis ci revocarea este o specie a timp, este giun principiu al re Desi revocarea reprezi cea se deose>este de anulare, cat $i de cel ierarhic superior, ‘So canal ce ‘care mi au organe ierarhic existé unele categorii de autor superioare si ale edror acte pot i revocate doar de de, pot ~ suspendarea poate fi existenjei organelor_autonomn te si raporturi de mu cum ar fio dispozitie cde munca si aerotie soci care se confer un drept de proprietate de atestare a drepturilor de proprietate ce au fost 834/1991° privind stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute de so cu capital de stat de citre ministerele de resort, ea organs ale acministratici de stat in Vigoare a wior asemenea ceartea funciara, care consttuie o forma mista e& intrarea in moment. bbaza unui contract eivil, faptul c@ actul estede 5 septembrie 2001 Re: Membre ale Consil ried act, si poate is, Se mai ara cA inte de sesizarea i provedurii prealabile sub v ierarhic, din necesitatea ce a rispunde Constatim & in aceasté a dou situati Jjuridie care se naste din act. trative pria care se aplica sarctiuni specifice celor trei forme de os lere loci in eau retirees al eararine rspundere existente in drept 7 din considerente de legalitae si de oportunitate rionare"®, nu pot si fie revocate de ic superior, ei de autoritiyile gi dup procedura asemenea demers este aceea de a asigura respectares principiului deoarece prin promovarea unui recurs admis de catre un drept sau Jementiri speciale &25, Problema revociri scopul de a determina, in mod direct, des a efectelor juridice produse de acest Din punetal de vedere al naturii sale, ay ative, urmare a consti aceasti materie!. Se matDREPT ADMINISTRATIY care au aparentilegal8, dar sunt tovite de un vieiu de 0 asemenea profimzime incat acesta poate fi constatal oricdnd, neputind trecerea timpuluis ©) ate anulabile, e€nd actul prezint& doar unele vi un interval de timp determinat si de form’, care pot iecte de" drop, poate sa invoe Pornind de i 21 recunoaste — interese generale, adic& interesele col individuale, respectiv interesul Misiunes leg este si'gind cont de aceste interese $i si le conciliece. administrativ i act administrativ, doc ind sanctiunea juridied care afecteaza efectete umui act care a fost e' cu incilearea conditilor de fond, de forms sau de procedurd stabilite int validitatea sa’. Un aspect eser Negubse, uke nsecint a drop necesar a fipe Instituyia snulérit actulut administrativ este prevazata de art. 52 din consacri acel rp de anulare care este dispus de instanga judecdtoreasc ‘mentionat, persoana vitdmata in-un drept al sdu ori intr-un interes iegitim, de o autoritate publica, printr-un act administratiy sau prin nesolufionarea in termenul lege tunei cereri, este indreptafita sa objind recunoasterea creptului pretins sau a interes egitim, anutarea actului si reparavea ps ‘ulitatea absolut are ca specific faptul c& sanctioneazd nerespectarea, ine actului juridic, a unet norme care ocroteste un interes general, obstesc. cexzul celei relative sunt nerespectae, la inchelerea actului juridic, norme care ocrotese individual ori persona. impart in muita corale, ‘nulitifi: parfiale, cand se continudnd sa products id este desfingat un act imegralitatea sa $i desfiineaci doar 0 parte a actului, celelalte parti ale act efecte juridice, deoarece nu contravin legit Nulitatea absolutit intervine validitatea actelui, iar mulitatea silearea conditiior de fond, esenyiale pentru Iv pentru conditii de mai mied Importansd, care actului administrativ difera de care au fost incalcwe, organul competert va putea si ive pot fi confirmate de eel lezat, iar nulitayile mate, in dreptul administratiy pot fi confirmate ambele le nulititi sau numai nulititile relative, Aceasti sancfiune poate f a) de orga ) de instanga de din Constituti sale C ©) de lisptsi de urmatoarele cstegorii de autortati: wperior, in virtutea raportului de subordonare ierarhied; idecata, care igi fundamenteazA acest drept pe dispovit nr, 554/204 a contenciosului administrati: isterul Publi Gxemplu cele rt. 52 ii de acieug DREPY ADMINISTRA &30, Procedura anularii este diferita, in functie de organul care dispune cazul anubirii dispuse de organul juridie prin care se dispune anularea va fi actul adi sedura va fi cea specified et in cazul in ocadura va fi cca completati aleate la emiterea actului si de tipul de fia de legatitate functioneaza pein in mor ‘hpi si cadministrativ anulat in punct de vedere al competentei Fundamente constitutionate actuate ale inexistentei actului administrativ Avem in vedere dou cconstitutionale exprese care transforma aceasts ‘una de rang con: ed. 4. p. 82. Este. ceazul hotdtarilor cu caracter mili organisrelor interesate ‘administrativ tenfa este o sancliune specified a actului administrat le de lepalitate care afecteaza actul sunt atat de gra constientizarea lor na este o problema pentru nici un subieet de drept. Cum afirma profesorul Tucor Driganul, otice subiect de drept, chiar gi unul cu inteligent mec ile de refering ale dct ictelor inexistente: mi se mai bucurd de precumfia de legalitate a actului , desprindem urmitoarele dimensiuni b) subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta tui a dreptul de a se prevala de inexistenfa actului si deci de a refuca indeplinirca oblig. care rezulté din ac. Reunind cle dou elemente de regim juridic, ut le exprima sub forma tezei ci in cazul actelor inexistente na mai opereaza prezumyia de legalitate si nimeni nu poate fi nut s& se sununa prescripfiilor exprimate in astfl de act’ ©) acestui drept ii corespunde, i obligatia celorlalte subiexte de drept, 2 in mod corelat in mod prioriar, de a dua act de inexistenja imervenitd, ccea ce inseamnd ea ele nu vor proceda, in baza actulu, la executarea din oficia sila deci a forte’ de consirangere a statului, pentru cd actul nu mai este prezumet ‘nu mai const se mai bucurt de prineipiul execu d)inact ng constitutional adaugd si pe acela cf actu in orice moment de cdtre administratiz, ‘actul care este doar mul nu poate fi etras deeds in interisrl termenului de recu 1. ALTE DIMENSIUNI ALE REGIMULUL JURIDIC AL ACTELOR ADMINISTRATIVE parte, vom avea in vedere cu priortate actele de stare civil reprezirta acea categorie d> acte care au 0 netura I si de drept administrativ, prin intermediul earors autor fl 4. pp. 787951 A Ciraugan, Co') reprezinta un mijloc de evidentd a populayiet, din punctul de vedere al numarul sial structur sales €¢) se intocmeste tn interesul starulu gia, 4) serveste la apdrarea drepturitor $i libertay sr. 11911996). (art. 1 din Legea ar. 119/1996); fundamentale ale cetaenifor (art. 1 al star 1996), care a abr de Stat nr ise Tn baza tui fe sau in parte; fe si nu poate fi procurat b) dact actul de stare ci ccertificatul sau extrasul de pe acest act; ) nu au existatregistre de stare ci 4) intocnirea a intocmirea ult Prin art. $3 sunt recunoset care intocmirea witerioard @ unui idecitoresti definitive si irevocabite rea, modificarea, rec rscrise pe acesta, ‘area sau completarea unui act de stare civila sau a une care au fost dispuse prin hotirare ‘numai prin mengiune pe 1. 119/1996 yi dezvoltat - ated care inloctieste vechiul nor fapte materiale, cum ar ere pote fet W plererea, ssirgerea da Dupli : inerventunele modifedr in trea civil a unel prvoae, dpuse prin hotire judecatoreascé avind caracter definitiv si irevocabil' a ee1 DREPT ADMINISTRATIV TEST DE AUTOEVALUARE: Nepublicarea decretelor Presedintelui Romanici in Monitorul Oficial atrage precum $i o) utes san 9. Susperdarea actului adh 6) inexistentei a) o regult a regimului juridical act . . ) 0 exceptie a regimuluij 2. Nulitatea absoluti a actului administrativ intervine pentru ineilearea: yan pote acne administrativ; ai actului administra i administrativ 10. Revocarea reprezinta: Suspendarea determinii: icetarca cefinitiva a producerii de efecte juridice ale b) incetarea temporara a producerii de efecte juriize ale actul ©) nu afecteaza efectele jurdice ale actului administrativ. idual; trative cu caracter normativ; ccaracter normativ, ct si actele administrative cu scrisi a actului fatem (pentru val jonem (pentru a consti ©) nu este 9 conditie a actului sdministratiy. iministrativ este o conditie: itatea actului); mijloc de proba); a) in cazul actel | 13, Forma nescrisa (orald) se admite, prin exceptie: 6. Nepublicarea ordonantelor de Guvern in Monitorul Oficial atrage ° sanetiunea: individual. 14, Formele procedurale de emitere/adoptare a actulul administratiy pot fi: a) anterioare rioare emiteriifadoptirii actului administrati v produce efecte: crit actului adi ai pentru cauze de nenpor ) att pentru cauze de nelegalitate cat si pentru cauze de neoportunitate iv individual gi publicarii actul adm120 produce efeete ji i intervine pentru cauze de neoportunitate, ) facu! vs ¢) facultaiv, consultativ si conform, 19, Care din urmatoarele propozitii este adeviratii: ) Quorumul este majoritatea ceruti de lege sentry cole b) Quorumul est ©) Quorumul organul unipersonal rea valabild a organului najortatea cerutd de lege pentru votarea act fe Guver, Ord de judecata; ina de judecata si de Ministeru, Publi, ©) de organul ierarhie superior, de 26. Revccarea unui act administrativ poate imbrica una din urmitoarele forme: 4) retractarea ~ atunci ednd se dispune de organul de la care emana actul >) revocare propriu-zist ~ atunci cind se dispune de organul ierat ¢) att retractCAPITOLU CONTRACTUL ADMI iX STRATIV —________13. 4&2, Repere actuale ale notiunii de contract admini Perioada de dupa decembrie 1989 poate fi calificatd ea 0 noua etaps in ev contractului adm rewseascd fundame lin. (4) care declar, int pe de alta parte recunoaste ublice. Daca acest text opereaz’ 1 legindu-se ca este vorba despre contr se face refer pe care le pocte disp obiect un comract administrativ,strativ competenfa de a se pronunta asupra I te/incheiate de autorit de urgenfa a Guvernului nr. 60 din 25 april prevedea in art. 82 alin. (2) c& aetiunile in juste prin care se solieité despagubiri, in temeiul unui contract de achizitie se introduc lu seeia de contencios administrativ a tribunalului in a carui arie teritoriald de competenta se afla sediul cautoritaqit comtractante. Impotriva hotérérii tibunaludui, se poate declara reeurs la seefia de contencios administrativ a Curtii de Apel. Aceasti otdonan{a a fost in prezent itatii unor proceduri si publice. Avem in vedere Ordonanja 200) privind achizitile publice’ care res general si putind imbréca una din urmatosrele forme: prestare public: punerea in vatoare a ie; efectucrea unei luerari ‘glen rac cri iv, care se prefeaza, se sudeazi putea contopi cu acesta ~ partea reglementara. Dact pr regim juridie mixt, preponclerent de drept privat da de-a doua voinga este guvematé exclusiv de un regim jur 1 pozitia de peat modi . spre deosebire de contra izvordte din punerea ei in aplicare, recunoscénd, ia acclasi timp, reptul persoanei vatimate de a se adres si unei jurisdictii administrative speciale — Consiliul National de Solutionare a Contestai (Gituatii in care rnumai instants de judecata este competenta a solutions litigiul), Mai departe, deciziile NSC pot fi aacate, prin intermediul unei plangeri, la curtea de apel rativ (art. 283 din ordonania, pot fi moditieate decat prin tania judecatoreasct pal instrument de implementare a responsal lega'e de exploatarea cu maxim de randament si costuri eficiene a bunurilor Droprietate public’ si privat. De accea, in lipsa unui cod administrativ, se impune carea, de‘inirea contractului sdministrativ, a clauzelor sale roglementare, reginnul juridic apticabt acestui, eliminand astfel practica neunitard a instanfelor judecdtorest in ‘8 aprecia natura juridicd a acestuia’ i care ar putea apdirea din executarea uni iteratura de specialitate se apreciazi ch la administrativ trebuie si se find seama de mai multe condi 200.3 i