Aapecte virusolosice tu alte spectatitatt medicale Intre 1980 -1996 peste 75096 bovine infectate cu BSE au fost utilizate pentru consum uman in Marea Britanie“Comitetul de experfi al Uniuniiy Europene estimeazi cd peste jumatate milion de emeni au fost expusi riscului infeetiei incat predictiile pentru prima decadi a mileniufai trei sunt sumbre. Observand stuctura pe grupe de varsti a eazurilor diagnosticate’in 1999 - 2000 se poate calcula limita superioard (pesimista) a persopnélor in incubatie“(in jur de 130000), Posibilitatea aparifiei timpurii a bolii umane est@ legata de prezerita genotipului susceptibil (cu doa copii ale codonului 129 pentru 1 etionind fin gena Py), Numarulcazurilor nvC3 in Marea Brtanie a fost inte 1995 - 2001 i jr de 200.» / nul 2000 in Franfa si in Elveia au fost inregistrate decese iar numérul animalelor diagnosticate cu encefalopatie spongiform bovina este in‘crestere. La aveiasi-data au apart primele cazuri Ja bovine si in Germania, Elvetia; Polonia si alte tari Est Europene pana si in Japonia, in toate aceste tari s-au inregistrat si cazuri umane confirmate ale noii variante Creuteféldt-Jakob. 7 {n urmatorii ani prioritatea este descoperirea unui test de diagnostic Specific, accesibil inainte de Sacrificarea animalului sau de décesul cazului uman,/ 32. STOMATITE VIRALE ; an doctor bun Pol ven incredere in T.} ta recomanda niciodata alte medicomente Decét cele pe care le incearci el insusi Eugen Ionesco: Englezeste fara profesor. Un numar mare de virusuri produc inflamafii de gravitate variabila la nivelul mucoasei bucale, numite stomatite, de la simple leziuni locale pana la afectiuni cu rasunet sistemic. Uzual, stomatitele sunt clasificate dupa aspectul macroscopic al leziunilor in: eritematoase; veziculare; buloase gi hiperplazice. ‘Stomatitele eritematoase Aparitia unui eritem (congestii) pe mucoasa bucala este caracteristica in boli sistemice infeetioase, in special in bolile eruptive ale copilariei: rujeola, rubeola; mononucleoza infectioasa, oreion, adenoviroze. Aspectul cel mai frecvent observat este de eritem faringian cextins pe amigdale si val palatin, Mucoasa bucala este congestionata, iar pe fondul hiperemiat nNAspecte virusolagice tn alte spectatitatt medicale par pete rosu aprins, uncori chiar hemoragice, ce dau aspect "pichetat" Stomutitele veziculare ‘Sunt caracterizate de aparitia mor vezicule diseminate in cavitatea bucala, izolate sau in buchet. Virusurilefreevent implicate sunt herpes simplex 1; varicela-zoster gi enterovirusurile, Gingivostomatita herpetica. Infectia primara cu HSV 1 este obisnuit inaparenta. Formele simptomatice afecteaza mai ales copiii intre 1 si 6 ani si se manifesta ca gingivostomatite. Boala debuteaza cu febra si uscaciunea mucoasei bucale, cu senzafie de arsura, dupa o perioada variabila de incubafie intre 2 si 12 zile. Edemul si eritemul inifil se transforma rapid in vezicule raspandite pe gingii; pe mucoasa jugala si pe cea palatina, pe limba si buze. Spre deosebire de herpangina, provocata de virusul Coxsackie A, orofarinxul Posterior nu este implicat. Leziunile se transforma in eroziuni superficiale, albicioase, extrem de dureroase, iar citeodata ulcereaza si sunt acompaniate de sangerari gingivale. Starea generala este alterata, cu febra, disfagie, inapetenta gi uneori, deshidratare secundara. Prognosticul este favorabil, leziunile vindecdndu-se complet in 1-2 saptamani. La adulti, herpesul labial este forma cea mai frecventi, cu implicarea amigdalelor si farignelui in cazurile complicate. Imunodeprimafii si copiii malnutriti sunt predispusi la suprainfectii bacteriene ce pot duce cateodata la ulcerafii cu necroza. Recaderile herpetice apar in urma reactivarii virusului latent din ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni sau spinali, ca urmare a unor variafi stimuli: febra, stres, expunere la ultraviolete; traume locale, dereglari hormonale, etc. Reinfecjia survine in ciuda unui titra ridicat de anticorpi si se localizeaza obisnuit la acelasi nivel ca si eziunca initiala, dar sub 0 forma mai usoara. Diagnostic de laborator. Izolarea HSV 1 se realizeaza prin inocularea lichidului din vezicule pe culturi de cetule, cu aparitia rapida, in 24-48 ore, a unui efect citopatic caracteristic ce include celule gigante multinucleate cu incluzii intranucleare acidofile (Cowdry A). Un test rapid de diagnostic este imunofluorescenfa. Herpangina este produsa de virusurile Coxsackie A, apare sporadic, rar epidemic, mai ales vara si toamina. Debutul este brusc, cu sindrom febril, cefalee, mialgii, curbatura, voma, disfagie. Exantemul este initial eritematos, urmat de aparijia unor vezicule mici cu continutAupecte cirusclaglee tu alte specialitatt medicale ‘nconjurate de un halou rosu, apoi se vindeca in 3-5 zile, Boala este benigna. Diagnosticul de laborator vizeaza izolarea unui virus Coxsackie A, prin inocularea lichidului vezicular intraperitoneal sau intradermic Ia soarece nou-nascut, cu aparifia de paralizii flasce si generalizate. ‘Stomatitele buloase Leziunea caracterstica este afta cu evolufe in etape: macula, papula, vezicula gi ulcerati. Inifial indolora, macula se transforma in vezicula mica, transparent si apoi in ulcerafie cu puncte foliculare vizibile $i secrefie albicioasa, In acest stadiu este extrem de dureroasa gi se insoteste de hipersalivatic, adenita si periadenita. Evolutia este de 6-8 zile, cu prognostic bun. Aftele se localizeaza preferential pe mucoasa buzei inferioare, pe limba, in santul gingivo- labial. Cateodata pot apare simultan pe mucoasa bucala gi pe cea genitala: afta bipolara ‘Touraine. © forma clinica particulara este sindromul Behcet in care intilnim afte bucale, ulcerafii genitale, leziuni oculare (conjunctvite, iridociclite) si erupfii cutanate plus artrite, flebite. Multiplii factori au fost implicati in aparitia aftelor intre care cei predispozanti de tip general (nutrtionali, hormonali, nervosi) sau local (tartru, afectiuni dentare netratate, furnatul, condimentele, alcoolul, alimentele bogate in glucide). Stomatite hiperplazice Se caracterizeaza prin ingrosari ale mucoasei bucale, ce au deseori forma unor tumori Papiloamele sunt produse de papilomavirusuri, din familia papovaviridae. Au aspectul lunor veruci cu suprafata neteda, albicioase, rar pediculate. La copii apar concomitent in cavitatea bucala (pe buze si limba, in special) si pe degete. Aparifia a numeroase papiloame raspindite in partea superioara a cavitafii bucale poarta numele de hiperplazie focala, Serotipurile implicate sunt HPV 13 si 32. Tratamentul poate viza excizia chirurgicala sau cu laser, desi recidivele sunt frecvente. Rareori pot apare in cavitatea bucala condiloame acuminate, leziuni de etiologie papilomatoasa localizate uzual pe piele gi pe mucoasele anogenitale. Leziuni orale asociate cu infectia HIV HIV se replica si este eliberat in mucoasa bucali. Herpesvirusurile gi papilomavirusurile careAapecte vinasologlee in alte opectatitatt medicale pot determina levi in mucoasa bucalexacerbeazi prezenta HIV in saliva si in lichidul crevicular gingival. Mecanismele responsabile de aceastiinteracfiune sunt: _Hiperexpresia receptorilor si coreceptorilor HIV; = Eliberarea de chemokine cu rol activator, _ Transactivarea replicdrii virusurilor ADN. . Practicile sexuale orale pot contribui la extinderea transmisiei HIV. Leciuni orale asociate cu infectia HIV sunt de o mare varietate clinica $i etiologica si pot apare atin stadileinfiale cét sin cele finale ale boli, ca urmare a infecfilor cu diferiti germent oportunisti. Clasificarea leziunilor orale din infectia HIV/SIDA. ee ee Forma clinica ~ Fungice Candidioza, histoplasmoza, criptococoza, aspergiloza | Bacteriene Gingivita, periodontita, stomatita necrozanta, TBC Virale ‘Gingivostomatita herpetica, Zona zoster diseminata, papiloame, leucoplazie viloasa a limbii Neoplasme ‘Sarcom Kaposi, limfoame, carcinom scuamos ‘Autoimune/idiopatice | Uleere aftoase recurente, xerostomie si hiperpigmentare ‘melanica, epidermoliza, purpura imuna trombocitopenica, boala glandelor salivare Leziunile virale, Atit stomatitele veziculare cat gi cele buloase sau hiperplazice se intnese in infectia HIV. Majortatea virusurilr herpetice latente sunt reactivate gi dau teziuni extinse, necrozante, generaizate (HSV 1 si 2s VZ, CMV). Un sindrom aparte i constituie leucoplazia viloasa # limbii (leukoplakie paroasa) produsa de virusul Epstein parr. Clinic se constata o hiperplazie marcata informa de vili sau peri pe partie laterale posterioara a limbii, de culoare alba, sidefie. Leziunea este prezenti la 20% dinAapecte wirusolagice in alte specialitatt medleate seropozitivii iimptomatici gi devine mai frecventa odata cu progresia bolii. Este unul din ctiteriile de incadrare a pacientilor in categoria B3 din definifia clinica. Biopsia arata la examenul histopatologic hiperparakeratoza cu acantoza i iregularitati la jonctiunea dintre straturi. Celulele sunt largi si vacuolare "prickle cells" ‘$i contin un numar enorm de particule complete de EBY. Terapia cu acyclovir este eficienta, dar leziunile reapar frecvent. Exista studi ce indica rezultate favorabile in cazul asocierii ganciclovirului cu azidotimidina, Trebuie menfionat ca, in ciuda asocierii frecvente cu infectia HIV, leziunea poate apare, rar, la pacienfii cu transplant renal, hepatic, de maduva osoasa, la cei sub citostatice, in general la cei sever imunodepresafi 33, MEDICAMENTE ANTIVIRALE (Cu edt este mai bund 0 bauturd, eu atit re imbeti mai usor Eu nam baut de muh. Acesta este secretl vieti mele lung. Yukio Mishima: Pies No In 1998, WHO a estirfiat ponderea deceselor prin boli contagioase la 13 milioane, ceea ce a p reprezenta 25% din letalitatea globala. Cele mai multe decese au survenit prin boli cu lor sub 5 ani transmitere aefogend sau digestiva, iar segmentul cel mai afectat a fost al coy din title ih curs de dezvoltare, Totisi, bolle infecfioase au regresat in réndul cauzelor de deces,/in principal dupa 1950, ca urmare a doud stripungerimajore in medicind: sptbioticee si vaceinirile, Atitudinea lumii medicale in raport cu impactul social al /patologiei infectioase 5-4 schimbat dramatic dupa 1980 odata cu sezizarea rolului infeofiilor emergente sia rdsplindiri rezistentei 1a antibiotice.Virozele sunt principalele cauze ale ~~ noilorinfecii sa ale infectilor emergente, In plus, tehnologia medical moderna a crescut considerabil Speranfa de viati a unor bolfiavi cronici, adesea imunosupresafi,istrogen sau nu, care/constituie rezervoare importante pentru dezvoltarea patogenilor rezisten{i la si ce si chimioterapice. La/astfl de gazde infectile virale latetite incep si devind iza principal de deces. In flus, intr-o serie de cancere rolul virusurilor este bine stabilit in inigierea transformarii pulare. Patologia vascular, neurod@gencrativi sau cea geriatricd ste, de asemenea, inflienfaté marcat de agentii virali._/ Virusologia se afla intr-o perioada fast in effe progresele biologiei moleculare au fiicut posibile sezizarea unor verigi ale ciclului replicativ viral care pot fi blocate specific