Predarea integrata a limbii si literaturii romane la ciclul primar
reprezinta una dintre noutatile aduse de reforma, iar aceasta orientare se regaseste atat in elaborarea planurilor de invatamant, cat si in programele scolare. Prin predarea integrata se promoveaza sistemul comunicativ-functional, sistem ce presupune formarea integrata a capacitatilor de receptare/exprimare orala si a celor de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa. De asemenea, obiectivele nu mai vizeaza in mod deosebit, asimilarea de cunostinte, ci ele se formeaza in situatii concrete de comunicare. In ciclul primar, predarea integrata porneste de la planificarea semestriala, tinandu-se cont de obiectivele cadru ce vizeaza dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale elevilor si familiarizarea cu textele literare si nonliterare semnificative pentru elevi.Pentru fiecare obiectiv cadru sunt avute in vedere obiectivele de referinta, iar in jurul fiecarui continut putem grupa mai multe lectii cu legatura intre ele.Aceste lectii le planificam pe zile, in functie de obiectivele operationale urmarite, iar pentru predarea continuturilor, textele literare se folosesc doar ca elemente suport si nu ca subiecte rigide ale lectiilor. Dintre structurile curriculare integrate utilizate in invatamantul primar, preponderente sunt activitatile de tip interdisciplinar si transdisciplinar. Cele doua tipuri de activitati integrate difera ca pondere in cadrul celor doua cicluri curriculare ale invatamantului primar. Astfel, in clasele I-II sunt preponderente activitatile transdisciplinare, argumentul fiind acela ca, prin acestea se asigura o continuitate a modului de abordare a curriculum-ului din gradinita, unde copiii sunt obisnuiti sa lucreze mai multe zile la o tema, usurandu- le adaptarea la cerintele scolaritatii, iar cadrul didactic dispunand de un context de organizare a invatarii stimulant-motivant. Acest tip de abordare integrata faciliteaza si dezvoltarea mai tarziu, a competentelor.
Noua abordare a predarii scolare impune ca o necesitate
formarea elevilor in spirit activ-participativ, dezvolta la elevul de varsta scolara mica un ansamblu de atitudini si motivatii ce-l vor ajuta in continuare in studiul limbii si literaturii romane, permite proiectarea lectiei astfel incat sa furnizeze elevilor cunostinte integrate in contexte cat mai variate, stimuleaza interesul pentru formarea si dezvoltarea competentelor elementare de comunicare. Şcolarii înţeleg logica limbii, bogăţia ei şi se deprind să folosească în mod corect şi conştient, atît în vorbire, cît şi în scriere, o exprimare corectă. Ei reuşesc să înţeleagă mai bine gîndurile altora şi să se folosească de limbă ca mijloc de comunicare, de acumulare a unor cunoştinţe. Învăţarea cunoştinţelor de limbă asigură, în acelaşi timp, cultivarea „zestrei” lingvistice a copiilor şi contribuie la stimularea proceselor de cunoaştere, a gîndirii abstracte.
Privit în contextul prezentat mai sus, scopul fundamental al
studiului limbii române este cultivarea limbajului elevilor, înţelegînd prin limbaj, procesul de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijlocirea limbii. Această disciplină are un pronunţat caracter practic, deşi operează cu abstracţiuni. Finalitatea studierii acestei discipline nu o constituie acumularea unui anumit număr de reguli, fără ca acestora să li se asigure o valoare funcţional - practică. A nu ţine seama de acest lucru înseamnă a face de-a dreptul imposibilă însăşi învăţarea regulilor şi normelor gramaticale, deoarece acestea nu pot fi însuşite decît prin procesul aplicării lor în practica exprimării. Rafinarea exprimării, diversificarea şi nuanţarea ei depind de modul de stăpînire a resurselor limbii române, de operaţionalizarea normelor gramaticale într-o situaţie de comunicare. Descrierea categoriilor gramaticale, efectuarea analizelor sintactice şi morfologice, prezentarea teoretică, toate vor fi subordonate actului comunicării. Realizarea unei exprimări corecte, expresive şi nuanţate, civilizate, presupune un efort de elaborare privind alegerea cuvintelor, organizarea contextului sub coordonarea normelor standard de constituire şi operaţionalizare a limbii.
La clasa I fiecare lectie de limba si literatura romana integrata reprezinta
o unitate didactica, un microsistem in care se imbina comunicarea orala cu cea scrisa, elevii invata sa citeasca, sa scrie, sa comunice oral si scris. Inca din timpul conversatiei se retine un enunt care contribuie la realizarea obictivelor de referinta ale lectiei. Prin metoda fonetica se analizeaza si se sintetizeaza propozitia in care se afla sunetul, respectiv, litera de invatat. Analiza fonetica este urmata de sinteza, prin refacerea unitatii cuvantului si respectiv, a propozitiei initiale. Metodei fonetice analitico-sintetice i se adauga metoda explicatiei, metoda demonstratiei sau a jocului didactic si chiar a jocurilor de miscare.Insusirea sunetului este corelata cu invatarea literei care il reda. In primele lectii de citire, cadrul didactic trebuie sa le citeasca elevilor pentru a le oferi un model ( de intonare, de articulare) . In lectiile urmatoare vor descifra mai intai elevii, citind fiecare in soapta, prin efort propriu. In etapa in care s-a format deprinderea cititului, elevii vor ajunge sa citeasca in gand lectia, prin efort indelungat, constient. Atat exercitiile de citire, cat si exercitiile de scriere sunt urmate de discutii sau jocuri didactice pentru a li se permite elevilor sa se relaxeze si pentru a preintampina instalarea monotoniei. In functie de etapa din procesul de insusire a citit-scrisului in care se afla elevii, exercitiul de scriere poate consta in redarea de litere, silabe, cuvinte sau propozitii simple din doua cuvinte, trei cuvinte si apoi din mai multe cuvinte. In fiecare lectie se realizeaza feedbackul care directioneaza activitatea didactica in continuare si asigura evaluarea curenta, formativa, care releva nivelul de performanta al fiecarui elev. Pentru a- si consolida deprinderile formate si pentru a se asigura continuitatea invatarii elevii trebuie sa citeasca si acasa, adica si in alt climat educational decat cel institutionalizat.
Lectia de limba si literatura romana integrata se poate incheia printr-un joc
de relexare sau prin alt mod de interactiune comunicativa cum ar fi cea non- verbala ,imagistica, sonora.
Bibliografie:Metodica predarii limbii si literaturii romane in invatamantul primar-Caroni Cecilia
-Metodica limbii romane in invatamantul primar-Ilinca Anton