VI. EVALUAREA, PREDICTIA $I PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE, Structura temei 1. Modalitiqi de evaluare si prediegie a detinevensei juvenile 2. Programe speciale de prevenire a detincvengei juvenile 1, Modalititi de evaluare si predietie a delineventei juvenile Evaluarea gi predicfia fenomenului de predelineveny& gi detincvenji juvenil& este 0 conditie esentiala a instituirii programelor de prevenire si diminuare a conduitelor infractionale in réndul tinerilor. Spre deosebire de evaluarea delineventei adulte, in cazul tinerilor se cere maxima prudenta profesional, datorit’ caracteristicilor varstei ale cfrei manifestiri gliseaz% permanent intre normalitate si deviant, intre conformism si nonconformism. De aceea este necesari nu doar constatarea prezentei i conduite ce poate fi etichetate ca find delinevent’, ci gi decriptarea semnificasiilor personale gi decelarea ansamblului de factori care au determinat sau favorizat respectiva conduit. Tindnd seama de influenja negativa a etichet&rii, este necesara realizarea unei distinctii intre caracterul obiectiv al comportamentului si caracterul lui subiectiv, finfnd de particularititile de dezvoltare, de prezenta discemaméntului, de confinutul socializirii morale primite in familie, de influenfele din partea anturajului, a grupului de egali etc, ffir a uita cd avem de-a face cu minor ce se affa in deriva, ei ingigi victime la réndul lor, iar societatea in intregul ei este responsabila de o astfel de stare de lucruri. In cazul unora dintre ei, maturizarea determin eliminarea conduitelor indezirabile si integrarea fireasc& in societatea adult; in cazul altora, predelineventa constituie 0 anticamerti a delincventei, caz in care interventia sociala corectiva este absolut obligatorie. Cu aceste asumpfii, cercetarea sliinfificd a fenomenului delinevenjei juvenile se poate realiza printr-un ansamblu complex de tehnici psihologice, sociologice, criminalistice, aga cum sunt experimentele gi testele psihologice, sociogramele, biografiile, studiile de caz, cazuisticile, expertizele psihiatrice, analizele statistice, evaluarile dosarelor penale, anchetele cu subiecti minori, interventii instrumentate stiinffic, ce pot aduce multiple clarificiri fenomenului Specialistii in domeniu (eg, Banciu, D., Ridulescu, SM. 2002) inventariazi urmitoarele metode gi tehnici de cercetare a tendintelor spre delincventi: tabelele de predictie Glueck, tehnica bazati pe principiul ,extrapolarii”, tehnica scalirii centroide a variafiei, teste de mésurare a propensiunii spre detincveny’, scale de misurare a atitudinii fapX de delineventa juvenil. Le vom prezenta suecint. Tabelele de predictic Glueck Primele instrumente stiinfifice de predicjie in domeniul delinevenyei juvenile au fost construite de citre Sheldon gi Eleanor Glueck (1967) in perioada interbelic’. Cercetarea s-a facut de citre o echip’ multidisciplinard, alcdtuité din antropologi, psihologi, psihiatri, sociologi si investigatori sociali, prin compararea unui lot de $00 de minori delinevenfi cu altul, similar ca structur, alettuit din copii nedelinevengi. Prin compararea loturilor au rezultat 402 caracteristici, dintre care cele mai semnificative au fost grupate céte cinci in patru tabele de predicfie, care au valoare predictivi numai daca sunt considerate impreund: ~ tabelul J cuprinde factor psihosociali predictivi © disciplinarea minorului de citre tat’;© supravegherea minorului de edtve mami, © afectiunea tatalui; © afvetiunea mamei; © cooziunea familiei; = tabelul IT este bazat pe cinci trisituri predictive ale structurii caracteriale © afirmare social’, ©. sfidare; © suspiciune; © tendinfe distructive; ‘©. labilitate emotional’; + tabelul I inventariazk trdisdituri de personalitate: © aventurism; ©. extravertit in actiune; © sugestibilitate; © instabilitate afectiva, = tabelul IV este bazat pe cinci factori predictivi ai testului psihologic: © scor de informatie; © abatere de la scor; © coeficient de lecturd; © coeficient aritmetic, © scorul calcului aritmetic al varstei in luni Tabelele s-au dovedit utile pentru estimarea sanselor unui minor de a ajunge detincvent, cu toate ‘cA ulterior s-au dovedit a nu avea eficienta predictiva scontaté (cf. Banciu, D., ; Rdulescu, S M., 2002). Un alt instrument de predictie este scala dezvoltati de W. Kwaraceus (1966), intitulaté The Kwaraceus Delinquency Pronennes Seale and Check List, care utilizeazi indicatori precum: ~ _ absene frecvente de la scoala, - atitudine indiferemtd fata de - atitudine rebel fata de autorititile scolare; - reacfii disproportionate si violente; = tendinga de asociere cu elemente depravate; ~ utilizarea limbajului obscen; ~ minciunt gi furturi freevente; = preocupari sexuale precoce; = consum de literatura pornografica etc (ef. Mitrofan, 1999). Tehnica scaltirit centroide a variafici pleack de ta premisa c& delictele care caracterizeazi 0 carierd delincventi se leagi intre ele intr-o anume succesiune, ceea ce di posibilitatea schitarit traiectoriei predictibite a comportamentului delinevent. Printre cele mai utilizate teste psihologice in domeniul cunoasterii fenomenului delineventei se numiri cele de personalitate, testele de inteligenta si testele sociometrice. Pentru predictie se dovedese dea fi de o utilitate deosebiti gi testele proiective Testul Rorschach ofer’ informatii semnificative asupra unor componente ale personalititii, cum ar fi conflictele intra- si inter-personale si asupra mobiluritor specifice unor conduite antisociale Testu de percepfie tematicd (T.A.T.) este considerat util pentru evidentierea unor sentimente gi atitudini fata de anumite persoane (parinfi, educatori, prieteni) si situafii sociale frustrante, ca si pentru descifrarea unor motivatii si tendinfe ale conduitei (impulsivitate, agresivitate, echilibru, inertie ote).Testul Rosenzwe enfiazd rezistenta individului la frustrare, anumite tendinfe agresive sau masochiste, care pot caracteriza tandrul cu tendinfe antisociale. Testul Szondi identificd tendinfole fundamentale gi caracteristicile antisociale ale personalitiyii tindrufui Inventarul multifazic de personalitate Minnesota (MMPI) este util in evidenfierea unor trasdturi care caracterizeazi morala adolescentind gi raporturile tindrului cu educatorii, plringii gi alfi actori semnificativi pentru adolescent. N. Mitrofan (1999) subliniazi si importanfa Scalei de socializare ,SO” din The California Psychological Inventory (CPD), Inventarut de personalitate pentru copii (P-.C), Inventarul tui Jesnes: The Jesness Inventory” (pentru a misura convingerile, atitudinile si opiniile subiectilor), Scala conceptiei despre sine a lui Reckless gi Dinitz (,The Self-Concept Scale”), Scala lui Mulligan (,.The Mulligan Scale” ~ inadaptare si agresivitate pentru 13-15 ani) si Scala lui Rutter (,,The Rutter’Scale”, pentru 9-10 ani). Utile s-au dovedit a fi si scala de socializare SO cu $4 de itemi GH. Gough, scalele de maturizare social M.Q. Grant si J. Grant (1957), B.T. Palmer (1969), L. Kohlberg (1968), W. Kay (1970). O norma elementari de deontologie ne obligi s& tratim rezultatele obfinute prin astfel de teste cu multi precaujie, fra a le absolutiza valoarea diagnosticd sau prognostic’ si f'ra ca in baza lor si recurgem la etichetri Dintre scalele de misurare a atitudinilor, Banciu $i Ridulescu (2002) amintese: ~ atitudinea fats de lege $i moral, dezvoltata de M.R. Kratz in 1931; = alitudinea fap de justitie, elaborath de E.A. Rundquist yi RF. Sletto, in anul 1936, ~ atitudinea fat de lege si justigie, dezvoltata de N. Watt si B.A. Maher in 1958; - atitudinea fatié de organismele juridice, elaborat’ de A. W. Chapman in 1960; = atitudinea fatét de delineventil minor, elaborats de W E. Alberts. Tratate cu prudent, astfel de instrumente se pot dovedi utile in cunoasterea fenomenului dolinevent, in baza clreia so pot stabili apoi programe speciale de prevent. 2. Programe speciale de prevenire a delinevenjei juvenile Faptul cf este mult mai eficient sii previi decat si tratezi este o aserfiune de domeniul evidenfei Chiar dacd nivelul delinevenjei juvenile in fara noastrd este inci departe de a-l egala pe cel din alte tari, tendinjele de intensificare manifeste in ultimul timp impun o mai intensi si coerenti activitate preventiva. Prevenirea delincvenei consti, in accepfiunea lui Cusson (2006-b, p. 8) ,,intr-un ansamblu de actiuni necoercitive asupra cauzelor delictelor in scopul specific de a le reduce probabilitatea sau gravitatea”, Cazul particular al delinevengei juvenile reclami o activitate complex, ce nu se poate realiza prin activitati sporadice, de tip campanie, si sectoriale, declansate de o anumita institufie int-un anumit interval de timp. Pentru a avea eficacitate, preventia delincvenfei juvenile trebuie si fie parte componenti a politicii sociale, care si implice intr-o actiune coerenti, sustinuti si pe termen lung, diferite institutii, incepand cu cele educative, familia, scoala, comunitatea, continuind cu cele de asisten{i sociala gi cu cele sancfionatoare, ca polifia si justifia, O astfel de activitate cere corobi activititii autorititilor publice cu comunitatea si organismele non-guvernamentale, intr-un efort conjuget, sustinut si realist. in functie de institufiile care participa la realizarea prevenirii, unii autori (Radulescu; Banciu, 1996) disting intre:+ prevengia primard, prin antrenarea institufiilor cu sol de socializare si control social in actiunile de identificare si combatere a surselor potenfiale de criminalitate; © prevenfia secundari, indreptata spre combaterea gi neutralizarea delinevenfilor, diminuarea prejudiciilor sociale produse in urma delictului, restabilirea ordinii si sanctionarca delinevengilor, © prevensia situafionaldé sau contextual’, prin atragerea comuniti{ii gi publicului in actiunea de prevenire si neutralizare a delictelor si delineventilor, utilizandu-se in acest scop 0 serie de misuri ce vizeazi informarea publicului si a indivizilor din arii gi zone criminogene despre pericolele posibile ale comiterii unor delicte, existenfa unor factor de rise in anumite zone etc. in raport cu momentul desfasurarii actiunilor preventive, putem disiinge intre: * mésuri adoptate inainte de producerea delictului (singurele masuri care pot fi numite la propriu proventio); + misuri adoptate in timpul producerii delictului, intreprinse de organismele de politic, procuraturd, justitie (pe care le putem numi masuri de interventie); ‘© misuri aplicate dupa comiterea delictului (masuri sanctionatori gi corective). Desigur ci toate aceste acfiuni, inclusiv sancjiunea gi incarcerarea au gi un rol proventiv implicit, dar adevarata preventie este cea realizati in scopul de a preintimpina producerea delictului (ante delictum). ‘Majoritatea criminologilor contemporani releva necesitatea planificrii actiunilor de prevenire a delinevenjei juvenile, plecand de la premisa ci o astfel de intreprindere nu poate avea succes daci se desfigoari haotic si conjunctural. O planificare a unei astfel de activititi presupune formularea rational, concreti si realist’ a obiectivelor, de pe pozitii multidisciplinare, care s& implice efortul conjugat al diverselor structuri gi specialisti, inzind criminologi, psihologi, sociologi, asistenti sociali, juristi, reprezentanti ai administratiei, ai comunititilor locale ete. Punctul de plecare al unei astfel de planificari trebuie s& fie cunoasterea situafiilor de fapt, in baza cercetirilor de teren, in relatie cu nevoile si resurscle comunitatii. Componentele programelor trebuie adaptate specificului national si local, fra a copia necritic modele strdine, cu ignorarea experienta altor (ari care au 0 condifiilor particulare. Acest fapt nu trebuie ins% si ne fack s& ignorls bogati traditie in acest domeniu. in absenta unor programe coerente pe plan national, vom sintetiza in cele ce urmeaz& experienfa in domeniu a SUA, prezentata de Florentina Grecu si Sorin M. Radulescu in Definevenfa juvenild in societatea contemporani. Studiu comparatiy intre Statele Unite si Romdnia (2003). Printre componentele programelor de prevenire a detincvenfei juvenile, autorii citayi enumord a) Programe bazate pe mobilizarea eforturilor comunitagii, in care sunt incluse: - Programe clinice de orientare si ghidare a minorilor care ridic& probleme speciale. {n categoria fora sunt intr = terapia $i consilierea individual, atat in cadrul institutional de specialitate, edt si tn cadrul familici, scolii gi aplicarea programelor de probatiune de ciitre specialigti anume instruigi, psihologi, psihiatri, asistenfi social, ofiteri de probafiune, M. Cusson (2006-b) include terapia individual in categoria procedeelor ineficiente, Citdnd un proiect american cu o durati de doi ani, bazat pe conseling individual (Gotffredson, 2001), criminologul canadian sustine ci nu s-au obfinut ameliorari in raport cu grupul martor.- terapia de grup, care porneste de la principiile schitate de Moreno, utilizind ca metode principale psihodrama si sociodrama; Cusson considera terapia de grup chiar nociva". = comunitatea terapeuticit, ca forma complementar& a terapiei de grup, format din delincventi si fosti delincventi. La acestea Cusson adaugi: = programe avind ca scop dezvoltarea respectului de sine a adolescentilor predelincventi; plecand de la premisa stigmatizarii adolescentilor predelincventi, se urmareste destigmatizarea lor. Gottfredson (2001) constata ineficiena programelor de acest tip. = conferinje si expuneri asupra respectitrii legii, care nici ele nu sunt mai eficiente. Este citat programul american DARE, in care polifia a organizat 17 cursuri privind mijloacele de a Wor (dar derulat de cdtre spune nu droguritor, program incheiat eu un egec. Un program asem: profesori instruifi si adresat simultan si parinjilor) a rulat si in Europa, inclusiv in Romania prin 19 scoli din cateva judefe (Programul Necenzurat), dar evaluarea a fost strict formal, pe baz de chestionar de cunostinge si de satisfactic a cursangilor. - activititile pur recreative, care nici ele nu au nici o legitur& cu delineventa. - Programe zonale de prevenire a delincvenjei juvenile ce au ca model ,Proiectul Zonei Chicago”, inijiat de C. Shaw, care viza mobilizarea comunititii pentru rezolvarea propriilor probleme sociale, economice, educafionale, sanitare, morale. ~ Asociatii formate din tineri gi adulfi ca modalitate de prevenire. Relevant pentru aceasti categoriei este proiectul inifiat de Lewis Yablonsky in 1953, denumit ,Asocierea intre tineri si adulti”, prin care se urmérea realizarea unei interacjiuni naturale si constructive ‘intre tinerii delincvenfi, aparfinand unor bande sau grupuri stradale, provenifi din familii in care tatal era absent sau oferea modele negative, cu adulfi responsabili; un rol important era acordat acfiunilor sportive, Iuand fiinfa lig si cluburi sportive, cu actiuni si reguli, programe si orare de antrenament si competifii, minimalizand influenga nociva exercitati de bande asupra tinerilor; aléturi de activitafi sportive se acorda importanfa dezvoltitii activitayilor recreative, prin mobilizarea voluntatilor adulfi, ulilizarea facititifilor comuniti si obfinerea sprijinului moral si financiar din partea comunitai locale. Totusi, nici astfel de masuri nu au adus rezultatele scontate, dimpotriva, Proiectul Cambridge- Somerville Youth Study desfasurat intr-o zona cu criminalitate ridicat& din Massachusetts pe o perioad’ de cinci ani si jumatate nu a avut rezultatele scontate. Cercetitorii au recrutat 650 de baieti de 12 ani si mai putin, din care au compus sub control riguros 325 pentru grupul experimental si 325 pentru grupul martor, Grupul experimental a fost asistat psihanalitic de mentorii specializafi, care aveau in medie 30 de intalniri pe an cu copiii, intrefineau o relafie amicalA si cllduroasi cu ei, i sfituiau gi ft ajutau cdind acestia se confruntau cu dificultifi la scoali sau acasd, se intilneau cu ei in diverse locuri, se organizau astfel incdt s& fie prezenti in taberele din perioada veri, La sfarsitul experimentului cercetitorii n-au in privinfa delincventei, Nici peste 30 de descoperit nicio diferenfé semnificativa intre cele doud grup\ ani, cand subiectii avea in jur de 40 de ani, nu s-a constatat diferenfe in privinta activitapii delictuale, doar ci, in mod curios, subiectii tratafi sufereau mai adesea de probleme de alcoolism gi de tulburiri mentale decét ceilalfi Ca gi cum, afirm’ Cusson (2006-b), intervenfia ar fi avut ca efect pe termen lung fragilizarea subiecfilor. * Cusson (2006-b) relateaza cazul echipei de psihotogi din Oregon, care a reunittineri predclineventi i delinevengi intre 13 1 14 ani in grupuri de discutie ce urmaresc dezvoltarea ablittilor de a rezolva probleme interpersonale. Spuscle Jendiroase in legituri cu faptele comise ale unora rau primite cu admiratc de ceilalfi. Sa constaat, cjiva ani mai \Grciu, cd sesiunile de discutit in grup nu doar ci sunt incficace, ci accentueaz predispozitia la dlineventa, cei din ‘grupul de discufie comijind mai multe delicte decat coi din grupul martor. Interacfiunea din simal grupalui de adolescen{i devianfi ised si devini ea insigicriminogentAcelasi egec I-a inregistrat si experimentul penitenciar de ta Grendon, Anglia, prin care s-a acordat desinutilor psihoterapie de tip psihanalitic, recidivismul situindu-se la aceleasi cote. b) Programe de interventie in sprijinul familiilor care au copii aflati in situatie de de la premisa cA factorii principali asociafi cu riscul conduitelor delincvente sunt monoparentalé si abuzul parental, au fost implementate programe ce vizeazi asistenfa pentru reducerea dificultajilor financiare, terapii familiale pentru ameliorarea comunicdrii, reducerea absenteismului si a esecului scolar prin intervenfii cu caracter specific in coal. Principalele repere ale planului pentru justitia si prevenirea delineventei juvenile elaborat de Departamentul de Justitie al SUA cuprinde o retea complex de actori si actiuni desftsurate ta nivelul individului, familiei, scolii, grupurilor si comunit§gii in ansamblul ei sc. Plecnd cia, familia nT NDoALE 1 Haramare ormara tineilr poniruo caries) | ([Glubai porive ‘lubur de Bic § Te Séndtate iis $i mental Tncapocitin domenil mtragiel inti SS TNFLUENTE FAMILIATE ‘ropa de spin poi pn Proveniteaconsumta de alsol/ a] Toten a rn Tae] Edncanea captor pciiod Sanit Sersci pent fuga tneior de acai] Penficarca moduli de erste pent cei de pe sti rd focuinls—_| educare a epilr | | Avoca desma special de Tnibunal] Tafa voi de Fai para — - — adolescents paint _ t INFLUENTE SCOLARE | esto rosin Prevenireaconsumului de alcool i | | - a Instructie juridic Prevenites vile = ~ Programe orientate ere insure Reduverea absenteismiluijoolar a 7. ___—_|_(alfabetizare) — INELUENTELE ANTURAIULUT | revenines gi tnterveia in eazul ‘Servicii comunitare pe baz d= 1 {enomenelor bundelor de tines voluntariat ‘Rezolvatea conflicielor ~medierea in | Participarea Ta Gchipe sportive cadrul anturayul | Consilieres si supravegherea anfurajulut | Adolescenf, inffaciuni mune PROGRAM COMUNITARE $1 ALE GRUPURILOR Di: VECINATATE Poiiticcomuniiars 7 Mobilzaea gropuvi de veciniace _ _ ru socuaten comuniti eg ame pena tne nici sub ingrire [Programe in spin vicimelor Zoe colar cea de Urogt | Suoravesherer gropulideveiniaie | Tstmtia sven profesionlza | tinerilor i Programe excraycolare fnanyate de 1 ‘comunitate pentru supraveghere, Sndrumare, recreere si activa | culturale | Tabelul nr. 7. Repere ale planului pentru prevenirea delincventei juvenile in SUA? ‘Astfel de programe igi au originea conceptia sociologict a Scoli de la Chicago, care a fansat in ani '30 Chicago trea Project, program ce urma trei categori de actuni: organicarea loisirului pentru tinerit din cartier, cu trimiterea lor in tabere de vari, infinjarea de echipe sportive (base-ball,baschel, foal, box), renovarea nrband (ameliorarea serviciilor Publice, a scolifor, securtatca rutira) si ,counseling” pentru membri bandelor. Cusson (2006-b) afm ca rezultatele au fost indoielince, criminalitatea scizénd in zonele de implementare, dara scivat si acolo unde nu se intervenise. Un alt mare proiect american a fost Neighborhood Anti-Crime Self Help Program lansat in anul 1982, cu infinfarea de cluburi penta tineri, activitif. sportive, birouri pentru ciutarea locurilor de munca si o mai bun supraveghere Verdictul evaluirit a fost accla cA proicctul na reusit si reduca delincvenfa, mai mult, in anumite arii ca a crescut Tnsuccesul este pus de Cusson pe seama concentririi pe actiunile recreatve, pe loisi, copii familiilor dezorganizate nd si stea pe stra, dar jucdnd mai mult base-ballConform estimiilor experfilor, costul unor astfel de programe aplicate in SUA ajunge la o sumd anuala cuprinsd intre 2.000 si 3.000 dotari pe copil. Evident c& astfel de sume inci nu pot fi suportate de autoritifile romaine’. Cu resursele materiale gi mijloacele logistice limitate de care dispun autoritajile romAne, au fost intreprinse in ultima perioada masuri de prevenire a delincvenfei, incepand cu revizuirea legislafiei gi continuand cu constituirea diverselor organisme guvernamentale gi neguvernamentale de intervengie Printre aceste masuri aflate in derulare amintim reforma sistemului penitenciar, dezinstitufionalizarea sanctionatorie a minorilor delincventi prin inlocuires pedepsei cu inchisoare cu misuri alternative, incluzind aici serviciul de probatiune, eliberarea de proba, munca in folosul comunitifii, instituirea tribunalelor speciale pentru minori. jn anul 1993 a fost inifiat de c&tre Ministerul de Interne in colaborare cu Ministerul Educariei Programul National de Prevenire a Delincvenei Juvenile, iat in anul 2000 a fost creat Auioritatea National pentru Protectia Drepturilor Copiilor,, ca efect imediat a fost lansat programul nafional de protecfic a copilului denumit ,,Integrarea sociald a copiilor strizii”. De remarcat in acest context gi activitatea unor organisme non-guvernamentale, cum ar fi organizafia ,Salvati Copiii”, care a desfsurat un amplu proiect de recuperare sociala a copiilor strazii, prin plasarea lor in familii de adoptie, in centre de plasament si in alte institutii de ocrotire, sprijinind reintegrarea lor sociald si profesionala. in prezent se desftsoari un amplu program de dezinstitufionalizare a copiilor, cu fonduri nerambursabile sub monitorizarea Uniur Toate aceste misuri de prevenire”, dup& cum lesne se poate sesiza, au in vedere mai ales ameliorarea unor efecte gi nu opereaza in domeniul cauzalitafii, Pentru a opera la acest nivel, actiunile at trebui s& vizeze mai ales familia si gcoala. Cum familia este, totusi, 0 zond a intereselor private, unde autoritatea nu poate interveni dect prin masuri de protectie, de remediu sau substitujionale in cazul juropene, incdlcdrilor de drepturi, scoala este o institufie public’, unde autoritifite gi comunitatea sunt obligate si intervind, Data find legitura dintre devianta gcolari gi delincventa juvenila, incepand cu anii "80 gcoala a devenit nodul central al activititilor de preventie, interventia juridica trecdnd in plan secundar fata de intervenjia educativa. Premisa de la care se pleacd este aceea ci dacd se actioneaz’ in sensul jnsiindtogirii morale a mediului educativ, se poate preveni nu doar comiterea delictului in prezent, ci gi ctiminalitatea viitoare (Neamtu, 2003). Este mult mai preferabila, atat pentru societate, cat si pentru individ, investitia in educajie in comparatie cu investitia in constrangere gi corectie. Asa se face c& astizi, politicile de preventie implick un parteneriat care reuneste polifia, serviciile administrative, serviciile sociale, dispozitivele de ajutor (guvernamentale $i neguvernamentale), asociafiile comunitafii in jurul unui pivot central, care este scoala. fn activitatea acesteia, un rol important il are psihologul si consilierul scolar. Din pacate, la noi domind activitatile de prevenire situasionala', de protectie, care au funefia de a proteja persoanele si bunurile impotriva unor ameninfari precise, ca spargeri din locuinfe gi autovehicole, prin pliante ce amintesc utilitatea alarmei, incuietorilor* etc. si mult mai pufine activitayi de prevenirea sociald, care tin de educatie si formare. Printre masurile de prevenie situationala M. Cusson (2006-b, pp. 35-36) include: * jn anul 2000 Centru national canadian de prevenire a crimei a distribuit in Québec aproape 6 milioane de dolari pentru a sprijni finanfarea a. 134 de proiecte care vizau tinerii susceptibli si alunece in delincventa, elevi in pericolul de afi vyictimele racketuui, femei paindite de brutalitatea conjugala etc. (cf. Cusson, 2006-b. * Prin prevenire situational se infeloge ,modificrile circumstanjelor speciale in care delictele ar putea fi comise, astel ‘neat ele sa para dificil, riscante sau neinteresante pentru cei care af tentafi si le comiti” (Cusson, 2006-. p. 34) Se recomanda parcarca autovchicolelor in zone bine Tuminate, in timp ce nici in orage turstice nu funcfioneaz ‘tuminatul public fiindea prime nu au fondurit 1= suprevegherile i verificdrile (polifisti, patrule, jandarmi, gardieni, portari, supravey sisteme electronice, camere de luat vederi, detectoare) menite si duci la reducerea riscului delictului; ~ _protecfii fizice (usi solide, gratii, = controale la accese si la iesiri (bariere; imprejmuiri, perchezifii) = controlul factorilor favorizangi (limitarea accesului la arme, substante si unelte care faciliteaza ‘recerea la act, buna iluminare stradala); ~ dotumarile (modificarea traseelor, orarelor, separares adversarilor, pistele false), ziduri, case de fier, dispozitive antifurt, alarme, intrfoane); - diminuarea folosului scontat (coduri fanctionale, marcarea pieselor, stergerea rapid’ a graffiti- urilor pentru a impiedica satisfactia oferiti de admirarea operei). Aceste miisuri au scopul dis dificultajile si reducdnd beneficiile. Prevenirea situationali trebuie ins’ completati cu prevenirea sociali. in condifiile in care svenire si-au dovedit ineficienta, Cusson (2006-b) propune prevenirea prin dezvoltare, care urmireste restaurarea condifiilor educative normale, pentru ca evolutia intelectuala, warta de a fi parinti", care vizeazi .civilizarea micului barbar”, deprinderea de a-1 face s& ceari fri s& fipe, jor delinevenjilor potentiali, sporind riscurile gi linuatit ops celelalte modele de social’, moral a copilului si-si urmeze cursul firese. Pentru aceasta pain inigiay controlarea violenfei lui, inclinarea in asi face prieteni, in a respecta regulile, asumarea responsabilititilor ete.