Mazarea PDF

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi
MAZAREA
(Pisum sativum L.)
Îndrumător: Şef Lucr. Dr. Irimia Liviu

Realizator: Sandu Cătălin
Cuprins
MAZAREA.........................................................1
(Pisum sativum L.)...............................................................................1
Cuprins.....................................................................................................................2
Cap. 1. Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei horticole

...................................................................................................................................1
Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei..............................................................1
Caracterizarea botanică, agrobiologică şi tehnologică............................................2
1.3 Areale de cultură şi cerinţele agrotehnice..............................................3
1.4. Compoziţia chimică a produsului horticol şi valoarea sa alimentară nutritivă,
dietetică, nutraceutică, medicinală şi energetică....................................................7
Valoarea energetică deosebită a boabelor de mazăre este conferită de prezenţa în
cantitate mare, în compoziţia chimică, a amidonului..............................................7
Mazărea verde conţine: proteine (3%), hidraţi de carbon (6%), sodiu, potasiu,
calciu, fosfor, fier, vitamina A, B1, B2, niacin, vitamina C.......................................7
Cenuşa conţine o cantitate mare de potasiu (36-53% K2O), fosfor (22-44% P2O5),
magneziu (4-13% MgO), calciu (2-8% CaO) (Gh. Bîlteanu, 1998)............................7
Boabele ajunse la maturitate au un conţinut mare în vitaminele A şi B, iar cele în
stare verde conţin vitaminele C şi B2......................................................................8
Tulpinile şi tecile conţin apă – 15%, proteine – 14,3%, lipide – 1,9%, glucide –
22,8%, celuloză – 38,6% şi cenuşă 7,4%.................................................................8
Compozitia chimică ................................................................................................8
* Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, careeste
un remediu extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar sipentru
intarirea imunitatii, pentru combaterea infertilitatii la barbati, pentrusustinerea
functiei pancreasului. Un studiu facut in Slovenia arata ca boabele demazare sunt
printre cele mai bune surse naturale pentru acest oligoelement.Procentajul de
seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceastaleguminoasa creste. 9
.............................................................................................................................. 9
Valoarea medicinala..........................................................................................9
Intr-o ratie alimentara este considerat normal un consum de circa 600-950 g

fructe si legume pe zi. Aceasta ratie asigura circa 20% din necesarul de calorii
pentru om.Atunci cand analizam un aliment trebuie sa avem in vedere alaturi de
aportul energetic si aportul nutritive dat de substante biologic active pe care le
contine produsul vegetal. Regnul vegetal are un aport ridicat in substante
minerale care contribuie prin reactia alcalina a acestora la mentinerea pH-ului
sangelui, contrabalansand reactiile acide data de produsele de origine animala.. .9
Continutul de potasiu si sodium ridicat din produsele vegetale are influenta
favorabila asupra metabolismului apei prin eliminarea sau absortia acesteia........9
Foarte mare importanta in alimentatie o are prezenta aligoelementelor: fier,
magneziu, cupru, zinc si cobalt. Efectul terapeutic al mazarii previne:
Osteoporoza-mazarea verde este o importanta sursa de vitamina K, pe care
organismul o foloseste pentru fizarea calciului in oase.Mazarea verde mai contine
vitamina B6 care previne eliminarea calciului din oase si fragilizarea acestora. ....9
Consumul de mazare minim 200 grame de 3 ori pe saptamana este un foarte bun
tratament pentru prevenirea pierderilor de sustanta osoasa. Prevenirea infartului-
consumul de mazare tine sub control nivelul colesterolului (LDL) din sange, ajuta
la reglarea tensiunii arteriene, previne excesul de greutate,previne puseele de
hipertensiune,tulburarile de ritm cardiac si infartul. ..............................................9
Boala canceroasa-boabele de mazare sunt printre cele mai bune alimente pentru
prevenirea bolii canceroase. Pentru ca vitaminele (C,A,B1,B2), fibrele insolubile,
flavonoidele continute de acesta leguminoasa sunt remedii antitumorale, efectele
lor benefice fiind resimtite mai ales atunci cand sunt administrate pe timp lung.
Datorita bogatiei sale in substante cu efecte antioxidante, mazarea este utila
pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, pancreatic.........................10
Mazarea este utila in prolilaxia formelor de cancer hormono-dependente cum ar fii
cel ovarian,de col uterin,de prostate sau la san. Hipertensiune arteriala-un grup
de cercetatori de la Universitatea Manitoba (Canada) au descoperit in boabele
mazarii o proteina care administrate pe cale orala duce la o scadere cu 20%
tensiunea arteriala.Deci consumul de mazare este un remediu excelent contra
valorilor ridicate ale presiuni sanguine.Ca atare mai ales in perioadele cu risc
ridicat pentru hipertensivi se recomanda consumul de mazare verde..................10
Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete. Anemie
feripriva-mazarea verde este bogata in fier,o portie de 250 de grame din aceasta
leguminoasa contine aproximativ 40% din necesarul zilnic din acest oligoelement.
.............................................................................................................................. 10
Mazarea este bogata si in magneziu si vitamina B6 care sunt esentiale pentru
asimilarea fierului si pentru combaterea anemiei. ...............................................10
Epuizare, simdromul oboselii cornice - in boabele mazarii verzi gasim o
combinatie de vitamine din complexul B, dar si unele minerale (Mg,Fe,Se) cu
efecte exceptionale in combaterea oboselii. Mai mult mazarea este un aliment
usor digerabil bogat in zaharuri usort asimilabile dar si proteine cu grad scazut de
toxicitate. .............................................................................................................10
Constipatia - fibrele alimentare continute de mazarea verde laolalta cu
polizaharidele pe care acesta leguminoasa le secreta in boabele sale au
capacitatea de a debloca tranzitul intestinal si de a elimina toxinele din colon....10
Diabet - mazarea face parte din alimentele recomandate pentru stabilizarea
glicemiei pacientilor cu diabet de tip I si II. Desi e bogata in hidrati de carbon,
avand chiar un gust dulce, mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cu
efect usor hipoglicemiat........................................................................................10
Vitaminele si flavonoidele din boabele de mazare impiedica oxidarea
colesterolului si trigliceridelor pe peretii arterelor prevenind sau stopand procesul
de ingrosare a acestora.........................................................................................10
Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceasta
leguminoasa creste...............................................................................................11
Precautii
Mazarea verde contine purine, care se pot transforma in acid uric. Doua
dintre afectiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta si calculii renali. De
aceea, persoanele ce sufera de aceste boli e bine sa limiteze sau sa evite
consumul de mazare.............................................................................................11
1.5. Destinaţia producţiei şi modalităţi de valorificare a acesteia.........................11
În anii secetoşi imediat după semănat este indicat tăvălugitul culturii.Combaterea
bolilor în vegetaţie vizează în special antracnoza mazării. Tratamentele se fac la
avertizare, primul tratament după răsărirea plantelor, al doilea tratament la
începutul înfloririi şi al treilea după formarea primelor păstăi...............................13
Caracteristici morfologice şi de producţie.............................................................13
1.7. Condiţionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea)............................................18
Cap. 2. Standarde de comercializare .................................................................20
2.1. Cerinţele minime privind calitatea.................................................................20
2.3. Clasificarea în funcţie de calitate....................................................23
Pastrarea in stare proaspata pe perioade mai mari a boabelor de mazare in
vederea prelucrarii ulterioare se face in silozuri, depozite frigorifice....................30
2.4. Calibrarea.....................................................................30
2.5. Toleranţele...............................................................................................31
2.5.1 Toleranţele de calibru.........................................................................31
10 % din greutatea mazării care nu satisface nici cerințele clasei și nici cerințele
minime, cu excepția produselor afectate de putregai, boli evolutive sau alte
deteriorări, care le fac improprii consumului.........................................................31
3.1. Omogenitatea................................................................................................ 31
3.2. Ambalarea......................................................................................................32
3.3. Prezentarea....................................................................................................33
Fiecare pachet trebuie să aibă un conţinut uniform şi să cuprindă numai mazăre
de aceeaşi origine, de acelaşi soi, de acelaşi tip comercial şi de aceeaşi calitate.
Partea vizibilă a conţinutului pachetului trebuie să fie reprezentativă
pentru întregul conţinut.
Mazărea se ambalează astfel încît produsul să fie protejat în mod adecvat.
Materialele utilizate în interiorul pachetului trebuie să fie noi, curate şi de
o calitate care să evite vătămarea externă sau internă a produsului. Utilizarea
materialelor, în special a hîrtiei sau timbrelor cu specificaţii comerciale, este
permisă cu condiţia ca imprimarea sau etichetarea să fie făcută cu cerneală sau
adezivi netoxici.
Pachetele nu trebuie să conţină materii străine.
În cazul mazării, sortarea după mărime nu este obligatorie....................33
Mazăre verde dulce boabe 2,5 kg......................................................................34
Mazăre verde boabe 425 ml...............................................................................34
Cap. 4. Marcajul...............................................................41
4.1. Identificarea................................................................................................... 42
4.2. Natura produsului......................................................................42
- "mazăre boabe", "mazăre păstăi", "mazăre dulce" sau denumirile echivalente, în
cazul în care conţinutul nu este vizibil din exterior;..............................................42
4.3. Originea produsului........................................................................................42
4.4. Caracteristicile comerciale.............................................................................42
4.5. Marcajul de control (facultativ).......................................................................43
Cap. 5. Metodele de control...........................................................43
5.1. Definiții...........................................................................................................43
5.2 Controlul de conformitate....................................................................45
5.2.1 Observaţii generale...........................................................................45
5.2.2 Locul de efectuare a controlului...............................................................45
5.2.3 Identificarea loturilor şi/sau o viziune de ansamblu în privinţa lotului

supus controlului ...............................................................................................45
5.2.4 Prezentarea produselor ...........................................................................46
5.2.5 Controlul fizic ..........................................................................................46
5.2.6 Controlul produsului .................................................................................46
5.2.7 Raportarea rezultatelor inspecţiilor .........................................................47

5.2.8 Diminuarea valorii produsului în urma controlului de conformitate ........47
5.2.9 Model de etichetă.....................................................................................48
5.2.10 Certificatul de conformitate cu standardele de comercializare U.E.

........................................................................................................................... 48
Biliografie...............................................................................................................49
Cap. 1. Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei

horticole
Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei.
Mazărea este o plantă ierboasă, cultivată și

leguminoasă. Rădăcina sa este pivotantă, cu
nodozități. Tulpina este ierboasă și volubilă, însă
fără țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și
se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5
pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9
stamine unite, și un pistil. Fructul se numește
păstaie.
Regn: Plantae
Increngătură: Magnoliophyta
Clasa: Magnoliopsida
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Pisum
Specie: P. sativum
Fig. 1.0
1
Caracterizarea botanică, agrobiologică şi tehnologică
Fig.1 .2 Secţiune transversală prin pericarpul fructului

de mazăre:
A – vedere la microscop; ep – epidermă;

sc – sclerenchim; f – fascicule liberolemnoase;
sp – strat pergamentos; p – parenchim.
B - vedere de ansamblu; cs – cordon clerenchimatic;
tp – ţesut pergamentos; f– fascicule libero-lemnoase
Fig.1.2
Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea
animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii
de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.
In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve
si de regula se asociaza cu alte alimente.
Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe,
piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.Consumul boabelor mature de mazare
este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient
se folosesc cu precadere nautul si lintea.In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care
intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse
categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret
porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.
2
Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare
verde, fan sau siloz.Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si
caprelor.Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru
toate culturile ( cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece elibereaza terenul
devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa
solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de
calitate.Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie
pot fi infiintate culturi succesive.
1.3 Areale de cultură şi cerinţele agrotehnice
Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre 40 si 50° latitudine si nu
se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre sud din cauza
temperaturilor excesive (la peste 25-28° C avorteaza florile sau pastaile), secetei si daunatorilor.
Suprafata cultivata cu mazare pe glob a scazut, iar in anul 2001 a fost de 6,2 milioane
hectare, cu o productie medie mondiala de 1688 kg/ha .
Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada (1,39 mil. ha) urmata de China (750 mii
ha) si India (700 mii ha) , Franta (417 mii ha) , Ucraina (300 mii ha) , Germania (164 mii ha) si
Danemarca (60 mii ha).Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, in
anii favorabili Franta, Belgia si Olanda depasesc productia de 4000 kg/ha.In tara noastra
suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta.
Evolutia suprafetei cu mazare in Romania
Tab.1.0
Anul 1 1 19 19 19 19 200
939 952 71 73 87 92 1
Suprafata 3 1 59, 12, 10 22 15

(mii ha) 1 09 2 5 0
Mazărea găseşte condiţii favorabile de cultură în majoritatea
3
zonelor agricole din ţara noastră (fig. 1.3., după Gh. Bîlteanu şi colab., 1983).
Zona foarte favorabilă se întâlneşte în Câmpia de Vest, în centrul şi nord-vestul
Banatului, unde precipitaţiile sunt bine repartizate, iar temperatura din perioada fructificării se
situează în jurul a 20°C.
Zona favorabilă I cuprinde sudul Câmpiei Române (cu excepţia Bărăganului şi a zonei
nisipurilor din Oltenia), Câmpia
Transilvaniei, Valea Mureşului şi
Târnavelor, Depresiunea Sibiului,
Ţara Bârsei, Câmpia Crişurilor,
Nordvestul ţării şi Depresiunea
Jijiei-Bahlui.
Zona favorabilă II şi III
include restul terenurilor agricole din
vestul ţării, Podişul Transilvaniei,
Podişul Getic, Bărăganul, Dobrogea
şi cea mai mare parte a Moldovei. Fig.1.3 Harta ecologica a mazarii
Zona puţin favorabilă
cuprinde regiunile premontane,
subcarpatice şi nisipurile din Lunca
Dunării şi Siretului.
Productia medie in Romania a fost in 1992 de 1509 kg/ha, iar in 2001, numai 1333 kg/ha.
Din cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp.
Specii şi soiuri
Mazarea apartine genului Pisum care prezinta doua specii :
4
a) Pisum sativum – mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru boabe care se
recolteaza inainte de maturitate ( pentru consum alimentar ) sau la maturitate deplina;
b) Pisum arvense – mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la baza stipelelelor,
florile sunt de culoare violaceu la si intra in compozitia borceagului.
Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa marimea
semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la amturitate.
Datorita dificultatilor care pot apare la recoltare ( maturarea esalonata, recoltarea divizata,
pastaile dehiscente si pierderile de boabe prin scuturare ), in tarile vestice care cultiva mazarea
pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila ( la care foliolele frunzelor sunt transformate in
carcei ) , care au pastaile mai grupate si maturitatea mai uniforma , carceii realizeaza in lan o
retea care mentine plantele relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singura
trecere cu combina.
Soiurile de mazăre cultivate în România.

Soiurile aflate în cultură la noi în ţară se prezintă în tabelul 1.1. (după Catalogul oficial al
soiurilor (hibrizilor de plante de cultură din România pentru anul 2003). Ele aparţin varietăţii
vulgatum, având seminţe mici-mijlocii, netede, de culoare galbenă, galbenă-portocalie.
In unele ţări mari cultivatoare au fost create în ultimii ani şi s-au răspândit în cultură
soiuri de mazăre de câmp cu unele însuşiri care permit recoltarea directă cu combina, reducând
pierderile prin scuturarea boabelor. Este vorba de soiurile de tip „afila” (aici aparţine şi soiul
românesc Dora) la care coacerea păstăilor este mai uniformă, foliolele frunzelor sunt
transformate în cârcei, iar plantele îşi menţin poziţia erectă la maturitate, uşurând recoltarea
direct din lan cu combina.
Locul în asolament.
Având o creştere lentă în primele faze de vegetaţie, mazărea
trebuie să urmeze după plante care lasă terenul curat de buruieni, cum sunt culturile prăşitoare
(porumb, cartof, sfeclă pentru zahăr, floarea-soarelui) şi cerealele păioase.
Mazărea nu trebuie să revină pe acelaşi teren mai devreme de 3-4 ani, deoarece determină
fenomenul de “oboseală a solului” şi nici nu se cultivă după alte leguminoase pentru a se evita
bolile (fuzarioza) şi dăunătorii specifici.
La rândul său, mazărea este o plantă bună premergătoare pentru majoritatea culturilor, în
5
special pentru grâul de toamnă, deoarece se recoltează timpuriu şi are o influenţă deosebit de
favorabilă asupra structurii şi fertilităţii solului (lasă în sol 30-100 kg N/ha), putându-se încadra
uşor în rotaţii.
Prin încadrarea mazării în rotaţii de 3-6 ani se asigură planta amelioratoare în cadrul
asolamentului.
Caracteristicile soiurilor de mazare cultivate in Romania
Tabelul 1.1
Denumirea Tara de Perioada de Pozitia Anul Menţinătorul

Soiul Origine vegetatie plantelor la inregistrarii soiului
(zile) maturitate
Alfetta Olanda 73-87 Erecta 1997 CEBECO ZADEN

B.V.
Alina Romania 69-90 Semierecta 1995 ICDA Fundulea
Atol Franta 85-87 Semierecta 1994 ROMAN-

VERNEUIL
Baccara Franta 70-80 Erecta 2000 ROMAN-

VERNEUIL
Caracal 39* Romania Soi de toamna Semierecta 1984 SCDA Caracal
Corina Romania 70-85 Culcată 1981 ICDA Fundulea,

SCDA Secuieni
Dora Romania 70-82 Erectă 1989 SCDA Turda
Eiffel Franta 75-85 Erecta 1999 ROMAN-

VERNEUIL
Grafila Germania 68-86 Semierecta 1997 SAATEN UNION

ROMÂNIA SRL
Loto Franta 75-85 Erecta 2000 ROMAN-
6
VERNEUIL
Magistra Romania 75-85 Culcata 1975 ICDA Fundulea
Marina Romania 80 Culcata 1990 ICDA Fundulea,

SCDA Podu Iloaiei
Mona Romania 75-85 Erecta 1999 ICDA Fundulea
Montana Olanda 72-85 Erecta 1997 CEBECO ZADEN

B.V
Monique Franta 66-82 Erecta 1998 ROMAN-

VERNEUIL
Profi Danemarca 72-87 Erecta 1995 DANISCO A/S
Renata Franta 73-88 Erecta 1995 ROMAN-

VERNEUIL
Rodil Romania 70-90 Semierecta 1994 ICDA Fundulea
Spirit* Franta Soi de toamna Erecta 2002 VERNEUIL

RECHERCHE
Turbo Germania 72-75 Erecta 1995 SATEN UNION

ROMANIA SRL
Vedea Romania 82-85 Culcata 1991 SCDA Teleorman
1.4. Compoziţia chimică a produsului horticol şi valoarea sa alimentară

nutritivă, dietetică, nutraceutică, medicinală şi energetică.
Valoarea energetică deosebită a boabelor de mazăre este conferită de prezenţa în cantitate

mare, în compoziţia chimică, a amidonului.
Mazărea verde conţine: proteine (3%), hidraţi de carbon (6%), sodiu, potasiu, calciu, fosfor,
fier, vitamina A, B1, B2, niacin, vitamina C.
Cenuşa conţine o cantitate mare de potasiu (36-53% K2O), fosfor (22-44% P2O5), magneziu
(4-13% MgO), calciu (2-8% CaO) (Gh. Bîlteanu, 1998).
7
Boabele ajunse la maturitate au un conţinut mare în vitaminele A şi B, iar cele în stare verde
conţin vitaminele C şi B2.
Tulpinile şi tecile conţin apă – 15%, proteine – 14,3%, lipide – 1,9%, glucide – 22,8%,
celuloză – 38,6% şi cenuşă 7,4%.
Compozitia chimică
Intr-un bob de mazare.avem:
* Vitamina A - o portie de mazare (160 de grame) contine nu mai putin de 35%din necesarul
de vitamina A pentru o zi. Vitamina A este esentiala pentru piele,pentru ochi, pentru sistemul
imunitar, pentru prevenirea si combaterea unorafectiuni tumorale.
* Vitaminele complexului B - boabele de mazare contin vitaminele B1, B2, B3,B6. Mazarea
este cunoscuta mai ales ca una din cele mai bune surse alimentarenaturale de vitamina B1, doua
sute de grame de boabe verzi continandaproximativ 32% din necesarul zilnic din aceasta
vitamina foarte importantapentru activitatea cardiovasculara, a sistemului nervos si digestiv.
* Vitamina C - este supranumita si vitamina imunitatii, deoarece are un rolesential in
mentinerea sanatatii si functionalitatii sistemului natural de aparareal organismului. Dar rolul sau
nu se limiteaza la atat, vitamina C fiind esentialasi pentru sistemul cardiovascular, pentru
sistemul muscular si cel nervos. Eibine, si la acest capitol mazarea verde este pe podium, doua
sute de grame dinacest aliment preparat corespunzator asigurand nu mai putin de
40% dinnecesarul zilnic de vitamina C.
* Vitamina K - alaturi de fasolea verde, mazarea verde este un lider denecontestat in acest
domeniu, o portie de 160 de grame de boabe verziasigurand aproximativ 52% din necesarul
zilnic din aceasta vitamina, foarteimportanta pentru inchiderea ranilor si pentru coagularea
sangelui, dar si pentrurezistenta oaselor, ea ajutand la "sudarea" moleculelor de calciu din os.
* Fosfor - intr-un sfert de kilogram de mazare gasim aproape o treime din ratiazilnica
necesara de fosfor. Fosforul este un oligoelement esential pentrusistemul nervos, pentru
regenerarea celulelor si pentru consolidarea oaselor.
* Potasiu si magneziu - o portie de 160 de grame de mazare verde contine 22%din necesarul
zilnic de potasiu al unui adult si 15% din necesarul de magneziu.Ambele minerale sunt esentiale
8
pentru mentinerea functionalitatii inimii (elealcatuiesc si celebrul "Aspacardin", folosit in aritmia

cardiaca), pentru sanatateasistemului nervos si al celui muscular.
* Zinc - este un oligoelement necesar pentru activarea sistemului imunitar,pentru refacerea
tesuturilor distruse, precum si pentru functia de reproducere(atat la femei, cat si la barbati). Intr-o
portie de mazare gasim aproximativ12,6% din necesarul zilnic de zinc.
* Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, careeste un remediu
extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar sipentru intarirea imunitatii, pentru
combaterea infertilitatii la barbati, pentrusustinerea functiei pancreasului. Un studiu facut in
Slovenia arata ca boabele demazare sunt printre cele mai bune surse naturale pentru acest
oligoelement.Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe
care aceastaleguminoasa creste
Valoarea medicinala
Intr-o ratie alimentara este considerat normal un consum de circa 600-950 g fructe si
legume pe zi. Aceasta ratie asigura circa 20% din necesarul de calorii pentru om.Atunci cand
analizam un aliment trebuie sa avem in vedere alaturi de aportul energetic si aportul nutritive dat
de substante biologic active pe care le contine produsul vegetal. Regnul vegetal are un aport
ridicat in substante minerale care contribuie prin reactia alcalina a acestora la mentinerea pH-ului
sangelui, contrabalansand reactiile acide data de produsele de origine animala.
Continutul de potasiu si sodium ridicat din produsele vegetale are influenta favorabila
asupra metabolismului apei prin eliminarea sau absortia acesteia.
Foarte mare importanta in alimentatie o are prezenta aligoelementelor: fier, magneziu,
cupru, zinc si cobalt. Efectul terapeutic al mazarii previne: Osteoporoza-mazarea verde este o
importanta sursa de vitamina K, pe care organismul o foloseste pentru fizarea calciului in
oase.Mazarea verde mai contine vitamina B6 care previne eliminarea calciului din oase si
fragilizarea acestora.
Consumul de mazare minim 200 grame de 3 ori pe saptamana este un foarte bun
tratament pentru prevenirea pierderilor de sustanta osoasa. Prevenirea infartului-consumul de
mazare tine sub control nivelul colesterolului (LDL) din sange, ajuta la reglarea tensiunii
9
arteriene, previne excesul de greutate,previne puseele de hipertensiune,tulburarile de ritm cardiac

si infartul.
Boala canceroasa-boabele de mazare sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii
canceroase. Pentru ca vitaminele (C,A,B1,B2), fibrele insolubile, flavonoidele continute de
acesta leguminoasa sunt remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimtite mai ales
atunci cand sunt administrate pe timp lung. Datorita bogatiei sale in substante cu efecte
antioxidante, mazarea este utila pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, pancreatic.
Mazarea este utila in prolilaxia formelor de cancer hormono-dependente cum ar fii cel
ovarian,de col uterin,de prostate sau la san. Hipertensiune arteriala-un grup de cercetatori de la
Universitatea Manitoba (Canada) au descoperit in boabele mazarii o proteina care administrate
pe cale orala duce la o scadere cu 20% tensiunea arteriala.Deci consumul de mazare este un
remediu excelent contra valorilor ridicate ale presiuni sanguine.Ca atare mai ales in perioadele cu
risc ridicat pentru hipertensivi se recomanda consumul de mazare verde.
Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete. Anemie
feripriva-mazarea verde este bogata in fier,o portie de 250 de grame din aceasta leguminoasa
contine aproximativ 40% din necesarul zilnic din acest oligoelement.
Mazarea este bogata si in magneziu si vitamina B6 care sunt esentiale pentru asimilarea
fierului si pentru combaterea anemiei.
Epuizare, simdromul oboselii cornice - in boabele mazarii verzi gasim o combinatie de
vitamine din complexul B, dar si unele minerale (Mg,Fe,Se) cu efecte exceptionale in
combaterea oboselii. Mai mult mazarea este un aliment usor digerabil bogat in zaharuri usort
asimilabile dar si proteine cu grad scazut de toxicitate.
Constipatia - fibrele alimentare continute de mazarea verde laolalta cu polizaharidele pe
care acesta leguminoasa le secreta in boabele sale au capacitatea de a debloca tranzitul intestinal
si de a elimina toxinele din colon.
Diabet - mazarea face parte din alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei
pacientilor cu diabet de tip I si II. Desi e bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce,
mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cu efect usor hipoglicemiat.
Vitaminele si flavonoidele din boabele de mazare impiedica oxidarea colesterolului si
trigliceridelor pe peretii arterelor prevenind sau stopand procesul de ingrosare a acestora.
10
Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceasta leguminoasa
creste.
Precautii
Mazarea verde contine purine, care se pot transforma in acid uric. Doua dintre
afectiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta si calculii renali. De aceea,
persoanele ce sufera de aceste boli e bine sa limiteze sau sa evite consumul de mazare.
1.5. Destinaţia producţiei şi modalităţi de valorificare a acesteia.
Materia primă: Folium Coryli, frunze de formă ovală, lungi de 6-13 cm, late de 5-9
cm, cu vîrful ascuţit şi baza cordiformă, neregulat dinţate, cu peţiolul lung de 1-2 cm, acoperite
cu peri glanduloşi pe ambele feţe, mai evident pe peţiol. Fără miros, gustul astringent.
Recoltare : Perioada optimă în lunile iunie-iulie, cînd frunzele sunt tinere; se recoltează
prin strujire numai frunzele verzi, întregi, nepătate sau atacate de dăunători.
11
Pregătirea produsului în vederea prelucrării: După ce se îndepărtează frunzele

pătate, atacate, se usucă fie pe cale naturală la umbră, în poduri sau şoproane aerate, în strat
subţire, fie pe cale artificială - pînă la 50°. Randamentul la uscare : 2-4/1.
Condiţiile tehnice de recepţie prevăd frunze tinere, cu peţiol de 1-2 cm, admiţîndu-
se un conţinut maxim de frunze decolorate sau brunificate de 5%, alte părţi din plantă 2%,
corpuri străine organice şi minerale - max. cîte 0,5%, umiditate - max. 13%.
1.6. Combaterea bolilor și a dăunătorilor

Bolile mai frecvente in culturile de mazăre sunt: antracnoza, rugina si mana.Antracnoza,
produsă de ciuperca Mycosphaerella pinodes (Berk. et Bloks) Niessl., apare pe frunze,
tulpini si păstăi sub forma unor pete circulare, de culoare galbuie-cenusie, cu marginea
brun-inchisa. Pentru combatere se recomandă folosirea de sămanță sănătoasă sau
dezinfectată cu produse organo-mercurice.
Rugina, cauzată de Uromyces pisi (Pers.) De Bary, este o boală frecventă in culturile
de mazăre, mai ales in anii cu precipitații abundente in timpul verii. Atacul apare sub
forma unor pete gălbui pe frunze si tulpini, care devin apoi negricioase. Frunzele atacate
cad, iar planta se usucă. Pentru prevenirea apariției bolii se recomandă rotația culturilor si
folosirea soiurilor rezistente la rugină.
Mana, produsă de ciuperca Peronospora pisi Syd., apare sub forma unor pete mari
neregulate, verde-gălbui pe fața superioară a frunzelor si stipelelor, iar in anii cu
precipitații multe sunt atacate si păstăile. Organele atacate se ingălbenesc si se usucă,
pierderile de recoltă ajungand pană la 20%.
Prevenirea atacului se face prin igiena culturală si aplicarea unei agrotehnici
superioare.
Dintre dăunatori, cei mai păgubitori sunt gărgărița mazărei, gărgărița leguminoaselor
si molia păstăilor de mazăre.
Gărgărița (Bruchus pisorum L.) produce pagube foarte mari (50-90%) la culturile
pentru sămanță. Femelele depun ouaăle pe păstăile tinere, iar larvele care apar pătrund in
semințe si se hrănesc cu continutul lor pană ajung la starea adultă. Adulții iernează in
semințele depozitate sau in cele scuturate pe camp. Insecta are o singură generație pe an.
12
Combaterea constă in tratarea semințelor cu sulfură de carbon in cantitate de 1 kg la

1000 kg semințe, imediat după treierat. Tratamentul se face cu mare atenție, in incăperi
ermetic inchise.
Gărgărița leguminoaselor (Sitona lineatus L.) și molia păstăilor de mazăre
(Laspeyresia dorsana F. și Laspeyresia nigricana F.) au fost tratate, prima la cultură
borceagului, iar a doua la soia.
Lucrări de ingrijire - Combaterea buruienilor din culturile de mazăre este lucrarea cea mai
importantă şi se realizează în prezent în condiţii optime prin erbicide.
În anii secetoşi imediat după semănat este indicat tăvălugitul culturii.Combaterea bolilor
în vegetaţie vizează în special antracnoza mazării. Tratamentele se fac la avertizare, primul
tratament după răsărirea plantelor, al doilea tratament la începutul înfloririi şi al treilea după
formarea primelor păstăi.
Caracteristici morfologice şi de producţie
Sistemul radicular.
Sistemul radicular se caracterizeaza printr-o mare capacitate de solubilizare şi absorbţie a
fosforului şi potasiului.
Răsărirea la mazăre este hipogeică (cotiledoanele rămân în sol) şi are loc la 6-9 zile de la
semănat.
Rădăcina
Radacina (Fig,1,4) este pivotantă, de tipul II, ramificată şi bine
dezvoltată, ajungând până la adâncimea de 100 cm.
Nodozităţile sunt mici şi numeroase, dispuse îndeosebi
pe ramificaţiile laterale ale rădăcinii. .
Fig.1.4 – Rădăcină mazăre
În primele 10-15 zile de vegetaţie, rădăcina are o creştere mai rapidă decât
partea aeriană. Sistemul radicular se caracterizează printr-o mare capacitate de solubilizare şi
absorbţie a fosforului şi potasiului.
Tulpina
13
Tulpina este înaltă de 50-150 cm, cu o creştere nedeterminată, este

fistuloasă, cilindrică (uşor muchiată), glabră, de culoare verde- albăstruie
şi ramificată de la bază. Având ţesutul mecanic de susţinere slab dezvoltat,
tulpina se menţine erectă numai până la înflorire, după care sub greutatea
ramificaţiilor, la unele soiuri cu talie mai înaltă, se culcă la pământ, fiind una
din deficienţele culturii.
Frunzele
Frunzele (Fig.1.5) sunt paripenat compuse, cu 1-3 perechi
de foliole, terminate cu cârcei ramificaţi.
La baza frunzei se află două stipele mai mari decât
foliolele. Primele 1-3 frunze bazale sunt mai
mici, celelalte având mărimea şi forma normală. Soiurile
de mazăre de tip “afila” au foliolele
frunzelor modificate în cârcei care ajută plantele să se
susţină între ele şi să-şi menţină poziţia erectă până la recoltare.
La aceste soiuri, peţiolurile frunzelor, bine dezvoltate şi
stipelele foarte mari realizează procesul de fotosinteză.
Fig.1.5 – Frunză
mazăre
Florile
Florile sunt dispuse câte 2-3 în raceme axilare la subsuoara frunzelor şi
apar eşalonat de la bază spre vârf. O plantă înfloreşte în 10-20 zile, durata
înfloririi fiind influenţată de condiţiile
climatice.
În anii ploioşi, durata înfloririi se prelungeşte faţă de anii secetoşi când şi numărul de
flori formate este mai mic. Polenizarea este autogamă şi se produce înaintea deschiderii florilor.
Fructul
14
Fructul (fig.1.6) este o păstaie dehiscentă pe linia de sutură a valvelor,

predispus la pierderi de boabe
prin scuturare, dar unele forme zaharate de mazăre au păstăile indehiscente.
Fig.1.6 – păstaie mazăre
Seminţele
Sunt globuloase, mai rar muchiate, cu MMB cuprinsă între
50-450 g şi MH între75-80 kg, iar culoarea poate fi galbenă sau verde.
Gh. V. Roman (2001) distinge patru perioade în ciclul vegetativ al mazării:
• perioada I-a, care este cuprinsă între răsărire şi începutul înfloririi;
• perioada a II-a, de la începutul înfloririi până la atingerea stadiului limită de avortare, când la
prima păstaie lungimea bobului este de 6 mm;
• perioada a III-a cuprinde intervalul dintre stadiul limită de avortare şi momentul când
păstaia de pe ultimul etaj florifer conţine o sămânţă mai mare de 6 mm;
• perioada a IV-a durează până la maturitatea fiziologică; în această fază se petrece
umplerea seminţelor.
Elementele de productivitate (componentele producţiei) se formează în aceste perioade
după cum urmează:
- numărul de plante/m2 se formează în perioada I şi rezultă din densitatea de semănat şi
procentul de răsărire;
- numărul de boabe/m2 se formează de la iniţierea florală până la încheierea perioadei a III-a;
- mărimea boabelor (MMB) se edifică în intervalul de la începutul stadiului limită de avortare
şi până la maturitate.
Mazărea este puţin pretenţioasă faţă de factorii de vegetaţie, fiind planta
zonei temperate, cu climat mai umed şi răcoros, arealul său de cultură atingând paralela de 67°
latitudine nordică şi 1800 m altitudine în Munţii Alpi.
Temperatura
Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 1-2°C (3-4°C la soiurile zaharate,
cu bobul zbârcit), optima fiind de 25°C, iar maxima de 35°C. Plantele tinere suportă, pe perioadă
scurtă, temperaturi scăzute de –5, –6°C, în unele zone cultivându-se şi ca formă de toamnă (când
15
plantele pot rezista până la –10, -12°C).

Creşterea plantelor începe primăvara la temperatura de 4-5° C, dar pe măsura avansării în
vegetaţie cerinţele faţă de temperatură cresc.
În perioada de creştere, temperatura optimă este de 14-15°C, în timpul înfloritului 15-
18°C, iar la coacere 18-20°C.
Temperaturile de peste 30°C împiedică fecundarea şi umplerea bobului şi
favorizează atacul de gărgăriţă (Bruchus pisorum). La maturitate are cerinţe termice moderate,
iar pentru întreaga perioadă de vegetaţie necesită 1350-1800°C.
Umiditatea
Mazărea are cerinţe moderate faţă de umiditate, fiind mai rezistentă la secetă
decât fasolea şi soia. Pentru încolţire, necesarul de apă, raportat la masa seminţei, este de 95-120
%. Pretinde mai multă apă în perioada de la înflorire până la formarea boabelor.
Sunt favorabile mazării precipitaţiile din lunile mai şi iunie care trebuie să ajungă la 120-
140 mm. Seceta şi căldurile mari din această perioadă determină formarea unui număr redus de
păstăi şi de boabe şi favorizează atacul de gărgăriţă.
Este foarte dăunător excesul de umiditate pentru că prelungeşte înfloritul, eşalonează
coacerea şi favorizează atacul de boli. Ploile din timpul maturării determină căderea şi putrezirea
plantelor, iar alternanţa dintre ploi şi perioade de arşiţă măreşte dehiscenţa păstăilor cauzând
pierderi de boabe.
Lumina
Mazărea este o plantă de zi lungă, dar există şi soiuri ce fructifică în condiţii de zi scurtă
şi chiar indiferente faţă de acest factor de vegetaţie.
Solul.
Cele mai favorabile pentru mazăre sunt solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipolutoase,
calde, profunde, bogate în humus, bine aprovizionate în fosfor, potasiu şi calciu, bine
structurate, cu capacitate mare de reţinere a apei, cu reacţie neutră (pH=6,7-7,5), cum sunt
cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi aluviunile.
16
Nu dă rezultate bune pe soluri grele, argiloase cu exces de umiditate, neaerate, acide,

nisipoase, sărăturoase etc.
Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor.

Pentru o producţie de 1000 kg boabe
plus tulpinile, mazărea consumă în medie, după diferiţi autori: 57,5 Kg N, 15,5 kg P2O5, 30,5
K2O şi 32 kg CaO (V. Velican, 1972).
Mare parte din necesarul de azot (42-78 %) şi-l procură din aer prin intermediul
bacteriilor simbiotice (Gh. Bîlteanu, 1991), iar restul este asigurat din rezervele solului.
De aceea reacţionează mai slab la îngrăşămintele azotate administrate în agricultura
ecologică şi ele se aplică numai ocazional la această plantă. Pe terenurile fertile şi după
premergătoare bine fertilizate, utilizarea azotului la mazăre nu este oportună, acesta putând avea
chiar o influenţă negativă asupra activităţii bacteriilor fixatoare de azot.
Având rădăcini cu mare capacitate de solubilizare a fosforului din combinaţii mai greu
solubile, mazărea valorifică bine rezervele de fosfor din sol. Fosforul stimulează dezvoltarea
sistemului radicular şi formarea nodozităţilor, având o influenţă favorabilă asupra fructificării.
Îngrăşămintele organice nu se aplică direct mazării, aceasta valorificând bine efectul
remanent al gunoiului administrat plantei premergătoare.
Tratarea seminţelor de mazăre cu biopreparatul “Nitragin” aduce însemnate sporuri de
recoltă şi îmbunătăţeşte conţinutul de proteine în boabe. Pe solurile acide se folosesc
amendamente calcaroase în doze de 4-6 t/ha, încorporate în sol sub arătura de bază.
Lucrările solului.
Lucrările de pregătire a terenului sunt asemănătoare cu cele
executate la culturile de primăvară cu însămânţare timpurie.
În funcţie de perioada când eliberează terenul planta premergătoare, arătura se execută
varasau toamna, la adâncimea de 20-25 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată şi trebuie să
asigure încorporarea în sol a resturilor vegetale. Se recomandă ca arătura să fie lucrată cu grapa
cu discuri până la venirea iernii pentru nivelarea terenului, mărunţirea bulgărilor şi distrugerea
buruienilor.
17
Nivelarea arăturii încă din toamnă determină o zvântare

mai rapidă şi mai uniformă a terenului, ceea ce permite un
semănat mai timpuriu în primăvară şi uşurează recoltatul
mecanizat. Pregătirea patului germinativ se face primăvara foarte
devreme, dar numai după zvântarea terenului, folosind
discuitorul în agregat cu grapa cu colţi reglabili, combinatorul
sau grapa rotativă combinată printr-un număr cât mai redus de
treceri pe teren cu agregatele agricole pentru a evita pierderea
apei şi tasarea solului.
Cultura pentru producerea de seminte

Agrotehnica culturii pentru samanta la mazarea furajera nu se deosebeste de aceea pentru
nutret. Se seamana in cultura pura pentru a se realiza productii m ai mari de samanta.
Recoltarea se face cand pastaile de la baza plantelor au cap atat culoarea bruna. Se
foloseste masina de recoltat mazare (MRM-2,2), care smul ge plantele si le asaza in brazde
continue, cu latimea de 1 m.
Dupa uscare, maza rea se treiera direct din brazde cu ajutorul combinei. Semintele se
trateaza ime diat dupa recoltare cu sulfura de carbon.
1.7. Condiţionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea)
Recoltarea şi păstrarea recoltei. La recoltarea mazării se întâmpină unele dificultăţi

datorită coacerii eşalonate a păstăilor (de la bază spre vârful tulpinii), scuturării boabelor şi
poziţiei culcate a plantelor.
Momentul optim de recoltare este atunci când plantele s-au îngălbenit, frunzele s-au uscat
şi 70 % din păstăi sunt galbene şi boabele s-au întărit. Culturile semincere se recoltează ceva mai
18
târziu. Pentru prevenirea pierderilor prin scuturare se recomandă ca recoltarea să se facă într-un
timp foarte scurt, în zile noroase, dimineaţa devreme, pe rouă şi spre seară.
Recoltarea se face divizat (în două etape): în prima etapă se smulg sau se taie plantele
(manual sau mecanizat), care rămân pe teren, în brazdă continuă, 2-3 zile pentru uscare, iar în a
doua etapă se treieră direct în câmp. Pentru recoltarea mecanizată se foloseşte maşina de recoltat
mazăre (MRM-2,2 M) care smulge sau taie plantele şi le lasă pe teren în brazde (poloage)
continui, late de 1 m, câteva zile pentru uscarea completă a boabelor.
Treieratul se face cu combina de cereale prevăzută cu ridicător de brazdă. Pentru evitarea
spargerii boabelor, la combină se reduce turaţia tobei (maximum 600 rotaţii/minut) şi se măreşte
distanţa dintre bătător şi contrabătător.
Lucrarea de treierat se face cu pierderi minime la umiditatea boabelor cuprinsă între 18-
20 %.
Introducerea şi extinderea în cultură a soiurilor de tip “afila” (cu plante erecte la
maturitate), cum este soiul Dora, face posibilă recoltarea directă a mazării printr-o singură
trecere cu combina. După treierat, în vederea depozitării, seminţele de mazăre sunt supuse
operaţiilor de condiţionare (uscarea până la 14% umiditate şi selectarea pentru eliminarea
impurităţilor şi a boabelor atacate de gărgăriţă).
Producţiile medii obţinute la noi în ţară la această cultură sunt în jur de 1500 kg/ha, dar în
condiţiile aplicării unor tehnologii corespunzătoare se pot obţine 2000-4000 kg/ha. În Franţa se
realizează curent producţii medii pe ţară de peste 4000 kg/ha. Din producţia totală a
plantelor,boabele reprezintă 35-50 %.
Calitatea boabelor de mazare se defineste prin indicatori generali si individuali ai speciei
si soiului.Aspectul exterior al lor este notiunea ce include o serie de indicatori calitativi privind
gradul de prospetime si integritate, prezenta corpurilor straine, culoarea, forma si dimensiunile,
stadiul de maturitate, starea igienico-sanitara etc.
Boabele de mazare destinate industrializarii trebuie sa fie proaspete, intregi fara lovituri
mecanice, neatacate de boli, curate, fara urme de produse fitofarmaceutice, de culoare, marime si
forma specifica soiului, recoltate la stadiul de maturitate industriala.
Continutul ridicat in substante utile, reprezinta un alt factor important de indicatori

calitativi, ce se impun legumelor destinate industrializarii. Aici este inclusa si notiunea de
19
randament obtinut la curatirea lor (raportul dintre partea utila (comestibila) si deseuri; de
asemenea este foarte importanta proportia principalilor constituenti ai partii comestibile (hidrati
de carbon, aminoacizi, saruri minerale, vitamine etc.) precum si raportul dintre acestea.
Cap. 2. Standarde de comercializare
Definitia produsului
Standardul se aplică soiurilor de mazăre păstăi pentru boabe (cultivari) derivate din
Pisum sativum L, mazării pentru consum sub formă de păstăi sau mazăre timpurie (mazăre
păstăi) derivate din Pisum sativum L. var. macrocarponși mazării dulci derivate din Pisum
sativum L. var. saccharatum, furnizate consumatorului în stare proaspătă, mazărea destinată
prelucrării industriale fiind exclusă
2.1. Cerinţele minime privind calitatea
Condiţiile de calitate se aplică mazării verzi din soiuri (cultivare) provenite din Pisum
sativum L. pentru a fi livrată în stare proaspătă la consumator.
Potrivit tipului de consum, mazărea verde este clasificată în două grupe:
- mazăre de decorticat (mazăre rotundă, mazăre creaţă) destinată consumului fără
păstaie;
- mazăre care se mănâncă cu totul şi mazăre cu păstăie dulce destinate consumului cu
păstaie.
a) Cerinţe minimale:
Păstăile trebuie să fie:
20
- întregi, totuşi mazărea care se mănâncă cu totul şi mazărea cu păstaie

dulce pot avea capetele înlăturate;
- sănătoasă, produsul afectat de putrezire sau depreciere astfel încât să îl
facă impropriu consumului este exclus;
- curată, lipsită practic de orice materii străine vizibile (inclusiv părţi
florale);
- fără filamente tari sau pieliţe, la mazărea care se mănâncă cu totul şi
mazărea cu păstaie dulce;
- practic fără dăunători;
- practic fără deprecieri cauzate de dăunători;
- fără umiditate exterioară anormală;
- fără orice miros şi/sau gust străin.
Seminţele trebuie să fie:
- proaspete;
- sănătoase, produsul afectat de putrezire sau depreciere astfel încât să îl facă impropriu pentru
consum este exclus;
- cu dezvoltare normală în păstăi;
- practic fără dăunători;
- practic fără deprecieri cauzate de dăunători;
- fără orice miros şi/sau gust străin.
2.2 Cerintele de maturitate

Dezvoltarea şi starea mazării verzi trebuie să fie astfel încât să îi permită:
- să suporte transportul şi manipularea
- să ajungă în condiţii satisfăcătoare la locul de destinaţie.
b) Categoria I:
Mazărea verde din acesată categorie, trebuie să fie de bună calitate şi să fie caracteristică
soiului şi/sau tipului comercial.
21
Păstăile trebuie să fie:

- proaspete şi turgescente;
- fără deprecieri cauzate de grindină;
- fără deprecieri cauzate de încingere;
Pentru mazărea de decorticat:

o păstăile trebuie să fie:
- cu pedunculul prezent;
- bine umplute, conţinând cel puţin 5 seminţe.
o seminţele trebuie să fie:
- bine formate;
- fragede;
- suculente şi suficient de ferme, adică să se turtească şi să nu se dezintegreze când sunt strânse
între două degete;
- dezvoltate cel puţin pe jumătate, dar nu complet dezvoltate;
- neamidonate;
- nevătămate, fără crăpături în pieliţă.
Următoarele defecte uşoare ale păstăii sunt totuşi admise cu condiţia ca acestea să nu
afecteze aspectul general al produsului, calitatea, menţinerea calităţii şi prezentarea în ambalaj:
- uşoare defecte ale pieliţei, vătămări şi pătări;
- uşoare defecte de formă;
- uşoare defecte de coloraţie.
Pentru mazărea care se mănâncă cu totul şi mazărea cu păstaie dulce:
- seminţele dacă sunt prezente trebuie să fie mici şi nedezvoltate;
Următoarele defecte uşoare ale păstăii sunt totuşi admise, cu condiţia ca acestea să nu
afecteze aspectul general al produsului, calitatea, menţinerea calităţii şi prezentarea în ambalaj:
- foarte uşoare defecte ale pieliţei, vătămări şi pătări;
- foarte uşoare defecte de formă;
22
- foarte uşoare defecte de coloraţie.
2.3. Clasificarea în funcţie de calitate
Cerinţe de calitate şi de prezentare pentru mazărea proaspătă

Prevederile prezentului capitol se aplică soiurilor de mazăre păstăi, boabe derivate din
Pisum sativum L, mazăre pentru consum sub formă de păstăi sau mazăre timpurie (mazăre
păstăi) derivate din Pisum sativum L. var. Macrocarpon şi mazăre dulce derivată din Pisum
sativum L. var. Saccharatum, furnizate consumatorului în stare proaspătă, mazărea destinată
prelucrării industriale fiind exclusă.
Secţiunea 1. Cerinţe privind calitatea
Cerinţele stabilite în prezentul capitol au ca scop definirea cerinţelor de calitate faţă de
mazăre, după prelucrare şi ambalare.
Pentru toate clasele, sub rezerva dispoziţiilor speciale pentru fiecare clasă şi a toleranţelor
admise:
1) păstăile trebuie să fie:
a) intacte, se admite mazărea păstăi şi mazărea dulce fără capete;
b) sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau deteriorări care le fac improprii
consumului uman;
c) curate, fără materii străine vizibile (inclusiv părţi din flori);
d) fără fire tari sau pelicule, în cazul mazării păstăi şi mazării dulci;
e) fără dăunători;
f) fără defecte cauzate de dăunători;
g) fără umezeală externă anormală;
h) fără miros şi/sau gust străin;
2) boabele trebuie să fie:
a) proaspete;
b) sănătoase: se exclud produsele afectate de putregai sau deteriorări care le fac improprii
consumului uman;
c) fără dăunători;
d) fără defecte cauzate de dăunători;
23
e) fără miros şi/sau gust străin;

f) dezvoltate normal, în cazul mazării boabe;
3) gradul de dezvoltare şi starea mazării trebuie să fie astfel încît aceasta să poată rezista la
transport şi manipulare şi să poată ajunge în stare satisfăcătoare la locul destinaţiei.
Mazărea se clasifică în două clase definite:
1) clasa I – mazărea din această clasă trebuie să fie de bună calitate şi trebuie să fie
caracteristică soiului şi/sau tipului comercial. Păstăile trebuie să fie:
a) proaspete şi turgescente;
b) cu pedunculi ataşaţi;
c) fără deteriorări cauzate de grindină;
d) fără daune cauzate de secetă;
2) clasa II – mazărea din această clasă nu se încadrează în clasa I, dar satisface cerinţele
minime specificate.
La mazărea boabe din clasa I:
1) păstăile trebuie să fie cu pedunculii ataşaţi, bine umplute şi să conţină cel puţin cinci boabe;
2) boabele trebuie să fie:
a) bine formate;
b) fragede;
c) suculente şi suficient de tari, de exemplu, în cazul în care sînt strivite între două degete, să
se turtească fără a se dezintegra;
d) dezvoltate cel puţin pînă la jumătate din mărimea normală, dar nu dezvoltate complet;
e) nefăinoase;
f) nedeteriorate, cu pieliţa fără crăpături;
3) se admit următoarele defecte minore ale păstăii, sub rezerva ca acestea să nu afecteze
aspectul general al produsului, calitatea, calitatea de păstrare şi prezentarea în ambalaj:
a) defecte foarte mici ale pieliţei, leziuni, vătămări;
b) defecte foarte mici ale formei;
c) defecte foarte mici ale coloritului.
24
La mazărea păstăi şi mazărea dulce din clasa I:

1) boabele trebuie să fie mici şi subdezvoltate;
2) se admit următoarele defecte minore ale păstăii, cu condiţia ca acestea să nu afecteze
aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservării şi prezentarea în ambalaj:
a) defecte foarte mici ale pieliţei, zgîrieturi, leziuni;
b) defecte foarte mici de formă;
c) defecte foarte mici de culoare.
La mazărea boabe din clasa II:
1) păstăile trebuie să conţină cel puţin trei boabe;
2) poate fi mai coaptă decît cea din clasa I, dar se exclude mazărea prea coaptă;
3) se admit următoarele defecte, sub rezerva ca mazărea să-şi menţină caracteristicile esenţiale
în ceea ce priveşte calitatea, calitatea conservării şi prezentarea:
a) defecte ale păstăilor:
b) defecte ale pieliţei, leziuni şi vătămări, sub rezerva ca acestea să nu fie evolutive, şi fără
riscul afectării boabelor;
c) defecte de formă;
d) defecte de culoare;
e) o oarecare pierdere a prospeţimii, păstăile ofilite fiind excluse;
f) defecte ale boabelor;
g) defecte mici ale formei;
h) defecte mici ale coloritului;
i) boabele pot fi puţin mai tari;
j) boabele pot fi uşor deteriorate.
La mazărea păstăi şi mazărea dulce din clasa II:
1) în cazul în care există, boabele pot fi uşor mai dezvoltate decît cele din clasa I;
2) cu toate acestea, se admit următoarele defecte ale păstăii, sub rezerva ca acestea să păstreze
caracteristicile esenţiale în ceea ce priveşte calitatea, calitatea conservării şi prezentarea:
a) defecte mici ale pieliţei, leziuni, vătămări;
b) defecte mici ale formei, inclusiv cele datorate formării boabelor;
25
c) defecte mici ale coloritului;

d) o oarecare pierdere a prospeţimii, cu excepţia păstăilor ofilite şi incolore.
Conditii de calitate
Materia prima -; mazarea -; trebuie sa corespunda documentelor tehnice normativ de

produs; ea reprezinta factorul esential in asigurarea calitatii produselor finite.
La fabricarea conservelor de mazare se folosesc ca materii prime boabe de mazare
proaspete sau preconservate.
Aprecierea calitatii materiei prime utilizate in industria conservelor se face tinand seama
de conditiile impuse de procesul tehnologic de prelucrare.
Calitatea boabelor de mazare se defineste prin indicatori generali si individuali ai speciei
si soiului.
Aspectul exterior al lor este notiunea ce include o serie de indicatori calitativi privind
gradul de prospetime si integritate, prezenta corpurilor straine, culoarea, forma si dimensiunile,
stadiul de maturitate, starea igienico-sanitara etc.
Boabele de mazare destinate industrializarii trebuie sa fie proaspete, intregi fara lovituri
mecanice, neatacate de boli, curate, fara urme de produse fitofarmaceutice, de culoare, marime si
forma specifica soiului, recoltate la stadiul de maturitate industriala.
Continutul ridicat in substante utile, reprezinta un alt factor important de indicatori
calitativi, ce se impun legumelor destinate industrializarii. Aici este inclusa si notiunea de
randament obtinut la curatirea lor (raportul dintre partea utila (comestibila) si deseuri; de
asemenea este foarte importanta proportia principalilor constituenti ai partii comestibile (hidrati
de carbon, aminoacizi, saruri minerale, vitamine etc.) precum si raportul dintre acestea.
Notiunea de calitate a legumelor destinate industrializarii include de asemenea si
comportarea lor in diferite faze ale procesului tehnologic, in scopul pastrarii proprietatilor
calitative cat mai apropiate de cele initiale.
Calitatea boabelor este conditionata si de perioada de recoltare. Stabilirea corecta a
momentului optim de recoltare, practic se poate realiza numai prin cunoasterea foarte exacta a
diferitelor stadii de maturitate a legumelor.
26
Stadiul de maturitate se caracterizeaza prin numeroase modificari ce au loc in structura

lor, culoarea verde se transforma in culori specifice datorita pigmentilor vegetali (caroten,
licopen), apar aromele ca rezultat al formarii uleiurilor eterice, gustul devine placut in urma
stabilirii unor raporturi armonizate intre principalii constituenti: zaharuri, acizi organici,
substante minerale. ..)
In procesul de maturizare a legumelor se disting urmatoarele etape principale:
maturitatea comerciala; maturitatea industriala maturitatea de consum; maturitatea fiziologica.
Maturitatea de consum reprezinta stadiul in care boabele de mazare indeplinesc insusirile
organoleptice si fizico-chimice tipice soiului, au valoarea alimentara maxima si un coeficient
ridicat de digestibilitate. La majoritatea legumelor maturitatea de consum precede maturitatea
fiziologica. Este cazul legumelor verzi (mazare, fasole, pastai, ardei, dovlecei, castraveti,
verdeturi etc.), care se consuma in stare imatura din punct de vedere fiziologic.
Maturitatea industriala reprezinta stadiul optim de prelucrare a lor si in general trebuie sa
coincida cu maturitatea de consum, tinand seama de caracteristicile legumelor in aceasta etapa.
Pentru a se asigura mazarea corespunzatoare industrializarii, se impun urmatoarele
masuri generale, ce trebuie aplicate de catre producatori si de catre unitatile de industrializare si
anume: cultivarea din soiurile cu calitati indicate pentru industrializare; esalonarea culturilor in
scopul prelungirii campaniei de prelucrare; asigurarea conditiilor de maturizare uniforma a
loturilor in scopul aplicarii recoltarii mecanizate .
Boabele de mazare preconservate desinate prelucrarii ulterioare sub forma de conserve,
se obtin prin aplicarea urmatoarele metode: deshidratarea sterilizare ; congelare .
Pe langa conditiile calitative ce se impun materiei prime destinata industrializarii, la
legumele preconservate se va acorda o atentie deosebita consistentei, avand in vedere
tratamentele termice la care se supun produsele in procesul tehnologic de fabricare al
conservelor.
Boabele proaspete si preconservate trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate
impuse de documentele tehnice normative de produs in vigoare.
27
Receptie
Receptia reprezinta controlul calitativ si cantitativ al boabelor de mazare. Receptia
calitativa consta in examenul organoleptic si verificarea conditiilor tehnice inscrise in
documentul tehnic normativ de produs.
Un rol hotarator il au: examenul organoleptic si verificarea starii sanitare a lor, fara sa o
poata stabili intotdeauna valoarea lor tehnologica.
De asemenea, nici prin determinarile de laborator nu se pot stabili cu precizie valoarea
tehnologica legumelor, din lipsa unor metode analitice rapide, care sa indice eventualele
degradari. Singura metoda justa de determinare a calitatii consta in aprecierea legumelor pe baza
intregului complex de date, obtinute prin examen organolpetic, precum si prin analize, ce se pot
executa in timp util in laboratoarele intreprinderilor industriale.
Pentru verificarea calitatii se recolteaza probe medii din lotul de materie prima supus
receptiei.
Continutul fiecarui mijloc de transport (autocamion sau vagon) se considera un lot.
Marimea unui lot nu trebuie sa depaseasca 10 tone. La recoltarea probelor medii, se vor inlatura
ambalajele cu legume, ce au suferit deteriorari in timpul transportului, acestea constituind un lot
separat.
Prelevarea probelor se face in conformitate cu prevederile SATS 7218-65 “Fructe si
legume proaspete. Luarea probelor”. Astfel, la produsele transportate in lazi, se iau la intamplare
din diverse locuri ale lotului un numar de ambalaje conform tabelului nr.32.
La produsele in vrac se iau la intamplare din cel putin 5 locuri si straturi diferite, cantitati
mici de boabe, care formeaza proba medie de marime specificata in tabelul nr.33.
Din proba medie omogenizata, prin reduceri succesive se obtine proba de laborator, de
minim 3 kg, care se supune analizei.
Transport
Aprovizionarea cu mazare se face in general de pe o raza cat mai apropiata de unitatea de
prelucrare, pentru a reduce timpul de transport de la centrele de recoltare la sectiile de prelucrare
industriala.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite pentru a proteja materia prima de
influenta intemperiilor.
28
Pe parcursul transportului, legumele trebuie ferite de socuri si vatamari mecanice. De

aceea, ambalajele recomandate pentru transport sunt adecvate speciei, folosindu-se diferite tipuri
de lazi, containere, bene, cisterne etc.
In cazul lazilor sau containerelor, nivelul de umplere trebuie sa fie cu 5-10 cm, sub
inaltimea ambalajului pentru a evita provocarea de vatamari mecanice si terciuire prin strivire.
Ambalajele trebuie sa asigure aerisirea produselor ambalate, sa fie in stare functionala,
curate, fara miros strain si sa nu modifice caracteristicile de calitate ale produsului ambalat.
Este obligatorie spalarea si dezinfectia tavilor, benelor si cisternelor dupa fiecare
transport cu mazare de la statia de batozare la fabrica.
Spalarea se efectueaza in spatii amenajate speciale, cu apa calda cu adaos de 2% soda
calcinata, urmata de clatire, cu apa rece din abundenta. Dezinfectia se executa cu apa clorinata
(50-100 mg clor activ la litru).
Spalarea containerelor se efectueaza ori de cate ori se impune. In cazul in care
containerele se incarca cu resturi de legume sau pamant, spalarea este obligatorie dupa fiecare
transport. Dupa spalare, containerele se reintroduc in circuitul de transport numai dupa uscare.
Depozitarea temporara
Stocarea boabelor de mazare pana la introducerea in procesul de industrializare trebuie
limitata, daca este posibil chiar suprimata, astfel incat pe durata pastrarii sa nu se produca
modificari ale caracteristicilor specifice.
Depozitarea temporara se realizeaza in magazii, soproane, platforme acoperite, bazine cu
apa, silozuri, depozite simple sau frigorifice, curate, cat mai putin supuse actiunii directe a
radiatiilor solare si ploilor cu posibilitati bune de ventilatie naturala sau mecanica a atmosferei
interioare - conform prevederilor STAS 56952-83 “Fructe si legume proaspete. Conditii generale
de ambalare, marcare, depozitare si transport. Documente”.
Pentru mazare se practica si depozitarea in bazine cu apa.
In timpul stocarii temporare, boabele de mazare sufera o serie de modificari de natura fizica,
biochimica si microbiologica. Modificarile survenite sunt in functie de specie, soi, grad de
maturitate, conditii de pastrare (temperatura, umiditate, circulatia aerului) si durata depozitarii.
Dintre modificarile fizice, cea mai importanta este pierderea apei datorita evaporarii,
avand ca rezultat scaderea greutatii si deshidratarea superficiala (zbarcirea), cea ce confera
29
boabelor de mazare un aspect necorespunzator, cu implicatii negative asupra calitatii produselor

finite si consumurilor specifice.
Principalele transformari biochimice ale boabelor de mazare in perioada de depozitare
sunt urmatoarele: inmuierea tesuturilor vegetale, ca urmare a hidrolizei enzimatice sau
substantelor pectice insolubile; pierderi de substante zaharoase prin transformarea lor in bioxid
de carbon si apa, in procesul de respiratie; transformarea zaharului in amidon ex. mazare);
reducerea continutului de vitamine, cauzata de procesul de oxidare.
Depozitarea indelungata in conditii necorespunzatoare a boabelor de mazare, poate duce
la aparitia unor fenomene microbiologice nedorite (mucegaire si fermentare) cu degradarea
calitatii materiei prime si infectarea liniilor de fabricatie, avand ca rezultat final cresterea
procentului de bombaje. Factorii principali care determina intensitatea transformarilor
microbiologice sunt: conditiile de pastrare (temperatura, umiditate, circulatia aerului); sistemul
de depozitare (in lazi, containere, vrac); calitatea igienico-sanitara a spatiilor si ambalajelor.
Pastrarea in stare proaspata pe perioade mai mari a boabelor de mazare in vederea
prelucrarii ulterioare se face in silozuri, depozite frigorifice
2.4. Calibrarea
In funcţie de sortiment, dupã calibrare, mazãrea trebuie sã se încadr

e z e î n urmãtoarele dimensiuni şi condiţii de calitate:
Mazare foarte fina:
- 7.5…8.2mm, pt soiul cu bob neted
- 7.5....8.2 mm, pt soiul zaharat
Mazare fina:
- 8.2....8.75 mm, pt soiul cu bob neted
- 8.2....9.3 mm, pt soiul zaharat
Mazare semifina:
- 8.75.....9.3 mm, pt soiul cu bob neted
- 9.3.....10.2 mm, pt soiul zaharat
Mazare boabe:
30
- > 9.3 mm, pt soiul cu bob neted

- > 10.2 mm, pt soiul zaharat
2.5. Toleranţele
2.5.1 Toleranţele de calibru

Pentru toate categoriile, se acceptă un procent maxim de 10 % în număr sau în greutate.
2.5.2. Tolerante de calitate
Toleranțele calitative sunt permise în fiecare pachet, în cazul produselor care nu satisfac cerințele
clasei indicate.
Clasa I
- 10 % din greutatea mazării care nu satisface cerințele clasei, dar le
îndeplinește pe cele ale clasei II sau care se încadrează, în mod
excepțional, în toleranțele pentru clasa respectivă.
Clasa II
10 % din greutatea mazării care nu satisface nici cerințele clasei și nici cerințele
minime, cu excepția produselor afectate de putregai, boli evolutive sau alte
deteriorări, care le fac improprii consumului.
Cap.3. Prezentarea produsului
3.1. Omogenitatea
Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen şi să nu cuprindă decât mazare de

aceeaşi origine, calitate, soi sau tip comercial şi calibru (atunci când sunt calibrate).
31
Partea vizibilă a conţinutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul

conţinut.
3.2. Ambalarea

Materialele utilizate în interiorul pachetului trebuie să fie noi, curate şi de o calitate care
să evite vătămarea externă sau internă a produsului. Utilizarea materialelor, în special hîrtie sau
timbre, imprimate cu specificaţii comerciale, este permisă sub rezerva ca imprimarea sau
etichetarea să fie făcută cu cerneală sau adezivi netoxici.
Mazarea poate fi ambalata atat in ambalaje din materiale traditionale cum ar fi:sticla,
metalul, cat si din materiale noi cum ar fi materiale plastice si complexe.
Cel mai bun material pentru ambalarea mazarei este de natura metalica.
Caracteristicele si cerintele de igiena specifice materialeler de natura metalica :
Am ales acest tip de ambalaj deoarece este compatibil cu produsul meu, mazarea nu are
cum sa patrunda pana la stratul de baza deoarece tabla a fost acoperita cu un strat protector de lac
(operatia de versimare) care indeplineste conditiile de igiena. Tabla cositorita este cea mai
folosita in industria alimentara apoximativ 90-95 %.
Aceasta este obtinuta prin procedeele de:
- laminare la rece( se obtine foaia din tabla),
- decapare (sunt indepartate urmele de ulei si alte substante chimice),
- acoperirea cu Sn sau cositorirea tablei prin prcedeul la cald sau procedeul la rece,
- pasivizarea (tabla este trecuta printr-o baie de saruri ale acidului cromic),
- versimizare (lacuire compatibila cu mazarea).
Structura tablei lacuite
Cutia de conserva pentru mazare este formata din 2 elemente constitutionale:
- capacul cutiei
- corpul cutiei.
Prin ambutisare se obtine profilul capacului, prin rolare se obtine curba necesara
inchiderii capacului.
32
Exista 2 modalitati de lipire sa de inchidere a corpurilor:

- .lipirea propriu zisa
- sudarea.
Pentru ca un ambalaj sa pastreze in conditii optime caracteristice mazarei pe tot timpul de
viata al acesteia este necesar ca ambalajul sa fie inchis ermetic, astfel incat intre produs si mediu
exterior sa nu existe schimburi reciproce.
Avantaje si dezavantaje pentru ambalajele metalice la ambalarea mazarei:
Avantaje :
- rezistenta mecanica foarte buna;
- are un transfer termic foarte bun, care permite transmiterea din autoclave a temperaturii de
sterilizare;
- opacitatea materialului foarte buna(opreste decolorarea mazarei);
- capacitate buna de imprimare(date referitoare la mazare pot fi introduce pe cutie foarte usor);
- au o capacitate buna de reflectare;
- impermeabilitatea materialului care asigura rezistenta la acestuia la gaze, vapori de apa si
arome;
3.3. Prezentarea
Fiecare pachet trebuie să aibă un conţinut uniform şi să cuprindă numai mazăre de

aceeaşi origine, de acelaşi soi, de acelaşi tip comercial şi de aceeaşi calitate.
Partea vizibilă a conţinutului pachetului trebuie să fie reprezentativă pentru
întregul conţinut.
Materialele utilizate în interiorul pachetului trebuie să fie noi, curate şi de o calitate
care să evite vătămarea externă sau internă a produsului. Utilizarea materialelor, în special
a hîrtiei sau timbrelor cu specificaţii comerciale, este permisă cu condiţia ca imprimarea
sau etichetarea să fie făcută cu cerneală sau adezivi netoxici.
Pachetele nu trebuie să conţină materii străine.
În cazul mazării, sortarea după mărime nu este obligatorie
33
Mazăre verde dulce boabe 2,5 kg
Conţinutul de energie la 100 g:

Valoare energetica 258 kJ
valoare energetica 61 kcal
proteine 5,6 g
carbohidrati 7,9 g
lipide 0,8 g
Nu conţine conservanţi. Se poate servi în salate dar şi sub formă de garnitură caldă. Fără
decongelare, se fierbe în apă cu sare timp de aprox 10-12 min. Se condimentează după gust.
Mod de păstrare: la -6˚C= 1 săptămână; la -12˚C = 1 lună; la -18˚C până la sfârşitul datei înscrise
pe ambalaj.
Ingrediente: mazăre verde dulce boabe
Mazăre verde boabe 425 ml

Conţinutul de energie la 100 g:
valoare energetică 250 kJ
valoare energetică 59 kcal
proteine 5,1 g
carbohidraţi 8,5 g
llipide 0,5 g
Fără conservanţi, bogată în fibre. Se pregăteşte la cald. Delicioasă în garniturile calde dar şi în
salate.
Mod de păstrare: A se păstra într-un loc uscat şi răcoros. După deschidere, a se păstra în frigider
max 24h, într-un recipient nemetalic acoperit.
Ingrediente: mazăre verde boabe necalibrată, apă, zahăr, sare
34
Caracretisticile organoleptice
Mazărea verde conservată
Tipul a)Mazăre cu seminţa zbîrcită;

b)Mazăre cu seminţa rotundă sau netedă;
c) mazăre de alte tipuri ( hibrizi de tipul (a) şi (b) )
Culoare În afară de mazărea conservată colorată artificial, mazărea trebuie să
aibă o culoare caracteristică mazării conservate şi specifică tipului
folosit. Mazărea conservată care conţine ingrediente sau aditivi
alimentari permişi pot fi considerate de o culoare caracteristică pentru
substanţele respective folosite dacă nu există o decolorare anormală a
acestora.
Gust şi miros Mazărea trebuie să aibă un gust adecvat şi să fie lipsită de gusturi şi
mirosuri străine.
Mazărea care conţine ingrediente speciale trebuie să aibă un gust
caracteristic mazării şi altor substanţe folosite.
Consistenta Mazărea trebuie să fie rezonabil de fragedă, uniformă şi coaptă.
Conţinutul de alcool insolubil nu trebuie să depăşească 21% la toate
tipurile de mazăre.
Materie primă a) mazăre proaspătă, congelată, întregă, verde, sau de grădină;
b) ambalată cu apă sau un alt lichid adecvat, îndulcitori,
condimente, sau alte ingrediente.
c) Prelucrată la căldură într-o modalitate corespunzătoare, înainte
sau după sigilarea în container, pentru a preveni alterarea.
Defecte Limite maxime
Mazărea poate conţine o
mică cantitate de
sedimente şi trebuie să
fie rezonabil lipsită de
defecte. 5% m/m
a)Mazăre stigmată
(mazăre care este uşor
35
pătată)
b)Mazăre stigmată
puternic (mazăre pătată, 1% m/m
decolorată sau altfel de
pete (incluzînd mazărea
mîncată de viermi) sau
este serios deteriorat 10% m/m
aspectul exterior sau
calitatea.
c) fragmente de mazăre
( părţi de mazăre sau
cotilidoane strivite sau
rupte; cu învelişul 2% m/m
desprins; dar care nu
include mazărea
întreagă fără înveliş. 0,5% m/m
d) mazăre galbenă
(mazăre care este în
întregime galbenă şi are
o culoare foarte palidă)
e) material semincer 12 % m/m
străin (constă din
frunze, fragmente de
păstăi de la planta de
mazăre sau alt material
inofensiv care nu a fost
adăugat ca ingredient)
Totalitatea defectelor
anterioare a), b), c), d),
e).
Coloranţi Tartrazine CI 19 140 )
36
Briliant blue FCF CI 42 090 ) 100 mg/kg singure sau în combinaţie

Beta carotene )
Contaminanţi Plumb (Pb) 1mg/kg
Staniu (Sn) 250mg/kg
Îngrediente de bază Mazăre şi lichidul corespunzător produsului şi alte ingrediente
opţionale:
1) Sare, zaharoză, zahăr invertit, dextroză, sirop de glucoză, sirop
uscat de glucoză.
2) Plante aromatice şi condimente, suc de legume şi plante
aromatice (spanac, ceapă, morcov, etc.); îngrediente compuse
din una sau mai multe legume ( spanac, ceapă, morcov; piper
negru sau roşu în combinaţie sau singur) pîna la 15% din
totalul ingredientului uscat; esenţă de mintă.
3) Unt sau alte grăsimi vegetale sau animale sau uleiuri. Dacă
este folosit untul trebuie să fie nu mai puţin de 3% din
produsul final.
4) Amidon – ingredient natural, fizic sau enzimatic folosit
împreună cu untul.
Mediul de ambalare Cu excepţia mazării care este ambalată cu sosuri speciale, mediul de
ambalare nu trebuie să fie vîscos astfel ca lichidul nu se va separa de
mazăre la 20°C. Nu trebuie să aibă culoarea sau aspectul străin
produsului.
Aditivi alimentari 1) Glutamat de sodiu limitat de GMP
2) Aromatizator de mintă (ulei de mintă) limitat de GMP
Aditivi de solidificare Clorură de calciu )

Lactat de calciu ) 350mg/kg total de calciu în produsul
finit
Gluconat de calciu )
Gumă vegetală Gumă arabică )
Carrageenan ) 1% m/m singure sau în combinaţie
Gumă de guar )
Pectină Alginate ( Ca, K, Na, NH4) )
37
Alginat propilenglucol ) 1% m/m singure sau în combinaţie

Amidon modificat Amidon modificat de următoarele tipuri:
Amidon tratat cu acizi
Amidon tratat cu baze
Amidon înălbit
Fosfat de diamidon
Fosfat de diamidon tratat cu trimetafisfat de sodiu
Fosfat de monoamidon
Amidon acetilat
Hidroxipropil de amidon
Amidon oxidat
Amidon, hidroxipropil
Notă: 1% m/m singure sau în combinaţie
Umplerea Capacitatea drenată a produsului nu trebuie să fie mai mică de 60%
corespunzătoare cu m/m de apă distilată la 20 °C, temperatură care este menţinută în
capacitatea minimă interiorul containerului sigilat cînd este umplut complet.
drenată
Etichetarea 1) Denumirea produsului trebuie să fie „mazăre”, „mazăre verde”,
„mazăre de grădină”, „mazăre verde de grădină”, „mazăre dulce” etc.
Sau descrierea echivalentă folosită în ţara în care se fabrică produsul.
2) dacă sînt folosite sosuri speciale sau condimente, trebuie
specificate în denumire de ex. „cu.....” sau „în....”
3) denumirea produsului poate include mazăre : „rotunde”, „netedă,
zbărcită”
Mazăre coaptă conservată
Tipul Poate fi folosit orice tip de mazăre

Definirea produsului Mazăre coaptă conservată este produsul:
a) Preparat din seminţe întregi, curate, treierate, uscate şi coapte.
38
b) Ambalate cu apă căreia iau fost adăugaţi îndulcitori,

condimente şi alte ingrediente.
c) Prelucrată cu căldură înainte sau după sigilarea în container,
pentru prevenirea alterării.
Culoare Mazărea uscată trebuie să o culoare caracteristică mazării procesate
conservate, luînd în consideraţie toţi coloranţi artificiali folosiţi.
Miros şi gust Mazărea trebuie să aibă un gust adecvat şi să fie lipsită de gusturi şi
mirosuri străine.
Mazărea care conţine ingrediente speciale trebuie să aibă un gust
caracteristic mazării şi altor substanţe folosite.
Consistenţa Mazărea trebuie să fie rezonabil de fragedă şi uniformă.
Defecte şi toleranţe
a)Mazăre stigmată 10% m/m
(mazăre care este uşor
pătată) 2% m/m
b)Mazăre stigmată
puternic (mazăre pătată,
decolorată sau altfel de
pete (incluzînd mazărea
mîncată de viermi) sau
este serios deteriorat 10% m/m
aspectul exterior sau
calitatea.
c) fragmente de mazăre
( părţi de mazăre sau 0,5% m/m
cotilidoane strivite sau
rupte;cu învelişul
desprins;
d) material semincer
străin ( constă din
frunze, fragmente de 15% m/m
păstăi de la planta de
39
mazăre sau alt material

vegetal
Totalitatea defectelor
anterioare a), b), c), d).
Îngredienţi de bază a) mazăre
b) apă
Îngredienţi opţionali a) sare
b) unul sau mai mulţi carbohidraţi îndulcitori şi fructoză
c) plante aromatice şi condimente, sucuri de legume şi plante
aromatice ( spanac, ceapă etc.) îngrediente din una sau mai multe
legume ( spanac, ceapă, piper negru sau roşu singuri sau în
combinaţie etc.) pînă la 15% din ingredientele uscate.
d) esenţe
Mediul de ambalare a) Mediul de ambalare nu trebuie să fie vîscos pentru a nu se
separa de mazăre la 20 °C.
b) Nu trebuie să aibă culoare sau aspect străin produsului.
Coloranţi Fast Green FCF )
Tartrazine ) 200 mg/kg singure sau în combinaţie
Briliant blue FCF )
Contaminanţi Plumb (Pb) 1mg/kg
Staniu (Sn) 250mg/kg
Aditivi alimentari Agenţi de solidificare )
a) clorură de calciu )
b) calciu lactat ) )350 mg/kg
c) calciu gluconat ) ) exprimat în Ca,
)singur sau în
combinaţie
Agenţii de solidificare şi lichifiere nu trebuie folosite în acelaşi

produs
Agenţi de lichifiere
40
a) bicarbonat de sodiu ) )150 mg/kg

exprimat ca Na
b) citrat de sodiu ) )singur sau în
combinaţie
Aromatizatori Aromatizatori naturali şi echivalenţii lor sintetici
Minimum total de a)Conţinutul solid al produsului nu trebuie să fie mai mic de 19,5% de
conţinut solid cantitatea de apă distilată la 20°C, temperatură ce trebuie menţinută în
containerul sigilat
b)Cerinţele pentru conţinutul minim solid trebuie să corespundă cînd
media conţinuturilor solide din toate containerile examinate nu este
mai mic decît minimum cerut şi este prevăzut că nu este nici un deficit
iraţional în containere.
c)Ca o cerinţă alternativă, o cantitate minimă de 60% m/m de apă
distilată la 20°C, temperatură ce este menţinută în containerul sigilat
cînd este complet umplut.
În caz de contradicţii, cerinţa (a) va fi cerinţă şi metodă de referinţă.
Etichetarea Denumirea produsului trebuie să fie „mazăre prelucrată” sau „mazăre
coaptă”, „mazăre uscată preparată” etc. Sau o descriere echivalentă a
ţării în care urmează să se comercializeze produsul.
Trebuie stipulaţi aromatizatorii şi condimentele folosite. (Ex. „Cu....”)
Eticheta produsului trebuie să conţină tipul şi/sau culoarea mazării
dacă aceasta nu este verde. (Ex. „mazăre galbenă”)
Cap. 4. Marcajul
Fiecare ambalaj trebuie să conţină, în caractere grupate pe aceeaşi parte, lizibile, de

neşters şi vizibile din exterior, următoarele indicaţii:
41
4.1. Identificarea
Ambalatorul şi/sau expeditorul: numele şi adresa sau codul unic de identificare de stat
(IDNO), atribuit de organul înregistrării de stat. Cu toate acestea, în cazul în care se utilizează un
cod de identificare, în imediata apropiere a acestuia trebuie să se menţioneze referinţa "ambalator
şi/sau expeditor" (sau abrevierile echivalente).
4.2. Natura produsului
- "mazăre boabe", "mazăre păstăi", "mazăre dulce" sau denumirile echivalente, în cazul în care
conţinutul nu este vizibil din exterior;
- "curăţată", "cu vîrfurile şi cozile tăiate" sau alte indicaţii, pentru mazărea păstăi sau mazărea
dulce de la care s-au înlăturat pedunculii şi/sau capătul cu inflorescenţă, după caz.
4.3. Originea produsului
- Ţara de origine şi, facultativ, zona de producţie sau denumirea localităţii sau regiunea.
4.4. Caracteristicile comerciale
– categoria;
– calibrul, indicat prin:
• diametrul minim şi maxim (calibrare)
• diametrul minim, urmat de cuvintele „şi mai mult” sau „şi +” sau „+”, sau prin
diametrul maxim, urmat de cuvintele „şi mai puţin” sau „şi –” sau „–”
(criblare);
– denumirea calibrului (facultativ);
– data expirării (facultativ);
42
– greutatea netă;
– anul recoltării (facultativ).
4.5. Marcajul de control (facultativ).
Cap. 5. Metodele de control
5.1. Definiții
Colet - parte individualizată a unui lot prin ambalajul şi conţinutul său concepută astfel încât
să faciliteze manipularea şi transportul unui anumit număr de unităţi de vânzare sau de produse
în vrac sau ordonate, pentru a evita deteriorarea cauzată de manipularea fizică şi de transportul
acestora. Containerele de transport rutier, feroviar, maritim şi aerian nu sunt considerate colete.
Ambalaj pentru comercializare - parte individualizată a unui lot prin ambalajul şi conţinutul
său concepută astfel încât să constituie, la punctul de vânzare, o unitate de vânzare pentru
utilizatorul final sau consumator.
Preambalaje - ambalaje pentru comercializare concepute în așa fel încât ambalajul să
acopere în întregime sau parțial conținutul, dar astfel încât conținutul să nu poată fi modificat
fără a deschide sau modifica ambalajul. Peliculele protectoare care acoperă produsele individuale
nu sunt considerate preambalaje.
Expediţie - cantitatea de produse destinată comercializării de către un comerciant, prezentă
în momentul controlului şi definită printr-un document. O expediţie se poate compune dintr-unul
sau din mai multe tipuri de produse; ea poate conţine unul sau mai multe loturi de fructe şi
legume proaspete, uscate naturale sau uscate artificial.
43
Lot - cantitatea de produse care, în momentul controlului, are aceleaşi caracteristici privind:
identitatea ambalatorului şi/sau a expeditorului; ţara de origine; natura produsului; categoria
produsului; calibrul (în cazul în care produsul se clasează în funcţie de calibrul său); soiul sau
tipul comercial (după dispoziţiile corespunzătoare ale standardului); tipul ambalajului şi
prezentarea.
Eşantionare - acţiunea de a efectua o prelevare temporară a unei anumite cantităţi din produs
în timpul unui control de conformitate.
Eşantion elementar - colet prelevat la întâmplare din lot, în cazul produselor ambalate sau, în
cazul produselor prezentat în vrac (încărcare directă într-un vehicul de transport sau într-un
compartiment al vehiculului), o cantitate prelevată la întâmplare dintr-un punct al lotului.
Eşantion global - mai multe eşantioane elementare, considerate ca fiind reprezentative pentru
lot, prelevate în cantitate suficientă pentru a permite evaluarea lotului în funcţie de toate
criteriile.
Eşantion secundar - o cantitate egală de produse prelevată la întâmplare din eşantionul
elementar.
În cazul altor produse ambalate, eşantionul secundar este constituit din 30 de unităţi,
dacă greutatea netă a coletului este de maxim 25 kg şi acesta nu conţine ambalaje pentru
comercializare. Aceasta înseamnă că, în anumite cazuri, trebuie controlat întregul conţinut al
coletului, dacă eşantionul elementar nu conţine mai mult de 30 de unităţi.
Eşantion compozit (doar în cazul produselor uscate natural sau uscate artificial) - un
eşantion compozit este un amestec, în greutate de cel puţin 3 kg, din toate eşantioanele secundare
din cadrul unui eşantion global. Produsele care compun eşantionul compozit sunt amestecate în
mod omogen.
Eşantion redus - cantitate de produse prelevată la întâmplare din eşantionul global sau
compozit, cu un volum limitat la cantitatea minimă necesară care este suficientă pentru a permite
evaluarea anumitor criterii individuale.
În vederea evaluării criteriilor privind gradul de dezvoltare şi/sau de maturitate,
eşantionarea este structurată în conformitate cu metodele obiective prezentate în Orientările
privind efectuarea de teste obiective în vederea determinării calităţii fructelor, legumelor şi
produselor uscate naturale sau uscate artificial .
44
În vederea determinării conformităţii lotului pe baza diferitelor criterii, pot fi

prelevate mai multe eşantioane reduse dintr-un eşantion global sau compozit.
5.2 Controlul de conformitate
5.2.1 Observaţii generale
Controlul de conformitate se efectuează prin evaluarea probei globale prelevate la

întâmplare din diferite puncte ale lotului ce urmează a fi controlat. Proba globală trebuie să fie
reprezentativă pentru întregul lot supus controlului.
5.2.2 Locul de efectuare a controlului
Controlul de conformitate poate fi efectuat în timpul operaţiunilor de ambalare, la punctul

de expediere, în timpul transportului, la punctul de recepţie, în cadrul vânzării cu ridicata şi a
vânzării cu amănuntul.
În cazurile în care organismele de control nu efectuează controlul de conformitate în
spaţiile proprii, deţinătorul pune la dispoziţie spaţii care să permită desfăşurarea controlului.
5.2.3 Identificarea loturilor şi/sau o viziune de ansamblu în

privinţa lotului supus controlului
Identificarea loturilor se efectuează în funcţie de marcajul acestora. În cazul expedierilor

compuse din mai multe loturi, inspectorul trebuie să aibă o viziune de ansamblu asupra acestora,
prin intermediul documentelor însoţitoare. Inspectorul determină, pe baza controlului, gradul de
conformitate a loturilor, pe baza datelor ce figurează în documentele însoţitoare. Dacă produsele
trebuie să fie sau au fost încărcate într-un mijloc de transport, indicaţiile referitoare la mijlocul de
transport trebuie să servească la identificarea expedierii.
45
5.2.4 Prezentarea produselor
Inspectorul stabileşte coletele pe care doreşte să le examineze. Coletele trebuie să fie apoi
puse la dispoziţia inspectorului de către operator sau de reprezentantul său, în vederea efectuării
controlului de conformitate. Operaţiunea de control constă în prezentarea probei globale şi
furnizarea tuturor informaţiilor necesare identificării loturilor. Dacă este necesară o probă redusă
sau secundară, inspectorul o alege din proba globală.
5.2.5 Controlul fizic

Evaluarea ambalajului şi a modului de prezentare a produsului cu ajutorul probelor
elementare În funcţie de cerinţele prevăzute prin standardele de comercializare, se va avea în
vedere verificarea conformităţii şi igienei ambalajului, precum şi a materialelor utilizate pentru
confecţionarea acestuia.
În cazul în care standardul respectiv prevede un anumit tip de ambalaj, inspectorul va

verifica dacă această cerinţă este respectată. Controlul marcajului cu ajutorul probelor elementare
În primul rând este bine să se determine dacă marcajul este conform cu standardele de
comercializare. În cursul efectuării controlului de conformitate, inspectorul determină în ce
măsură caracteristicile marcajului sunt corecte şi/sau dacă trebuie modificate.
5.2.6 Controlul produsului
Produsul care urmează a fi controlat trebuie să fie scos complet din ambalajul său.
Inspectorul poate renunţa la aceasta, în cazul fructelor cu coajă sau dacă tipul şi natura
ambalajului permit verificarea conţinutului acestuia, fără a desface ambalajul. Verificarea
omogenităţii, a caracteristicilor minime, a categoriilor de calitate şi a dimensiunii trebuie să se
46
realizeze cu ajutorul probei globale, exceptându-se fructele , la care această verificare se face cu
ajutorul probei compozite.
În cazul în care produsul prezintă defecte, inspectorul determină procentul de produse

neconforme cu standardul de comercializare respectiv, în funcţie de numărul sau greutatea
produselor. Verificarea criteriilor privind starea de dezvoltare şi/sau de maturitate se poate face
cu ajutorul instrumentelor şi metodelor prevăzute în acest sens, în cadrul standardelor de
comercializare sau în conformitate cu practicile recunoscute.
5.2.7 Raportarea rezultatelor inspecţiilor
Inspectorul eliberează certificatul de conformitate sau, dacă este cazul, procesul-verbal de

constatare a neconformităţii. În caz de neconformitate cu standardele de comercializare,
operatorii sau reprezentanţii acestora sunt imediat informaţi, în scris, asupra cauzelor care au
determinat neconformitatea. Dacă este posibil ca produsului să i se reasigure conformitatea cu
standardele de comercializare, prin modificarea marcajului, operatorul sau reprezentantul său va
fi informat în legătură cu aceasta. Dacă produsul prezintă defecte, procentul considerat
neconform cu standardul de comercializare trebuie să fie precizat.
5.2.8 Diminuarea valorii produsului în urma controlului de

conformitate
După efectuarea controlului de conformitate proba globală este pusă la dispoziţia

operatorului sau reprezentantului acestuia. Inspectorul nu este obligat să restituie elementele
probei globale care au fost distruse în timpul efectuării controlului.
47
5.2.9 Model de etichetă
5.2.10 Certificatul de conformitate cu standardele de comercializare U.E.
48
1)
Dacă produsul este reexportat, se menţionează ţara de origine, în căsuţa.
2)
Bifaţi menţiunea inutilă.
Biliografie
1. Samuil Costel, “Tehnologii de agricultura ecologica”, 2007, Iasi

2. ORDIN nr. 592 din 24 august 2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu
standardele de comercializare la legumele si fructele proaspete
3. Ion Ceauşescu, Valentin Voican, Petre Saviţchi, Grigore Radu, Nistor Stan,
“Legumicultură generală şi specială” 1992, Ed. Didactică şi pedagogică R.A. Bucureşti
4. Cultura leguminoaselor pentru boabe, Editura Agro-silvică, București, 1967
5. http://www.eur-lex.europa.eu
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Maz%C4%83re
7. http://www.bursaagricola.ro/Info-Mazare-71-24289-1.html
8. http://www.scribd.com/doc/65325479/a-Frigorifica-Pentru-Site
49

Mazarea PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Mazarea PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi

Îndrumător: Şef Lucr. Dr. Irimia Liviu

(Pisum sativum L.)...............................................................................1

Cap. 1. Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei horticole

Intr-o ratie alimentara este considerat normal un consum de circa 600-950 g

Mazăre verde boabe 425 ml...............................................................................34

5.2.3 Identificarea loturilor şi/sau o viziune de ansamblu în privinţa lotului

5.2.4 Prezentarea produselor ...........................................................................46

5.2.5 Controlul fizic ..........................................................................................46

5.2.6 Controlul produsului .................................................................................46

5.2.7 Raportarea rezultatelor inspecţiilor .........................................................47

5.2.8 Diminuarea valorii produsului în urma controlului de conformitate ........47

5.2.9 Model de etichetă.....................................................................................48

5.2.10 Certificatul de conformitate cu standardele de comercializare U.E.

Cap. 1. Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei

Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei.

Mazărea este o plantă ierboasă, cultivată și

Caracterizarea botanică, agrobiologică şi tehnologică

Fig.1 .2 Secţiune transversală prin pericarpul fructului

A – vedere la microscop; ep – epidermă;

1.3 Areale de cultură şi cerinţele agrotehnice

Suprafata 3 1 59, 12, 10 22 15

Mazărea găseşte condiţii favorabile de cultură în majoritatea

Soiurile de mazăre cultivate în România.

Caracteristicile soiurilor de mazare cultivate in Romania

Denumirea Tara de Perioada de Pozitia Anul Menţinătorul

Alfetta Olanda 73-87 Erecta 1997 CEBECO ZADEN

Alina Romania 69-90 Semierecta 1995 ICDA Fundulea

Atol Franta 85-87 Semierecta 1994 ROMAN-

Baccara Franta 70-80 Erecta 2000 ROMAN-

Caracal 39* Romania Soi de toamna Semierecta 1984 SCDA Caracal

Corina Romania 70-85 Culcată 1981 ICDA Fundulea,

Dora Romania 70-82 Erectă 1989 SCDA Turda

Eiffel Franta 75-85 Erecta 1999 ROMAN-

Grafila Germania 68-86 Semierecta 1997 SAATEN UNION

Loto Franta 75-85 Erecta 2000 ROMAN-

Magistra Romania 75-85 Culcata 1975 ICDA Fundulea

Marina Romania 80 Culcata 1990 ICDA Fundulea,

Montana Olanda 72-85 Erecta 1997 CEBECO ZADEN

Monique Franta 66-82 Erecta 1998 ROMAN-

Profi Danemarca 72-87 Erecta 1995 DANISCO A/S

Renata Franta 73-88 Erecta 1995 ROMAN-

Rodil Romania 70-90 Semierecta 1994 ICDA Fundulea

Spirit* Franta Soi de toamna Erecta 2002 VERNEUIL

Turbo Germania 72-75 Erecta 1995 SATEN UNION

Vedea Romania 82-85 Culcata 1991 SCDA Teleorman

1.4. Compoziţia chimică a produsului horticol şi valoarea sa alimentară

Valoarea energetică deosebită a boabelor de mazăre este conferită de prezenţa în cantitate

pentru mentinerea functionalitatii inimii (elealcatuiesc si celebrul "Aspacardin", folosit in aritmia

arteriene, previne excesul de greutate,previne puseele de hipertensiune,tulburarile de ritm cardiac

1.5. Destinaţia producţiei şi modalităţi de valorificare a acesteia.

Pregătirea produsului în vederea prelucrării: După ce se îndepărtează frunzele

1.6. Combaterea bolilor și a dăunătorilor

Combaterea constă in tratarea semințelor cu sulfură de carbon in cantitate de 1 kg la

Tulpina este înaltă de 50-150 cm, cu o creştere nedeterminată, este

Fructul (fig.1.6) este o păstaie dehiscentă pe linia de sutură a valvelor,

plantele pot rezista până la –10, -12°C).

Nu dă rezultate bune pe soluri grele, argiloase cu exces de umiditate, neaerate, acide,

Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor.

Nivelarea arăturii încă din toamnă determină o zvântare

Cultura pentru producerea de seminte

1.7. Condiţionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea)

Recoltarea şi păstrarea recoltei. La recoltarea mazării se întâmpină unele dificultăţi