You are on page 1of 71

Alfabetul

A a {a}

Ä ä {e}

B b {be}

C c {ţe}

D d {de}

E e {e}

F f {ef}

G g {ghi}

H h {ha}

I i {i}

J j {iot}

( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )


ich ►
K k {ka}

L l {el}

M m {em}

N n {en}

O o {o}

Ö ö {o - lung}

P p {pe}

Q q {ku}

R r {er}

S s {es}

( la inceputul cuv se pronunta ' ș ' )

ß {s}
( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' )

T t {te}

U u {u}

Ü ü {iu}

V v {fau}

( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )

W w {vi}

X x {iks}

Y y {iepsilon}

( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )

Z z {ţet}

In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor,


de aceea am realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati
fonetice si reguli de pronuntie din limba germana care o sa fie de mare folos
pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische


Merkmale) :
- äu se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta [ș]
- eu se pronunta [oi]

În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue


(excepție !!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la
fel ca si ä respectiv ö si ü.

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta în pozitie finala [p], [t], [c], [f] → Ex:
ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a
marca scurtimea vocalei premergatoare → Ex: statt, Bett, Bitte, Trott,
Butter, ...

Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul
ca vocala premergatoare se pronuntã scurt → Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedatã de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a


semnala ca este vorba de o vocala lunga → Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La începutul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k]


→ Ex: Chor, Charakter,…

Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci
cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce
la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] → Ex: Mittel, fragen

Litera 'r' se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '–er' ca un fel de 'ă' romanesc,


schitand doar un 'r' foarte scurt → Ex: Mutter, Kinder, ....

Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in


limba germana folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc

Numerele
0 - null {nul}

1 - eins {ainţ}

2 - zwei {ţvai}

3 - drei {drai}

4 - vier {fie}

5 - fünf {fiunf}

6 - sechs {secs}

7 - sieben {ziben}

8 - acht {aht}

9 - neun {noin}

10 - zehn {ţen}
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele
in germana 1-10 mult mai usor si mai repede decat te asteptai.

Poezie despre numere in germana:

Eins, zwei, Polizei,

Drei, vier, Grenadier

Fünf, sechs, alte Hex

Sieben, acht, Gute Nacht !

Neun, zehn, schlafen geh'n .

Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex =


vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen
= a merge;

Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa


numaram si de la 11 - 20 :

11 - elf {elf}

12 - zwölf {ţvolf}

13 - dreizehn {draiţen}

14 - vierzehn {firţen}

15 - fünfzehn {fiunfţen}

16 - sechzehn {zehţen}

17 - siebzehn {zibţen}

18 - achtzehn {ahtţen}

19 - neunzehn {noinţen}

20 - zwanzig {ţvanţig}
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se
compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care
intervin la numerele 16 si 17!

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune
cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au
fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig

21 - einundzwanzig

22 - zweiundzwanzig

23 - dreiundzwanzig

...............................

30 - dreißig

31 - einunddreißig

32 - zweiunddreißig

33 - dreiunddreißig

...............................

40 - vierzig

41 - einundvierzig

42 - zweiundvierzig

43 - dreiundvierzig

................................

50 - fünfzig

51 - einundfünfzig

52 - zweiundfünfzig

53 - dreiundfünfzig

................................

60 - sechzig
61 - einundsechzig

................................

70 - siebzig

71 - einundsiebzig

................................

80 - achtzig

81 - einundachtzig

.................................

90 - neunzig

91 - einundneunzig

.................................

100 - hundert

101 - hunderteins

102 - hundertzwei

110 - hundertzehn

131 - hunderteinunddreißig

.................................

1000 - tausend

2000 - zweitausend

100.000 - hunderttausend

.................................

1.000.000 - eine Million

1.500.000 - anderthalb Millionen

2.000.000 - zwei Millionen


1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii:

Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana
este ca acestea se citesc de la sfarsit spre inceput → Ex: 91 se citeste
einundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig (90)

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!!


facand numeralul 20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana
accentul cade intodeauna pe prima silaba.

Forme de salut in limba germana :


Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutăn morgăn}

Buna ziua ! = Guten tag ! {gutăn tag}

Buna seara ! = Guten Abend ! {gutăn abănd}

Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gută naht}

Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile
din Germania sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va
veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie.

Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got}

Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte
parti ale Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut
nu are nimic de a face cu religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi
oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa
raspunzi salutului.

Buna ! (informal) = Hi ! {hai}

Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi
considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la
telefon, un fel de 'Alo' romanesc)

Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih}


Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn}

Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite
in orice parte a zilei.

La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}

La revedere ! = Auf Wiederhören ! {Auf viderhiorăn} (Aceasta exprimare se


foloseste doar in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe
urmatoarea data cand ne auzim')

Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba
germana si pot fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care
tocmai ati avut o discutie.

Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La
revedere' in germana)

pe curand = Bis bald {bis bald}

pe mai tarziu = Bis später {bis șpeta}

pana atunci = Bis dann {bis dan}

Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte
uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre
exemplu nu-i veti spune 'Bis später' vanzatoarei de la magazin ci mai
degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.
Moneda = Die Münze {di miunțe}

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe}
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze {di ţvai oiro ţent miunţe}
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze {di fiunf oiro ţent miunţe}
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze {di ţen oiro ţent miunţe}
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze {di ţvanţig oiro ţent
miunţe}
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze {di fiunfţih oiro ţent
miunţe}
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze {di ain oiro miunţe}
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze {di ţvai oiro miunţe}

Bancnota = Die Banknote {di banknote}

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro şain}


Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der ţen oiro şain}
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der ţvanţig oiro şain}
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfţih oiro şain}
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro şain}
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der ţvei hundart oiro şain}
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro şain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit
sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui
birou de schimb valutar numit in germana 'wechselstube' insa pentru asta
trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata
citind textul urmator:

DIALOG 1:

- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute
sagen? = Eu am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? =


Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi?

- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro


umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa
schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?

- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari
sau mici?

- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein


Konto eröffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru
efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru
Dvs?

- Ich möchte ein Giro-Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont


curent.

- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es
mit den genauen Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass
und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie
unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si
dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de
asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va
spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

Vocabular:

wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taușăn} = a schimba


die Währung {di verung} = valuta
amtlich {amtlih} = oficial
der Kurs {der curs} = cursul
die Münze {di miunțe} = moneda
die Umtauschgebühr {di umtauș.ghebiur} = taxa de schimb, comision
der Schein / Geldschein {de șain / gheld.șain} = bancnota
eröffnen {e.ofnen} = a deschide
einfach {ainfah} = simplu
überweisen, überwiesen {iubewaizăn / iubewizăn} = a vira, virat
das Formular {das formular} = formular
genau {ghenau} = exact
der Pass {der pas} = pasaport
unterschreiben {untăr.șraibăn} = a semna
ausfüllen {ausfiulăn} = a completa

Vocabular la cumparaturi in germana :


In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza
Dvs ca si client sau le puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din
supermarket.

Können Sie mir helfen? {chionen zi mia helfen} = Puteti sa ma ajutati?

Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...


Ich möchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...

Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate
un raion din cadrul magazinului.

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')

Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva
pentru dvs?

Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?

Das ist zu teuer. {Das ist țu toia} = Este prea scump

Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de


credit?

Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic

die Einkäufe {di aincoife} = cumparaturi

der Verkäufer / die Verkäuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator /


vanzatoare

der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta

das Obergeschoß {das obergheșos} = etaj

die Kasse {di case} = casa de marcat

das Angebot {das anghebot} = oferta

die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin

die Abteilung {di abtailung} = departament / raion

das Regal {das regal} = raft

der Preis {der prais} = pret

der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi

die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal

die Einkaufstasche {di aincaufs.tașe} = sacosa de cumparaturi


die Tüte {di tiute} = sacosa

teuer {toier} = scump

billig {bilig} = ieftin

bequem {becvem} = comod, confortabil

zeigen {țaighen} = a arata ceva cuiva

einpacken {ainpachen} = a impacheta

bezahlen {bețalen} = a plati

nehmen {nemen} = a lua

gefallen {ghefallen} = a place

Alimente si feluri de mancare in germana


Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte
important sa invatati denumiri de alimente in limba germana cat si diverse
feluri de mancare. Primul cuvant esential pe care il veti invata din aceasta
lectie este die Lebensmittel {di lebens.mitel} care este traducerea in
germana pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi
la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul 'leben' (a traii) + substantivul
'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru
de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu
ajutorul cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri
usor diferite si se folosc doar in anumite situatii.

das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima
atat 'mancare' cat si procesul de a manca

die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni
cat si pentru animale si plante

die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata
ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare
Ex: Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa

die Speise {di șpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise
{forșpaize} = aperitiv

Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit


deja lectia 'Animalele' atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri
in germana deoarece acestea sunt formate deseori din numele animalului +
cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca (Schinken)

das Schweinefleisch {di șvain.flaiș} = carne de porc

das Rindfleisch {di rind.flaiș} = carne de vita

das Putenfleisch {di puten.flaiș} = carne de curcan

das Hähnchenfleisch {di henhen.flaiș} = carne de pui

der Schinken {der șinchen} = sunca

der Putenschinken {der puten.șinchen} = sunca de curcan

der Hähnchenschinken {der henchen.șinchen} = sunca de pui

Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt


'Lactatele', poti face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul
a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}:

der Käse {di cheze} = branza, cascaval

die Milch {di milch} = lapte

das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf

die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce

die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra

das Joghurt {das iogurt} = iaurt

die Butter {di butăr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in


bucataria Dvs.:

der Reis {der rais} = orez

die Nudeln {di nudeln} = fideaua

das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua


die Leber {di leber} = ficat

die Wurst {di vurst} = carnat

das Würstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic

das Brot {das brot} = paine

das Brötchen {brot.hen} = chifla

die Marmelade / Konfitüre {di marmelade / confiture} = gem

Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam


si denumirile diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am
clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba
germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - !atentie acest
cuvant are sensul si de tribunal!

das Sandwich {das send.vici} = senviș

die Pizza {di pița} = pizza

der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure


de cartofi

der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi

die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti

das Schintzel {das șnițel} = snitel

die Suppe {di supe} = supa

der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati

Der Knödel / Kloß {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional
romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe
ingrediente )

das Steak {das ștec} = friptura


despre familia ta.

die Mutter (di mutăr) = mama


der Vater (der fatăr) = tata
der Bruder (der brudăr) = fratele
die Schwester (di șvestăr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii
die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica
der Großvater (der grosfatăr) = bunicul
die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul
die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der șvagher) = cumnatul
die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata
der Vetter (der fetăr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist
main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este
mama mea ....

Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante
und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/
Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine
Geschwister. (hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine
gheșvistăr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.

Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin
niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Partile capului (Die Kopfteile)


der Kopf (der copf) = capul
der Schädel (der ședăl) = craniu
die Stirn (di știrn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schläfen (di șlefăn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
der Bart (der bart) = barba
der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata
das Auge (das aughe) = ochi;
das Augenlied (das aughen.lid) = pleoapa;
die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana;
die Pupille (di pupile) = pupilele;
die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul;
der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari;
das Nasenloch (das nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn
(der bachen.țan) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di
țunghe) = limba

Partile corpului (Körperteile)

der Hals (der hals) = gat


der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) =
incheietura mainii;
der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon,
sfarc
der Rücken (der riuchen) = spate
die Hüfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) =
coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der șpan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das șin.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di țee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac


die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das herț) = inima
die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (Übung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic.
Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/
verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/
slab/ gras/ cu muschi)

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:

jetzt (ieț)= acum

heute (hoite) = azi

morgen (morgăn) = maine


übermorgen (iubămorgăn) = poimaine

gestern (ghestărn)= ieri

vorgestern (forghestărn) = alaltaieri

nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator

niemals (nimals) = niciodata

später (șpetăr) = mai tarziu

sofort (zofort) = imediat

täglich (teglih) = zilnic

jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi

Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?

Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua
de luni.

Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu
pronuntia acestora.

Anotimp = die Jahreszeit (iares.țait)

Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.țaităn)

der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul


anului ( !!! folosit tot cu sensul de Primavara )

der SOMMER (Somăr) = Vara

der HERBST (Herbst) = Toamna

der WINTER (Vintăr) = Iarna

Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci


va primi "der" in fata, exceptie facand doar das Frühjahr.
Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)
der Januar (Ianuar) = Ianuarie
der Februar (Februar) = Februarie
der März (Merț) = Martie
der April (April) = Aprilie
der Mai (Mai) = Mai
der Juni (Iuni) = Iunie
der Juli (Iuli) = Iulie
der August (August) = August
der September (Septembăr) = Septembrie
der Oktober (Oktobăr) = Octombrie
der November (Novembăr) = Noiembrie
der Dezember (Dețembăr) = Decembrie

Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna "der" in fata.

Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)

der Montag (Montac) = Luni


der Dienstag (Dinstac) = Marti
der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
der Donnerstag (Donărstac) = Joi
der Freitag (Fraitac) = Vineri
der Samstag (Samstac) = Sambata
der Sonntag (Sontac) = Duminica

Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin


deci va primi "der" in fata.

Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in


germana:

astazi = heute {hoite}


maine = morgen {morgăn}
poimaine = Übermorgen {iubermorgăn}
ieri = gestern {chestărn}
alaltaieri = vorgestern {vorchestărn}

zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbaitț.tag}
saptamana = woche {vohe}

Partile din zi = Tageszeit (taghez.țait)

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn) = dimineata


mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abănd) = seara
nacht (naht) = noapte

culori in germana impreuna cu pronuntia acestora.

die Farben (di farbăn) = culorile


Farbe (farbe) = culoare
weiß (vais) = alb
grau (grau) = gri
schwarz (șvarț) = negru
braun (braun) = maro
grün (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru

Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului


'hell-' in fata culorii dorite hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis

Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului


'dunkel-' in fata culorii dorite dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis

Animalele in Germana
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana
atat domestice cat si salbatice impreuna cu pronuntia acestora.

Tier (tiir) = animal


Katze (cațe) = pisica
Hund (hund) = caine
Bär (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Ente (ente) = rata
Fisch (fiș) = peste
Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita
Schwein (șvain) = porc
Schlange (șlanghe) = sarpe
Pferd (ferd) = cal
Wolf (volf) = lup
Elefant (elefant) = elefant
Löwe (liove) = leu

vremea = das Wetter (das vetăr)


der regen (der regăn) = ploaia
der donner (der doonăr) = tunetul
der blitz (der bliț) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der șnee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna


wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor
bewölkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regăn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
kälte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hitțe) = caldura
heiß (hais) = fierbinte
heiter (haităr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in


Doiciland und in anderăn Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau
noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a
ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) =
Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In
Paris si München ninge.
Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in
Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in
Atena este frumoasa.

In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este


senin.

Wichtig = important

Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es


regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt
= este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist
windig = este vant

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare
din urmatoarele doua intrebari:

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare,
special concepute pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach
acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute
dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten
nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si
cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./
( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora
opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es
ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este
noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)

08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn
minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora
opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este
noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten
vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./
Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.

Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr =
la ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im
Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La


ce ora te trezesti duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac
auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De
cand pana cand muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr
und dreißig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu
muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand


faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um
12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare?


4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur
șlafăn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di
ferșpetung, ih ștehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in
ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih
kome etvas șpetăr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a


dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva;
verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu
intelesul de aproximativ.

Directii in Germana | Puncte cardinale in germana


In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga,
dreapta, nord, sud etc.), cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa
pui intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa raspunzi la intrebari legate de
directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume
'wo' si 'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'


ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii:


directii = richtungen (rihtunghen)
dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (rehtț / nah rehtț)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurück (țuruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis țum, țua)

Punctele cardinale in germana:


im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....
nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....


südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....


westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....


südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....


östlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....


südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :

Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg?

Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen)
= Nürnberg se afla la nord de München.

Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?)


= Cunosti / Cunoasteti
Nürnberg ?

Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg


? Unde se afla asta ?

Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt
nordlih von Miunhen, nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München,
nordest de Stuttgart.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?


Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !


Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt
din Romania.

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?


Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in
Berlin.

Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?


Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n)


șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas
English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht


man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi
se vorbeste numai germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care
este limba Dvs./ ta materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) =
Limba mea materna este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal
in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost
niciodata in Madrid!

Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este


Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in
Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in
Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in
Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma,


este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai
personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es
tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas
miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!

Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va
rog.

Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau


separat?

Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

Urari pentru zi de nastere = Wünsche zum Geburtstag {Viunșe țum


gheburstag}

Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre


dumneavoastra si sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti
scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani
→ varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de
limba germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de
nastere!

Herzlichen Glückwunsch zum Geburtstag! {Herțlihen Gliuc.viunș țum


Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta de nastere!

Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate
cele bune!

Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele
bune pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine!

Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag}
= Toate urarile de bine pentru ziua ta!

Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te
felicitam din inima / sincer / foarte mult!

Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih
dia ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!

Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe
in efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi


Ani" :
Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai
oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche.


{Ih zende inen țu irem gheburstag maine herțlihen gliucviunșe} = Va trimit de
ziua dumneavoastra felicitarile mele calduroase!

Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Țu irem gheburstag


gratulirăn wiie inen herțlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima /
sincer!

Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen
aus de fane maine bestăn viunșe} = Va trimit de departe toate urarile mele
de bine!

Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu
irem gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele
bune!
Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne
Momente bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi
file șone momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc,
sanatate precum si multe momente frumoase!

Dupa formularea de baza "Ich wünsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glück {gliuc} = noroc


Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.șaft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta /
alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {Șpanende erlebnise} = experiente interesante

Substantivul in Germana - Descriere generala


Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim
fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc.
Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit
aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die
Mutter = mama, das Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater
= un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen = o fata).

Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin,


feminin sau neutru.

Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit;
regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete
substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si
genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.

Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele
se scriu cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca
scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala
gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect
)
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale
naturii), abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care
individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria
de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau
categoriei respective)

Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind =
copilul; die Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;

Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst =
frica, die Dummheit = prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;

Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das


Museum = muzeul;

Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot


imparti in doua categorii:

Dupa numar substantivele pot fi:

 substantive care au forma de plural si singular;


 substantive care au numai forma de singular;
 substantive care au numai forma de plural;

Dupa gen substantivele pot fi:

 substantive feminine;
 substantive masculine;
 substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba
germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

 articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);


 articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite
Artikel);

Genul substantivului si reguli de determinare in


limba germana
Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este
recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau
terminatia acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER

1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann =
omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn =
cocosul; => exceptie face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc.

Categorii de substantive:

 anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;


 denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht =
noaptea; die Frühe = la inceputul / urile;
 fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner =
tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
 denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun =
taifunul;
 denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit =
granitul; => exceptie face: die Kreide = creta;
 denumirea muntilor ( nu toti ) ;
 denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar =
dolarul; => exceptie face: die Lira = lira
 toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
 denumirea mobilierului;
 denumirea instrumentelor de scris
 marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

 Terminatii pentru substantive de origine germana:


-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila,
mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face:
die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =
balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de


genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material =
materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-än : der Kapitän = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär
= militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das
Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

Genul feminin foloseste articolul : DIE

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau =
femeia; die Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise =
furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib =
feminin;

Categorii de substantive:

 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich
= piersica;
 denumiri pentru avioane;
 denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
 marci de motociclete;
 denumiri de rauri;
 denumiri de flori;
 denumiri de arbori;
 instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier =
clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
 numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:


-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; =>
exceptie face: das Auge = ochiul;

 Terminatiile care indica 100% genul feminin:

-schaft : die Freundschaft = prietenia;


-keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bücherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-a : die Kamera = camera;


-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-äne : die Migräne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie =
geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der
Matrose = marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;

Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

 In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul;
das Lamm = mielul.
 Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
 Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;
ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia;
das Huhn = puiul de gaina;
 Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen =
fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium =
heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel =
sulful; die Bronze = bronzul:
 Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das
Viertel = al patrulea;
 Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;
 Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-
ul inalt, ridicat;
 Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge =
muntii; das Getreide = cereale; das Geflügel = pasarile, gainile;
 Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;

2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

 Terminatii pentru substantive de origine germana:

-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;


-lein : das Fräulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die
Empfängnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die
Drangsal = necazul; die Mühsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel =
dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;


-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;

Cazurile substantivelor in Germana.


Caracteristici.
Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si
numeralul. Asta inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si
gen. In limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv,
Acuzativ si Dativ.

Cazul NOMINATIV - caracteristici

La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub


aceasta forma il vei gasi in dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?

Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? =>
Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor?
=? fratele lui )
Cazul ACUZATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN?


(Pe cine?) !!! Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!

Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor /
studentilor. ( Pe cine invata el? => pe elevi )

Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si


raspunde la intrebarea WEM? (Cui?)

 El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.:
Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.

 Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich
gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este
complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )

Cazul GENITIV - caracteristici

Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea


WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are functia de atribut.

Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.

Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s

- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -
tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner,
-le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -ling

Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o


vocala sau in -h

Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.

Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
Declinarea Substantivului in Germana
Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici,
aceste declinari se invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare
declinarile substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu.

Declinarea I ( substantive feminine)


In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular
nominativ nu au nici o terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara
terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e

Singular Plural

N. die Frau = femeii N. die Frauen = femeile

G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor

D. der Frau = femeii N. den Frauen = femeilor

Akk. die Frau = femeia Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive


masculine)
Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate
cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:

 substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr =


domnul, der Nachbar = vecinul
 masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de
animale: der Grieche = grec, der Hasse = iepure;
 substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der
Name = nume
 cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der
Student = student
 un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima
Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o
primeasca si la G, D, Akk singular.

Singular Plural

N. der Mensch = omul N. die Menschen = oamenii

G. des Menschen = a, al, ai, ale G. der Menschen = a, al, ai, ale
omului oamenilor

D. dem Menschen = omului N. den Menschen = oamenilor

Akk. den Menschen = omul Akk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare (substantive


masculine si neutre)
Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ
plural substantivul va primi terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este
terminatia -n.

Singular Plural

N. das Kind = copil N. die Kinder = copii

G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor

D. dem Kind = copilului N. den Kindern = copiilor

Akk. das Kind = copilul Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive


masculine si neutre)
La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la
plural la toate cazurile primeste terminatia -en

Singular Plural
N. das Staat = statul N. die Staaten = statele

G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor

D. dem Staat = statulului N. den Staaten = statelor

Akk. den Staat = statul Akk. die Staaten = statele

Numarul substantivelor in Germana. Cand


folosim singular si cand plural.
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la
singular cat si la plural.

Categoriile de substantive care apar la singular :

Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand


apar la plural denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu
Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie )

Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a
denumi o majoritate => Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive
apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le
deosebim unele de altele.

Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de


alimente ( Milch = lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber =
argint, Gold = aur ), materiale ( Holz = lemn, Wolle = lana ).

Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze =


caldura, Ruhe = liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci
cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.

Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das
Blau = albastrul, das Rot = rosul, das Gute = binele;

Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si


denumesc un proces => das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate
aparea si la plural dar sensul este diferit : die Schreiben = scrierile, operele
unui scriitor.

Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca,


Liter = litru, Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea,
respectiv unitati de masura => eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5
Liter Milch = 5 litri de lapte.
Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural =>
Ferien = vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati,
Leute = oameni.

Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular


=> Weihnachten = Craciunul, Ostern = Pasti;

Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural =>
die U.S.A. , die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;

Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien =


reptile;

Declinarea articolului pe langa substantiv in


Germana | Intrebuintare sau caderea articolului.
Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:

Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die
/ - (plural);

Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines


(neutru) der / - (plural);

Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem


(neutru) den / - (plural);

Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein


(neutru) die / - (plural);

Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;

Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

 In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia


ideea pe care o transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex:
Konzert verschoben = concert amanat

 Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba


de substantive abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
 Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se
preciza cantitatea. ex: Ich trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu
acum, nu se precizeaza cantitatea)

 Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt


Rumäniens. = Bucuresti este capitala Romaniei.

 In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul


lipseste. ex: Feuer machen = a face focul.

Pronumele personal in Germana


Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau
obiect si are cate trei forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte
usor de memorat care fac referire la persoana sau oamenii care vorbesc (ich,
wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana,
oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular:

persoana I : ich (ih) = eu

persoana II: du (du) = tu

persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are
corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si
pentru toate cuvintele de genul neutru

ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es
ist blau) = El (caietul) este albastru.

Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul
masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui
gen ii revine un pronume personal.

Plural:

persoana I: wir (vir) = noi

persoana II: ihr (ir) = voi

persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :


Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in
germana. Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura
persoane care iti este suficient de apropiata incat sa nu folosesti forma de
politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii.

Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in


germana, trebuie sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai
multe persoane suficient de apropiate incat sa poti vorbi informal.

Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de
a spune 'tu' / 'dvs' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest
pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o
institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la
banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa
aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este
scris cu litera mica devine 'ea / ei'

Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du,
er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este la cazul Nominativ.

Verbul in Germana | Conjugarea la prezent


Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta
nucleul unei propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire
care se conjuga.

Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul


conjugarii si neregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul
conjugarii.

Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe


sunt cele care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii.
Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe parcursul
conjugarii.

In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi"
(sein) sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam
la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

HABEN = a avea

ich habe (ih habe) = eu am


du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (wir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

SEIN = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt


du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

wir sind (vir sind) = noi suntem


ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

*nu are corespondent in limba romana

Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si


numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste
doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul
conjugarii.

Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si


"SEIN" impreuna cu formele pronumelui personal.

Cele mai importante 50 de verbe din limba


germana
In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana
impreuna cu pronuntia acestora.

1. anrufen (an.rufăn) = a telefona


2. arbeiten (arbaităn) = a munci
3. backen (bachen) = a coace
4. benutzen (benuțen) = a folosi
5. bleiben (blaibăn) = a ramane
6. brauchen (brauhăn) = a avea nevoie
7. bringen (bringhen) = a aduce
8. denken (denchen) = a gandi
9. essen (esen) = a manca
10. fahren (farăn) = a conduce
11. finden (findăn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighăn) = a zbura
13. fragen (fragăn) = a intreba
14. geben (ghebăn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habăn) = a avea
17. heißen (haisen) = a se numi
18. helfen (helfăn) = a ajuta
19. hören (hoorăn) = a auzi
20. kaufen (caufăn) = a cumpara
21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comăn) = a veni
23. können (chionăn) = a putea
24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebăn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen (lezen) = a citi
29. lieben (libăn) = a iubi
30. machen (mahăn) = a face
31. möchten (miohtăn) = a dori
32. nehmen (nemăn) = a lua
33. schreiben (șraibăn) = a scrie
34. schlagen (șlaghen) = a lovi
35. schneiden (șnaiden) = a taia
36. schlafen (șlafăn) = a dormi
37. sitzen (sițen) = a sta, a lua loc
38. sehen (zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi
41. spielen (șpilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea
43. vergessen (ferghesăn) = a uita
44. versprechen (ferșprehen) = a promite
45. verstehen (ferșteen) = a intelege
46. waschen (vașăn) = a spala
47. werden (verdăn) = a deveni
48. wissen (vizăn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui

Indicativul in germana | Formarea prezentului la


verbele regulate
Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat
terminatiile verbale pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa
inveti mai pe larg cum se formeaza timpul prezent.

Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului


(forma sub care gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau
-n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana:
-e, -st, -t, -en, -t, -en.
Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen,
lesen, sprechen, haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".

EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim


cu terminatiile specifice prezentate mai sus):

ich mach+e = eu fac


du mach+st = tu faci
er / sie / es mach+t = el / ea / fac

wir mach+en = noi facem


ihr mach+t = voi faceti
sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahăn) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;

Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a


aduce, fragen = a intreba, gehen = a merge, heißen = a se numi, kaufen =
a cumpara, kommen = a veni, leben = a trai, wohnen = a locui;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu


ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un
comentariu !

Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e-
de legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.

EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e = eu muncesc;


du arbeit+e+st = tu muncesti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;

wir arbeit+en = noi muncim;


ihr arbeit+e+t = voi munciti;
sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;
Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua,
heiraten = a se casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden =
a gasi;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu


ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un
comentariu !

* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.

Verbe care prezinta modificari vocalice.

Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia
singular:

a => ä
au => äu
e => ie, i
o => ö
ü => a

EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;

ich gebe = eu dau


du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da

wir geben = noi dam


ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :

 backen = a coace (a => ä)


 bergen = a salva (e => i)
 blasen = a sufla (a => ä)
 braten = a praji (a => ä)
 brechen = a rupe (e => i)
 dreschen = a strica, distruge (e => i)
 dürfen = a fi permis (ü => a)
 empfehlen = a recomanda (e => ie)

Verbele neregulate in germana


1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat
neregulat. Acesta este "SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben,
werden si wissen.

SEIN (zain) = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt


du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

wir sind (vir sind) = noi suntem


ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

haben (habăn) = a avea

ich habe (ih habe) = eu am


du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (vir haben) = noi avem


ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

werden (verden) = a deveni

ich werde (ih verde) = eu devin


du wirst (du virst) = tu devii
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine

wir werden (vir verden) = noi devenim


ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti

wissen (vizen) = a sti


ich weiß (ih vais) = eu stiu
du weißt (du vaist) = tu stii
er / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie

wir wissen (vir wissen) = noi stim


ihr wißt (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti

2. Verbele mixte

Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe.


Unele verbe slabe prezinta anumite schimbari vocalice:

 nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;

 brennen => brannte => gebrannt = a arde;

Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!

Alte verbe asemanatoare sunt :

 bringen => brachte => gebracht = a aduce;


 denken => dachte => gedacht = a gandi;

Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :

 gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;


 stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l
scoti din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in
fiecare dictionar se indica ce fel de verb este :

Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si
schimba forma : machen => machte => gemacht ;

Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb
tare si isi schimba forma;
Conjugarea verbelor cu particula separabila in
Germana
Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate
dintr-un prefix (an) + un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub
aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur cuvant.

In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu


exista, ele fiind o caracteristica a limbii germane.

Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de


verb;

 anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.

Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea


acesteia;

 abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln,
Messer, Teller zusammen mit meiner Großmutter und meinen
Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele,
farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.

Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat


nu se mai desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;

 Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.

Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc


precum ai invatat in Lectia nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul
propozitiei.

Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?

abwaschen (ab.vașăn) = a spala

ich wasche ab (ih vașe ab) = eu spal


du wäschst ab (du veșst ab) = tu speli
er / sie / es wäscht ab (er/zi/es veșt ab) = el/ea spala

wir waschen ab (wir vașăn ab) = noi spalam


ihr wascht ab (ihr vașt ab) = voi spalati
sie / Sie waschen ab (zi vașăn ab) = ei spala / Dvs. spalati

Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):

abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat

Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.

Verbele modale in germana


Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale
deoarece nu apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima
ideea principala a propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta
aspecte neregulate.

Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen,


dürfen, möchten, wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se
conjuga ca unul)

Verbul modal können (a putea) poate exprima:

 faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate /


este capabil sa vorbeasca germana.
 prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate
(are prilejul) sa plece la Viena in vara.
 presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:

 necesitatea; => Wir müssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca


sensul este diferit si exprima:

 o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? =


Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?
Verbul modal dürfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:

 permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este


permis sa intru.
 interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se
fumeaza.
 intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va
intreb ceva?
 folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht
zu heiß gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o
temperatura ridicata / cu apa fierbinte.

Verbul modal möchten (a place ceva, a dori) poate exprima:

 dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta
carte.
 rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller
anrufen? = Ati dori sa o sunati luni pe D-na Keller?

Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:

 dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.


 cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. =
Domnul Fritz nu vrea sa se construiasca aici o casa.
 adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti
sa asteptati doar un moment?

Imperfectul in germana
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te"
intre radacina verbului si desinentele de numar si persoana.

Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se


foloseste in povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu
poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.

machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)


Conjugarea la imperfect a verbului machen:
ich machte = eu faceam
du machtest = tu faceai
er / sie / es machte = el, ea facea
wir machten = noi faceam
ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati

Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de


persoana I singular. Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai
adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt:

 bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;


 brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;
 decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;
 fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;
 lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;
 lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;
 spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite


schimbari vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar
si persoana sunt aceleasi.

brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe


Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:
ich brach = eu rupeam
du brachst = tu rupeai
er / sie / es brach = el / ea rupea

wir brachen = noi rupeam


ihr bracht = voi rupeati
sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel :

 fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;


 geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;
 fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);
 gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);
 liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;
 schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;
 laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;
Verbele cu particula separabila:

fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se


uita la televizor
Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:
ich sah fern = eu ma uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor
er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor

wir sahen fern = noi ne uitam la televizor


ihr saht fern = voi va uitati la televizor
sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor

Participiul 1 in germana
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se
adauga terminatia "-d" ( kommend = care vine; weinend = care plange )
Ex.: Weinende Kinder = copii care plang

(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend

Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in


desfasurare, care este simultana cu actiunea exprimata prin verbul
predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o
exprima si verbul predicativ:

Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta /
cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud)
Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in
trecut )
Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor
canta. (in viitor)

Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un


adjectiv:

Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina
rapida.
schnell fahrend = conducere rapida

Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma
enerveaza.

Participiul II in germana
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului -
slab, tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia.

a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar


modificari vocalice in radacina) + -en (terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul
II)

b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t


(terminatia, sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)

Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.


Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)

c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" ,
formeaza participiul II fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)

d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:


Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ;
besuchen (infinitiv) => besuch + t = besucht (participiul II)

Perfectul compus in germana


Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben"
si "sein" conjugate la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului
de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza
propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.

Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.

- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care
are urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht
mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand.
=> Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?

Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala;


sich anziehen = a te imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie;
lesen = a citi; sehen = a vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care
indica inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a
locui; schlafen = a dormi; leben = a trai;
- verbele modale;
Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie :


gehen, fahren, kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari
: einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;
- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;
- verbul bleiben = a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb


cu particula separabila.

Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat;


du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;

wir sind gefahren = noi am plecat;


ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;

Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect


compus:

ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;


du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;

wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;


ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "

ich bin hereingekommen = eu am intrat;


du hast hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;

wir sind hereingekommen = noi am intrat;


ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.

Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest


lucru nu se intampla si la perfect compus.

Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul


"haben" insa in acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat
drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.

Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie


sa tii minte ca perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune
incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se
foloseste in povestiri, in scrieri literare.

Mai mult ca perfectul in Germana


Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si
"sein" la timpul imperfect la care se adauga participiul II al verbului de
conjugat. Verbele care se construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat
in lectia despre formarea perfectului compus. Acestea sunt valabile si pentru
mai mult ca perfectul.

Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei


actiuni trecute si se foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurück,
weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase
paltonul.

Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:

ich hatte gearbeitet = eu muncisem;


du hattest gearbeitet = tu muncisei;
er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;

wir hatten gearbeitet = noi munciseram;


ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;

Viitorul in germana | Viitorul prezent si anterior in


germana
Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului
"werden" conjugat la timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu
se schimba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de
infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.

Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul


verbului de conjugat care nu se schimba

Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :

ich werde machen = eu voi face;


du wirst machen = tu vei face;
er / sie / es wird machen = el / ea va face;

wir werden machen = noi vom face;


ihr werdet machen = voi veti face;
sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.

Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.

Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz


se cere folosirea adverbelor de timp ca : morgen = maine, übermorgen =
poimaine, nächste = urmatorul etc.

Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.

Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la


prezent, participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein".
Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti.

Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al


verbului de conjugat + auxiliarul "haben" / "sein"

Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:

ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;


du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;
er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;

wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;


ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;
sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;

Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea
va fi plecat ieri la munte.
Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2
(imperfect) in Germana
Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv
prin inlaturarea terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv
terminatiile de persoana si numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si
persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ prezent.

De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci


cand este singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.

Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca
maine

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe

wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe

wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen

Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta


schimbari vocalice asa cum se intampla la prezent.

Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau


realiza in realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la
care se adauga terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale
verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:

hoffen (a spera) - verb slab


ich hoffte = eu as spera
du hofftest = tu ai spera
er / sie / es hoffte = el / ea ar spera

wir hofften = noi am spera


ihr hofftet = voi ati spera
sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schliefe = eu as dormi


du schliefest = tu ai dormi
er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi

wir schliefen = noi am dormi


ihr schliefet = voi ati dormi
sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la


conjunctivul 2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er sänge = el ar
canta;

Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden"


la conjunctivul 2 insotit de forma de infinitiv a verbului :

schlafen = a dormi

ich würde schlafen = eu as dormi;


du würdest schlafen = tu ai dormi;
er / sie / es würde schlafen = el / ea ar dormi;

wir würden schlafen = noi am dormi;


ihr würdet schlafen = voi ati dormi;
sie / Sie würden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;

Adverbul in Germana. Clasificare.


Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata
circumstantele in care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt
neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi :


 simple
 derivate
 compuse

Dupa sens, adverbele pot fi :

 de loc
 de timp
 de mod

Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea


Wo? (Unde?); sau ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea
Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).

Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort
(acolo), oben (sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la
dreapta), links (la stanga), drinnen (inauntru), draußen (afara) etc.

Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter


(in jos), heraus (in afara), drüber (deasupra), vorwärts (inainte) etc.

Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:

Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi),


gestern (ieri), damals (atunci), dann (atunci), danach (dupa aceea),
vorher (mai inainte), inzwischen (intre timp).

Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem
(de atunci), bisher (pana acum), weiterhin (mai departe);

Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data),
zweimal (de doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele
mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);

Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si


raspund la intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede),
langsam (incet), so (asa, astfel), irgendwie (cumva), hinterrücks (pe la
spate, miseleste), blindlings (orbeste).

Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin
derivare.

- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne
arata ordinea: erstens, morgens, sonntags.
- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est),
rückwärts (inapoi);

Adverbele compuse:

Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie.


Prepozitiile care incep cu o vocala primesc un "r" de legatura.

Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber,


womit;

Clasificarea prepozitiilor in Germana

Clasificarea prepozitiilor in
germana dupa sens:

 Sens local:

an; ex: an der Grenze = la granita.


auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
über; ex: über den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenüber; ex: gegenüber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flußes = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.

 Sens temporal:

an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.


in; ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
während (Genitiv); ex: während des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
für; ex: für einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.

Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu
exceptia unora care cer cazul Genitiv.

 Sens cauzal:

wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de


constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.

 Sens modal:

ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.


mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gemäß (Dativ); ex: gemäß den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.

Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului


hotarat la Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die
Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege
mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si
Lectia - Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau
caderea articolului.
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:

durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt.
= Ea merge zilnic cu masina prin oras.

für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den =
seinen

gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum
gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme
gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.

ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea
nu ma duc.

um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt
locuieste bunica mea.

bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11.
ex2: Der Zug fährt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.

Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din
gradina.

bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.

mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.

nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa
scoala ma duc spre casa.

von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la
fiul meu.

zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.

gegenüber = vizavi; ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste


vizavi de posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:

hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die
Wand. = Agat imaginea pe perete.
hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der
Wand. = Imaginea atarnata pe perete.

setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den
Stuhl. = Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. =
Copilul sta pe scaun.

legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den
Fußboden. = Pun covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem
Fußboden. = Covorul este intinsr pe podea.

stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle
das Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete.

stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der
Wand. = Raftul sta pe perete.

Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant


(substantiv, pronume, adjectiv sau adverb).

Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz
(acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.

Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata
directia cer cazul Acuzativ.

Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal,


cauzal.

Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste


substantivul:

in+dem = im; in+das = ins;


an+das = ans; an+dem = am;

zu+der = zur; zu+dem = zum;

durch+das = durchs;

Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana |


Reguli generale
W-intrebari:

Wie heißen Sie? = Cum va numiti?


Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:

Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma
numesc Monica./ Nein, ich heiße Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. =
Nu, eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2.


Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.

Enunturi afirmative:
Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi
pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece dupa verb.

Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.


Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.

Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!

Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul


verbului sau verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla
intodeauna la sfarsitul propozitiei.

Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

eu
eu şi tu ich und du ►
noi doi wir beide ►

el er ►
el şi ea er und sie ►
ei doi sie beide ►

bărbatul der Mann ►


femeia die Frau ►
copilul das Kind ►

eine
o familie ►
Familie
meine
familia mea ►
Familie
Meine
Familia mea este aici. Familie ist ►
hier.

Ich bin
Eu sunt aici. ►
hier.
Du bist
Tu eşti aici. ►
hier.
Er ist hier
El este aici şi ea este aici. und sie ist ►
hier.

Wir sind
Noi suntem aici. ►
hier.
Ihr seid
Voi sunteţi aici. ►
hier.
Sie sind
Ei sunt toţi aici.
alle hier.

Familie

bunicul der Großvater ►


bunica die Großmutter ►
el şi ea er und sie ►

tatăl der Vater ►


mama die Mutter ►
el şi ea er und sie ►

fiul der Sohn ►


fiica die Tochter ►
el şi ea er und sie ►

fratele der Bruder ►


sora die Schwester ►
el şi ea er und sie ►

unchiul der Onkel ►


mătuşa die Tante ►
el şi ea er und sie ►

Noi suntem o familie. Wir sind eine Familie. ►


Familia nu este mică. Die Familie ist nicht klein. ►
Familia este numeroasă.Die Familie ist groß.

A face cunostinta

Ceau! Hallo! ►
Bună ziua! Guten Tag! ►
Cum îţi merge? Wie geht’s? ►

Veniţi din Europa? Kommen Sie aus Europa? ►


Veniţi din America? Kommen Sie aus Amerika? ►
Veniţi din Asia? Kommen Sie aus Asien? ►

În care hotel locuiţi? In welchem Hotel wohnen Sie? ►


De când sunteţi aici? Wie lange sind Sie schon hier? ►
Cât rămâneţi? Wie lange bleiben Sie? ►

Vă place aici? Gefällt es Ihnen hier? ►


Vă petreceţi concediul aici? Machen Sie hier Urlaub? ►
Să mă vizitaţi! Besuchen Sie mich mal! ►

Aici este adresa mea. Hier ist meine Adresse. ►


Ne vedem mâine? Sehen wir uns morgen? ►
Îmi pare rău, dar deja am planuri.Tut mir Leid, ich habe schon etwas vor. ►

Ceau! Tschüs! ►
La revedere! Auf Wiedersehen! ►
Pe curând! Bis bald!

La scoala

Unde suntem? Wo sind wir? ►


Suntem la şcoală. Wir sind in der Schule. ►
Avem cursuri. Wir haben Unterricht. ►

Aceştia sunt elevii. Das sind die Schüler. ►


Aceasta este profesoara. Das ist die Lehrerin. ►
Aceasta este clasa. Das ist die Klasse. ►

Ce facem? Was machen wir? ►


Învăţăm. Wir lernen. ►
Învăţăm o limbă. Wir lernen eine Sprache. ►

Eu învăţ engleză. Ich lerne Englisch. ►


Tu înveţi spaniolă. Du lernst Spanisch. ►
El învaţă germană. Er lernt Deutsch. ►

Noi învăţăm franceză. Wir lernen Französisch. ►


Voi învăţaţi italiană. Ihr lernt Italienisch. ►
Ei învaţă rusă. Sie lernen Russisch. ►

Învăţarea limbilor este interesantă.Sprachen lernen ist interessant. ►


Noi vrem să înţelegem oamenii. Wir wollen Menschen verstehen. ►
Noi vrem să vorbim cu oamenii. Wir wollen mit Menschen sprechen.

Tari si limbi

John este din Londra. John ist aus London. ►


Londra este în Marea Britanie. London liegt in Großbritannien. ►
El vorbeşte engleza. Er spricht Englisch. ►

Maria este din Madrid. Maria ist aus Madrid. ►


Madrid este în Spania. Madrid liegt in Spanien. ►
Ea vorbeşte spaniola. Sie spricht Spanisch. ►

Peter şi Martha sunt din Berlin. Peter und Martha sind aus Berlin. ►
Berlin este în Germania. Berlin liegt in Deutschland. ►
Amândoi vorbiţi germană? Sprecht ihr beide Deutsch? ►

Londra este o capitală. London ist eine Hauptstadt. ►


Madrid und Berlin sind auch
Şi Madrid şi Berlin sunt capitale. ►
Hauptstädte.
Capitalele sunt mari şi
Die Hauptstädte sind groß und laut. ►
zgomotoase.

Franţa se află în Europa. Frankreich liegt in Europa. ►


Egipt se află în Africa. Ägypten liegt in Afrika. ►
Japonia se află în Asia. Japan liegt in Asien. ►

Canada se află în America de


Kanada liegt in Nordamerika. ►
Nord.
Panama se află în America
Panama liegt in Mittelamerika. ►
Centrală.
Brazilia se află în America de Sud. Brasilien liegt in Südamerika.

Citit si scris

Eu citesc. Ich lese. ►


Eu citesc o literă. Ich lese einen Buchstaben. ►
Eu citesc un cuvânt. Ich lese ein Wort. ►

Eu citesc o propoziţie.Ich lese einen Satz. ►


Eu citesc o scrisoare. Ich lese einen Brief. ►
Eu citesc o carte. Ich lese ein Buch. ►

Eu citesc. Ich lese. ►


Tu citeşti. Du liest. ►
El citeşte. Er liest. ►

Eu scriu. Ich schreibe. ►


Eu scriu o literă. Ich schreibe einen Buchstaben. ►
Eu scriu un cuvânt. Ich schreibe ein Wort. ►

Eu scriu o propoziţie. Ich schreibe einen Satz. ►


Eu scriu o scrisoare. Ich schreibe einen Brief. ►
Eu scriu o carte. Ich schreibe ein Buch. ►

Eu scriu. Ich schreibe. ►


Tu scrii. Du schreibst. ►
El scrie. Er schreibt.

Numere

Eu număr: Ich zähle: ►


unu, doi, trei eins, zwei, drei ►
Eu număr până la trei. Ich zähle bis drei. ►

Eu număr mai departe:Ich zähle weiter: ►


patru, cinci, şase, vier, fünf, sechs, ►
şapte, opt, nouă sieben, acht, neun ►

Eu număr. Ich zähle. ►


Tu numeri. Du zählst. ►
El numără. Er zählt. ►

Unu. Primul. Eins. Der Erste. ►


Doi. Al doilea. Zwei. Der Zweite. ►
Trei. Al treilea. Drei. Der Dritte. ►

Patru. Al Patrulea. Vier. Der Vierte. ►


Cinci. Al cincilea. Fünf. Der Fünfte. ►
Şase. Al şaselea. Sechs. Der Sechste. ►

Şapte. Al şaptelea. Sieben. Der Siebte. ►


Opt. Al optulea. Acht. Der Achte. ►
Nouă. Al nouălea. Neun. Der Neunte.

You might also like