Jocuri pentru consolidarea alergarii a. Jocul Intrecers perechilor” (clevii prinsy de mana alearga la difente puncte amplasate la distante de 60-120 m unul de altul, marcheasd prezenta $ alearya may departe) Clasa v vi vu vill Fete 2x 3x ax 4x Baieti 3x 4x 5x 6x b. Jocul .Fusiti calcaiclor ca va calc” (clasa este impartita in 4-6 grupuri care porneve in valurt la intervale de cateva secude, incercand in grup sa-si ajunga colegti din fata La sernnalut profesorului se oprese si executa 10 genuflexiuni, 20 sarituri ca mingea, alergare cu wenunchit Sus ete). wwul desemnat va sprinta si va evada ajunge (pauza 45 s intre repetart) cc. Alergare in grup, tempo 2/4 cu evadare din pluton, din pluton pana la 15/20 m, plutonul accelereaza ritmul si Clasa v VI vil vu Fete 2x150m —2x200m_ = -2x250m_ == 2x 300m Baieti 2x200m = -2x250m_ = 2x300m 2x 400m 4. Jocul ,Evita si fii ultimul”, Pe doua lini, fata in fata la distanta de 5 m, in pozitia ghemuit, te semnalul de plecare executantii se ridica, se intore si alearya in directia opusa 15 m, se intore in alergare accelerata si se opresc in pozitia yhemuit pe linia de plecare. Pierde echipa din care face parte executantul care a ajuns ultimul in pozitia din care a plecat €. Jocul de miscare "Conducatorul alege drumul” £ Jocul de migcare ,Jocul automobilului” ALERGAREA DE VITEZA ~ 2 x 20 malergare cu accelerare + 20 m alergare cu alingera treptata a vitezei maxime Se urmareste = cresterea progresiva a vitezei, = insusirea unei alergari fluente, = oprirea din alergare, prin incetinirea treptata a vitezei Operatori algoritmici pentru pasul accelerat de vitexi = alergare cu joc de gleznd, in tempo 2/4, cu trecere in alergare cu tempo de 3/4 si 4/4 pe 20 m 3-4 repetari, pauza 25 s, = alergare cu cresterea continua a vitezei pind la tempoul de 3/4 si 4/4, pe 15-20 m, = 3-4 repetari, pauzd 25 s, = alergare cu handicap de 5/7 m pe distan’'a de 20 m, tempo 3/4 ; 41/4, 3/4 repetari, pauzi 30 s Algorimi pentru consolidarea pasului de accelerare = alergare accelerata cu cresterea continua a vitezei de deplasare, pana la tempout de pe distante de 60-80 m x 2 repetari, - _alergare cu joc de glezna pe 20-30 m x 2-3 serii, = _aleryare in tempo variat, pe distanta de pana la 100 m (30 m alergare accelerata, *4 X 20 m. 2/4 x 30 m, 4/4 x 20 m) x 2 serii, - alergare cu genunchii sus, cu trecerea in alergare accelerata pe 30-40 m x 3 seit siaHui Innisat de viteza: 2 1 Acceleran pana Ia tempoul 1/4 urmate de aleryare libera, cu stingera treptata a vitezer i 2 Acclasi exereitin! pana fa tempoul 4/4 3. Accelerari pana In tempoul 4/4 urmate de mentinerea vitezet dobandite pe pri j ce in ce mai lungi, de $,10,15,20 m si continuate cu lansare fihera pentru 4 treptata a vitezei 4) Acelasi exercitiu pana fa tempoul 4/4 § Alergare in tempo variat constand din alergare in tempo moderat, aleryare cu accelerare si cu pas lansat si mers in tempo linistit pentru revenite, 6 4x 30 malergare cu accelerare + 10 m mentinerea viteyei + 20 m aleryare cu stingerea treptata a vitezei, 7, 2x10 malergare cu accelerare + 10 m mentinerea vitezei + 20 m alergare cu stingerea treptata a vitezei, 8 2x 20 malergare cu accelerare + 10 m mentinerea vitezei + 20 m aleryare cu sting treptata a vitezei;, 9. 2x30 malergare cu accelerare + 10 m mentinerea viteze! treptata a vitezei i +20 malergare cu stingerea Observatit > = alergarea cu pas lansat de viteza decurge din alergarea cu accelerare si consta in mentinerea vitezei atinse, pe portiuni din ce in ce mai lungi, = unghiul de impulsie devine mai ascutit; = inclinarea trunchiului inainte mai pronuntata, = contactul cu solul se ace numai pe pingea Operatori algoriumici pentru pasul lansat de vitezi aleruare cu joc de glezna, cu lucru activ de brate, tempo 3/4 pe 10 m - 3 - 5 repetri, pauzd 20s, = alergare cu ridicarea moderat& a genunchilor si lucru activ de brate pe 10 m - 3- 5~ repetari, pauza 10s, 5 ‘aleruare cu pasi lungi peste linii trasate pe sol (1,5-2m) in tempo 3/4 si 4/4 - 15-20 mx 3 repetari, pauza 30 s; alergare cu pas lansat, in linie dreapta, pe 15-20 m, in tempo de 3/4 si 4/4 - 3-4 repetiri, pauzi 30s, alergare in cadent&, pe 20 m, tempo de 2/4, 4 pasi cu trunchiul aplecat si 4 pasi cu trunchiul Tasat pe spate - 3-5 repetiri, pauza 20 s, alternari de mers lent, mers rapid si alergare cu pas lans marcat 15 m+ 5m +20 m-3 repetiri, pauzd 20 s, = alergare cu pas lansat, tempo 3/4 si 4/4 pe 20 m si revenire cu mers pe 15-20 m - 3 repetiri, jocul de migcare "Conducatorul alege drumul” in tempo de 2/4, pe un traseu Algorumi pentru consolidarea pasului lansat de viteza = alergare accelerata 30 m tempo 3 / 4 + 20 m alergare cu start lansat 2 / 4 x 2 serii, = _alergare accelerata 30 m 4/4 + 30 m alergare cu start lansat 4/4 x 3 seri, - aleryare accelerata 40 m % + 40 m alergare cu start lansat % x 3 seri, - alergare accelerata 40 m 4/4 + 40 m alergare cu start lansat 4/4 x 3 seri, 3. Exercitii pentru invatarea startului inalt si lansarea de la start: a. Din pozitia stand cu ambele picioare in spatele liniei de plecare, inclinarea corpului in fata si in momentul in care are loc dezechilibrarea corpului, se executa accelerare puternica b. Cu un picior in spatele liniei de plecare sprijin pe pingea, celalalt picior o talpa in spate si putin lateral, Greutatea corpului repartizata pe piciorul din fata, in timp ceObservatii aceste exervitii considera cel m tientana genunchiahis, exe avautat energie We Mts st pul asor ¢nctinat jnainte fa, urate de lansare bbera, tara din spate, flesat din dupa cate se ateatu Ocuparea posititlor ta st comanda ta inceput $1 apor en comenzie reuutamentare, Starturs in arty) sub forma de concts pe distante de 19 30m. Starturi in grup ett accelerare putermica pe prmit 20:40 a unnate de lansate Hhera pe S0-60 m vonninuare cue "6h gatn”, la cana rill e executa pe grupe in line, plecarea facandu-se in momentul in cate eh wottivil Operatort algorimici pentra starnul de jos yi kansarea de ta siart start din diferite poritii, pe 15-20 m, tempo 3/4 gi 4/4 repels, pauss 10s, start din diferite pozitii, cu tr 10-15 m, tempo 3/4 si 3-4 repetiii, pau 25 s, start din diferite pozitii, cu trecerea pe sub o stachet pe acceast dist 25 start de jos, individual gi lansare de la start, pe 15-20 m, tempo 4/ ta comanda gi ritm imiprimat de profesor, 3-4 repetd alergare cu start de jos, cu lansare pe 15-20 m % cu autocomanda x 3 seri, alergare cu start de jos, cu lansare pe 20-30 m, la semnal, individual, pe perecht, 1m yrup, ant peste obstacole nuct pe distante de fea picionulii ose ania, 3-4 repetini, pau 4, 3-4 repetisi, paus’d 40 s, pauza 10s Algoritmi pentru consolidarea startului de jos sia lansarii de Ia start 4-4/4 x 3 seri, alergare cu statt de jos, cu Tansare pe 30 m, 4/4 + 20-30 malergare libera x 2 serit, aler serii, alergare cu start de jos, cu lansare pe 30 m, 4/4 + 30 malergare cu start fansat, 4/4 x 2 Fe cu start de jos, cu lansare pe 30 m, la semnal, in grup, sub forma de intrecere x 2 it start din picioare, prin dezcchilibrare, cu lansare pe 20-30 m, 3/4 i 4/4 x3 serit 4. Exerciti pentru inviifarea sosi Din mers pe grupe in linie, la un semnal, aplecarea accentuata a trunchiului inainte, simultan cu ducerea ambelor brate inapot si ridicarea genunchiulut piciorului din fata, Acelasi exercitiu executat din alergare usoara, elevii deplasanduese pe aceeasi linie, Acelasi exercitiu din alergare cu accelerare, executat cw grupe de 2-4 elevii de valoare apropiata Operatori algoritmici pentru finigul st atacul firulu de sosire din mers, aruncarea mingii de oind in sus gi inainte, prinderea ei prin dezechilibratea corpului cu trunchiul putin aplecat, 8-10 repet alergare eu joc de glezna si cu genunchit s fata, in tmepo de 3/4 si 4/4, 3-4 repetiti, pauz’ 30 Wi, Ss, pe 20 m (10+ 10) cu aplecarea trunchiului in atacul firului de sosire si finis, din alergare pe 15-20 m, tempo 4/4, cu aplecarea trunchiului inainte pe ultimul pas de alergare, 3-4 repetiiri, pau 40 s, alergare accelerata pe 20 m, tempo 4/4 cu finis gi 40s, tacul firului de sosire, 3-4 repetda, pau alergare de viteza cu start de jos, finig gi atacul firului de sosire pe 25-30 m, 2 repetitri, pauzd 30s,Mijloace pentru pentru ulergarca de vitezd (perfectionare) = alergare cu joc de gleznd, cu genunchii ridicapi, eu pendularea gambelor inapoi pe 10-25 m, in tempo 3:4 2-3 repetri, 45 s pauza > aleryare cu pas lansat pe 15-20 m, in tempo 3/4 2-3 repetari, pausd 40, ~ alergare cu accelerate pe 15-20 m, tempo ¥/4, 2-4 repetari, pauz& 60 9, = alergare cu stant din picioare pe 15-20 m, tempo 3/4, 2-3 repetari, pau 45 5, = alergare cu accelerare pe 15-20 m, tempo 3/4, 2-3 repetari, pau4 45 5, = din alerpare usoard, trecerea in aleryare cu accelerate, pe 10-15 m, tempo 3/4, 2-3 repetans, paura 45 s, ~ alergare cu accelerare si cu mentinerea vitezei pe 10-15 m, tempo 4/4, 2-3 reper4ri, paud 69 s, = alergare cu start de jos pe 15-20 m, tempo 3/4 repetari, pauza 45 s, ~ alergare cu start de jos gi trecerea in pas lansat pe 15-20 m, tempo 4/4, 2-3 repetari, pausi 60 s. ~ alergare sub forma de concurs pe 25 m, cu stan de sus, tempo 3/4, 2 repetari, para 120 5 ALERGARE DE REZISTENTA Algorimi pentru alergarea de rezistemés (V-VII) 1 Alergare cu pas lansat in tempo moderat - 3-4 minute, 2 Alergare de durata pe teren plat - 1-3 minute; 3.Alergare de durata in tempo uniform moderat (4-5 minute), 4.Alergare pe distanta de 600 m x 2 serii, 5.Alergare pe intervale - 3-4 repetari x 150-200 m (pauz 90s), 6.Alergare de durata in tempo uniform moderat (6-7 minute), 7 Alergare pe intervale - 3-4 repetari x 200-250 m (pauz4 120 s), 8.Alergare de durata in tempo uniform moderat (8-9 minute), 9 Alergare pe intervale - 3-4 repetari x 250-300 m (pauza 120 s), 10. Alergare in tempo uniform 3/4 - 3 serii y 2 min., pauza 60 s, IL. Alergare in tempo uniform 3/4 - 2 serii x 3 min., pauza 60 s, Steucturi de exercitii 1. Exercifii pentru invatara alergirii in tempo moderat: = mers in tempo din ce in ce mai susfinut, cu trevere in aleruare usoard Exemplu 20 m mers in tempo accelerat + 40-60-80 m aleryare uyoara = alternarea unor portiuni de mers in tempo linistit, mers in tempo accelerat i alergare usoara Exemplu 3 x (20 m mers in temp linistit + 20 m mers in tempo accelerat + 40-60 m alergare usoara), = alergare in flane sau in coloana pe doud sau mai multe siruri pe distanje cuprinse intre 80 m si 200 m; ~ _alergare pe teren variat pe distanje de 200-600 m, = cresterea distantei (duratei) alergarii prin suplimentarea distanfei initiale cu o noua distant’, alergarea urmand a se executa o singura data. Exemplu: 300 m alergare in tempo moderat, 400 m alergare in tempo moderat, 500 m aleryare in temp moderat, 600 m alergare in tempo moderat; ~ _ cresterea distanfei (durtei) prin parcurgerea repetata a unor portiuni de alergare cu pauze de revenire intre repetiri. in acest caz, cresterea efortului se poate realiza fie prin pastrarea constant a lungimii portiunilor si suplimentarea numarului de repetati Exemplu: 1x 150 m, 2 x 200 m, 2.x 250 m. Observant: Distantele de alergare trebuie s& creasca treptat, atat in cadrul sistemelor de leefi, cat si de la © clas4 la alta, in concordanta cu particularititile elevilor si cu posibilita{ile de adaptare Ia effort aleacest cea “tora, Aceasia se poate realiza in cadtul unui cicly de lect, prin mai multe metode Tree eenete constituie crofterca distanjei de aleryare sau durata efortuni. tee 2 ru inva(area respirntic: + inspiratie si expiratie de duratd exala (pe timpi) Vinspiratic 2 expirayi L2inspitatie 3.4 expirafie, 12,3 inspiratie 34,5 expiratie ~ inspitatie gi expirafie de duratd incwala (pe timpi) Linspiratie 2.3 expirajie, 1.2inspiratie 3.4.5 expiratie, 1,2,3 inspiratie 4,5 expiratie + probe de apnee voluntara Observatii: = exercifiile, cu exceptia probei de apnee voluntard, se executa din mers, in ritmul pasilor, din alergare, = exercifiile se repeti intr-un sistem de 4-6 lectii, - dupa ce si-au dobandit deprinderea executarii respiratiei active, elevii iyi vor gasi singuri ritmnul respirator cel mai potrivit in raport cu particularitifile lor individuale Sisteme de actionare pentru alergarea de rezisten(i Ri. 1-2 repetari, pauzi 120 s Alergare de durata, pe teren plat B=23Km — F=1-2Km, Formatia de lucru pe grupe de baieti si fete, pauzd 120s, R2 1-2 repetiri, pauz& 120s Alergare de durata, pe teren variat B=2-3Km — F=1-2Km, Formatia de lucru pe grupe de baieti si fete, pauz& 120 s R3. 1-2 repetari, pauzi 120 s Alergare de durat, pe teren plat B=2-4Km — F=1-3Km; Formatia de lucru pe grupe de baiefi si fete, pauzd 120s > RA, 1-2 repetari, pauz4 120s Alergare de durata, pe teren variat B=45Km F=2-3 Km, Formatia de lucru pe grupe de baieti si fete, pauzd 120s RS. 1-2 repetari, pauza 120 s. ‘Alergare in pluton, tempo 2/4 i 3/4 cu evadare din pluton pind la 20-30 m, pluton siilajunge B=700m — F=550m, Formatia de lucru pe grupe de baieti si fete, pauzd 120 s. RG. Alergare de durati B=4min.x2serii F=3 minx 2 seri Formatia de lucru doua grupe una de baiefi si alta de fete, pauzi 90 s 1 accelereavael 15. 16. 17. 18. 19. 20. SARTTORE ime cu L122 ps nin tu Algoritini penten siirit Pagi saltafi din deplasare fa yroapa de nisip <4 x 20m Pagt sdeifi din deplasae Ia groapa de nisi - 4x 20 m Saritura in lingime de pe loc + 5-6 sitututi Sintun de pe loc cu aterizare pe picionul de bitaie - 3 reperart Sirituti de pe log cu atenizate pe picionl de elan = 3 reper Pagi siltafi cu atetizare in groapa - 3-5 repetari Pasi sirifi cu aterizare in groapa pe piciorul de elan - 3-5 repetari Blan scurt (3-5 pasi, bitaie pe trambulina dura i aterizare pe ambele picioare (poatia de pas saltat se menjine pnd la aterizate) - 5 repetdri Elan scurt (3-5 pasi), bitaie pe trambulina dura gi aterizare pe picioarul de bataie = S repetaci Elan scurt (3-5 payi), bataie pe trambulina dura, pas siltat gi atingerea cu mana a unui obiect suspendat (concurs) - 5 repetiti Sariturd cu elan redus pana la § payi cu insusitea corecta a tehnici - 1-2- minute Siritura de pe loc la groapa de nisip, cu trecere peste zone marcate cu obstacole joase - 3 repetiri Saritura cu 1 1/2 pasi, cu elan moderat, cu bataie din zona marcatd - 3 repetiri Sarituri cu I 1/2 pasi, cu bataie in jurul pragului peste obstacole mici si peste zone mareate = 3 repetiri Desprinderi in pasi sdrifi cu aterizare in groapa, in fandare - 4-5 repetiti S&ritura cu elan scurt peste diferite obstacole pana la 80 cm - 3 repetaa Sariturd, bataie in jurul pragului cu atingerea unui obiect suspendat cu capul - 3-4 repetari Consolidarea elanului prin alergare accelerata pe 30 m - 5 repetiri Triplusalt de pe loc cu aterizare in groapa - 5 repetiri Sarituri in lungime cu bataie pe prag - 3 repetir!ee Su turi de everci{ii pentru yiri Jungime cu 1% payi (consolidarey Desprinderi repetate pe picioru de bituie, eu aterizare pe piciorul de atac, intercalate cu 1,3,5 payi de alerpare Desprinderi repetate pe picionul de bitate, cu t sol sau obstacole joase. Desprinderi executate cu elan 3-5 payi, cu aterizare pe piciorul de bataie gi afingerea unor obiecte suspendate cu genunchiul picionului oseilant, cu preptul, em bratul opus piciorului oscilant, cu ambele brafe succesiv (mai intai cu bratul opus piciorului oscilant si apoi cu celdlalt bray), care executa o migeare de rotatie , de jos in sus Cu elan de 5-7 pasi, desprindere, menjinerea in zbor a pozitiei pasului sarit 91 aterizare cu piciorul de atac pe o lada de gimnastic’ inalta de 40-60 cm, in continuare executarea pe lada a unui pas cu piciorul de bataie si aterizare cu ambele picioare pe o saltea sau la groapa cu nisip. Acest exercitiu fi ajuta pe elevi atat in inviqarea desprinderii corecte si coordoniirii migcarilor in timpul zborului, cat s1 la insugirea aterizarii Observatii:La toate exercititle mentionate este necesur sxe urmareasca realizarea unei tratectorit lungi de zbor, prin trecerea rapida a bazinul peste pictorul de hitaie yi mentinerea in timpul zborului a pozijiel pasului sirit Saritura cu elan de 2.4.6 pasi, mérindu-se corespunzator distanta, Se incepe elanul din spatele unei linii trasate pe sol, piciorul de bataie find in faa, primul pas executindu-se cu celilalt picior Sarituri cu elan 4-6 pasi peste un obstacol inalt de 20-40 cm (stacheta pentru sirituri sau o sipead de garduri plasata pe suporfi), plasat in groapa cu nisip, cu pujin Inapoi fata de punctul maxim al zborului, La inceput se mentine in tot timpul zborului pozitia pasuliu sirit pana in apropierea stachetei, dupa care piciorul de bataie se apropie de piciorul de atac si urmeaza intinderea ambelor picioare inainte, in vederea aterizarii Observatii: In cazul ateriziirii pe ambele picioare la groapa cu nisip este necesard intinderea picioarelor inainte asifel incdit sa intimpine solul cu cclectele. Etalonarea elanului, dobandirea unui anumit ritm al pasilor care s& pregateascd bataia gi executarea acestei faze din alergare cu vitezi maxima intr-un loc dinainte stabilit ‘era prin pas peste linii trasate pe4 ‘ 6 1 8 " 20 30 a 2 33, M 1 sarin 16 (peefeefionare) Mijtonce pe witli inteodu tive ~ ajunitoare (em baraie pe un picior) SAHIN cH Hine, CU batC PE HN piciOF, LeWnind bratele pe lana comp = J minut Gite doi unul hema, sAritutd peste partener, alternaby, eu ghemuwe, 20 de executii Combinatii do sdeitid, SiituaL i Tunjime de pe toc, doi pagh sA6fi, siniturd peste un obstacol Pax sarit, alterat cu saditurd pe acelagi piciot = 30m Aleqaare, altemalit cu sdtitun giatingera anor ctengt din copaci - 50m Alorgate usoard, allernatit cu siriturt simple 10-15 executit Sanituti pe yi peste obstavale = 15 executii Aleruare Hei pagi, batate gt desprindere pe vertical -10 executit Shatin pe un pictor = seri de 8m Saritun de pe un preior pe celalalt (payi de patinaj) = 1S executii SAritud succesive peste bastoane de gimnasticd sau lini trasate pe sol la tin distanjé 2x15m Pas stat altemat cu pas siltat = 30m SAritud libere la groapa cu nisip + 10 exceufii SArituti la groapa cu nisip peste o slachetd + 10 execufii Pas saltat, terminat cu satura la groapa cu nisip + 10 executit Sariturd in lungime de pe loc, cu impingere pe un singur picior yi aterizare pe ambele - 6 exceutii Flan 3-5 pagi, bat sirit - 6 execufii Flan 5-7 pagi, bitate, menfinera pasului sirit yi zbor, ateriza executii Pas sitit, ultima sariturd peste o stachet’ gi Siritura in lungime cu bitaie pe trambulina semielast 10 executii Stritura la groapa cu nisip, suspendat - 8 execu Saritura in lungime peste o creanga finutd la 40-50 em deasupra gropii cu nisip - 6 executii iturd in lungime cu un pas gi jumatate - 15 executii Siriturd in lungime (concurs) pentru stabilirea recordului clasei Din mers, desprinderea la al treilea pas pe 10-15 m, 3-5 repetiri, pauzd 30 Pas saltat si pas sirit, pe 15-20 m, 2-3 repetiri, pauz’ 30 s Elan de 5-7-9 payi, siriturd in lungime cu aterizare pe piciorul de atac, 3-4 repetiui, pauzd 30s. Elan de 7-9 pasi, siritura in lungime cu atingerea unui obiect suspendat, 3-4 repetiri, pau 30s Blan de 5-7 pasi, siriturd in lungime fara precizarea locului de bits pauza 30s, Elan de 5-7-9 pasi, executarea pasului sirit cu aterizare in fandat, 3-4 repetiiri,paua 30 s. Lanquti de sirituri in lungime de pe loc, 10-15 m, 2-3 repetiri, pauza 45 s Elan de 5-7-9 pasi, desprindere gi continuarea alergarii prin groapa cu nisip, 3-4 repetdti, pauzd 30 s. Elan de 5-7 pasi, saritura cu aterizare pe piciorul de Concurs de sirituri in lungime cu elan de 7-9 pasi, 3-4 repetiri, pauzi 45 s. ¢ pe ambele picioare - 8 erizare in yroapa cu nisip pe ambele picioare sau pe un postament de 30-40 em - ambele palme, un obiect tingind, in timpul zborului, ie, 3-4 repetati, i, pauzd 30 s.Mijloace pentru sintura in inaltime Eaercitii specifice: 1 Sinrtura de pe loc cu ela de trate - 1S executii 2 Alerusce 3-5 past, eae, sicrn 1h cu brarcle sus = 10 executn 3 Elan 3-5 past, Sinturé cu forfecare < 10 evecunt 4 Skitur$ cu etn aensand cx picvorul pe ada de grmnasticd (3.4 cut) - 11S execu s iritur’ cu tan peste an obstacnd de 30-40 om - 10-18 execu 6 Sarnwe$ cu clan peste banca de giinnasich ou beafele ais - 10 executit 7 Sirturd cu elas de 3-4 pays atinyand cu varfidl proronulut de atac un obiect warpertat itieut de un eles la difente inipum) + 10 exccunt % Sarin wocense peve 3 obstacnie ayerate yradat ca Inaljime - execuftt 9 Santun pron foetecare peste o frangive huned (10 m), batand alternaby eu piciorul scary anu deen (pe ambele pity «1S executu dug, 1S exceupr intors 10 Sarstucd pen foefovare prete o thanytie hingd (10 m), bitare pe prcromul sting, atcrsare i patios oad trrvecca pe tab framhie yw din nou sinturd = 20 execu J) Sire peste packed la grape de nip pe plan perpendicular « 10 execuit 12 Sirah on fea yome poe ferten are la gripe de minip, peste pacheta care se tilted emma & bme «1S executebe 10 ul 2 B ARUNCARL . Operatori algoritmicé pentru aruncarea m Invajarea (initiere) nugcanit de azvadire ~ 2 minute Anuncarea nungii de caucine la perete ~ 30 execufti Asvarlivea mings de oma sau tenis partencnilui tao distanja de J0-15 im - 10 repetar Agvarlivea mingii de oma sau tenis peste plasa de vole, 10-15 repetarit Agvatlirea mingii de oind intr-o tint mobila de ta 10-15 m, 10 repetari Aruncarea mingii de ond in finte verticale de la 10-15 m - 12 repetdiet Azvatlirea mingii de oind de pe loc la distangi, 12 repetari Aruncarea mingii de oind in jinte orizontale de Ia 10-20 m - 10 repetari ; Structuri de exerei{ii pentru aruncarea mingii de a invatarea tehnicii aruncarii mingii de oind fara elan Aruneari libere cu mingea de oind si arunciri din diferite pozititinitiale, la tint fixa si mobila Anuncarea mingii fird elan, exclusiv prin actiunea bratului, stand cu fata in directia arunearii, Aruncarea mingii fra elan, cu latura stinga orientatd in directia aruncarii Verificarea arunc&rii mingii de oina fara elan b. invatarea tehnicii aruncarii mingii de oind cu elan: Din mers, ducerea bratului cu mingea inapoi, aruncare gi continuarea mersului pe directia aruncarii Aruncarea mingii de oina cu elan de 3 pasi Din alergare usar’, ducerea braului inapoi pe ultimii pasi o data cu rasucirea trunchiului, aruncare si oprire in sprijin bilateral Din alergare usoard, cu vitez4 din ce in ce mai mare si ritmarea corec aruncare Stabilirea lungimii optime a elanului si aruncarea mingii cu elan complet Aruncari la distan{& sub forma de concurs a pasilor de igi de Mijloace pentru aruncrea n Aruncarea mingii de oina - 15 execufii ‘Aruncarea mingii de oind la distant, de pe loc gi din mers Aruncarea mingii de oind la distanta, cu elan - 20 executi ‘Aruncarea mingii de oind cu elan de 3 pagi la distanta - 5 repetari Anuncarea mingii de oind din alergare, cu oprire in sprijin dublu - 10 repetari Azvarlirea mingii de oind, din alergare cu un pas incrucisat si oprire in sprijin dublu ~ 12 repetari Anuncarea ming 20 executii ii de ond cu 3 pasi de aruncare, cu elan preliminar de 5 pasi - 6 i de oind cu 3 pasi de aruncare, cu elan etalonat - 6 repetri ’ingii de oin& cu 3 pasi de aruncare, cu cresterea progresiva a elanului pana la 9 pasi - 8 repetari Aruncarea mingii de oind cu 3 pasi de aruncare, sub forma de intrecere - 5 repetari Jocuri de aruncari in diferite obiecte, pe echipe, de la diferite distante Aruncarea mingii de oind cu elan normal, la distanta - 6 repetari Anuncarea mingii de oind sub forma de intrecere - 5 repetariPRUCTURA INVATARIL ELEMENTELOR ACROBATICE, Succesiunea inviii 1. Exercitii preadtitoare pentru rostogoliti, 2. Rostogolire inamte, din ghemuit in hemit, 3 Rostogolire inainte, din departat in ghemnit, 4. Rostogolite inapoi, din whemuit in ghemuit gi din depsrtat in departat, 4, Poxtl de jos - exereitii prexatitoare, pod cu spriimul palmelor pe percte, seara fixd, pod cu ajutonul partenerului, 5. Podul de sus, intoareere, ridicare, ©. Staind pe omoplati - exercitii pregatitoare, stind, rulare inapoi, cu ridicrea picioarelor sus, stand pe omoplati, cu ajutor la glezne, 7. Stind pe omoplafi, cu rostogolire inapoi pe un yenunchi, 8 Cumpana pe un genunchi; 9, Stind pe maini, cu sprijin, 10. Jumatate sfoard, sfoara (Fetele), 11. Stand pe mini, cu cidere in pod (fetele), stand pe mi 12. Roata lateral’, 13. Stand pe cap (baiefii), i, cu rostologire (baietii); MI PENTRU INSUSIREA ROS GHEMUIT IN GHEMUIT, INAINTE nuire cu apucarea gambelor cu mainile, capul in piept, spatele rotund, ALGoORI 1. Din stand, se executa ghe: genunchii usor departati 2. Din agezat, ghemuire cu aducerea genunchilor la piept si apucarea gambelor imediat sub genunchi 3. Culcat dorsal, ghemuire cu apucarca gambelor. Se executd rulari inainte-inapoi, trigand de genunchi 4. Idem, rularea inainte se accentueaz treptat prin tractiune de genunchi, pit ajunge in stand ghemuit 5. Ghemuit mainile pe genunchi, capul se ageaz4 pe saltea spre ceaffi cat mai aproape de genunchi, impingerea putemica din picioare gi rulare fara maini 6. Peun plan inclinat (banca de gimnastic& ayezata cu un capat pe un plan mai inalt) se ayeaz o saltea pe care se executd rostogolire din ghemuit inainte 7. Din pozitia ghemuit, sprijinul palmelor pe saltea, rulare pe spate cu ghemuirea genunchilor la ind ce executantul piept, ridicare in ghemuit 8. Executie in conditii normale, cu ajutor’ ghemuit sprijin pe palme, barbia in piept, rular spate, revenire in ghemuit 9. Variante de consolidare: = rostogolire inainte din ayezat = rostogolire inainte , in serii, cu viteze difer = trei rostogoliri inainte cu vite mare: = rostogolire inainte grupat, cu bratele lateral; = rostogolire inainte cu bratele intins legarea acestor rostoyoliri cu alte elemente statice sau dinamice. pe Observatii Ajutorul se acorda din lateral, 0 mana la ceaf’i ajutd mentinerea barbiei in pie sezut, ajuta trecerea peste cap. pt, cealalt’ subARILOR DIN ALGORITAL PENTRU INSUSTREA HOS TOGE GHEMUTE EN GHEMEDS, INAPOL slot ta pach py apucarea imcdiats a 1. inte sezdind, la seminal ghemuit cu aducerea penis gambetor sub gemunchi 2 Acelagi exereitin, exe 3. Din culeat dorsal, fa semnal, heme cu Inapoi, trcind de genunchi 4. Acelasi exercifiy, dar mlanite se avcen SA ajung’ in stind ghemutt 3. Dinstind ghemuit exeeutarea rostoxolirilor i 6. Fxecutarea rostoxolirti din ghemuit in ghemutt inapoi, 7 Vanante pentru consolidare = rostogolire inapoi in semisfoara, = rostogolire inapoi in sptijin culeat = cinci rostogoliri inapoi in torent, = frei rostogoliti inapoi cu vitezd mare legarea acestor rostogoliri cu alte elemente statice sau dinanice din pozitia culeat dorsal Apucarea gambelor yl exccutarea unr nulatt inainte ce mai mult pand ce exccutartil reuyeyte ‘as din ce linat tor po! pe un plan uyor Observant ‘Ajutorul se acorda din lateral, o mans mentine capul in piept iar cealaltd usureard tecerca peste cap a bazinului ALGORITME PENTRU INSUSIREA ROSTOGOI JRIL INAINTE CU PICIOARELE DEPARTAT 1. Invatarea corect a rostogoliri nte din ghemuit in ghemuit > Dan atind departat,trunchiul se indoaie inainte sprijinind mainile pe sol, intre picioare, Rind ca gzenunchii s& se indoaie la nivelul varfurilor acestora pastrand ljimea umeriior 3. Din culcat dorsal, aducerea picioarelor prin echer depirtat pana peste cap s rular sezind departat, mainile pe sol, intre picioare 4. Sezand departat cu mainile intre picioare cat m: partener de sub axile, ajutindu-I sA se ridice in stind departat, indort, m 5. Sezind la capatul unei banci de gimnasticd (ayezat& usor inclinat peste care se executd rostogolire inainte in departat 6. Banca de gimnastic& asezata normal pe sol, culcat dorsal pe banc, ridte: echer — departat pana peste cap, rulare inainte si ridicare in stand departat banca, iar picioarele pe sol 7. Executarea corecta a rostogolitii Inainte cu pi Observati ‘Ajutorul se acorda din fafa, executantul este ridicat de sub axile, in agezat departat me in aproape de bazin, executantul este tras de un duinile pe sol se aseaza o saltea) a picioarelor prin mainile apasd mult pe arele departate cu gi fra ajutor in Momentul in care ajunge ALCOGIRITME PENTRU INSUSIRA CORECTA A ROSTOGOLIRE . INAPOL CU PICIOARELE DEPARTA invajarea corecta a rostogolirii inapoi din ghenuit in ghemuit 2. Culcat dorsal, ridicarea picioarelor prin echer depirtat peste cap pana se ating varfurile 3. Rulari inapoi din pozitia sezind ghemuit cu intinderea gi departarea picioarelor in stand pe omoplati si asezarea mainilor lang’ urechi 4. Idem, cu ridicarea in stiind departat aplecat, cu ajutor, 5. Rostogolire inapoi in departat din sezand, apoi din stand ghemuit pe un plan usor inclinat 6. Stand cu spatele spre saltea, se indoaie genunchii inainte ducdnd bratele intinse din cot, apo! intre picioare, cu palmele orientate in jos gi deyetele indreptate inainte De aici corpul cade pe idini $1 pe spate si se rostogoleste pe spate cu aducerea bratelor indoite din cot eu palmele in e solul cuJes, in dreptal capului gi al picivarelor peste cap intinye din yenunchi yt Indoit din gold cites kenuncht, In continuare, picioarele se spryind pe aol cat mat aproape de Cap. insA tault mah departate gi intinse, capul este seos dintre brate prin intinderea acestors din cat, jmnpayatnid 9m sol, iar ininchiul se indreapta ta verticals adducand brajele Lanya corp 7 Pxccugie cu tehaicA completa, in condi{y obrynuite. cu apitor : 8, Fxecutarea eorectd a rostogoliri inapot cu picioarele departate Observai ‘Ajutonul se acoA din spatele execut : ultimed parti a mgeanit veut tului cu apucare de basin, ajwandu-se ALGORITMI PENTRU INSUSIREA ROSTOGOLIRE LATERALE CU CORPEL IN TISS U Corpul bine intins, brafele sus, culcat pe un plan inclinat, se executé rostagntirea be lips planalui inclinat, doua ajutoare il vor rostogoli pe saltea in antbele scasurt 2. Culeat dorsal, picioarele in usor echer, se executi [dsarea picioarelor lateral stanya 91 intindesea corpului, executand in acelasi timp rostogolirea corpului spre stanga Acelayi lucru executat spre dreapta 3. Culcat facial, se executd rostogoliri stinga-dreapta cu corpul intins. 4. Executarea rostogolirii corecte cu gi fird ajutor ALGORITMI PENTRU INSUSIREA ROSTOGOLIRIE LATERALE in GHEMUIT 1. Culcat dorsal, bratele incrucisate la piept, culdri Laterale cu corpul intins, Acelayt lucru in ghemuit, 2. Culcat dorsal, genunchii la piept, mainile apucd genunchi 3. Pe genunchi, asezat pe ciledie cu sprijin inainte pe antebrate, rostogolire latera 4. Din sprijin ghemuit, rulare lateral cu efectuarea actiunilor de amortizare 5 6 rulari laterale stinga-dreapta Culcat dorsal, genunchii la piept, rulare lateralé gi ridicare in sprijin ghemuit cu sau fir ajutor Ghemuit, sprijin pe mana dreapta, rulare dreapta pe un plan usor inclinat Acelayi lucru spre partea stanga. 7. Executarea rostogolirii corecte cu sau fara ajutor AA ELEMENTELULULCUMPANA INAINTE CU BRATELE LATERAL 1. Pe genunchi sezand, sprijin pe palme, ducerea unui picior intins inapoi in arcuine Acclayi exercifiu cu celilalt picior. Se poate lucra cu numératoare >) 2 La scara fixa, mainile sprijinite pe siped in dreptul pieptului, ducerea alternativa a unui picior imtins inapoi cu arcuire. Umerii rman paralel cu scara fixa (perete) 3. Stand lateral stanga la scara fixd, mana apucat in dreptul umasului, ducerea piciorului drept intins inapoi, bratul drept intins inainte sau lateral 4, Acelasi exercitiu cu latura dreapta la scara fix (perete) 5. Stand cu spatele la scara fix4, fixarea unui picior pe sipcd la nivelul taliei, executarea cumpenei cu bratele lateral 6. Cu partener, unul executi ducerea unui picior int piciorul ct mai sus, facdnd si corectirile de rigoare. Se schimba rolurile 7. Executia corecté a cumpenei inainte, cu bratele lateral ALGORITMI PENTRU $ inapoi, brafele lateral, cekilalt ii ridic& LATERALE, ALGORITME PENTRU INSUSIREA CORECTA A CUM Fandari laterale cu o minge medicinala in brae Indoiri laterale gi arcuiri cu o minge medicinal pe umeri Stand cu umarul spre scara fixa, agezarea piciorului apropiat pe o sipcd la din aceeagi parte la spate, celalalt sts menjinere 4, Stind cu umarul la scara fix, indoire lateral cu spr piciorului liber, arcuire, apoi men{inere ere velul centurii, bratul in pe scara a mainilor, ridicarea lateral aS Campana laterals ev difesite porigii ale buajetor in prelungivea ceorpmlut, tateral ats bw coldtalt It prelungices corpulat ete Observant ; Toon exte intins inapn na po un er cht eazemul se alla pie prenuanichi pi gevtshi it plowot, vat cab hives ALGORTEMEPEN TRU INSUSIREA CORKOTA A SFORI. 1 Batnneaci de pretoare in toate direesile 2 Cleat dorsal, ruicarea tan F sus CHE Arce, cold 3. Acelagi ler cu pattener Pattenenul cauta si apropie p mand preseazd prororul Fimas pe sol pentru a se pastia intins 4 Scaind, cu brafele sprijinite inapor, ridicarea picionului drept sus, intoarcere 140! bx stave i uhernuit pe pictorul diept, stangul intins inapoi, 3-4 arcuiti gi reventre in yet $ Pxccutantul evecuta sfoara cu arcuite, partenetul il susfine surb axle Se exccuta abit cus stanyul inainte, cat gicu dreptul 6 Acelas! excreifiu fird partener, cu sprijinirea brafelor pe sol 7 Frecufia corecti a sforii cu brajele lateral Observant La semisfoard excutantul se afl pe genunchi, pe calcive ayezat, celalat picior intins tnaps brijele lateral, sau coroana deasupra capulut Hanne intine pe so nil de picwnd executantiiat, co 4 ALGORITMI PENTRU INSUSIREA CORECTA A STANDULL TPE UMERT 1 Din pozitia culcat apucat la prima siped, ridicarea picioarelor gi a bainulut cu ajutoryl unut partener, care ii impinge yevutul ajutandu-| sA realizere o finie dreapta 2 Din ghemuit, rulare inapoi s revenire 3. Din ghemuit, rulare inapoi gi aruncarea picioarelor la verticald $i revenire 4 Rulare inapoi din ghemuit, ridicarea picioarelor la vertical, ajutat de un partener care it stabileste pozitia corecté a corpului si sprijinul brafelor 5. Executarea corecté a standului pe umeri cu gi fara ajutor Observant Ajutorul se acorda din lateral prin prinderea de ylezne gi impingerea yesutet pentru a forma 9 verticala TRU iNSUSIREA CORECTA A STANDULULPE MAINT ALGORITMI PI ainte cu glenele sustinute de an partener 1 Deplasare inainte (sau inapoi) in sprijin culcat (roaba) 2. Stand cu spatele la scata fix in sprijin ghemuit, ridicarea picioatelor pe scara fix yi Jor la orizontald, ducerea unui picior la verticala gi revenite Din sprijin ghemuit pe un picior, apucarea picioarelor de eatre un parter Ja verticald in povitia de stand pe m. 4. Idem, aceeasi poziie cu ajutor, ridicarea pe rand a picioarelor la verticala in stand pe r revenire, precedat de impulsia piciorului 5. Stind pe maini cu sprijinul picioarelor la scara fixa (sau la perete) cu ajutor din lateral 6 Stand pe maini la seara fix’, rd ajutor 7 Stand pe maini cu ajutor 8 Fxccutarea migc&rii cu ajutor gi mentinerea cat mai mult timp 9. Stand pe maini fird ajutor 10 Tesirea din stand pe maini Observatit Ajutonul se acordé din lateral sau din spate prinzand executantul cu o mani de gamb optind trecerca peste vertical si cu cealalti pe abdomen pentru a-] obliga sd find corpul drept $1 ne gi de ylezne, traeindu-l sus intinderea ntinderea corpulti ier i aint gi incordat, Se poateALGORITMI PENTRU INSUSIREA CORECTA A ROTH LATERALE Insusirea corectA a povifier de stind pe maini Stand cu umArul drept pe directia de execupie, pas lateral cu piciorul drept, cu indoitea corpulti J energic al prciorulur stang lateral sus. spre dreapta gi balan 3. Jumatate roata si oprire in stand pe maini cu ajutor 4 Din stand pe mami cu pictoarele depirtate, executarea parfii a doua a misc&rii cu ajutor 5. Executarea migcarii integral, cu ajutor 6 Executarea miscdrii pe o linte trasatd pe sol pe care se ageazA succesiv mainile si picioarele 7 Executarea corect& a rojii laterale Observant ‘Ajutorul se acord& in spatele executantului care este apucat cu prizd incrucisata si condus prin migcare ALGORITMI PENTRU INSUSIREA CORECTA A RASTURNARII LENTE INAINTE PE DOUA PICIOARE Stdind usor departat, cu bratele sus, se executd podul de sus si revenire. Idem, acelasi exercitiu, dar cu trecerea greutatii de pe maini pe picioare si invers. 3. Stnd pe maini cu departarea picioarelor in plan sagital, la scara fix, atingerea ei cu un picior (din ce in ce mai jos), impulsie gi revenire in stand Stand pe banca de gimnastica, rasturnare lentd inainte pe un picior, la capatul baneii cu sau fara ajutor Rasturnare lent& inainte peste bratele a doi parteneri care stau fatd in fata de maini apucat Stand pe maini cu sprijin si rasturnare in pod. Stand pe maini, rasturnare in pod cu ajutorul partenerului Stand pe maini, rasturnare in pod gi ridicare in stand cu ajutor Executarea corectA a rasturnarii lente inainte pe doua picioare cu gi fara ajutor Observagut In cazul executiei prin rasturnare lenté inainte, ajutorul se acorda din lateral, atunci cand trunchiul se ridicd, in sus, cu o mana impingand sau tragand de sub omoplati, in directia de ridicare a capului, iar cu cealaltd sprijina bazinul s no eersy ALGORITMI PENTRU INSUSIREA CORECTA A RASTURNARIT LENTE iNAPOI PE UN PICIOR 1. Sténd departat , brafele sus, cu fafa la mai multe saltele suprapuse. Se execut podul de sus cu sau fara ajutor 2. Culcat, cu picioarele sprijinite pe sipca 3-4 a sc&rii fixe, podul de jos si revenire. 3. Aceeasi pozitie ca in exercitiul 2, podul de jos gi balansarea energic& a unui picior. 4. Stand cu spatele la lada de gimnastica (3-4 cutii), se executa pod de sus pana cand mainile ating ada si revenire. Simultan cu cobordrea trunchiului spre lada, un picior executa un balans energic in sus. _ _ALGORITMI PENTRU INSUSIREA CORECTA A PODULUI DE SUS. Sezind cu spatele la scara fixd, apucat cu bratele intinse deasupra capului, picioarele indoite si usor departate, ridicarea in stand prin impingerea bazinului inainte. Se poate executa gi la perete sau cu partener ‘Cu spatele la scara fix, stand departat la un pas distanta de scara, se coboara in extensie 3-4 sipci gi revenire. Se poate executa si la perete. 3. Culcat dorsal, podul de jos, un partener il apucd de mijloc. 4. Acelasi exercitiu cu trecerea alternativa a greutafii de pe m: impingerea bazinului inainte 5. Executarea podului de sus cu ajutor gi revenire in sténd entinandu-| in pod i pe picioare gi invers. Accent pe6. Executarea corect’ a podului de sus cu yi Mira ajutor 7 Iegiwea din stand pe maini Observe , ‘Ajurorn} se acords din lateral, ovo ndind apuctind brajul apropial, iaF eo cealalti actionand ta nivelul omoplapilor Este contrindical ajutorul nunas ta nivelul regiunis lombare ALGORUTME PENTRU INSUSIRRA CORECTA A STANDUL 1 Fixarea pozitier miunilor pe sol la Laqimea umeritor 2. Spriinivea capului pe sol deasupra truntt la circa 30-40 cm in Fata, formarea unut triunght de sustinere 3. Din sprvimt ghemuit, ridicare in stand pe cap ghemutt, cu ajutor 4. Din gpriin ghemuit, stand pe cap ghemuit gi intinderea picioarelor pe verticalA cu ajutorul unui partener 5. Stand pe cap din diferite pozitii initiale: - din stand deparat aplecat; - din sténd pe genunchi, ~ din sprijin ghemuit pe un picior, celalalt intins inapoi 6. Executarea corecta a stdndului pe cap cu $i fara ajutor 7. lesirea din stand pe maini. Observatii Ajutorul se acorda din lateral prinzdnd executantul cu ambele sau a gleznei. in etapa invatarii ajutorul se acorda din spatele executa treac& centrul de greutate peste verticald maini in regiunea bazinului ntului, pentru a-l obliga sa nu ALGORITMI PENTRU INSUSIREA CORECTA A CILINDRUL {NAPOI DIN CULCAT DORSAL 1. Ruliri pe abdomen (barca) 2. Executantul in culcat fa ridica de picioare pana pe piept (in extensie), iar invers. Din stand pe umeri, indoiri i intinderi energice in stand pe umeri 4. Din stand pe umeri indoit, capul pe umir, mana corespunzitoare asezata corect, celalalt brat lateral Se executa trecerea peste cap si rulare pe abdomen cu ajutor 5. Din stand pe umeri usor echer, deschidere, energic& spre verticala, impingere cu bratul si rulare facial’ pana in sprijin culcat facial pe coapse. Se executd cu ajutor 6. Acelasi exercitiu dar executat din pozitia culcat dorsal Executarea cilindrului din pozitia stand, iar un partener controleaz& momentul verticalei 8. Executarea corecté a cilindrului din culcat dorsal cu si fara ajutor. |, bratele indoite, mainile sprijinite pe sol ling trunchi Un partener ‘! executantul incordeaz corpul ruland in sens w STRUCTURI ALGORITMICE Rostogolire inainte si inapoi in ghemuit = exercitii de mobilitate si elasticitate - din stand trecere in pozitia ghemuit gi revenire, - din culcat pe spate cu bratele intinse sus, ghemuire rapida cu apucarea gambelor gi revenire, = ghemutt cu sprijinul palmelor pe gold, privirea inainte, + Tulari pe spate in plan antero-posterior, executate din urmatoarele pozitii din agezat, din sprijin ghemuit, din stand pe omoplati, ea acezat grupa.rulareinapot eu agezarea corecté a palmelor sol si revenire. Acelasi exe - din ghemuit, apoi din stand, ru inapoi, vesalten, ‘pain ghemattcuteare pe spate menfinind xemunehis fa piept, intinderes enerica a picvoarelor, + stand, whem revenire in gheruit Exercitii pe plan inclinat = rustogolite inainte din sprigin whemuil in agezal srupat = rostogolir inainte din ghemuit in uhemut, rostoolii legate, = rowogolitt inapor in spriyin pe genuneht, = rostogoliri inapoi in sprjin ghemuit, rostogolini inapor leyate, = exccutia ciementului propriu-zis pe saltea Greyeh frecveme: agczarea incorect& & pal piept), insuficienta impingere cu palmele de la sol Imelor, lipsa de grupare (enunchit prea departati de Rostogolire inainte $i inapoi cu picioarele departate: = din departat, indoiri si indreptiri de trunchi cu arcuiri repetate, din agezat cu picioarele departate, indoirea trunchiului inainte cu arcuire si reve exercifiu din agezat cu picioare apropiate, = din asezat depirtat cu palmele sprijinite pe sol langd bazin, ridicari repetate in spritin depariat, stind cu picioarele depArtate cu corpul mult indoit, cu mainile sprijinite pe sol cat mai inapot, din culcat cu picioarele departate, ridicarea picioarelor intinse si departate peste cap cu ducerea varfurilor pana la sol i asezarea corecta a mdinilor linga cap; din agezat cu picioarele depirtate, cu palmele pe coapse, rulare inapoi cu sprijinirea corecté a palmelor pe sol la nivelul capului; din asezat departat cu palmele sprijinite pe sol langa bazin, ridiciri repetate in sprijin departat, stand cu picioarele departate corpul mult indoit, cu mainile sprijinite pe sol cat mat inapol, din culcat cu picioarele departate, ridicarea picioarelor intinse si departate peste cap cu ducerea varfurilor pana la sol si asezarea corect& a mainilor langa cap, din asezat cu picioarele depirtate, cu palmele pe coapse, rulare inapoi cu sprijinirea corecta a palmelor pe sol la nivelul capului, din asezat departat cu palmele sprijinite pe sol langa bazin, ridicare in s indoit, cu asezarea crestetului pe sol si revenire; din stand departat, asezarea palmelor pe sol in dreptul picioarelor, rostogolire inainte cu picioarele departate, in agezat departat Exercifii pe plan inclinat = rostogolire inainte cu picioarele departate, cu oprire in agezat departat, = rostogolire inainte din departat in departat, = rostogolire inapoi din agezat in departat, = pe sol, rostogoliri inainte gi inapoi legate Greyeli freevente: mainile agezate pe sol prea inainte fata de bazin, asezarea incorecta a palmelor la nivelul capului la dreapta sau la stanga, ducerea picioarelor in sus (deschiderea mare intre trunchi $i picioare), varfurile picioarelor duse peste cap nu ajung la sol. mire. Acelagi prijin departat cu corpul Podul din culeat dorsal, podul din stand: Element de mare mobilitate, predat incorect, poate accentua curburile naturale ale coloanei vertebrale, favorizdnd atitudinile vicioase cifolordotice. Se impune o atentie deosebitd pentru dezvoltarea musculaturii spatelui si a mobilititii in articulatiile scapulo-humerale gi coxofemurale: = din stand cu picioarele spre stdnga ugor departate cu mai bazinului spre stanua gi spre dreapta - din stand cu picioarele ug ai 4 sor departate, cu mainile pe sol o a i aoa pe solduri, dirjjarea accentuata a bazinului le pe solduri, rotarea ritmica anites mare atrunchivhe inainte yi = din stind cu picioarele departate cu brafele intinse sus, revemire cu extensia accentuaté a computa = din depariat stind cu trunchiul aplecat, cu brafele intinse pe umeni partenerutui (pe gipea sedeiy five, pe perete, pe bara de balet ete}, arcuitea umertlor, = apucarea mainilor partenerilui culeat facial gi ridicarea lui in extensie = din culeat inainte, apucat de wlezne, tulari in plan antero-posterior pe prept si pe abdomen Cbiroute, = din ayezat pe ealcaie, cu genunchii ugor dep stand pe genunchi cu minile pe cilcate, cu extensia mare a trunchiului 91 capulii, = flora din pozitia sprijin pe yenunchi si maini, = din sprijin culcat inainte, extensia corpului, cu indoitea picioarelor $i cu atingerea c: talpife Ccoguletul”), ~ din stand cu fata Ia bara de perete (scard fixa) apucat de sus, balansarca in plan antero-posterior, cu extensia mare a trunchiului si cu alingerea capului cu varful e, ridicarea int fai, cu miainile spriginite pe cai’ apulut cu Iternativa a picioarelor picionslui balansat, = in pozitia de pod, misciri ritmice succesive de balansare, inainte-inapoi cu atentie la diriyarca activa a bazinului inainte gi a umerilor in sens invers-la inceput cu ajutor, = pozitia de plecare la podul din culcat dorsal este cu picioarele ugor depirtate yi indoite, palmele asezate pe sol deasupra umerilor cu degetele spre umeri, = podul din picioare se executa din departat stand cu bratele sus, = din agezat, lisarea trunchiului inapoi in culcat gi ridicarea in pod pe genunchi, = — din culcat dorsal ~ podul pe cinci puncte de sprijin (maini, cap yi picioare). Din culcat dorsal ridicare in pod, = din stand pe genunchi cu picioarele usor departate, ridicarea brafelor prin inainte in sus $1 trecerea in pod, revenire cu redresare; = din asezat ghemuit cu spatele la scara fixa, cu talpile ugor departate, bratele intinse sus, apucat de sipca, ridicarea trupului in extensie gi revenire, = din stand cu spatele la scara fix, cu mainile pe scard (perete) coborare treptata pina la sol, in pod si revenire, = executarea podului, (din stand cu picioarele departate cu bratele intinse sus) cu ayezarea mainilor pe un plan ridicat (saltele suprapuse) si revenire. Progresiv se elimina cate o saltea, pind ce se reuseste executarea podului la sol si revenire, = din stand cu picioarele departate cu brafele intinse sus, extensia mare a corpului cu trecerea spre pod (cu ajutorul dat la nivelul umerilor si al regiunii posterioare a basinului) Accent pe proiectarea bazinului inainte pentru mentinerea corpului, orientarea privirii spre sol. Podul din stand departat gi revenire, la inceput cu ajutor sau asigurare Sfoara Ca $i podul, este un element de mare mobilitate. Se recomanda sa nu se forteze sistemele osteoarticular $i musculator, pentru a nu provoca intinderi sau rupturi de ligamente sau fibre musculare = din stand departat, indoiri inainte ale corpul palmele. Acelasi exercifiu din stand apropiat, ~ din stand cu picioarele mult departate, fandare laterala cu aplicarea accentuata a tunchiului inainte si cu arcuiri repetate in aceasta pozitie. Fandare mare inainte cu arcuire - din asezat cu picioarele departate si intinse, indoirea trunchiului inainte cu arcuiti repet marind gradat amplitudinea arcuirilor. Acelasi exercitiu, dar cu picioarele apropiate $i intinse, > din agezat departat, indoirea alternativa a trunchiului spre un picior gi spre celilalt pan se ajunge cu pieptul la genunchi; ~ din intreg sezand, rulare inapoi cu ducerea picioarelor intinse peste cap si revenire cu indoirea trunchiului inainte si cu atingerea varfurilor picioarelor cu palmele. Acelayi exercitiu, dar cu picioarele departate. La revenire bratele se intins edt mai mult inaint cu arcuiri repetate, cu atingerea solului eu e,= din agezat cu gemunchii mult depactayi, eu talpile fipite, cu mamile pe wenunchi, apasarea accentuata, fitmica a genunchilor spre sol, = din sprigin ghemuit cu un picior intins inapod, schimbarea alternativa a pozifict prctoarelor in plan extero-pasterior ~ joe de picioare”, = din sprijin whemuit, cu un picior intins lateral, schi ~ joe de preioare” = din sprijin pe un genunchi cu un picior intins inapoi cu varful sprijinit pe sol, bal piciorului intins inapoi cat mai sus, Acelasi exercitiu, dar cu um picior intins, spriyinit Jat = din culcat dorsal, balansarea piciorului intins inainte-sus, pi Ja piept sau cat mar apre el, = stind la bara de perete (scara fix) apui cit mai sus, stand pe un picior cu celalalt sprijinit la orizontala pe bara de perete (scara fix), indoirea ritmicd a trunchiului pe piciorul de pe bari pani se ajunge cu pieptul pe picior Din aceeast pozitie ca la exercitiul precedent, indoirea trunchiului pe piciorul de baz, pand se ajunge cu pieptul la genunchi, din pozitia culcat dorsal al executantului ridicarea piciorului intins, de catre partener si ducerea lui treptata pand la piept; din stand costal, fata de scara fixa (bara de perete, perete), apucat de bard, ridicarea laterala a piciorului intins al executantului de cdtre partener gi arcuiti, din stand aplecat cu fafa la scara fix, cu mainile sprijinite de sipca din dreptul yoldurilor, ridicarea piciorului intins al executantului de cdtre partener, cu arcuiri in sus, din ce in ce mai ample, din stand pe un picior cu fafa sau costal spre scara fix cu 0 mand apucand sipea, iar cu cealalta cAlcaiul piciorului indoit, intinderea picionului, aducdndu-l Langa trunchi stand cu un picior sprijinit cu talpa pe sipca scarii fixe (bara de perete), alunecarea piciorului pe scara in sfoard, mainile se sprijina de bara; stand cu un picior pe sol si cu ceilalti pe sipea 3-4 a scarii fixe (banca de g tic’, saltele suprapuse) cu mainile sprijinite pe sol, arcuiri in aceasta pozitie pentru realizarea sforii, din stand cu fafa la scara fixa, in dreptul scdndurilor de unire dintre doud sc&ri, cu mana dreap apucat de o siped a scarii din partea stingd, alunecarea unui picior pe marginea scindurilor de unire (tragand cu bratele de sipci, pentru a ajunge cu picioarele in sfoara), din stand pe sipca de jos, alunecare laterali a picioarelor si revenire, = semisfoara cu brafele lateral sau coroand sus etc , = din stand, departarea progresiva a picioarelor in plan anteroposterior, coborand treptat spre pozitia de sfoara (sprijinind mainile pe sol de o parte si de cealalta a corpului), arcuiri in aceasta pozitie. Acelasi exercitiu in plan lateral, = din sfoard cu piciorul drept inainte, trecere in sfoara laterald (cu ajutorul mainilor) gi in continuare, trecere in sfoard cu piciorul sting inainte. herativa a picioaretor in plan lateral nsatea al, pe de 1 de bard, balansarea picionului intins inapor yt lateral Stind pe mini cu rostogolire, stand pe mini cu trecere in pod: Aceste elemente se executa la inceput cu ajutor, find utilizate ca pozitii de trecere in rostogolire sau in pod. in prealabil se recomanda predarea elementleor ,.stnd pe umeri” gi sta cap = flotari din pozitia sprijin pe genunchi; ~ flotii cu mainile sprijinite pe un nivel ridicat fafa de sol (saltele suprapuse, banca de gimnastica), = flotiti din sprijin inainte culcat; ~ _ stand pe maini cu eorpul grupat, cu plecare din sprijin ghemuit si revenire cu ajutor, Observatie: in stand pe maini corpul este drept, nu extins, varfurile picioarelor intinseUin wind pe maind cw autor, Induirea leat a bratelar pang ta realizares positicd de stand pe cap ai covemre in pozifin nifiala acelagi @xereifia’ executat 10 Glin pAped (cu maton din fa 1 yLind pe cap, CU picioarele sprimite de perete, inti mi curator Acelagi exerertin executat Ma ajutor © stind pe mani, mareat 9 rostogohire inainte, fa Incepul cu ajutor Acelay! excreipiu fra autor, stand pe maint mareat gr Astumnare fenta in pod, cu ajutor, | ding! pe niduti niareat gi stumnare in plod, posifie in Care se fac 2-3 levdndri inainte-inapos, eu ducerea alternativa a greutitit corpuliti de pe brate pe picioate, apoi idicare in stand (cu ajsitor cu asiuutare, sing, = executarea clementalad plopauszis Rita ajutor al, findnd exccutantul de glezne) crea braelor yf trecorea in stand pe Roata Iaterabt -clcctuaica exercifillor de la elementele acrobatice precedente ,stind pe miini cu rostogohre” 3 stand pe maini cu cadere in pod”, “din stand, ndicarea brafelor intinse sus, simultan cu balansarea ampla a unui picior kateral-sus (1 piciorului drept la roata pe dreapta gi invers la roata pe stinua), trunchiul intins, fara extensie, = stind pe mai departate, cu ajutor sau cu spriinul picioarelor la perete = acelagi exercitiu cu trecerea greutifii de pe o mind pe alla, cu ajutor, cumpana laterala = roati lateral cu agezarea mainilor pe locurile marcate - cu gi fra ajutor, stabilirea succesiunti asezinii picioarelor gi a palmelor pe sol, = executarea pe o linie trasatA pe sol a 2-3 roji laterale Risturnarea lent inainte: + efectuarea exercifiilor de la elementul , pod” gi de la ,stind” pe maini cu cadere in pod” + stand cu braele sus, pas cu indoirea trunchiului inainte si trecerea in stand pe mami, cu ajutor, = acelagi exercifiu fir ajutor, cu sprijinul picioarelor de scara fixd sau perete. = stand cu bra(ele sus, pas inainte gi trecerea in stand pe maini, cu picioarele in sfoara, cu ajutor gi revenite in stand, = stind pe maini cu rasturnare in pod, cu tilpile sprijinite pe mai multe saltele suprapuse gi revenite (se elimina treptat numarul de saltele) Observatie: marcarea pe sol a locurilor din ayezare a palmelor st tdlpilor, rasturnare lene inainte pe doué picioare, pe sol (eu ajutor, cu asignrare, singur) indreptare de pe cap (iiet + flotari din sprijin culeat facial, + din sprijin culcat facial, cu bratele i imijiala, doite, tinderea energica a bratelor gi revenire in pozitie + acelasi exercitiu, cu desprinderea palmelor de pe sol gi bataia palmelor, = flotéci din sprijin culeat fixe); = din stand pe la, cu picioarele sprijinite pe banca de gimnastic& (sipca 2-3 a searii , indoiri si intinderi de braje cu ajutorul partenerului care i apucd pe executant de wlezne. Acelasi exercitiu sprijinit de peret ~ din stand pe cap, indoirea corpului (cu picioarele intinse) pand la atingerea solului cu vari picioarelor gi tevenire in pozitie inifiala, din ataenat, rasturmat la scara fixd, indoirea corpului din articulatiile intinse) gi revenire, = culcat dorsal cu corpul indoit, coxofemurale (cu picioarele Pe o saltea ayezatd pe capri (care se alla plasata kinga scara fix at ga scara fix), rate sus, apueat deo siped, indreptare rapida din artculatile coxofemurale (cu picioarele intinse) 51 revenite in pozitie initial. Exercifiul se efectueaza cu un cordon elastic, cu unul din capete fixate de o sipea, iar cu celilalt de gleznele executantului= din sprijin ghemuit, Intinderes picioarelor Gira ridicarea talpilor pana ks atingctea salteler co fruntea + stand pe cap cu corpul indoit, cu spatele ta distanta de 20-30 centimetn de perete, dezechilibrare cu atingerea peretelui cu gezuta 9 revenire in poziia impala UCTURT ACROBATICE, 1. Rostogoliri it TA Dinayezat grupat, cu maiile pe gambe (sub genunchi), ul inainte $i revenire in agezat grupat, 1 inapoi- Din asezat geupat cu brafele sus, rulare inapoi cu membrele inferioare semiindoite $1 revenire Din sprijin ghemuit, trecerea progresiva a greuthii corpului pe brate, simultan cu ndicarea bavinului, Din stand pe genunchi pe un plan mai inalt, ayezarea palmelor pe sol, ridicarea bazinului gi trecerea greutaii corpului pe brafe, cu sau fird ajutor, Din stand pe genunchi, cu brajele sus, asezarea palmelor pe marginea planului inclinat, impulsie \_ si rostogolire inainte pe planul inclinat, Din stand cu bratele sus, pe lada de gimnastic4, indoirea genunchilor, dezechilibrare 51 rostogolire inainte pe plan inclinat, Rostogoliri in serie cu pozitile initiale si Rostogolire i wale inalte, nte in culcat dorsal (relaxare), corpul nu se ridica de pe sol, 2. Rostogolire inapo 2.1. Din asezat grupat, rulare inapoi si revenire, rulare inapoi cu bratele indoite si palmele pregatite pentru a prelua o parte din greutatea corpului, Exercitiul in perechi: partenerul de jos, ayezat yrupat cu brafele sus, partenerul de sus este ispus inapoi fata de cel de jos, partenerii se prin reciproc de maini, cel de jos execu indoiri de braje cu rezistenta, Agezat pe plan inclinat cu bratele indoite, rostogolire inapoi cu intinderea energicd a brajelor in ultima parte a miscarii, Din aceeasi pozitie, trecere progresiva la rostogolirea inapoi prin stand pe maini si corbet, Rostogolire inapoi in culcat dorsal pe plan inclinat — relaxat imtinderi gi 3. Riisturnare lateralii: 3.1 Stand pe maini, rezemat la scara fixd, departarea si apropierea picioarelor, 3.2. Stand cu faja spre banca, agezarea palmelor pe sol si ,escaladare” cu infligurare, picioarele se vor indlja cel putin la nivelul umerilor, 3.3, Acelagi exercitiu, cu ajutor la mijloc, partenerul cauta s8 treacd greutatea corpului pe brate prin tractiune spre el; 3.4, Stand pe maini cu ajutor pe lada de gimnastic& cu picioarele departate, 3.5. Stand pe maini cu ajutor, pe lada de gimnastica, departarea picioarelor, partenerul seonduce” prin migcare pe executant o semiroata in stand King’ ladi, 3.6. Rasturnare laterala cu ajutor, cu prima mand ayezata pe capatul bancii, a doua pe sol 3.7. Risturnare laterala cu asezarea mainilor pe 0 banca; 3.8. Rastumare lateralé pe o linie de culoare contrastanta trasata pe sol; 3.9. Rasturari laterale in serie, 3.10. Rastumnare laterala pe partea mai putin indemanatica; 3.1. Rasturnare laterala cu tinut, alternata cu rasturnare laterala cu picioarele relaxate.4. Stand pe maint (marearen: 8 Din sprain uhwonat ainturd cu treearen jereutitts pe rate ve dot frartoness, cAdere imate shapes co astvortivace pi imaprogere 92. Stant ow tratete as i de cAtie pattenets 93 Stand cu braycke wus Tanah © banch, un partener apank uyor pe leatete intinse ale grinvotas parrener 94 Stunt pe mAiné co apitor os Stand pe main rezemat de scare find gi incercare de cotitshrare prin despnderca prouresivd a picioarelor de pe scar’ 96. Stand pe main cu promoarele telanate gt intinderea bruscé a tuturor seymentelor in wand pe maim 4.7 Stand pe maini marcat SARITURI LA APARATE DE GIMNASTICA 1. Sécitura in sprijin departat peste capris ~ shritura departata peste un partener (capra vie) = stand pe trambulina, mainile pe capra, séritun cu ridicarea bazinulut gt depirtarea picioarelor in aer gi apropierea la aterizare, ~ siviturd in asezat calare pe capra in lungime, - shriturd departata peste capra in lajime cu inaltime redusd, - idem, la capra in lungime, - elan, bataie pe ambele picioare, saritura cu picioarele departate peste capra, cu trecerea in sprijin plutitor, - striturd in departat la capra cu indltimi diferite Saritura la lada de gimnastica a. Sarituri in sprijin ghemuit pe lada, agezata transversal ~ alergare, bataie pe trambulina, extensie, aterizare pe saltea + alergare, baitare pe trambulina, spryin pe lada, ridicarea yenunchilor la piept, ~ alerware, bitaie pe trambulina, stnturd gi opnre in vhemuit pe lada, = oprire in whemunt pe lada, ndicare, extensie gt coborare pe saltea (aterizare in ghemuit), - sériturd in sprijin ghemuit pe lada agezata transversal, coborare prin extensie b_ Sirituri cu rostogolire la lada de gimnastica, agezata in lungime ~ bataie pe trambulina, sritura cu ghemuire pe capatul apropiat al Kizii agezata pe lungime, efectuarea unei rostogoliri gi coborarea pe lad, ~ idem, cu elan ~ elan, bitaie, rostogolire directa pe lad, cu genunchii la piept, aterizare in ghemuit pe saltea - clan, bitaie pe trambulina, rostogolire pe lada cu picioarele intinse, aterizare 2a= dares siriturilos Ia aparate Mijtoace pentrn ¢ Pyervitii preeatitoare jnvAfarea bAUU pe ambele picioare gt atenzare corecté (excrctfih cu sprijimal palmelor pe aparat, sinturi de pe banca de gimnastica, de pe alte aparate, srituri drepte in tempo) +8 execumtt Santina i. caprd (Ind) cu sprjin pe geminchi, khem Jreapta de pe aparat - 15 executii Shuitued in spryjin whemuit, pe eapsitul apropiat al Hivit, urmaté de rostoxolire pe lad - 19 execoys Jaritard in sprinin departat, la cata ~ 1S executii Aritura cu rostogolire, la lada de gimnasticd - 10 execu Sariturd in sprijin depitat, pe lada de gimnasticd ayezait transversal, bocorare liberd - 10 executtt ‘Sartturd dreapta, la trambulina elastic (baie{ii) pe ambele picioare - 20 executit Saritura cu picioarele printre brafe, la capri - 10 execufit ritura in sprijin ghemuit, la capra (lada) si sariturd in adancime, cu extensie - 10 executti Sarituri in sprijin departat la eaprd a. siritura drepte, pe ambele picioare cu sprijinul mainilor pe scara fixa - 10 executti bb din sprijin inainte culeat, sAritura in sprijin departat indoit (picioarele incadreaza bratele) - 10 executii, A ¢. Sirituri repetate pe trambulina semiclastic& cu sprijinul mainilor pe capr, ridicares bazinulut si depirtarea picioarelor (fird trecere peste capra). d. sariturd dep&rtata peste capra cu gi fara ajutor - 10 executii Strituri in sprijin ghemuit pe lada, coborire cu siriturd dreapta si aterizare pe saltea a. sirituri in adancime de pe banca de gimnastic& cu desprindere de pe ambele picioare si aterizare cu indoirea genunchilor, bratele laterale sau oblic sus - 8 executi b.din sprijin inainte culcat, trecere prin sdriturd in sprijin ghemuit, saritura dreapta cu bratele lateral sau oblie sus - 8 executii ¢ siriturd in sprijin ghemuit pe Ind’, precedati de bataie pe ambele piciaore pe trambuling elastic’ sau semielastic’, coborire cu siriturd dreapta cu aterizare in ghemuit - 8 executii d. sariturd in sprijin in ghemuit, urmata de impulsie cu ambele piciaore si coborare prin sfritura dreapta cu aterizare cu genunchii indoiti si bratele lateral sau oblic sus - 8 executit Saritura lung peste obstacol a. siriturd lunga cu rostogolire pe saltea - 8 executii. b. siritura hungd peste un partener asezat pe zenunchi si palme si rostogolire pe saltea - 8 executii ¢. Siritura lunga peste dou-trei capace de lada gi rostogolire pe saltea -8 executii Sariturd cu rostogolire pe lada fa lada cu 5 capace. Baldi repetate pe ambele picioare pe trambulina elastica cu ridicarea bazinului ‘cat mai sus din sprijin pe lada. Cu ajutor se executa rostogolitea - 6-8 executii b. Siriturd cu rostogolire pe lad’, cu bataie pe (rambulina elastica, cu ajutor - 6-8 executii. ¢. siriturd cu rostogolire pe lad& cu ajutorul trambulinii elastica, cerind elevilor ca bataia mainilor si se efectueze cit mai departe - 6-8 executii Sarituri la trambulina elastics a. cu clan de 3-5 pasi, bataie pe ambele picioare, sAritura intinsd, whemuit, dreaptd cu intoarcere 90°, 180°, cu echer departat, cu echer apropiat - 6-8 executii. b. cu elan de 5-7 pasi, bitaie pe un picior, sdrituri cu aterizare pe ambele picioare sau cu trecere peste un aparat gi aterizare pe ambele picioare - 6-8 executii Observatii in timpul sdriturilor, profesorul trebuie s& verifice permanent starea aparatelor, fixarea lor, amenajarea locului de bataie gi aterizare, intrebuinfarea saltelelor, a trambulinilor, etc _Trambulina se aseaza la 0 anumita distanta de aparat, in functie de posibilitajile fizice ale elevilor si de felul sdriturii (in nici un caz aceasta nu se lipeste de aparat) Asigurarea se poate face fie din lateral fata de aparat (saritura in sprijin ghemuit pe capra sau cu rostogolire pe lada), sau in fafa aparatului (saritura in sprijin departat la capr sau siritura in sprijin ghemuit pe lada gi cu diferite variante de coborare de pe aceasta).JOE SPORTIV — HANDBAL, METODICA PREDARI HANDBALULUEIN SCOALA BUAPELA FASTA TEA Aceste dowd etape sunt de bazd pentiu conturarea profilului unui handbalist Acum se formeaza deprindeti si priceperi care vor alcatui bayaqul” necesar abordarii erica: joo sportiv Datonita sealiafii din teren, adicA absen(a orelor de educatic fizica la mvelul ciclului primar, ne vor reteri la acoste etape ca la una singura, adicA eiclul gimnazial, clasa a V-a Amintim obiectivele acestor etape gi confinutul tehnico ~ tactic cenut de proserama yolara Obicctive: Obignuirea cu mingea de handbal, = Initierea in elementele tehnico-tactice fundamentale ale jocului de handbal, ~ Inifierea in jocut bilateral; ~ Invajarea elementelor tehnico-ta ice fundamentale ale jocului de handbal CLASA a V-a Procedce tehnice folosite in atac: ~ alergare cu schimbarea directiei, ~ pasa in doi de pe foc cu 0 mind de la umar, + pase din alergare intre 2-3 jucdtori, in acelasi plan si in adancime, ii din lateral, oblic, inainte si inapoi, ~ prinderea mingii venite din lateral si din urma, = dribling simplu si multiply, ~ aruncarea la poartd din alergare si cu pas adaugat, Procedee tehnice folosite in apirare: - pozitia fundamentalé si deplasarea; - opriri, pomiri, imtoarceri, - actiuni tactice folosite in atac. demarcajul, ~ ayezarea pe teren in cadrul sistemului de atac in semicere, ~ repunerea mingii in joc de catre portar; Actiuni tactice folosite in aparare: ~ agezarea pe teren in sistemul de aparare 6.0; - joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor invatate. + pasarea mi Prin scoala mingii - cum este supranumitd aceasta etapa - se infelege totalitatea jocurilor si exercifiilor folosite in scopul formarii deprinderii de a manevra mingea. Se considera c& plasarea scolii mingii in aceasta etapa corespunde nu numai respectarii principiilor didactice, ci si faptului , la aceasta varstd, orice mijloc care formeaza gi dezvoltd indemanarea are 0 contributie insemnata la invatarea scrisului. Afirmatia se bazeaz& pe faptul ca etapele fiziologice de formare si consolidare a deprinderilor motrice sunt aceleasi si pentru deprinderea scrisului $i daca vorbim de scoala mingii” atunci trebuie si menfionm ca la inceput se va pune accent pe jinerea si culegerea mingii de pe sol si abia apoi pe pase gi arunc&ri Se vor introduce jocuri in care mingea s& fie data din mana in mand , rostogoliti, impinsé, lovit dar nu pasata.SCOALA MING ‘Tinerea Mingea de handbal poate fi finut cu una sau dowd maini, in cazul nostra se invata finerea mingii cu dowd maini in dreptul abdomenului sau in dreptul pieptulus Devetele man sunt apropiate.. Mingea nu se strange prea tare cu degetele, 1ar podul palmet nu se lipeste de ea Deoarece insusirea finerii minait nu necesité explicatii deosebite, se invata cu ajutonal joculti »Automobilele* Jocul ,, Antomobilele” Elevii sunt dispusi dupa indltime, pe doua lini, fay in fat, la un interval de 3-4-6 m intre linii, in fafa celor doua grupe de elevi, se traseazd o linie care reprezint& garajul Elevit sunt s0- feri in automobile si au in mand céte © minge de handbal, {inut& corect, mingea fiind volanul automobilului La un semnal, ,automobilele” parisese garajul, circulé pe un spafiu stabilit, dar nu au voie Si se afinga intre ele. Conducatorii automobilelor manevreaz& volanul (mingea) in diferite pozitii La un semnal, automobilele (elevii) revin in garaj, pe locul stabilit initial, Para s 4 intre ele se ati Elevii care s-au ciocnit parasese jocul, pentru c& automobilele trebuie reparate Elevii care nu au fost scosi din joc sunt soferii cei mai buni, castigatori ai jocului Prin jocul Automobilele" se urmareste invajarea adunarii elevilor dupa inaljime (alinierea), cat si insusirea finerii mingii cu dou’ maini. Indicatii metodice: ~ pentru jocul ,,Automobilele” se foloseste povestirea insofit’d de demonstrarea finerii mingii ~ se va cere elevilor s& fac (conduc) miscdri multe cu mingea (volanul), -ladiferite semnale, se accelereazA viteza automobilelor, ~ treptat, se reduce spatiul pe care se circula Jocul , Stafett eu mirgi de handbal” Elevii sunt agezati pe 2—3—4 coloane dupa o linie trasatd inaintea snot. Primii elevi din fiecare echipi au céte o minge de handbal pe care o {in corect cu dou maini La semnal, primi elevi alearya, ocolesc un jalon, revin spre echipa proprie, predau mingea urmatorului, dupa care se ayeaza la sfargitul coloanei. Jocul se termina in momentul in care primul elev ajunge la locul initial, ridicnd mingea deasupra capului. Castiga echipa care termina prima Prin acest joc se urmareste consolidarea finerii mingii, invajatd in lectia anterioara, si formarea disciplinei constiente, prin stabilirea unor reguli care sa asigure realizarea acestor sarcini = nu se pleacd inainte de semnal, ~ mingea se pred dupa linia de start, ‘momentul termindrii jocului, echipa trebuie sd fie aliniata Indicatii metodic - spafiul pe care se alearga (distanta dintre linie gi jalon) este de 8—10 m, - echipele vor avea denumiri ca: Dinamo, Steaua, Rapid ete ; - jaloanele pot fi elevi scutiti, sticle de plastic, mingi medicinale, caramizi ete. Culegerea mingii de pe sol Culegerea mingii de pe sol se poate executa cu una sau cu doud maini. Cu o mana, mingea se culege prin apucare, dar, din cauza dimensiunilor reduse ale palmelor, nu se urmareste decat ca ei si-si insuseascd culegerea cu dou’ maini, din migcare. Pentru aceasta, elevul ajuns Janga minge fandeaza ugor inainte, cu trunchiul indoit, gi duce mainile spre minge cu degetele rasfirate. Mana care va ridica mingea este orientati cu palma inainte, degetele aproape ating solul; mana cealalta are palma indreptat& inapoi, sprijinind mingea de sus. Cand ambele palme au cuprins mingea, elevul 0 ridicd in dreptul abdomenului sau al pieptului, in functie de sar cina motrica ce urmeaza. Elevul executa culegerea mingii de pe loc, la inceput, apoi din mers, iar mai tarziu din alergare. Pentru inva{area acestui procedeu se folosesc explicatia si demonstratiaPrinderen mingi Prinderea mingii, element telinio de bard al joculut de handbal (dupa uni, iter ja” a alfabetutui jocului de handbal), se poate evecuta cuuna si cu doud maint, din diterite posits, Poscsia_mingit Hebuic SA adopte @ pozifie care M44 Tnlesneascd prinderex privirea gh bratele indreptate in ditectia din care primeste tmingea O dath cu apropieres aunt de jucator, bratele se Tntind in ToLmpinarea ci, cu palmele ontentate in jos gy pulta inainte, deyetele rastiute Degetele thant sunt apropiate. impreind cu palma gi celelalte deyete formind 0 cupa in Gare wud mingea Mingea ia contact cu vaitfiante apoi cu intreaga palma st este opntt de dewetele mart Socul produs in momentul prinderit este amortizat print-o mycare de indoite progiesivd a membrelor superioare din articulatitle pumnului gi ale cotului Mingea prinsd este adusd in dreptul abdomenulus penteu afi protejat’ Evercitit - Elevul are mingea in mang si 0 aruncd su fir sa cada pe sol, + Acelayi exercifiu in timpul eat mingea este in aer, elevul executi itis din palme, dup& care prinde mingea, ~ Acelasi exercifiu elevul executa intoarceri de 180° $1 300°, ~ Acelasi exercifiu, cu una sau mai multe ghemuiti pind la reprinderea ming, ~ Acelasi exercifiu stind intr-un picior; + Mingea aruncati in sus este lasatd si cada pe sol si abia dupa aceea prins’, + Se repeta exercitiile de mai sus, prinderea mingii Miciindu-se dupa atingerca solulu, Jocuri: exercifiile prezentate se desfigoard si sub forma de joe Castiga elevul care 4 mai putin deasupra capului, la} $m, dupa care o prinde egeste Indicatii metodic ~ se foloseste metoda explicatiei si demonstratiei, elevii fi execnt exercifiile, ~ daca nu sunt destule mingi, se lucreaza cate doi fat in fata, 1a distanta de $ ~ 6 m, ~in faza de asteptare a mingii, brafele si deyetele trebuie 2 fie relaxate, = dac& lucreaz& doi la o minge, timpul de executie trebuie si fie acelasi pentru amindoi, se chimba rolurile la 20—30 s, elevii care executa foarte bine prinderea mingii vor fi notafi cu nota 10, pentru a-i mobiliza si pe ceilalti Driblingut Exercitii: - Elevii, agezati pe doug randuri, fiecare cu o minge in mind, execut dribling simplu ~ Aceeasi formajie, Din locul unde se alla inifial, se executa dribling multiply pina ta linia de margine a terenului si inapoi Indicatii metolice = se folosesc explicafia gi demonstratia, executa exercifiile, = se urmidreste ca mi ad dispusi in formatia din care se evi find dispusi in formatia din care vor \wea SA fie apasatd cu palma spre sol, nu lovit’, + driblingut se executd cu intreg bratul (brat, antebraf, man’), - driblingul multiplu depinde de migcarea din articulatia pumnulu socului produs de contactul dintre mingea care revine ricogind din sol si palma care 0 now, care asigura amortizarea npinge din ~ nu se executa dribling in fata picioaretor, ci lateral fata de corp, ~ unghiul de impingere a mingii spre sol se schimba in functie de viteza de deplasare, - se foloseste notarea curent pentru cei mai buni Jocul ,,Pasiirile céiitoare”. Elevii sunt dispusi in cere, fiecare stind intr-un cerculey di mana (fig. 1). ide handbal in nat pe teren, cu mi— oo ft Po e (ay Fy) docu ~ . & | Pande etiatnare” © } Un singur copil este rmas in afara cercului, La semnalul de incepere, elevit pleacd din cercuri (,cuiburi"), executand dribling din mers gi ugoard alergare spre stanua sau spre dreapta, mat repede sau mai incet, conform indicatiei profesorului, La al doilea semnal, fiecare elev cauté sa ocupe un cerculef; acelasi lucru il incearca gi elevul care inifial nu a avut ,cuib", in timpul deplasérit spre cercuri. Elevii sunt obligati si execute dribling, in final, un alt elev (sau acelasi) ramane fara cub". Copiii care la terminarea jocului (dup& un timp stabilit de invatator) au reusit s nu ramand niciodaté fra cuib sunt pasarile cdldtoare cele mai harnice Indicatii metodice: = elevii care gi-au ocupat locul in cere executa dribling pe loc (simplu sau multiplu) - deplasarea pe teren gi revenirea spre cerc se fac numai prin dribling, - elevul care nu executa dribling in conditii regulamentare rimane .pasare Mara cuib” Prin acest joc favorizim consolidarea procedeelor tehnice de conducere a mingii in conditii de joc Pentnt a favoriza repetarea procedeelor tehnice invajate pind acum, adaptm jocul in felul urmator: primul elev din echip& care are mingea (tinerea mingii) alearwa pana la cere, unde executd dribling pe loc, de trei ori, dupa care schimba mingile (culegerea mingii), alearua si preda mingea urmatorului jucitor Castiga echipa care termind prima Jocul ,,Suveicd simpli cu dribling” Elevii sunt dispusi in siruri agezate fatd in fata, la o distanta de 6—8 m. Primul jucator execut dribling pana pred& mingea primului jucator din girul de vizavi, dupa care trece la coada sirului. Castigé echipa al c&rei prim jucdtor ajunge primul la locul initial Indicatii metodice: - spatiul dintre sinuri se stabileste in functie de numarul jucatorilor; ~ mingea se transmite dupa linia de plecare, mu prin aruncare, =pe spatiul dintre siruri se executa cel putin patru driblinguri, = se pune accent pe respectarea reyulilor, pan’ la pierderea jocului de catre cei ce nu se conformeaza. Aruncarea (pasarea) mingi Aruncarea (pasarea) mingii cu o mand este elementul tehnic cu cele mai multe procedee, de aceea descrierea tehnicii va cuprinde elementele cele mai caracteristice, adica pe acelea care sunt prezentate aproape in fiecare procedeu. Fazele aruncarii (fig. 2) sunt: - trunchiul este dus spre inainte, totodata executandu-se si rasucirea lui, ~ greutatea corpului trece pe piciorul din fata, © data cu rasucirea trunchiului intra in actiune si bratul de aruncare; ‘momentul eliberarii mingii corpul este inclinat inainte,ni de atuncare execnti o nny. + in urma résucirii tunchiului, umarul yi brajul opus b spre inapor, ou < in momentul eliberri Pronajie. Se spune cd ,acoperi muue: J4rul y1 brajul de aruncare sunt proiectate inainte. \sii, mana se Indoate puternic pe antebrat, ay ngand in ~ se vor folosi explicatia $i demonstratia = se va pune accent pe = pozifia piciorului opus bratului aruncator, = ducereabrajului deasupra umarului, = participarea trunchiului_ si_bazinului la aruncare, ~finerea mingii cu o mana se face prin echilibrare la inceput apoi prin apucare, = se pune accent pe azvarlirea, nu impingerea minuii Greseli freevente: - impingerea in loc de azvirlirea mingii, = picionul de aceeasi parte a brajului aruncator este inainte; = trunchiul nu participa la aruncare, - mingea este sprijinita de cealalté man, in loc s& fie tinut in echilibru sau apu cuo singurd mana. Jocul ,, Suveica fard schimb de locuri” (fig. 3). Elevii sunt dispusi in siruri asezate fata in fata, doud siruri reprezentind © echip’ juc&tor care are mingea arunca primului jucdtor din sirul de vizavi, dupa care alearga la coada Primul propriului sir Jucatorul care a primit tig. 3. Jocul ,, Suveicd fara schimb de locuri” mingea 0 anunca inapoi primului din celalalt sir ga md. Jocul se termina in momentul in care elevul care a inceput jocul primeste din nou mingea. Castiga echipa care termina primaIndicatii metodice = Se Stibilese (egub cate xk favonzece excein commth 2 ema jocuri pregatitoare, concursuri, intreceri, - intreceni si concursuri cu reguli adaptate, organizate in lectii gi la nivelul geolii; Exemple de activitiji de invit{are pentru clasa a Vil-a + insuyirea procedcelor tehnice s actiunilor tactice nor, 7 exersarea procedeelor tehnice in structuti tehmico-tactice individuale si colective sunple, - aplicarea procedeelor tehnice si acliunilor tactice prin adaptarea distantelor, efectivelor, duratei si a regulilor de practicare Exemple de activitati de invatare pentru clasa a VII respectarea unor stnucturi cu confinututi tehnico-tactice variate, crearea gi rezolvarea de situafii complexe prin intreceri, = concursuri $i jocuri bilaterale Pentru indeplinirea acestui obiectiv si, totodatd, pentru usurarea invatérii corecte si Perfectionarii jocului bilateral, se recomanda folosirea exercitiilor si formatiilor a caror structurd sa aibi analogie cu fazele de joc in atac si in aparare te indicat si nu lipseascd elementul de intrecere. Forma de concurs in care se pot desfigura exercitiile, de genul celor menjionate mai sus apropie executiile de realitatea jocului. Ne referim la tempoul de executie, la cadrul psihologic de desfisurare etc. Elementele tehnico-tactice de baza vor fi exersate in structuri si conditii mereu schimbatoare, asa dupa cum se intampla si in jocul bilateral 7 PRINDEREA SI PASAREA MINGII in aceste etape se pune accent pe prinderea si pasarea mingii la un nivel, ce va asigura stabilitate jocului, Executarea incorecti a acestui element influenteaza negativ randamentul echips oferind adversarului posibilitatea de a intra in posesia mingii Pe parcursul intregului proces de instruire, de la invaare pana la maiestrie, se va cere executantilor s4 adopte neaparat, pentru prinderea si pasarea de pe loc, a unei pozitii fundamentale ct mai convenabile i mai echilibrate. Aceeasi indicajie este valabilé si pentru pasele din alergare, in care jucitorii trebuie sa se orienteze spre minge sau coechipier in cea mai favorabila pozitie La aprecierea profesorului, prinderea si pasarea mingii poate fi legati de invatarea driblingului gi a aruncarilor la poartd O atentie deosebité trebuie acordata invatarii corecte a pasei de pe loc cu joc de picioare, intrucat ea sta la baza tuturor celorlalte variante si procedee tehnice de prindere si pasare Pe parcursul instruirii se pretinde jucdtorilor s& respecte o serie de cerinfe privitor la modul de folosire a prinderii gi pasdrii mingii, de care depinde insusirea si aplicarea ei in mod corect, si si eficace, cum sunt ~ prinderea mingii s& se facd cu doud maini ; = pasa sd se execute rapid, ffrd alte migcari suplimentare, : pasa si se efectueze la indljimea cea mai potrivita gi spre partea bratului indemanatie cu procedeul cel mai indicat, = pasa s nu se dea peste mai multi jucdtori ; - pentru pasele speciale, jucdtorul apreciaza si hotdraste folosirea procedcului de pasare functie de plasamentul adversarului, de pozitia mingii fata de corp, de plasamentul, actiunea si calitatile coechipierului; = jucatorul trebuie s& inteleaga ca prin acfiunea sa il determina pe cocchipierul cu mingea si- i paseze din directia gi momentul cel mai potrivit. Deci trebuie si anticipeze cu precizie faza ce poate fi creat prin actiunea pe care o intreprinde. Exercitii pentru inviqurea, consolidarea yi perfectionarea prinderii si pasitrii mingii de pe loc: * pe urupe de doi jucatori * fata in fata; * ambii cu fata la o poarta,nul cu fata lao poarta, celalalt cu fata la poarta opusa * Pe grupe de trei jucatoni + doi jucdton plasafi pe o laturd a terenului (unul Langa celélalt) iar al treilea in fafa lor, pase ctt o minge, pase cu doud mint, “in triunghi + pase spre dreapta, «+ pase spre stinga, + doi jucdtori executd pase succesive la acelagi jucator, * in patrat * pase spre dreapta, * pase spre stinga, * pase pe diazonala. * in cere * pase spre dreapta, + pase spre stanga, * in cere cu un pasator aflat in mijlocul cercului + cu o minge: pase la cel din mijloc gi retransmiterea ei la urmatorul jucdtor * cu mai multe mingi: cel cu minge paseaza si reprimeste mingea de la cel aflat in mijlocul ~cereului Exercitii pentru inviqurea, consolidarea si perfectionarea prinderii si pasirii mingii din deplasare: * cate doi pe lungimea terenului * pase in doi din deplasare si aruncare la poartd, * pase in doi din deplasare, incrucisare simpl& gi aruncare la poarta * pase in trei din deplasare gi aruncare la poarta, * pase in trei din deplasare, incrucisare dubla si aruncare la poarta, * pase in trei cu schimb de locuri, * sub forma de suveicd + simpli, * dubla, + dubla cu retragere, * pase in doi, de pe loc gi din deplasare, executate in mare viteza * pase in triunghi si in patrat + cu deplasare la coada sirului unde s-a pasat mingea, eT. + cu deplasare la coada sirului opus directiei de pasare a * pase in tei + cu gi fara schimb de locuri, * cu incrucigare dubla - doi jucatori se deplaseaza pe o latura a terenului iar al treilea pe latura cealalta * in suveicd + dubla, + dubla cu retragere, * dubla cu incrucisare simpla, la mijlocul distantei de deplasare complexe de circulatie in fata portii pentra consolidarea si perfectionarea paselor in conditii apropiate dejoc: * pase in doi, de pe loc gi din deplasare, executate in mare viteza, ** pase in triunghi si in patrat cu ocolirea intrepii formatii si revenire la coada sirului propriy; 7 pase in diagonald si deplasare spre coada sirului din dreapta sau din stanga, * ou pase pe diagonale (se lucreaza cu doud mingi) si deplasare la coada sirului propriu, .m9 * pase in tre’ cu schimth de locur, Jucdtorit agezaqi in coloand ete trei = extrema sting (cu ntinge), inter stinya, extrenia dreaptl Pase in doi din deplasare pand la centrul terenutui (intte yucdtont aproprati), timp it lichtor se depiaseaza in alergare pe cealaliA latura, tar de ba centul terenulut se executi dubia, ne, al trevlea ncTUCIZACe ETODICA INVATARH ARUNCARH EA POARTA DIN SARTEERA Aruncarea la poarta din suiturh se invajd usor, dacd se folosese exercifit prewittoare st 0 Progresie metodic’ in inv atarea anunedrit propriu-zise Rularea labei picionului gi ridicarea bratului opus in sus se deprind cu ajutorul pasulur siltat (pasal strenganutui) Pentru dezvoltarea forte’ in picioare, ca si pentru insusirea corectd a bat face urmitoareie exer * sirituri succesive cu bitare gi cdere pe acelasi picior, Mr gi sub form’ de concurs, * Shrituri peste o banc cu bitaie $i aterizare pe acelagi picior, * acelasi exercitiu, cu ndicarea bratului drept in sus. apoi, cu ndicarea mingii deasupra umarulut drept gi aterizarii, se pot Indicatii metodice Pentru executarea propriu-zisd a aruncrii din striturd se vor folosi Ja inceput evercitii de pasare din siritura intre coechipierii dispugi in diferite formatii (vezi exereifiile de pasare) Dupa ce jucdtorii au inv3fat si paseze din Siritur’, sunt trecuti in faa portii, unde vor arunca astfel * jucdtorii sunt plasati pe trei coloane (fig-15), Cei din mijloc sunt in posesia mingii, Jucdtorul .a" paseazi mingea jucdtorului .b” si fue dupa aceea la coada sirului .b" Dupa ce arunca la poarta, jucdtorul .b” culeze mingea si se aseaz& la coada sirului lui a" in continuare jucitonul .c* paseazi mingea lui ,d” si exercitiul continua in acelasi fel * jucatorii sunt plasati pe doud coloane (fig. 16). Jucdtorii din grupa .a” se gasese in posesia mingii incruciseazd conducand mingea in dribling spre coechipierul respectiv din grupa ,b", caruia i-o paseaza prin oferire. Acesta pitrunde si arunca la poarta. Fiecare jucitor trece apoi la coada sirului opus. * jucdtorii sunt plasati pe grupe pe marginile terenului (fig 17). Jucdtorii .a" i .b" paseazi mingile primilor jucdtori din fiecare grupa care p§trund spre semicere, prind mingea si o aruned la poarta. Apoi jucdtorii care au aruncat la poarta schimba locurile, trecand la coada sirului opus, * aruncari la poarta in urma unor actiuni de contraatac (vezi ,contraatacul"). * aruncari la poartd, ca incheiere a exercitiilor de pase cu schimb de locuri