SUDAREA CU FLACARA OXI-GAZ 1. Nofiuni de bazi Sudarea cu flackri oxi-gaz utilizeaz’ energia termochimici obinut& prin arderea unvi gaz combustibil intr-un jet de oxigen. Schema de principiu a procedeului si modul operator se prezint in figura 19.1. Energia dezvoltatd in flacira oxi-gaz FOG topeste atit marginile pieselor de sudat MB cat gi cap&tul sarmei de metal de adaos MA, producdnd alierea lor. Beeul arzhtorului BA executi o migcare de gendulare vp, suprapusi peste viteza de sudare v, cu care se deplaseazA treptat atét arzMtorul cat gi metalul de adaos (MA). Acestuia i se imprima in plus, o migcare de avans v,, de coborare si urcare, succesiv, pe m&sura necesitatii proceselor ce realizeazi cusitura. Datorit& complexitifii acestor miscari, este un procedeu prinexcelen{A manual. ‘Temperatura flictrii gi a baii de metal topit depind de puterea calorificd a = worm semewneseen gagului combustibil, si de debitul produselot arderii Raportul dintre volumut de oxigen 1,2 flactra are un caracter oxidant, iar cand K < J,/ flaciira este carburanta. Flactra Pactra secundars Came readest ec Ho Tee hens actin tone reaucttoere flactr’ Fig. 19.2Pieséle de sudat trebuie pozitionate in zona cu temperatura maxim, care se produce la 3...5 mm de capttul nucleului fl&cdrii Acetilena este produsA in generatoare, prin reactia _chimic& dintre carbid si apa: CaC, + 2H,0 pC) H+ Ca(OH): in figura 19.3 se prezint& schema de principiu a generatorului tip CD-11, care functioneaz& in sistemul cu contact intermitent intre carbid'si apa. Acest tip de generator debiteazi acetilen’ a presiunea relativ stabil’ de 0,04 bari. in corpul exterior cilindric 1 este introdus balonul 2, fixat demontabil de corpul exterior prin tija 3 gi avand Fig. 19.3 Ja partea inferioard o “fust" inelar’, dubla. fn zona central’ a acestui balon se introduce clopotul 4, care are la interior cogul cu carbid 5 gi colectorul de rezidwuri 6, Clopotul este conectat prin conductele 7, 8 si 13, la partea inferioara, inelar’, a plutitorului si la epuratorul 0, prin conducta 9. Cfnd se produce o cantitate mai mare de acetilend dect cea consumatt, presiunea din clopot si din spatiul dintre fustele plutitorului creste, apa este presat& prin spatiile libere dintre plutitor si corpul exterior, respectiv dintre plutitor si clopotul central, nivelul apei ridicdndu-se pind deasupra balonului, dar cobordnd in zona de contact cu carbidul, uneori chiar sub nivelul inferior al acestuia. Astfel, reactia de producere a acetilenei se incetineste sau chiar inceteaz’. La cregterea consumului de acetilen’, se produce fenomenul invers. Epurateral generatorului este inc&rcat cu granule de cocs, intre care se rejin particulele de impuritafi din acetilen’. Piciturile de api antrenate de reactia relativ violent& dintre carbid si apa se acumuleazi in partea inferioar’ a conductei 9 sise elimina prin robinetul 15. Din epurator, acetilena trece in conducta centralé a supapei hidraulice de siguranja J/. Aceasta are rolul de a preveni explozia acetilenei din generator in caz c&, din diferite motive, gazele arse sau flacira, se intorc de la arzitor la generator. in acest caz, acestea p&trund prin robinetul /2 gi cresc bruse presiunea deasupra nivelutui apei din corpul supapei. Ca urmare, apa este presati prin spatiul dintre conducta central’ si conducta exterioard a supapei hidraulice de siguranié, pana cind nivelul apei scade sub extremitatea inferioar’ a conductei exterioare (aflat cu cativa centimetri sub capitul conductei exterioare). Din ‘acest moment, gazele arse ies in atmosferd prin apa dintre cele doud fevi.Nivelul corespunz&tor al apei in corpul supapei hidraulice de siguranfA este asigurat de umplerea acestuia pand la robinetul de nivel 16, care se deschide in timpul introducerii apei in supap§, la inceputul lucrului, in figura 19.4 se prezint& schema de principiu a generatorului__ tip GA-00, care functioneaza in sistemul cu api peste carbid, El produce acetilend Ja presiuiea de 0,095 bari, fiind cel mai modem tip de generator. Carbidul, aflat intr-un sertar etans, este umezit cu picituri de apa. {In funcjie de presiunea acetilenei in clopotul de acumulare, nivelul apei variaz& invers fay’ de aceasta Cand nivelul apei in corpul inferior scade sub cel al conductei de aducere a apei in reactor, umezirea carbidului inceteaz8, determinind incetarea producerii acetilenei, Conducta de evacuare a acetilene: ander cata se als sin pene it corp enero crop de savmuiore seh seal ace eri Evacuere api din Conduct intrare epi Tiopoler de ecumulare Distributor ~ picurtte Serter ~ roector —~ Camera reactorului Dep golire Capec de etengere 0 Fesctorutul Fig. 19.4 Adesea acetilena este imbuteliald in stafii speciale, la 15 bari, in butelii cu volumul util de 40 1, in care se giseste acetond in calitate de solvent, aceasta fiind impregnat& intr-o mas& poroasi de plimfnt de infixzorii. Oxigenui este imbuteliat la 150 bari, in butelii speciale de ofel, continénd echivalentul a circa 6000 / oxigen la presiunea de lucru. in figura 195 se prezinti clementele constructive ale buteliilor de acetilen’ si de oxigen: 1- corpul buteliei; 2 ~ suportul buteliei; 3 = robinet; 4 — capacul; 5 ~ filetul de ingurubare a capacului, Fig. 19.5{n figura 19.6 se prezinta schema de principiu a unui reductor de presiune pentru oxigen. Oxigenul intra din butelie prin zona piulijei olandeze 13, cups spatiul 6 al camerei de ‘nal presiune (p;) si de legttura ou menometrul de inalti presiune 7, trecdnd pe sub supepa 5, care este impinsé pe scamyul ei de arcul 11. La iesirca cu vitezi mare in camera de jousa presiune 8, de dimensiuni mult mai mari'decét ale camerei de inaltd presiune, gazul se destinde. Presiunea (g.) in aceast& camer’ este dati de manometrul.de joas’& . presiune 9, Gazul iese prin stugul 12, Fig. 19.6 tretand prin robinetul de evacuare 10. Reglarea presiunii la iegire se realizeaz’ prin manevrarea cuiului 4, prin intermediu! membranei elastice 3 sé a arcului 2, comprimat roai tare sau mai pufin, prin rotirea convenabil& a rozetei gurubului . Dac presiunea p; din camera de joash presiune scade (de exemplu datoriti unui consum mai mare de gaz), ‘membrana 3 se bombeaz in sus, ridic& cuiul si supapa si se permite admisia unui debit mai mare de gaz, ceea ce conduce la stabilizares presiunii. Dacd presiunea p; in camera de joasi presiune creste (de exemplu datorits unui consum mai mic de gaz, sau din alte motive, membrana 3 se bombeazi in jos, cobvari cuiul si supapa, si debitul de gaz admis scade, ceca ce conduce la stabilizarea presiunii la valoarea reglat& convenabil Reductorul ‘de presiune pentru acetilend este similar, dar este dimensionat corespunziitor si difer prin modul de montare pe butelie, prin intermediul unui jug si nu prin intermediu! unor piulite olandeze. ‘Reductorul de presiune pentru oxigen este vopsit in culoare albestr’, iar cel pentru acetilens este vopsit in culoare galben - aurie. ‘Amestecul de gaze ce produce flacira se realizeazi in arzitorul pentru sudare, Schema de principiu a unui astfel de arz&tor se prezint& in figura 19.7 Canelurh RobineteO trusd standardizat8 pentru sudare oxi-gaz contine un méner pe care se pot monta 8 tipo-dimensiuni din celelalte clemente ale arzitorului, notate cu numere de la 0 la 7, in sens crescitor, corespunzitor cu cresterea grosimii pieselor de sudat, asigurdind debite de gaz. corespunzatoare, . Fig. 19.8 Pentru sudarea tablelor cu grosimi mai mici de 4 mm se utilizeaz’ sudarea spre stinga (fig. 19.8.a), iar pentru sudarea tablelor cu grosimi mai mari se utilizeazi metoda de sudare spre dreapta (fig. 19.8.b). Unghiurile de inclinare a sdrmelor de adaos si a arzitorului , ca gi mischrile acestora sunt dictate de evolujia corelat a topirii metubului de adaos si metalului de baz’ (fig. 19.c). Cu cAt tabla este mai groasi, arz3torul trebuie inclinat mai putin fayéi de verticald, Datorité caracteristicilor sale, acetilena are cea mai larg utilizare ca gaz combustibil, 1a sudarea cu flacdra. Pentru sudarea metalelor usor fuzibile sau cu gosime foarte mic& se utilizeaz& si alji combustibili, ca: gaz pettolier lichefiat (propan, butan), gaz de cocs, vapori de benzin&, benzen, hidrogen ete. 1.1. Regimuri de sudare yi misuri tehnologice speciale Principalii parametri ai regimului de sudare oxi - acetilenicd sunt: caracterul flickrii, debitul de acetilen’ Q, diametrul sirmei de sudare d, viteza de sudare »,. Alegerea lor se face conform tabelului 19.1, in funofie de grosimea s a metalului de baz’ gi de natura acestuia, Tabelul 19.1 Parametrii regimului de sudare oxi-acetilenicd Parametrii | Metalul de bazk | _ Sudarea spre stan, ‘Sudarea spre dreapta Uh. Ofeluri (80... 120). (020... 150) Cupra (200 ... 250). (250 ... 300).6 Toate | 1+; | 24, | — 1% | “Tipu 1 dimensiunile rosturilor se aleg conform tabelului 19.2.Tabelul 19.2 Rosturi pentru sudarea cu flacird oxi-gaz Forma rostutul tmbingrit Sudare verticals Gites) suaurs | ¥ i 2 1 bs bee p ANUS Sirme pentru sudarea diverselor materiale La sudarea ofelurilor de constructie, de rezistenji mic’ se folosesc s ame din ofel moale cu confinutul de carbon mai mic de 0,1%: S10, S 10.X. La sudarea ofelurilor cu confinut mare de carbon s¢‘folosese sme cu 0,25 «++ 0,35 %C si dezoxidangi (Mn si Si) in cantitsti sporite. La sudarea ojelurilor slab aliate se folosese srme cu 0,1 ... 0,12 %C, cu dezoxidani in cantititi sporite si cu adaosuri corespunzitoare de clemente de aliere, De exemplu, pentru otelurile termorezistente slab alinte cu molibden sau cu crom $+molibden, se folosesc mircile S12Mo, respectiv S12MoCr. La sudarea ofelurilor sliate, se procedeazi similar, cu precaufii suplimentare. La sudarea fontei, se folosesc baghete tumate din fonti cu 3 % si dezoxidangi. La sudarea cuprului se folosese vergele de aliay de cupru cu argint (1.5...15%) si cu fostor ca dezoxidant.La sudarea alamei, sérma de adaos confine ca dezoxidanji siticin gi aluminiu, 1.2, Folosirea fluxuritor dezoxidante La sudarea fontei si a metalelor neferoase care se oxideaz8, se folosese in ‘mod suplimentar fluxuri dezoxidante. Cele mai rspandite fluxuri sunt: = pentru sudarea cuprului gi alamei: borax (tetraborat de sodiu - NazB4,), acid boric (H,BO;), amestec intre acestea si un flux cu borax, carbonat de potasi siclorurd de sodiu, de exemplu: 70% NazByOz + 10% HsBO; + 20% NaCl. = pentru sudarea fontei: amestec de borax, carbonat de sodiu gi de potasiu 1.3, Sudarea aluminiulul si aliajelor ul Se folosesc vergele din aluminiu care conjin pind la 5% Si. Ca fluxuri, se folosesc: fluoruri, ioduri si cloruri de litiu, de potasiu sau de sodiu, de exemplu: 28%NaCl + SO%KCI + 14%LiCI + 8%NaF Aluminiul si aliajele sale se degreseazi inainte de sudare intr-o solufie apoasi de 3 ... 5 % NaOH gi 1 ... 3 % NazSiOs, pe o latime de 30... 40 mm de fiecare parte a rostului. Urmeazi o spilare cu apa fierbinte si 0 decapare intr-o solutie de 10 % acid azotic, urmand iardsi o spalare cu ap’. {in functie de grosimea pieselor de sudat, se face 0 preincalzire la 300 ... 350 °C, care ajuti la omogenizerea bund a cildurii in timpul sudarii. Pentru a se impiedica ricirea brusc& a pieselor in timpul sudirii ele se aseazh pe materiale izolante termic (azbest sau c&rémizi refractare) sau se ingroapa in nisip uscat. La sudarea aluminiului, flactira trebuie si fie ugor carburant& (K = 0,95...1) in vederea reducerii fenomenului de oxidare, iar arzAtoarcle trebuie si nu prezinte impurititi sau urme de fluningine si si fie alese cu un numar mai mare decdt cele pentru sudarea unor ofefuri de aceeasi grosime, deoarece pierderile de caldura pria conductie si apoi prin convectic si radiatie sunt mari. 1.4, Sudarea alamet Tabla se decapeazi in solutie apoash cu 10 % HNO; si apoi se spol cu ap’ fierbinte si apoi se usucd. Pentru a se diminua evaporarea zincului in timpul sudarii, aceasta se execut ou 0 flactird oxidanta (K = 1,3 ... 1,4), iar distanfa dintre becul arzitorului gi piesa de sudat trebuie si fie de 8. 10 mm, Ca urmare, la suprafata baii se formeaza 0 peliculd de oxid de zine, care impiedic& aceast& evaporare. Puterea flacirii folosite trebuie si fie mica, de ordinul a 100 / Sudarea alamei se executi prin metoda de sudarca spre stinga cu amplasarea sirmei de adaos sub un unghi de 15 ... 30° fata de piesd. ‘Arzitorul trebuie condus eft mai repede, sub un unghi de 70 ... 80° fapi de orizontalt si fis penduliri transversale; se executé sudarea cu amplasarea sérmei de adaos in flactri, deasupra metalului topit.Ca material de adaos se foloseste adesea alama de lipit, cu 58...60%Cu Dup& sudare, se execut® ciocinirea sudurii la temperatura de 500°C pentru alame ou mai putin de 60% Cu, gi la rece pentru alamele cu peste 60% Cu. Dupa cioctinire, se executd 0 recoacere la 600°C tirmatil de o racire ineeatt, pentru objinerea utei granulatii fine gi pentru inliturarea ecruislrii produs. prin ciocanire. 2, Desfigurarea lueririi ~ Studentii primese individual o tema de stabilize a regimaului de sudare pentru imbinarea a doul piese de o anumith grosime gi dintr-un anumit material, utilizénd elementele prezentate anterior. Se prezinti demonstrativ tipurile de flactiré (normal, carburant8, oxidants) ‘Apoi se studiaz8 egantioanele ce urmeazi a fi sudate, se m&soard grosimea 91 s¢ ‘noteazA marca materialului de bazi si a celui de adaos, se deseneazs schita rostului viitoarei imbinari. Se studiaz& echipamentele de sudare existente in laborator, se noteazi presiunile gazelor, citite pe manometrele reductoarelor de presiune. Se realizear’ demonstrativ una — dou imbiniiri sudate cu flac&ra. fn timpul demonstrarii, studengii cronometreazA gi noteaz& durata sudarii, observa pozitia de sudare, sensul de sudare si tipul flicirii, migcdrile arzitorului gi ale sérmei de adaos, apreciaz& unghiul de inclinare a arzBtorului. ‘Se observi respectarea tuturor recomandarilor prezentate anterior gi @ normelor de protectie a muncii, afigate la postul de sudare. Dupa sudare se identifict numarul caracteristic al arzitorului folosit efectiv, se Verificd identitatea acestui numér pe elementele demontabile ale arzAtorului, se ‘masoari lungimea, grosimea, Litimea imbin&rii sudate. Se calculeazA viteza medie de sudare efectivi gi se execut& schifa imbintrii sudate, in sectiune transversal’. 3. Sugestii pentru comentarea rezultatelor Se vor face observaii privind echipamentele de sudare, calitatea sudurilor realizate, cauzele eventualelar defecte constatate. Se vor face aprecieri privind productivitatea procedeului de sudare, dificultitile ce apar in calificarea sudorilor, pericolele ce pot apirea datorits nerespectarii normelor de protectie ‘a muncii. Se vor compara parametri stabilifi, cu cei masurati efectiv si cu cei cupringi in tabele. ‘ ‘Se vor comenta calitatea si productivitatea acestei metode de sudare, fimitele si domeniul de aplicare, tinénd cont inclusiv de costurile utilajuli si materialelor auxiliare.TAIEREA OXI-GAZ 1, Notiuni de bazi ‘Thierea oxl-gaz este el mai rispindit procedeu de taiere a tablelor groase, & thierea barelor, profilelor, faglelor, maselotelor gi rejelelor de alimentare, de ofel carbon sau ofel slab aliat cu cel mult 0,5% C. Este inrudit cu procedeul sudarii cu flactré oxi-gaz, folosind acelasi tip de gaze combustibile - de exemplu acetilens, propan, butan sau gaze naturale - $i oxigen, provenite din aceleasi surse, gi folosind aceleasi echipamente. ‘Procedeul consti in incdilzirea local cu o flactirh oxi-gaz @ materialului de thiat pind Ia temperaturi superioare aceleia de ardere a fierului in oxigen, i apoi arderea acestuia intr-un jet suplimentar, de oxigen. Domeniul de utilizare a procedeului, precizat anterior, este limitat de faptul ch pentru a se executa tAieturi de calitate, materialul trebuie s& indeplineasch urmitoarele condifii: = temperatura de ardere in oxigen a materialului s& fie inferioar’ aceleia de topire; ~ conductivitatea termic& a materialului sa fie mic; = temperatura de topire a oxizilor rezultaji si fie inferioar’ aceleia de topire a materialului thiat. ‘Pentra thiere se folosesc arzStoare care sunt dotate (in plus fafa de cele folosite la sudarea oxi-gaz) cu o cale de acces a oxigenului suplimentar, pentru thiere. 1.1. Utilaje gi echipamente studiate a. Aparatul pentru thiere manuala Un astfel de arzitor este prezentat ca schema de principiu in figura 21.1 ‘Aparatul foloseste ménerul arzitorului gq. Pentru sudare oxigaz, In care se monteazi un 8; subansamblu special pentru tliere. Acesta are dout fevi asamblate cu becul special 1, care are dou’ ajutaje 2: unul central si altul inelar, cu variantele care se arati in sectiunen A ~ 4, in figura 21.2 Pentru thierea oxi-metanicd, ajutajul inelar, Fig. 21.1 exterior, este fragmentat in mai multe orificii de dimensiuni miei (fig. 21.2.b), astfel ca oxigenul pentru preincalzire s& se amestece ‘mai intens cu gazul metan, care are 0 putere calorific’ mai mich deciit cea acetilenei ‘Oxigenul iese prin partea centralf a becului, iar gazul combustibil printre canclurile exterioare ale acestuia, sau prin orificiul inelar.Tevile se racordeazi la méner prin intermediul unor robineti 3, 4 gi 5, care permit admisia gazelor, a oxigenului pentru preincalzire si respectiv a oxigenului pentru thiere. TAierea se poate realiza manual, automat sau semiautomat in primul caz, conducerea arzitorului ia hungul traseului thieturii se face manual, arzitorul (care este destul de greu) fiind + rezemat pe piesa de tliat cu ajutorul unui A-A ee aire c&rucior (fig. 21.3). Caruciorul 1 permite oxtacetilonica menfinerea arzitorului la distanfa optima AA fati de pies. El se deplaseazi pe rotile 2, articulate pe axele 3. C&ruciorul se poate deplasa circular, daca se atageaz acestuia un compas alcatuit OstBiere din tijele 4 $i 5, ultima fiind rezematd intr-un mic orificiu, realizat cu un punctator. b- Talore oxi-metanica Fig. 21.2 cazul t8ierii automate sau semiautomate, thierea se realizeazi pe masini speciale, arztorul fiind condus in directia gi sensul t@ierii in mod automat sau semiautomat, cu ajutorul ‘unor mecanisme sau dispozitive, Fig. 21.3 care menfin constanti viteza de thiere, pentru a se obfine o calitate superioaris a suprafefei tKieturii, b. Masini de thiat oxi-gaz Aceste masini pot executa thieturicu mai multe arzdtoare simultan, ce pot executa migciri dupa 0 traiectorie oarecare, comandatt manual sau automat. Tiierea cu dou arzitoare J si 2, 2 1 inclinabile dup& dorinji, se utilizeaz’ fie in scopul thierii a dowd contururi identice simultan (pentru cresterea productivitiiimuncii), fie SY pentru realizarea unor tesiri ale marginilor tablelor, ce vor constitui rosturi in Y sau X pentru sudare, asa cum se araté in figura 21.4. Deplasarile sunt realizate electro~ mecanic, fiind comandate de doua tablouri de Fig. 21.4 comanda: un tablou general gi unul pentru comanda rotirii-capuluiTablou gonoral Pentru —_taierea dupa desen (fig. 21.8) se foloseste im proiector cuplat prin intermediul totilor dinfate =z) ... zs cu furca orientabild a fen unei rofi zimfate 7. Operatorul roteste capul optic din care se proiecteazA pe desen o cruce luminoasa mobila, cu 0 sdgeaté indicéind sensul migcarii, respectiv al taierii. Aceasta trebuie orientaté tangent la conturul desenului Fig. 21.8 special executat. Crucea luminoasa 4 este formata prin trecerea luminii produsa de becul / prin diafragma 2 si lentila de focalizare 3. Prin orientarea ei astfel incdt sa fie tangent la conturul desenului de pe planseta 5, se obfine orientarea rotii zimfate 7 fata de cilindrul rostogolitor 8 dupa directia necesara tAierii piesei, in punctul curent taiat. Miscarea rofii zimfate 7 se primeste de la un motor, printr-un reductor de turatie cu rofi dinfate acfionat prin interiorul axului 6. La realizarea desenului trebuie s4 se fina cont de Lafimea & a taieturii (v.fig, 21.4). Pentru taierea circulara axul rotativ al suportului aparatului de taiere primeste miscarea de rotatie de la motorul II. Raza de taiere se regleazi prin deplasarea radial4 corespunzatoare a aparatului de taiat, pe suportul acestora. La taierea automatd dupa sablon (fig. 21.9) se foloseste, ca dispozitiv de antrenare, un cap magnetic al carui ax magnetizat primeste miscarea de rotatie de la motorul I,Capul magnetic se monteazi in _locul dispozitivului cu rofi dinfate folosit la t8ierea in linie dreapt’ sau dupa desen, fiind angrenat in migcare printr-un canal de pand axiala, Et confine o bobind alimentat cu curent, ‘in interiorul acesteia existind un miez feromagnetic; miezul, rotit cu 0 turafie convenabila, are un capat ce iese din carcasa bobinei, fiind prevazut cu o rol& zimfat, care este pus in contact cu un gablon din ofel, fiind atras’ de acesta. Deoarece este rotita de motor, rola se rostogoleste peste gablon, determindand deplasarea grinzii pe care sunt montate atat bobina, cAt si arzatorul Fig. 21.9 Sablonul poate fi realizat cu suprafata exterioard de contact cu rola sau cu suprafafé interioar& de contact (fig. 21.10). Conturut tdlat "La taiere trebuie finut cont de lajimea ba Infagurétoarea \. = taieturii, ca gi de diametrul d, al rolei. Razele de conturului "3 capului magnetic racordate ale sablonului trebuie s& fie mai mari a A decat raza rolei. Axa de simetrie a jetului taietor trebuie plasaté in afara conturului piesei decupate, la distanfa 6/2 fafa de acesta. Dimensiunile radiale ale sabloanelor D trebuie calculate in functie de dimensiunile radiale dp ale pieselor, finind cont gi de diametrul rolelor dp, astfel: wget D=4 FT Semnul ,-” trebuie folosit la folosirea Sablon interior sabloanelor exterioare, iar semnul ,,+” la folositea b. sabloanelor interioare. Fig. 21.10 1.2. Parametrii regimului de tiiere Acestia sunt: presiunile i debitele gazelor de preincalzire, presiunea si debitul oxigenului pentru tiere, viteza de thiere gi distanfa dintre becul arzatorului si piesa. Ei variaza in funcfie de grosimea s a tablelor de thiat (s = 4 ... 300 mm). Presiunea oxigenului de preincilzire por este de ordinul 1... 3 bari, crescind in mod direct fati de gfosimea s a materialului de taiat iar debitul acestuia, op = (300... 500) +s (litri/ora).Presiunea gazului de preincilzire pg este'de ordinul 0.04 ...0.2. bari, iar debitul gazului, Qc = (250....400).s (ltr/ora). Presiunea oxigenului de taiere por este de ordinul 2,5 ... 5 bari, debitul oxigenului de thiere Qor find de circa 3 ori mai mare decat cel al oxigenului de preincalzire: Qor =3 Qor. Viteza de thiere vr scade invers fafa de cu grosimea materialului de taiat, variind in intervalul 500 ... 100 mm/min. Distanfa de Ia bec la piesi A creste cu grosimea piesei (gi, implicit cu debitele de gaz consumate, variind in intervalul 4 ...30 mm. in tabelul 21.1 se prezinté unele elemente sintetice privind alegerea parametrilor regimului de tiere cu magina RS 5. Tabelul 21.1 Alegerea parametrilor regimului de taiere Otel slab aliat, Material | Ofc carbon cuCr< 5% | Ofeleu granulaie fina " Mo <1% 5mm [1s [30as oo] 9 | 2 | 40 [ils TW] 30 Inscriptia de pe becul | 10-30 | 30-60 |3-10/10-30 }30-60] 10-30 | 30-60 interior hmm 5 4 [pe _bari 02 [por bari 23 1,0 20 Porbari (257351 475] 2135] 4 [2125/3] 45 vr_mm/min [450|350[300[250| 450 | 380 | 300 |290|240| 200| 100 Presiunea oxigenului de tliere si vitezele de thiere recomandate sunt recomandate tabelar intr-o inscripfie similar de pe traversa maginii RS 5. 2. Desfigurarea lucririi Studenfii primese individual o tema de stabilire a regimului de taiere a unei piese de o anumiti grosime si dintr-un anumit material, utilizénd elementele prezentate anterior. Se prezint demonstrativ echipamentele de taiere existente in laborator. Apoi se studiaz’ egantioanele ce urmeazd a fi taiate, se mAsoarA grosimea materialului gi se noteaz marca materialului de taiat. Se noteaz presiunile gazelor, citite pe manometrele reductoarelor de presiune de pe buteliile de oxigen si eventual de gaz. Se realizeazi demonstrativ una — doua tAieturi cu flacara oxi-gaz. in timpul demonstrarii, studenfii cronometreazA si noteazi durata efectivi a incAlzirii gi a tdierii, observa pozifia capului de taiere, culoarea gi dimensiunile flacdrii, apreciazd unghiul de inclinare eventuald a arzatorului,Se observ. respectarea tuturor recomandarilor prezentate anterior si a normelor de protectie a muncii, afigate la postul de taiere. Dupa tiiere se schifeazé clementele demontabile ale arzatorului, se masoara diametrele caracteristice ale ajutajelor acestora, se masoar& lungimea, si lajimea tiieturii, ca gi distanfa de la arzator la tabla taiata. Se calculeazA viteza medie de taiere efectiva gi se executA schifa taieturii in secfiune transversala. 3. Sugestii privind comentarea rezultatelor Se vor face observatii privind echipamentele de taiere, calitatea tdieturilor realizate, cauzele eventualelor defecte constatate. ‘Se vor compara parametrii stabilifi, cu cei masurafi efectiv i cu cei cupringi intabele. Se vor comenta calitatea gi productivitatea acestei metode de taiere, limitele si domeniul de aplicare, tindnd cont inclusiv de costurile utilajului gi materialelor auxiliare. ‘Se vor face aprecieri privind pericolele ce pot aparea datorita nerespectirii normelor de protectie a muncii.TAIEREA METALELOR CU PLASMA SI MICROPLASMA Notiuns generale Cu toste cA taieree cu pleems se eplicd’ tuturor elisjelor industriale rentabslitetes procedeului reiese pregnant le ta icrea Ofelurilor aliate, inoxidabile, eluminiului 91 eliajelor salle cuprulud 94 elemed, titenulut gi eliajelor de titen, edi- ci @ acelor materiale cere nu se pot téis prin procedeul oxigez. Aventejele procedeulus de téiere cu plesm& rezults din tn- sisi caractgristicile plesneds obtin téteturs cu.o létine mic’ $1.0 zond de influen- {i termicd neglijabila detorits feptului cd energie este foarte concentrata 3 ~ 8@ obtin viteze meri de thiere datorits energiei mari in- Wygezinate gi foarte concentrate. Schena de principiu # téierii cu jet seu arc de pleums es- Be prezentetA tn figure 12.1. electrod e@lectrod Fig.12.1. Pentru punsrea tn functiune se eprinde mai tntfi un arc pilot S, intre electrod 94 ajutaj (fig.1>.1.e), care permitefontzeres spatiulus fn care este adue gezul plesmegen. Dups ce obsinut Jetul de pleams 9, (fig.12.1,0), ee transfer arcul de le sine pe pieced (fig.12.1,b). Parametrit regimulut de tétere etnt urastorii: = debitul Q 91 natura gezului plesnagen; = tensiunee jetulut eau arcului de plasm’ Uy: = Antensitotes curentulus tn plese 1,3 = viteza de téiere vy. Goloule et determinars Pentru stabilires tehnologies de taiere cu plasms @ unes plese din tablé dintr-un enumit material, se parcurg urmBtosre- le etape: 2, Se alege schema de t8iere: cu arc transferat seu cu je de plesns, De obicet ae folosegte ercul transferat care are un rand ment teraic mei burt. Jotul de plasmd se folosegte pentru taie- ree tablelor subtiri efnd se lucreaz cu microplesms sau pentfu tdieres meterialelor cere nu conduc curentul electric. 2. Se stabilegte neture 91 debitul gezului pleemagen Q. Nature gezului plesmagen so etebileste in functie de scoe pul urmdrat gf de constructio utilejulus eflet le disporiti Gazele inerte eu.evantejul unei protectit bune » plasnstronulut $4 suprefeyed tAiate. Au dezevantajul unui cost ridicet 91 6 unei capscitatt de transport al céldurii reletiv mica, bezets fn pricipal pe reactis de tonizere - dezionizere. AzAT +e Gezele bistomice, ective, av aventajul unei cepacitsri mat mart de transport al cAldurii, deci puterd mai mari, acest fapt datorindu-se existentet » dous tipurs de resctie: = disociere - recombinere A =* 2A = fonizere - dezionizare AarAt + om Pentru exploateres eventajelor ambelor tipuri de geze plesmagene, de cele mei multe ori se folosesc smestecuri de 9 ze inerte 91 active. Pentru rigidizerea 91 focelizerea jetului sav ercului de plasms se folosesc gaze de focelizere, inerte sau omestecurs(Ar, He, ArsHi lo Debitul de gaz pleamagen 91 de focelizere ee stebileste ntru fiecare gaz fn parte tn functie de lungii neceserd a Jotulud seu arculut de plaems 91 pentru o etebilitate maxims o acostuie (anexele 17.1 9i 12.2), ‘3. Se etebilegte tensiunes ue jetulut ju ercului de plasma in functie de néture 94 debitul gezului plesmegen »i de lungimea neceseré @ jetulus seu arcului de pleems (enexe 12,1). 4, Se otebilegte intensitetes 1, @ curentului tn pleana tn funetie de tensiunes U, 91 puteres de téiere (anexs 12.1). 5. Se stebilegte teze de thier Mee Dec ce lucreazi manuel viteze de tatere este un paremetru rezultent 94 se determin’ prin cronometreres timpului 91 mSeur rea lungieii taseruris. : ‘Deck lucreezé automat viteze se determins prin calcul, pe baze bilentulus energetic al téierii. Rezults o enumita ve- losre pentru. viteza mexims de thtere. Practic ineA nu se poate vorbi de o singuré viteze optima de tatere, In functie de scopul uresrit, se disting tret viteze de tatere ce pot fi optine: - My > viteze limité de tAtere, le cere piesele nu se mai desprind: - Vg - viteze le care suprefetsele pieselor stint peralele; = Vy > viteza 1a care nu 90 depun picdturi de metel pe su- prafetele pieselor tdiste, In general exists relatia: ve Sw se mdsoara intensitatea curentului folosit la metalizare gi tensiunea arcului; - se determina lungimea consumati. a sfrmelor — clectrod dup metalizare si se determina prin calcul masa materialului topit; pentru aceasta gi se va determina deplasarea reperului trasat pe sdrma, faji de un reper fix, pe parcursul arderii arcului electric; _ ~ se schifeaz piesa dupa incarcare gi dupa prelucrarea mecanic& final, pundndu-se in evidenfa forma, dimensiunile si rugozitatea suprafejei metalizate gi apoi prelucrate; - se calculeaz4 viteza de avans a sarmelor-electrod; viteza rezulté prin raportarea deplasarii reperului trasat pe sdrma, la durata metalizarii; = se determina masa materialului depus pe piesd gi ramas pe aceasta dupa prelucrarea finala m, si masa metalului topit m,; ~ se determina consumul specific de material de adaos, ca raport intre masa ‘m, si masa m,, cu relafia: CG. = (m,/m)* 100 1%] Tabelul 24.1 ‘Marci de sfirma pentru metalizarea prin pulverizare ie Denumirea Marca STAS 1, | Stine din ofel carbon sau | S70; ST2Mn2Si, SHOCHMRSIT; | 156 99 ~_| slab aliate pentru sudare S80Cr : Sdrma din ofel pentru , 2 a S10CrI 1456/1-80 1. ‘SArmé din ofel inalt aliat S40Cr130 3583-80 Slime din ofel nal aliat S12CrI9ND * pentru sudare S12Cr26Ni20 1126-80 5. | ° Sarma de zine SZn 99,9 - Sinn din aluminiu gi SATIS 6 aliaje de aluminiu SAIMgi; SAIMgs 1019-78 7. Sarma de cupru SCu 99,9 683-80 8 Sarma din aliaje SCuzZn 390/2-80 cupru-zine Sima din aliaje scum 93-80 cupru-staniu 10. Sarma din aliaje SCuAIB 203-80 cuprucaluminit UL. Sarma de molibden SMo 99,9 -