MATERIAL STUDENTI

Recoltarea bilei

Experimental, se poate recolta bilă prin suturarea la piele a sfincterului Oddi, decupat cu o bucată
de mucoasă duodenală din jurul lui. De asemenea putem obţine bilă veziculară, prin intermediul
unei fistule colecistice.

În clinică, recoltarea se poate face cu sonda Einhorn, introducând-o pe o distanţă mai mare (60-70
cm). Se obţine iniţial bila A – coledociană, apoi, după administrarea unei substanţe colagoge, se
obţine bila B – veziculară şi, în final, bila C – hepatică, de culoare galben aurie. Informaţii mai
detaliate se pot obţine prin tubajul duodenal minutat.

Reacţii calitative de punere în evidenţă a rolurilor sărurilor biliare

Evidenţierea acţiunii de emulsionare a grăsimilor de către sărurile biliare

Principiul metodei:
Sărurile biliare produc scăderea tensiunii superficiale a picăturilor de grăsime, la nivelul
contactului lor cu apa, fracţionându-le în picături mai mici şi determinând astfel
emulsionarea.

Materiale necesare:
bilă sau soluţie de săruri biliare
ulei de măsline
apă distilată
pipete
eprubete
stativ.

Tehnica de lucru:
Se efectuează folosind 2 eprubete: martor şi probă.
Rezultate:
Eprubeta 1, martor: se evidenţiază două straturi nemiscibile.
Eprubeta 2, probă: se formează o emulsie stabilă.

Evidenţierea acţiunii de scădere a tensiunii superficiale a lichidelor în care se află

sărurile biliare, prin reacţia Hay.

Principiul metodei:
Floarea de sulf în pulbere fină, presărată la suprafaţa apei sau urinei normale, se menţine la
suprafaţă. În cazul în care apa sau urina conţin săruri biliare, ea cade în porţiunea inferioară
a vasului, în 2-3 minute, prin scăderea tensiunii superficiale.

Materiale necesare:
soluţie săruri biliare sau urină (care conţine săruri biliare)
floare de sulf în pulbere fină
pahare Berzelius.

Tehnica de lucru:
Se efectuează folosind două pahare Berzelius: martor şi probă.

Rezultate:
Paharul 1-martor: floarea de sulf se menţine la suprafaţa lichidului
Paharul 2-probă: floarea de sulf nu se menţine la suprafaţa lichidului şi cade în porţiunea
inferioară a paharului, datorită acţiunii de scădere a tensiunii superficiale a sărurilor biliare.

Evidenţierea acţiunii hidrotrope a sărurilor biliare. Solubilizarea acizilor graşi.

Principiul metodei:
Sărurile biliare au proprietatea de a solubiliza acizii graşi, rezultaţi din hidroliza lipidelor sub
influenţa lipazei, la nivelul duodenului şi de a forma împreună cu aceştia complecşi coleinici,
care reprezintă una dintre formele de absorbţie a lipidelor, la nivelul intestinului. În laborator,
vom utiliza ca lipid, săpunul, iar în locul lipazei, vom folosi acidul sulfuric.
Materiale necesare:
soluţie săruri biliare sau bilă diluată
acid sulfuric diluat
soluţie săpun
eprubete
pipete
stativ.

Tehnica de lucru:
Într-o eprubetă se introduc 5-6 ml soluţie diluată de săpun, peste care se adaugă câteva
picături de acid sulfuric diluat, care hidrolizează grăsimile, desfăcându-le în acizi graşi şi
glicerol. Se observă apariţia unui precipitat, datorită faptului că acizii graşi nu sunt
hidrosolubili şi precipită în porţiunea inferioară a eprubetei. Se adaugă apoi 3-4 ml soluţie
de săruri biliare.

Rezultate:
După agitare, se remarcă solubilizarea precipitatului de acizi graşi format anterior, ceea ce
ne indică acţiunea hidrotropă a sărurilor biliare.

Reacţii calitative de punere în evidenţă a sărurilor biliare

Reacţia Pettenkofer

Principiul metodei:
Reacţia se bazează pe proprietatea sărurilor biliare ca, în prezenţa acidului sulfuric
concentrat, să dea cu oximetil-furfurolul un compus colorat în roşu. Sub influenţa acidului
sulfuric, zaharoza se desface în levuloză şi glucoză. Din levuloză, prin eliminarea a trei
molecule de apă, va rezulta oximetil - furfurolul, care, împreună cu acidul colic din sărurile
biliare şi, în prezenţa acidului sulfuric concentrat, va forma un produs colorat în roşu.

Materiale necesare:
soluţie acizi biliari (bilă diluată de 3-4 ori)
soluţie zaharoză 10 %
acid sulfuric concentrat
eprubete
stativ.

Tehnică de lucru:
Într-o eprubetă cu 4-5 ml soluţie de acizi biliari sau bilă diluată, se adaugă 0,5-1 ml soluţie
de zaharoză 10% şi se amestecă bine. Înclinând uşor eprubeta, se adaugă cu precauţie 3-4
ml acid sulfuric concentrat, astfel încât să nu se amestece cu soluţia din eprubetă, ci să
formeze un strat compact în porţiunea inferioară a eprubetei. În tot acest timp, eprubeta se
ţine sub un jet de apă rece, evitând astfel încălzirea ei.
Rezultate:
Agitând foarte uşor eprubeta, fără a omogeniza conţinutul, la limita de separare dintre
acidul sulfuric, situat în partea de jos şi amestecul de bilă şi zaharoză, apare un inel roşu -
violaceu.

Reacţia Udranszky

Reacţia Udranszky este similară reacţiei Pettenkofer, cu diferenţa că utilizează, în locul zaharozei, o
soluţie de furfurol 0,1%.

Evidenţierea pigmenţilor biliari în urină prin determinări calitative

Reacţia Trousseau – Rosin

Principiul metodei:
Se evidenţiază prezenţa pigmenţilor biliari în urină, utilizând tinctura de iod. Urina care
conţine bilirubină, se colorează în verde, în prezenţa iodului din tinctura de iod.

Materiale necesare:
bilă diluată sau urină icterică
tinctură de iod
pipete
eprubete
stativ.

Tehnica de lucru:
Într-o eprubetă se introduc 10 ml bilă diluată sau urină icterică. Cu o pipetă efilată se lasă
să curgă, în porţiunea inferioară a eprubetei, 2 ml tinctură de iod.

Rezultate:
Se observă apariţia unui inel verde, la nivelul suprafeţei de contact dintre urină si tinctura de
iod, ceea ce ne indică prezenţa bilirubinei în lichidul de cercetat. Proba este extrem de
simplă, fiind folosită uzual în practica medicală, însă nu este strict specifică, acest inel
apare şi după administrarea de antitripsină.

Reacţia Gmelin

Principiul metodei:
Evidenţiem prezenţa pigmenţilor biliari în urină, cunoscând faptul că bilirubina se colorează
în verde, prin oxidarea la biliverdină, în prezenţa acidului azotic şi a nitritului de Na.
Materiale necesare:
bilă diluată sau urină icterică
amestec format din acid azotic concentrat şi nitrit de sodiu
pipete
eprubete
stativ.

Tehnica de lucru:
Într-o eprubetă se introduc 10 ml bilă diluată sau urină icterică. Cu o pipetă efilată se lasă
să curgă încet, în porţiunea inferioară a paharului, 1-2 ml amestec format din acid azotic
concentrat şi nitrit de sodiu.

Rezultate:
La limita de separare dintre cele două lichide apar mai multe inele colorate în verde,
albastru, violet, galben, roşu, datorită oxidării inegale a pigmenţilor biliari. Prezenţa inelului
verde la limita de separare dintre cele două lichide ne indică existenţa în lichidul de cercetat
a bilirubinei, care se oxidează la biliverdină.

Reacţia Rosenbach

Principiul metodei:
Se evidenţiază prezenţa pigmenţilor biliari în urină, cunoscând faptul că bilirubina se
colorează în verde, prin oxidarea la biliverdină, în prezenţa acidului azotic.

Materiale necesare:
bilă diluată sau urină icterică 
amestec format din acid azotic concentrat şi nitrit de sodiu
hârtie de filtru
pipete
placă de porţelan.

Tehnica de lucru:
Pe o hârtie de filtru, aşezată pe o placă de porţelan, se lasă să cadă 2-3 picături din soluţia
de cercetat. În mijlocul petei formate pe hârtie se adaugă o picătură din amestecul format
din acid azotic concentrat şi nitrit de sodiu.

Rezultate:
În mijlocul picăturii de acid, respectiv la limita de separaţie dintre cele două lichide de pe
hârtie, apar cercuri concentice colorate în galben, roşu, albastru, violet şi la exterior verde.
Prezenţa inelului verde, la limita de separare dintre cele două lichide de pe hârtie, ne indică
existenţa în lichidul de cercetat, a bilirubinei, care se oxidează la biliverdină.
 Reacţia Franke

Principiul metodei:
Se evidenţiază prezenţa pigmenţilor biliari în urină, cunoscând faptul că bilirubina se
colorează în verde intens, în prezenţa albastrului de metilen.

Materiale necesare:
bilă diluată sau urină icterică
soluţie de albastru de metilen 2‰
pipete
eprubete
stativ.

Tehnica de lucru:
Într-o eprubetă se introduc 5 ml bilă diluată sau urină icterică, apoi se adaugă picătură cu
picătură soluţie de albastru de metilen.

Rezultate:
Soluţia se va colora în verde intens, indicând prezenţa bilirubinei, care prin oxidare s-a
transformat în biliverdină. În absenţa bilirubinei, soluţia rămâne albastră.

Reacţia Ionescu Matiu

Principiul metodei:
Se evidenţiază prezenţa pigmenţilor biliari în urină, cunoscând faptul că bilirubina precipită,
în prezenţa clorurii de bariu, sub formă de bilirubinat de bariu. Acesta este apoi oxidat de
amestecul dintre acid sulfuric şi bicromat de potasiu, la biliverdinat de bariu, de culoare
verde.

Materiale necesare:
bilă diluată sau urină icterică
soluţie de clorură de bariu 10%
soluţie de bicromat de potasiu 4%
soluţie de acid sulfuric 20%
pipete
eprubete
pâlnie
hârtie de filtru
stativ.

Tehnica de lucru:
Într-o eprubetă se introduc 5 ml bilă diluată sau urină icterică, apoi 10 ml soluţie clorură de
bariu 10%. După agitare, apare un precipitat de bilirubinat de bariu, de culoare galbenă,
care va rămâne pe hârtia de filtru, după filtrare. Se adaugă apoi, peste precipitatul format,
direct pe hârtia de filtru, din loc în loc, câte o picătură de reactiv preparat extemporaneu (din
soluţie de bicromat de potasiu şi soluţie de acid sulfuric, în raport 4:1).

Rezultate:
Se observă, pe hârtia de filtru, apariţia unor zone concentrice de culoare verde, de biliverdinat de
bariu, în punctele unde a fost picurat reactivul oxidant.