Ghid Proiectarea Instalatii Iluminat PDF

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA
INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT/ PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI
CONTRACT MDRT – URBAN INCERC nr. 511/ 14. 06. 2011
Faza 1/2011
Redactarea a I
revizuita in urma includerii observaţiilor
din şedinţa de avizare in CTS 10 din data de 22.03.2012
Director general INCD URBAN INCERC

Conf. Univ. dr. arh. Vasile Meiţă
Director ştiinţific construcţii INCD URBAN INCERC

dr. ing. Emil Sever Georgescu
Director URBAN INCERC Sucursala Iaşi,

dr. ing. Constantin Miron
Sef de proiect
dr. ing. Livia Miron
- Mai 2012 -
Elaborare:
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII,

URBANISM ŞI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ
INCD URBAN - INCERC Sucursala Iaşi
Responsabil contract:
dr. ing. Livia Miron
Colectiv de elaborare:
ing. Alina Cobzaru
dr. ing. Constantin Miron
dr. fiz. Monica Cherecheş
ing. Ionel Puşcaşu
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” din IAŞI –

CENTRUL DE CERCETARE SI TRANSFER TEHNOLOGIC POLYTECH
Responsabil contract:
prof. univ. dr. ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU
Colectiv de elaborare:
prof. univ. dr.ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU

prof. univ. dr. ing. Jan IGNAT
şef lucr. dr. ing. Nelu Cristian CHERECHEŞ
Colaboratori externi:
ing. Ioan TANASĂ

ing. Alina Petronela OŢEL
ing. Sebastian HUDIŞTEANU
dr.ing. Răzvan Silviu LUCIU
-i-
CUPRINS
1 Obiect şi domeniu de aplicare ................................................................................................. 1
Partea I-a
Reguli de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat interior şi exterior... 3
I.1. Terminologie specifica ............................................................................................. 3
I.2. Calculul fluxul necesar a fi instalat; Calculul nivelului de iluminare în plan
orizontal ................................................................................................................... 6
I.3.Calculul nivelului de iluminare în plan vertical ...................................................... 22
I.4.Calculul nivelului de iluminare în plan vertical realizat cu proiectoare ................. 25
Partea a II-a
Reguli de buna practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri ........ 26
II.1. Protecţia ansamblului construit ........................................................................... 26
II.2. Terminologie specifica ........................................................................................ 30
II.3. Stabilirea componentelor sistemului de protecţie la trăsnet pentru ansamblul
construit, prin evaluarea riscului. ........................................................................ 35
II.4. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT. Studii de caz ...................................... 69
II.5. Determinarea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor de captare
cu PDA .............................................................................................................. 121
II.6. Alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) ................. 125
II.7. Calculul nivelului de izolaţie la IPT exterioare ................................................ 134
II.8. Conceperea schemei electrice ........................................................................... 138
II.9. Dimensionarea componentelor instalaţiei electrice de utilizare .................... 167
II.9.1. Calculul puterii/curentului cerute/cerut ....................................... 167
II.9.2. Dimensionarea circuitelor şi cablurilor electrice ...................... 172
II.9.2.1.Alegerea secţiunii circuitelor şi coloanelor electrice de JT . 172
II.9.2.2.Verificarea secţiunii circuitelor/ coloanelor electrice
monofazate şi trifazate la pierdere de tensiune .................. 178
II.9.2.3.Dimensionarea conductorului de protecţie .......................... 186
II.9.3. Calculul curenţilor de scurtcircuit ................................................ 187
II.9.4. Dimensionarea aparatelor de comutaţie (alegere si verificare).... 193
II.9.5. Dimensionarea aparatelor de protecţie (alegere si verificare) ...... 194
II.9.6. Alegerea aparatelor de măsură ...................................................... 201
II.9.7. Dimensionarea bateriei de condensatoare pentru compensarea
factorului de putere .................................................................................. 202
II.9.8. Dimensionarea surselor neîntreruptibile UPS............................... 206
II.9.9. Dimensionarea prizei de pământ................................................... 209
II.10. Protecţia antiseismică. Masuri specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi
elementelor componente ale instalaţiilor electrice în clădiri …………………………218
II.11. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie................................................ 222
Partea a III-a
Reguli de buna practică pentru verificarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice în
clădiri. .................................................................................................................................... 229
III.1. Prevederi generale ............................................................................................. 229
III.2. Verificări pentru punerea în funcţiune ............................................................. 230
III.3. Verificări periodice ............................................................................................ 230
III.4. Exploatarea instalaţiilor electrice. .................................................................... 230
-ii-
III.5. Documentaţia tehnică pentru execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice in
clădiri impusă prin proiectul tehnic .................................................................. 231
III.5.1. Prevederi generale. Domeniu de aplicare. .................................. 231
III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice de
iluminat şi asigurarea protecţiei în clădiri. .................................. 231
III.5.3. Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii
tehnice. ........................................................................................ 232
III.5.4. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente
tehnice, certificate pentru produse/echipamente specifice
instalaţiilor electrice în clădiri). Cerinţe legislative armonizate. . 233
Partea a IV-a
Anexe ..................................................................................................................................... 234
Anexa 1 - Referinţe Legi, Ordine, Hotărâri şi Directive, Reglementări tehnice, şi
Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate) ................... 234
Anexa 2 - Conţinutul fazelor de proiectare pentru instalaţiile electrice în clădiri...... 242
Anexa 3 - Memoriu tehnic de specialitate – Instalaţii electrice ................................ 249
Anexa III.1 - Conţinutul caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor în cadrul unui
proiect tehnic de instalaţii electrice ........................................................... 257
Anexa III.2 - Conţinutul caietului de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate,
echipamente tehnologice pentru achiziţia lor în cadrul unui proiect tehnic de
instalaţii electrice ...................................................................................... 260
Anexa III.3 - Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica pentru produse,
echipamente specifice sau procedee de ventilare mecanică/ climatizare a
clădirilor. Cerinţe legislative armonizate ................................................... 265
-1-
GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU

PROIECTAREA INSTALAŢIILOR
Indicativ:
ELECTRICE DE ILUMINAT/ PROTECŢIE
ÎN CLĂDIRI
1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.1 Ghidul de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat

şi de protecţie în clădiri se adresează:
- inginerilor licenţiaţi (Bologna) pentru a putea proiecta instalaţii electrice şi de
iluminat imediat după absolvire, cu sau fără coordonare calificată;
- candidaţilor care se pregătesc pentru examenul de atestare profesională (proiectare
/ execuţie instalaţii electrice şi/sau sisteme de iluminat);
- proiectanţilor de specialitate cu experienţă, elaboratori ai proiectelor de instalaţii
electrice, pentru noi metode de calcul introduse de I7-2011 (protecţia împotriva
trăsnetului), pentru iniţiere în proiectarea asistată de calculator (sisteme de
iluminat, calculul curentului de scurtcircuit etc );
- specialiştilor care execută şi exploatează instalaţii electrice de iluminat şi protecţie
în clădiri;
1.2 Prevederile Ghidul de bună practică se aplică pentru proiectarea instalaţiilor de

iluminat aferente clădirilor (interior, exterior) şi a instalaţiilor electrice, astfel încât să asigure
cerinţele esenţiale ale Legii 10/95 cu privire la igienă, sănătate şi mediu, economie de energie,
securitate la incendiu si siguranţă în exploatare.
1.3 Ghidul de bună practică, a fost elaborat în concordanţă cu Normativul privind

proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011, şi
conţine:
1.3.1 - explicitarea, prin exemple de calcul, a aplicării prevederilor I7-2011, în
conformitate cu prevederile standardelor în vigoare la data elaborării documentaţiei. Calculul este
abordat într-o manieră diferită faţă de ghidurile de proiectare tradiţionale, utilizatorul având la
dispoziţie:
- tratarea instalaţiei electrice pe ansamblul ei, şi nu cu exemple punctuale (o
relaţie de calcul, un circuit);
- prezentarea calculului poate fi utilizată ca exemple pentru realizarea unor note
de calcul complete;
- metodele de calcul sunt însoţite de exemple pentru proiectare asistată de
calculator;
- rezultatele dimensionării sunt utilizate pentru întocmirea documentaţiilor de
achiziţie a echipamentelor;
1.3.2 – exemplificarea unor măsuri de protecţie pentru diverse scheme de distribuţie, în
funcţie de particularităţile lor;
1.3.3 – un exemplu de redactarea a unui memoriu tehnic.
-2-
1.4. Capitolele care conţin exemple de dimensionare din partea I şi II, prezintă după
caz, următoarea structură, sistematizată pentru a putea fi utilizată ca model pentru
documentaţiile tehnice obligatorii pentru derularea investiţiilor
1. Date de intrare – (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
2. Breviar de calcul (metodologia pe scurt, cu trimitere la normative)
3. Exemple de calcul (cu secvenţe ilustrative EXCEL, BASIC, DIALUX)
4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate
5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie:
a) Parametrii tehnici şi funcţionali
b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare
c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante
d) Condiţii de garanţie şi postgaranţie
e) Alte condiţii cu caracter tehnic
-3-
PARTEA I-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA

INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT INTERIOR ŞI EXTERIOR LA
CLĂDIRI
1. TERMINOLOGIE SPECIFICĂ
corp de iluminat: aparat electric care susţine mecanic (armătura) sursa de lumină
(lampa/lămpile), asigură alimentarea lor cu energie electrică şi distribuie (printr-un dispozitiv
optic) fluxul luminos.
contrast pozitiv/ negativ: se produce când luminanţa obiectului este mai mare/mai mică
decât cea a fondului (zona alăturată);
culoare aparentă: senzaţia vizuală prin care observatorul este capabil să distingă diferenţele
dintre două obiecte sau surse identice ca dimensiune, formă, structură, diferenţele fiind
produse de compoziţia spectrală a radiaţiilor emise;
densitatea de putere instalată în iluminat (LPDi – Lighting Power Density information)

[W/(m2100lx)] raportul dintre puterea electrică instalată în sistemul de iluminat şi aria
iluminată la un nivel de 100 lx.
eficacitatea luminoasă a unei surse de lumină, e [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos
nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc consumată de aceasta, fără să se
ia în consideraţie puterea consumată de aparatajul auxiliar;
eficacitatea luminoasă globală a unei surse de lumină, eg [lm/W]: raportul dintre fluxul
luminos nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc a acesteia, la care se
cumulează puterea consumată de aparatajul auxiliar (balast) Pa;
flux luminos, Φv [lm]: mărime derivată din fluxul energetic prin evaluarea radiaţiei după
acţiunea sa asupra observatorului fotometric de referinţă CIE;
flux luminos nominal (al unui tip de sursă de lumină), Φ [lm]: reprezintă fluxul luminos
iniţial declarat de producător/furnizor, sursa de lumină/lampa funcţionând în condiţii
specificate. Fluxul luminos nominal este uneori marcat pe lampă;
flux inferior: fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul inferior (în
procente) faţă de planul de montare;
flux superior: fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul superior (în
procente) faţă de planul de montare;
iluminarea, E [lx]: raportul dintre fluxul luminos dΦ incident pe un element de suprafaţă ce

conţine punctul considerat şi aria acestui element de suprafaţă dA.
iluminare menţinută, Em [lx]: valoare sub care iluminarea medie pe suprafaţa

considerată nu trebuie să coboare;

-4-
iluminare minimă Emin [lx]: iluminare minimă pe o suprafaţă (plan util, plan efectiv de
lucru etc);
iluminare maximă Emax [lx]: iluminare maximă pe o suprafaţă (plan util, plan efectiv de
lucru, etc);
iluminare medie Emed [lx]: iluminare medie pe o suprafaţă;
indice global de evaluare a orbirii, UGR: valoarea indicelui de evaluare a orbirii

psihologice dată de un sistem de iluminat;
indice global limită de evaluare a orbirii UGR1: valoarea maximă a UGR pentru un
sistem de iluminat;
indice de redare a culorilor, Ra: expresia obiectivă a redării culorii obiectelor de către
lumina lămpilor electrice. Variază de la 0 - 100, Ra = 100 exprimând o redare
naturală a culorilor. Ra descreşte pe măsură ce scade calitatea de redare a culorilor;
indicatorul numeric al iluminatului, LENI [kWh/m2/an, introdus de EN 15193]: reprezintă

raportul dintre energia electrică consumată de sistemele de iluminat Wilum aferente unei clădiri
în scopul realizării mediului luminos confortabil necesar desfăşurării activităţii în clădire şi
aria totală a pardoselii folosite a clădirii A. Indicatorul LENI poate fi utilizat pentru a compara
consumul de energie electrică pentru două sau mai multe clădiri cu aceeaşi destinaţie, de
dimensiuni şi configuraţii diferite.
intensitatea luminoasă (a unei surse, într-o direcţie dată), Iv [cd]: raportul dintre fluxul
luminos dΦv emis de sursă în unghiul solid dΩ pe direcţia dată şi acest unghi solid elementar;
luminanţa, L [cd/m2]: mărime care exprimă efectul luminii asupra retinei observatorului,
dI θ
definită prin relaţia L = în care dIθ este intensitatea luminoasă emisă de suprafaţa
dA ⋅ cos θ
elementară dA către ochiul observatorului (sau către un alt punct de interes), direcţie aflată la
un unghi θ faţă de normala la suprafaţa dA.
orbirea: este efectul asupra vederii în care se produce o senzaţie de jenă sau o reducere a
capacităţii de a distinge detalii sau obiecte, datorată distribuţiei necorespunzătoare a
luminanţelor sau contrastelor excesive din câmpul vizual (directe sau prin reflexii de voal);
orbire fiziologică (de incapacitate): orbire care tulbură vederea, fără a provoca (obligatoriu)
o senzaţie dezagreabilă şi care se manifestă direct, prin efectul său fiziologic asupra
sistemului vizual;
orbire psihologică (de inconfort): orbire care produce o senzaţie dezagreabilă fără a degrada
(obligatoriu) vederea normală şi care se manifestă în special în timp, prin efectul său
psihologic asupra sistemului vizual;
orbire directă: orbire produsă de obiecte luminoase situate în câmpul vizual, de

regulă apropiate de direcţia de privire;

-5-
orbire indirectă: orbire produsă prin reflexii ale luminii, de regulă atunci când
imaginile reflectate sunt situate în aceiaşi direcţie sau direcţie apropiată cu obiectul privit.
plan de muncă (plan util): plan de referinţă pe care se desfăşoară activitatea dintr-o
încăpere (pe care se află sarcinile vizuale principale);
plan efectiv de lucru: suprafaţa, din planul util, pe care se află sarcina vizuală (bancă
şcolară, masa de birou, masa bancului de lucru etc);
puterea nominală a unei surse de lumină, Pc [W]: reprezintă valoarea puterii declarate de
fabricant pentru o sursă de lumină care funcţionează în condiţiile specificate. Puterea
nominală este uzual marcată pe sursa de lumină;
puterea electrică a corpului de iluminat, Pi [W]: reprezentată de puterea consumată de

sursele de lumină care echipează corpul de iluminat, balast (balasturi) şi alte aparate electrice
necesare funcţionării acestora, măsurată în situaţia funcţionării normale sau în cazul emisiei
unui flux luminos maxim, atunci când corpurile de iluminat pot fi acţionate prin intermediul
unui variator de tensiune;
putere instalată a unui sistem de iluminat dintr-o zonă delimitată sau încăpere, Pn [W]:
reprezintă suma puterilor nominale ale tuturor surselor de lumină montate în corpurile de
iluminat aferente sistemului de iluminat la care se cumulează puterea totală a aparatajului
auxiliar, calculata cu relaţia: Pn = N[n(Pc + Pa)], în care :
N - numărul de corpuri de iluminat;
n - numărul de surse de lumină montate în corpul de iluminat;
Pc - puterea nominală a unei surse de lumină;
Pa - putere aparataj auxiliar;
putere specifică a unui sistem de iluminat, ps [W/m2]: raportul dintre puterea instalată a
acestuia şi suprafaţă totală a încăperii iluminate;
randament optic al unui corp de iluminat, η: raportul dintre fluxul total emis de corpul de
iluminat, măsurat în condiţiile specificate de fabricant şi suma fluxurilor individuale ale
surselor de lumină, componente considerate în funcţiune în interiorul acestuia;
sarcină vizuală: obiectul sau detaliile sale asupra cărora se efectuează o activitate vizuală
(exemple: litere şi cifre, fibre, filete, cărţi, note muzicale pe portativ, tablouri etc);
timp de funcţionare, to [h]: numărul de ore de funcţionare a corpului de iluminat. Acest

număr depinde de destinaţia clădirii şi de programul de lucru;
timp standard anual, ty [h]: durata unui an standard - 8760 h;
timp efectiv de utilizare, tn [h]: timpul de utilizare a sistemului de iluminat;
zona sarcinii vizuale: zonă aparţinând zonei de muncă în care este localizată şi efectuată
(îndeplinită) sarcina vizuală;
zonă învecinată/apropiată sarcinii vizuale: o bandă cu lăţimea de 0,5 m care este alăturată
zonei sarcinii vizuale şi se află în câmpul vizual.

-6-
2. CALCULUL FLUXULUI NECESAR A FI INSTALAT. CALCULUL NIVELULUI
DE ILUMINARE ÎN PLAN ORIZONTAL
Sistemul de iluminat (artificial) aferent unui obiectiv trebuie să asigure anumiţi

parametrii cantitativi şi calitativi pentru microclimatul luminos interior din fiecare incintă a
respectivului obiectiv.
Calcul se efectuează în două etape, respectiv una cantitativă globală (de
predimensionare) şi cealaltă calitativă de verificare.
Mărimea de bază ce face obiectul calculului luminotehnic al sistemului de iluminat
normal (SIN) este nivelul de iluminare mediu şi suplimentar luminanţa medie admisă pe
planul util şi pe suprafeţele reflectante.
ETAPA DE PREDIMENSIONARE
Una dintre metodele globale de predimensionare a unui SIN interior este metoda
factorului de utilizare.
2.1. Date de intrare
Metoda factorului de utilizare (MFU).
Metoda porneşte de la condiţia de a asigura pe planul util, cu suprafaţa utilă (Su), un
nivel de luminare mediu recomandat (Emed), în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară la
nivelul planului util conform figura 1.1. Pe lângă geometria încăperii, alte mărimi care
intervin sunt degajările de praf, coeficienţii de reflexie a pereţilor şi mobilierului.
hs
φc
h φu
ht
(su) plan util

hu
Figura 1.1 – Geometria încăperii

Calculul suprafeţei utile:
Su=L·l (2.1)
unde:
- Su este suprafaţa utilă în m2;
- L este lungimea încăperii în m;
- l este lăţimea încăperii în m.
Pentru cazuri justificate, planul util poate avea dimensiuni mai reduse decât suprafaţa
încăperii, în funcţie de dispunerea mobilierului sau de activităţile desfăşurate.
Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară
iluminarea:
h=ht-hu-hs (2.2)
unde:
- h este distanţa în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafaţa utilă în m;
- ht este înălţimea totală a camerei în m;
- hu este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală ;
- hs este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m.
2.2. Breviar de calcul

-7-
Geometria incintei se caracterizează prin intermediul indicelui încăperii, care se
calculează în funcţie de dimensiunile încăperii: lungimea, lăţimea şi înălţimea acesteia şi se
calculează cu:
L ⋅l
i=
h ⋅ (L + l) (2.3)
Factorul de menţinere a SIL (notat Δ sau Mf) este un parametru care depinde de
degajările de praf frecvenţa curăţării aparatelor de iluminat, inclusiv cu clasa de protecţie IP.
Orientativ, poate fi considerat în funcţie de destinaţia încăperii:
- acolo unde impune păstrarea curăţeniei datorită specificului activităţii desfăşurate
cum ar fi în spitale, în dispensare sau în farmacii Δ este ales între 0,88 şi 0,9
- pentru încăperi de locuit, hoteluri, moteluri sau locuri de odihnă cât şi pentru
clădirile administrative Δ este ales între 0,8 si 0,77
- pentru încăperi unde nu este necesară o păstrare a curăţeniei obligatorie cât şi
pentru camere de depozitare, magazii pentru alte camere unde se desfăşoară alte
activităţi Δ are valoarea 0,7.
Coeficientul de reflexie ρ este ales în funcţie de finisajul pereţilor şi a tavanului.
Orientativ, tavanul alb are cu un factor de reflexie 0,7 , pereţii finisaţi cu o culoare deschisă
pot avea un factor de reflexie de 0,5. Orientativ, alte valori sunt disponibile în tabelul 2.1:
Tabel 2.1
ρ Tip finisaj
0.8 Vopsea albă pe support lucios
0.7 Var lavabil pe placă rigips
0.65 Tencuială culori deschise
0.6 Var lavabil pe tencuială rugoasă
0.45 Ciment, tapet crem
0.35 Lambriu din fag
0.3 Caramidă
0.08 - 0.10 Sticlă clară 3 mm
0.70 – 0.80 Oglindă argintată
După consultarea proiectului de arhitectură, se va calcula influenţa mobilierului sau a

vitrajului, prin media ponderată a tuturor coeficienţilor de reflexie care intervin:
ρp = ∑ρ Si i
(2.4)
∑S i
Factorul de utilizare u se detemină din tabelele furnizate în general de producătorul
corpului de iluminat, prin interpolare liniară multiplă între valorile coeficienţilor de reflexie
(tavan / pereţi) pentru care sunt date tabelele.
Fluxul necesar într-o încăpere se va determina cu formula:
E ⋅S
Φ nec = med u
Δ ⋅u (2.5)
unde Su este suprafaţa utilă a încăperii în m2.
Fluxul instalat se alege mai mare decât fluxul necesar, luând în considerare numărul
de aparate posibil de montat în mod real (cu consulatarea arhitectului) şi a fluxului instalat în
fiecare corp.
Puterea instalată va fi suma puterilor tuturor lămpilor ce sunt folosite pentru
iluminatul respectivei încăperi, plus puterile absorbite de balasturile aferente (acolo unde este
cazul).

-8-
2.3. Exemple de calcul

Date de intrare
2.3.1 Birou 1
Nivelul de iluminare mediu necesar pe planul util: 500 lx
Suprafaţa (Lumgime, lăţime) : Su = L x l= 7 x 4 = 28 m
Înălţime: ht = 3 m
Înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat: ha = 0.1 m
Înălţimea planului util: hu = 0.8 m
Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.8
Factori de reflexie: - tavan: ρt = 0.7
- pereţi: ρp = 0.5
- podea: 0,3
2.3.2. Laborator de cercetare

Nivelul de iluminare mediu necesar pe planul util: 500 lx
Suprafaţa: Su = L*l=10*6=60 m2
Înălţime: ht = 3,8 m
Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0.5 m
- podea: 0,3
2.3.3. Sală de conferinţă

Nivelul de iluminare mediu pe planul util: 300 lx (conf. [2])
Suprafaţa: Su = L*l=15*25=375 m2
Înălţime: ht = 4.5 m
Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0 m
- podea: 0,3
2.3.4. Depozit profile laminate

Nivelul de iluminare mediu pe planul util: 200 lx
Suprafaţa: Su = L x l= 6 x 4= 24 m2
Înălţime: ht = 3 m
Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0,5 m
Înălţimea planului util: hu = 0 m
- podea: 0,3

-9-
Pentru exemplificare, se prezintă MFU pentru care sunt considerate patru aparate de
iluminat diferite, având factorii de utilizare de mai jos:
Tabel 2.2.a – Factori de utilizare aparat TCS097P sau echivalent
ρt 0.70 0.50 0.30
ηc i ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic clar
0.60 0.31 0.26 0.23 0.30 0.26 0.23 0.25 0.22
0.80 0.38 0.33 0.29 0.36 0.32 0.29 0.32 0.29
1.00 0.43 0.38 0.34 0.41 0.37 0.33 0.36 0.33
Factor utilizare
1.25 0.47 0.42 0.39 0.45 0.41 0.38 0.40 0.37

1.50 0.51 0.46 0.42 0.49 0.45 0.41 0.43 0.41
2.00 0.56 0.51 0.48 0.53 0.49 0.46 0.48 0.45
2.50 0.59 0.55 0.52 0.56 0.53 0.50 0.51 0.48
3.00 0.61 0.58 0.55 0.58 0.55 0.53 0.53 0.51
4.00 0.64 0.61 0.59 0.61 0.58 0.56 0.56 0.54
5.00 0.66 0.64 0.61 0.62 0.60 0.59 0.57 0.56
Tabel 2.2.b – Factori de utilizare aparat TCS097O sau echivalent
ρt 0.70 0.50 0.30
ηc i ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic opal
0.60 0.24 0.19 0.16 0.23 0.19 0.16 0.18 0.16
0.80 0.30 0.25 0.22 0.28 0.24 0.21 0.23 0.21
1.00 0.34 0.29 0.26 0.32 0.18 0.25 0.27 0.24
1.25 0.38 0.34 0.30 0.36 0.32 0.29 0.31 0.28
1.50 0.41 0.37 0.33 0.39 0.35 0.32 0.34 0.31
2.00 0.46 0.42 0.38 0.43 0.40 0.37 0.38 0.35
2.50 0.49 0.45 0.42 0.46 0.43 0.40 0.41 0.38
3.00 0.51 0.48 0.45 0.48 0.45 0.43 0.43 0.41
4.00 0.55 0.52 0.49 0.51 0.48 0.46 0.46 0.44
5.00 0.57 0.54 0.52 0.52 0.50 0.49 0.47 0.46
Tabel 2.2.c – Factori de utilizare FBS430 sau echivalent
ρt 0.70 0.50 0.30
ηc i ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie semidirectă
0.60 0.34 0.27 0.22 0.30 0.24 0.20 0.22 0.18
0.80 0.43 0.35 0.29 0.38 0.32 0.27 0.28 0.24
1.00 0.50 0.41 0.35 0.44 0.37 0.32 0.33 0.29
Factor utilizare
1.25 0.57 0.48 0.42 0.49 0.43 0.38 0.38 0.34

1.50 0.62 0.53 0.47 0.54 0.47 0.42 0.42 0.38
2.00 0.69 0.62 0.55 0.60 0.54 0.49 0.47 0.44
2.50 0.74 0.67 0.62 0.64 0.59 0.55 0.51 0.48
3.00 0.78 0.72 0.66 0.68 0.63 0.59 0.55 0.51
4.00 0.84 0.78 0.73 0.72 0.68 0.64 0.59 0.56
5.00 0.87 0.82 0.78 0.75 0.71 0.68 0.62 0.59
Tabel 2.2.d – Factori de utilizare TBS233 sau echivalent
ρt 0.70 0.50 0.30
ηc i ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie directă, cu reflector
0.60 0.41 0.33 0.28 0.39 0.33 0.28 0.32 0.28
0.80 0.51 0.43 0.38 0.49 0.43 0.38 0.42 0.37
1.00 0.58 0.51 0.45 0.56 0.49 0.44 0.48 0.44
Factor utilizare
1.25 0.66 0.58 0.53 0.63 0.57 0.52 0.55 0.51

1.50 0.71 0.64 0.58 0.68 0.62 0.57 0.60 0.56
2.00 0.79 0.72 0.67 0.75 0.70 0.65 0.67 0.63
2.50 0.84 0.78 0.73 0.80 0.75 0.71 0.72 0.68
3.00 0.88 0.82 0.78 0.83 0.79 0.75 0.75 0.72
4.00 0.93 0.88 0.84 0.87 0.84 0.80 0.80 0.77
5.00 0.96 0.92 0.88 0.90 0.87 0.84 0.82 0.80

-10-
Justificarea alegerii acestor tipuri de aparate nu este dezvoltată aici, exemplul
furnizând doar o comparaţie între rezultatele posibile, care evident depind de aparatele de
iluminat. Recomandăm ca pentru investiţii importante să se studieze de asemenea diverse
soluţii luminotehnice. Influenţa factorilor de reflexie şi a factorului de mentenanţă se
transmite în valoarea finală a densităţii de putere instalată în sistemul de iluminat.
Datele sunt prelucrate tabelar:
Tabelul 2.3 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare – date de intrare
Tabelul 2.3. are linii care se repetă de patru ori deoarece în coloanele următoare se vor
studia câte patru variante pentru fiecare încăpere.
O sursă de erori o constituie interpolarea
multiplă care trebuie realizată în tabelele cu factorul de y1
utilizare, mai ales dacă se consideră coeficientul de
reflexie mediu al pereţilor (în tabel nu este prezentat y
calculul relaţiei 2.4, ci numai rezultatul considerării
mobilierului nu mai poate fi considerat 0.5 , 0.3 sau
y2
0.1).
Pentru interpolarea liniară relaţia este
y − y1 X1 X2
y = y1 + ( x − x1 ) 2 X
x2 − x1 Figura 2.2 – Interpolarea liniară

-11-
Pentru interpolarea multiplă necesară în cazul tabelelor factorului de utilizare, se
procedează conform metodei ilustrate în figura 2.3:
Pentru primul aparat (cu distribuţie directă şi difuzor prismatic clar) se cere factorul de
utilizare pentru un coeficient mediu al pereţilor de 0,43 şi un indice al încăperii de 1,21.
Pentru a extrage valoarea corespunzătoare din tabel, se interpolează mai întâi pentru un indice
de local egal cu 1 (linia 42), între perechile (x1=0,3 ; y1=0,51) şi (x2=0,5 şi y2=0,58) şi
pentru x=0,43 se obţine valoarea 0,556 (celula F42, pentru care se prezintă şi funcţia
EXCEL).
Urmează a doua interpolare între perechile (x1=0,3 ; y1=0,58) şi (x2=0,5 şi y2=0,66)
şi pentru x=0,43 se obţine valoarea 0,632 (celula F44). În final, a treia interpolare se
realizează între perechile (x1=1 ; y1=0,556) şi (x2=1,25 şi y2=0,632) şi pentru x=1,21 se
obţine valoarea căutată 0,620 (celula F43).

Tabelul 2.4 – Exemplificarea interpolării multiple

După efectuarea calculului, numărul de aparate se adoptă şi în funcţie de posibilităţile
de montare în planul tavanului (tabelul 2.5, coloana V).
In exemplul considerat, echiparea aparatelor s-a considerat identică, cu aceleaşi lămpi,
pentru a permite primele comparaţii. În mod evident, aparatele cu distribuţie directă şi
reflector sunt cele mai eficiente, în timp ce dispersorul opal este cel mai neeficient. Alegerea
finală va depinde şi de alte criterii, cum ar fi nivelul luminanţelor tavanului, coeficientul de
neuniformitate al iluminării în planul util, estetica aparatului, posibilităţi de montaj etc.

-12-
Tabelul 2.5 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare –
rezultate, cu indicarea variantei comparate cu DIALux (mai jos)

Pentru activitatea curentă recomandăm utilizarea programelor de calcul specializate.
Există numeroase programe dezvoltate de firmele producătoare de aparate de iluminat, dar
baza de date a acestora este în general închisă. Există şi programe deschise către toţi furnizorii
de aparate de iluminat: RELUX sau DIALUX, utilizarea acestora putând furniza rezultate
precise dacă utilizatorul lucrează în cunoştinţă de cauză.
Pentru a exemplifica modul de calcul în DIALUX, se prezintă principalele secvenţe
ale interfeţei. La momentul realizării Ghidului, a fost disponibilă versiunea 4.9.
Meniul este organizat în general în mod logic pentru rularea aplicaţiei, obligând la
parcurgerea unor etape (introducerea geometriei incintei, alegerea aparatelor de iluminat,
poziţionarea aparatelor de iluminat, calcul) înainte de validarea secvenţelor următoare.

-13-
Fig. 2.3. Interfaţa programului DIALux cu introducerea asistentul pentru geometria spaţiului
Fig. 2.4. Fereastra pentru asistare la introducerea geometriei spaţiului
Pentru sala de conferiţe proiectată, fereastra asistentului (fig. 2.4) previzualizează on

line mărimile introduse (lăţime, lungime).

-14-
Fig. 2.5. Introducerea coeficienţilor de reflexie
Următoarea secvenţă permite introducerea coeficienţilor de reflexie. Pentru pereţi se

poate introduce direct coeficientul de reflexie mediu (egal cu 0,24).
Fig. 2.6. Fereastra pentru factorul de menţinere
Setarea factorului de mentenanţă se poate realiza în mod predefinit (valori de

referinţă) sau impunând valoarea considerată (0,9).

-15-
Fig. 1.7. Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util
Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util defineşte şi o mărime numită Zonă
de perete care este importantă deoarece permite neglijarea ei din bilanţul luminotehnic final.
Ca zonă secundară, unde există amplasat mobilier, nu se desfăşoară activităţi importante,
această zonă este utilă pentru atingerea parametrilor calitativi necesari.
Fig. 2.8. Fereastra generală pentru alegerea aparatului de iluminat
Pentru alegerea aparatului de iluminat se poate selecta din MENIU: Adăugare

Aranjamentul CIL Asisteţi CIL Asistent aranjament în câmp.

-16-
Fig. 2.9. Asistentul pentru alegerea aparatului de iluminat din variantele disponibile
In această secvenţă se alege un aparat din variantele preselectate pentru studiu şi

optimizarea soluţiei.
Fig. 2.10. Asistentul pentru stabilirea cotelor de instalare pentru aparatul de iluminat
Inălţimea de suspendare / montare a aparatelor prezintă unele necorelări (în cazul

rulat, înălţimea incintei este 4,5 m, aparatul este suspendat 0,5m, planul util este la 0.9m, dar
înălţimea aparatului deasupra planului util rezultă 3,003 m). Efectul nu este semnificativ
pentru calcule, dar trebuie verificat de fiecare dată).

-17-
Fig. 2.11. Stabilirea aranjamentului pentru aparatele de iluminat
Această fereastră este deosebit de importantă, deoarece se bazează pe o

predimensionare efectivă: se poate impune nivelul de iluminare dorit şi programul propune un
număr de aparate, sau invers, se impune numărul de aparate şi se calculează un nivel de
iluminare probabil.
Fig. 2.12. Examinare globală a soluţiei luminotehnice
După o primă dispunere a aparatelor, programul este pregătit pentru calcul. Pentru a
putea avea siguranţa că setările realizate conduc la o configuraţie tehnică veridică, se poate
previzualiza incinta prin comenzile din Meniu:
Vedere Arbore proiect Reproducere 3D.

-18-
Fig. 2.13. Butonul pentru Reprezentarea 3D a dispersiei luminii

Pentru examinarea intuitivă a orientării aparatelor, poate fi activat butonul
Reprezentarea 3D a dispersiei luminii (figura 2.13).
Se poate lansa calculul (cu Rezultate din Meniu) şi se obţine:
Fig. 2.14. Rezultate sintetice
Examinarea rezultatelor pune în evidenţă aspecte interesante:

- relativa supradimensionare din predimensionarea cu MFU (35 de aparate faţă de 26
calculate) conduce la un nivel de iluminare mediu de 398 lx faţă de 300 lx.
- Uniformitatea pe planul util este u0=0,783, practic egală cu cea impusă prin tabelul
3.3 din NP 061-02.
- Puterea specifică este de 1,80 W/m2/100lx.
- Programul calculează şi indicele de orbire UGR, care se încadrează în limitele
recomandate de Anexa 2, NP 061-02. Acest indice este dificil de calculat în mod
independent.

-19-
Distibuţia nivelului de iluminat se poate inspecta calitativ cu ajutorul curbelor izolux:
Fig. 2.15. Curbe izolux
În fereastra specifică (Rezultate …) sunt disponibile setări pentru stabilirea valorilor

pentru care se pot trasa aceste curbe, cu ajutorul cărora se pot investiga efectele obţinute în
planul orizontal.
Fig. 2.16. Planul de amplasare a aparatelor de iluminat
Dacă s-au satisfăcut toate criteriile de performanţă, sunt disponibile planurile de

amplasare a aparatelor (figura 2.16). Cotele sunt disponibile şi tabelar.

-20-
Fig. 2.17. Vizualizare 3D cu linii izolux.
DIALux are facilităţi suplimentare pentru vizualizarea rezultatelor dimensionării, atât

cantitaltive (tabele pentru iluminare, luminanţă pe planul orizontal sau vertical etc) dar şi
calitative (vizualizări 3D – figura 2.17, în nuanţe de gri, în culori false etc).
Utilizarea unui software specializat necesită atenţie şi răbdare deosebită, fără de care
modelarea poate da rezultate eronate. Proceduri (independente) de validare a rezultatelor sunt
oricând utile şi necesare, iar din acest punct de vedere MFU îşi păstrează actualitatea.
Pentru situaţii speciale, când nici programele specializate este posibil să nu dea
satisfacţie, se poate recurge la verificarea predimensionării sistemului de iluminat, utilizând
metoda de calcul a iluminării directe.
ETAPA DE VERIFICARE
În cadrul verificării iluminării suprafeţei unei încăperi se au in vedere
următoarele calcule: - în lucru.

26
PARTEA A-II-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA

INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI
II. 1. PROTECŢIA ANSAMBLUL CONSTRUIT
1.1 Premize
Prin Ansamblu construit, fig.1., se defineşte, în această lucrare, coexistenţa dintre:
1.Anvelopa unei clădiri cu:
1.1. o anumită forma (proiect de arhitectură);
1.2. o anumită structură de rezistenţă (proiect de structură);
2. Instalaţiile funcţionale (proiecte de instalaţii);
3. Instalaţiile tehnologice ( proiecte tehnologice);
4. Reţele de utilităţi-servicii (proiecte de branşament);
5. Ocupanţi (persoane vii care interacţionează cu fiecare dintre componentele de mai sus).
Primele patru componente ale Ansamblului construit:
a). au aptitudinea (fiabilitatea) de aşi îndeplini rolul funcţional, cu o anumită intensitate de
defectare (λ), în condiţii prestabilite;
b). sunt expuse riscului de avarie din partea unor fenomene perturbatoare tehnice
(supratensiuni de comutaţie) sau naturale (descărcări atmosferice);
c). sunt expuse riscului determinat de interacţiunea cu persoane vii sau cu faună;
Ca urmare, la proiectarea Ansamblului construit colectivul de elaborare a
documentaţiei trebuie să:
- conceapă forma anvelopei astfel încât aceasta să satisfacă cerinţele funcţionale de confort
şi de asigurare a protecţiei ocupanţilor;
- asigure stabilitatea statică şi dinamică a structurii;
- o doteze cu instalaţii funcţionale pentru a asigura cerinţele de confort;
- asigure protecţia ansamblului construit la sursele de avarii la care este expus.
Cadrului instituţional pentru asigurarea calităţii Ansamblului construit, în România, este impus prin
Legea 10/95, a calităţii în construcţii, în care conform art. 30. – “Inspecţia de stat in construcţii, …
precum si celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale răspund de exercitarea
controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calităţii
construcţiilor, in toate etapele si componentele sistemului calităţii in construcţii,….”
1.2.Rolul instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri

Limitarea, pe de o parte a riscului de producere a unei avarii, iar pe de altă parte a consecinţelor
unei avarii se poate realiza şi prin prevederea de mijloace şi măsuri de protecţie electrică.
27
1.2.1.Surse de avarii
Acestea pot fi determinate de:
a). conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, respectiv:
- dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent, care vor determina
supraîncălzirea suprafeţelor acestora care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere de
praf combustibil;
- dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare, care nu vor
avea capacitatea de rupere adecvată, care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere
explozive sau a materialelor depozitate;
- dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie;
b). exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor
funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice ale ansamblului construit, respectiv;
- personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de instalaţii
pe care le deservesc;
- inexistenţa, sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă;
c). efectele unor fenomene tehnice sau naturale, respectiv:
- regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de comutaţie;
- descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii), termice
(asupra căilor de curent) şi electromagnetice ( supratensiuni electromotoare induse).
1.2.2. Masuri şi mijloace de protecţie

1.2.2.1. Prevederi normative - Sistemul calităţii în construcţii
Sursele de avarii menţionate impun cadrul normativ de prevenire, limitare şi eliminare a
efectelor lor.
În condiţiile în care Legea 10/95 a stabilit Sistemul calităţii în construcţii, acesta trebuie
implementat prin contribuţia tuturor celor implicaţi.
Conform: Art. 9. - Sistemul calităţii în construcţii se compune din:
a) reglementările tehnice în construcţii;
b) calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor;
c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee;
d) verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor;
e) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;
f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii;
g) activitatea metrologică în construcţii;
h) recepţia construcţiilor;
i) comportarea în exploatare şi intervenţii în timp;
j) postutilizarea construcţiilor;
k) controlul de stat al calităţii în construcţii.
Ca urmare:
a). reglementările tehnice în construcţii sunt continuu adaptate la nivelul civilizaţiei tehnice.
Această lucrare îşi propune o bună practică în aplicarea reglementărilor tehnice în specialitatea
Instalaţii electrice, în special a noii ediţii a NP-I7/2011;
a.1. Ediţia NP-I7/2011, a adoptat şi armonizat, ca standarde naţionale, standarde europene
şi ale CEI;
Principalele prevederi revizuite se referă la :
- introducerea NP I-20 în NP I7/2011, justificată de abordarea sistematizată a ansamblului de
instalaţii electrice cu care se impune a fi prevăzut Ansamblul construit.
Preluarea standardului CEI 62305-2 în SR EN 62305-2-Protecţia împotriva trăsnetului
evaluarea riscului, impune abordarea sistemică a mijloacelor ce se impun pentru limitarea
riscului global, determinat de descărcările atmosferice, la valorile impuse.
28
- abordarea sistemică a ansamblului de mijloace şi măsuri de protecţie pentru limitarea

riscului producerii unui şoc electric, respectiv, definirea sistemului de legare la pământ,
propriu reţelei TN. Acesta prevede realizarea barei principale de protecţie şi
echipotenţializare, lângă tabloul general, ca nod central a unei reţele de conductoare de
protecţie pentru legarea suplimentară la pământ a carcaselor (maselor) şi pentru
echipotenţializarea acestora dar ş a elementelor metalice din sau care acced în ansamblul
construit.
- abordarea sistemică a soluţiilor de pozare prin introducerea conceptului de sistem de pozare,
care permite calculul simplificat al curentului admisibil a secţiunii unui conductor;
- preluarea prevederilor SR EN 61386- Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii
electrice/ standard pe părţi, care impune o marcare a tuburilor în funcţie de un număr sporit
(13) de caracteristici, dintre care primele patru sunt obligatorii;
a.2.s-au revizuit normativele în domeniul calcului curenţilor de scurtcircuit, al liniilor
electrice în cablu, etc.;
a.3. s-a elaborat Legea 319/2006- a sănătăţii şi securităţii muncii;
b). în domeniul calităţii produselor folosite la realizarea construcţiilor şi agrementelor
tehnice pentru noi produse si procedee, s-a elaborat Legea 608/2001 care stabileşte cadrul legal
unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformităţii şi supravegherea pieţei
pentru produsele introduse pe piaţă şi/sau utilizate în România, din domeniile reglementate;
c) în domeniul conducerii si asigurarea calităţii în construcţii, semnalăm:
- Hotărârea nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-
economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, precum şi
- Ordin nr. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea
Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice
aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", care impun o structurare adecvată a
respectivelor documentaţii.
- asociaţiile profesionale acţionează pentru continua perfecţionare profesională a specialiştilor care
proiectează, realizează, exploatează şi postutilizează un Ansamblu construit.
1.2.2.2.Sisteme de protecţie
a).Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului
Conform NP-I7/2011, cap.6, paragraf 6.2.1., lovitura de trăsnet poate provoca avarii datorate:
S1. - căderii trăsnetului pe o structură;
S2. - căderii trăsnetului lângă o structură;
S3. - căderii trăsnetului pe un serviciu;
S4. - căderii trăsnetului lângă un serviciu,
iar pierderile se pot grupa astfel:
- care pot să apară într-o structură:
L1: pierderea de vieţi omeneşti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;
L4: pierdere economică (structura şi conţinutul acesteia).
- care pot să apară într-un serviciu:
L′2: pierderea serviciului public;
L′4: pierdere economică (serviciu şi activitatea lui).
29
Ca urmare, sistemul de protecţie împotriva trăsnetului are următoarele componente:

- instalaţia exterioară de captare şi neutralizare a energiei prin dirijarea în pământ;
- instalaţia interioară de protecţie la trăsnet, prin reţea de echipotenţializare;
- LMPS sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului care se bazează pe:
1). acţiunea SPD- dispozitive de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi, determinate de
lovitura de trăsnet;
2). serviciile/sistemele de securitate care intervin şi în cazul în care lovitura de trăsnet
determină un incendiu sau o explozie şi care pot fi:
- iluminat de securitate (intervenţii în zonele de risc; evacuarea din clădire;
marcarea hidranţilor; circulaţie; împotriva panicii; veghe; portabil) ;
- pompe electrice de incendiu;
- ascensoare pentru pompieri;
- sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO,;
- sisteme de evacuare (lifturi);
- sisteme de extragere a fumului (desfumare);
- echipament medical de primă necesitate;
- sistem de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.
3). sistemele de protecţie pentru asigurarea siguranţa în exploatare care intervin şi pentru a
limita efectele unei lovituri de trăsnet şi care pot fi:
- pentru asigurarea protecţiei la şoc electric;
- pentru iluminat pentru continuarea lucrului;
- pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică;
- pentru legarea la pământ de protecţie.
4). ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a reţelei la efectele
supracurenţilor de defect şi de scurtcircuit PACD, care pot fi determinaţi de lovitura de trăsnet pe
structură sau un serviciu.
Algoritmul configurării sistemului de protecţie la trăsnet, prezentat în NP-I7, cap.6.,
fig. 6.1÷6.4, impune prevederea parţială sau totală a componentelor evidenţiate.
b). Sisteme/servicii de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu,
pentru protecţia la incendiu determinat de alte surse de avarii decât lovitura de trăsnet, care sunt
cele menţionate la pct.a.2;
c). sistemele de protecţie pentru asigurarea cerinţei esenţiale Siguranţa în exploatare,
care intervin pentru a asigura protecţia Ansamblului construit împotriva altor surse de avarii decât
lovitura de trăsnet.
La sistemele menţionate la pct.a.3, se adaugă: sisteme de alarmă anti efracţie şi ansamblul
aparatelor care asigură protecţia automată a reţelei la efectele supracurenţilor de defect şi de
scurtcircuit, PACD, care pot fi determinaţi şi de alte cauze decât lovitura de trăsnet pe structură
sau un serviciu.
1.3. Buna practică - o necesitate

Toate aceste sisteme de protecţie cu care trebuie să fie prevăzut Ansamblul construit, au
cadrul legislativ şi tehnic pentru a fi proiectate, realizate şi exploatate.
Amploarea reglementărilor tehnice, ritmul alert cu care sunt armonizate reglementările
naţionale cu cele europene şi practica europeană de a elabora documentaţii pentru buna aplicare a
reglementărilor, au determinat autoritatea de resort să iniţieze elaborarea acestui ghid pentru o mai
bună asimilare şi aplicare/practică, de către specialişti, a reglementărilor tehnice existente şi mai
ales reeditate în ultima perioadă.
Evidenţierea prevederilor normative noi introduse şi o abordare, pe de o parte sistemică, iar
pe de altă parte urmărind o mai bună practică în aplicarea lor este dezideratul pe care autorii şi l-au
propus.
-30-
II.2. TERMINOLOGIE
2.1. Terminologia, notaţiile şi abrevierile utilizate în acest ghid sunt în concordanţă cu
termenii şi definiţiile folosite în documentele tehnice normative româneşti, cu aplicare în
domeniul de activitate al ghidului.
Au fos reluaţi termeni, la care sau facut precizări, evidenţiate prin bold italic, cu
scopul de a clarifica mărimile, conceptele etc., la care se face referinţă.
2.2. Termeni de bază definiţi în:

- DEX1 - Dicţionarul Explicativ al limbii române şi
- DTFDE2 - Dicţionar de termeni folosiţi în domeniul energiei, editat de Consiliul Mondial
al Energiei
Abonat2 Client legat de întreprinderea furnizând energie prin condiţii contractuale

privind livrarea şi utilizarea (tarife şi calitatea livrării) care rămân
constante pe timpul întregii durate a ontractului
Aparat1 Sistem de piese care serveşte pentru o operatie mecanica, tehnică, ştiinţifică;
sistem tehnic care transforma o forma de energie în alta
Breviar1 Lucrare în care sunt expuse sumar noţiuni, date,etc. dintr-un anumit domeniu
Client2 Persoană fizică sau juridică căreia îi este furnizată energia finală
1
Cofret Un fel de firidă închisă cu o uşă metalică, în care sunt grupate siguranţele unei
instalaţii de curent electric de putere relativ mică ( din fr. coffret)
Configu Forma exterioară a unui lucru : înfăţişare
raţie1 Totalitatea relaţiilor dintre părţile unui sistem sau dintre mai multe sisteme de
aceeaşi categorie
Firidă1 Adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid în peretele unei sobe etc,
cu scop utilitar sau decorativ.(din lb.bulgară –firida)
Instalaţie1 Ansamblu de construcţii, maşini etc. montate astfel încât să formeze untot în
scopul executării unei anumite funcţiuni sau operaţii în procesul de producţie
Instalaţie la Instalaţie a abonatului exploatată de acesta, servind a-i furniza energia de la
abonat2 reţea, pornind de la dispozitivul principal de întrerupere a racordului la acesta
Instalaţie Ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, de regulă,
1
electrică amplasate într-un spaţiu comun şi exploatate de aceeaşi formaţie operativă;
noţiunea o cuprinde, în sens restrâns şi pe aceea de instalaţie electrică de utilizare
Instalaţie Ansamblu cuprinzând totalitatea receptoarelor electrice precum şi căile de curent
electrică de de alimentare a acestora, inclusiv echipamentele aferente, care aparţin unui
utilizare1 consumator şi sunt situate în aval faţă de punctul de delimitare cu reţeaua
distribuitorului
Instalaţie Ansamblu unitar de construcţii , dispozitive, aparate şi echipamente servind la
electrică2 producerea, transportul, distribuţia, stocarea şi utilizarea energiei electrice
1
Releveu Măsurarea, desenarea şi reprezentarea la scară a elementelor unei construcţii, ale
unui ansanblu de construcţii sau ale unui detaliu constructiv
-schiţă în care sunt reprezentate, la scară, aceste elemente
1
Schemă 1.Plan redus la câteva linii sau idei generale principale care permit o vedere de
ansamblu asupra unei lucrări
2.Reprezentarea grafică simplificată a elementelor sau caracteristicilor structurii
unui aparat, ale unei maşini, ale unei instalaţii, etc.
-31-
Sistem1 1.Ansamblu de elemente (principii, reguli, forţe, etc., dependente între ele şi
formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire
teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de ştiinţe ale
naturii sau face ca o activitate practică să funcţioneze potrivit scopului urmărit
2. Totalitatea relaţiilor pe baza cărora este constituit un sistem
2.3. Alimentare; Alegere echipamente; Verificare

alimentarea normală cu energie electrică - alimentarea cu energie electrică dintr-o sursă de
energie electrică (transformator, generator) prevăzută pentru a se asigura funcţionarea
receptoarelor electrice ale unui consumator, în regim normal. De regulă aceasta este reţeaua
publică de distribuţie. (în regim normal toţi receptorii unui consumator sunt alimentaţi de la
această sursă, considerată, conform PE 124, cale de alimentare de bază)
alimentarea de rezervă – alimentare prevăzută pentru a menţine, pentru alte scopuri decât
cele de securitate, funcţionarea unei instalaţii electrice sau a unor părţi ale acesteia, în cazul
întreruperii alimentării normale (UPS, generator). (Aceasta asigură alimentarea receptorilor
tehnologici, consideraţi vitali, în cazul în care alimentarea normală devine indisponibilă)).
alimentarea de securitate – alimentare prevăzută pentru menţinerea în funcţiune a

echipamentelor şi instalaţiilor electrice importante pentru:
- sănătatea şi securitatea persoanelor şi animalelor
domestice si/sau
- pentru evitarea degradării mediului înconjurător şi a altor
echipamente, dacă aceasta este cerută prin reglementări
naţionale.
Sursa pentru aceste servicii de securitate, trebuie să aibă, de regulă o putere electrică mai
mică decât sursa de rezervă, ca urmare poate fi:
- Sursa prevăzută pentru alimentarea de rezervă-grup electrogen;
- Grup electrogen de intervenţie, dacă nu există grup electrogen pentru alimentarea
de rezervă;
- Surse ce folosesc energie acumulată (baterii acumulatoare incluse în UPS).
circuit electric – ansamblu de echipamente electrice al unei instalaţii electrice protejate prin
acelaşi dispozitiv de protecţie. De regulă, circuitul alimentează un singur receptor
(circuitele de iluminat şi prize sunt o excepţie, fiind mai multe, protejate de acelaşi
dispozitiv de protecţie).
circuit electric de securitate – circuit electric prevăzut pentru a fi utilizat ca parte într-un
sistem de alimentare electrică pentru servicii de securitate (protejat cu dispozitiv de protecţie
astfel încât, un defect pe un astfel de circuit nu trebuie să afecteze celelalte circuite, în
special alimentarea cu energie electrică a altor servicii de securitate, dacă există).
circuit terminal – circuit electric destinat să alimenteze direct receptorul (aparate de

utilizare) sau prize de curent (protejat cu dispozitiv de protecţie-este cazul particular al
alimentării, printr-o cale de curent, a unui singur receptor, de regulă, de putere) .
coloană electrică – circuit electric care alimentează unul sau mai multe tablouri de distribuţie
(protejată cu dispozitiv de protecţie).
conductor de echipotenţializare – conductor de protecţie prevăzut pentru realizarea unei

legături de echipotenţializare de protecţie (este parte componentă a sistemului de legare la
-32-
pământ - specific reţelei TN. În cazul separării de protecţie conectarea carcaselor se face
prin conductor denumit de protecţie-PE).
conductor de legare la pământ – conductor care asigură o cale conductore sau o parte a unei
căi conductoare, între un punct dat al unei reţele (punctul neutru al sursei, un alt punct
neutru creat artificial sau legarea repetată la pamânt a conductorului PEN/PE ), al unei
instalaţii sau al unui echipament ( în cazul reţelelor TT şi IT- are denumirea de conductor de
legare la pământ de protecţie- PE) şi o priză de pământ sau o reţea de prize de pământ.
curent admisibil (Iz) – valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în
permanenţă (nelimitat) un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în
regim permanent (nelimitat), în condiţii date ( altele decât cele corespunzătoare curentului
nominal), să fie superioară valorii specificate ( 70-80 0C).
exploatare – toate activităţile care cuprind lucrările necesare pentru a permite funcţionarea
instalaţiei electrice. Aceste activităţi cuprind domenii cum sunt: manevrare, comandă, control
şi întreţinere atât pentru o lucrare electrică cât şi neelectrică.
inspecţie - examinarea unei instalaţii electrice utilizând toate aptitudinile pentru a constata
dacă alegerea echipamentului electric este corectă şi montarea acestuia este adecvată;
încercare - aplicarea de solicitări specificate într-o instalaţie electrică prin intermediul cărora
este probată funcţionalitatea acesteia.
legătură de echipotenţializare – realizare a unei legături electrice între părţile conductoare

pentru a realiza echipotenţializarea.
sistem de tuburi – ansamblu de protecţie închis, cu secţiunea circulară sau nu, pentru
conductoare izolate, cabluri şi cordoane, permiţând ca acestea să fie instalate şi înlocuite prin
tragere, utilizat în instalaţii electrice (fiecărei variante de realizare a sistemului de tuburi îi
corespund valori specifice ale coeficienţilor K1, K2, pentru calculul curentului admisibil al
secţiunii căilor de curent)
sistem de jgheaburi de cabluri – sistem de protecţie închis, prevăzut cu o bază şi cu un

capac deplasabil, destinat protecţiei complete a conductoarelor izolate şi a cablurilor şi/sau
pentru amplasarea altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a
informaţiilor (fiecărei variante de realizare a sistemului de jgheaburi îi corespund valori
specifice ale coeficienţilor K1, K2, pentru calculul curentului admisibil al secţiunii căilor
de curent).
sistem de pozare – ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri
sau bare colectoare şi elementele care asigură fixarea lor şi, dacă este necesar, protecţia lor
mecanică (această noţiune este introdusă în structura I7-2011 care abordează în mod
sistematic dimensionarea circuitelor ţş coloanelor electrice) .
verificare – toate măsurile cu ajutorul cărora este verificată conformitatea instalaţiilor

electrice cu prescripţiile în uz.
-33-
2.4. Protecţie, separare, rezistenta la foc, securitate
bară de echipotenţializare – bară metalică colectoare care face parte dintr-o reţea
echipotenţială şi care asigură legătura electrică a unui număr de conductoare electrice pentru
scopuri de echipotenţializare (aceasta se amplasează pe etaj curent şi reprezintă un punct
intermediar de conexiuni al sistemului de legare la pământ. Este practic componentă a
Ansamblului de joasă tensiune definit în fig 5.1./I7-2011).
bornă de echipotenţializare - bornă prevăzută la un echipament sau dispozitiv destinat să fie

conectat cu un sistem de legătură de echipotenţializare (această bornă trebuie să fie diferită
de borna de protecţie la care se leagă conductorul de protecţie PE).
bornă principală de legare la pământ – bornă sau bară care face parte dintr-o instalaţie de
legare la pământ a unei instalaţii şi care asigură conectarea electrică a unui anumit număr de
conductoare pentru scopuri de legare la pământ (această bară, care se plasează cât mai
aproape de tabloul electric general, înlocuieşte conductorul principal de egalizare a
potenţialelor prevăzut de NP I7/2002, care era distribuit).
curent diferenţial rezidual – suma fazorială a valorilor curenţilor electrici în toate

conductoarele active, la acelaşi timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instalaţie
electrică.
(Acest curent este:
- diferenţial transversal, ca diferenţă între curentul care circulă pe un conductor de fază, F şi
cel care circulă pe conductorul neutru, N şi este propriu DDR care echipează
întrerupătoarele automate de pe circuitele monofazate cu trei conductoare, F+N+PE;
- homopolar, ca sumă fazorială a curenţilor de pe cele trei faze ale unei căi de curent şi este
propriu DDR care echipează întrerupătoarele automate de pe circuitele cu patru
conductoare, 3F+PE,
- diferenţial transversal, pentru o cale de curent ce alimentează sarcini trifazate nesimetrice
cu, ca diferenţă între sumă fazorială a curentului homopolar de mai sus şi curentul prin
conductorul neutru,N şi este propriu DDR care echipează întrerupătoarele automate de pe
circuitele cu cinci conductoare, 3F+N+PE)
întrerupere automată a alimentării – întrerupere automată a unei linii conductoare prin

funcţionarea automată a unui dispozitiv de protecţie în caz de defect. (această sintagmă are,
pe lângă semnificaţia generică şi una specifică, ca “cea mai utilizată măsură de protecţie la
şoc electric în instalaţiile electrice”)
priză de pământ independentă – priză de pământ suficient de îndepărtată de alte prize de

pământ pentru care potenţialul său electric să nu fie sensibil afectat de curenţii electrici între
pământ şi alte prize de pământ (acest tip de priză de pământ se impune în Reţeaua TT, unde
priza de pământ pentru legarea la pământ a punctului neutru al sursei şi priza de pâmânt
de protecţie, la care se leagă conductoarele PE, se impune să fie independente).
2.5. Performanţa energetică, Proiectare

mentenanţă - combinaţia tuturor acţiunilor tehnice şi administrative, inclusiv acţiunilor de
supraveghere cu scopul de a menţine un element într-o stare sau a readuce un element la o
stare în care acesta poate să realizeze o funcţie cerută.
performanţa energetică a clădirii (PEC) - energia efectiv consumată sau estimată pentru a
răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal:
-34-
încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa
energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau
mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică,
caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu
factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de
producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul
de energie.
proiectul tehnic potrivit prevederilor legale reprezintă documentaţia ce conţine părţi scrise şi
desenate privind realizarea obiectivului de investiţii: execuţia lucrărilor, montajul
echipamentelor, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice, acţiunile de asigurare şi certificare a
calităţii, acţiunile de punere în funcţiune şi teste, precum şi acţiunile de predare a obiectivului
de investiţii către beneficiar.
părţile desenate sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se
elaborează părţile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informaţiile necesare elaborării
caietelor de sarcini şi care, de regulă, se compun din diferite categorii de planse.
-35-
II.3. STABILIREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE PROTECŢIE LA
TRĂSNET PENTRU ANSAMBLUL CONSTRUIT, PRIN EVALUAREA RISCULUI
3.1. Mod practic de lucru pentru evaluarea riscului

Proiectarea instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului se realizează pe baza cap.
6/I7-2011 (după SR EN 62305/2).
Etapele care trebuie parcurse sunt:
K1. Date de intrare generale/ tema de proiectare specifică pentru protecţia împotriva
trăsnetului;
o K1A pentru structuri
o K1B pentru servicii
K2. Procedură pentru evaluarea riscului la o structură/serviciu;
K3. Sinteza componentelor de risc pentru o structură
K4 Alegerea măsurilor de protecţie;
K5 Date de ieşire - Măsurile de protecţie adoptate
Procedura este complexă prin multitudinea parametrilor luaţi în considerare, precum şi

prin caracterul iterativ al calculului (etapele K2, K3 şi K4). Modul în care se prezintă acest
algoritm uşurează proiectarea instalaţiei prin ordonarea într-o succesiune firească a calculelor,
fiind necesară numai o adaptare minimală a fişelor şi tabelelor de mai jos. In proiect se vor
regăsi aceste tabele, cu toate trimiterile adecvate. Se vor elimina doar comentariile explicative
şi liniile de tabel neutilizate. Pentru a putea utiliza mai uşor I7-2011 / capitolul 6, ghidul pune
la dispoziţie o listă cu abrevieri (vezi paragraful 3.2).
K1A. Date de intrare pentru structuri / tema de proiectare specifică pentru protecţia
împotriva trăsnetului
Datele de identificare ale unei structuri de protejat împotriva trăsnetului necesare
pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală, cu privire la teren
şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. Se va întocmi un document semnat de
o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul /
beneficiarul).
Fişa se va adapta pentru fiecare structură de protejat.
1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia
□ Denumirea obiectivului
□ Locul de amplasare (adresa)
Densitatea trăsnetelor la sol N g se va determina conform Anexei A6.1 /I7-2011
în funcţie de locul de amplasare al obiectivului.
2. Tipuri de pierderi luate în considerare
□ L1: pierderea de vieţi omeneşti;
□ L2: pierderea unui serviciu public;
□ L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural;
□ L4: pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi pierderea
activităţii lui).
-36-
Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului.
În mod obişnuit, se iau în considerare pierderile de vieţi omeneşti şi de servicii
publice.
3. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat
3.1.Dimensiuni constructive, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
3.2.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm
Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul
A5.34-2 (Anexa 5.34) /I7-2011. Dacă nu se cunoaşte, valoarea implicită este 500 m.
3.3.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-2011)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci;
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici;
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate;
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte;
3.4.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile,
definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4 / I7-2011)
□ Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20 m
□ Urban - înălţimea clădirilor se încadrează între 10 m şi 20 m
□ Suburban - înălţimea clădirilor mai mică de 10 m
□ Rural
3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 este un
factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane
la frontiera ZPT 0/1 (definit prin relaţia A6.2.3 / I7-2011);
□ Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
□ Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm
□ Structură placată total cu metal - fără deschideri
3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se
vedea tabelul A6.2.2 / I7-2011)
□ Structură neprotejată de SPT
□ Structură protejată de SPT (şi pentru care se face un calcul de
verificare), având clasa
i. IV
ii. III
iii. II
iv. I
□ Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de
rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de
coborâre naturale
□ Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare, cu
posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurând o protecţie
completă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii
directe a trăsnetului şi cu o structură de rezistenţă metalică, continuă
electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale
-37-
3.7.Numărul de persoane din structură
3.7.1. Numărul total de persoane
□ În interior
□ În exterior
3.7.2. Numărul de persoane care ar putea fi puse în pericol (victime)
□ În interior
□ În exterior
3.7.3. Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul
periculos
□ În interior
□ În exterior
4. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura
care urmează să fie protejate.
4.1.Dimensiuni constructive post trafo, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.1.1. Amplasare relativă a postului trafo (a se vedea tabelul I7-2011 / A6.1-2)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
4.2.Dimensiuni constructive pentru centrala telefonică, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.2.1. Amplasare relativă a centralei telefonice (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-
2011)
mici
4.3.Dimensiuni constructive pentru alte clădiri ce adăpostesc servicii ce deservesc
obiectivul de protejat prin conducte metalice, fire metalice etc, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.3.1. Amplasare relativă a clădirii serviciului (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-
2011)
mici
5. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat.
5.1.Tip de serviciu
□ Energie electrică
□ Telefon
-38-
□ Alte servicii (internet, cablu TV, conducte etc)
5.2.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs
□ Cablu neecranat
□ Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
5<Rs<=20Ω/km
1<Rs<=5Ω/km
Rs<=1Ω/km
□ Altele
Pentru „altele” se vor nota caracteristicile specifice .
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.3.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3
□ Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor
□ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor
mari
□ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor
mici
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică 5 < Rs ≤ 20Ω/km
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică 1 < Rs ≤ 5Ω/km
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică Rs ≤ 1Ω/km
5.4.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie, a se vedea tabelul A6.1.2)
□ Fără post de transformare în zonă (numai serviciul de alimentare cu
energie electrică)
□ Serviciu cu transformator cu două înfăşurări
5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea
tabelul A6.4.4)
□ 1,5 kV – prize de alimentare pentru echipamente electronice sau
echipamente de telecomunicaţii.
□ 2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV)
□ 6,0 kV – aparate ale reţelei electrice (Un<1kV)
5.6.Modul de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ aerian
□ îngropat
5.7.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului, Hc
□ …..m
5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat, Lc
□ ….m
-39-
Lungimea traseului serviciului, în metri, de la obiectivul de protejat până la
punctele de distribuţie secundare, centrale telefonice sau alte structuri (dacă se
cunosc).
5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/
împrejurimile, Cd/c
□ traseu înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci;
□ traseu înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici;
□ traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate;
□ traseu izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte.
Pentru traseele îngropate se va considera „traseu înconjurat de obiecte mai
înalte sau de copaci”.
6. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat
6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului (la interior) ru (a se vedea tabelul A6.3.2)
□ Agricolă, beton
□ Marmură, ceramică
□ Pietriş, mochetă, covor
□ Asfalt, linoleum, lemn
6.2.Tipul suprafeţei solului (la exterior), ra (a se vedea tabelul A6.3.2)
□ Marmură, ceramică
□ Pietriş, mochetă, covor
□ Asfalt, linoleum, lemn
6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul A6.3.4)
□ Explozie
□ Ridicat
□ Mediu
□ Scăzut
□ Nici unul
În caz că nu se cunosc sau nu sunt disponibile date şi detalii despre sarcina
termică specifică se consideră în calcul riscul mediu (a se vedea tabelul A6.3.4). în
mod normal, se va consulta Scenariul de securitate la foc pentru investiţia respectivă,
în care se calculează sarcina termică (MJ/m2 ).
6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul
A6.3.3)
□ Fără măsuri
□ Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe
cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi;
compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate
□ Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare
automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată 1)
□ 1) Numai dacă sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi
dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min, în caz contrar bifându-
se cele cu acţionare manuală.
6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 este un
factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor
ecrane la frontiera ZPT X/Z (definit prin relaţia A6.2.3);
-40-
□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
□ Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm
□ Structură interioară placată total cu metal - fără deschideri
6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul A6.3.5)
□ Nici un pericol special
□ Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi
numărul de persoane sub 100)
□ Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru
evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100
şi 1000 persoane)
□ Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate,
spitale)
□ Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru
evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare
de 1000 persoane)
□ Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător
□ Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător
Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut.
6.7.Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas, Lt
□ Numărul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit
□ Numărul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul A6.3.1.
6.8.Pierderi datorate avariilor fizice, Lf
□ Spital
□ Vilă
□ Construcţii agroindustriale
□ Creşă, grădiniţă
□ Staţie de tren
□ Staţie alimentare cu carburanţi
□ Centru comercial
□ Universitate
□ Clădire comercială/ de birouri
□ Depozit industrial
□ Centru comunitar
□ Telefonie
□ Centrală electrică
□ Şcoală, liceu
□ Teatru
□ Sală de sport
□ Fermă eoliană
□ Hotel
□ Bloc de locuinţe
□ Hală
□ Secţie de poliţie
□ Sanatoriu
□ Fabrică
□ Aeroport
□ Timp liber
-41-
□ Catedrală
□ Muzeu
□ Magazin universal
□ Clădire civilă
□ Centru medical
□ Fabrică de apă/ Rezervor de apă
□ Staţie de epurare
□ Centrală termică
□ Punct termic
□ Biserică
Se va indica tipul de utilizare a obiectivului de protejat. Se pot face alegeri
multiple dacă obiectivul are mai multe funcţiuni.
Valori medii tipice pentru Lf sunt arătate în tabelul A6.3.1.
6.9.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo
□ Numărul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit
□ Numărul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat
□ Clădire cu risc de explozie
□ Spital sau alt tip de clădire pentru care pierderea unui serviciu poate
pune imediat viaţa în pericol
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul A6.3.1.
Aceste date sunt necesare numai pentru clădiri cu risc de explozie, spitale sau
alte clădiri în care pierderea unui serviciu poate pune în pericol imediat viaţa.
7. Pierderi inacceptabile de servicii publice
□ Numărul de persoane potenţial în pericol (utilizatori ce nu sunt deserviţi)
□ Numărul total de persoane (utilizatori deserviţi)
□ Durata anuală de pierdere a serviciului (în ore)
Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile
cauzate de întreruperile serviciilor publice.
Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile
tipice indicate în tabelul I7-2011/A.6.3.6.
8. Pierderi ireparabile ale unui element din patrimoniul cultural
□ Valoarea medie asigurabilă a pierderii posibile de bunuri
□ Valoarea totală a obiectivului de protejat (adică valoarea totală asigurată
a tuturor bunurilor prezente în structură)
Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile
ireparabile ale unor elemente din patrimoniul cultural.
Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile
tipice indicate în normele de evaluare a riscurilor.
9. Pierderi economice
9.1.Prezenţa unui pericol special (a se vedea tabelul I7-2011/A6.3.3).
□ Nici un pericol special
□ Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător
□ Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător
Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut.
9.2.Pierderi datorită tensiunilor de atingere şi de pas, Lt
□ Da
□ Nu
Se va indica prezenţa animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de
protejat.
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
-42-
9.3.Pierderi datorită focului sau defectelor fizice, Lf
□ Spital, industrială, muzeu, clădire agricolă
□ Hotel, şcoală, birouri, biserică, de spectacole, clădire economică
□ Altele
Se va indica prezenţa animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de
protejat.
Valori medii tipice pentru Lf sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
□ Risc de explozie
□ Spital, clădire industrială, birouri, hotel, clădire comercială
□ Muzeu, agricolă, şcoală, biserică, clădire de spectacole
□ Altele
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
10. Costurile / economiile provenite din instalarea sistemelor de protecţie împotriva
trăsnetului (moneda curentă)
□ Animale
□ Sistemele din interiorul structurii
□ Clădire
□ Conţinutul din interiorul structurii
□ Rata dobânzii plătite cu privire la finanţarea investiţiei şi a sistemelor
din interiorul structurii
□ Rata de amortizare ca procent înscris pe an
□ Rata de întreţinere pe an ca procent din costul iniţial.
K2A. Procedură pentru evaluarea riscului pentru o structură (pentru un serviciu vezi
mai jos, K2B)
Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului
necesare pentru evaluarea riscului se poate face pe baza listei de întrebări prezentate în
paragraful anterior (K1A).
Tabel 1 - Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate

Simbol Valori adoptate
Denumire risc Referinţă
risc pentru riscul acceptabil R T
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti
Risc de pierdere a unui serviciu
R2
public
Tabelul 6.10 / I7-2011
R3 Risc de pierdere a unui element din
patrimoniul cultural
R4 Risc de pierdere economică
-43-
Tabel 2 - Date caracteristice ale structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă
I7-2011
Dimensiuni (m) - Lb x Wb x Hb
Factor de amplasare Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Cd Tabelul A6.1.2
Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de
aceeaşi înălţime sau mai mici
Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf
de munte
Factor de mediu al Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai Ce Tabelul A6.1.5
structurii mare de 20m
Urban- înălţimea clădirilor se încadrează între 10m
şi 20m
Suburban- înălţimea clădirilor mai mică de 10m
Rural
SPT Structură neprotejată de SPT PB Tabelul A6.2.2
Structură protejată de SPT
Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi
cu structură de rezistenţă metalică, continuă electric,
ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale
Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv
de captare, cu posibilitatea includerii unor
componente naturale, asigurând o protecţie completă
a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva
căderii directe a trăsnetului şi cu o structură de
rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează
drept conductoare de coborâre naturale
Ecran la frontiera Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi KS1 Relaţia A6.2.3
structurii placări neconductive
Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
Cadru conductiv şi placări metalice – de ex.
deschideri de uşă / fereastră
Cadru conductiv şi placări metalice -
deschideri de 100mm maxim
deschideri de maxim 10mm
Structură interioară placată total cu metal - fără
deschideri
Ecran în structură Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi KS2 Relaţia A6.2.3
placări neconductive
Cadru conductiv şi placări metalice – de ex.
deschideri de uşă / fereastră
deschideri de 100mm maxim
deschideri de maxim 10mm
deschideri
Persoane prezente în nt
afara structurii 2)
Persoane prezente în nt
structură
Densitatea de trăsnete 1/km2/an Ng Relaţia A6.1.1
la sol
Rezistivitatea solului Ωm ρ Tabelul
A5.34.2
-44-
Tabel 3 - Date şi caracteristici ale liniilor şi ale sistemelor interioare conectate
I7-2011
Lungime (m) - Lc
Înălţime (m) Pozare îngropată Hc
Pozare aeriană
Transformator Serviciu cu transformator cu două înfăşurări Ct Tabelul A6.1.4
Numai serviciu, fără transformator
a liniei Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi
înălţime sau mai mici
Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de
munte
Măsuri de protecţie Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de KS3 Tabelul A6.2.5
luate la instalarea pozare în vederea evitării buclelor
cablurilor Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de
pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni
Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de
pozare în vederea evitării buclelor
Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului
5<RS ≤ 20 Ω / km
1 < RS ≤ 5 Ω / km
RS ≤1 Ω / km
Cablu neecranat PLD Tabelul A6.2.6
Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la PLI Tabelul A6.2.7
care este conectat echipamentul
Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
echipamentul conectat la aceeaşi bară de
echipotenţializare, având rezistenţa electrică
5<Rs ≤ 20Ω/km
Ecran al liniei
1<Rs ≤ 5Ω/km
echipotenţializare, având rezistenţa electrică Rs<=1Ω/km
Tensiune de ţinere a Uw = 1,5 kV KS4 Relaţia A.6.2.4
sistemului interior Uw = 2,5 kV
Uw = 4 kV
Uw = 6 kV
Protecţie cu SPD Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD Tabelul A6.2.3
coordonate Nivelul de protecţie împotriva trăsnetului (NPT) III-IV
NPT II
NPT I
SPD cu caracteristici de protecţie superioare (capacitate
de ţinere la curent electric mai mare, nivel de protecţie
mai coborât etc.) celor corespunzătoare unui NPT I
pentru aceeaşi instalaţie.
Extremitatea “a” a La x Wa x
liniei, dimensiunile Ha
structurii (m)
Factor de amplasare Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Cda Tabelul A6.1.2
a structurii “a” Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi
înălţime sau mai mici
Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de
munte
Se completează câte un tabel pentru fiecare serviciu de luat în considerare.
-45-
Definirea zonelor din structura (obiectivul) de protejat şi caracteristici ale acestora
Se face ţinând seama de elementele următoare:
– tipul suprafeţei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul
acesteia;
– compartimentarea din punct de vedere al rezistenţei la foc a structurii;
– există/ nu există ecrane tridimensionale;
– existenţa sistemelor/ echipamentelor electronice sensibile;
– pierderile L estimate ca fiind mai mari în unele părţi decât în alte părţi ale
structurii;
– amplasarea sistemelor interioare;
– persoanele din interiorul structurii sau care stau intr-o zonă de până la 3m în partea
exterioară a structurii;
– mediul afectat de o avarie a structurii.
Tabel 4a - Caracteristicile unei zone interioare Zx

I7-2011
Tipul suprafeţei Agricolă, beton ru Tabelul A6.3.2
planşeului Marmură, ceramică
Pietriş, mochetă, covor
Asfalt, linoleum, lemn
Risc de incendiu Explozie rf Tabelul A6.3.4
Ridicat (ST≥800 MJ/m2)
Mediu (400≤ST<800 MJ/m2)
Scăzut (ST<400 MJ/m2)
Nici unul
Pericol special, Nici un pericol special hz Tabelul A6.3.5
definit pentru fiecare Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată
tip de risc considerat la două etaje şi numărul de persoane sub 100)
Nivel mediu de panică (de exemplu o structură
proiectată pentru evenimente sportive sau culturale
cu un număr de participanţi între 100 şi 1 000
persoane)
Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu
persoane imobilizate, spitale)
Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură
proiectată pentru evenimente sportive sau culturale
cu un număr de participanţi mai mare de 1000
persoane)
Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător
Contaminare a împrejurimilor sau a mediului
înconjurător
Protecţie împotriva Fără măsuri rp Tabelul A6.3.3
incendiului Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de
extinctoare fixe cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă
cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente
la foc; trasee de evacuare protejate
Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de
extinctoare fixe cu acţionare automată; instalaţii de
alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt
protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor
avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este
sub 10 min
Ecran spaţial Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări Relaţia A6.2.3
neconductive
Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de KS2
uşă / fereastră
Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de
100mm maxim
-46-
Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de
maxim 10mm
deschideri
Reţele interioare de Da Cconectate/
alimentare cu energie Neconectate la
electrică linia de
Nu alimentare cu
energie electrică
la JT
Sisteme de Da Conectate/
telecomunicaţii Nu Neconectate la
interioare linia de
telecomunicaţie
Persoane potenţial în np
pericol aflate în zonă tp
Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc:
Pierderi prin tensiuni Nu Lt Relaţia A6.3.1/
de atingere şi de pas Da, persoane în interiorul/exteriorul clădirii Tabelul A6.3.1
Relaţia A6.3.7/
Tabelul A6.3.7
Pierderi prin avarii Nu Lf
fizice Da:
Spitale, hoteluri, clădiri rezidenţiale Relaţia A6.3.1/
Clădiri industriale, comerciale, şcoli Tabelul A6.3.1
Clădiri publice, biserici, muzee
Altele
Gaz, apă Relaţia A6.3.6/
TV, linii telecomunicaţii, alimentare cu energie Tabelul A6.3.6
electrică
Spital, industrială, muzeu, agricolă
Hotel, şcoală, birouri, biserică, de spectacole, clădire Relaţia
economică A6.3.11/
Altele Tabelul A6.3.7
Patrimoniu cultural Relaţia A6.3.9
Pierderi prin Nu
defectări ale Da: Relaţia A6.3.1/
sistemelor interioare Structură cu risc de explozie Tabelul A6.3.1
Spitale
Gaz, apă Relaţia A6.3.6/
TV, linii telecomunicaţii, alimentare cu energie Lo Tabelul A6.3.6
electrică
Risc de explozie Relaţia
Spital, industrială, birouri, hotel, clădire economică A6.3.11/
Muzeu, agricolă, şcoală, biserică, de spectacole Tabelul A6.3.7
Altele
Tabel 4b - Caracteristicile unei zone exterioare Zx

I7-2011
Tipul suprafeţei Agricolă, beton ra Tabelul A6.3.2
solului Marmură, ceramică
Pietriş, mochetă, covor
Asfalt, linoleum, lemn
Protecţia împotriva Fără măsuri de protecţie PA Tabelul A6.2.1
şocurilor electrice Izolaţie electrică a conductoarelor de coborâre
expuse (de exemplu cel puţin 3 mm de polietilenă
reticulată)
Echipotenţializare efectivă a solului
Panouri de avertizare
Pierderi prin tensiuni Da Lt Relaţia A6.3.1
de atingere şi de pas Nu Tabelul A6.3.1
pericol aflate în zonă tp
-47-
Tabel 5 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii

Structură:
Relaţie
Ad/b Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] , sau Tabel 2
(A6.1.2)
grafic pentru o structură cu formă complexă
Structură:
Relaţie
Am Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502] , sau Tabel 2
(A6.1.2)
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Pe un serviciu:
Tabel 2
Al(x) Tabelul A6.1.3 Aerian: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc, sau
Tabel 3
Îngropat: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ
Lângă un serviciu:
Ai(x) Tabelul A6.1.3 Aerian: Ai(x) = 1 000 Lc, sau Tabel 3
Îngropat: Ai(x) = 25 Lc√ρ
Structură:
Ad/a(x) Relaţie Ad/a(x) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] ,
Tabel 3
(A6.1.2) sau
Tabel 6 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase

Simbol al Relaţia de
Date din
numărului referinţă I7- Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Valoare (1/an)
tabelul
2011
Pe structură: Tabel 2
ND/b (A6.1.4)
N D /b = N g ×A d/b ×C d/b ×10 –6 Tabel 5
Lângă structură: Tabel 2
NM (A6.1.6)
NM = Ng ×(Am – Ad/b ⋅Cd/b) ×10–6 Tabel 5
Pe serviciu: Tabel 2
NL(x) (A6.1.7) NL(x) = Ng × Al(x) × Cd(x) × Ct(x) × 10–6 Tabel 3
Tabel 5
Lângă serviciu: Tabel 2
Ni(x) (A6.1.8) Ni(x) = Ng × Ai(x) × Ce(x) × Ct(x) × 10–6 Tabel 3
Tabel 5
NDa(x) (A6.1.5) NDa(x) = Ng ×Ad/a ×Cd/a × Ct(x) ×10–6 Tabel 3
Tabel 5
Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei

Fiecare risc luat în considerare trebuie să fie evaluat şi cuantificat de suma
următoarelor componente, conform relaţiilor I7-2011 (6.1÷6.4):
R 1 : risc de pierdere de vieţi omeneşti:
R1 = RA + RB + RC 1) + RM 1) + ∑RU(X) + ∑RV(X) + ∑RW(X) 1) + ∑RZ(X) 1) (6.1)
1) Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte
structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.
R 2 : risc de pierdere a unui serviciu public:

R2 = RB + RC + RM + ∑RV(X) + ∑RW(X) + ∑RZ(X) (6.2)
R3 : risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural:

R3 =RB + ∑RV(X) (6.3)
R4 : risc de pierdere economică:
R4 = RA 2) + RB + RC + RM + ∑RU(X) 2) + ∑RV(X) + ∑RW(X) + ∑RZ(X) (6.4)
2) Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.
-48-
Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în
parte în conformitate cu Tabelul 6.6- I7-2011 şi cu Tabelul 6.8-I7-2011.
Tabel 7a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
Simbol Z1 Z2 ..... Zx
RA
RB
RC1)
RM1)
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc:
RU(x )
RV(x)
RW(x) 1)
RZ(x) 1)
Tabel 7b – Risc R2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

RB
RC
RM
RV(x)
RW(x)
RZ(x)
Tabel 7c – Risc R3 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

RB
RV(x)
Tabel 7d – Risc R4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
RA2)
RB
RC
RM
RU(x ) 2)
RV(x)
RW(x)
RZ(x)
Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8.
Tabel 8a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de

zone
PA
PB
PC1)
PM1)
-49-
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile:
PC(x)1)
PM(x)1)
PU(x)
PV(x)
PW(x) 1)
PZ(x) 1)
Tabel 8b – Risc R2 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de

zone
PB
PC
PM
PC(x)
PM(x)
PV(x)
PW(x)
PZ(x)
Tabel 8c – Risc R3 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de

zone
PB
PV(x)
Tabel 8d – Risc R4 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de

zone
PA2)
PB
PC
PM
PC(x)1)
PM(x)1)
PU(x) 2)
PV(x)
PW(x)
PZ(x)
Evaluarea volumului pierderilor L X într-o structură datorită vătămării prin

tensiunile de atingere şi de pas (Lt ), avariei fizice (Lf ), sau datorită defectării
sistemelor interioare (L o ) se va face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă
pentru fiecare tip de risc considerat.
În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se
vor utiliza valorile medii specificate în I7-2011 / Anexa 6.3, care se referă la
ansamblul structurii.
-50-
Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele
structurii; în fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate
zonei.
Prin urmare, aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale
ale structurii, corespunzator serviciului oferit de fiecare zonă.
Tabel 9a– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti

Tip de pierdere Relaţia de Z1 Z2 ..... Zx
referinţă I7-2011
Lt Relaţia A6.3.1
Tabelul A6.3.1
Lf Relaţia A6.3.1
Tabelul A6.3.1
Lo Relaţia A6.3.1
Tabelul A6.3.1
Tabel 9b-Pierderi inacceptabile de servicii publice

referinţă I7-2011
Lf Relaţia A6.3.6
Tabelul A6.3.6
Lo Relaţia A6.3.6
Tabelul A6.3.6
Tabel 9c-Pierderea unui element de neînlocuit din patrimoniul cultural

referinţă I7-2011
Lf Relaţia A6.3.9
Tabel 9d-Pierderi economice

referinţă I7-2011
Lt Relaţia A6.3.11
Tabelul A6.3.7
Lf Relaţia A6.3.11
Tabelul A6.3.7
Lo Relaţia A6.3.11
Tabelul A6.3.7
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.
Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA Tabelul 6.12 R = N × P × r × L
A D A a t
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L Tabel 2
B D B z p f f
Tabel 4
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 6
RC1) Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
RC= ND × PC × Lo Tabel 9
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM1) Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
-51-
Pe linie serviciu generând
supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări
RU(x) Tabelul 6.12 fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 3
RV(x) Tabelul 6.12 Tabel 4
RV = (NL + NDa) × PV x hz x rp x rf x Lf
Tabel 6
RW(x) 1) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate
Tabel 8
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 9
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo
RZ(x) 1) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
R 1 = R A + R B + R C 1) + R M 1) + ∑R U(x) +
Total R1 Tabelul 6.6
∑R V(x) + ∑R W(x) 1) + ∑R Z(x) 1)
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 1
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
Simbol al Date
I7-2011
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L
B D B z p f f
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L
V L Da V z p f f
RW(x) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate Tabel 3
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 4
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 6
RZ(x) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate Tabel 8
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V(x) + ∑R W(x) +
∑R Z(x)
Tabel 10c - Risc R 3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
Simbol al Date
I7-2011
Tabel 2
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 4
B D B z p f f
Tabel 8
Tabel 9

RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L Tabel 4
V L Da V z p f f
Tabel 6
Tabel 8
-52-
Tabel 9
Total R3 Tabelul 6.6 R 3 = R B + ∑R V(x)
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
Simbol al Date
I7-2011
RA2) Tabelul 6.12 R = N × P × r × L
A D A a t
B D B z p f f
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
RM = NM × PM × Lo
Pe linie serviciu generând
supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări
RU(x) 2) Tabelul 6.12 fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt
RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L Tabel 4
V L Da V z p f f
Tabel 6
RW(x) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate
Tabel 8
RZ(x) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate
R 4 = R A 2) + R B + R C + R M + ∑R U(x) +
∑R V(x) 2) + ∑R W(x) + ∑R Z(x)
K3A. Sinteza componentelor de risc pentru o structură

Compunerea componentelor de risc este prezentată în Tabel 11. (Sunt trecute toate
riscurile, se vor păstra doar cele considerate). Datele calculate mai sus sunt sistematizate în
funcţie de tipul sursele de avarii şi tipul de avarii. Sunt utile pentru analiza măsurilor de
protecţie.
Tabel 11a - Compunerea componentelor de risc R1 (pierderi de vieţi omeneşti) în funcţie de zone
(valori x 10–5)
Simbol al Date
I7-2011
RD Riscul datorită căderii trăsnetului pe
Tabel
Tabelul 6.12 structură (sursă S1):
10
RD = RA + RB + RC1)
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură,
Tabel
Tabelul 6.12 dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4):
10
RI = RM1) + ∑RU + ∑RV + ∑RW1) + ∑RZ1)
TOTAL
-53-
RS Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabel
Tabelul 6.12 R = R + ∑R
S A U 10
RF Riscul datorită avariilor fizice : Tabel
F B V 10
RO Riscul datorită defectării sistemelor
Tabel
Tabelul 6.12 interioare :
10
R O = R M 1) + R C 1) + ∑R W 1) + ∑R Z 1)
TOTAL
Tabel 11b - Compunerea componentelor de risc R2 (pierderea unui serviciu public) în funcţie de
zone (valori x 10–5)
Simbol al
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc -tura
I7-2011
Tabelul 6.12 structură (sursă S1): Tabel 10
RD = RB + RC
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe
structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi
Tabelul 6.12 S4): Tabel 10
RI = RM + ∑RV + ∑RW + ∑RZ
TOTAL
RF Riscul datorită avariilor fizice :
Tabelul 6.12 R = R + ∑R Tabel 10
F B V
Tabelul 6.12 interioare : Tabel 10
R O = R M + R C + ∑R W + ∑R Z
TOTAL
Tabel 11c - Compunerea componentelor de risc R3 (pierdere de patrimoniu) în funcţie de zone

(valori x 10–5)
Simbol al
de risc -tura
I7-2011
RD = RB
RI = ∑RV
TOTAL
F B V
TOTAL
Tabel 11d - Compunerea componentelor de risc R4 (pierdere economică) în funcţie de zone

(valori x 10–5)
Simbol al
de risc -tura
I7-2011
RD = RA2) + RB + RC
RI Tabelul 6.12 Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe Tabel 10
-54-
S4):
RI = RM + ∑RU2) + ∑RV + ∑RW + ∑RZ
TOTAL
RS Riscul datorită vătămării fiinţelor vii:
Tabelul 6.12 Tabel 10
RS = RA2) + ∑RU2)
F B V
Tabelul 6.12 interioare : Tabel 10
R O = R M + R C + ∑R W + ∑R Z
TOTAL
Aceste tabele sunt utile pentru evidenţierea efectelor fiecărei măsuri de protecţie.
K4A. Alegerea măsurilor de protecţie pentru o structură

Tabelul 10 se refera la situaţia iniţială (fără măsuri de protecţie), apoi se introduc un
numar de măsuri de reducere a riscurilor sub valoarea riscul acceptabil RT (Tabel 1). Această
operaţie determină iteraţiile din Fig.6.1, care sunt incluse şi în Fig. 6.3 I7-2011, rezultând un
tabel pentru fiecare iteraţie (două, trei iteraţii pot fi suficiente, deoarece se poate anticipa
efectul fiecărei măsuri. Nu este un calcul iterativ la propriu, dar se reia calculul
componentelor de risc, pe măsură ce se introduc măsuri de protecţie (instalarea unui sistem de
protecţie împotriva trăsnetului (SPT) pentru protejarea structurii, dispozitive de protejare a
serviciilor ce deservesc structura (SPD), sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului
(LPMS): stingătoare de incendiu, instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală; instalaţii
de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare
protejate, instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată; instalaţii de alarmă cu acţionare
automată - vezi Tabelul I7-2011/A6.3.3.
Alegerea celor mai potrivite măsuri de protecţie trebuie făcută în funcţie de ponderea
fiecărei componente de risc în riscul total R şi în funcţie de aspectele tehnice şi economice ale
diferitelor măsuri de protecţie.
Pentru fiecare tip de pierdere, există un număr de măsuri de protecţie care, individual
sau în combinaţie, realizează condiţia R ≤ RT. Soluţia care va fi adoptată trebuie să fie aleasă
ţinând seama de aspectele tehnice şi economice.
Proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă,
luând în considerare aspectele economice (prin măsuri care se amplifică de la simplu la
complex).
Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de risc
sunt specificate în anexa I7-2011 / A6.2.
Măsurile de protecţie trebuie să fie considerate eficiente numai dacă ele sunt conforme
cu recomandările din următoarele standarde importante:
– SR EN 62305-3 pentru protecţia împotriva vătămării fiinţelor vii şi a avariilor fizice într-o
structură;
– SR EN 62305-4 pentru protecţia împotriva defectării sistemelor interioare;
– CEI 62305-5 pentru protecţia serviciilor
– CEI 62305 -1:2006 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale
-55-
K5A. Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate
Acestea se extrag din ultima iteraţie K4A şi vor reprezenta elemente de temă pentru
proiectul de paratrăsnet (dacă este cazul), alte protecţii la supratensiuni şi suprasarcină (în
tablourile electrice), dotări (instalaţii de semnalizare, instalaţii de stingere, extinctoare) etc.
K1B. Date de intrare pentru servicii / tema de proiectare specifică pentru protecţia
împotriva trăsnetului
Datele de identificare ale unui serviciu de protejat împotriva trăsnetului necesare
pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală, cu privire la teren
şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. Se va întocmi un document semnat de
o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul /
beneficiarul).
Fişa se va adapta pentru fiecare serviciu de protejat.
□ Denumirea obiectivului
□ Locul de amplasare (adresa)
Densitatea trăsnetelor la sol N g se va determina conform Anexei A6.1 în funcţie
de locul de amplasare al obiectivului.
□ L’2: pierderea unui serviciu public;
□ L’4: pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi
pierderea activităţii lui).
3. Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului.
4. Caracteristicile serviciului de protejat
4.1.Tip de serviciu
□ Gaz
□ Apă
□ TV
□ TLC
□ Alimentare cu energie electrică
4.2.Numărul total de utilizatori deserviţi, nt
4.3.Mod pozare serviciu, lungime traseu, în m
□ Aeriană -
□ Îngropată -
4.4.Înălţime de pozare serviciu, în m
4.5.Tip de cablu
□ TLC- Izolat cu hârtie
□ TLC- Izolat cu PVC, PE
□ De alimentare cu energie electrică ≤ 1 kV
□ De alimentare cu energie electrică 3 kV
4.6.Măsuri de protecţie
□ Fără măsuri de protecţie
□ Conductoare de ecranare suplimentare – Un conductor instalat la
aproximativ 30 cm deasupra cablului
□ Conductoare de ecranare suplimentare – Două conductoare amplasate la
-56-
30 cm deasupra cablului dispuse simetric în raport cu axa cablului
□ Canal de cabluri de protecţie împotriva trăsnetului
□ Cablu de protecţie împotriva trăsnetului
□ Conductoare de ecranare suplimentare – conductă de oţel
4.7.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm
Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul
A5.34-2 (Anexa 5.34) din I7-2011. Dacă nu se cunoaşte, valoarea implicită este
500 Ωm.
4.8.Amplasare relativă a serviciului (a se vedea tabelul A6.1-2)
mici
definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4)
□ Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20 m
□ Urban - înălţimea clădirilor se încadrează între 10 m şi 20 m
□ Suburban - înălţimea clădirilor mai mică de 10 m
□ Rural
4.10. Valoarea medie posibilă a pierderilor unui serviciu, a conţinutului său şi a
activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă
4.11. Valoarea totală a serviciului, a conţinutului său şi a activităţilor
corespunzătoare, în monedă curentă
5. Caracteristici ale structurilor conectate la serviciul de protejat
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
5.2.Amplasare relativă a structurii (a se vedea tabelul A6.1-2)
mici
5.3.Numărul de servicii racordate la structură
5.4.Tipul aparatelor
□ Electronice
□ Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV)
□ Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)
5.5.Tipul ecranului liniei
□ Cablu neecranat
□ Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
5<Rs<=20Ω/km
1<Rs<=5Ω/km
-57-
Rs<=1Ω/km
K2B. Procedură pentru evaluarea riscului pentru un serviciu

Calculul se bazează pe datele obţinute în fişa lista K1B (disponibilă mai sus).
Denumire risc Referinţă I7-2011
risc pentru riscul acceptabil R’ T
R’ 2
public Tabelul 6.10
R' 4 Risc de pierdere economică
Tabel 13 - Date caracteristice ale serviciului

I7-2011
Tip de serviciu Gaz, apă L’f Relaţia A6.5.1
TV, TLC, alimentare cu energie electrică L’o Tabelul A6.5.1
Numărul total de nt
utilizatori deserviţi
Rezistivitatea solului Poate fi estimată o valoare maximă ρ=500Ωm ρ Tabelul
(Ωm) A5.34-2
de munte
Factor de mediu al Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai Ce Tabelul A6.1.5
serviciului mare de 20m
Urban- înălţimea clădirilor se încadrează între 10m
şi 20m
Suburban- înălţimea clădirilor mai mică de 10m
Rural
Valoarea medie c
posibilă a pierderilor
unui serviciu, a
conţinutului său şi a
activităţilor
corespunzătoare, în
monedă curentă
Valoarea totală a ct
serviciului, a
conţinutului său şi a
activităţilor
corespunzătoare, în
monedă curentă
Densitatea de trăsnete 1/km2/an Ng Relaţia A6.1.1
la sol
Tabel 14 - Date şi caracteristici ale structurilor conectate la serviciu

I7-2011
Dimensiuni (m) - La x Wa x Ha
Lb x Wb x Hb
-58-
de munte
Transformator Serviciu cu transformator cu două înfăşurări Ct Tabelul A6.1.4
Numai serviciu, fără transformator
Numărul de n
servicii racordate
la structură
Tipul aparatelor Electronice Uw Tabelul A6.4.4
Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV)
Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)
Cablu neecranat PLI Tabelul A6.2.7
Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la
care este conectat echipamentul
5< Rs ≤ 20Ω/km
Ecran al liniei Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
1< Rs ≤ 5Ω/km
Rs ≤ 1Ω/km
Se completează câte un tabel pentru fiecare structură conectată la serviciu.
Definirea secţiilor serviciului de protejat şi caracteristici ale acestora

Se face ţinând seama de elementele următoare:
- tipul serviciului (aerian sau subteran);
- factori care afectează suprafaţa echivalentă de expunere;
- caracteristici ale serviciului (tipul izolaţiei cablului, rezistenţa ecranului) ;
- tipul aparaturii conectate;
- măsuri de protecţie existente sau care vor fi prevăzute.
Tabel 15 - Caracteristicile unei secţii Sx

I7-2011
Numărul mediu de np
utilizatori care nu
sunt deserviţi
Lungime (m) Lungimea secţiei serviciului de la punctul de Lc Tabelul A6.1.3
tranziţie Txb până la primul punct de tranziţie Txa
(max 1000m)
Înălţime (m) Pozare îngropată Hc
Pozare aeriană
Rezistivitatea solului Poate fi estimată o valoare maximă ρ=500Ωm ρ Tabelul
(Ωm) A5.34.2
Numărul mediu de np
potenţiali utilizatori
care nu sunt deserviţi
Durata anuală de t
întrerupere a
serviciului (în ore)
de munte
Tip de cablu TLC- Izolat cu hârtie Uw Tabelul A6.4.3
TLC- Izolat cu PVC, PE
-59-
De alimentare cu energie electrică ≤ 1 kV
De alimentare cu energie electrică 3 kV
Rezistenţa electrică Rs
lineică a ecranului
cablului, (Ω/km)
Caracteristicile Fără ecran Kd /Ia Tabelul A6.4.1
ecranului liniei Cu ecran în contact cu solul Relaţia A6.4.7
Cu ecran fără contact cu solul
Cu ecran din plumb
Cu ecran din aluminiu
Măsuri de protecţie Fără măsuri de protecţie Kp Tabelul A6.4.2
Conductoare de ecranare suplimentare – Un
conductor instalat la aproximativ 30 cm deasupra
cablului
Conductoare de ecranare suplimentare – Două
conductoare amplasate la 30 cm deasupra cablului
dispuse simetric în raport cu axa cablului
Canal de cabluri de protecţie împotriva trăsnetului
Cablu de protecţie împotriva trăsnetului
Conductoare de ecranare suplimentare – conductă de
oţel
Tipul aparatelor în Electronice Uw Tabelul A6.4.4
punctul de tranziţie Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV)
Txb Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)
Tipul aparatelor în Electronice Uw Tabelul A6.4.4
punctul de tranziţie Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV)
Txa Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)

Referinţă
Simbol al pentru Date din Valoare
Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere
suprafeţei ecuaţie/tabel tabelul m2
I7-2011
Pentru fiecare secţie (x) se calculează:
Pe un serviciu:
Tabel 13
Al(x) Tabelul A6.1.3 Aerian: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc, sau
Îngropat: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ Tabel 15
Lângă un serviciu: Tabel 13
Ai(x) Tabelul A6.1.3 Aerian: Ai(x) = 1 000 Lc, sau
Îngropat: Ai(x) = 25 Lc√ρ Tabel 15
Pentru fiecare structură (x) legată la serviciu se calculează:
Structură:
Relaţie
Ad(x) Ad(x) = [L × W + 6H × (L + W) + π × (3 H)2] , sau Tabel 14
(A6.1.2)

Date din
tabelul
2011
Pentru fiecare secţie (x) se calculează:
NL(x) (A6.1.7) NL(x)= Ng x Al(x) x Cd(x) x Ct(x) x 10–6 Tabel 15
Tabel 16
Ni(x) (A6.1.8) Ni(x)= Ng x Ai(x) x Ce(x) x Ct(x) x 10–6 Tabel 15
Tabel 16
-60-
ND(x) (A6.1.5) N Da (x) = N g × A d/a × C d/a × C t × 10 –6 , sau Tabel 15
N Db (x) = N g ×A d/b ×C d/b ×10 –6 Tabel 16

Fiecare risc luat în considerare trebuie să fie evaluat, şi cuantificat de suma
următoarelor componente conform relaţiilor din I7-2011 (6.12÷6.13):
R′ 2 : risc de pierdere a serviciului public:
R′2 = R′V + R′W + R′Z + R′B + R′C (6.12)
R′ 4 : risc de pierdere economică:
R′4 = R′V + R′W + R′Z + R′B + R′C (6.13)
Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 18 pentru fiecare secţie în
parte în conformitate cu Tabelul 6.7 / I7-2011 componente de risc care trebuie luate în
considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu şi cu Tabelul 6.9 / I7-2011 - Factori
care influenţează componentele de risc pentru un serviciu.
Tabel 18a – Risc R’2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de secţii
Simbol S1 S2 ..... Sx
R’V
R’W
Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc:
R’Z(x)
Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc:
R’B(x)
R’C(x)
Tabel 18b – Risc R’4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de secţii
R’V
R’W
R’Z(x)
R’B(x)
R’C(x)
Tabel 19 - Curentul electric de defectare

Simbol al Relaţia de Ecuaţie pentru curentul electric de Date din Valoare (kA)
numărului referinţă defectare tabelul S1 S2 ..... Sx
Tabel 13
I a(V) (A6.4.7) I a = 25 U w / (R s × K d × K p ). Tabel 14
Tabel 15
Tabel 13
I a(W) (A6.4.7) I a = 25 U w / (R s × K d × K p ). Tabel 14
Tabel 15
Tabel 13
I a(B) (x) (A6.4.1) I a = 25 n × U w / (R s × K d × K p ). Tabel 14
Tabel 15
Tabel 13
I a(C) (x) (A6.4.1) I a = 25 n × U w / (R s × K d × K p ). Tabel 14
Tabel 15
Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat sunt centralizate în Tabel 20.

-61-
Tabel 20a – Risc R’2 – Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat în funcţie de
secţii
P’V
P’W
Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează:
P’Z(x)
Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează:
P’B(x)
P’C(x)
Tabel 20b – Risc R’4 – Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat în funcţie de
secţii
P’V
P’W
Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează:
P’Z(x)
Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează:
P’B(x)
P’C(x)
Dacă nu sunt prevăzute SPD conform recomandărilor din CEI 62305-5, valorile
lui P' Z sunt conform Tabelului 6.2.7/I7-2011.
Regula de utilizare a tabelului 6.2.7 pentru secţiunea de protejat este
următoarea: atunci când punctul de tranziţie este considerat între două secţiuni
protejate sau partea de protejat intră într-o structură şi este conectat la bara de
echipotenţializare unde echipamentul este conectat, valorile din tabelul 6.2.7, date în
coloana "Ecran legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi
bară de echipotenţializare" se aplică la secţiunile protejate.
În toate celelalte cazuri, valorile din tabelul 6.2.7 date în coloana "Ecran nelegat
la bara de echipotenţializare la care este conectat echipamentul" se aplică secţiunilor
protejate, în cazul în care ecranul de protecţie este conectat la pământ cel puţin la
ambele capete cu valoarea rezistenţei de câteva zecimi de ohmi. În caz contrar,
secţiunea protejată trebuie considerată ca fiind una neecranată.
Evaluarea volumului pierderilor L’ X într-un serviciu datorită avariei fizice (L’ f ),

sau datorită defectării sistemelor interioare (L’ o ) se va face pe baza numărului mediu
de utilizatori care nu sunt deserviţi din fiecare secţie pentru fiecare tip de risc
considerat.
vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.5./I7-2011.
Riscul pentru serviciu este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre secţiile
serviciului; în fiecare secţie, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate
secţiei.
Pentru componenta de risc R’Z asociată defectării liniilor şi echipamentului
conectat produsă de supratensiunile induse pe linii datorită căderii trăsnetului lângă
serviciu se va adopta valoarea cea mai mare dintre cele calculate in fiecare punct de
tranziţie al serviciului.
-62-
Tabel 21a– Pierderi inacceptabile de servicii publice
Tip de pierdere Relaţia de S1 S2 ..... Sx
referinţă
I7-2011
L’ f Relaţia A6.5.1
Tabelul A6.5.1
L’ o Relaţia A6.5.1
Tabelul A6.5.1
Tabel 21b- Pierderi economice

Tip de pierdere Relaţia de S1 S2 ..... Sx
referinţă
I7-2011
L’ f Relaţia A6.5.4
L’ o Relaţia A6.5.4
Tabel 22a - Risc R’ 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
secţie definită (valori x 10–5)
Simbol al
componentei S1 S2 ..... Sx Servi
de risc -ciu
I7-2011
R’V Tabelul 6.14 R′ = N × P′ ×L′
V L V V
Tabel 17
Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor
Tabel 20
R’W Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 21
R′W = NL × P′W × L′ W
R’Z(x) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 17
Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 20
R′Z = (NI – NL ) × P′Z ×L′Z Tabel 21
R’B(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând
avarii fizice:
R′B = ND × P′B × L′B Tabel 17
Tabel 20
R’C(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând
Tabel 21
defectarea sistemelor electrice şi electronice:
R′C = ND × P′C × L′C
Total R’2 Tabelul 6.7 R′2 = R′V + R′W + max(R′Z(x)) + ∑R′B(x) + ∑R′C(x)
R’ T Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R’2 cu R’ T Tabel 12
Tabel 22b - Risc R’ 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
secţie definită (valori x 10–5)
Simbol al
de risc -ciu
I7-2011
R’V Tabelul 6.14 R′ = N × P′ ×L′
V L V V
Tabel 17
Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor
Tabel 20
R’W Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 21
R′W = NL × P′W × L′ W
R’Z(x) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 17
Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 20
R′Z = (NI – NL ) × P′Z ×L′Z Tabel 21
-63-
R’B(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând
avarii fizice:
R′B = ND × P′B × L′B Tabel 17
Tabel 20
R’C(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând
Tabel 21
defectarea sistemelor electrice şi electronice:
R′C = ND × P′C × L′C
Total R’4 Tabelul 6.7 R′4 = R′V + R′W + max(R′Z(x)) + ∑R′B(x) + ∑R′C(x)
R’ T Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R’4 cu R’T Tabel 12
K3B. Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu

Compunerea componentelor de risc este prezentată în Tabel 23.
-5
Tabel 23 - Compunerea componentelor de risc R’2 (R’4) în funcţie de secţie (valori x10 )
Simbol al
de risc -ciu
I7-2011
RD = RA + RB + RC1)
RI = RM1) + ∑RU + ∑RV + ∑RW1) + ∑RZ1)
TOTAL
RS Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabel 22
S A U
RF Riscul datorită avariilor fizice : Tabel 22
F B V
RO Riscul datorită defectării sistemelor Tabel 22
Tabelul 6.12 interioare :
R O = R M 1) + R C 1) + ∑R W 1) + ∑R Z 1)
TOTAL
K4B. Alegerea măsurilor de protecţie pentru un serviciu

Procedura simplificată pentru alegerea măsurilor de protecţie este indicată în Fig. 6.4
I7-2011, pentru servicii si este similara celei de la structuri (K2A). Proiectantul trebuie să
identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă, luând în considerare de
asemenea aspectele economice.
Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de risc
sunt specificate în anexa A6.4 I7-2011.
K5B Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate

Acestea se extrag din ultima iteraţie K4B şi vor reprezenta elemente de temă pentru
proiectul instalaţii electrice (ecranări, tipuri de cablu, protecţie la supratensiune şi supracurent
etc).
-64-
3.2. Simboluri şi abrevieri
Pentru a veni în ajutorul proiectanţilor în faza de identificare a mărimilor care intervin
în calcul instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului, se prezintă mai jos semnificaţia şi sursa
valorilor sau relaţiilor de calcul din I7-2011/ cap. 6 şi anexele aferente.
a Rata de amortizare ................................................................................................... Anexa 6.7

Ad Aria suprafeţei echivalente de expunere ................................................................. Anexa 6.1
Ad′ Suprafaţa echivalentă de expunere atribuită proeminenţei înalte a acoperişului .... Anexa 6.1
Ai Suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului lângă un serviciu ...........................
...........................................................................................................Anexa 6.1; Tabel A6.1.3
Al Suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului pe un serviciu ................................
...........................................................................................................Anexa 6.1; Tabel A6.1.3
Am Suprafaţa echivalentă de expunere pentru căderea trăsnetului lângă structură ........ Anexa 6.1
B Clădire ...................................................................................................................... Anexa 6.1
c Valoarea medie posibilă a pierderilor unei structuri, a conţinutului său şi a activităţilor
corespunzătoare, în monedă curentă ..................................................... Anexa 6.3; Anexa 6.5
CA Costul animalelor ..................................................................................................... Anexa 6.7
CB Costul clădirii .......................................................................................................... Anexa 6.7
CC Costul conţinutului .................................................................................................. Anexa 6.7
Cd Factor de amplasare ............................................................................. Anexa 6.1; Tabel 6.1.2
Ce Factorul de mediu ................................................................................ Anexa 6.1; Tabel 6.1.5
CL Costul total al pierderilor în lipsa existenţei măsurilor de protecţie ...........6.2.1.2; Anexa 6.7
CRL Pierderi reziduale, apărute în pofida existenţei măsurilor de protecţie .......6.2.1.2; Anexa 6.7
CP Costul măsurilor de protecţie ................................................................................... Anexa 6.7
CPM Costul anual al măsurilor de protecţie alese ................................................6.2.1.2; Anexa 6.7
CS Costul sistemelor din interiorul structurii ................................................................ Anexa 6.7
Ct Factorul de corecţie datorită prezenţei unui transformator ÎT/JT pe serviciul la care este
racordată structura, amplasat între punctul de impact al trăsnetului şi structură .....................
............................................................................................................. Anexa 6.1; Tabel 6.1.4
ct Valoarea totală a structurii (adică valoarea totală asigurată a tuturor bunurilor prezente
în structură), în monedă curentă ........................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5
Di Distanţa laterală la care căderea unui trăsnet lângă serviciu poate cauza supratensiuni
induse de cel puţin 1,5 kV ....................................................................................... Anexa 6.1
D1 Vătămarea fiinţelor vii .................................................................................................... 6.2.1
D2 Avarie fizică ..................................................................................................................... 6.2.1
D3 Defectări ale sistemelor electrice şi electronice ............................................................... 6.2.1
hz Factor de majorare a volumului relativ al pierderilor în prezenţa unui pericol special ...........
................................................................................................................................ Tabel 6.3.5
H Înălţimea structurii faţă de sol .................................................................................. Anexa 6.1
Ha Înălţimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului................................ Anexa 6.1
Hb Înălţimea structurii conectate la extremitatea “b” a serviciului .............................. Anexa 6.1
Hc Înălţimea deasupra solului a conductoarelor serviciului .......................................... Anexa 6.1
i Rata dobânzii ............................................................................................................ Anexa 6.7
Ia Curentul electric de defectare .........................................................Anexa 6.4, Tabelul A6.4.5
Kd Factorul care depinde de caracteristicile liniei ecranate .................................. Tabelul A6.4.1
KMS Factor care depinde de măsurile de protecţie adoptate împotriva trăsnetului ............. Anexa 6.2
Kp Factorul care depinde de efectul măsurilor de protecţie adoptate .................... Tabelul A6.4.2
KS1 Factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la
frontiera ZPT 0/1 ...................................................................................................... Anexa 6.2
-65-
KS2 Factor ce ia în considerare eficienţa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT
X/Y (X>0, Y>1) ......................................................................................................... Anexa 6.2
KS3 Factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare ...................... Tabelul A6.2.5
KS4 Factor ce ia în considerare tensiunea de ţinere la impuls a sistemului de protejat ...................
........................................................................................................................... Relaţia A6.2.4
L Lungimea structurii .................................................................................................. Anexa 6.1
La Lungimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului ............................. Anexa 6.1
LA Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe structură) ...................
.................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LB Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe structură)
.................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′B Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structuri
la care este racordat serviciul) .................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5
Lc Lungimea secţiei serviciului de la structură până la primul nod .............................. Anexa 6.1
LC Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structură) ....
.................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′C Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structuri
la care este racordat serviciul) ................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5
Lf Pierderea într-o structură datorită avariei fizice ...................................................... Anexa 6.3
L′f Pierderea într-un serviciu datorită avariei fizice ..................................................... Anexa 6.5
LM Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă o
structură)..................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
Lo Pierderea într-o structură datorită defectării sistemelor interioare .... Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′o Pierderea într-un serviciu datorită defectării sistemelor interioare ... Tabelul 6.13, Anexa 6.5
Lt Pierderea într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas ... Anexa 6.3
LU Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu
racordat la structură) .................................................................. 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LV Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la
structură) .................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′V Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe serviciu racordat la o
structură) .................................................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5
LW Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe un
serviciu racordat la structură) .................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′W Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe serviciu
racordat la o structură) ............................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LX Pierderea rezultantă într-o structură ................................................................................. 6.2.1
L′X Pierderea rezultantă într-un serviciu ................................................................................ 6.2.1
LZ Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă un
serviciu racordat la structură) .................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′Z Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă
serviciu ce este racordat la o structură) ..................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5
L1 Pierderea de vieţi omeneşti .......................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.5
L2 Pierderea unui serviciu public într-o structură ............................................. 6.2.1, Tabelul 6.5
L’2 Pierderea serviciului public într-o structură ................................................. 6.2.1, Tabelul 6.5
L3 Pierderea unui element de patrimoniu cultural într-o structură.................... 6.2.1, Tabelul 6.5
L4 Pierderea economică (structura şi conţinutul acesteia) într-o structură ....... 6.2.1, Tabelul 6.5
L’4 Pierderea economică (serviciu şi activitatea lui) .......................................... 6.2.1, Tabelul 6.5
m Rata de mentenanţă .................................................................................................. Anexa 6.7
n Numărul de servicii racordate la structură .............................................................. Anexa 6.4
-66-
NX Numărul de evenimente periculoase pe an ....................................................................... 6.2.1
ND Număr mediu anual de trăsnete care cad pe structura racordată la un serviciu ....... Anexa 6.1
NDa Numărul de evenimente periculoase pentru o structură adiacentă racordată la
extremitatea “a” a unui serviciu ........................................................ Anexa 6.1, Tabelul 6.11
Ng Densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2·an) ............... Anexa 6.1, relaţia A6.1.1
NI Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă un
serviciu ..................................................................................................................... Anexa 6.1
NL Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe un
serviciu
.................................................................................................................................. Anexa 6.1
NM Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă
structură ................................................................................................................... Anexa 6.1
np numărul persoanelor care ar putea fi puse în pericol (victime sau utilizatori care nu sunt
deserviţi) ............................................................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5
ns Numărul de supratensiuni de comutaţie care pot să apară într-un an....................... Anexa 6.7
Ns Numărul total Ns pe an în care supratensiunile sunt mai mari de 2,5 kV (dar mai mici de
4 kV) ........................................................................................................................ Anexa 6.7
nt Numărul total estimat de persoane sau de utilizatori deserviţi (din structură) ........................
............................................................................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5
P Probabilitatea de avariere ................................................................................................. 6.2.1
PA Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă vătămarea fiinţelor vii ..............
................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PB Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă avarii fizice ..............................
................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
P′B Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o structură adiacentă să producă avarii fizice
pentru un serviciu ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
PC Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectarea sistemelor
interioare ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
P′C Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectări ale echipamentului
serviciului ............................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
PLD Probabilitatea defectării sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe
serviciul racordat ...........................................................................Anexa 6.2, Tabelul A6.2.6
PLI Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unui trăsnet care cade pe
serviciul racordat ............................................................................Anexa 6.2, Tabelul A6.2.7
PM Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă defectarea sistemelor
interioare ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PMS Probabilitatea ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor
interioare în funcţie de performanţele măsurilor de protecţie adoptate .....................................
.......................................................................................................... Tabelul 6.2.4, Anexa 6.2
PSPD Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare sau a unui serviciu cu SPD coordonate
adoptată when SPDs .............................................................................. Anexa 6.2, Anexa 6.4
PU Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă vătămarea fiinţelor vii .....................
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PV Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă avarii fizice pentru o structură ......
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
P′V Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă avarii fizice pentru un
serviciu..................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
PW Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă defectarea sistemelor
interioare ..................................................................................................................................
................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
-67-
P′W Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă defectări ale
echipamentului serviciului ................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
PX Probabilitatea de avariere a unei structuri .......................................................................
6.2.1
P′X Probabilitatea de avariere a unui serviciu ................................................................. 6.2.1
PZ Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă defectarea sistemelor
interioare ............................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
P′Z Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă un serviciu să producă defectări ale
echipamentului serviciului ............................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
ra Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul solului ......Anexa 6.3
rf Factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de riscul de incendiu
al structurii................................................................................................................ Anexa 6.3
rp factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de măsurile luate de
reducere a consecinţelor unui incendiu......................................................................................Anexa 6.3
ru Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul planşeului .... Anexa 6.3
R Risc ................................................................................................................................... 6.2.1
RA Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii, produsă de tensiunile de atingere şi
de pas (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ........... 6.2.1, Tabelul 6.12
RB Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în interiorul
structurii capabile să iniţieze un incendiu sau o explozie (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului pe structură) .................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
R′B Componentă de risc asociată avariilor fizice produse prin efectele mecanice şi termice
ale curentului de trăsnet care circulă pe linie (pentru un serviciu datorită căderii
trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul) .............................. 6.2.1, Tabelul 6.14
RC Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor
interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ...... 6.2.1, Tabelul 6.12
R′C Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat prin acţiunea
supratensiunilor produse datorită unui cuplaj rezistiv (pentru un serviciu datorită căderii
trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul) .............................. 6.2.1, Tabelul 6.14
RD Riscul asociat căderii trăsnetului pe structură ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
RF Riscul asociat avariilor fizice într-o structură ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
R′F Riscul asociat avariilor fizice pentru un serviciu ...................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
RI Riscul asociat trăsnetelor care au influenţă asupra structurii dar nu cad pe ea .......................
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
RM Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor
interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă structură) . 6.2.1, Tabelul 6.12
R′M Riscul RM cu măsurile de protecţie adoptate ............................................................ Anexa 6.8
RO Riscul asociat defectării sistemelor interioare ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
R′O Riscul asociat defectării echipamentelor interioare ale serviciului ............ 6.2.1, Tabelul 6.14
Rs Rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului ................................... Anexa 6.2, Anexa 6.4
RS Riscul asociat vătămării de fiinţe vii .......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
RT Riscul acceptabil .............................................................................................................. 6.2.1
RU Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere
în interiorul structurii datorată curentului de trăsnet injectat într-o linie racordată la
structură ....................................................................................................................................
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
RV Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru o structură datorită căderii
trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) ...................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
R′V Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru un serviciu datorită căderii
trăsnetului pe serviciu) ............................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
-68-
RW Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) .......................... 6.2.1, Tabelul 6.12
R′W Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat (pentru un serviciu
datorită căderii trăsnetului pe serviciu) ...................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
RX Componentele riscului pentru o structură ........................................................................ 6.2.1
R′X Componentele riscului pentru un serviciu ........................................................................ 6.2.1
RZ Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură) ..................... 6.2.1, Tabelul 6.12
R′Z Componentă de risc asociată defectării liniilor şi echipamentului conectat (pentru un
serviciu datorită căderii trăsnetului lângă serviciu).................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti.................................................................................... 6.2.1
R2 Risc de pierdere a unui serviciu public ............................................................................ 6.2.1
R’2 Risc de pierdere a serviciului public ................................................................................ 6.2.1
R3 Risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural ................................................ 6.2.1
R4 Risc de pierdere economică asociat unei structuri ........................................................... 6.2.1
R’4 Risc de pierdere economică asociat unui serviciu ............................................................ 6.2.1
S Structură considerată pentru evaluarea riscului .................................................... Anexa A6.1
S Economia anuală de bani.......................................................................................... Anexa 6.7
SS Secţie serviciu .................................................................................................................. 6.2.1
ST Sarcină termică ................................................................................................. Tabelul A6.3.4
S1 Căderea trăsnetului pe o structură .............................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
S2 Căderea trăsnetului lângă o structură ......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu ............................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
t Grosimea foliei de metal ............................................................................ 6.2.3, Tabelul 6.17
t Durata anuală de pierdere a serviciului ................................................. Anexa 6.3, Anexa 6.5
tp Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos . Anexa 6.3
Td Numărul zilelor cu oraje pe an ............................................................ Anexa 6.1, Anexa 6.11
Tx Punct de tranziţie pentru o secţie a unui serviciu ............................................................. 6.2.1
Un Tensiune nominală ........................................................................... Anexa 6.4, Tabelul 6.4.3
UW Tensiunea nominală de ţinere la impuls a sistemului de protejat .......... Anexa 6.2, Anexa 6.4
w Dimensiunea ochiului reţelei ............................................................................................ 6.2.3
w Latura ochiului reţelei unui ecran tridimensional tip grilă sau a unei reţele de
conductoare de coborâre ale SPT, spaţiul de separare între coloanele metalice ale
structurii sau spaţiul între cadrele de armături ale betonului care acţionează ca un SPT
natural ....................................................................................................................... Anexa 6.2
W Lăţimea structurii ..................................................................................................... Anexa 6.1
Wa Lăţimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului.................................. Anexa 6.1
ZS Zonele unei structuri......................................................................................................... 6.2.1
-69-
II.4. STABILIREA NECESITĂŢII PREVEDERII UNEI IPT. STUDII DE CAZ.
4.1. CASĂ ÎN MEDIUL RURAL
Exemplul de mai jos conţine calculul explicit, cu trimiteri la I7-2011. Recomandăm
utilizarea acestuia pentru a fi adaptat la proiectul în lucru.
K1. Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare

pentru evaluarea riscului :
a. Denumirea obiectivului: Casa unifamiliala
b. Locul de amplasare (adresa): Valea Lupului, jud. Iaşi
a. L1: pierderea de vieţi omeneşti;
a. Lungime: 15
b. Lăţime: 20
c. Înălţime: 6
3.2.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm: 200
3.3.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.1-2)
- Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
- Rural
3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 (definit
prin relaţia A6.2.3);
- Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se
vedea tabelul A6.2.2)
- Structură neprotejată de SPT
- În exterior: 0
care urmează să fie protejate - fără
5.1.Tip de serviciu
- Energie electrică
- Telefon
- Cablu neecranat
- Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor
- Fără post de transformare în zonă
5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea
tabelul A6.4.4)
- 1,5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de
telecomunicaţii.
- 2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV)
5.6.Mod de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
-70-
- Aerian – telefon
- Îngropat – electric
- Hc tel = 6 m
- Lc(el) = necunoscuta (se va considera valoarea implicita 1000m)
- Lc(tel) = necunoscuta (idem, 1000m)
5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/
împrejurimile, Cd/c
- traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate
6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului interioare, ru (a se vedea tabelul A6.3.2)
- lemn
6.2.Tipul suprafeţei solului, ra (a se vedea tabelul A6.3.2)
- Agricolă
- Mediu
6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul
A6.3.3)
- Fără măsuri
6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 (definit
prin relaţia A6.2.3);
- Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
- Nici un pericol special
K2. Procedură pentru evaluarea riscului pentru o casa din mediul rural
Casa este situata in localitatea Valea Lupului, jud. Iaşi pe un teren plat fara alte
vecinatati. Casa este deservita de o linie electrica subterană şi o linie de telefon aeriană,
amandoua cu lungimi necunoscute.
Dimensiunile casei sunt Lb x Wb x Hb : 15 x 20 x 6 m.
Riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti (componentele lui R1 conform I7-2011 /
6.2.1.1.3 şi tabelului 6.6 se va determina şi se va compara cu valoarea acceptabilă RT = 10–5
(conform tabelului 6.10). Vor fi propuse măsuri de protecţie pentru reducerea acestui risc.

Denumire risc Referinţă I7-2011
risc pentru riscul acceptabil R T
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti 1 x 10-5 Tabelul 6.10
Se utilizează datele şi caracteristicile obţinute în fişa K1, şi:

1) pentru casă şi împrejurimi s-a completat Tabelul 2 .
2) pentru sistemele interioare şi liniile la care structura este conectată, s-au completat
Tabelele 3a şi 3b.

I7-2011
-71-
Dimensiuni (m) - Lb x Wb x Hb 15x20x6
Factor de amplasare Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 1) Cd 1 Tabelul A6.1.2
Factor de mediu al Rural Ce 1 Tabelul A6.1.5
structurii
SPT Structură neprotejată de SPT PB 1 Tabelul A6.2.2
Ecran la frontiera Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi KS1 1 Relaţia A6.2.3
Ecran în structură Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi KS2 1 Relaţia A6.2.3
Persoane prezente în Fara 2) nt 0
afara structurii
Densitatea de trăsnete T d Iasi = 35÷40 zile (vezi Anexa A6.11 – Harta Ng 4 Relaţia A6.1.1
la sol, (1/km 2 /an) keraunică)
Ng = 0.1 x T d = 0.1 x 40 = 4
Rezistivitatea solului, Pământ cu pietriş ρ 200 Tabelul
(Ωm) A5.34.2
1) Regiune plată, fără structuri în vecinătate.
2) Risc de şocuri electrice pentru persoane RA = 0.
Tabel 3a - Date şi caracteristici ale liniilor electrice

I7-2011
Lungime (m) Necunoscută Lc 1000
Înălţime (m) Pozare ingropata Hc -
Transformator Numai serviciu, fără transformator Ct 1 Tabelul A6.1.4
Factor de amplasare Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate1) Cd 1 Tabelul A6.1.2
a liniei
liniei
Măsuri de protecţie Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul KS3 1 Tabelul A6.2.5
luate la instalarea de pozare în vederea evitării buclelor
cablurilor
Ecran al liniei Cablu neecranat PLD 1 Tabelul A6.2.6
Tensiune de ţinere a Uw = 2,5 kV KS4 0.6 Relaţia A.6.2.4
sistemului interior
Protecţie cu SPD Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD 1 Tabelul A6.2.3
coordonate
1) Regiune plată, linie izolată (fără structuri în vecinătate, fără structuri adiacente conectate la extremitatea îndepărtată
(extremitatea “a”) a liniei (NDa = 0).
Tabel 3b - Date şi caracteristici ale liniilor de telefon.

I7-2011
Lungime (m) Necunoscută Lc 1000
Înălţime (m) Pozare aeriana Hc 6
Factor de amplasare Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cd 1 Tabelul A6.1.2
a liniei
liniei
cablurilor
PLD 1 Tabelul A6.2.6
Ecran al liniei Cablu neecranat
Tabelul A6.2.7
Tensiune de ţinere a Uw = 1,5 kV KS4 1 Relaţia A.6.2.4
sistemului interior
coordonate
-72-
Definirea zonelor pentru casa unifamiliala şi caracteristicile acestora
Luând în considerare următoarele:
− tipul de suprafaţă din exteriorul structurii este diferit de cel din interior,
− tipul suprafetei pardoselii din casa este acelasi peste tot,
− din punct de vedere al rezistenţei la foc structura constituie un compartiment unic,
− nu există ecrane tridimensionale,
se definesc următoarele zone principale:
− Z1 (în exteriorul clădirii);
− Z2 (în interiorul clădirii).
Nu s-au definit şi alte zone, având în vedere că:
− ambele sisteme interioare (de alimentare cu energie electrică şi de telecomunicaţie)
sunt în zona Z2;
− pierderile L sunt considerate ca fiind constante în zona Z2.
Deoarece nu sunt persoane în afara clădirii, riscul R1 pentru zona Z1 se neglijează şi
evaluarea riscului va fi realizată numai pentru zona Z2.
Caracteristicile zonei Z2 sunt indicate în Tabel 4.
Tabel 4 - Caracteristici zona interioara Z2

I7-2011
Tipul suprafeţei Lemn ru 10-5 Tabelul A6.3.2
planşeului
Risc de incendiu Mediu – casa unifamiliala permanent locuita cu rf 10-2 Tabelul A6.3.4
sarcina termica cuprinsa intre 800 MJ/m2 şi
400 MJ/m2 (vezi Scenariul de Siguranţă la foc)
Pericol special Nici un pericol special hz 1 Tabelul A6.3.5
Protecţie împotriva Fără măsuri rp 1 Tabelul A6.3.3
incendiului
Ecran spaţial Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări KS2 Relaţia A6.2.3
1
neconductive
Reţele interioare de Cconectate la
alimentare cu energie linia de
electrică Da alimentare cu
energie electrică
la JT
Sisteme de telefonie Da Conectate la linia
de telefonie
Pierdere de vieţi omeneşti
Pierderi prin tensiuni Da, persoane în interiorul clădirii Lt1 10-4 Relaţia A6.3.1
de atingere şi de pas Tabelul A6.3.1
Pierderi prin avarii Da: Clădiri rezidentiale – conform tabel A6.3.1 Lf1 10-1 Relaţia A6.3.1
fizice Lf1 = 10-1 Tabelul A6.3.1
Pierderi prin - Relaţia A6.3.1
defectări ale Nu Lo1 Tabelul A6.3.1
sistemelor interioare
Riscul actual R1 va fi determinat pe baza datelor prezentate mai sus dupa cum
urmeaza:
Referinţă
Simbol al pentru Date din Valoare
Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere
suprafeţei ecuaţie/tabel tabelul m2
I7-2011
Structură:
Ad/b Relaţie Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] Tabel 2 2577,88
(A6.1.2)
Ad/b = [15 x 20 + 6 x 6 x (15 + 20) + π x (3 x 6)2]
-73-
Ad/b = 300 + 1260 + 1017,88 = 2577,88 m2
Structură:
Relaţie Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502]
Am Tabel 2 214149,5
(A6.1.2) Am = [15 x 20 + 2 x 250 x (15 + 20) + π × 2502]
2
Am = 300 + 17500 + 196349,5 = 214149,5 m
Pe un serviciu ingropat:
Al(el) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ
Linia electrica nu este conectata la o structura la capatul Tabel 2
Al(el) Tabelul A6.1.3 „a” al liniei, si deci Ha = 0. 1159,66
Tabel 3
Al(el) = (1000 – 3 x (0 + 6)) √200
Al(el) = (1000 – 18) x 14,14 = 1159,66 m2
Lângă un serviciu pozat îngropat:
Ai(el) = 25 Lc√ρ
Ai(el) Tabelul A6.1.3 Tabel 3 353553,39
Ai(el) = 25 x 1000 x √200
Ai(el) = 25000 x 14,14 = 353553,39 m2
Structură: Linia electrica nu este conectata la o structura la
Ad/a(el) Relaţie capatul „a” al liniei, si deci: Tabel 3 0
(A6.1.2) Ad/a(el) = 0
Pe un serviciu pozat aerian:
Al(tel) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc
Nici linia telefonica nu este conectata la o structura la Tabel 2
Al(tel) Tabelul A6.1.3 capatul „a” al liniei, Ha = 0. 35352
Tabel 3
Al(tel) = (1000 – 3(0 + 6)) x 6 x 6
Al(tel) = (1000 – 3 x 6) x 36 = 35352 m2
Lângă un serviciu pozat aerian:
Ai(tel) Tabelul A6.1.3 Ai(el) = 1000 Lc Tabel 3 1000000
Ai(el) = 1000 x 1000 = 1000000 m2
Relaţie Structură:
Ad/a(x) Tabel 3 0
(A6.1.2) Ad/a(x) = 0

Date din
tabelul
2011
N D/b = N g ×A d/b ×C d/b ×10 –6 Tabel 5
ND/b (A6.1.4) 0,0103
N D/b = 4 x 2577,88 x 1 x 10 –6
N D/b = 0,01031152
NM Lângă structură: nu este cazul (cladire normala si fara risc Tabel 2
(A6.1.6) -
de explozie) Tabel 5
NL(el) = Ng x Al(el) x Cd(el) x Ct(el) x 10–6 Tabel 3
NL(el) (A6.1.7) Tabel 5 0,0046
NL(el) = 4 x 1159,66 x 1 x 1 x 10–6
NL(el) = 0,00463864
Ni(el) = Ng x Ai(el) x Ce(el) x Ct(el) x 10–6 Tabel 3
Ni(el) (A6.1.8) Tabel 5 1,4142
Ni(el) = 4 x 353553,39 x 1 x 1 x 10–6
Ni(el) = 1,41421356
Pe structură: nu este cazul (linia electrica nu este conectata Tabel 2
NDa(el) (A6.1.5) la o structura la capatul „a” al liniei) Tabel 3 -
N Da(el) = 0 Tabel 5
NL (tel)= Ng x Al(tel) x Cd(tel) x Ct(tel) x 10–6 Tabel 3
NL(tel) (A6.1.7) Tabel 5 0,1414
NL (tel)= 4 x 35352 x 1 x 1 x 10–6
NL (tel)= 0,141408
Ni(tel) (A6.1.8) Ni(tel)= Ng x Ai(tel) x Ce(tel) x Ct(tel) x 10–6 Tabel 3 4,0
Tabel 5
-74-
Ni(tel)= 4 x 1000000 x 10–6
Ni(tel)= 4
Pe structură: nu este cazul (linia telefonica nu este Tabel 2
NDa(tel) (A6.1.5) conectata la o structura la capatul „a” al liniei) Tabel 3 -
N D(tel)a = 0 Tabel 5

Pentru cazul studiat, riscul R 1 luat în considerare va fi exprimat de suma următoarelor
componente conform relaţiilor din I7-2011 / 6.1:
R 1 : risc de pierdere de vieţi omeneşti:
R1 = RA + RB + RC 1) + RM 1) + ∑RU(X) + ∑RV(X) + ∑RW(X) 1) + ∑RZ(X) 1)
1) Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte
structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.
adica riscul R1 va fi:

R1 = RA +RB + RU(LINIE ELECTRICĂ) + RV (LINIE ELECTRICĂ) + RU (LINIE DE
TELECOMUNICAŢII) + RV (LINIE DE TELECOMUNICAŢII)
Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi centralizate în Tabel 7, pentru
fiecare zonă în parte în conformitate cu I7-2011 / Tabelul 6.6 şi cu Tabelul 6.8.
Tabel 7 – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
Simbol Z2
RA X
RB X
RC1)
RM1)
RU(x ) X
RV(x) X
RW(x) 1)
RZ(x) 1)
Tabel 8 – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de

zone
Simbol Relaţia de Observatii Z2
Date din tabelul
referinţă I7-2011
PA Fără măsuri de 1
Tabel A6.2.1
protecţie
PB Tabel A6.2.2 Structură 1 Tabel 2
neprotejată de SPT
PU(el) Tabel A6.2.6 PU=PLD 1 Tabel 3a
PV(el) Tabel A6.2.6 PU=PLD 1 Tabel 3a
PU(tel) Tabel A6.2.6 PV=PLD 1 Tabel 3b
PV(tel) Tabel A6.2.6 PV=PLD 1 Tabel 3b
Evaluarea volumului pierderilor L X într-o structură datorită vătămării prin

tensiunile de atingere şi de pas (L t ), avariei fizice (L f ), sau datorită defectării
sistemelor interioare (L o ) se va face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă
pentru fiecare tip de risc considerat.
-75-
vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.3/I7-2011. Aceste valori specificate în
Anexa 6.3 se referă la structura luată în ansamblu.
Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele
structurii; în fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate
zonei.
Prin urmare, riscul pentru structură este riscul pentru zona Z2 .
Tabel 9– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti

Tip de pierdere Relaţia de Z2
Date din tabelul
referinţă I7-2011
-4
Lt Relaţia A6.3.1 10
Tabel 4
Tabelul A6.3.1
-1
Lf Relaţia A6.3.1 10
Tabel 4
Tabelul A6.3.1
Lo Relaţia A6.3.1 -
Tabel 4
Tabelul A6.3.1
Tabel 10 - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru situatia

initiala (valori x 10–5)
Referinţă Valoare
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea x(10–5)
componentei din
relaţie/tabel trăsnetului Z2
de risc tabelul
I7-2011
RA = ND × PA × ra × Lt
RA Tabelul 6.12 Tabel 2 0
RA = 0,0103 x 1 x 10-5 x 10-4
RA = 1,03 x 10-11 ≈ 0 Tabel 4
Tabel 6
Tabel 8
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf
RB Tabelul 6.12 Tabel 9 1,03
RB = 0,0103 x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RB = 1,03 x 10-5
Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii
prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU(el) Tabelul 6.12 RU (el)= (NL(el) + NDa(el)) x PU(el) x ru x Lt 0
RU (el)=( 0,0046 + 0) x 1 x 10-5 x 10-4 Tabel 4
RU (el)= 4,6 x 10-12 ≈ 0 Tabel 6
RV (el)= (NL(el) + NDa(el)) × PV (el) x hz x rp x Tabel 9
RV(el) Tabelul 6.12 rf x Lf 0,46
RV (el)= (0,0046 + 0) x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RV (el)= 0,46 x 10-5
RU(tel) Tabelul 6.12 RU (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) x PU(tel) x ru x Lt 0
Tabel 3
RU (tel)=(0,1414 + 0) x 1 x 10-5 x 10-4 Tabel 4
RU (tel)= 1,414 x 10-10 ≈ 0 Tabel 6
RV (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) × PV(tel) x hz x rp Tabel 9
RV(tel) Tabelul 6.12 x rf x Lf 14,14
RV (tel)=(0,1414 + 0) x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RV (tel)=14,14 x 10-5
R 1 = R A + R B + ∑R U(x) + ∑R V(x)
Total R1 Tabelul 6.6 15,63
R 1 = 0 + 1,03 + 0 + 0 + 0,46 + 14,14
-76-
R 1 = 15,63
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 15,63 > 1

Tabel 1
Concluzii privind evaluarea lui R1

Deoarece R1 = 15,63 x 10–5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 1 x 10–5, este
necesară protecţia structurii împotriva trăsnetului.
K3. Sinteza componentelor de risc pentru situaţia iniţială, fără măsuri de protecţie
Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32 / I7-2011 .
Tabel 11 - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori x 10–5)

Simbol al Date
componentei din Z2
de risc tabelul
I7-2011
structură (sursă S1): Tabel
Tabelul 6.12 R = R + R 1,03
D A B 10
RD = 0 + 1,03 = 1,03
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură,
dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4): Tabel
Tabelul 6.12 R = ∑R + ∑R 14,6
I U V 10
RI = 0 + 0 + 0,46 + 14,14 = 14,6
TOTAL 15,63
Tabel
Tabelul 6.12 RS = RA + ∑RU 0
10
RS = 0 + 0 + 0 = 0
Tabel
Tabelul 6.12 R F = R B + ∑R V 15,63
10
R F = 1,03 + 0,46 + 14,14 = 15,63
TOTAL 15,63
Riscul R1 pentru structură se datorează în principal avariilor fizice produse de

trăsnetele care nu cad pe structură, dar o influenţează.
Conform Tabel 10 principalele contribuţii la valoarea riscului sunt date de:
– componenta RV(Linie de telecomunicaţii) (căderea trăsnetului pe linia de
telecomunicaţii) pentru (14,14 x 100% / 15,63) = 90,47 %;
– componenta RV(Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu
energie electrică) pentru (0,46 x 100% / 15,63) = 2,94 %;
– componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru (1,03 x 100% /15,63)=
6,59%.
K4. Alegerea măsurilor de protecţie
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă se iau măsuri de protecţie care

influenţează componenta RV şi componenta RB (a se vedea Tabel 10). Măsurile adecvate sunt
următoarele:
a) instalarea SPT clasa IV, care, conform tabelelor A6.2.2 şi A6.2.3 / I7-2011. reduce
valoarea PB de la 1 până la 0,2 şi instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a
serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi
-77-
pentru cea a liniilor telefonice ce va reduce valorile PU şi PV (datorită prezenţei SPD pe
liniile racordate) de la 1 până la 0,03.
b) instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru
protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor telefonice ce
va reduce valorile PU şi PV (datorită prezenţei SPD pe liniile racordate) de la 1 până la
0,03, si amplasarea unor extinctoare in puncte strategice din casa ce va micşora valoarea
factorului de reducere a pierderilor rp de la 1 la 0,5.
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
K4 – Iteraţia a doua
Tabel 12 - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru solutiile
propuse (valori x 10–5)
Simbol al Date
componentei din Z2 Z2
de risc tabelul Solutia a) Solutia b)
I7-2011
RA = ND × PA × ra × Lt
RA Tabelul 6.12 0 0
RA = 0,0103 x 1 x 10-5 x 10-4
RA = 1,03 x 10-11 ≈ 0 Tabel 2
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 6
Tabel 8
RB(a) = 0,0103 x 0,2 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 Tabel 9
RB Tabelul 6.12 0,206 0,515
RB(a) = 0,206 x 10-5 (soluţia a)
RB(b) = 0,0103 x 1 x 1 x 0,5 x 10-2 x 10-1
RB(b) = 0,515 x 10-5 (soluţia b)
RU(el) Tabelul 6.12 RU (el)= (NL(el) + NDa(el)) x PU(el) x ru x Lt 0 0
RU (el)=(0,0046 + 0) x 0,03 x 10-5 x 10-4 Tabel 4
RU (el)= 1,38 x 10-13 ≈ 0 Tabel 6
RV (el)= (NL(el) + NDa(el)) × PV (el) x hz x rp x Tabel 9
RV(el) Tabelul 6.12 rf x Lf 0,014 0,014
RV (el)=(0,0046+0) x 0,03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RV (el)= 0,014 x 10-5
RU(tel) Tabelul 6.12 RU (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) x PU(tel) x ru x Lt 0 0
Tabel 3
RU (tel)=(0,1414 + 0) x 0,03 x 10-5 x 10-4 Tabel 4
RU (tel)= 4,24 x 10-12 ≈ 0 Tabel 6
RV (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) × PV(tel) x hz x rp Tabel 9
RV(tel) Tabelul 6.12 x rf x Lf 0,42 0,42
RV(tel)=(0,1414+0) x 0,03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RV (tel)=0,42 x 10-5
R 1 = R A + R B + ∑R U(x) + ∑R V(x)
R 1(a) = 0 + 0,206 + 0 + 0 + 0,014 + 0,42
Total R1 Tabelul 6.6 R 1(a) = 0,64 0,64 0,949
R 1(a) = 0 + 0,515 + 0 + 0 + 0,014 + 0,42
R 1(a) = 0,949
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0,64 < 1 0,949 < 1
Tabel 1
-78-
Soluţia ce va fi adoptată depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi
cele economice.
Dupa cum se vede în Tabelul 12, ambele soluţii determină ca riscul actual R1 sa fie
mai mic decat valoarea riscului acceptabil R T .
K5. Date de ieşire.

Măsurile propuse sunt:
a) instalarea SPT clasa IV şi instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului
în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru
cea a liniilor telefonice.
b) instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru
protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor
telefonice, si amplasarea unor extinctoare in puncte strategice din casa.
Solutia cea mai economica, in acest caz, constă în amplasarea extinctoarelor in

punctele strategice din casa si instalarea SPD în punctul de intrare a liniilor de
alimentare cu energie electrică cât şi a liniilor telefonice. Aceste elemente se vor
transmite către proiectantul instalaţiei electrice.
79
4.2. SPITAL
Lista 1
Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare
□ Denumirea obiectivului: Spital
□ Locul de amplasare (adresa): Iaşi, str. Hlincea 20
□ L4: pierderea economică;

□ Lungime: 40
□ Lăţime: 20
□ Înălţime: 25

□ Rural
3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 (definit prin
relaţia A6.2.3);
3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se vedea
tabelul A6.2.2)
□ În interior: 194
□ În exterior: 6
care urmează să fie protejate. - fără
5.1.Tip de serviciu
□ Telefon
□ Alte servicii (internet)
□ Cablu neecranat
Pentru altele se vor nota caracteristicile specifice.
□ Fără post de transformare în zonă
5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea tabelul
A6.4.4)
80
□ 1,5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de
telecomunicaţii.
□ Aerian – electric, internet
□ Îngropat - telefon
□ Hc = 6 m
□ Lc(el)=200m
□ Lc(tel)=1000m (necunoscuta)
□ Lc(int)=250m
5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile,
Cd/c
□ traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ linoleum, lemn
□ Mediu
6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul A6.3.3)
□ Fără măsuri
6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 (definit prin
relaţia A6.2.3);
□ Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru
evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1
000 persoane)
□ Numărul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit: 24
6.8.Pierderi datorate avariilor fizice, Lf
□ Spital
6.9. Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo
□ Numărul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit: 24
Procedură pentru evaluarea riscului pentru un spital
Se considera o cladire ce adaposteste un spital localizat in Iasi.

necesare pentru evaluarea riscului s-a facut pe baza unei listei de întrebări prezentate mai sus.
Structura este situata pe un teren plat fara nici o cladire invecinata.
Cladirea este deservita de o retea de energie electrica aeriana de 250m lungime, o retea de
telefonie subterana de lungime necunoscuta si de o retea de internet aeriana de 250m lungime.
Se vor determina urmatoarele riscuri: riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti, riscul R2 al
pierderii unui serviciu public si riscul R4 al pierderii economice. Componentele riscurilor vor fi
determinate şi comparate cu valorile acceptabile RT (conform tabelului 6.10 din I7/2011). Sunt
selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestor riscuri.
81

Denumire risc Referinţă
risc pentru riscul acceptabil RT
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti 10-5
R2 public
10-3 Tabelul 6.10
R4 public
10-2
In urmatoarele tabele se identifica caracteristicile structurii analizate si a serviciilor ce

o deservesc pe aceasta.
Se utilizează următoarele date şi caracteristici:
1) clădire şi împrejurimile sale, prezentate în tabelul 2;
2) reţeaua electrică interioară şi linia aferentă de alimentare cu energie electrică care
pătrunde în structură, prezentate în tabelul 3a;
3) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de telecomunicaţii care pătrunde în
structură, prezentate în tabelul 3b;
4) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de internet care pătrunde în structură,
prezentate în tabelul 3c.

Dimensiuni (m) - Lb × Wb × Hb 40x20x25
structurii
SPT Structură neprotejată de SPT PB 1 Tabelul A6.2.2
Ecran la frontiera Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi KS1 1 Relaţia A6.2.3
Ecran în structură Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi KS2 1 Relaţia A6.2.3
Persoane prezente în nt 6
afara structurii
Persoane prezente în nt 194
structură
Densitatea de trăsnete – T d Iasi = 35÷40 zile Ng 4 Relaţia A6.1.1
la sol, (1/km2/an)
Rezistivitatea solului, ρ 250 Tabelul
(Ωm) A5.34.2
Rata dobânzii i 0,04
Rata de amortizare a 0,05
Rata de mentenanţă m 0,01

Lungime (m) - Lc 200
Înălţime (m) Pozare aeriană Hc 6
a liniei
cablurilor
Ecran al liniei Cablu neecranat PLD 1 Tabelul A6.2.6
82
PLI 0.4 Tabelul A6.2.7
Tensiune de ţinere a Uw = 2,5 kV KS4 0.6 Relaţia A.6.2.4
sistemului interior
coordonate

Înălţime (m) Pozare îngropată Hc -
a liniei
cablurilor
Ecran al liniei Cablu neecranat
Tabelul A6.2.7
sistemului interior
coordonate
Tabel 3c - Date şi caracteristici ale liniilor de internet

Înălţime (m) Pozare aeriană Hc 6
Transformator Numai serviciu, fără transformator Ct Tabelul A6.1.4
a liniei
cablurilor
Ecran al liniei Cablu neecranat Tabelul A6.2.7
PLI
sistemului interior
coordonate
Definirea zonelor din clădirea de spital şi caracteristicile acestora

Ţinând seama de următoarele elemente
– tipul suprafeţei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia;
– structura şi blocul operator sunt compartimente rezistente la foc;
– nu există ecrane tridimensionale;
– blocul de terapie intensivă conţine numeroase sisteme electronice sensibile şi un ecran
tridimensional ar putea fi adoptat ca măsură de protecţie;
– în blocul de terapie intensivă pierderile L sunt estimate ca fiind mai mari decât în alte
părţi ale structurii,
pot fi definite următoarele zone principale:
Z1 (în afara clădirii);
Z2 (blocul operator);
Z3 (blocul saloanelor);
Z4 (unitatea de terapie intensivă).
Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelele 4.
83
În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului,
valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea
tabelul A6.3.1)
− Lt e = 10–2 în exteriorul structurii,
− Lt i = 10–4 în interiorul structurii,
− Lf = 10–1,
− Lo = 10–3,
au fost reduse, pentru fiecare zonă, luând în considerare numărul de persoane potenţial în pericol
aflate în zona structurii raportat la numărul de persoane prezent în structură.
Pentru pierderile asociate riscului R2 (a se vedea tabelul A6.3.6), valorile medii tipice
− Lf = 10–2,
− Lo = 10–3,
în lipsa altor informaţii privind np, nt şi t au fost aproximate ca fiind distribuite in mod egal
pentru cele 5 zone ce definesc structura studiată.
Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se
vedea tabelul A6.3.1) au fost asumate:
− Lf = 5 × 10–1
− Lo = 10–2
Tabel 4a - Caracteristicile zonei exterioare Z1

Tipul suprafeţei Beton ra 10-2 Tabelul A6.3.2
solului
Protecţia împotriva Fără măsuri de protecţie PA 1 Tabelul A6.2.1
şocurilor electrice
Pierderi prin tensiuni Da Lt 3*10-4 Relaţia A6.3.1
de atingere şi de pas -2 -4 Tabelul A6.3.1
Lt = np x Lt e / nt = 6/200*10 = 3*10
Persoane potenţial
în pericol aflate în np 6
zonă
Tabel 4b - Caracteristici zona interioara Z2 (bloc operator)

Tipul suprafeţei Linoleum ru 10-5 Tabelul A6.3.2
planşeului
Risc de incendiu Redus (ST=380 MJ/m2 ≤400 MJ/m2) rf 10-3 Tabelul A6.3.4
Pericol special, Nivel mediu de panică (de exemplu o structură hz1 5 Tabelul A6.3.5
definit pentru fiecare proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu
tip de risc considerat un număr de participanţi între 100 şi 1 000 persoane)
Nici un pericol special hz2 1
incendiului
Ecran spaţial Fără KS2 1 Relaţia A6.2.3
energie
electrică la JT
Sisteme de telefonie Da Conectate la
linia de
telefonie
Sisteme de internet Nu neconectate la
84
linia de
internet
pericol aflate în zonă 20
tp
Pierderi prin tensiuni Da, persoane în interiorul clădirii Lt1 1*10-5 Relaţia A6.3.1
de atingere şi de pas Lt = np x Lt i / nt = 20/200*10-4 = 1*10-5 Tabelul A6.3.1
Pierderi prin avarii Da: Spital Lf1 1*10-2 Relaţia A6.3.1
fizice Lf = (np / nt) x (tp/8760) Tabelul A6.3.1
Pierderi prin
defectări ale Relaţia A6.3.1
sistemelor interioare Da: Spitale Lo1 1,00E-03 Tabelul A6.3.1
Pierderi inacceptabile de servicii publice
Pierderi prin avarii Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică Lf2 2*10-3 Relaţia A6.3.6/
fizice Tabelul A6.3.6
Pierderi prin Linii telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică Lo2 2*10-4 Relaţia A6.3.6/
defectări ale Tabelul A6.3.6
R4 - Risc de pierdere economică
Pierderi prin tensiuni
de atingere şi de pas Nu Lt1 Tabelul A6.3.7
Pierderi prin avarii
fizice Da: Spital Lf1 5,00E-01 Tabelul A6.3.7
Pierderi prin
defectări ale
Clădire, CB $x10^6 2
Conţinut, CC $x10^6 0,9
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică,
CSel $x10^6 5
Valori costuri Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 0,5
pierderi preconizate Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 0,5
Tabel 4c - Caracteristici zona interioara Z3 (blocul de saloane)

planşeului
Protecţie împotriva
şocurilor electrice PA
Risc de incendiu Scăzut (ST<400 MJ/m2) rf 10-3 Tabelul A6.3.4
Pericol special, Tabelul A6.3.5
definit pentru fiecare
tip de risc considerat Nivel mediu de panică hz1 5
incendiului
energie
electrică la JT
linia de
telefonie
Sisteme de internet Da Conectate la
linia de
internet
tp
85
fizice 10–2 / 5 = 2*10-3 Tabelul A6.3.6
defectări ale 10–3 / 5 = 2*10-4 Tabelul A6.3.6
Pierdere economică
Pierderi prin
defectări ale
Valori costuri
pierderi preconizate Clădire, CB $x10^6 70
Conţinut, CC $x10^6 6
CSel $x10^6 3
Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 0,5
Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 0,5
Tabel 4d - Caracteristici zona interioara Z4 (terapie intensivă)

planşeului
tip de risc considerat Nivel mediu de panică hz1 5
incendiului
energie
electrică la JT
linia de
telefonie
Sisteme de internet Nu neconectate la
linia de
internet
tp
de atingere şi de pas Lt = np x Lt i / nt Tabelul A6.3.1
fizice 10–2 / 5 = 2*10-3 Tabelul A6.3.6
86
Pierdere economică
Pierderi prin
defectări ale
Valori costuri
CSel $x10^6 3

Referinţă Valoare
Simbol al Date din
pentru Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere
suprafeţei
ecuaţie/tabel
tabelul m2
Ad/b Tabel 2
(A6.1.2) Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] 27.471,5
Am Tabel 2
(A6.1.2) Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502] 227.149,5
Linii electrice:
Pe un serviciu: Tabel 2
Al(el) Tabelul A6.1.3
Aerian: Al(el) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc Tabel 3 4.500,0
Ai(el) Tabelul A6.1.3 Tabel 3
Aerian: Ai(el) = 1 000 Lc 200.000,0
Ad/a(el) Tabel 3
(A6.1.2) Ad/a(el) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] 0,0
Linii de telefon:
Al(tel) Tabelul A6.1.3
Îngropat: Al(tel) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ Tabel 3 14.625,5
Ai(tel) Tabelul A6.1.3 Tabel 3
Îngropat: Ai(tel) = 25 Lc√ρ 395.284,7
Ad/a(tel) Tabel 3
(A6.1.2) Ad/a(tel) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] 0,0
Linii de internet:
Al(int) Tabelul A6.1.3
Aerian: Al(int) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc Tabel 3 6.300,0
Ai(int) Tabelul A6.1.3 Tabel 3
Aerian: Ai(int) = 1 000 Lc 250.000,0
Ad/a(int) Tabel 3
(A6.1.2) Ad/a(int) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] 0,0

Simbol al Relaţia de Date din
Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Valoare (1/an)
numărului referinţă tabelul
ND/b (A6.1.4) N D/b = N g ×A d/b ×C d/b ×10 –6 = 4 x 27470,94 x 1 x Tabel 5 1,1 x 10 –1
10 –6 =1,1 x 10 –1
Lângă structură: Tabel 2
NM (A6.1.6) N M = N g ×(A m – A d/b ⋅C d/b ) ×10 –6 = 4 x Tabel 5 7,99 x 10 –1
(227143,75 - 27470,94 x 1) x 10 –6 = 7,99 x 10 –1
Linii electrice:
NL(el) (A6.1.7) NL(el) = Ng × Al(el) × Cd(el) × Ct(el) × 10–6 = 4 x Tabel 3 1,8 x 10–2
4500,0 x 1 x 1 × 10–6 = 1,8 x 10–2
87
Tabel 5
Ni(el) (A6.1.8) Ni(el) = Ng × Ai(el) × Ce(el) × Ct(el) × 10–6 = 4 x Tabel 3 8 x 10–1
200000,0 x 1 x 1 × 10–6 = 8 x 10–1
Tabel 5
NDa(el) (A6.1.5) N Da(el) = N g ×A d/a ×C d/a × Ct(el) ×10 –6 = 4 x 0,0 Tabel 3 0,0
x 1 x 1 × 10–6 = 0 Tabel 5
Linii de telefon:
NL(tel) (A6.1.7) NL(tel) = Ng × Al(tel) × Cd(tel) × Ct(tel) × 10–6 = 4 x Tabel 3 5,85 x 10–2
14625,53 x 1 x 1 × 10–6 = 5,85 x 10–2
Tabel 5
Ni(tel) (A6.1.8) Ni(tel) = Ng × Ai(tel) × Ce(tel) × Ct(tel) × 10–6 Tabel 3 1,58
Tabel 5
NDa(tel) (A6.1.5) N Da(tel) = N g ×A d/a ×C d/a × Ct(tel) ×10 –6 = 4 x Tabel 3 0,0
0,0 x 1 x 1 × 10–6 = 0 Tabel 5
Linii de internet:
NL(int) (A6.1.7) NL(int) = Ng × Al(int) × Cd(int) × Ct(int) × 10–6 = 4 x Tabel 3 2,52 x 10–2
6300,0 x 1 x 1 × 10–6 = 2,52 x 10–2
Tabel 5
Ni(int) (A6.1.8) Ni(int) = Ng × Ai(int) × Ce(int) × Ct(int) × 10–6 = 4 x Tabel 3 1
250000 x 1 x 1 × 10–6 = 1
Tabel 5
NDa(int) (A6.1.5) N Da(int) = N g ×A d/a ×C d/a × Ct(int) ×10 –6 = 4 x Tabel 3 0,0
0,0 x 1 x 1 × 10–6 = 0 Tabel 5

Specific acestui caz studiat, fiecare risc luat în considerare ce trebuie să fie evaluat, este
exprimat de suma următoarelor componente conform relaţiilor 6.1÷6.4 din I7/2011.
Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă
în parte în conformitate cu Tabelul 6.6 - Componente de risc care trebuie luate în considerare
pentru fiecare tip de pierdere într-o structură şi cu Tabelul 6.8 - Factori care influenţează
componentele de risc într-o structură din I7/2011.
Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură
RA x
RB x x x
RC1) x x
RM1) x x
Linii electrice:
RU(el ) x x x
RV(el) x x x
RW(x) 1) x x
RZ(x) 1) x x
Linii de telefon:
RU(tel ) x x x
RV(tel) x x x
RW(x) 1) x x
88
RZ(x) 1) x x
Linii de internet:
RU(int ) x
RV(int) x
RW(x) 1)
RZ(x) 1)

RB x x x
RC x x x
RM x x x
RV(el) x x x
RW(el) x x x
RZ(el) x x x
RV(tel) x x x
RW(tel) x x x
RZ(tel) x x x
RV(int) x
RW(int) x
RZ(int) x

RB x x x
RC x x x
RM x x x
RV(el) x x x
RW(el) x x x
RZ(el) x x x
RV(tel) x x x
RW(tel) x x x
RZ(tel) x x x
RV(int) x
RW(int) x
RZ(int) x

zone
Simbol Relaţia de Date din Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Structură
referinţă I7- tabelul
2011
PA Tabel A6.2.1 Fără măsuri de
proteţie 1 0
PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură
neprotejată de SPT 1 1 1
PC Fără protecţie cu
Relaţia A6.2.1 Tabel 3 SPD coordonate 1,0000 1,0000
PCel Fără protecţie cu
PCtel Fără protecţie cu
PCint Fără protecţie cu
PM Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 1,0000
PMel Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 1,0000
89
PMtel Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 1,0000
PMint Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 1,0000
PU(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PU=PLD 1 1 1
PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a 1 1
PZ(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4
PU(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PU=PLD 1 1 1
PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b 1 1
PZ(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PZ=PLI 1 1
PU(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PU=PLD 1
PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c
PZ(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PZ=PLI

zone
2011
PC Tabel A6.2.3 Tabel 2 Fără protecţie cu
SPD coordonate 1,0000 1,0000 1,0000
PCel 1,0000 1,0000 1,0000
PCtel 1,0000 1,0000 1,0000
PCint 1,0000 1,0000 1,0000
PM Tabel A6.2.4 Tabel 2 PM=PMS
Relaţia A6.2.2 KMS=1x1x1x(1,5/
Tabel A6.2.5 1,5) =1 ≥ 0,4
Relaţia A6.2.4 1,0000 1,0000 1,0000
PMel 1,0000 1,0000 1,0000
PMtel 1,0000 1,0000 1,0000
PMint 1,0000 1,0000 1,0000
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a P W=PLD 1 1 1
PZ(el) Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 0,4
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b P W=PLD 1 1 1
PZ(tel) Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1
PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1
Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de
zone
2011
SPD coordonate 1,0000 1,0000 1,0000
PCel 1,0000 1,0000 1,0000
PCtel 1,0000 1,0000 1,0000
PCint 1,0000 1,0000 1,0000
Tabel A6.2.5 1,5) =1 ≥ 0,4
Relaţia A6.2.4 1,0000 1,0000 1,0000
PMel 1,0000 1,0000 1,0000
90
PMtel 1,0000 1,0000 1,0000
PMint 1,0000 1,0000 1,0000
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a P W=PLD 1 1 1
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b P W=PLD 1 1 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1
PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1
Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de

atingere şi de pas (Lt ), avariei fizice (L f ), sau datorită defectării sistemelor interioare
(L o ) se va face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc
considerat.
În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor
utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.3/I7. Aceste valori specificate în Anexa 6.3
se referă la structură luată în ansamblu.
Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele structurii; în
fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei.
Prin urmare, aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale ale
structurii, bazat pe serviciul oferit de fiecare zonă.
Tip de Relaţia de Z1 Z2 Z3 Z4 Date din
pierdere referinţă I7-2011 tabelul
Lt Relaţia A6.3.1 Tabel 4
Tabelul A6.3.1 3,00E-04 1,00E-05 8,00E-05 7,00E-06
Lf Relaţia A6.3.1 Tabel 4
Tabelul A6.3.1 1,00E-02 8,00E-02 7,00E-03
Lo Relaţia A6.3.1
Tabelul A6.3.1 1,00E-03 1,00E-03

Tabelul A6.3.6 2,00E-03 2,00E-03 2,00E-03
Lo Relaţia A6.3.6 Tabel 4
Tabelul A6.3.6 2,00E-04 2,00E-04 2,00E-04
Tabel 9d Pierderi inacceptabile economice

Tabelul A6.3.6 5,00E-01 5,00E-01 5,00E-01
Tabelul A6.3.6 1,00E-02 1,00E-02 1,00E-02
Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
91
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: Tabel 2
RA Tabelul 6.12 RA = ND × PA × ra × Lt Tabel 4 0,033 0,0330
Tabel 6
RB Tabelul 6.12 Tabel 8
Tabel 9 5,329 0,5494 4,3954 0,3846
electrice şi electronice:
RC1) Tabelul 6.12 RC = ND × PC × Lo 21,977 10,988 10,988
RM1) Tabelul 6.12 RM = NM × PM × Lo 159,74 79,871 79,871
RU(el) Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor
Tabelul 6.12 vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,000 0,000 0,000
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P × h × r × r × L
V L Da V z p f f 0,873 0,090 0,720 0,063
RW(el) Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 3
electrice şi electronice: Tabel 4
RW= (NL + NDa) × PW × Lo Tabel 6 3,600 1,800 1,800
RZ(el) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 62,560 31,28 31,28
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,000 0,000 0,000
RV(tel) Tabelul 6.12 2,837 0,292 2,340 0,204
RW(tel) 11,700 5,850 5,850
RZ(tel) 304,52 152,2 152,2
RU(int) Tabelul 6.12 0,002 0,002
RV(int) Tabelul 6.12 1,008 1,008
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
∑R W (x) + ∑R Z (x) 574,19 0,0330 282,9 8,47 282,7
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T

Tabel 574,19 > 1
1
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,066 0,022 0,022 0,022
Tabel 2
Tabel 4
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 6,593 2,197 2,197 2,197
Tabel 8
RM = NM × PM × Lo 47,923 15,97 15,97 15,97
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,011 0,004 0,004 0,004
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 3 1,080 0,360 0,360 0,360
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 4
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 6
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 8 18,768 6,256 6,256 6,256
RV(int) Tabel 9
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,005 0,005
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,504 0,504
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 19,496 19,49
92
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 94,446 24,81 44,82 24,81
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,9445 x 10-3 < 10-3
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo 329,65 109,8 109,8 109,8
Tabel 2 109,8 109,8 109,8
RCtel
Tabel 4 329,65 858 858 858
Tabel 6 109,8 109,8 109,8
RCint
Tabel 8 329,65 858 858 858
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 2.396, 798,7 798,7 798,7
RMtel 2.396, 798,7 798,7 798,7
RMint 2.396, 798,7 798,7 798,7
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 54,000 18,00 18,00 18,00
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 938,40 312,8 312,8 312,8
Tabel 4
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 6 8,775 2,925 2,925 2,925
RW(tel) Tabel 8
Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9 175,50 58,50 58,50 58,50
RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4.567, 1.522, 1.522, 1.522,
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 6,300 6,300
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 14.947 4.647, 5.653, 4.647,
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 14,947 x 10-2 > 10-2
Alegerea măsurilor de protecţie

Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32
Tabel 11a - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori × 10–5)
Referinţă
pentru Date din
componentei Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel tabelul Struc
de risc -tura
I7-2011
RD Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură
Tabelul 6.12 (sursă S1): Tabel 10
R =R +R
D A B 27,34 0,0330 11,538 4,3954 11,373 0,0000
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o
Tabelul 6.12 Tabel 10
influenţează (surse: S2, S3 şi S4): 546,85 0,0000 271,44 4,0701 271,33 0,0000
93
R = ∑R + ∑R
I U V
TOTAL 574,19 0,03 282,99 8,47 282,71
S A U 0,03 0,0330 0,0000 0,0020 0,0000 0,0000
F B V 10,05 0,0000 0,9319 8,4635 0,6524 0,0000
RO Riscul datorită defectării sistemelor interioare :
Tabelul 6.12 R = 0 Tabel 10
O 564,11 0,0000 282,05 0,0000 282,05 0,0000
TOTAL 574,19 0,03 282,99 8,47 282,71
Riscul pentru structură se datorează următoarelor cauze:

- căderii trăsnetului pe structură: 4,76%
- căderii trăsnetului lângă structură dar o influenţează: 95,24%

următoarele:
a) Soluţia A:
- Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată;
instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva
supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este
sub 10 min - Zona Z3
- Structură protejată de SPT I
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)
pe instalaţia electrică
pe instalaţia de telefonie
- Protecţie cu SPD coordonate : NPT I pe instalaţia de internet
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice:
¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în
vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în
acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici
(suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)
¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa
electrică RS≤1Ω/km
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie:
electrică 1<RS≤5Ω/km
94
- Ecran spaţial: Zona 2 - Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu latura ochiului retelei
(m) 0,5; Zona 4 - Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei (m)
0,5;
K4 – Iteraţia a doua – Soluţia A

Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 6
Tabel 9 0,036 0,0110 0,0176 0,0077
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,000 0,000 0,00
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: 0,000 0,000 0,000
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 1 1 1
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 0,156 0,078 0,078
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,000 0,000 0,000
RV(tel) Tabelul 6.12 0,001 0,0003 0,0005 0,0002
RW(tel) 0,012 0,006 0,006
RZ(tel) 0,305 0,152 0,152
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,000
RV(int) Tabelul 6.12 0,002 0,002
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
∑R W (x) + ∑R Z (x) 0,860 0,0330 0,41 0,02 0,40

Tabel 0,86 < 1
1
Table 12b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 4 0,001 0,0004 0,0001 0,0004
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
RC= ND × PC × Lo Tabel 9 0,079 0,026 0,026 0,026
95
RM = NM × PM × Lo 0,201 0,005 0,191 0,005
RV(int) Tabel 9
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 0,529 0,05 0,43 0,05
Table 12d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 2
RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
RM = NM × PM × Lo 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMtel 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMint 8,147 0,0799 7,9871 0,0799
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 2,346 0,7820 0,7820 0,7820
Tabel 4
RW(tel) Tabel 8
RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 28,459 3,06 22,33 3,06
96
b) Soluţia B:
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de protecţie:
- Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare
manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la
foc; trasee de evacuare protejate - Zona Z2 - Zona Z3 - Zona Z4
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe
instalaţia de internet
vederea evitării buclelor - Conductoarele buclei pozate în acelaşi cablu (suprafaţa
buclei de ordinul 0,5 m2)
K4 – Iteraţia a doua – Soluţia B

Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 6
Tabel 9 0,053 0,0055 0,0440 0,0038
97
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 0,156 0,0782 0,0782
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(tel) Tabelul 6.12 0,001 0,0001 0,0012 0,0001
RW(tel) 0,012 0,0059 0,0059
RZ(tel) 0,305 0,1523 0,1523
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000
RV(int) Tabelul 6.12 0,001 0,0005
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
∑R W (x) + ∑R Z (x) 0,966 0,0330 0,44 0,05 0,44

Tabel 0,97 < 1
1
Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 2
Tabel 4
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,020 0,0066 0,0066 0,0066
Tabel 8
RM = NM × PM × Lo 0,101 0,0335 0,0335 0,0335
RV(int) Tabel 9
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
0,000 0,0000
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 0,189 0,06 0,08 0,06
98
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 2
RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
RM = NM × PM × Lo 0,240 0,0799 0,0799 0,0799
RMtel 2,396 0,7987 0,7987 0,7987
RMint 2,396 0,7987 0,7987 0,7987
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 2,346 0,7820 0,7820 0,7820
Tabel 4
RW(tel) Tabel 8
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 14,338 4,44 5,45 4,44
c) Soluţia C:
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (2x) pe
instalaţia de internet

99
- Ecran spaţial: Zona 2 - Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei
(m) 0,1; Zona 4 - Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei (m)
0,1;
K4 – Iteraţia a doua – Soluţia C

Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 6
Tabel 9 0,036 0,0110 0,0176 0,0077
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
Tabel 3 0,001 0,0002 0,0003 0,0001
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 0,313 0,1564 0,1564
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(tel) Tabelul 6.12 0,001 0,0003 0,0005 0,0002
RW(tel) 0,012 0,0059 0,0059
RZ(tel) 0,305 0,1523 0,1523
100
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000
RV(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0004
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
∑R W (x) + ∑R Z (x) 0,865 0,0330 0,41 0,02 0,40

Tabel 0,87 < 1
1
Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 2
Tabel 4
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,033 0,0110 0,0110 0,0110
Tabel 8
RM = NM × PM × Lo 0,089 0,0048 0,0797 0,0048
RV(int) Tabel 9
0,000 0,0000
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 0,259 0,05 0,16 0,05
-5 -3
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,26 x 10 < 10
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 2
RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
RM = NM × PM × Lo 1,757 0,0799 1,5974 0,0799
RMtel 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMint 1,757 0,0799 1,5974 0,0799
101
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,692 1,5640 1,5640 1,5640
Tabel 4
RW(tel) Tabel 8
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 17,206 3,85 9,51 3,85
Tabel 15– Centralizarea volumului de pierderi economice corespunzătoare zonelor (valori în

$x10^6)
Relaţia de
Pierdere referinţă Date din
economica Structură Z1 Z2 Z3 Z4 I7-2011 tabelul
Clădire, CB 73,0 0,000 2,000 70,000 1,000 Tabel 4
Conţinut, CC 7,0 0,000 0,900 6,000 0,100 Tabel 4
Reţele interioare
de alimentare cu
energie
electrică, CSel 8,0 0,000 5,000 3,000 0,015 Tabel 4
Sisteme de
telefonie
interioare, CStel 2,0 0,000 0,500 0,500 1,000 Tabel 4
Sisteme de
date/internet
interioare, CSint 2,0 0,000 0,500 0,500 1,000 Tabel 4
Tabel 16– Centralizarea volumului de pierderi CL şi CRL (valori în $)

Referinţă
pentru Ecuaţie pentru
Pierdere relaţie/ tabel Date din componenta cu căderea
economica I7-2011 tabelul trăsnetului Total Z1 Z2 Z3 Z4
CL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV
CL )x(CA+CB+CS+CC)+(RC
(neprotejată) Relaţia A6.7.1 +RM+RW+RZ)xCS 610.838,9 279.093,4 238.004,9 93.740,6
CRL CRL=(RA+Ru)xCA+(RB+R
(protejată V)x(CA+CB+CS+CC)+(RC
sol.A) Relaţia A6.7.1 +RM+RW+RZ)xCS 1.170,2 187,1 920,1 63,0
CRL
(protejată
sol.B) Relaţia A6.7.1 622,1 268,3 263,5 90,2
CRL
(protejată
sol.C) Relaţia A6.7.1 712,7 234,1 399,8 78,8
Tabel 17 – Costurile măsurilor de protecţie (valori în $)

Relaţia de Costul anual Costul anual Costul anual
referinţă I7- CPM al solutiei CPM al CPM al
Măsuri de protecţie 2011 CP CPM A solutiei B solutiei C
SPT de clasă I Relaţia A6.7.3 100.000,0 10.000,0 10.000,0 10.000,0 10.000,0
SPT de clasă IV Relaţia A6.7.3 80.000,0 8.000,0
Sistem de detectare a 50.000,0 5.000,0 5.000,0 5.000,0
102
incendiului
Una dintre următoarele măsuri:
extinctoare; instalaţii de
extinctoare fixe cu acţionare
manuală; instalaţii de alarmă
cu acţionare manuală; hidranţi;
compartimente rezistente la
foc; trasee de evacuare
protejate 40.000,0 4.000,0 4.000,0
Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w =
0,5) 100.000,0 10.000,0 10.000,0
0,1) 110.000,0 11.000,0 11.000,0
1,5x SPD pe reţeaua electrică 20.000,0 2.000,0
2x SPD pe reţeaua electrică 24.000,0 2.400,0 2.400,0
3x SPD pe reţeaua electrică 30.000,0 3.000,0 3.000,0 3.000,0
1,5x SPD pe sistemul de
telefonie 10.000,0 1.000,0
2x SPD pe sistemul de
telefonie 12.000,0 1.200,0
telefonie 15.000,0 1.500,0 1.500,0 1.500,0 1.500,0
internet 10.000,0 1.000,0 1.000,0
2x SPD pe sistemul de internet 12.000,0 1.200,0 1.200,0
3x SPD pe sistemul de internet 15.000,0 1.500,0 1.500,0
COST TOTAL ANUAL
CPM 30.500,0 20.000,0 31.100,0
Tabel 18– Economii de cheltuieli anuale (valori în $), pe variante

Relaţia de Ecuaţie pentru
referinţă I7- componenta cu căderea
2011 trăsnetului Solutia A Solutia B Solutia C
Pierderi pentru structura
neprotejata,CL Relaţia A6.7.4 610.838,90 610.838,90 610.838,90
Costul total al pierderilor
reziduale, CRL Relaţia A6.7.4 1.170,23 622,06 712,73
Costul anual al masurilor de
protectie, CPM Relaţia A6.7.4 30.500,00 20.000,00 31.100,00
Economia anuala de bani, S Relaţia A6.7.4 579.168,68 590.216,84 579.026,17
103
4.3. CLADIRE BIROURI
Lista 1
Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare
□ Denumirea obiectivului: Clădire birouri
□ Locul de amplasare (adresa): Iaşi, str. Hlincea 20
□ L4: pierderea economică;

□ Lungime: 40
□ Lăţime: 20
□ Înălţime: 25

□ Rural
3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 (definit prin
relaţia A6.2.3);
3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se vedea
tabelul A6.2.2)
□ În interior: 194
□ În exterior: 6
care urmează să fie protejate. - fără
5.1.Tip de serviciu
□ Telefon
□ Alte servicii (internet)
□ Cablu neecranat
Pentru altele se vor nota caracteristicile specifice.
□ Fără post de transformare în zonă
5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea tabelul
A6.4.4)
104
□ 1,5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de
telecomunicaţii.
□ Aerian – electric, internet
□ Îngropat - telefon
□ Hc = 6 m
□ Lc(el)=200m
□ Lc(tel)=1000m (necunoscuta)
□ Lc(int)=250m
5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile,
Cd/c
□ traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ linoleum, lemn
□ Mediu
6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul A6.3.3)
□ Fără măsuri
6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 (definit prin
relaţia A6.2.3);
□ Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi
numărul de persoane sub 100)
□ Numărul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit: 10
6.8. Pierderi datorate avariilor fizice, Lf
□ Spital
□ Numărul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit: 10
105
Procedură pentru evaluarea riscului pentru o clădire de birouri
Se considera o clădire de birouri ce adăposteşte o firma de informatica localizata în Iaşi.

necesare pentru evaluarea riscului s-a făcut pe baza unei listei de întrebări prezentate mai sus.
Structura este situata pe un teren plat fără nici o clădire învecinată.
Clădirea este deservita de o reţea de energie electrica aeriana de 250m lungime, o reţea de
telefonie subterana de lungime necunoscuta si de o reţea de internet aeriana de 250m lungime.
Se vor determina următoarele riscuri: riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti, riscul R2 al
pierderii unui serviciu public si riscul R4 al pierderii economice. Componentele riscurilor vor fi
determinate şi comparate cu valorile acceptabile RT (conform tabelului 6.10 din I7/2011). Sunt
selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestor riscuri.

Idem, exemplu spital.
În următoarele tabele se identifica caracteristicile structurii analizate si a serviciilor ce
o deservesc pe aceasta.
Se utilizează următoarele date şi caracteristici:
1) clădire şi împrejurimile sale, prezentate în tabelul 2;
2) reţeaua electrică interioară şi linia aferentă de alimentare cu energie electrică care
pătrunde în structură, prezentate în tabelul 3a;
3) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de telecomunicaţii care pătrunde în
structură, prezentate în tabelul 3b;
4) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de internet care pătrunde în structură,
prezentate în tabelul 3c.

Tabel 3c - Date şi caracteristici ale liniilor de internet
Definirea zonelor din clădirea de spital şi caracteristicile acestora

Definirea zonelor din clădirea de birouri şi caracteristicile acestora
Ţinând seama de următoarele elemente
– tipul suprafeţei solului este diferit în zona de intrare, în grădină şi în interiorul structurii,
– structura şi arhiva sunt compartimente rezistente la foc,
– nu există un ecran tridimensional,
– pierderile L din centrul informatic sunt mai mici decât cele din birouri,
următoarele zone principale pot fi definite:
− Z1 zona de intrare în clădire;
− Z2 arhiva – este separată într-un compartiment rezistent la foc;
106
− Z3 birourile;
− Z4 centru informatic.
− Z5 grădina;
Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelele 4.
În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului,
valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea
tabelul A6.3.1)
− Lt e = 10–2 în exteriorul structurii,
− Lt i = 10–4 în interiorul structurii,
− Lf = 10–2,
au fost reduse, pentru fiecare zonă, luând în considerare numărul de persoane potenţial în pericol
aflate în zona structurii raportat la numărul de persoane prezent în structură.
Pentru pierderile asociate riscului R2 (a se vedea tabelul A6.3.6), valorile medii tipice
− Lf = 10–2,
− Lo = 10–3,
în lipsa altor informaţii privind np, nt şi t au fost aproximate ca fiind distribuite in mod egal
pentru cele 5 zone ce definesc structura studiată.
Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se
vedea tabelul A6.3.1) au fost asumate:
− Lf = 2 × 10–1
Tabel 4a - Caracteristicile zonei exterioare Z1 – zona de intrare în clădire

Tipul suprafeţei Marmură ra 10-3 Tabelul A6.3.2
solului
Protecţia împotriva Fără măsuri de protecţie PA 1 Tabelul A6.2.1
Lt = np x Lt e / nt = 4/200*10 = 4*10
Persoane potenţial
zonă
Tabel 4b - Caracteristici zona interioara Z2 (arhiva)

planşeului
Risc de incendiu Ridicat (ST≥800 MJ/m2) rf 10-1 Tabelul A6.3.4
Pericol special, Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată hz1 2 Tabelul A6.3.5
definit pentru fiecare la două etaje şi numărul de persoane sub 100)
tip de risc considerat Nici un pericol special hz2 1
incendiului
energie
electrică la JT
linia de
telefonie
107
Sisteme de internet Nu Conectate la
linia de
internet
tp
Pierderi prin avarii Da: Clădire de birouri Lf1 1*10-2 Relaţia A6.3.1
fizice Lf = (np / nt) x (tp/8760) Tabelul A6.3.1
R4 - Risc de pierdere economică
Pierderi prin tensiuni
de atingere şi de pas Nu Lt1 Tabelul A6.3.7
fizice Da Lf1 2,00E-01 Tabelul A6.3.7
Clădire, CB $x10^6 2
CSel $x10^6 5
Valori costuri Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 0,5
pierderi preconizate Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 0,5
Tabel 4c - Caracteristici zona interioara Z3 (birouri)

planşeului
tip de risc considerat Nivel scăzut de panică hz1 2
incendiului
energie
electrică la JT
linia de
telefonie
linia de
internet
tp
Pierderi prin avarii Da Lf1 8*10-3 Relaţia A6.3.1
108
fizice 10–2 / 5 = 2*10-3 Tabelul A6.3.6
Pierdere economică
fizice Da: Lf1 2,00E-01 Tabelul A6.3.7
Valori costuri
CSel $x10^6 3
Tabel 4d - Caracteristici zona interioara Z4 (centru informatic)

planşeului
tip de risc considerat Nivel scăzut de panică hz1 2
incendiului
energie
electrică la JT
linia de
telefonie
linia de
internet
tp
Pierderi prin avarii Da Lf1 7*10-4 Relaţia A6.3.1
fizice 10–2 / 5 = 2*10-3 Tabelul A6.3.6
Pierdere economică
fizice Da: Lf1 2,00E-01 Tabelul A6.3.7
Valori costuri
CSel $x10^6 0,015
Sisteme de telefonie interioare, CStel $x10^6 1
109
Sisteme de date/internet interioare, CSint $x10^6 1
Tabel 4e - Caracteristicile zonei exterioare Z5 – grădina

Tipul suprafeţei agricolă ra 10-2 Tabelul A6.3.2
solului
Protecţia împotriva Gard de protecţie PA 0 Tabelul A6.2.1
Lt = np x Lt e / nt = 2/200*10 = 2*10
Persoane potenţial
zonă


Specific acestui caz studiat, fiecare risc luat în considerare ce trebuie să fie evaluat, este
exprimat de suma următoarelor componente conform relaţiilor 6.1÷6.4 din I7/2011.
Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă
în parte în conformitate cu Tabelul 6.6 - Componente de risc care trebuie luate în considerare
pentru fiecare tip de pierdere într-o structură şi cu Tabelul 6.8 - Factori care influenţează
componentele de risc într-o structură din I7/2011.
Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură
RA x x
RB x x x
RC1)
RM1)
Linii electrice:
RU(el ) x x x
RV(el) x x x
RW(x) 1)
RZ(x) 1)
Linii de telefon:
RU(tel ) x x x
RV(tel) x x x
RW(x) 1)
RZ(x) 1)
Linii de internet:
RU(int ) x x x
RV(int) x x x
RW(x) 1)
RZ(x) 1)

110
RB x x x
RC x x x
RM x x x
RV(el) x x x
RW(el) x x x
RZ(el) x x x
RV(tel) x x x
RW(tel) x x x
RZ(tel) x x x
RV(int) x x x
RW(int) x x x
RZ(int) x x x

RB x x x
RC x x x
RM x x x
RV(el) x x x
RW(el) x x x
RZ(el) x x x
RV(tel) x x x
RW(tel) x x x
RZ(tel) x x x
RV(int) x x x
RW(int) x x x
RZ(int) x x x

zone
Simbol Relaţia de Date din Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură
2011
PA Tabel A6.2.1 Fără măsuri de
proteţie 1 0
PC Fără protecţie cu
Relaţia A6.2.1 Tabel 3 SPD coordonate
PCel Fără protecţie cu
PCtel Fără protecţie cu
PCint Fără protecţie cu
PM Relaţia A6.2.2 Tabel 3
PMel Relaţia A6.2.2 Tabel 3
PMtel Relaţia A6.2.2 Tabel 3
PMint Relaţia A6.2.2 Tabel 3
PU(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PU=PLD
1 1 1
PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD
1 1 1
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a
PZ(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PZ=PLI
PU(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PU=PLD
1 1 1
111
PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD
1 1 1
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b
PZ(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PZ=PLI
PU(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PU=PLD
1 1 1
PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD
1 1 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c
PZ(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PZ=PLI

zone
2011
SPD coordonate 1,0000 1,0000 1,0000
PCel 1,0000 1,0000 1,0000
PCtel 1,0000 1,0000 1,0000
PCint 1,0000 1,0000 1,0000
Tabel A6.2.5 1,5) =1 ≥ 0,4
Relaţia A6.2.4 1,0000 1,0000 1,0000
PMel 1,0000 1,0000 1,0000
PMtel 1,0000 1,0000 1,0000
PMint 1,0000 1,0000 1,0000
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW=PLD 1 1 1
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW=PLD 1 1 1
PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 1 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1 1 1
PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1 1 1
Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de
zone
2011
SPD coordonate 1,0000 1,0000 1,0000
PCel 1,0000 1,0000 1,0000
PCtel 1,0000 1,0000 1,0000
PCint 1,0000 1,0000 1,0000
Tabel A6.2.5 1,5) =1 ≥ 0,4
Relaţia A6.2.4 1,0000 1,0000 1,0000
PMel 1,0000 1,0000 1,0000
PMtel 1,0000 1,0000 1,0000
PMint 1,0000 1,0000 1,0000
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW=PLD 1 1 1
112
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW=PLD 1 1 1
PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 1 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1 1 1
PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1 1 1
Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de

atingere şi de pas (Lt ), avariei fizice (L f ), sau datorită defectării sistemelor interioare
(L o ) se va face pe baza numărului de ocupanţi din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc
considerat.
În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor
utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.3/I7. Aceste valori specificate în Anexa 6.3
se referă la structură luată în ansamblu.
Riscul pentru structură este suma riscurilor asociate fiecăreia dintre zonele structurii; în
fiecare zonă, riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei.
Prin urmare, aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale ale
structurii, bazat pe serviciul oferit de fiecare zonă.
Tip de Relaţia de Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Date din
Lt Relaţia A6.3.1 Tabel 4
Tabelul A6.3.1 2,00E-04 1,00E-05 8,00E-05 7,00E-06 1,00E-04
Tabelul A6.3.1 1,00E-03 8,00E-03 7,00E-04
Lo Relaţia A6.3.1
Tabelul A6.3.1

Tabelul A6.3.6 2,00E-03 2,00E-03 2,00E-03
Tabelul A6.3.6 2,00E-04 2,00E-04 2,00E-04
Tabel 9d Pierderi inacceptabile economice

Tip de Relaţia de Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Date din
Tabelul A6.3.6 2,00E-01 2,00E-01 2,00E-01
Tabelul A6.3.6
Referinţă
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
de risc tura
I7-2011
Tabel 6
Tabel 9 2,389 2,1977 0,1758 0,0154
113
RC1) Tabelul 6.12 RC = ND × PC × Lo
RM1) Tabelul 6.12 RM = NM × PM × Lo
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RW= (NL + NDa) × PW × Lo Tabel 6
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(tel) Tabelul 6.12 1,272 1,1700 0,0936 0,0082
RW(tel)
RZ(tel)
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0002 0,0000
RV(int) Tabelul 6.12 0,548 0,5040 0,0403 0,0035
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
∑R W (x) + ∑R Z (x) 4,602 0,0022 4,23 0,34 0,03
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T Tabel 1 4,6 > 1
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 2
Tabel 4
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 6,593 2,1977 2,1977 2,1977
Tabel 8
RM = NM × PM × Lo 47,923 15,974 15,974 15,974
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,080 0,3600 0,3600 0,3600
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 18,768 6,2560 6,2560 6,2560
Tabel 4
RV(tel) Tabel 6 1,193 1,1700 0,0117 0,0117
RW(tel) Tabel 8
Tabel 9 3,510 1,1700 1,1700 1,1700
RZ(tel)
91,358 30,452 30,452 30,452
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,514 0,5040 0,0050 0,0050
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,512 0,5040 0,5040 0,5040
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 58,488 19,496 19,496 19,496
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 233,54 80,64 76,45 76,45
-3 -3
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 2,33 x 10 > 10
114
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RC= ND × PC × Lo
Tabel 2
RCtel
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8
RM = NM × PM × Lo
RMtel
RMint

Tabel 3
Tabel 4
RW(tel) Tabel 8
Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9
RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 101,80 100,8 1,008
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 482,03 473,5 4,74 3,73

Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32
Tabel 11a - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori × 10–5)
Referinţă
pentru Date din
componentei Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel tabelul Struc
de risc -tura
I7-2011
RD Riscul datorită căderii trăsnetului pe structură
Tabelul 6.12 (sursă S1): Tabel 10
R =R +R
D A B 2,39 0,0022 2,1977 0,1758 0,0154 0,0000
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o
Tabelul 6.12 influenţează (surse: S2, S3 şi S4): Tabel 10
R = ∑R + ∑R
I U V 2,21 0,0000 2,0341 0,1629 0,0143 0,0000
TOTAL 4,60 0,00 4,23 0,34 0,03
S A U 0,00 0,0022 0,0000 0,0002 0,0000 0,0000
F B V 4,60 0,0000 4,2318 0,3385 0,0296 0,0000
RO Tabelul 6.12 Riscul datorită defectării sistemelor interioare : Tabel 10 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000
115
RO = 0
TOTAL 4,60 0,00 4,23 0,34 0,03
Riscul pentru structură se datorează următoarelor cauze:

- căderii trăsnetului pe structură: 51,95%
- căderii trăsnetului lângă structură dar o influenţează: 48,05%

următoarele:
a) Soluţia A:
- Fără măsuri de reducere a consecinţelor unui incendiu
- Structură protejată de SPT IV
- Protecţie cu SPD coordonate pentru NPT IV.
K4 – Iteraţia a doua – Soluţia A

Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 6
Tabel 9 0,478 0,4395 0,0352 0,0031
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RW= (NL + NDa) × PW × Lo Tabel 6
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(tel) Tabelul 6.12 0,038 0,0351 0,0028 0,0002
RW(tel)
RZ(tel)
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(int) Tabelul 6.12 0,016 0,0151 0,0012 0,0001
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
∑R W (x) + ∑R Z (x) 0,546 0,0022 0,50 0,04 0,00
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T Tabel 1 0,55 < 1
116
Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 2
Tabel 4
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,576 0,1919 0,1919 0,1919
Tabel 8
RM = NM × PM × Lo 4,185 1,3950 1,3950 1,3950
RW(el) Pe linie serviciu generând
Tabelul supratensiune se poate duce la
6.12 defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,032 0,0108 0,0108 0,0108
RZ(el) Tabelul Lângă un serviciu generând supratensiune se
poate duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 3
Tabel 4
6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 6 1,408 0,4692 0,4692 0,4692
RV(tel) Tabel 8
Tabel 9 0,036 0,0351 0,0004 0,0004
RW(tel)
0,105 0,0351 0,0351 0,0351
RZ(tel)
2,741 0,9136 0,9136 0,9136
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
0,015 0,0151 0,0002 0,0002
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 11,357 4,12 3,62 3,62
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RC= ND × PC × Lo
Tabel 2
RCtel
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8
RM = NM × PM × Lo
RMtel
RMint

RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 3
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 4 1,102 1,0800 0,0108 0,0108
117
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se Tabel 6
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
3,580 3,5101 0,0351 0,0351
RW(tel) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
3,054 3,0240 0,0302
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 52,570 51,57 0,52 0,49
b) Soluţia B:
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de protecţie:
- Structură neprotejată de SPT
- Protecţie cu SPD pe liniile racordate.
K4 – Iteraţia a doua – Soluţia B

Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 6
Tabel 9 0,631 0,4395 0,1758 0,0154
Tabelul 6.12 vii prin acţiunea tensiunii de atingere: Tabel 3
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt Tabel 4 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 6
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 8 0,003 0,0022 0,0009 0,0001
RW= (NL + NDa) × PW × Lo
118
RZ(el) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(tel) Tabelul 6.12 0,010 0,0070 0,0028 0,0002
RW(tel)
RZ(tel)
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(int) Tabelul 6.12 0,004 0,0030 0,0012 0,0001
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
∑R W (x) + ∑R Z (x) 0,650 0,0022 0,45 0,18 0,02
Referinţă
de risc tura
I7-2011
Tabel 2
Tabel 4
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,576 0,1919 0,1919 0,1919
Tabel 8
RM = NM × PM × Lo 4,185 1,3950 1,3950 1,3950
RV(int) Tabel 9
0,003 0,0030 0,0002 0,0002
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 8,490 3,11 2,69 2,69
Referinţă
de risc tura
I7-2011
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 2
RCtel Tabel 6
Tabel 8
RCint Tabel 9
RM = NM × PM × Lo
119
RMtel
RMint

Tabel 3
Tabel 4
RW(tel) Tabel 8
Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,635 0,6048 0,0302
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
∑R Z (x) 49,995 45,48 2,27 2,24
Tabel 14– Centralizarea volumului de pierderi economice corespunzătoare zonelor (valori în

$x10^6)
Relaţia de
Pierdere referinţă Date din
economica Structură Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 I7-2011 tabelul
Clădire, CB 73,0 0,000 2,000 70,000 1,000 0,000 Tabel 4
Conţinut, CC 7,0 0,000 0,900 6,000 0,100 0,000 Tabel 4
Reţele interioare
de alimentare cu
energie
electrică, CSel 8,0 0,000 5,000 3,000 0,015 0,000 Tabel 4
Sisteme de
telefonie
interioare, CStel 2,0 0,000 0,500 0,500 1,000 0,000 Tabel 4
Sisteme de
date/internet
interioare, CSint 2,0 0,000 0,500 0,500 1,000 0,000 Tabel 4
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Tabel 15– Centralizarea volumului de pierderi CL şi CRL (valori în $)

Referinţă
pentru Ecuaţie pentru
Pierdere relaţie/ tabel Date din componenta cu căderea
economica I7-2011 tabelul trăsnetului Total Z1 Z2 Z3 Z4
CL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV
CL )x(CA+CB+CS+CC)+(RC
(neprotejată) Relaţia A6.7.1 +RM+RW+RZ)xCS 46.053,0 42.148,3 3.788,6 116,1
CRL CRL=(RA+Ru)xCA+(RB+R
(protejată V)x(CA+CB+CS+CC)+(RC
sol.A) Relaţia A6.7.1 +RM+RW+RZ)xCS 5.017,3 4.589,6 412,5 15,1
CRL
(protejată
sol.B) Relaţia A6.7.1 5.936,4 4.047,5 1.819,1 69,9
Tabel 16 – Costurile măsurilor de protecţie (valori în $)

Relaţia de Costul anual Costul anual
referinţă I7- CPM al solutiei CPM al
Măsuri de protecţie 2011 CP CPM A solutiei B
SPT de clasă I Relaţia A6.7.3 100.000,0 10.000,0
SPT de clasă IV Relaţia A6.7.3 80.000,0 8.000,0 8.000,0
Sistem de detectare a
incendiului 50.000,0 5.000,0 5.000,0
120
0,5) 100.000,0 10.000,0
0,1) 110.000,0 11.000,0
1,5x SPD pe reţeaua electrică 20.000,0 2.000,0 2.000,0 2.000,0
2x SPD pe reţeaua electrică 24.000,0 2.400,0
3x SPD pe reţeaua electrică 30.000,0 3.000,0
telefonie 10.000,0 1.000,0 1.000,0 1.000,0
telefonie 12.000,0 1.200,0
telefonie 15.000,0 1.500,0
internet 10.000,0 1.000,0 1.000,0 1.000,0
2x SPD pe sistemul de internet 12.000,0 1.200,0
3x SPD pe sistemul de internet 15.000,0 1.500,0
COST TOTAL ANUAL
CPM 12.000,0 9.000,0
Tabel 17– Economii de cheltuieli anuale (valori în $), pe variante

Relaţia de Ecuaţie pentru
referinţă I7- componenta cu căderea
2011 trăsnetului Solutia A Solutia B
Pierderi pentru structura
neprotejata,CL Relaţia A6.7.4 46.052,99 46.052,99
Costul total al pierderilor
reziduale, CRL Relaţia A6.7.4 5.017,26 5.936,44
Costul anual al masurilor de
protectie, CPM Relaţia A6.7.4 12.000,00 9.000,00
Economia anuala de bani, S Relaţia A6.7.4 29.035,72 31.116,54
-121-
II.5. DETERMINAREA ZONEI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
TRĂSNETULUI A DISPOZITIVELOR CU AMORSARE (PDA)
5.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (inclusiv antene, turnuri de răcire,
acoperişuri, rezervoare etc)
- Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (până la punctul la care se instalează
PDA-ul)
- Dimensiunile în plan ale construcţiei (zonei) de protejat
- Nivel de protecţie împotriva trăsnetului, calculat conform paragraf 6.2.1 din I7-
2011
- Tip de construcţie:
o clădiri înalte şi foarte înalte,
o depozite pentru materiale din cauciuc, masă plastică, etc
o structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil)
- Avansul amorsarii al PDA dat de producator, ΔT;
Soluţia utilizării PDA nu poate fi impusă fără o analiză tehnico-economică specifică
fiecărei investiţii. Unele condiţii pot fi în favoarea soluţiei PDA (arie de protejat relativ mare,
cu restricţii de ordin estetic sau arhitectonic) sau împotrivă (clădiri foarte înalte).

5.2.1. Calcularea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor cu amorsare
(PDA) se face în conformitate cu capitolul 6.3 din I7-2011 prin asigurarea unei distanţe
minime de 2 m deasupra zonei pe care o protejează (de exemplu antenele, turnurile de răcire,
acoperişurile, rezervoarele etc.).
5.2.2. Pentru determinarea volumului de protejat delimitat de suprafaţa de revoluţie
care are aceeaşi axă cu PDA se vor calcula razele de protecţie Rp corespunzătoare diferitelor
înălţimi h caracteristice structurii (zonei) de protejat (antene, turnuri de răcire, rezervoare,
elemente specifice ale construcţiei – aticuri, acoperişuri) conform fig. 5.1 (figura 6.30 din I7-
2011);
Figura 5.1. Raza sferei fictive
5.2.3. Dacă înălţimea de instalare h (dată de înălţimea vârfului PDA în raport cu planul
orizontal pentru care se calculează raza de protecţie (care trebuie să conţină elementul de
-122-
construcţie de protejat) este mai mare de 5m, raza de protecţie Rp se calculează cu relaţia de
la paragraful 6.3.2.4. din I7-2011:
RP = h (2R - h) + ΔL (2R + ΔL) (5.2.1)
unde,
- ΔL - lungimea suplimentară determinată de avansul amorsarii ΔT al PDA;
- h - distanţa curentă dintre vârful PDA şi planul curent pentru care se calculează
raza de protecţie (h1, h2, h3 din fig. 5.1)
- R - raza sferei fictive conform NFC17-102-2009:
¾ 20 m - pentru nivelul de protectie I
¾ 30 m - pentru nivelul de protectie II
¾ 45 m - pentru nivelul de protectie III
¾ 60 m - pentru nivelul de protectie IV
5.2.4. Raza sferei fictive (care depinde de nivelul de protecţie) limitează înălţimea
maximă a construcţiei (zonei) care poate fi protejată prin PDA (inclusiv antene, turnuri de
răcire, acoperişuri, rezervoare etc).
5.2.5. Dacă nu se poate asigura condiţia de la punctul 5.2.4 se vor adopta alte
mijloacele de protecţie împotriva trăsnetului conform capitolului 6 din I7-2011 astfel încât să
se asigure nivelul de protecţie cerut (reţea de captare, conductoare de echipotenţializare).
5.3. Exemplu de calcul

Se consideră o clădire de birouri cu forma constructivă conform figurii 5.1, având
dimensiunile la nivelul solului de 40x20m şi la nivelul terasei superioare de 20x20m.
Înălţimea maximă a cladirii este de 25m, iar cea intermediară de 15m. În urma evaluării
necesităţii protecţiei împotriva trăsnetului a rezultat nivelul de protecţie IV (anexa 6.9 din I7-
2011). Pe terasa superioară sunt amplasate echipamente cu înălţimea maximă de 1,0m. Se va
monta un PDA având avansul amorsarii ΔT dat de producator de 30μs. Să se determine dacă
volumul de protejat dat de montarea PDA-ului acoperă întreaga clădire de protejat.
Avansul amorsării nu este cunoscut iniţial, el trebuie determinat prin încercări
succesive, plecând de la cele mai puţin performante PDA-uri, care sunt şi mai economice.
Dacă va fi nevoie de o rază mare de protecţie, se va ajunge la an avans al amorsării mare.
Pentru determinarea volumului de protejat este suficient să se calculeze razele de
protecţie Rp corespunzătoare celor trei înălţimi caracteristice ale clădirii de protejat (vezi
figura 5.1).
Înălţimea de montare a vârfului PDA-ului este de minim H = 1,0 + 2,0 = 3,0m faţă de
nivelul terasei superioare.
Cele trei înălţimi caracteristice clădirii de protejat sunt h1 = 2,0 m, h2 = 3,0 m şi h3 =
2,0 + 1,0 + (25 – 15) = 13,0 m.
Raza sferei fictive corespunzător nivelulului de protecţie IV este R = 60m.
Lungimea suplimentară ΔL determinată de avansul amorsarii ΔT al PDA este dată de
relaţia de la 6.3.2.4. din I7-2011:
ΔL = v (m/μs) x ΔT (μs)
(5.2.2)
în care v [m/μs] - viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; pentru calcul se
adoptă valoarea medie v = 1 m/μs.
Rezultă:
ΔL = 1 m/μs x 30 μs = 30 m.
Pentru de terminarea razelor de protecţie Rp1 şi Rp2 se va utiliza abacul de la figura
6.31d din I7-2011, după cum este prezentat în figura 5.2.
-123-
R = 60 m
ΔL (m) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
ΔT (μs) 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
h (m) Rp
2 13,86 17,32 20,40 23,24 25,92 28,50 30,98 33,41 35,78 38,11 40,40 42,66
3 20,78 25,98 30,59 34,86 38,88 42,74 46,48 50,11 53,67 57,16 60,60 63,99
4 27,71 34,64 40,79 46,48 51,85 56,99 61,97 66,81 71,55 76,21 80,80 85,32
5 34,64 43,30 50,99 58,09 64,81 71,24 77,46 83,52 89,44 95,26 101,00 106,65
6 36,18 44,54 52,05 59,03 65,64 72,00 78,16 84,17 90,05 95,83 101,53 107,16
7 37,63 45,73 53,07 59,92 66,45 72,74 78,84 84,80 90,64 96,39 102,06 107,66
8 39,00 46,86 54,05 60,79 67,24 73,46 79,50 85,42 91,22 96,93 102,57 108,15
10 41,53 48,99 55,90 62,45 68,74 74,83 80,78 86,60 92,33 97,98 103,56 109,09
12 43,83 50,95 57,63 64,00 70,15 76,13 81,98 87,73 93,39 98,97 104,50 109,98
14 45,92 52,76 59,24 65,45 71,48 77,36 83,12 88,79 94,39 99,92 105,40 110,83
16 47,84 54,44 60,74 66,81 72,73 78,51 84,20 89,80 95,34 100,82 106,25 111,64
18 49,61 56,00 62,14 68,09 73,90 79,60 85,21 90,75 96,23 101,67 107,06 112,41
20 51,23 57,45 63,44 69,28 75,00 80,62 86,17 91,65 97,08 102,47 107,82 113,14
25 54,77 60,62 66,33 71,94 77,46 82,92 88,32 93,67 98,99 104,28 109,54 114,78
30 57,66 63,25 68,74 74,16 79,53 84,85 90,14 95,39 100,62 105,83 111,02 116,19
35 60,00 65,38 70,71 75,99 81,24 86,46 91,65 96,82 101,98 107,12 112,25 117,37
40 61,85 67,08 72,28 77,46 82,61 87,75 92,87 97,98 103,08 108,17 113,25 118,32
45 63,25 68,37 73,48 78,58 83,67 88,74 93,81 98,87 103,92 108,97 114,02 119,06
50 64,23 69,28 74,33 79,37 84,41 89,44 94,47 99,50 104,52 109,54 114,56 119,58
55 64,81 69,82 74,83 79,84 84,85 89,86 94,87 99,87 104,88 109,89 114,89 119,90
60 65,00 70,00 75,00 80,00 85,00 90,00 95,00 100,00 105,00 110,00 115,00 120,00
Figura 5.2. Abac pentru calculul razei de protecţie Rp pentru raza sferei fictive R = 60m
Calcul raza de protectie
120,00
După cum se vede din tabelul din figura 5.2, pentru h1 = 2,0 m şi ΔL = 30 m,
Rp1=28,5m,
110,00
iar pentru h2 = 3,0 m şi ΔL = 30 m, Rp2=42,74m.
100,00 Pentru h = 13,0 m, ΔL = 30 m şi R = 60m aplicând relaţia 5.2.1 rezultă: ΔT
3
5μs
90,00
RP3 = h3 (2R - h3 ) + ΔL (2 R + ΔL) = 13 × (2 × 60 - 13) + 30 × (2 × 60 + 30) 10μs
15μs
80,00 20μs
RP3 = 13 × 107 + 30 × 150 = 1391+ 4500 = 5891 = 76,75 m 25μs
70,00 30μs
Rp (m)
35μs
60,00 40μs
45μs
50,00
50μs
55μs
40,00
60μs
30,00
20,00
10,00
21 23 43 45 65 67 8
7 10
8 12
9 14
10 16
11 18
12 20
13 25
14 30
15 35
16 40
17 45
18 50
19 55
20 60
21 22
h (m)
-124-
84,12
76,75
h (m) Rp (m) 71,24
2 28,5
42,74
3 42,74
5 71,24 28,5
13 76,75
28 84,12 10
3
1
5
13
20
28
25
15
40
Figura 5.3. Volumul protejat pentru clădirea de birouri
Se observă că un astfel de dispozitiv protejează clădirea analizată. Pentru notele de

calcul este necesară prezentarea schematizată a clădirii protejate, cu indicarea cotelor de
amplasare a PDA şi a razelor de protecţie calculate (în plan şi secţiune).
-125-
II.6. ALEGEREA APARATELOR DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
SUPRATENSIUNILOR (SPD)
- nivelul de protecţie rezultat în urma evaluării riscului de impact al trăsnetului,
precum şi măsurile prevăzute pentru a reduce acest risc;
- clădire cu/fără instalaţie exterioară de protecţie la trăsnet;
- lista de echipamente cu fişe tehnice din care să rezulte tensiunea maximă pentru
echipament;
- modul de tratare al neutrului;
- nivelul de ţinere la supratensiuni temporare;
- curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de încercare);
- stabilitatea la scurtcircuit (curenţii de scurtcircuit).

6.2.1. Pentru stabilirea necesităţii aparatelor de protecţie impotriva supratensiunilor
pentru o structură, se va evalua riscul de impact al trăsnetului conform cap.6 din I7-2011.
Această evaluare va avea ca rezultat stabilirea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului,
precum şi măsurile necesare pentru reducerea acestui risc.
6.2.2. Protecţia împotriva supratensiunilor a instalaţiilor din interiorul clădirilor se
realizează în trepte, începând de la intrarea în clădire şi până la echipamentele sensibile (pe
zone de protecţie împotriva trăsnetului definite conform paragrafului 4.4.3.2 din I7-2011).
6.2.3. În funcţie de poziţia de montaj a unui echipament în cadrul clădirii şi de
tensiunea nominală de ţinere la impuls UW a acestui echipament sunt definite 4 categorii de
echipamente în conformitate cu tabelele 4.7 şi 4.8 de la paragraful 4.4.2 din I7-2011:
Tabel 6.1 - Clasificarea echipamentelor din punct de vedere al tensiunii de ţinere

Tensiuni de ţinere
Categoria
Categoria la impuls
de ţinere la Caracteristici Observaţii
echipamentului prescrise pentru
impuls
echipamente [kV]
Echipamente conectate în imediata Exemple: bloc de
apropiere a intrării instalaţiei electrice măsurare şi
IV IV 6,0 în clădire. Sunt caracterizate de un nivel protecţie, sisteme de
ridicat al tensiunii de ţinere şi fiabilitate tele-măsurare
mare.
Echipamente conectate în instalaţia Exemple: dulapuri
electrică fixă, în avalul echipamentelor de distribuţie,
din clasa IV. Sunt caracterizate de un întreruptoare,
III III 4,0 nivel de ţinere mai redus faţă de motoare electrice
echipamentele din categoria de conectate permanent
supratensiuni IV şi au o fiabilitate la instalaţia fixă
ridicată.
Echipamente conectate în avalul Exemple: aparate
instalaţiilor fixe ale clădirii, inclusiv a electrocasnice, scule
II II 2,5
tabloului de distribuţie. Au un nivel portabile
normal de fiabilitate.
Echipamente conectate în clădire, dacă Exemple: aparate
măsurile de protecţie adecvate sunt electrocasnice cu
I I 1,5 adoptate în exteriorul echipamentului. circuite electronice
sensibile la
supratensiuni.
-126-
6.2.4. În funcţie de poziţia lor de montaj şi de curentul de descărcare estimat din acel
punct al instalaţiei, aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) se pot selecta
(conform anexei E a SR EN 62305-1) după cum urmează:
a) la linia de intrare într-o structură (la graniţa Zonei de Protecţie împotriva
Trăsnetului 2, ZPT2 - vezi Fig. 4.6 − Zonele de protecţie la supratensiuni de trăsnet din I7-
2011 - de exemplu în tabloul general de distribuţie):
- SPD tip I
Curentul de impuls Iimp al SPD trebuie să acopere curentul (parţial) de
trăsnet aşteptat în acest punct al instalaţiei bazat pe alegerea nivelului de protecţie
împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragrafele E1 şi/sau E2 din SR EN
62305-1 (riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1, pe servicii – S3
şi/sau în apropierea serviciilor conectate la structură – S4);
Pentru riscul S1, curentul de impuls se calculează cu relaţia 6.1, pentru care
k=ke.
Pentru riscurile S3 şi S4, curentul de impuls se alege conform tabelului 6.4
în concordanţă cu nivelul de protecţie la trăsnet. Pentru liniile ecranate valorile din
tabelul 6.4 pot fi reduse cu un factor de 0,5.
- SPD tip II
Acest tip de SPD poate fi utilizat atunci când serviciile care intră în
structură sunt complet în zona ZPT 0B sau când propabilitatea de defectare a SPD
datorate surselor de defect S1 (căderea trăsnetului pe o structură) şi S3 (căderea
trăsnetului pe un serviciu) poate fi ignorată. Curentul nominal de descărcare In
necesar al SPD trebuie să asigure nivelul de scurgere aşteptat în punctul de
instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în
concordanţă cu paragraful E2.2 din SR EN 62305-1 - vezi tabelul 6.4 (riscurile
asociate căderii trăsnetului în apropierea serviciilor conectate la structură – S4);
Pentru liniile ecranate valorile din tabelul 6.4 pot fi reduse cu un factor de
0,5.
b) În apropierea aparatelor de protejat (la graniţa ZPT3 sau mai departe, de exemplu la
tablouri secundare de distribuţie, sau la prize):
- SPD tip II
Curentul nominal de descărcare In necesar al SPD trebuie să asigure nivelul
de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie
împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E3 din SR EN 62305-1
(riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1 sau lângă structură – S2);
- SPD tip III
Tensiunea de funcţionare în gol Uoc a unui generator de testare combinată a
SPD se selectează astfel încât să asigure curentul de scurtcircuit corespunzător Isc
ce va da nivelul de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea
nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E3 din SR
EN 62305-1.
Uoc = 2 x Isc (6.1)
6.2.4.1. Pentru dimensionarea SPD trebuie să fie determinat curentul de scurgere prin
punctul de montaj al SPD. Acest curent poate fi generat fie (parţial) de curentul de trăsnet, fie
de efectul de inducţie din buclele instalaţiei.
6.2.4.2. Pentru evaluarea curentul de trăsnet (pentru riscurile asociate căderii
trăsnetului pe structură – S1) ce poate circula pe o anumită cale către pământ se poate folosi
relaţia (anexa D.3 din SR EN 62305-1):
Ip = k x I (6.2)
unde:
-127-
- I – valoarea de vârf a curentului de trăsnet conform nivelului de protecţie (vezi
tabelul 6.1 din I7-2011);
- k – factor de divizare a curentul care poate fi:
o kc – factor ce depinde de curentul electric de trăsnet care circulă prin
conductoarele de coborâre (a se vedea tabelul A6.8.4 din I7-2011) pentru
instalaţia exterioară de protecţie la trăsnet;
o ke – factor de divizare a curentului în prezenţa unor părţi exterioare
conductive, linii electrice şi telecominicaţii ce deservesc clădirea protejată
(conform anexa E1 din SR EN 62305-1).
6.2.4.3. Factorul ke este definite de relaţiile:
Z
- pentru serviciile îngropate: k e = (6.3)
⎛ Z1 ⎞
Z1 + Z ⎜⎜ n1 + n2 ⎟
⎝ Z 2 ⎟⎠
Z
- pentru serviciile aeriene: ke = (6.4)
⎛ Z ⎞
Z 2 + Z ⎜⎜ n2 + n1 2 ⎟⎟
⎝ Z1 ⎠
unde:
Z – rezistenţa convenţională a prizei de pământ;
Z1 – rezistenţa convenţională a părţilor exterioare conductive sau a serviciilor
îngropate (tabel 6.2);
Z2 – rezistenţa convenţională a elementelor de conectare a liniilor aeriene la
împământare. Dacă această valoare nu se cunoaşte se poate lua valoarea
lui Z1 din tabelul 6.2;
n1 – numărul total al părţilor exterioare conductive sau a serviciilor îngropate;
n2 – numărul total al părţilor exterioare conductive sau a serviciilor aeriene.
Tabel 6.2. Valorile rezistenţei de împământare Z şi Z1 în raport cu rezistivitatea

solului
Rezistenţa prizei de împământare în funcţie de nivelul
de protecţie împotriva trăsnetului asociat
ρ (Ωm) Z1 (Ω)
Z (Ω)
I II III-IV
≤100 8 4 4 4
200 11 6 6 6
500 16 10 10 10
1000 22 10 15 20
2000 28 10 15 40
3000 35 10 15 60
6.2.4.4. Scurgerile datorate efectului de inducţie asupra câmpului magnetic generat fie
de căderea trăsnetului în aproprierea structurii (sursa S2), fie din curentul de trăsnet ce circulă
prin instalaţia exterioară de paratrăsnet sau de ecranul spaţial ZPT2 (sursa S1) vor fi
considerate în apropierea sau la terminalul aparatelor din interiorul ZPT2 şi la frontiera
zonelor ZPT2/3 (vezi fig.4.6 din I7-2011).
În interiorul zonei ZPT2 neecranate (de ex. protejată numai de o instalaţie exterioară
de paratrăsnet în acord cu SR EN 62305-3 cu reţea cu ochiuri mai mari de 5m) scurgerile
relativ mari pot fi determinate de efectele de inducţie ale câmpului magnetic neprotejat.
Aceste descărcări asociate nivelului de protecţie la trăsnet sunt date în tabelul 6.4.
-128-
În interiorul zonelor ZPT ecranate (ce necesită o reţea cu ochiuri mai mici de 5m în
conformitate cu Anexa A din SR EN 62305-4) generarea descărcărilor datorate efectului de
inducţie sunt mult reduse. În aceste cazuri descărcările sunt mult mai mici decât cele din cazul
zonei neecranate.
6.2.4.5. În tabelul 6.3. sunt indicate modurile de protecţie posibile ce pot fi utilizate
pentru diverse moduri de tratare a neutrului în sistemele de joasă tensiune conform tabel 3 din
SR EN 61643-12.
Tabel 6.3. Moduri posibile de conectare a SPD în diverse sisteme de joasă tensiune
Configuraţia reţelei
SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru
TT TN-C TN-S
distribuit distribuit
Între linie şi neutru x - x x -
Fiecare linie şi PE x - x x x
Fiecare linie şi PEN - x - - -
Neutru şi PE x - x x -
Linie cu linie x x x x x
6.2.5. Selecţia aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) în raport cu

nivelul tensiunii de protecţie Up se poate face după cum urmează:
6.2.5.1. Tensiunea de ţinere la impuls Uw a echipamentelor de protejat redate în tabelul
6.1 sunt definite conform SR HD 60364-4-443, iar pentru alte tipuri de linii şi echipamente
(sisteme electronice sensibile) vor fi definite în conformitate cu informaţiile obţinute de la
producător.
6.2.5.2. Sistemele interne sunt protejate dacă:
- nivelul tensiunii de ţinere la impuls Uw al acestora este mai mare sau egal cu
nivelul tensiunii de protecţie Up al SPD plus o marjă de rezervă necesară care să
acopere căderea de tensiune pe conductoarele de legătură; nivelul tensiunii de
protecţie Up al SPD este tensiunea corespunzătoare curentului nominal In al SPD;
- ele sunt coordonate energetic cu aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor
montate în amonte.
6.2.5.3. Pentru un SPD conectat la echipamentul de protejat, se defineşte nivelul
efectiv al tensiunii de protecţie, Up/f, ce depinde de tensiunea de la ieşirea SPD la nivelul de
protecţie şi căderea de tensiune pe conductoarele de legătură, şi este:
- Up/f = Up + ΔU, pentru SPD de tip de limitare a supratensiunilor;
- Up/f = max(Up, ΔU) pentru SPD de tip de comutare a supratensiunilor;
Pentru unele tipuri de SPD poate fi necesar să se ţină cont de de tensiunea arcului.
Tensiunea cestui arc poate fi de ordinul a sute de volţi.
6.2.5.4. Pentru SPD ce protejează împotriva curenţilor (parţiali) de trăsnet, se va
considera ΔU=1kV/m, sau se va considera o marjă de rezervă de 20% atunci când lungimea
conductoarelor de legătură a SPD este mai mica sau egală cu 0,5m. Atunci când SPD sunt
prevăzute numai pentru comutarea scurgerilor induse, ΔU poate fi neglijată.
6.2.5.5. Unele echipamente pot fi prevăzute din fabrică cu SPD intern. În acest caz,
trebuie să se ţină cont caracteristicile SPD din interiorul echipamentului la coordonarea SPD.
6.2.6. La alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor se vor avea în
vedere următoarele:
- la clădirile fără instalaţii exterioare de protecţie la trăsnet sau în cazul instalaţiilor
de joasă tensiune alimentate dintr-o reţea electrică în cablu, subterană în întregime,
nu se montează SPD de tipul 1 (acesta având rolul de deviere la pământ a
curentului de trăsnet);
-129-
- la clădirile cu instalaţii exterioare de protecţie la trăsnet, un prim criteriu de alegere
a aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor necesare este dat măsurile de
protecţie specificate în evaluarea riscului de impact al trăsnetului conform
paragrafului 6.2.1 din I7-2011;
- alegerea SPD tip 1 se face în funcţie de nivelul de protecţie împotriva trăsnetului;
- tipul instalaţiei/echipamentului care se doreşte a fi protejată cu SPD (categorii
diferite de locuri de montaj au curenţi nominali de descărcare In diferiţi pentru
SPD);
- nivelul tensiunii de protecţie al SPD (Up) va fi ales în funcţie de tensiunea de ţinere
la impuls prescrisă şi de tensiunea nominală de lucru ale echipamentului/instalaţiei
de protejat; Up trebuie sa fie mai mic decât tensiunea de ţinere la impuls a
echipamentelor (Up < 0,8 Uw – vezi art.6.2.5.4);
- sistemul de legare la pământ;
- tensiunea maximă de funcţionare continuă (Uc) se selectează în scopul de a reduce
la minimum orice modificări în caracteristicile SPD (îmbătrânirea, deriva termică,
etc) în condiţii normale de lucru;
- curentul rezidual (Ic) este valoarea curentului prin SPD atunci când Uc este aplicat
şi este utilizat pentru alegerea unui SPD pentru a evita funcţionarea inutilă a
dispozitivelor de supracurent sau a altor dispozitive de protecţie;
- supratensiune temporară (UT) este tensiunea pe care o poarte suporta SPD o
perioadă scurtă de timp fără a se defecta. Duratele tipice pentru UT considerate de
diferite standarde sunt cuprinse între 200 ms si 5 s.
- curentul nominal In al SPD trebuie să fie mai mare decât curentul de scurtcircuit
din circuitul în care este montat SPD;
- locul de montare a SPD (conform 4.4.4.5 din I7-2011 şi par.6.3) trebuie să fie cât
mai aproape de punctul de intrare al serviciilor în structura de protejat, de zona cu
cea mai mare densitate de echipamente din structura protejată de SPD (avantaj
economic) sau cât mai aproape de echipamentul de protejat (avantaj tehnic). Locul
de montare a protecţiei poate determina alegerea unui SPD cu Up mai mic (Upmax =
2,5kV pentru Un=230/400V);
- alte opţiuni suplimentare pentru SPD (indicator de termen de expirare, rezerva de
siguranţă, comunicaţie la distanţă, bloc de monitorizare);
- durata de viaţă şi modul de defectare;
- SPD vor fi conforme cu SR EN 61643-1 pentru liniile electrice şi SR EN 6163-21
pentru liniile de telecomunicaţii;
6.2.7. Selecţia SPD se face după cum urmează:
- se aleg parametrii Up, şi Iimp (pentru SPD tip I) / Imax (tip II) / Uoc (tip III) conform
art.6.2.5 şi 6.2.4;
-130-
Tabel 6.4 – Alegerea SPD tip I/II pentru cazul în care trăsnetele cad pe/ lângă
serviciile conectate la clădire
Nivel de Sisteme de alimentare cu joasă Linii de telecomunicaţii
protecţie tensiune
împotriva căderea căderea căderea căderea căderea căderea
trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului
pe un lângă un pe sau pe un lângă un pe sau
serviciu serviciu lângă o serviciu serviciu lângă o
structură structură
Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de
defect S3 defect S4 defect S1 defect S3 defect S4 defect S2
Semnal Semnal sau S2 Semnal Semnal Semnal
test: test: Semnal test: măsurat: test:
10/350 μs 8/20 μs test: 10/350 μs 5/300 μs 8/20 μs
(kA) (kA) 8/20 μs (kA) (estimat 8/20 (kA)
(kA) μs)
(kA)
III-IV 5 2,5 0,1 1 0,01 (0,05) 0,05
I-II 10 5 0,2 2 0,02 (0,1) 0,1
- în funcţie de modul de legare la pământ, tensiunea maximă de funcţionare de

continuă Uc a SPD trebuie să fie egală sau mai mare decât valorile prezentate în
tabelul 6.5.
Tabel 6.5 Valori minime ale Uc a SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ
TT TN-C TN-S
Între linie şi neutru 1.1 Uo - 1.1 Uo 1.1 Uo -
Fiecare linie şi PE 1.1 Uo - 1.1 Uo √3 Uo Vo
Neutru şi PE Uo - Uo Uo -
1.1
Fiecare linie şi PEN - - - -
Uo
Uo este tensiunea dintre linie şi neutru, Vo este tensiunea între linii pentru sisteme de
tensiune mică.
Acest tabel este conform SR EN 61643-1 şi SR HD 60364-5-534.
- valorile cele mai utilizate pentru Uc alese în funcţie de sistemul de legare la

pământ sunt:
o TT, TN: 260, 320, 340, 350 V
o IT: 440, 460 V
- în funcţie de modul de legare la pământ, supratensiunile temporare UT a SPD

trebuie să fie egală sau mai mare decât valorile supratensiunilor temporare în reţea
UTOV la locul de montaj a SPD şi sunt prezentate în tabelul 6.6.
-131-
Tabel 6.6 Valorile minime ale supratensiunilor temporare în reţea UTOV cu durata de
maxim 5 sec pentru SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ
TT TN-C TN-S
Între linie şi neutru 1.45Uo - 1.45 Uo 1.45 Uo -
Fiecare linie şi PE √3Uo - 1.45 Uo - √3Uo
Neutru şi PE - - - - -
Fiecare linie şi PEN - 1.45 Uo - - -
Uo este tensiunea dintre linie şi neutru
Acest tabel este conform SR EN 61643-12.
6.2.7. Eficienţa protecţiei SPD depinde nu numai de alegerea corectă a parametrilor

SPD cât si de modul de instalare al lor. Acest aspect presupune realizarea coordonarii
sistemelor de protecţie SPD conectate în trepte. Trebuie avut în vedere:
- locul de amplasare al SPD;
- conductoarele de legătură;
- distanţa de protecţie ce previne fenomenele de oscilaţie;
- distanţa de protecţie ce previne fenomenele de inducţie.
6.2.7.1. Locul de amplasare al SPD trebuie făcută conform par.6.2.4 şi poate fi afectat
de:
- sursa de defect (S1, S2, S3, S4) (cât mai aproape de punctul de intrare a liniilor în
structură);
- cea mai apropiată cale de scurgere a curentului către pământ – amplasarea SPD cât
mai aproape de echipamentele de protejat pentru ca protecţia să fie cât mai sigură.
6.2.7.2. Conductoarele de conectare a SPD trebuie să aibă secţiunea minimă conform
Tabel 1 din SR EN 62305-4.
6.2.7.3. Dacă lungimea circuitului dintre SPD şi echipamentul de protejat este prea
mare, propagarea supratensiunilor poate genera fenomenul de oscilaţie. Distanţa de protecţie
ce previne fenomenele de oscilaţie lpo este distanţa maximă a circuitului dintre SPD şi
echipament pentru care protecţia SPD este încă validă (adecvată).
Dacă lungimea circuitului este mai mică de 10m sau nivelul efectiv al tensiunii de
protecţie Up/f < Uw, distanţa de protecţie lpo poate fi neglijată.
Dacă lungimea circuitului este mai mare de 10m sau nivelul efectiv al tensiunii de
protecţie Up/f > Uw, distanţa de protecţie lpo poate fi estimată cu relaţia:
lpo = (Uw - Up/f) / k , (m) (6.5)
unde k = 25 V/m.
6.2.7.4. Căderea trăsnetelor pe sau lângă structură poate induce supratensiuni în bucla
circuitului dintre SPD şi echipamentul de protejat care se vor adauga la nivelul tensiunii de
protecţie Up reducând astfel eficienşa protecţiei dată de SPD. Supratensiunile induse cresc o
dată cu creşterea dimensiunilor buclelor circuitelor şi descreşte o dată cu atenuarea câmpului
magnetic (ecranare spaţială şi/ sau linii ecranate). Distanţa de protecţie ce previne fenomenele
de inducţie lpi este lungimea maximă a circuitului dintre SPD şi echipament pentru care
protecţia SPD este încă funcţională luând în considerare fenomenele de inducţie.
Fenomenul de inducţie poate fi redus prin realizarea unui ecran spaţial pentru clădire
(zona ZPT2) sau pentru încăpere (zona ZPT3 sau mai sus, vezi fig.4.6 din I7-2011), sau prin
utilizarea de conductoare ecranate. Când sunt utilizate una din aceste măsuri, distanţa de
protecţie lpi poate fi neglijată.
În condiţii foarte grele (bucle largi ale liniilor neecranate şi valori foarte mari ale
curentului de inducţie de trăsnet), distanţa de protecţie lpi poate fi estimată folosind relaţia:
-132-
lpi = (Uw - Up/f) / h , (m) (6.6)
unde:
h = 300 x KS1 x KS2 x KS3 (V/m) pentru trăsnete ce cad lângă structură (S2), sau
h = 30000 x KS0 x KS2 x KS3 (V/m) pentru trăsnete ce cad pe structură (S1).
Factorii KS1 , KS2 , KS3 sunt cei din anexa A6.2 din I7-2011:
KS1 este un factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a
altor ecrane la frontiera ZPT 0/1;
KS2 − factor ce ia în considerare eficienţa ecranelor din interiorul structurii la
frontiera ZPT X/Y (X>0, Y>1);
KS3 − factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare (a se vedea
tabelul A6.2.5).
KS0 este un factor care ia în considerare eficienţa ecranării datorat sistemului de
protecţie la trăsnet la frontiera ZPT0/2 (vezi fig.4.6 din I7/2011) şi este dat de relaţia:
KS0 = 0,06 x w0,5 pentru o reţea de ecranare precum cea a sistemului de protecţie la
trăsnet cu lăţimea ochiului w (m), sau
KS0 = kc pentru celelalte cazuri (pentru kc vezi Anexa 6.8 din I7-2011).
6.2.7.5. În realizarea protecţiei coordonate a SPD, cascadarea SPD trebuie să fie
coordonată energetic conform cu SR EN 61643-12 sau SR EN 61643-22. Furnizorul de SPD
trebuie să furnizeze suficiente informaţii cu privire la modul de coordonare dintre SPD.
Pentru mai multe detalii se va consulta seria de standarde SR EN 62305 şi SR EN
61643.
6.3. Exemplu de calcul (conform anexa G din EN 61643-12)

Se consideră o structură de protejat aflată pe un teren plat (vezi fig.6.1). Reţeua
electrică de joasă tensiune LV (230/400V) este amplasată aerian 1000m, şi îngropat 200m
(până la intrarea în clădire). Reţeua electrică de înaltă tensiune MV este pozată aerian pe o
distanţă de 10km.
Instalaţia electrică a structurii este protajată la intrare cu un dispozitiv DDR tip S
(capabil să reziste la 3kA 8/20 fără să declanşeze). Curentul de scurtcircuit disponibil la
instalarea în instalaţie este de 3kA. Tabloul electric general este prevăzut la parter la intrarea
în clădire a reţelei electrice şi un tablou electric secundar la etajul clădirii.
Valoarea prizei de pământ este de 50Ω.
Sistemul de tratare a neutrului este de tip TT cu circuit monofazat.
Natura dispozitivelor ce urmează a fi protejate: maşina de spălat rufe, PC, sistem de
alarmă la intrarea în clădire, video recorder şi TV.
În urma analizei de risc făcute conform cap.6 din I7/2011 a rezultat necesitatea
utilizării dispozitivelor de protecţie la supratensiune (SPD).
Datorită curenţilor de trăsnet din reţeaua de medie tensiune este de aşteptat un curent
nominal In ≥ 5kA 8/20 pe fiecare conductor la intrarea în clădire.
La intrare, sistemul de alarmă pentru a fi protejat trebuie Up ≤ 1,5kV. Acesta poate fi
protejat prin prevederea unui SPD tip II cu Up = 1,5kV .
Curentul de scurtciruit de la intrare de 3kA impune ca capacitatea de ţinere a SPD ≥
5kA. Pentru aceasta furnizorul SPD recomandă utilizarea unei siguranţe fuzibile sau a unui
întrerupător automat (ca protecţie de rezervă). Dacă la intrare este folosit un dispozitiv DDR
tip S, continuitatea serviciului nu este asigurată pentru scurgerile mai mari de 3kA 8/20.
Pentru protecţia împotriva atingerilor indirecte nu mai sunt necesare măsuri
suplimentare în prezenţa DDR. Protecţia la suprasarcină este încorporată în SPD.
Deoarece sistemul de tratare a neutrului este de tip TT şi pentru a evita un stres prea
mare între fază şi neutru este recomandat ca să fie utilizată o protecţie cu SPD conectat în 3
moduri: între fază şi neutru, între neutru şi PE, şi între fază şi PE (vezi tabel 6.3).
-133-
Pentru alte dispozitive de protejat este nevoie numai de protecţie numai între fază şi
neutru deoarece PE-ul nu este conectat la ele, cu excepţia maşinei de spălat la care PE-ul este
prezent din motive de siguranţă. În acest caz, protecţiile dintre fază şi PE şi neutru şi PE pot fi
necesare.
O protecţie suplimentară poate fi necesară dacă antena TV este împământată.
Deoarece distanţa între SPD de la intrare şi dispozitivele de protejat, în special cele de
la etaj, este mare (10m şi, respectiv, 20m), sunt necesare alte SPD în apropierea dispozitivelor
de protejat (vezi par.6.2.7.2 şi 6.2.7.3). Un SPD trebuie prevăzut în apropierea maşinei de
spălat iar un altul în apropierea TV-ului şi a video-recorder-ului. Un alt SPD va fi conectat în
tabloul electric secundar de la etaj sau direct în priza de legătură a PC-ului (distanţa dintre
cele două este mică).
Pentru aceste SPD trebuie alese un curent de scurgere mic. Astfel, In = 2kA pentru
SPD tip 2 este suficient. Up = 0,8kV este dat în catalogul furnizorului.
Distanţa de 20m este suficientă pentru a asigura decuplarea dintre SPD de la intrarea
în clădire şi cel de la etaj. Dar distanţa de 10m dintre SPD de la intrare şi celelalte SPD de la
parter nu este suficientă pentru a asigura o decuplare eficientă datorită valorii mici a tensiunii
de protecţie Up = 0,8kV. Se va alege pentru protecţia echipamentelor de la parter SPD cu
Up=1,5kV.
Pentru aceste SPD, curentul de scurtcircuit de la locul lor de montaj este mic iar
furnizorul le-a prevăzut cu protecţii suplimentare (termic şi la scurtcircuit).
Fază Antena TV
Neutru
f n
Tablou electric secundar etaj
Tablou
electric
principal
Alarmă
DDR
tip S TV şi video
recorder
Maşină
de spălat
Antena TV
Fig.6.1. Instalaţie de uz casnic

-134-
II.7. CALCULUL NIVELULUI DE IZOLAŢIE LA IPT EXTERIOARE
- Clasa SPT, ki - calculată anterior, şi de care depinde configuraţia celorlalte
elemente ale IPT
- Numărul de conductoare de coborâre, n;
- Tip izolaţie IPT exterioară, km:
o Aer;
o Beton, cărămizi;
- Tip de dispozitiv de captare:
o Tijă singulară (este necesară dacă upe terasa protejată cu o reţea de captare
se amplasează un dulap, o antenă, coş de evacuare etc) ;
o Conductor întins:
Înălţimea dispozitivului de captare, h
Distanţa între două conductoare, c
o Reţea de conductoare (4 şi mai multe) fără legătură de echipotenţializare
intermediară, la clădiri de înălţime între 5 şi 20 m:
Distanţa între două conductoare de coborâre, c
Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h
o Reţea de conductoare (4 şi mai multe conectate prin conductoare de
echipotenţializare în buclă orizontale, pentru clădiri înalte):
Număr total de niveluri ale clădirii, m
Distanţa între două conductoare de coborâre cele mai apropiate, c
Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h
Distanţa până la cel mai apropiat conductor de coborâre, d
Înălţime deasupra punctului de echipotenţializare, l
- Priză de pământ (tip A sau B):
o Tip A cu electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ:
comparabile;
diferite;
o Tip B

7.2.1. Calcularea nivelului de izolaţie pentru instalaţii de protecţie împotriva
trăsnetului (IPT) se face în conformitate cu anexa 6.8 din I7-2011 prin asigurarea unei
distanţe minime, d, între dispozitivul de captare sau conductorul de coborâre şi părţile
metalice ale structurii sau alte instalaţii, mai mare decât distanţa de separare s.
7.2.2. Se va utiliza relaţia (A6.8.1 din Anexa 6.8 – I7-2011):
k (7.1)
s = ki ⋅ c ⋅ l
km
7.2.3. Domeniul de valori ale factorului kc este dat în tabelul A6.8.2. Pentru
determinarea valorii acestui factor se va utiliza tabelul A6.8.4 ce se aplică parţial pentru
dispunerile de tip A ale prizei de pământ (numai pentru electrozi de pământ singulari cu
rezistenţe electrice de pământ comparabile) şi pentru toate dispunerile de tip B ale prizei de
pământ.
7.2.4. Pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ având electrozii de pământ
singulari cu rezistenţe electrice de pământ în mod clar diferite se consideră factorul kc=1.
7.2.5. În structuri din beton armat cu armătura metalică interconectate, cu continuitate
metalică sau electrică, nu este necesară o distanţă de separare.
-135-
7.3. Exemplu de calcul
Se consideră o clădire de birouri având P+11 niveluri, conform figurii de mai jos.
Clădirea este prevăzută cu o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului (IPT) exterioară
neizolată de tip II cu 16 conductoare de coborâre având distanţa dintre două conductoare de
10m şi cu 5 bucle de interconectare dispuse la o distanţă de 20m. Se va determina distanţa de
separare necesară pentru amplasarea unui echipament pe terasă.
Tabel 7.1. Date caracteristice ale structurii

Parametru Comentariu Simbol Valoar Referinţă
e
Clasa SPT II ki 0,06 Tabelul
A6.8.1
Materialul izolaţiei electrice Aer km 1 Tabelul
A6.1.2
Număr total de bucle de m 5
conductoare interconectate pe
orizontală
Numărul de conductoare de n 16
coborâre
Distanţa între două conductoare c 10
de coborâre cele mai apropiate,
(m)
Înălţime tijă de captare ht 6
Distanţa între două bucle de h 1..4 20
conductoare interconectate pe
orizontală, (m)
Pentru calcularea distanţei de separare dată de tija de captare se consideră coeficientul

kc=1 (conform tabelului A6.8.4 - I7), şi rezultă conform relaţiei A6.8.1 – I7:
k 0,06
st = i × k ct × lt = ×1× 6 = 0,36 m
km 1
Pentru calcularea distanţei de separare dată de elementele structurii se determină

coeficienţii kc conform relaţiilor date în figura A6.8.3 – I7:
1 c 1 10
k c1 = + 0 ,1 + 0 ,2 × 3 = + 0 ,1 + 0 ,2 × 3 = 0,03125 + 0,1 + 0,2 = 0,331 m ;
2n h 2 * 16 10
1 1
k c 2 = + 0,1 = + 0,1 = 0,0625 + 0,1 = 0,1625 m ;
n 16
1 1
k h1 = + 0,01 = + 0 ,01 = 0,0625 + 0,01 = 0,0725 m ;
n 16
1 1
k h 2 = k h 3 = k h 4 = = = 0,0625 m ;
n 16
ki
sS = × (k c1 × lc1 + k c 2 × lc 2 + k h1 × h1 + k h 2 × h2 + k h 3 × h3 + k h 4 × h4 )
km
0,06
sS = × (0,33125 × 10 + 0,1625 × 10 + 0,0725 × 20 + 0,0625 × 10 + 0,0625 ×10 + 0,0625 ×10)
1
s S = 0,06 × (3,3125 + 1,625 + 1,45 + 0,625 + 0,625 + 0,625)
-136-
s S = 0,06 × 8,2625 = 0,496 m
s = st + s S = 0,36 + 0,496 = 0,856 m
Figura 7.1. Exemplu de calcul a distanţei de separare
7.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate

Distanţa de izolaţie se respectă pentru toate detaliile de amplasare / prindere a
achipamentelor care se montează pe terasă sau se apropie în mod periculos de conductoarele
de coborâre.
7.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie

7.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali
-137-
7.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare
7.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante

vezi …
7.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie

vezi …
7.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic
138
II.8. CONCEPEREA SCHEMELOR ELECTRICE
1. ASIGURAREA PROTECŢIEI LA ŞOC ELECTRIC

1.1. Bazele asigurării protecţiei la şoc electric
Aşa cum este cunoscut mărimea care produce şocul electric este curentul electric.
În funcţie de valoarea intensităţii curentului electric şi durata acestuia, şocul
electric poate fi letal, respectiv se poate produce electrocutarea. Valoarea limită superioară a
intensităţii curentului care, practic indiferent cât durează, este neletală este de 10 mA. Ca
urmare, mijloacele care asigură protectia prin limitarea intensitatii curentului la valori sub 10
mA vor acţiona FĂRĂ întreruperea alimentării.
Mijloacele care asigură protecţia prin limitarea duratei trecerii curentului prin
organismul uman, practic, indiferent de valoarea acestuia, se vor baza pe întreruperea
automată a alimentării de la sursă.
Asigurarea protecţiei la şoc electric cu mijloace fără întreruperea alimentării
a) Aceste mijloace se aplică, de regulă, local, respectiv numai pentru unii receptori ai
unui consumator (relativ puţini), care nu admit întreruperea automată a alimentarii, cel puţin
pentru un prim defect de izolaţie.
Ca urmare, dacă consumatorul este alimentat de la o reţea cu punctul neutru legat la
pământ (Reţea TT sau TN) atunci pentru receptorii respectivi se vor creea condiţii pentru
aplicarea NUMAI a mijloacelor de protecţie fără întreruperea automată a alimentării şi
anume:
- izolarea suplimentară a amplasamentului, care reduce foarte mult riscul unui prim defect de
izolaţie;
- alimentarea la tensiune redusă, prin intermediul unui transformator coborator de tensiune cu
caracteristicile specificate în I7;
- separarea de protectie, respectiv alimentarea prin intermediul unui transformator de separare
cu neutral izolat (I) şi izolarea completă şi sigură a componentelor sistemului electric faţă de
pământ.
b) Dacă consumatorul are un număr însemnat de receptori care impun cerinţe
deosebite din punct de vedere a continuităţii în alimentarea cu energie electrică, dar este
alimentat de la o reţea cu punctul neutru legat la pământ, atunci acesta îşi va crea o reţea IT,
prin intermediul unui transformator de separare, de putere corespunzatoare, a cărui secundar
va fi cu neutral izolat. Pentru receptorii din secundarul acestui transformator de putere,
protecţia la şoc electric se va asigura, fără întreruperea automată a alimentării, dacă
nivelul de izolaţie al ansamblului reţelei electrice din secundarul său este corespunzator.
Prin legarea la pământ a carcaselor se reduce şi mai mult valoarea curentului electric prin
organismul uman, expus atigerii indirecte.
c) Dacă consumatorul, în ansamblul său, are receptori cu cerinţe deosebite din punct
de vedere a continuităţii în alimentarea cu energie electrică, atunci acesta va folosi reţeaua
IT. Aceasta asigură protectia la şoc electric, fără întreruperea automată a alimentării,
dacă nivelul de izolaţie al ansamblului reţelei electrice este corespunzător. Prin legarea la
pământ a carcaselor se reduce şi mai mult valoarea curentului electric prin organismul uman,
expus atigerii indirecte.
1.2. Sistem de protecţie la şoc electric pentru un consumator alimentat de la

Reţea de distribuţie TN
Regula fundamentală, conform I7/2011, a protecţiei împotriva şocurilor electrice este:
139
a. părţile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiţii normale de

funcţionare. Aceasta se realizează prin protecţia de bază (denumită în -I7/2002- „protecţie la
atingere directă”) şi
b. părţile conductoare accesibile, care accidental ar ajunge sub tensiune, să nu devină
părţi active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin “protecţia la
defect“ (denumită în -I7/2002- “protecţie la atingere indirectă”).
Protecţia împotriva atingerii indirecte (la defect), conform I7/2011, se realizează

printr-o măsură de protecţie principală şi o măsură de protecţie suplimentară, care asigură
protecţia în cazul defectării protecţiei principale. Cele două măsuri de protecţie împotriva
atingerilor indirecte trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.
În România şi în Comunitatea Europeană, marea majoritate a consumatorilor sunt
alimentaţi, din sistemul extern, de la reţele cu sisteme electrice care au punctul neutru legat la
pământ (simbol T) şi distribuit în reţea prin PEN.
Ca urmare, pentru protecţia la şoc electric se aplică întreruperea automată a
alimentării, în condiţiile specifice măsurii tehnice principale legarea la neutrul
alimentării (simbol N), fig. 1.
Conform -I7-2011 se impune:
a)- toate masele instalaţiei electrice trebuie legate, prin conductoare de protecţie,
(PEN sau PE) la neutrul alimentării. Ca urmare, neutrul alimentării este accesibil la receptorii
consumatorului prin conductoarele de protectie PEN/PE distribuite în reţea până la carcasa
(masa) fiecărui receptor.
În fiecare tablou electric se va realiza o bornă/ baretă, fig. 1., la care se conectează:
-PEN/PE alimentării şi PEN/PE-le care se distribuie în aval;
-conductorul PE pentru legarea carcasei metalice, masa tabloului respectiv, la PE;
-conductorul PE pentru legarea repetată la pământ a PEN/PE distribuit.
b) – echipotenţializarea, ca măsură tehnică suplimentară de protecţie şi ca urmare,
dacă există un număr însemnat de conductoare de echipotenţializare, în apropierea tabloului
electric general, se realizează borna/bara principală de legare la pământ a instalaţiei BPPE, la
care, prin conductoare de echipotenţializare-PEE se interconectează masele şi elementele
metalice ale structurii. Aceasta bornă/ bară, se conectează, în tabloul electric general, la PEN
sursei de alimentare.
Legătura de echipotenţializare de protecţie suplimentară poate implica întreaga
instalaţie, o parte a acesteia sau un amplasament.
Echipotenţializarea de protecţie suplimentară include părţile conducătoare simultan
accesibile ale unui echipament fix şi părţile conductoare străine inclusiv, dacă se utilizează,
armătura metalică a betonului armat. În fig.1., s-au realizat legături de echipotenţializare
pentru echipamentele din imediata apropiere a TP.
c) - conductorul de protecţie (conductorul din reţeaua de distribuţie a furnizorului
PEN) trebuie legat la pământ în apropierea fiecărui transformator, la ramificaţiile aeriene, la
capetele liniilor şi la distanţe de cel mult 1000 m pe traseu, Rp1, fig. 1.
Aceste legături se efectuează şi în reţeaua consumatorului, în fiecare tablou electric, în
140
care această operaţie este posibilă, Rp fig.1. (la clădirile înalte, această legare multiplă a
conductorului de protecţie nu poate fi practic realizată şi în tablourile electrice de pe etaje, de
ex. TS, fig.1.);
d) - legarea la pământ (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pământ,
din reţeaua consumatorului) trebuie să se facă la prize de pământ distribuite pe ansamblul
instalaţiei (din acest motiv se realizează ca priză de fundaţie, fig. 1., iar rezistenţa rezultantă
Rp a prizelor să fie cât mai mică posibil, dar nu mai mare de 4Ω;
e) - din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ a conductorul PE
acesta se execută din cupru;
f) - deoarece, măsura tehnică principală, legarea la conductorul neutru, se bazează în primul
rând pe întreruperea automată a alimentării, prin acţionarea aparatelor de conectare
141
comandate de dispozitivele de comandă automată ale reţelei electrice, PACD, se impune

asigurarea condiţiilor ca acestea să acţioneze.
Ca urmare, dispozitivele de protecţie la supracurenţi, ale reţelei, se reglează, iar
secţiunile PE şi PEN se dimensionează astfel încât un defect de izolaţie între o fază şi o
carcasă (masă) să producă un curent de scurtcircuit a cărui valoare să determine deconectarea
automată, în timpi inferiori celor impusi de I7/2011, tab.4.1.
Această soluţie se impune şi în cazul în care circuitele alimentează receptori care
trebuie să rămână în funcţiune nesupravegheate de personal.
Dacă această cerinţă nu este asigurată întrerupătoarele prevăzute cu PACD vor fi
echipate şi cu DDR.
g) Alte mijloace de protecţie, cu acţiune individuală, respectiv separarea de protecţie,
izolarea amplsamentului, egalizarea potenţialelor.
Sistemul de protecţie care se bazează pe întreruperea automată a alimentării
receptorilor, cu toate componentele sale specifice, fig.1., nu poate asigura protecţia pentru
toate tipurile de receptori ai consumatorului şi pentru fiecare tip de protecţie (de bază şi la
defect). Ca urmare, în fig.2., se prezintă forma cea mai complexă a sistemului de protecţie la
şoc electric, aferent unui consumator, în care, pentru marea majoritate a receptorilor se aplică
întreruperea automată a alimentării, în condiţiile specifice reţelei TN, prezentată în fig.1., iar
pentru ceilalţi receptori se aplică unul sau mai multe din următoarele mijloace.
Alimentarea la tensiune foarte joasă

Pentru receptorii amplasaţi în medii umede (subsoluri) sau în anumite amplasamente
medicale protecţia de bază (atingere directă) şi protecţia în caz de defect (atingere indirectă)
se va considera asigurată dacă se aplică măsura tehnică principală de protecţie “alimentare la
tensiune foarte joasă” Această soluţie se poate aplica numai receptorilor care pot avea
tensiunea nominală foarte joasă. Tensiunea redusă se obţine fie de la reţeaua de bază, TN, prin
transformator special de separare, fie de la alt tip de sursă, cu asigurarea unor restricţii.
Reţeaua electrică, cu valoarea foarte joasă a tensiunii, poate avea, un punct al unei părţi
active, legat la pamânt (Reţea-TFJP-legarea la pământ se poate realiza în apropierea sursei),
sau nu (Reţea-TFJS-între toate părţile active şi pământ trebuie să existe o izolaţie de bază).
Mijloace “fără întreruperea automată a alimentării”
Acestea sunt necesare pentru echipamentele electrice care impun o funcţionare fără
întreruperi, chiar la un prim defect de izolaţie, fără a periclita viaţa oamenilor (de ex. în
laboratoare de încercări, unele procese de producţie, sau în anumite amplasamente
medicale) şi se asigură prin aplicarea uneia din următoarele măsuri:
a) folosirea materialelor şi echipamentelor de clasa II sau echivalente;
b) izolarea amplasamentelor;
c) separarea de protecţie;
d) executarea de legături de echipotenţializare locale.
Măsurile (a,b,d.), fig.2. sunt cumulative reţelei TN, aplicate local la, sau pe receptorii
respectivi.
Separarea de protecţie se aplică limitat, de regulă, pentru un singur receptor care nu
admite întreruperea alimentării în cazul defectului simplu şi constă în creearea unui subsistem
electric, cu aceleaşi valori ale sistemului de tensiuni, prin intermediul unui transformator
special de separare, în secundarul căruia se creează o reţea II respectiv, punctul neutru al
transformatorului este izolat iar masele receptorilor sunt, deasemeni, izolate faţă de pământ,
fig.2.
142
Alimentarea dintr-o singură sursă de separare a mai multor receptori este admisă dacă
se respectă, simultan, următoarele condiţii din I7/11:
143
1.3.Conductoare de protectie şi echipotentializare- secţiuni minime admise

1.3.1.CODUCTOARE DE PROTECŢIE COMPONENTE ALE REŢELEI-TN
144
Conductorul neutru de protecţie care se distribuie în reţea şi asigură

măsura principală de protectie –legarea la punctul neutru a sursei, a carcaselor/ maselor.
Secţiunea acestuia este impusă de I7/2011 astfel :
a).-Pentru porţiunea din reţeaua furnizorului, unde este comun cu conductorul neutru:
- dacă reteaua este executată cu LEC atunci toate conductoarele cablului sunt din acelaşi
material, iar secţiunea PEN este corelată de producator cu secţiunea conductoarelor de fază
care respectă cerinta I7/2011, Tabelul 5.17;
- dacă reţeaua este executată cu LEA, cu conductoare torsadate, atunci conductorul PEN este
din OL, material diferit de cel al conductoarelor de fază şi, ca urmare, secţiunea acestuia se
stabileşte conform I7/2011, Tabel 5.17, corelat cu coeficienţii de corecţie din Tab.5.11-5.15.
Conform Specificaţiei E.ON-ST 200/2010 “conductorul purtător cu rol de PEN va fi din
oţel-aluminiu 50/8mm2”.
b). În reţeaua consumatorului, de regulă, conductorul neutru de protecţie-PE este separat,
poate fi din materiale diferite de cel al conductoarelor de fază şi pozat pe trasee diferite de
cele ale coloanelor şi circuitelor de alimentare, (1), fig.3. -receptorii de la parter şi ca urmare,
secţiunea se calculează ca la aliniatul precedent. Dacă valoarea secţiunii rezultată din calcul
este mai mică decât cea minimă impusă de I7/2011, Tab 5.17, atunci se va adopta valoarea
minimă impusă.
Deoarece secţiunea conductorului PE se calculează în funcţie de secţiunea
conductoarelor de fază, de pe coloană /circuit, rezultă că sectiunea PE are diferite valori,
dintre care una are valoarea cea mai mare (cu aceasta valoare se va corela secţiunea
conductoarelor de echipotentializare).
Conform I7/2011, art. 5.5.3.7, alin. e, “dacă conductorul de protecţie face parte dintr-
un cablu sau se află într-un tub de protecţie împreună cu conductoarele de fază ale aceluiaşi
circuit, (fig.3. -receptorii de pe etaj), secţiunea minimă pentru aluminiu este de 4 mm2”
Conductorul de protectie pentru
legarea suplimentară la pământ a conductorului neutru de protecţie, în tablourile electrice.
Acesta se consideră conductor de legare nemijlocită/directă, la pământ şi are
secţiunea minimă impusă de I7/2011.
Coductoare de echipotenţializare componente ale Retelei TN şi care fac parte din

sistemul de legare la pamant:
a)- care sunt conectate la borna (bara) principală de legare la pământ (2), fig.3., trebuie să aibă
secţiunea minimă de : 6 mm2 Cu sau, 16 mm2 Al sau, 50 mm2 OL;
b)-conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează
două părţi conductoare accesibile, (3), fig.3., au secţiunea egală (sau mai mare) cu secţiunea
cea mai mică a conductoarelor de protecţie care au şi rol de echipotenţializare;
c)-conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează
părţi conductoare accesibile la părţile conductoare străine, (5), fig.3., trebuie să aibă secţiunea
mai mare sau cel puţin egală cu 0,5 din secţiunea conductorului de protecţie al părţii
145
M – masă; C – element metalic aflat în contact cu pamântul; parte conductoare care nu face
parte din instalaţia electrică şi care poate introduce un potenţial electric, în general
potenţialul electric al pământului local; C1 – conductă metalică de apă, din exterior; C2 -
conductă metalică de apă uzată, din exterior; C3 – conductă metalică de gaz racord
electroizolant, din exterior; C4 – aer condiţionat; C5 – sistem de încălzire; C6 – conductă
metalică de apă, de exemplu, într-o baie; C7 – părţi conductoare străine în zona de
accesibilitate la atingere a părţilor conductoare; BPPE – bornă principală de legare la
pământ (bară colectoare principală de legare la pământ); T – priză de pământ. BPE – bară
pentru conectarea conductoarelor de proteţie şi echipotenţializare; TE- carcasa metalică a
unui tablou electric; 1-conductor de protecţie; 2-conductor de echipotenţializare, pentru
legare la BPPE/BPE; 3-conductor de echipotenţializare pentru echipotenţializare
suplimentară între două păr i conductoare accesibile; 4- conductor de legare la pământ; 5-
conductor pentru echipotenţializare suplimentară între o parte conductoare i o structură
(conductă, cadru, etc);6- conductor de protectie pentru legarea suplimentară la pamant a PE
din TE.
146
conductoare accesibile ( I7/2011, fig. 5.3) cu condiţia ca Sb să fie de cel puţin 2,5 mm2 Cu,
dacă conductorul este protejat mecanic sau, 4 mm2 Cu dacă conductorul nu este protejat
mecanic.
Un conductor de echipotenţializare se consideră protejat mecanic prin introducerea lui
într-un tub de protecţie, într-un jgheab pentru cabluri sau dacă este protejat similar.
1.3.2.Conductoare de legare la pământ care fac parte dintr-un
sistem de legare la pamant

Conductoarele de legare la pământ fac legătura dintre:
-borna/bara principală de legare la pământ (aferentă Reţelei TN,TT,IT);
-bara de egalizare a potenţialelor (aferentă instalaţiei interiore de protecţie la trăsnet sau
sistemului de protecţie la trăsnet-LMPS) şi priza de pământ.
Secţiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când nu sunt îngropate în

pământ, se determina conform I7/2011, art. 5.5.3.7.
Secţiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ, când sunt îngropate, au
valorile din I7/2011, tabelul 5.18.
1.3.3. CODUCTOARE DE ECHIPOTEN IALIZARE COMPONENTE ALE INSTALA IEI
INTERIOARE DE PROTECŢIE LA TRĂSNET
Acestea au secţiunile conform I7/2011, cap 6. Tab 6.22-6.23.

În fig 3. partea conductoare C7 s-a echipotenţializat pentru că nu se asigura distanţa de
protecţie faţă de conductorul de coborâre la IPTE.
1.3.4. CODUCTOARE DE PROTECŢIE ŞI ECHIPOTENŢIALIZARE COMPONENTE ALE
SISTEMULUI DE PROTECTIE LA EFECTELE TRĂSNETULUI-LMPS.
1. Conform I7/2011, Conductoarele de legătură la pământ a SPD au secţiuniea minimă

de 4 mm2 Cu sau o secţiune echivalentă la utilizarea unui alt material. În cazul în care sunt
utilizate SPD pentru protecţia la supratensiuni de trăsnet, conform categoriei IV de încercare,
conductoarele de legare la pământ trebuie să aibă o secţiune minimă de 16 mm2 Cu sau o
secţiune echivalentă la utilizarea unui alt material.
2. În I7/2011, art. 4.4.5.7 se prevede “materialele şi dimensiunile barelor de

echipotenţializare şi ale conductoarelor de echipotenţializare trebuie să fie conforme cu datele
din subcap 5.5 şi recomandările din SR EN 62305-3”, iar în SR EN 62305-4 se precizează:
secţiunea minimă pentru componentele de echipotenţializare trebuie să fie conform tab. 1.
1.3.5. CONCLUZII
-un consummator poate avea fiecare din tipurile de conductoare de protecţie şi

echipotenţializare evidenţiate mai sus.
-pentru fiecare în parte I7/2011, prevede valori diferite ale secţiunilor minime.
Ca urmare, dacă structura consumatorului, alimentat de la Reţea TN, este prevăzută cu
sistem de protectie la efectele trăsnetului-LMPS şi cu instalaţie interioară de protecţie la
trăsnet, în situaţia în care, pentru o carcasă (masă) sau un element metalic, ar trebui să
coexiste mai mult de o legătură de echipotenţializare, se va realiza o singură legătură, cu
147
secţiunea minimă cea mai mare, rezultând, conform I7/2011 şi SR HD 60364-5-54/2007,

sistemul de legare la pământ, specific Reţelei TN, fig. 3.
Pentru consumatorii alimentaţi de la Reţea TT sau IT, sistemul de legare la pământ va
avea configuraţia specifică, respectiv va conţine, pe lângă reţeaua conductoarelor de
echipotenţializare (menţionată la Reţeaua TN) şi conductoare de protecţie PE, de regulă,
neizolate, pentru legarea la pământ a tuturor carcaselor metalice, care este măsura principală
de protecţie la şoc electric.
Sistemul de legare la pământ specific reţelei TN, conţine, de regulă, puţine conductoare
PE neizolate, deoarece masura principală de protecţie la şoc electric-legarea la punctul neutru
al alimentării se realizează, de regulă, prin conductoare izolate, care fac parte din cablul
electric de alimentare sau sunt pozate în acelaşi tub de protecţie.

1.4. Tipuri de instalaţii de legare la pământ la consumator.
Reglementarea: Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare

la pământ - indicativ 1 RE-Ip 30/2004, la pct. 1.1.4. defineşte Categoriile de instalaţii de
legare la pământ:
a) instalaţii de legare la pământ de protecţie împotriva electrocutărilor (şocului
electric);
b) instalaţii de legare la pământ de exploatare, destinate legării la pământ a unor
elemente făcând parte din circuitele curenţilor normali de lucru (punctul neutru al sursei de
alimentare);
c) instalaţii de legare la pământ de protecţie împotriva supratensiunilor (atmosferice
transmise prin reţea şi de comutaţie);
d) instalaţii de legare la pământ pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a
protecţiilor prin relee împotriva defectelor cu puneri la pământ, respectiv la masă;
e) instalaţii de legare la pământ folosite în comun, destinate atât pentru scopuri de
protecţie, cât şi pentru scopuri de exploatare a instalaţiilor electrice.
La acestea se adaugă şi
f) instalaţia de legare la pământ a instalaţiei de paratrăsnet,
148
Normativul I7 impune, pentru rezistenţa prizei instalaţiei de legare la pământ de

protecţie împotriva şocului electric valoarea de 4 ohmi, iar pentru cea a instalaţiei de
paratrăsnet 10 ohmi, iar dacă cele două prize sunt comune se impune max. 1 ohm.
Conform aceluiaşi Îndreptar:
“o priză de pământ (naturală şi/sau artificială) poate fi folosită în comun pentru două sau mai
multe instalaţii de legare la pământ, din categoriile menţionate”
De regulă, conductoarele de legare la pământ a instalaţiei de paratrăsnet vor fi
separate, până la priza de pământ, faţă de celelalte categorii de instalaţii.
De la această prevedere fac excepţie clădirile (construcţiile) cu structură metalică sau
de beton armat, la care structura metalică poate fi utilizată drept conductor de legare la priza
de pământ comună pentru toate categoriile de instalaţii”
Ca urmare, dacă consumatorul are post de transformare propriu şi reţeaTN, punctul
neutru al înfăşurărilor secundare ale transformatorului (priză de exploatare) va fi legat la priza
de pământ comună.
1.5. Asigurării protecţiei la şoc electric pentru echipamente informatice
Echipamentele informatice, conform I7/2011, se vor alimenta, de regulă, în schema

TN-S pentru a micşora pericolul de avarie prin supracurenţi şi fenomene EMC (perturbaţii
electromagnetice), iar conductoarele de protecţie trebuie să fie din cupru.
Circuitele pentru alimentarea echipamentelor informatice se vor grupa pe un tablou
electric propriu, TEI, fig. 4., alimentat direct din tabloul general, varianta II, sau din cel
pentru iluminat şi prize, varianta I.
Dacă curentul de fugă prezumat al echipamentelor informatice este mai mare de 10
mA, protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă se realizează, conform
prevederilor I7, dacă se respectă şi una din următoarele condiţii, în funcţie de tipul reţelei
electrice:
a) conductorul de protecţie PE (utilizat în fiecare tip de reţea TN, TT, IT) trebuie să
aibă o secţiune de cel puţin 10mm2 cupru.
b) există dispozitiv de control al continuităţii circuitului de legare la pământ, a
carcasei echipamentului (legare la pământ proprie schemelor TT şi IT), care să-l deconecteze
automat de la sursă, în momentul întreruperii acestei continuităţi;
c) dacă echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator de separare,
fig.5, circuitul secundar al acestuia are reţea TN. Pentru aplicaţii specifice se poate folosi
schema de legare la pământ IT. În acest caz legarea la pământ trebuie să respecte condiţiile de
la pct. a) şi b).
Aceste prevederi se aplică şi coloanelor care alimentează mai multe echipamente şi pe
care suma curenţilor de fugă depăşeşte 10 mA.
În cazul schemei de legare la pământ TT, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv
de protecţie la curent diferenţial rezidual al cărui curent nominal de funcţionare se calculează
conform I7, subcap 7.19.
În cazul în care sursa de alimentare a consumatorului este reţea IT, se recomandă ca
echipamentul care are curent de fugă mare, să nu fie alimentat direct de la această sursă,
datorită dificultăţii semnalizării primului defect.
În acest caz, echipamentul va fi alimentat prin intermediul unui transformator de
separare IT/TN, fig. 5.
149
1.6. Compatibilitatea între diverse RE ELE de distribu ie
Reguli de compatibilitate
Conform Normei Franceze NF C15-100, armonizată cu reglementările europene

(CENELEC), este posibilă alimentarea prin acelaşi transformator, sau acelaşi post de
transformare, a receptorilor/ echipamentelor/instalaţiilor pentru care se aplică, ca măsură
tehnică principală, soluţii diferite, în următoarele condiţii:
a) reţelele sunt TT sau TN exclusiv, respectiv măsura principală de protecţie este legarea la
pământ, respectiv la punctul neutru al sursei, prin PEN/PE distribuit. ;
b) fiecare receptor/ echipament/instalaţie este corect protejat/ă, conform regulilor aplicabile
reţelei de la care este alimentat;
c) fiecare reţea are propria reţea de echipotentializare, iar acestea sunt interconectate la BPPE
–bara principală de protecţie şi echipotentializare, legată la pământ;
d) conductorul PEN, aferent Reţelei TN, este legat la punctul neutru al transformatorului şi la
bara principală de protectie şi echipotentializare;
e) punctul neutru al transformatorului, masele postului de transformare şi conductoarele de
protecţie ale instalaţiilor situate în aceeaşi clădire, sunt legate la aceeaşi priză de pământ sau
la un ansamblu de prize de pământ interconectate;
f) fiecare receptor/ echipament/instalaţie are propriul conductor de protecţie.
Dacă în acelaşi spaţiu se află receptori/ echipamente/instalaţii alimentate de la Reţele
diferite şi sunt accesibile simultan, se recomandă ca masele lor să se interconecteze printr-o
legătură echipotenţială suplimentară.
150
Fig. 6. Exemplu de compatibilitate între re ea TT i re ea TN

-BPPE- borna principală de protec ie i echipoten ializare la care se leagă :
-Conductorul PEN componentă a RE ELEI TN ;
-LEP-re eaua de echipoten ializare aferentă Re elei
TT ;
-L – Legătură echipoten ială suplimentară recomandată dacă masele M1 i M2 sunt accesibile simultan ;
-AP 1– întrerupător montat pe circuitul de alimentare a receptorului/echipamentului A ;
-AP2 – Aparat de protec ie montat pe circuitul de alimentare a receptorului//echipamentului B ;
Cele două receptoare/echipamente A, B sunt amplasate în acee i incintă i ca urmare pot fi atinse
simultan ;
AP– Aparat de protec ie al instala iilor alimentate prin RE EA TN care poate fi tri sau tetra polar ;
DDR- Aparat de protectie echipat cu protec ie la curent diferen ial.
2. SCHEME ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATOR
2.1. Definirea conceptului de reţea electrică
Conceperea schemei electrice a unui consumator are la bază două aspecte de bază:
a- Asigurarea alimentării cu energie electrică corespunzător cerinţelor impuse de
categoriile de receptori;
b- Asigurarea protecţiei la şoc electric a utilizatorilor.
Din punct de vedere tehnic, un punct al unei părţi active a unui sistem electric, care în
mod normal are un potenţial electric în raport cu o altă parte activă a aceluiaşi sistem electric,
poate fi în contact electric cu pământul.
151
De regulă, acest punct activ, care poate fi în contact electric cu pământul, este punctul
neutru al sursei de alimentare, în condiţiile în care acesta este un punct care, de regulă, există
în mod natural, respectiv când înfăşurările sursei electrice de alimentare sunt conectate în stea.
Definirea tipului de Reţea electrică de distribuţie, din I7/2011, se face, pentru scheme
electrice de distribuţie ale unui consumator, care sunt alimentate de la surse electrice care au,
în mod natural, punct neutru.
Modul de legare la pământ a punctului neutru al unei surse are efecte asupra
regimurilor de funcţionare ale reţelei.
Prin legarea la pământ a punctului neutru al sursei (T), orice defect de izolaţie în
raport cu pământul, de regulă, acesta fiind cel mai frecvent prim defect, va genera un regim de
scurtcircuit care va trebui limitat, ca durată, de acţiunea AUTOMATĂ a aparatelor electrice
de protecţie, definite PACD în -I7, cu care este echipată schema electrică de distribuţie.
Dacă receptorii unui consumator, în ansamblul lor, sau numai o parte a acestora,
solicită un grad ridicat al continuităţii în alimentare, respectiv nu admit întreruperea
alimentării, cel puţin urmare a unui prim defect de izolaţie, atunci punctul neutru al sursei NU
va fi legat la pământ şi ca urmare, reţeaua electrică de distribuţie va fi cu neutral izolat (I).
Existenţa punctului neutru face posibilă distribuirea, sau nu, în reţea a acestuia, prin
conductorul neutru.
Cele două moduri de interdependenţă a punctului neutru al sursei cu pământul
determină probleme specifice şi din punct de vedere a protecţiei la şoc electric.
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei legat la pământ (T) se pot adopta
doua mijloace de bază pentru asigurarea protecţiei la şoc electric:
a) - legarea la pământ a carcaselor (T) rezultând, conform I7/2002, SCHEMA DE
LEGARE LA PĂMÂNT –TT, respectiv Tipul de reţea de distribuţie TT, conform
I7/2011;
b) - legarea la punctul neutru al sursei a carcaselor (N), prin intermediul conductorului
neutru de protecţie (PEN /PE), rezultând, conform I7/2002, SCHEMA DE LEGARE LA
PĂMÂNT –TN, respectiv Tipul de reţea de distribuţie TN, conform I7/2011;
În ambele cazuri, un defect de izolaţie determină un defect monofazat.
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei izolat faţă de pământ (I) se poate
adopta, pentru asigurarea protecţiei la şoc electric numai mijlocul de bază legarea la pământ a
carcaselor, rezultând SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –IT, conform I7/2002,
respectiv Tipul de reţea de distribuţie IT, conform I7/2011.
2.2. Tipuri de receptori electrici ai unui consumator

Soluţii de alimentare cu energie electrică
Conform -I7 receptorii unui consumator pot fi:

1. Receptori normali, respectiv care impun cerinţe normale privind continuitatea în
alimentare şi care pot fi:
a)- de iluminat şi prize, această grupare fiind determinată de faptul că sunt monofazaţi
şi sunt alimentaţi, din tablouri electrice,TE, prin circuite, cu PE şi DDR, fig.7a, sau fără PE,
fig.7b. (receptori de clasa II). Protecţia circuitelor şi a receptorilor se asigură de aparatul de
protecţie montat în tabloul electric;
b)- de putere, alimentaţi prin circuite individuale trifazate.
152
Dacă receptorul este trifazat simetric, atunci întrerupătorul automat cu care se

protejează circuitul electric de alimentar se poate echipa cu DDR cu trei poli, deoarece
conductorul neutru de lucru nu există, fig. 8a.
În cazul în care receptorul trifazat este un echipament complex, căruia, de ex. îi este
necesară tensiunea de fază, atunci circuitul său de alimentare va avea şi conductor neutru de
lucru, iar DDR-ul cu care se echipează, eventual, întrerupătorul automat va fi cu patru poli,
fig 8b.
Pe circuitul de alimentare se poate monta aparatul de conectare pentru limitarea

curentului de pornire a eventualului motor electric pe care îl conţine echipamentul complex.
Aceste două categorii de receptori se recomandă să fie alimentaţi prin scheme electrice
proprii, cu tablou electric general propriu, fig. 9.
2- receptori vitali. Aceştia sunt receptori tehnologici cu cerinţe deosebite privind

continuitatea în alimentare. Pentru asigurarea cerinţelor de alimentare, consumatorul, prin
negociere cu furnizorul, poate obţine, pe lângă calea de bază de alimentare, precizată în avizul
de racordare, una sau mai multe căi suplimentare. Dacă consumatorul apreciază că numai cu
153
alimentarea de la furnizorul extern, nu asigură cerinţele receptorilor vitali, atunci îşi va instala
centrală electrică proprie, fig. 10; fig.11.
3.- servicii de securitate care, conform I7/2011, subcap. 5.6., sunt:
iluminatul de siguranţă/securitate; - pompe electrice de incendiu;- lifturi pentru pompieri; -
sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO, pentru efracţie; -
sisteme de evacuare (lifturi); - sisteme de extragere a fumului (desfumare); - echipament
medical de primă necesitate, iar alimentarea lor se asihgură cu „Sisteme de alimentare cu
energie electrică pentru servicii de securitate”
Sursa electrică de securitate poate fi utilizată şi pentru alte scopuri decât serviciile de
securitate, numai dacă alimentarea instalaţiilor de securitate nu este, prin aceasta, perturbată.
Un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu
trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate.
În cazul în care sunt două surse diferite, un defect produs pe circuitul unei surse nu
trebuie să afecteze protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului
celeilalte surse. Punctul neutru al sursei de rezervă de securitate trebuie să aiba acelaşi regim
cu pamântul ca şi sursa de bază. Dacă există conductor de protecţie, PE, acesta trebuie
racordat la conductoarele de protecţie ale ambelor surse.
În fig.10. se prezintă un exemplu de schemă electrică care asigură alimentarea fiecărui
tip de receptor.
Dacă un consumator are mai multe tipuri de servicii de securitate, atunci pentru fiecare
se va realiza tablou electric propriu, cu coloana individuală de alimentare de la fiecare din
cele două surse de alimentare, fig.11.
Dacă consumatorul nu are centrală electrică proprie, pentru alimentarea serviciilor de
securitate, va trebui să-şi prevadă grup electrogen de intervenţie, fig.12.
154
2.3. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Re ea TN
Conform I7/2011, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la pământ

(simbol T), se poate aplica, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la
punctul neutru al sursei (simbol N) a maselor (carcaselor), rezultând Reteaua TN. Ca urmare,
punctul neutru al sursei se distribuie în reţea prin conductorul neutru PEN.
În fig. 13. se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea
TN.
În punctul de delimitare cu furnizorul, conductorul neutru PEN se separă în
conductorul neutru de lucru NL şi conductorul neutru de protecţie PE.
În tabloul electric general, TEG, al consumatorului se vor realiza, pe lângă
bareta/baretele pentru fază/faze, încă două barete, câte una pentru fiecare din cele două
conductoare neutre NL+PE.
155
Întrerupătorul general de pe coloana de alimentare a TG va fi cu patru poli, deoarece

NL se va trece prin acesta.
În firida de branşament, componentă a reţelei electrice de distribuţie a furnizorului, se
va executa şi ultima legare suplimentară la pământ a PEN, din reţeaua furnizorului.
Lângă TEG se realizează borna/bara principală de protecţie şi echipotenţţializare -
BPPE, componentă a sistemului de legare la pământ, sistem care grupează eventualele
legături de echipotenţializare şi conductoare de protecţie PE neizolate (fig. 3.-receptori de la
parter). Borna/bara principală de protecţie şi echipotenţializare-BPPE-se va lega la pământ şi
la conductorul PEN/PE a alimentării (această legătură se va executa în tabloul electric
general-TEG).
156
În fig.14. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a :

-baretelor pentru conductoarele active şi cele neutre, din TEG;
-conectării SPD- montat în TEG, dar care se poate amplasa şi în exteriorul acestuia, iar
legerea la pămât se poate executa fie la bareta PE (1) din TEG, fie direct la BPPE (2);
-BPPE- componenta a sistemului de legare la pamânt.
Aparatul de protecţie, F1, al SPD, este inclus în acesta, livrat, ca urmare, de
producător, dar trebuie să aibă, conform I7/2011 subcap 4.4, caracteristici similare cu
aparatul de protecţie, PACD, din reţea, aflat imediat în amonte în raport cu sursa, dar
acţionarea lor trebuie să fie selectivă.
În schema din fig.13. nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate, pentru care
soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus.
2.3. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Re ea TT
Conform -I7, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la pământ (simbol T),
se poate aplica, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la pământ
(simbol T) a maselor (carcaselor). Cele două prize de pământ sunt independente.
Carcasele se vor lega, prin conductoare de protecţie PE, fig.15. la BPPE, componentă
a sistemului de legare la pământ, iar aceasta, se va lega la priza de pământ de protecţie.
Măsura de protecţie, la defect, este întreruperea automată a alimentării, prin acţiunea
dispozitivelor de protecţie la supracurent PACD. Acţionarea acestora trebuie să se producă în
timpii impuşi de I7/2011.
157
În reţelele TT, echipamentele DDR pot fi utilizate pentru protecţia la defect (protecţia
împotriva atingerii indirecte).
Dacă conductorul neutru se distribuţie în reţea trebuie considerat conductor activ,
respectiv trebuie să aibă nivel de izolaţie similar cu conductoarele de fază.
În fig. 15. se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea
TT cu punctul neutru distribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuitele trifazate vor fi cu
patru poli.
158
Carcasele receptorilor alimentaţi de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de

alimentare. În acest caz, în tabloul electric se va realiza o baretă PE, care se va lega la pamânt,
fig. 16.
159
În fig.17. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a :

-baretelor pentru conductoarele active R,S,T, N, din TEG;
-baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG- pentru varianta distribuirii în retea până
la carcase (mase) ;
-conectarii SPD- montat în exteriorul TEG, iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta
PE (1) din TEG, fie direct la BPPE (2);
În schema din fig.15 şi fig.16. nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate,
pentru care soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus.

2.4. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Re ea IT
Conform I7, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru izolat, (simbol I), se aplică,
ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la pământ (simbol T) a
maselor (carcaselor), rezultând reţea IT, fig.18 .
Se recomandă ca în această reţea conductorul neutru să nu fie distribuit.
Părţile conductoare accesibile se leagă la pământ individual, în grup sau colectiv.
Pentru controlul producerii primului defect se pot utiliza dispozitive de monitorizare a
izolaţiei, curentului diferenţial rezidual şi de localizare a defectului de izolaţie.
160
161
După apariţia primului defect, I7 prevede condiţiile pentru întreruperea automată a

alimentării în cazul unui al doilea defect.
În fig. 18. se prezintă schema electrică pentru un consumator, alimentat de la o reţea
IT cu punctul neutru nedistribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuite trifazate vor fi cu
trei poli.
Nu s-au reprezentat dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei.
Carcasele receptorilor alimentaţi de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de
alimentare. În acest caz, în tabloul electric se va realiza o baretă PE, care se va lega la pamânt,
aşa cum s-a prezentat pentru Reţea TT, în fig.16.
Dacă punctul neutru este distribuit, schemele electrice vor fi similare cu cele de la
Reţea TT, la care se adaugă dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei.
În fig. 19. se prezintă, în detaliu, modul de realizare a :
-baretelor pentru conductoarele active R,S,T, din TEG;
-baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG- pentru varianta distribuirii în
retea până la carcase (mase) ;
-conectarii SPD- montat în exteriorul TEG, iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta
PE (1) din TEG, fie direct la BPPE (2);
-BPPE- componenta a sistemului de legare la pamânt.
În schema din fig.11.6 nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate, pentru
care alimentarea se asigură conform I7/2011, deoarece aceasta se va prezenta în unul din
paragrafele următoare.
2.6. Structura sistemului de alimentare cu energie electrică

a amplasamentelor pentru utilizări medicale
162
Tipuri de receptori
1. În I7/2011, subcap.7.9, Tabel 7.9.1. se prezintă Exemple de clasificare a grupelor şi a
claselor de comutare, iar în SR CEI 60364-7-710-2005, Anexa B, se prezintă o lista similară
cu Exemple de atribuire a numerelor şi clasificărilor grupelor pentru securitatea
amplsamentelor cu utilizări medicale, dar cu precizarea:
”O listă definitivă a amplasamentelor pentru utilizări medicale care indică grupele care
le sunt atribuite este aproape imposibil de stabilit dat fiind clasificarea diferită a utilizării
amplasamentelor func ie de ară i chiar în interiorul unei ări“
2. În SR CEI 60364-7-710-2005 se definesc „Amplasamente speciale pentru utilizare
medicală” iar echipamentele aferente acestora includ toate serviciile de securitate definite în
I7/2011, art. 5.6.1.2.
Ca urmare, receptorii electrici aferenţi amplasamentelor pentru utilizări medicale se
pot grupa, în categoriile evidenţiate anterior, cu anumite particularităţi determinate de faptul
că receptorii vitali din amplasamentele medicale sunt considereţi echipamente medicale de
primă necesitate :
a). receptori de iluminat normal şi prize. Aceştia se prevăd în toate spaţiile amplasamentului
medical ;
b). Receptori de putere, care nu sunt consideraţi „servicii de securitate”
c). Servicii de securitate definite în I7/2011 în subcap.7.9., (alimentare de rezervă), care
sunt clasificate pe clase de comutare pe sursa de rezerva:
-c1.)- cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s, pentru care, în eventualitatea
lipsei tensiunii, cel puţin pe una din faze, în tabloului principal de distribuţie, sursa de
securitate trebuie comutată automat în max 0,5 sec şi aceasta trebuie să asigure alimentarea
lămpilor scialitice şi altor lămpi esenţiale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore.
Aceste echipamente au o putere nominală relativ mică, iar timpul de comutare se poate
asigura numai dacă se utilizează, ca sursă de securitate, surse de alimentare neîntreruptibile
(UPS).
Echipamentul care asigură comutarea automată, tip AAR, trebuie să aibă elemente care
să sesizeze condiţiile menţionate mai sus.
-c2.) cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s, echipamentele trebuie conectate în
max 15 s, la sursa de securitate dacă tensiunea, pe cel puţin una din faze în tabloul principal
de distribuţie, a scăzut cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare,
pentru o durată mai mare de 3 s. Echipamentele care necesită o astfel de alimentare sunt
enumerate în I7/2011, art. 7.9.31.
Aceste echipamente pot fi:
- receptori de putere, pentru care sursa de securitate trebuie să fie grup/grupuri generatoare de
joasă tensiune,
-echipamente cu o putere nominală relativ mică, pentru care sursa de securitate poate fi şi
sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS).
O parte însemnată dintre aceşti receptori sunt servicii de securitate, definite în
I7/2011, subcap. 5.6, cu care se echipează, de regulă, o gamă extinsă de consumatori, alţii
decât amplasamentele pentru utilizări medicale.
-c3. )-cu un timp de comutare mai mare de 15 s, necesare pentru menţinerea serviciilor de
amplasament medical (spital) şi pentru care se impune conectarea manuală sau automată pe
sursa de securitate, care funcţionează pe o durată de minim 24 ore. Echipamentele care
necesită o astfel de alimentare sunt enumerate în I7/2011, art. 7.9.32.
Aceştia sunt receptori de putere, pentru care sursa de securitate trebuie să fie grupuri
generatoare de joasă tensiune.
163
Ca urmare a cerinţelor diferenţiate de asigurare a alimentării, receptorii serviciilor de

securitate, se vor grupa pe surse şi tablouri electrice, corespunzător clasei de comutare.
A). La nivelul amplasamentului pentru utilizări medicale se prevede un tablou electric
TE≤0,5, alimentat, prin AAR de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă
tensiune, fig 20.
Din acest tablou vor fi alimentate echipamente medicale din clasele de comutare 0;
0,15 şi 0,5., (Tabel 7.9.1., subcap 7.9).
Conform Ordinului nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care
trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare,
unul din componentele medicale “de primă necesitate” ale amplasamentelor pentru utilizări
medicale este blocul operator. Acesta poate să conţină maxim 12 săli de operaţii şi ca
urmare, se impune să se prevadă un tablou electric pentru fiecare bloc operator, iar din acesta
să fie alimentate tablouri electrice pentru 1-2 săli de operaţii, fig.21.
164
În spaţiul tehnic al tablourilor electrice ale sălii/sălilor de operaţii se vor instala:

-surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), de la care, aceste tablouri, vor fi alimentate
prin AAR, adecvat ceriţelor clasei de comutare, fig. 22.
În această variantă, UPS va fi cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire trifazată.
Dacă se utilizează UPS cu alimentare monofazată, există riscul ca, la indisponibilitatea
sursei de alimentare de bază, pornirea grupului generator să nu se poată realiza deoarece
automatica sa nu acceptă conectarea pe o sarcină dezechilibrată.
În cazul în care blocul operator are mai multe săli de operaţie, se poate adopta şi
varianta realizării câte unui tablou electric pentru fiecare sală de operaţie. In această variantă,
este recomandată utilizarea UPS cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire
monofazată.
-transformatorul electric pentru alimentarea receptorilor electromedicali ce impun schema
IT medical:
- transformatorul pentru TFJS/ TFJP, dacă prin tema de proiectare se solicită şi
alimentarea la tensiune redusă.
În funcţie de cerinţele privind clasa de comutare, se poate funcţiona, în regim normal

(bloc operator activ), pe alimentarea de bază din TE≤0,5, iar la indisponibilitatea acesteia se
trece, automat, în Δtcon, pe UPS. Dacă clasa de comutare este 0, atunci, în regim normal,
alimentarea se asigură prin UPS (în această variantă, pe UPS, se produce permanent dublă
conversie, respectiv o pierdere suplimentară de energie).
B)-echipamentele cu timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s, care se împart în doua
categorii:
- cele care au surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), incluse în respectivul echipament şi
care se vor alimenta, prin coloană electrică proprie, pentru a se asigura cerinţele clasei de
comutare, din tabloul electric TE≤15, alimentat, prin AAR, de la sursa de bază şi de la
grupul genenerator de joasă tensiune, fig. 20.
-servicii de securitate impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu, cu receptori de
putere (ex.:ascensoare de pompieri, sistemele de desfumare şi de stingere a incendiului), care
sunt prevăzute cu tablouri electrice proprii, alimentate, prin AAR adecvat ceriţelor clasei de
comutare de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune.
- servicii de securitate medicale (ex.: sisteme de sonorizare pentru situaţii de urgenţă;
echipamente electrice medicale în amplasamente din grupa 2 utilizate la chirurgie sau alte
echipamente definite de personalul responsabil; echipamentul electric pentru furnizarea
gazului medical incluzând aerul comprimat, instalaţii de aspirare şi de eliminare a
anestezicelor şi dispozitivelor lor de supraveghere), pentru care se prevăd tablouri electrice
165
proprii, alimentate prin AAR adecvat ceriţelor clasei de comutare, de la sursa de bază şi de la
grupul genenerator de joasă tensiune.
Gruparea pe tablouri electrice proprii este impusă de I7/2011, art.5.6.4.
C)-echipamentele cu timp de comutare mai mare de 15 s, sunt echipamente de putere, cu
tablouri electrice proprii, se vor grupa pe TE≥15, alimentat, prin AAR cu caracteristici
adecvate clasei de comutare, de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune
Fiecare tablou electric descendent se va alimenta prin coloană electrică proprie, fig.20.
D)-O categorie specială de receptori, nedefinită explicit în I7/2011, subcap.7.9 şi SR CEI
60364-7-710-2005, dar menţionată în -15/97, o reprezintă receptorii cu şocuri (radiologie,
radioscopie, computer tomograf, etc.). Caracterul perturbator al acestora impune gruparea pe
un TRşoc şi îndepărtarea electrică a lor de celelalţi receptori. Această cerinţă poate impune
alimentarea direct din tabloul electric general, calea (a), sau de la un transformator separat,
calea (b) fig. 20.
3. SISTEME ŞI INSTALAŢII ELECTRICE LA CONSUMATOR
Cerinţele esenţiale definite în Legea 10/95, modificată prin Legea 123/2007, impun
prevederea, la consumator, de sisteme şi instalaţii electrice. O partea dintre acestea au rolul de
a asigura parametrii de confort, iar altele pentru a asigura sănătatea şi securitatea persoanelor
şi pentru evitarea deteriorării importante a mediului sau a unor echipamente .
3.1. Instalaţii electrice impuse de cerinţa esenţială igienă, sănătate şi mediu
- Sistem de iluminat interior, care se concepe şi proiectează conform 061/2002;
- Sistem de iluminat exterior, care se concepe şi proiectează conform 062/2002.
Proiectul aferent acestor sisteme, componentă a proiectului tehnic al obiectivului, se
supune verificării tehnice efectuate de verificatori atestaşi.
3.2. Sisteme de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu
3.2.1. Rolul sistemelor electrice de protecţie
Limitarea, pe de o parte a riscului de producere a unei avarii, iar pe de altă parte a
consecinţelor unei avarii se poate realiza şi cu instalaţii electrice de protecţie.
Surse de avarii
Acestea pot fi determinate de:
a). conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, respectiv:
- dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent, care va determina
supraîncălzirea suprafeţelor acestora. Această supraîncălzire reprezintă risc de aprindere a
eventualei atmosfere de praf combustibil;
- dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare, care nu
vor avea capacitatea de rupere adecvată, care reprezintă risc de aprindere a eventualei
atmosfere explozive sau a materialelor depozitate;
- dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie;
b). exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor
funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice, respectiv;
- personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de
instalaţii pe care le deservesc;
- inexistenţa, sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă;
c). efectele unor fenomene tehnice sau naturale, respectiv:
- regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de
comutaţie;
166
- descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii),

termice (asupra căilor de curent) şi electromagnetice (supratensiuni electromotoare induse).
3.2.2. Sistem de protecţie împotriva trăsnetului
Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului are următoarele componente:
I. Instalatie de paratrăsnet, (I7/2011, cap 6.) care cuprinde:
- instalaţia exterioară de captare şi neutralizare a energiei prin dirijarea în pământ a curentului
de trăsnet.
Componentele acesteia fiind : dispozitivul de captare, de coborâre şi priza de pământ.
- instalaţia interioară de protecţie la trăsnet, trebuie să evite apariţia scânteilor periculoase
între elementele metalice ale şi din structura de protejat şi dispozitivul de captare si coborâre
al IPT exterioară, datorită curentului de trăsnet care circulă prin acestea.
II. LMPS-sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului (I7/2011, subcap
4.4. şi SR EN 62305-4).
Măsurile fundamentale de protecţie ale LMPS sunt:
1). acţiunea SPD- dispozitive de protecţie destinate să limiteze supratensiunile
tranzitorii ţi să devieze supracurenţii determinaţi de efectele electromagnetice ale curentului
de trăsnet ;
2. reţea de echipotenţializare ;
3. ecranarea magnetică şi traseul liniilor ( minimizarea buclelor de inductie ( SR EN
62305-4-2008);
Algoritmul configurării sistemului de protecţie la trăsnet, prezentat în I7, cap.6, fig.
6.1÷6.4, impune prevederea parţială sau totală a componentelor evidenţiate.
3.2.3. Sisteme/instalaţii de protecţie de securitate.
Conform I7/11, subcap.5.6. se definesc următoarele servicii de securitate:
- iluminat de securitate (intervenţii în zonele de risc; evacuarea din clădire;
marcarea hidranţilor; circulaţie; împotriva panicii; veghe; portabil) ;
- pompe electrice de incendiu;
- ascensoare pentru pompieri;
- sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO,;
- sisteme de evacuare (lifturi);
- sisteme de extragere a fumului (desfumare);
- echipamente medicale de primă necesitate.
La acestea se adăugă :
- ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a căilor de curent ale
reţelei la efectele supracurenţilor de suprasarcină i de scurtcircuit-PACD;
- sistemul de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.
3.3. Sisteme impuse de cerinţa esenţială Siguranţa în exploatare :
- pentru asigurarea protecţiei la şoc electric;
- de iluminat pentru continuarea lucrului;
- pentru legarea la pământ de protecţie;
- sisteme de alarmă anti-efracţie;
- pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică;
-167-
II.9. DIMENSIONAREACOMPENENTELOR INSTALAŢIEI DE UTILIZARE
II.9.1. CALCULUL PUTERII/CURENTULUI CERUTE/CERUT

9.1.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
9.1.1.1. Pentru consumatorii casnici
a. tipurile de apartamente
b. numărul apartamentelor pe tipuri
c. utilizări specifice ale energiei electrice (producere apă caldă menajeră, gătit, etc.)
9.1.1.2. Pentru clădirile comerciale, social-culturale şi administrative

a. Pi – puterea instalată specifică [W/m2];
b. aria desfăşurată
c. ku – coeficientul de utilizare - valoarea raportului dintre puterea absorbită (reală) şi
puterea instalată a unui consumator.
Ĩn tabelele 3.3, 3.4 şi 3.5 din I7 – 2011 sunt indicate valori orientative pentru puterile
instalate specifice (W/m2). Se recomandă utilizarea acestora numai pentru estimări
preliminare ale puterii absorbite (ceruta). Pentru cererea de aviz de racordare se recomandă
calculul puterii cerute numai după ce au fost realizate calculele (proiectele) pentru sistemele
de iluminat, instalaţii de încălzire – ventilare – condiţionare, instalaţii sanitare (hidrofor,
pompe de incendiu), dotări diverse (ascensoare). Sunt necesare informaţii suplimentare care
trebuie solicitate tehnologului sau administratorului clădirii, referitoare la tipul activităţilor şi
regimurilor de lucru posibile (sistemele de încălzire pot funcţiona sau nu simultan cu
sistemele de răcire, de ex). Supraevaluările implică importante majorări ale investiţiei. O
rezervă pentru dezvoltarea ulterioară poate fi acceptabilă, cu acordul investitorului.
9.1.2. Breviar de calcul

12.1.2.1. Pentru consumatorii casnici, puterea absorbită se calculează conform cap. 3.2
din I7-2011. Puterile instalate, coeficienţii de simultaneitate ks şi utilizare ku sunt indicate în
tabelele 3.3.şi 3.4 (I7-2011).
Puterea absorbită pentru un grup de apartamente:

Pa = Pi × k u × k s [kW ]
(12.1-1)
12.1.2.2. Pentru clădirile comerciale, social-culturale şi administrative
Pa = Pi × ku [kW ] (12.1-2)
9.1.3. Exemple de calcul

Se consideră o clădire social administrativă cu P+4 nivele de birouri şi un număr de 24
de apartamente, cu gaze naturale la bucătării şi producere centralizată a apei calde menajere.
Se pot urmări valorile specifice completate pentru puterile instalate pe apartament, în funcţie
de numărul de camere, coeficienţii de utilizare, coeficienţii de simultaneitate. În tabelul 3.4 –
I7 / 2011 sunt indicaţi coeficienţii de simultaneitate pentru maxim 20 de apartamente. Pentru
un număr mai mare de apartamente (de ex. 24) se poate extrapola valoarea coeficientului de
simultaneitate, observând că valoarea acestuia tinde asimptotic către 0,48. Puterea absorbită
pentru utilităţile comune (iluminat, ascensoare, etc.) trebuie de asemenea luată în calcul.
-168-
Figura 9.1.1 – Exemplul 1 - Note de calcul pentru calculul puterii cerute
Pentru spaţiile de birouri se consideră o valoare care exprimă o bună dotare tehnică,
dar puterea absorbită (cerută) va avea un nivelul de precizie al calculului redus. Se observă că
s-a lăsat consumul separat pentru cele două categorii de consumatori, deoarece o astfel de
clădire va avea două racorduri (branşamente) distincte.
Un exemplu mai detaliat se prezintă în figura 12.1.2, pentru o clădire de birouri P+2,
în care se regăsesc elemente ale proiectului de iluminat, instalaţii de încălzire-ventilare,
instalaţii sanitare, dotările tehnice obligatorii.
-169-
Figura 9.1.2 – Exemplul 2 -Note de calcul pentru calculul puterii cerute
Se observă că receptorii sunt identificaţi în mod concret pe fiecare circuit, inclusiv cu

parametrii lor specifici (coeficienţi de încărcare, randamente, factor de putere). Circuitele sunt
grupate pe tablouri, aspect necesar pentru dimensionarea coloanelor respective. O serie de
observaţii pot fi reţinute:
a) aparatele de iluminat au un consum de putere în funcţie de lămpile instalate dar şi de
balastul utilizat (balastul electronic are un consum mai mic);
-170-
b) circuitele de priză au un consum absorbit de 800W (putere instalată de 2000W,

coeficient încărcare 0,4), dar valoarea poate fi diferită (circuit P7) dacă se cunosc date
suplimentare (un receptor de 2500W, care va fi alimentat prin circuit propriu).
c) electromotoarele au indicată o putere nominală care este puterea mecanică la arbore. De
aceea, puterea absorbită se calculează cu relaţia:
P
Pa = N (12.1-3)
η
unde: PN - este puterea nominală a electromotorului
η - este randamentul electromotorului.
d) Coeficientul de încărcare al electromotoarelor este deosebit de important, mai ales că în
funcţie de acesta variază chiar factorul de putere şi randamentul electromotorului.
e) Atunci când există receptori în rezervă (pompe de circulaţie, CT5 … CT7), modul de
funcţionare se reflectă
prin coeficientul de Figura 9.1.3 – Centralizarea calculului puterii cerute
simultaneitate
corespunzător (0,5 în
celula K16 sau pentru
electromotoare 2+1 se
consideră coeficient
de simultaneitate 0,67
în celula K31) .
f) Pentru tablourile CT,
T1 şi T2 puterile
absorbite nu se
însumează algebric,
deoarece intervine
încă un coeficient de
simultaneitate
(conform SR EN
61439-2:2010),
respectiv celula J64.
Valoarea este diferită
de cea indicată de
standardul menţionat
(respectiv 0,90), deoarece dacă există informaţii suplimentare cu privire la regimul de
funcţionare efectiv, proiectantul poate impune valorile considerate de el.
g) Tabelul permite evaluarea puterii absorbite active, dar şi reactive, şi implicit factorul de
putere natural.
După evaluarea puterilor absorbite pe tablouri (pe nivele), se poate centraliza consumul pe
întreaga clădire (Figura 12.1.3), unde liniile 55, 56, 57 preiau valorile din figura 12.1.2, liniile
20, 33, 47 (puterile active şi reactive pe tablourile CT, T1, T2).
9.1.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate

Puterea absorbită activă şi reactivă serveşte pentru completarea Cererii de racordare
(adresată furnizorului de energie electrică din zonă), pentru dimensionarea bateriei de
condensatoare pentru compensarea factorului de putere.
Puterea absorbită pe tablouri serveşte pentru dimensionarea coloanelor electrice.
-171-
9.1.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie
9.1.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali

vezi …
9.1.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare

Dacă există receptori care admit durate limitate de întrerupere a alimentării, aceasta se
va comunica furnizorului. Se vor identifica măsuri tehnice pentru asigurarea acestor condiţii
(racord dublu sau grup electrogen propriu).
9.1.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante

vezi …
9.1.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie

vezi …
9.1.5.e) Alte condiţii cu caracter tehnic

-186-
9.2.3. DIMENSIONAREA CONDUCTORULUI DE PROTECŢIE (PE)
9.2.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Secţiunea conductorului de fazã [mmp].
9.2.3.2. Breviar de calcul

Dimensionare este necesară atunci când instalaţiile (cu curenţi absorbiţi relativ mici)
sunt în apropierea unor posturi de transformare, deci cu valori mari ale curenţilor de
scurtcircuit.
Valoarea secţiunii se poate determina cu relaţia de mai jos, atunci când timpii de
întrerupere, în caz de defect, nu depăşesc 5s (cazul frecvent):
I t (9.2.3-1)
S= [mmp ]
k
I - valoare efectiva a curentului de defect prezumat, pentru un defect cu impedanţã
neglijabilã, care poate trece prin dispozitivul de protecţie, [A].
t - timpul de acţionare a dispozitivului de protecţie pentru întrerupere automatã, [s].
k - factorul care depinde de materialul conductorului de protecţie, de izolaţie şi de
temperaturile iniţiale şi finale.
Valorile coeficientului k sunt date de relaţia:
Qc ( β + 20°C ) β + θ f
k= ln [mmp] (9.2.3-2)
ρ 20 β + θi
Qc - capacitatea calorică volumetrică a materialului conductorului (J/°Cmm3) la 20°C, tabel

5.11 –I7-2011.
β - inversul coeficientului de temperaturã a rezistivitãţii la 0°C pentru conductor [°C], tabel
5.11 –I7-2011.
ρ 20 - rezistivitatea electricã a materialului conductorului la 20°C [Ωmm], tabel 5.11 –I7-2011.
θ i - temperatura iniţialã a conductorului [°C].
θ f - temperatura finalã a conductorului [°C].
Ĩn cazul în care aplicarea formulei duce la o secţiune nestandardizată, se alege un
conductor cu secţiunea standardizatã mai mare.
Secţiunea conductoarelor de protecţie nu trebuie sã fie mai micã decât valoarea
indicatã de tabelul 5.17 din I7-2011, alegându-se în funcţie de conductorul de fazã.
-187-
II.9.3. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
9.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
Sunt necesare elementele instalaţiei electrice rezultate în urma dimensionării
coloanelor electrice:
a) Detalii ale racordului electric:
a. Elemente ale postului de transformare (transformator MT/JT cu tip
constructiv, putere aparenta (kVA), pierderi în Cu (kW), tensiune de
scurtcircuit (%)).
b. Putere de scurtcircuit a în punctul de racordare a sistemului de distribuţie
(MVA).
c. Elemente constructive ale racordului amonte (MT): tip linie, lungime,
secţiune
b) Elemente constructive ale racordului pe JT: tip conductor, lungime, secţiune.
c) Elemente constructive ale coloanelor electrice (tip cabluri, lungimi).
d) Date asupra receptoarelor care contribuie la curenţii de scurtcircuit (electromotoare
asincrone foarte mari – pot fi neglijate până la puteri de 200 kW).

Calculul curenţilor de scurtcircuit beneficiază de o metodologie proprie: NORMATIV
PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL AL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN
RETELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA SUB 1 kV, indicativ NTE 006/2006.
Acest normativ conţine şi un exemplu de calcul foarte detaliat şi documentat, care
reprezintă un ghid de proiectare în sine. Pentru activitatea inginerească de rutină, ghidul de
faţă recomandă utilizarea unui program de calcul specializat, care permite obţinerea unor
rezultate cu grad mare de încredere. Dintre programele cunoscute se pot recomanda:
SIMARIS (realizat de SIEMENS), ECODIAL (produs de SCHNEIDER) sau D.O.C.Win
(furnizat de ABB). Toate programele sunt distribuite gratuit, primele două sunt disponibile în
limba română, toate sunt realizate pe baza normelor şi standardelor europene, beneficiind şi
de un suport tehnic corespunzător. Pentru a căpăta certitudinea utilizării unui astfel de
software (în variantă profesională sau dezvoltare proprie), proiectantul trebuie să se poată
verifica prin intermediul unei probleme test. Pentru NTE 006 există o astfel de problemă test,
respectiv exemplul de calcul din normativul respectiv.
Faţă de NTE 006, problema test se poate reformula astfel:
Se vor calcula curenţii de scurtcircuit pentru o reţea de JT alimentată de la un post de
transformare (T1, figura 12.3.5) cu S=400 kVA, 20 kV/0,4 kV, alimentat printr-un cablu 3 x
150 mm2 şi o lungime de 1,7 km. Transformatorul are tensiunea de scurtcircuit uk =4% şi
pierderile în Cu PkT= 4,6 kW. Postul evacuează puterea prin două cabluri în paralel (C1) 2 x
(4 x 240)mm2 cu o lungime de 5m. De la barele generale de JT (B2) este alimentat un tablou
(B4, figura 12.3.1) prin cablul (C3) de secţiune 4 x 70 mm2, şi lungime de 20 m. Din B2
pleacă o coloană (C5) cu secţiune 5 x 6 mm2 şi lungime 10 m către tabloul B6. Din barele B2
sunt alimentate două electromotoare de 20 kW şi respectiv 40 kW, cu factor de putere
cosφ=0,85 şi randament η = 0,93 (nu vor contribui la valoarea curentului de scurtcircuit).
-188-

9.3.3.1. Calculul curenţilor de scurtcircuit asistat de calculator
Toate programele menţionate mai sus lucrează în regim de programare grafică,
schema electrică dorită fiind modelată prin „interconectarea” unor simboluri grafice
predefinite, pentru fiecare categorie (racorduri, bare, coloane, circuite, cuple etc). Există
programe tutoriale, manuale de utilizare şi clipuri animate cu instrucţiuni de utilizare, astfel
încât în acest ghid se prezintă numai principiile directoare pentru utilizarea unui astfel de
program (ECODIAL).
După lansarea programului, sunt disponibile prin meniu ferestrele introductive:
Se selectează din Meniu:
Fişier, Sumar şi se completează câmpurile Titlu, Autor ….
Fişier, Informaţii generale şi se completează Nr. Proiect, Nume
proiectant …
Pentru proiecte noi, este recomandată setarea parametrilor generali, prin activarea meniului:
Parametri, Caracteristici generale, Reţeaua
Este disponibilă fereastra din fig. 9.3.1, în care se pot seta date cu caracter general:
Figura 9.3.1 – Datele generale ale proiectului
Standardul EN 60898 este compatibil cu standardele indicate de NTE 006-2003, iar

secţiunea conductorului neutru este impusă să fie egală cu cea de fază numai pentru exemplul
de faţă (conform NTE 006). Există şi date care nu interesează pentru acest calcul punctual
(factorul de putere necesar a fi atins), dar pentru cazul general, când se calculează toţi
parametrii instalaţiei, inclusiv bateria de condensatoare, aceste detalii sunt importante.
Introducerea schemei poate fi începută imediat. Pentru aceasta, un instrument

important trebuie activat, prin meniul:
Afişează, Biblioteca de macro-componente
Programul activează fereastra corespunzătoare, care conţine categoriile respective
(Surse, Bare colectoare, Circuite de alimentare, Sarcini, Transformator JT/JT etc).
-189-
Cu un “clic” pe iconiţa din stânga (post de transformare) se poate trage elementul în

„spaţiul de lucru” (hârtia). Cu un dublu „clic” pe desenul postului de transformare (T1, C1,
Q1) se activează fereastra Descrierea circuitului. Avem libertatea să setăm valorile care
implică
analiza de la un moment dat (Tensiunea de scurtcircuit a transformatorului va trebui
modificată la 4%).
Figura 9.3.2– Introducerea datelor pentru postul de transformare
Următoarea etapă parcursă va fi introducerea sistemului de bare generale JT, B2.
Se activează Bare colectoare din caseta Biblioteca de macro-componente şi se obţine

următoarea secvenţă:
-190-
Figura 9.3. 3 – Introducerea barelor B2
Se pot individualiza parametrii barelor, fără însă relevanţă deosebită pentru această
problemă de calcul. Se introduce următoarea coloană C3:
Figura 9.3.4 – Introducerea datelor pentru coloana C3
O remarcă tehnică de detaliu se poate constata, că impunerea secţiunii de 70 mm2 se

poate realiza prin impunerea tranzitării unei puteri de 110 kW pe cablul respectiv (C3). Pentru
aceasta, calculul va evita Bilanţul de puteri, şi se va putea utiliza comanda directă Shift+F5
sau prin meniu (Calcul, Acualizează calculele).
-191-
Ĩn mod similar se introduc toate elementele reţelei din problema test, conform
enunţului.
9.3.3.2. Rezultatele problemei test.

Ĩn ECODIAL s-a modelat reţeaua de distribuţie din problema test conform fig.12.3.5
şi s-au obţinut rezultatele următoare, prezentate în aceeaşi figură:
Fig. 9.3.5 – Schema de distribuţie din problema test cu rezultatele finale
Pe barele de JT ale transformatorului (B), pe barele B2, B4 şi B6 s-au calculat valorile

curenţilor de scurtcircuit trifazat (cei mai periculoşi), care pot fi comparate cu valorile
indicate în exemplul din NTE 006 – 2000. (tabelul 9.3.1):
-192-
Tabel 9.3.1 – Verificarea rezultatelor problemei test

Notatii Rezultate Notatii Rezultate Eroare

Ghid Ecodial NTE 006 NTE 006 relativa
kA kA %
B JT 14.2 K1 13.99 1,50
B2 13.88 k2 13.78 0.73
B4 11.27 k3 11.29 -0.18
B6 5.25 k4 5.16 1.74
Precizia obţinută este satisfăcătoare din punct de vedere tehnic, deoarece în mod
practic interesează alegerea aparatelor de protecţie din cadrul unor game de puteri de rupere
(4,5 kA, 6kA, 10 kA, 20 kA, 50 kA, 100 kA).
Calculul curenţilor de scurtcircuit este deosebit de important pentru ca protecţiile să
funcţioneze corect (siguranţe fuzibile sau întrerupătoare). Dacă nu se efectuează acest calcul,
prin proiect se pot genera situaţii periculoase. Ca exemplu, dacă un tablou electric este relativ
aproape de un post de transformare, deci cu valori mari ale curentului de scurtcircuit, se
impune utilizarea unor soluţii tehnice specifice, cum ar fi utilizarea unor siguranţe fuzibile
MPR chiar şi pentru circuitele de iluminat de 16A.

Curentul de scurtcircuit calculat pentru fiecare tablou serveşte la alegerea aparatajului
pe protecţie la scurtcircuit (întrerupătoare, siguranţe fuzibile). Puterea de rupere a acestora va
trebui să fie mai mare decât curentul de scurtcircuit calculat în locul de montaj.

Se va indica valoarea curentului de scurtcircuit prezumat. Pentru o procedură
de achiziţie unitară, se va putea acorda furnizorului posibilitatea prevederilor de măsuri
specifice de limitare a curenţilor de scurtcircuit, prin utilizarea întrerupătorului amonte
(filiaţie sau echivalent). Acesta va deschide incomplet contactele sale, arcul electric care se
manifestă urmând să introducă o impedanţă limitatoare suplimentară. După eliminarea
defectului, întrerupătorul amonte revine. Deoarece aceste caracteristici sunt obţinute empiric
pentru game de aparate, proiectantul va furniza schema instalaţiei electrice de distribuţie,
pentru ca furnizorul să poată verifica valabilitatea modului de funcţionare. Aplicând acest
principiu, întrerupătoarele aval (cele mai numeroase) vor putea avea o putere de rupere mai
redusă, deci vor fi mai economice.

Dacă există receptori care admit durate limitate de întrerupere a alimentării, aceasta se
va comunica furnizorului. Se vor identifica măsuri tehnice pentru asigurarea acestor condiţii
(racord dublu sau grup electrogen propriu)
vezi …
vezi …
-193-
12.4. ALEGEREA APARATELOR DE CONECTARE
12.4.1.1. Contactorul
- numărul de contacte auxiliare disponibile;
- regimul de lucru al contactorului / tipul de sarcină;
- tensiunea bobinei;
- tipul de execuţie climatică;
- curentul nominal In (curentul absorbit)
12.4.1.2. Separatorul
- frecvenţa de comutaţie;
- anduranţa mecanicã şi electricã;
- putere de rupere (dacă este cazul);
- capacitatea de închidere la funcţionarea normalã şi ocazionalã.

12.4.2.1. Contactorul – alegerea se face punând condiţia:
I nc ≥ I n
Curentul de rupere (Ir) este mai mare decât curentul nominal al acestuia (Inc):
I r ≅ (8 ÷ 10) I nc
Bobina contactorului acţionează şi ca un releu de tensiune minimă, aceasta eliminând
armătura mobilă când tensiunea de alimentare scade sub 0,7 Un.
12.4.2.2. Separatorul – trebuie sã suporte curenţii de scurtcircuit de scurtă durată când

este în poziţia închis. Este acţionat manual, putând fi blocat prin zăvorâre, realizând o
separare sigură şi vizibilă a circuitului.
Separatorul de sarcină nu asigurã nici o protecţie pentru circuitul în care este plasat.
-194-
II.9.5. DIMENSIONAREA APARATELOR DE PROTECŢIE
- curentul de calcul (Ic) pentru fiecare circuit şi coloană;
- curentul de pornire pe circuit sau curentul de pornire maxim pe coloană
(Ip);
- secţiunea căilor de curent;
- curentul maxim admisibil corectat al căii de curent (Iz’);
- curenţii de scurtcircuit la locurile de montaj.

Dimensionarea aparatelor de protecţie implică satisfacerea simultană a unor condiţii
tehnice impuse de cerinţele de a proteja căile de curent aval, de a nu acţiona la curenţii de
pornire, de a acţiona selectiv faţă de protecţia aval. Dacă aceste condiţii sunt considerate în
etape, se poate face distincţia între alegerea şi verificarea aparatelor de protecţie. Această
etapizare nu are însă relevanţă asupra algoritmului de dimensionare. Există unele deosebiri
între circuite şi coloane, însă condiţiile de bază fiind comune, dimensionarea poate fi realizată
unitar.
9.5.2.1. Dimensionarea siguranţei fuzibile:

a. Circuite de iluminat monofazate, circuite de prize fără suprasarcini
I N ≥ Ic (9.5-1)
I z'
IN ≤ (9.5-2)
ks
unde: ks = 1,3 pentru siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere gG cu IN ≤ 16A;
ks = 1,1 pentru siguranţe fuzibile cu medie putere de rupere şi IN ≤ 16A;
ks = 1 pentru instalaţii exploatate prin personal calificat;
IN – curentul nominal al dispozitivului de protecţie, [A];
Ic – curentul de calcul al circuitului, [A].
b. Circuite şi coloane electrice cu posibilităţi de suprasarcinã
(electromotoare)
I N ≥ Ic (9.5-3)
I N ≤ I z' (9.5-4)
Desensibilizarea protecţiei (fuzibilului) la pornirea electromotoarelor:
Ip
IN ≥ (pentru un circuit) (9.5-5)
k
I p MAX
IN ≥ + I cn−1 (pentru o coloană) (9.5-6)
k
- unde coeficientul k desensibilizează protecţia pe perioada pornirii electromotorului:

k =2,5 pentru porniri rare şi uşoare (timpi de pornire de 5÷10s); k = 2 pentru porniri stea-
triunghi (timpi de pornire de 10÷40s); k =1,6 pentru porniri grele (timpi de pornire > 40s).
‐ I p MAX este curentul de pornire al celui mai mare electromotor alimentat din coloana
curentă;
‐ I cn −1 este curentul de calcul pe coloana curentă, fără funcţionarea celui mai mare
electromotor
Următoarea condiţie
-195-
I N ≤ 3 × I z' (9.5-7)
realizează protecţia conductoarelor aval (izolaţia sã nu atingă temperatura admisibilã pe
durata unui scurtcircuit).
Pentru a acţiona selectiv faţă de protecţia releului termic (desensibilizarea siguranţei
fuzibile:)
I N ≥ 3 × I r RT - pentru siguranţe cu putere medie de rupere (9.5-8)
I N ≥ 2,5 × I r RT - pentru siguranţe cu putere mare de rupere (9.5-9)
Pentru protecţia selectivă faţă de aparatul aval, care impune o valoare minimă a
protecţiei:
I N ≥ ( I N ) PS (9.5-10)
unde (IN)PS este curentul nominal al dispozitivului de protecţie impus de condiţia de

funcţionare selectivă.
9.5.2.2. Dimensionarea întreruptorului automat. Acest aparat îndeplineşte funcţiile de

protecţie împotriva suprasarcinii şi scurtcircuitului. În varianta în care protecţiile la
suprasarcină şi supracurent sunt reglabile, el se mai numeşte disjunctor.
Bobina unui întreruptor automat (dacă este realizat din ansamblul contactor + releu
termic) poate lucra şi ca un releu de tensiune minimã, decuplând la scăderi ale tensiunii
nominale din intervalul 0,7…0,35 Un.
Condiţiile generale de alegere sunt următoarele:
I c ≤ I N ≤ I z' ; (9.5-11)
I 2 ≤ (1 ÷ 1,2) × I c (9.5-12)
şi
I 2 ≤ 1,45 × I z' . (9.5-13)
unde I2 este curentul care asigură efectiv declanşarea dispozitivelor de protecţie la
suprasarcină, în condiţiile stabilite în normele sau prospectele pentru aparate.
Se verifică dacă acest curent este inclus în domeniu de reglare al aparatului, uzual:
I 2 ∈ (0,67...1) I N (9.5-14)
Desensibilizarea protecţie maximale de curent (electromagnetice) pentru regimul de
pornire al electromotoarelor:
I REM ≥ k sig I P (pentru un circuit), (9.5-15)
I REM ≥ k sig × I p MAX + I cn−1 (pentru coloane), (9.5-16)
unde k sig este un coeficient de siguranţă cu valori între 1,2÷1,6;
I P este curentul de pornire al electromotorului alimentat pe circuitul curent;
I P MAX este curentul de pornire al celui mai mare electromotor alimentat pe coloana
curentă;
‐ I cn−1 este curentul de calcul pe coloana curentă, fără funcţionarea celui mai mare
electromotor.
Protecţia maximală trebuie să protejeze calea de curent pentru regimul de scurtcircuit:
I REM ≤ 4,5I z' (9.5-17)
Condiţia generală de selectivitate, impusă de aparatul aval:
I N ≥ ( I N ) PS (9.5-18)
-196-
Dimensionarea se abordează din aval în amonte, satisfacerea condiţiilor de mai sus

putând obliga la majorarea unor secţiuni ale conductoarelor pe diverse coloane.
***
Condiţia finală impusă atât siguranţelor fuzibile cât şi întreruptoarelor este capacitatea
de stingere a curentului de scurtcircuit I SC calculat la locul de montaj. Pentru aceasta se va
alege o gamă de aparate corespunzătoare, pentru care:
I SC N ≥ I SC (9.5-19)
Important: curenţii de scurtcircuit se vor calcula după dimensionarea aparatelor de
protecţie şi ajustarea finală a secţiunilor conductoarelor.

Pentru exemplul de calcul se prezintă continuarea dimensionării schemei electrice din
Figura 9.2.2.1., pentru care s-au stabilit secţiunile căilor de curent impunându-se condiţia
pierderilor de tensiune admisibile.
Figura 9.5.1 – Calcule preliminare pentru dimensionarea aparatelor de protecţie

-197-
În tabelul 9.5.1. s-au aplicat condiţiile (9.5-1), (9.5-2), (9.5.3.) şi (9.5.4) pentru
secţiunile stabilite până în această fază, putându-se alege aparatelor de protecţie (pentru
exemplu se utilizează siguranţe fuzibile), rezultând valorile din coloana L (reprezentând cea
mai mică valoare standardizată mai mare decât valoarea din celula H (Ic) şi mai mică decât
valoarea din celula I (Iz’)
Pentru circuitele motoarelor de forţă şi apoi pentru coloanele electrice trebuie
verificată condiţia (9.5-5) şi respectiv (9.5-6). Acest prag minim al fuzibilului, impus de
curentul de pornire al electromotoarelor, este calculat în coloana Q. Pentru a verifica şi
condiţia (9.5-8) se calculează valoarea necesară pentru protecţia la suprasarcină în coloana R.
Analizând noile coloane, se observă că valorile atribuite pentru siguranţele fuzibile nu
sunt satisfăcătoare. Se recurge la reconsiderarea fiecărei valori:
Figura 9.5.2 – Rezultatele dimensionării aparatelor de protecţie

-198-
Pentru pasul doi al dimensionării (vezi tabelul 9.5.2) se impun următoarele modificări:
- Pentru circuitul T4-02 (prize), se majorează IN=10A la 16A, pentru a respecta
condiţia de desensibilizare la curentul de pornire al electrocasnicelor (valoare nedocumentată,
bazată însă pe practica obişnuită). Se impune mărirea secţiunii de la 2,5 mm2 la 4 mm2 prin
recalcularea Iz’ . De remarcat că această secţiune (mare) pentru un circuit de prize este indusă
de coeficienţii de corecţie adoptaţi în funcţie de ipotezele de pozare din proiect;
- Similar, pentru circuitele T5-02 şi T6-02 (prize), se majorează IN=10A la 16A, şi
secţiunea conductorului de la 2,5 mm2 la 4 mm2;
- Pentru coloanele de alimentare ale tablourilor T4, T5, T6 se majorează IN=16A la
25A pentru condiţia (9.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (se impune
decalarea cu două trepte a valorii fuzibilelor). Rezultă că secţiunea coloanelor tablourilor T5
şi T6 este insuficientă şi se majorează de la 4 mm2 la 6 mm2, cu aceeaşi recalculare a
curentului admisibil corectat Iz’ .
- Având în vedere protecţia în aval de 25A, pentru coloana de alimentare a tabloului
T2 se impune majorarea aparatului de protecţie de la 10A la 40A, secţiunea rămânând 25 mm2
(această secţiune a rezultat din condiţia pierderii de tensiune admisibile, circuitul fiind foarte
lung).
- Pentru circuitul T7-01, nu există condiţie pentru IN. Aceasta implică majorarea
secţiunii de la 4mmp la 6mm2, recalculând Iz’, rezultând protecţia de 16A.
- Pentru circuitul T7-02 (prize trifazat), se majorează IN=10A la 16A, plecând de la
mărirea secţiunii de la 4 mm2 la 6 mm2 cu recalcularea Iz’.
- Pentru circuitul T7-03 (forţă trifazat), electromotoarele vor fi protejate la
suprasarcină prin releu termic şi contactor iar siguranţa fuzibilă va asigura protecţia la
scurtcircuit.
Ir = 20,45 A (reglaj releu suprasarcină).
Pentru condiţia IN ≥ 3x Ir → IN = 63A, de unde rezultă majorarea secţiunii deoarece
curentul admisibil Iz’=37,6 (pentru secţiunea de 10 mm2) este prea mic. Cu ajutorul
coeficienţilor de corecţie k1 şi k2 se calculează curentul admisibil standard necesar:
I 63
Iz ≥ N = = 161 A
k1 × k 2 0,87 × 0,45
Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 70 mm2, cu Iz = 184 A.
- Pentru circuitul T3-01, din Ir = 40 A rezultă I z ≥ 40 × 3 = 120 . Se adoptă IN = 125 A.

Se impune redimensionarea cablului, similar cu situaţia de mai sus:
I 125
Iz ≥ N = = 156 A
k1 × k 2 0,94 × 0,85
Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 70 mm2, cu Iz = 184 A. Se poate remarca situaţia prin
care electromotorul de 22,5 kW este alimentat prin aceeaşi secţiune cu electromotorul de 11,5
deoarece influenţa coeficienţilor de corecţie este importantă.
- Pentru circuitul T1-01, electromotor de 5,5 kW, din Ir = 9,1 A rezultă
I z ≥ 9,1 × 3 = 27,3 . Se adoptă IN = 32 A. Se impune redimensionarea cablului:
I 32
Iz ≥ N = = 46 A
k1 × k 2 0,87 × 0,8
Din Anexa 5.10 se alege secţiunea de 10 mm2, cu Iz = 57 A.
- Pentru circuitul T1-02 secţiunea de 10 mm2 se păstrează, protecţiile fiind similare cu
T1-01.
-199-
- Pentru coloana T3-T7 se impune relaţia (9.5-10), respectiv selectivitate faţă de

protecţia aval (care este de 63A). Rezultă
(I N )PS ≥ 100 A
Cu această valoare se impune majorarea secţiunii la 50 mm2 şi se recalculează curentul
admisibil. Se poate observa că din tabloul aval T7 pleacă două circuite de 70 mm2. Situaţia
poate părea anormală, dar se explică prin condiţiile de pozare defavorabile pentru circuitele
T7-03 şi T7-04, care obligă la majorarea considerabilă a secţiunii.
- Pentru coloana T1-T3 se impune aceeaşi relaţie (9.5-10), respectiv selectivitate faţă
de protecţia aval (care este de 125A). Rezultă
(I N )PS ≥ 200 A
Se majorează secţiunea la 150 mm2 pentru care Iz = 299 A şi Iz’ = 208,1 A.
- Pentru coloana T1-T2 se impune tot condiţia de selectivitate faţă de protecţia aval
(care este de 25A). Rezultă
(I N )PS ≥ 40 A
Coloana rezultată din dimensionarea pe baza pierderii de tensiune admisibile este
acoperitoare (25 mm2).
- Pentru coloana TG-T1 se impune aceeaşi relaţie (12.5-10), respectiv selectivitate faţă
de protecţia aval (care este de 200A). Rezultă
(I N )PS ≥ 300 A
Se majorează secţiunea coloanei la 300 mm2 pentru care Iz = 464 A şi Iz’ = 323 A.
Gama de siguranţe fuzibile se va verifica pentru a avea putere de rupere superioară

curenţilor de scurtcircuit care trebuie calculaţi pentru secţiunile actuale ale căilor de curent.
Rezultatele se vor analiza sub formă tabelară dar şi grafică, prin intermediul unor
scheme de calcul. Pe aceste scheme se pot transpune toate rezultatele principale ale
dimensionării instalaţiei, dar pentru o mai bună interpretare / verificare se recomandă
întocmirea unor scheme de calcul diferite pentru secţiunile conductoarelor şi pierderile de
tensiune, pentru curenţii de calcul şi aparatele de protecţie, pentru curenţii de scurtcircuit. Un
exemplu simplificat este disponibil în figura 9.5.3.
Dacă se utilizează întreruptoare automate, curenţii nominali şi valorile de reglaj pentru

protecţiile maximale şi la suprasarcină se transmit furnizorului de echipamente, pentru a se
putea garanta selectivitatea între aparate. Pentru selectivitatea întreruptoarelor automate se pot
utiliza programe specializate, care permit vizualizarea curbelor de declanşare.
-200-
Figura 9.5.3 – Schema electrică de calcul
Dacă în urma condiţiilor de pozare se impun alte temperaturi decât cele rezultate din
tehnologia firească a utilizatorului, aceste date vor fi transmise proiectantului instalaţiilor
termice – ventilaţii etc.
-201-
9.6. ALEGEREA APARATELOR DE MÃSURÃ
- felul coloanei electrice pe care se montează: monofazat sau trifazat.
- tensiunea reţelei;
- curentul nominal (de calcul) al coloanei;
- clasa de precizie.

12.6.2.1. Voltmetrul – măsurarea tensiunilor de fază şi linie; se protejează la
scurtcircuit cu siguranţe de 6A sau 10A.
9.6.2.2. Ampermetrul – măsurarea curentului de linie de alimentare.

a. Pe tablourile de iluminat - se montează 3 bucăţi, pentru măsurarea pe fiecare
fază, pentru urmărirea în timp a încărcărilor pe faze. Urmărind evoluţia în timp a încărcărilor
se poate decide echilibrarea ulterioară a sarcinilor pe cele trei faze.
b. Pe tablourile de forţă – se montează un singur ampermetru pe o fază, prin
intermediul unui reductor de curent.
9.6.2.3. Reductorul de curent – este un transformator de curent având raportul I np / I ns .

Inp – curentul nominal din primar, [A].
Ins – curentul nominal din secundar, [5A, 10A, 1A].
I npc ≥ I c (9.6-1)
9.6.2.4. Contorul de energie activã (A) şi reactivã (R) – se poate monta direct pe linia
de alimentare (atunci când suprasarcina admisibilã a contorului este mai mare decât valoarea
curentului nominal al liniei) sau prin reductoare de curent / tensiune.
-206-
II.9.8. DIMENSIONAREA SURSELOR NEÎNTRERUPTIBILE (UPS)
Lista receptorilor care nu admit întrerupere în alimentare:
a. Denumire, date asupra consumului nominal: putere activă, putere aparentă sau
curent absorbit.
b. Lista receptorilor care necesită alimentare redundantă.

Parametri de bază în alegerea şi dimensionarea surselor UPS:
a. Puterea aparentă consumată este principalul parametru care se ia în calcul. Dacă nu se

cunoaşte, se va calcula în funcţie de parametrii disponibili pentru fiecare receptor
conectat:
a.1. Se cunoaşte curentul absorbit I:
- pentru circuite monofazate SUPS = UI (9.8-1)
- pentru circuite trifazate: SUPS = UL1IL1+ UL2IL2+ UL3IL3 (9.8-2)
Dacă valoarea acestor curenţi nu este cunoscută, se pot efectua măsurători în
diverse ipoteze de funcţionare, pentru fiecare sarcină.
a.2. Se cunoaşte puterea activă:
P P
Pentru circuite monofazate şi trifazate SUPS = = (9.8-3)
cos ϕ 0,7
a.3. Puterea UPS conectat în aval (nu se mai iau în calcul receptoarele conectate
din acest UPS.) Se va verifica condiţia ca UPS-ul amonte să fie mai mare de minim 5 ori
decât UPS-ul aval.
b. Randamentul sursei este important pentru aparatura IT, când UPS-ul va funcţiona
permanent (în regim tampon):
ηUPS = PIeşire UPS / Pabsorbit UPS (9.8-4)
Dacă încăperea necesită ventilare / răcire suplimentară, energia absorbită de UPS va
include şi aceste valori.
c. Costul de exploatare:
⎛ 1 ⎞
C EXE = P2 UPS ⎜⎜ − 1) ⎟⎟ × t × Cen (9.8-5)
⎝ ηUPS ⎠
t – intervalul de timp;
ce – preţul energiei, [lei/kWh]
d. Capacitatea de supraîncărcare. Supraîncarcarea este admisă doar pe parcursul
intervalului temporar de transfer între surse şi, dacă este posibil, se recomandă a fi
evitată. Pentru situaţii de scurtă durată de supraîncărcare când sursa de bază este
disponibilă, UPS-ul poate menţine continuitatea circuitului prin intermediul unui by-
pass (cca 2 min).
e. Restricţii ale spaţiului disponibil pentru montaj (gabarite, temperaturi, structura
pardoselii)
-207-
Figura 9.8.1 – Note de calcul pentru dimensionarea UPS

Ĩn figura 9.8.1 se exemplifică un calcul pentru dimensionarea UPS.
Se remarcă faptul că elementele de consum ale receptorilor pot avea o structură diversă
(9.8.2).
-208-

Pot rezulta sarcini de răcire pentru sistemul de ventilare. Sunt necesare de regulă spaţii
tehnice proprii (cerinţe pentru planurile de arhitectură).
Dimensionarea grupului electrogen depinde de capacitatea UPS (va trebui să fie de
minim 1,5 ori mai mare). Condiţia este se verifică de la sine dacă se consideră şi alţi receptori
care vor fi conectaţi după ce grupul intră în sarcină.

vezi…

vezi..

-209-
II.9.9. CALCULUL PRIZEI DE PĂMÂNT
a. Valoarea necesară pentru priza de pământ

b. Tipul şi dimensiunile fundaţiei (pentru priza naturală, are prioritate în
dimensionare) sau valoarea măsurată a prizei de pământ pentru instalaţii existente
c. Configuraţia terenului pentru a stabili zona disponibilă pentru realizarea prizei
artificiale
d. Valoarea rezistivităţii solului (sau tipul de sol, din studiul geotehnic)

În anexa 5.34 din I7-2011 există cadrul normativ care indică modul în care se
calculează o priză de pământ. Sunt indicate şi relaţii de calcul pentru prizele naturale, precum
şi relaţii prin care se reduce valoarea prizei complexe (naturale şi artificiale) prin legare în
paralel.
O dificultate specifică este introdusă prin intermediul tabelului A5-35-5, care indică
valoarea factorului de utilizare pentru mai mulţi electrozi în funcţie de numărul de electrozi.
Deoarece acest număr este necunoscut, trebuie să se lucreze prin încercări. Conductoarele de
legătură dintre electrozii verticali contribuie şi ele la îmbunătăţirea prizei generale, dar
ponderea lor este afectată de alţi coeficienţi de utilizare.
Beneficiind de modul de rezolvare CAD, se poate calcula priza complexă pas cu pas,
de la 2, 3 electrozi până la valoarea finală necesară, calculând la fiecare pas ponderea
electrozilor verticali în funcţie de factorul de utilizare, contribuţia conductoarelor orizontale
de legătură, precum şi efectul combinat prin legarea tuturor în paralel.

Pentru exemplul prezentat, s-a recurs la o soluţie foarte răspândită, şi anume electrozi
verticali îngropaţi cu partea superioară sub adâncimea de îngheţ (q) cu care se calculează
⎛ l⎞
parametrul t ⎜ t = q + ⎟ din relaţia (tabelul A5.34-1, I7-2011):
⎝ 2⎠
ρ ⎛ 2l 1 4t + l ⎞
rpq = 0,366 ⎜ lg + lg ⎟ (9.9-1)
l ⎝ d 2 4t − l ⎠
Rezolvarea acestei relaţii (pentru un electrod) este disponibilă în figura 12.9.1, în celula F12:
Figura 9.9.1. – Calculul rezistenţei unui electrod vertical

-210-
Rezultatul obţinut este de 24Ω. Pentru tronsonul de platbandă de lăţime b care leagă
doi electrozi, pozată la aceeaşi adâncime q, relaţia de calcul este conform tabelului A5.34-3:
ρ 2l 2
rpq = 0,366 lg şi transpusă în celula F16 sub forma:
l bq
F16=0.366*F10/F14*LOG(2*F14^2/(F9*F15))
Rezultă valoarea de 33,6 Ω.

Pentru a putea obţine o priză complexă de valoare 4 Ω sau chiar 1 Ω, se repetă calculul sub
formă tabelară, legând în paralel electrozii verticali incrementaţi cu pas unitar, după ce sunt
afectaţi de factorul de formă corespunzător.
De remarcat că pe măsură ce distanţa dintre electrozi creşte, factorii de formă cresc,
deci eficacitatea electrozilor suplimentari este mai mare. Acest raţionament nu este însă
valabil dacă se ia în considerare şi contribuţia conductoarelor orizontale (care intervin cu
costurile aferente, inclusiv săpătura obligatorie).
În tabelele următoare s-au calculat prizele de pământ compuse în două situaţii,
electrozi dispuşi liniar şi electrozi dispuşi pe contur închis, fiecare pentru câte trei distanţe
dintre electrozi. S-au marcat valorile prizelor de pământ necesare în mod uzual (4 Ω şi 1 Ω).
Un astfel de mod de lucru permite optimizarea soluţiei tehnice adoptate, din punctul de vedere
al numărului de electrozi şi distanţa dintre ei.
Analiza detaliată permite studierea efectului pe care îl are o dispunere sau alta a
electrozilor, şi poate fi utilizată pentru obţinerea oricăror valori ale prizei de pământ
artificiale, atunci când este necesar să se suplimenteze o priză de pământ naturală.
-211-
-212-
-213-
-214-
-215-
-216-
-217-
9.9.4. Date de ieşire
După definitivarea soluţiei adoptate, rezultă principalele cantităţi de materiale
(electrozi, platbandă, suduri, săpătură cu refacere spaţii verzi, etc).

Tehnologia de realizare a sudurilor care vor fi îngropate este deosebit de importantă,

fiind necesară protejarea acoperiri cu zinc a profilelor laminate (sudură prin cuprare sau
aluminotermie).
‐ 218 ‐
II.10. PROTECŢIA ANTISEISMICĂ. MASURI SPECIFICE DE PROTECŢIE ANTISEISMICĂ A
ECHIPAMENTELOR ŞI ELEMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN
CLĂDIRI.

II.10.1 Proiectarea antiseismică a componentelor instalaţiilor electrice din cadrul unui
proiect tehnic se face, după caz de proiectantul de specialitate în colaborare cu specialistul în
inginerie civilă, funcţie de cerinţele proiectului tehnic şi de destinaţia clădirilor. Specialistul
proiectant al instalaţiilor electrice va furniza proiectantului de specialitate in inginerie
seismică, datele/ tema de proiectare a instalaţiilor, detalii specifice de funcţionare, riscurile la
întreruperea funcţionării/ alimentarii cu energie electrică care prezintă risc pentru siguranţa
vieţii, pentru a se integra în ansamblul măsurilor specifice de protecţie antiseismică prevăzute
în proiectul tehnic general al obiectivului de construcţii realizat.
II.10.2 Cerinţele generale privind prevederea măsurilor specifice de protecţie
antiseismică a echipamentelor şi elementelor componente ale instalaţiilor electrice sunt cele
cuprinse in Cod de proiectare seismică, indicativ P100, Partea I ‐ P100‐1/2011, Prevederi de
proiectare pentru clădiri, cap. 10. Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale
construcţiilor.
II.10.3 Măsurile prevăzute în acest capitol se referă la protecţia componentelor din
alcătuirea instalaţiilor electrice faţă de efectele cutremurului. Prevederile referitoare la
performanţele seismice aşteptate ale acestor componente, denumite in continuare
nestructurale (CNS) pot fi diferenţiate în funcţie de performanţa seismică impusă clădirii prin
tema de proiectare aşa cum se indică in normativul P100‐1/2011, cap. 10.2.
II.10.4 Prin tema de proiectare se va preciza funcţiunea CNS (reprezentănd
echipamente şi componente din alcătuirea instalaţiilor electrice) în clădire, în raport cu rolul
lor în ansamblul instalaţiei. Din subsistemul componentelor nestructurale (CNS) se vor avea
în vedere:
elementele instalaţiilor electrice ataşate sau fixate la interior pe elemente de
închidere,
corpuri/sisteme de iluminat exterior sau echipamente de emisie sau
electromecanice instalate pe acoperişul/ terasa clădirii sau ca elemente
ataşate anvelopei construcţiei.
II.10.5 Cerinţe generale de performanţă seismică specifice CNS din instalaţii electrice
sunt cele precizate în normativul P100‐1/2011, cap 10.
II.10.6 Pentru satisfacerea cerinţelor de performanţă seismică, categoriile de
componente nestructurale reprezentănd echipamente şi elemente din alcătuirea instalaţiilor
electrice, trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât să rămână stabile şi să‐şi păstreze
integritatea fizică şi, după caz, să‐şi păstreze funcţionalitatea, sub acţiunea forţelor şi
deplasărilor produse de efectele acţiunii seismice menţionate în normativul P100‐1/2011, cap
10.
II.10.7 În funcţie de clasa de importanţă şi de expunere a clădirii, diferenţiat în funcţie
de acceleraţia seismică de proiectare la amplasament, se vor respecta prevederile
normativului P100‐1/2011.
II.10.8 (1) Calculul seismic al componentelor nestructurale pentru instalaţii electrice
este obligatoriu cel puţin pentru componentele nestructurale specifice menţionate în
normativul P100‐1/2011, cap. 10.
(2) Prin excepţie de la prevederea de la (1) calculul nu este necesar pentru elementele
şi subansamblurile de construcţie şi de instalaţii/ echipamente care sunt produse pentru
utilizare în zone seismice, pe baza unor standarde recunoscute internaţional (de exemplu,
tavane suspendate, pardoseli înălţate cu instalaţii electrice înglobate, etc). Pentru acestea,
‐ 219 ‐
proiectantul şi verificatorul proiectului vor verifica numai compatibilitatea acceleraţiei
seismice a amplasamentului cu acceleraţia seismică de proiectare declarată de producător
sau stabilită printr‐un procedeu recunoscut de calificare seismică.
(3) În situaţia menţionată la (2) dimensionarea prinderilor şi a elementelor de
reazem se va face conform instrucţiunilor tehnice ale furnizorului. Aceste instrucţiuni vor
fi adaptate de proiectantul de specialitate pentru respectarea condiţiilor din
reglementările tehnice în vigoare în România în ceea ce priveşte caracteristicile
geometrice şi mecanice de rezistenţă şi de deformabilitate ale materialelor. În lipsa
instrucţiunilor, dimensionarea prinderilor şi a elementelor de reazem se va face prin
calcul conform recomandărilor normativul P100‐1/2011.
II.10.9. Coeficienţi de calcul pentru componentele nestructurale, includ:
x Coeficientul de importanţă pentru CNS (γCNS) a cărui valoare se va lua γCNS ≥
1,5, la aprecierea proiectantului şi/sau la solicitarea investitorului prin tema de
proiectare.
x Coeficientul de amplificare dinamică al CNS (βCNS) care depinde de rigiditatea
componentei şi de poziţiile şi caractersiticile mecanice ale prinderilor
respective şi se va lua cu valorile forfetare din tabelele II.10.1.
x Factorul de comportare al CNS (qCNS) care depinde de capacitatea de
deformare şi de absorbţie de energie a CNS şi a prinderilor acesteia de
structură şi este independent de flexibilitatea acestora şi se va lua cu valorile
forfetare din tabelele II.10.1.

Tabelul II.10.1
Categoria şi tipul componentelor nestructurale ßCNS qCNS
A.1. Elemente ataşate anvelopei construcţiei:
‐ dacă lucrează în consolă sau dacă sunt ancorate de structura
2,5 2,5
principală sub nivelul centrului de greutate
‐ dacă sunt ancorate peste nivelul centrului de greutate 1,0 2,5
B. Instalaţii
B.2 Instalaţii electrice/ iluminat
‐ sisteme de cabluri principale suspendate 2,5 6.0
‐ sisteme de cabluri principale montate rigid 1.0 2.5
‐ echipamente electrice 1,0 2,5
‐ corpuri de iluminat 1,0 1,5
C. Echipamente electromecanice
‐ ascensoare şi scări rulante 1,0 2,5
D. Mobilier
‐ sistemele de computere; 1,0 1,5
‐ mobilier şi dotări speciale din construcţii din clasa de
importanţă IV: (panouri de comandă ale dispeceratelor din
1,0 1,0
servicii de urgentă, din unităţi de pompieri, poliţie, centrale
telefonice, echipamente din staţii de radiodifuziune/televiziune)

II.10.10. In baza normativul P100‐1, determinarea deplasărilor laterale pentru calculul
CNS din instalaţiile electrice, după caz, include:
Deplasări laterale pentru calculul CNS la starea limită ultimă (ULS) proiectate
pentru a prelua deplasarea relativă;
‐ 220 ‐
Deplasări laterale pentru calculul CNS la starea limită de serviciu (SLS).
Factorul υ, definit conform normativul P100‐1, se va lua υ = 0,7 pentru:
- elementele ataşate anvelopei (A1) amplasate pe faţadele către spaţiile publice
(strada) sau către alte spaţii în care este posibilă prezenţa unui număr mare de
persoane (curţi interioare ale şcolilor, atriumuri, etc.). Se va evita când este posibil,
amplasarea lor ataşată (indiferent de materialul din care sunt executate) sau a
echipamentelor e emisie sau electromecanice instalate pe acoperişul/ terasa clădirii;
- sistemele de cabluri care sunt fixate pe două tronsoane adiacente în cazul
clădirilor din clasele de importanţă‐expunere IV şi III;
Factorul υ = 0,35 pentru toate celelalte categorii de CNS.
II.10.11. Principiile generale de proiectare pentru prinderi şi legături sunt cele precizate
în cap. 10 al normativului P100‐1.
II.10.12. Calculul şi alcătuirea legăturilor între CNS şi elementele de rezemare din cadrul
instalaţiilor electrice
(1) Forţele de proiectare pentru ancore, vor fi determinate cu încărcările de proiectare
ale CNS pentru efectele acţiunii seismice majorate cu 30%.
(2) Pentru calculul eforturilor în ancore se va ţine seama şi de condiţiile probabile de
instalare, inclusiv de excentricităţile de montare.
(3) Pentru prinderile cu ancore înglobate în beton sau în zidărie, indiferent de
procedeul de fixare a acestora (ancore chimice sau mecanice), eforturile capabile ale
prinderii vor fi mai mari cu 30% decât eforturile capabile ale CNS care se fixează.
(4) În cazul în care prinderile se realizează cu elemente cu lungime de ancoraj mică
(ancore cu La ≤ 8d) forţele seismice care acţionează asupra CNS vor fi calculate folosind, în
relaţia (10.1), din P 100‐1, factorul de comportare qCNS = 1,5.
(5) Bolţurile montate prin împuşcare nu vor fi folosite ca ancore solicitate la întindere
pentru CNS în construcţiile situate în zonele seismice cu ag≥0,16g.
II.10.13. Proiectarea antiseismică a instalaţiilor electrice se va face respectând
prevederile normativului P100‐1, în acord cu gruparea instalaţiilor în categorii seismice şi
condiţiile generale de proiectare pentru sistemele de instalaţii precizate toate în cap. 10 din
normativul P100‐1.
Se va avea în vedere realizarea următoarelor măsuri:
La interfaţa cu terenul sau cu structurile adiacente care se pot deplasa
independent, sistemele de cabluri principale suspendate vor avea flexibilitate şi
rezistenţă suficientă pentru a prelua eforturile între punctele fixe. Golurile de
trecere prin pereţii infrastructurii/ suprastructurii vor fi dimensionate pentru a
prelua deplasările relative.
Amplasarea posturilor de transformare se va face la parterul sau la subsolul
clădirilor;
Asigurarea transformatoarelor şi grupurilor electrogene contra deplasărilor.
Utilajele/ echipamentele montate pe izolatori de vibraţii vor fi prevăzute cu
dispozitive de limitare a deplasărilor orizontale şi verticale. Toate dispozitivele de
limitare a deplasărilor vor fi executate din materiale ductile şi vor avea prinderi
redundante de structură. Se vor utiliza numai dispozitive şi procedee care au
marcaj CE sau Agrement Tehnic sau care au performanţe echivalente şi sunt
comercializate legal într‐un Stat Membru al Uniunii Europene sau sunt fabricate
legal într‐un stat EFTA, parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care
corespund prevederilor proiectului.
Deplasările laterale ale tablourilor şi a echipamentelor electrice (dulapuri,
condensatoare, baterii de acumulatoare, altele asemenea) vor fi limitate prin
‐ 221 ‐
introducerea unor prinderi laterale sau înclinate. Mărimea acestor deplasări se
determină prin calcul cu forţa seismică static echivalentă stabilită conform cap. 10
din P100‐1.
Pentru sistemele de cabluri/ tuburi de protecţie care traversează rosturile între
clădiri şi/sau tronsoane adiacente precum şi pentru sistemele de cabluri montate
rigid legate de echipamente se vor lua măsuri pentru preluarea deplasărilor
relative calculate conform P100‐1, cap. 10 pentru SLS. Pentru construcţiile din
clasele de importanţă IV şi III aceste deplasări vor fi majorate cu 30%.
Nu este necesar să se prevadă legături pentru limitarea deplasărilor laterale pentru
sistemele de cabluri ale clădirilor din clasa de importanţă II dacă sunt îndeplinite
condiţiile precizate în P100‐1, cap. 10 ;
Utilajele legate direct cu sistemele de cabluri (cum sunt motoare, echipamente
electromecanice) a căror greutate în exploatare este mai mare de 0,35 kN trebuie
să fie rezemate şi legate lateral, independent de sistemul de alimentare.
II.10.14. Verificarea siguranţei elementelor instalaţiei electrice la acţiunea seismică,
include verificarea condiţiilor de stabilitate, de rezistenţă şi de rigiditate, în baza prevederilor
cap. 10 din normativul P100‐1, pentru:
‐ elementele de prindere care asigură stabilitatea la răsturnare a elementelor
instalaţiei electrice ataşate anvelope; se verifică condiţia de rezistenţă
‐ deformaţiile/ deplasările efective ale instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor
electrice care nu trebuie să depăşească valorile de ieşire din funcţiune/ avarie garantate de
furnizor. Se verifică condiţia referitoare la verificarea siguranţei în raport cu SLS.
II.10.15. Determinarea încărcărilor de proiectare se va face conform normativul P100‐
1. Pentru sistemele de instalaţii electrice şi echipamente se va ţine seama, după caz, şi de
efectele dinamice ale sistemului de cabluri, aparatelor, echipamentelor, ale prinderilor şi
legăturilor acestora.
II.10.16. Asigurarea calităţii la proiectare şi în execuţie
(1) Documentaţia de execuţie trebuie să conţină toate informaţiile necesare (note de
calcul, desene la scară convenabilă) pentru verificarea dimensionării şi detalierii
constructive ale CNS din instalaţiile electrice şi ale prinderilor acestora în ceea ce
priveşte:
‐ mărimea forţelor şi deplasărilor seismice de proiectare;
‐ verificarea stabilităţii şi a rezistenţei componentelor;
‐ rezistenţa şi detalierea constructivă a prinderilor.
(2) Elementele din documentaţie menţionate la (1) vor fi supuse verificării de către un
verificator atestat pentru cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" conform Legii nr.10/1995,
cu modificările ulterioare.
(3) Pentru utilajele/ echipamentele al căror coeficient de importanţă este γCNS >1,0,
furnizorul va prezenta certificate de conformitate cu rezistenţa la forţele seismice
cerută prin documentaţia de execuţie sau prin Caietul de sarcini.
(4) Pentru clădirile situate în amplasamente cu ag ≥0,24g, proiectantul va stabili, prin
caietul de sarcini, un program de verificare a rezistenţei ancorelor montate pentru
prinderea CNS care au coeficientul de importanţă γCNS >1,0 precum şi pentru
elementele ataşate anvelopei situate către spaţii publice sau cu aglomerări de
persoane.
II.10.17. Terminologia şi notaţiile utilizate în acest capitol sunt în concordanţă cu
termenii şi definiţiile folosite în Codul de proiectare P100, partea 1.
- 222 -
II.10. DATE DE IEŞIRE PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ACHIZIŢIE
Achiziţia lucrărilor şi materialelor rezultate din proiect este una din etapele cele mai
importante cu care se finalizează documentaţia tehnică de execuţie. În general, ghidurile de
proiectare nu abordează acest subiect, şi de aceea autorii au justificat poziţia importantă a
acestui capitol în cadrul lucrării.
Complexitatea întocmirii listelor de lucrări şi a fişelor tehnice aferente este deosebită,
deoarece trebuie să permită ofertanţilor să identifice din punct de vedere tehnic cerinţele
investitorului, fără putinţă de interpretare.
Pentru întocmirea listelor de lucrări se lucrează cu indicatoare de norme de deviz a
căror vechime determină inadvertenţe în privinţa conţinutului normelor. Chiar dacă legislaţia
actuală permite reconsiderarea acestor norme (prin normare proprie, tehnologii şi materiale
noi), se constată că în caietele de sarcini se menţin articole de deviz fără adaptarea lor la
specificul fiecărui ofertant.
O dificultate generată de rutina întocmirii acestor documentaţii este listarea listelor de
lucrări după rularea devizului proiectantului (valoare confidenţială). Programele de devize
uzuale nu păstrează completările sau precizările proiectantului pentru articolele asimilate,
precum şi trimiterile corecte la listele anexe din normele de deviz. Prin grija investitorului,
aceste detalii trebuie să se regăsească cu claritate pentru fiecare lucrare, pentru a permite
obţinerea unor oferte corespunzătoare de la firmele executante.
În cazul fişelor tehnice, problematica este şi mai complexă. Sunt cerute răspunsuri la
următoarele capitole:
a) Parametri tehnici şi funcţionali

b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare
c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante
d) Condiţii de garanţie şi post garanţie
e) Alte condiţii cu caracter tehnic
Aceste capitole conţin în principal rezultatul dimensionării inginereşti (Parametrii

tehnici şi funcţionali) dar şi multe alte detalii tehnice care trebuie descrise cât mai exact,
pentru a nu le lăsa la libera alegere a ofertanţilor. În continuare sunt sistematizate principalele
cerinţe care trebuie precizate, pe categorii de aparate / echipamente. Aceste cerinţe nu sunt
exclusive, experienţa fiecărui specialist putând contribui la creşterea preciziei cu care sunt
întocmite aceste fişe.
Ghidul pune la dispoziţie un set de repere utile în descrierea aparaturii necesare.
Recomandăm ca pentru fiecare investiţie să existe o documentare la zi, pe baza ofertelor
existente pe piaţă. Studierea tehnico-economică a acestor oferte constituie o bază pentru
definitivarea fişelor tehnice.
Ca referinţă normativă, precizarea standardelor impuse furnizorilor este obligatorie
(şi de aceea ghidul a grupat la punctul 4c cele mai relevante standarde) dar nu suficiente. Cele
mai multe standarde necesită consultarea lor, pentru a extrage condiţiile/parametri concreţi
care sunt necesari.
Alte cerinţe de ordin tehnic (durata de garanţie) pot fi impuse pe baze legislative, sau
prin condiţionări tehnico-economice. De exemplu, pentru aparatele de iluminat cu LED-uri se
poate solicita în prezent o durată de garanţie extinsă, furnizorii procedând în consecinţă la
includerea în preţul aparatului şi schimbarea driverului de alimentare la un moment dat.
Pentru alte condiţii cu caracter tehnic se poate avea în vedere creşterea continuă a
complexităţii aparatajului, fiind uneori necesare manuale de utilizare, software pentru
configurare / simulare, cursuri de şcolarizare pentru personalul propriu etc.
- 223 -
4.a) Parametri tehnici şi funcţionali

o pentru aparate de iluminat:
domeniu de utilizare
nivel de iluminare normat pentru planul de lucru (de verificat de
către furnizor)
suprafaţa de montare
tip constructiv
tip de lampă
durata minimă de funcţionare pentru lampă
o pentru cabluri şi conductoare:
tip de cablu/conductor
standard de fabricaţie
tip de conductor
tip de izolaţie
tensiunea nominală
frecvenţa nominală
tensiunea de încercare
raza minimă de curbură la instalare
forţa maximă de tracţiune
o pentru întreruptoare automate:
tensiunea nominală
curentul nominal
domeniul de reglaj al curentului de declanşare pentru protecţia la
suprasarcină (pentru întrerupătoare de uz industrial)
domeniul de reglaj al curentului de declanşare pentru protecţia la
scurtcircuit (pentru întrerupătoare de uz industrial)
capacitatea de rupere nominală la scurtcircuit
nivelul de izolaţie nominal
timpul propriu de deschidere
timpul total de deschidere
contacte auxiliare
protecţii suplimentare
condiţii impuse:
• posibilitatea reanclanşării rapide mono şi trifazate
• verificarea şi revizia usoară a contactelor
• siguranţă împotriva exploziilor şi incendiilor
• marcaje
o pentru comutatoare, separatoare:
tensiunea nominală
nivelul de izolaţie nominal
curentul nominal
numărul de cicluri de porniri/opriri
anduranţa mecanică
anduranţa electrică
capacitatea de rupere (dacă este cazul)
- 224 -
capacitatea de închidere
o pentru baterie de condensatoare:
capacitate totală
conexiune Y/Δ
tensiune nominală
toleranţa capacităţii
domeniul de temperatură:
• temperatură maximă
• temperatură medie 24h
• temperatură medie anuală
• temperatură minimă
tensiune de izolaţie
curent de suprasarcină admisibil
supratensiune admisibilă
rezistenţe de descărcare incluse
consum de curent
automatizare – conectare
• număr de trepte
• regulator specializat
• contactoare curenţi capacitivi
o pentru surse neîntreruptibile (UPS):
domeniu de utilizare (consumatori)
tip UPS
capacitate UPS [VA]
domeniu tensiune de intrare
domeniu frecvenţa nominală de intrare
tensiune de ieşire
frecvenţa de ieşire
timpul de comutaţie
bateria inclusă/ neinclusă:
• tip baterie
• tensiune nominală
• numărul de celule
• capacitate [Ah]
• timpul de reîncărcare
• timpul de descărcare fără sarcină
formă semnal ieşire
protecţie la inversarea bornelor de pe acumulator
protecţie acumulator la supraîncărcare şi descărcare
protecţie la suprasarcină
eficienţă în condiţii de lucru specificate
dimensiuni gabarit
compatibilitate electromagnetică
monitorizare şi control de la distanţă
greutate
o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT):
nivelul de protecţie necesar
- 225 -
elemente de captare
elemente de coborâre
priza de pământ
o pentru tablouri electrice:
tensiune nominală de utilizare
tensiune nominală de izolare
tensiune nominală de ţinere la impuls
curent nominal
curent nominal de scurtă durată
curent nominal admisibil de vârf
dimensiuni
tip carcasare / montare
acces / conexiuni
componenţă
4.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare

o Condiţii de mediu ambiant:
Nivel maxim de zgomot admis pentru utilaj/ echipament sau în
încăpere
Temperatură medie zilnică pentru mediul ambiant
Temperatura minima a mediului ambiant: la montaj
Temperatura minima a mediului ambiant: în exploatare
Temperatura maximă admisă în condiţii normale de exploatare
Umiditate relativă medie a aerului
Umiditate relativă maximă
Altitudinea de utilizare
Grad de poluare conform 6.1.3.2 din SR EN 60947-1
Clasa pentru condiţii climatice conform SR EN 60721-3-3
o Tensiunea de încercare pentru cabluri
o Loc de montaj
o Clasa de protecţie pentru praf şi lichide
4.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante

o pentru cabluri şi conductoare:
SR EN 60228 - Conductoare cu izolatie de PVC pentru utilizare
generala. Conductoare pentru cabluri izolate
SR HD 21.1 S4 - Conductoare şi cabluri izolate cu materiale
termoplastice de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv.
Partea 1: Prescripţii generale
SR HD 21.3 S3 - Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de
vinil, de tensiune nominală până la 450/750 V, inclusiv. Partea 3:
Conductoare izolate pentru instalaţii fixe
o pentru aparataj de joasă tensiune:
SR EN 60947-1 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 1: Reguli
generale
o pentru dispozitive de protecţie la supratensiune:
SR EN 62305-4 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 4: Sisteme
electrice şi electronice din structuri
- 226 -
SR EN 61643 – 11 - Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11:

Descărcătoare conectate la sistemele de distribuţie de joasă
tensiune. Prescripţii şi încercări
SR EN 61643 – 21 - Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 21:
Descărcătoare conectate la reţele de telecomunicaţii şi de transmisie
a semnalelor. Prescripţii de funcţionare şi metode de încercare
o pentru întrerupătoare automate:
SR EN 60947-2 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare
automate – pentru întrerupătoare de uz industrial
SR EN 60898-1 - Aparate electrice mici. Întreruptoare automate
pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare.
Partea 1: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent
alternativ
SR EN 60898-2 - Aparate electrice mici. Întreruptoare automate
pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare.
Partea 2: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent
alternativ şi în curent continuu
o pentru comutatoare, separatoare:
SR EN 60947-3 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 3:
Întreruptoare, separatoare, întreruptoare-separatoare şi unităţi
combinate cu siguranţe fuzibile
o pentru contactoare şi demaroare electromecanice:
SR EN 60947-4-1 - Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1:
Contactoare şi demaroare de motoare. Contactoare şi demaroare
electromecanice
Contactoare şi demaroare de motoare. Controlere şi demaroare cu
semiconductoare pentru motoare de curent alternative
Contactoare şi demaroare de motoare. Controlere şi contactoare cu
semiconductoare pentru alte sarcini decât motoare, în curent
alternative
o pentru surse neîntreruptibile (UPS):
SR EN 62040-1 - Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). Partea
1: Cerinţe generale şi reguli de securitate pentru UPS
2: Cerinţe de compatibilitate electromagnetică (CEM)
3: Metodă de specificare a performanţelor şi cerinţelor de încercare
SR EN 50272-2 - Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi
instalaţii pentru baterii. Partea 2: Baterii staţionare
o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT):
SR EN 62305-1 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1:
Principii generale
SR EN 62305-2 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 2:
Evaluarea riscului
SR EN 62305-3 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 3: Avarii
fizice ale structurilor şi punerea în pericol a vieţii
SR EN 62305-4 - Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 4: Sisteme
electrice şi electronice din structuri
- 227 -
SR EN 50164-1 - Componente de protecţie împotriva trăsnetului

(CPT). Partea 1: Prescripţii pentru componente de conectare
(CPT). Partea 2: Prescripţii pentru conductoare şi electrozi de
pământ
(CPT). Partea 3: Prescripţii pentru eclatoare de separare
(CPT). Partea 4: Prescripţii pentru dispozitive de fixare a
conductoarelor
(CPT). Partea 5: Prescripţii pentru căminele de vizitare şi
dispozitivele de etanşare ale electrozilor de pământ
(CPT). Partea 7: Prescripţii pentru materiale care îmbunătăţesc
legarea la pământ
o pentru tablouri electrice:
SR EN 60439-1 – Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea
1: Ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune şi ansamblu
derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune
SR EN 60439-3 - Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea
3: Prescripţii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasă
tensiune destinate instalării în locuri accesibile persoanelor
neautorizate în timpul utilizării lor. Tablouri de distribuţie
o pentru baterie de condensatoare:
SR EN 60831-1 - Condensatoare şunt de putere autoregeneratoare,
destinate a fi instalate în reţelele de curent alternativ cu tensiune
nominală până la 1000 V inclusiv. Partea 1: Generalităţi.
Caracteristici funcţionale, încercări şi valori nominale. Reguli de
securitate. Ghid pentru instalare şi exploatare
SR EN 60831-2 - Condensatoare şunt de putere autogeneratoare,
destinate a fi instalate în reţelele de curent alternativ cu tensiunea
nominală până la 1 kV inclusiv. Partea 2: Încercare de îmbătrânire,
încercare de autoregenerare şi încercare de distrugere
o pentru aparate de iluminat:
SR EN 60598-1 - Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescripţii generale
şi încercări
SR EN 60598-2-… - Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii/Cerinţe
speciale
o alte condiţii generale:
Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane, publicat pe
02-09-2011 spre ancheta publică
STAS 1957/1,2 - Acustică. Acustică în construcţii şi transporturi.
Terminologie
SR EN ISO 717 - Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor
şi a elementelor de construcţii
STAS 10009 - Acustica în construcţii. Acustică urbană. Limite
admisibile ale nivelului de zgomot
- 228 -
SR EN ISO 2082 - Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice.

Acoperiri electrochimice de cadmiu, cu tratament suplimentar, pe
fontă sau oţel
SR EN 60721-3-3:1997 - Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea
3: Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de
severitate ale acestora. Secţiunea 3: Utilizarea staţionară (la post
fix) în spaţii protejate la intemperii
LEGE nr. 449 din 12 noiembrie 2003 privind vânzarea produselor
si garanţiile asociate acestora – Republicată
LEGE nr.15 din 24 martie 1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat în active corporale şi necorporale
4.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie

o Perioadă de garanţie – minim doi ani. Pentru alte perioade impuse, se va
solicita analiza costurilor implicate
o Durata minimă de utilizare (viaţă) a utilajului/ echipamentului/
materialului (vezi H.G. de aplicare a Legii nr.15/1994)
4.e) Alte condiţii cu caracter tehnic

Utilajul/ echipamentul/ materialul va fi însoţit de declaraţia de conformitate,
instrucţiunile de montare, utilizare şi întreţinere întocmite în conformitate cu dispoziţiile
legale.
Pentru echipamente complexe (tablouri electrice de automatizare, sisteme BMS -
building management, grupuri electrogene, etc ) se poate solicita şcolarizarea / autorizarea
personalului propriu.
‐229-
PARTEA A III-A - REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU VERIFICAREA ŞI

PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN CLĂDIRI.
CERINŢE IMPUSE PRIN PROIECTUL TEHNIC.
III.1. PREVEDERI GENERALE
1.1 Prevederile generale privind efectuarea verificărilor şi punerea în funcţiune a

instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele cuprinse in cap. 8 din Normativul pentru proiectarea,
execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.
Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la
executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt prevăzute
în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate în Anexa 1.
1.2 Pe durata desfăşurării lucrărilor de execuţie şi montaj ale instalaţiilor electrice

proiectantul trebuie să:
- participe la toate fazele de verificare şi control al calităţii lucrărilor executate;
- modifice soluţiile din proiectul tehnic, dacă situaţiile concrete impun această măsură;
modificarea de soluţie se va efectua cu avizul verificatorului de proiect şi va include
modificările listelor de cantităţi, planşelor etc.
- să participe la recepţia la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală întocmind referate de
prezentare privind modul în care a fost realizată lucrarea, respectiv modul în care s-a
comportat lucrarea în perioada de garanţie.
1.3 Pe durata desfăşurării lucrărilor de realizare a instalaţiilor electrice aferente clădirilor

verificarea calităţii execuţiei, pe faze de categorii de lucrări este obligatorie şi se realizează de
către:
- investitor prin agenţi de consultanţă şi diriginţi de specialitate atestaţi conform HG
925/1995;
- proiectant, conform precizărilor de la art. 1.2;
- executant, prin personalul propriu şi responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi conform HG
925/1995;
- organele inspecţiei de stat in construcţii.
1.4 Execuţia lucrărilor de instalaţii electrice aferente clădirilor, se va face respectând

prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie şi Normele metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările ulterioare.
1.5 Pentru executarea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice se vor utiliza prin
prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie, numai materiale, echipamente şi procedee care
deţin Agrement Tehnic sau marcaj CE (anexele III.3-5), comercializate legal într-un Stat Membru al
Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism recunoscut în ţară şi
sunt de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA
(European Free Trade Association, care include Norvegia, Elvetia, Islanda şi Linchesthein), parte la
acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului.
1.6 Materialele şi echipamentele acceptate pe şantier pentru execuţie, vor fi însoţite de

certificate/ declaraţii de conformitate cu Agrementul tehnic sau cu standardul de produs in cazul
produselor cu marcaj CE (anexa III.3).
‐230-
III.2. VERIFICARI PENTRU PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
2.1 Instalaţiile electrice aferente clădirilor, înainte de darea în exploatare şi predarea către
beneficiar sunt supuse unui ansamblu de operaţii tehnice care au ca scop verificarea instalaţiei
executate în vederea punerii în funcţiune şi recepţiei, privind:
corespondenta execuţiei cu prevederile proiectului tehnic;
funcţiunile instalaţiei şi adecvarea cu scopul proiectului;
nivelul de performanţă al instalaţiei prevăzut prin proiect si proba obţinerii efectelor
scontate;
crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionari sigure în exploatare.
2.2 In acord cu precizările din Normativul I7 (cap. 8), instalaţiile electrice şi de paratrăsnet
trebuie să fie supuse în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune verificărilor iniţiale şi
apoi verificărilor periodice. Pentru verificări se va ţine seama de prevederile normativelor C 56, PE
116 pentru a se stabili dacă componentele instalaţiilor sunt în stare de utilizare.
Verificarea instalaţiilor electrice este prevăzută în conformitate cu recomandările din
standardul SR HD 60364-6.
Verificarea sistemului de protecţie împotriva trăsnetului se va face conform cap. 8.5. din
normativul I7-2011.
2.3 La punerea în funcţiune a echipamentelor electrice de joasă tensiune în concordanţă cu
precizările din HG 457 / 2003 se va verifica dacă ele au asigurate protecţia împotriva riscurilor ce
pot rezulta ca urmare a montării şi utilizărilor lor şi protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe
externe asupra lor.
III.3. VERIFICĂRI PERIODICE
3.1 Efectuarea verificărilor periodice definite în continuare, în acord cu prevederile din

Normativul I7, cap. 8, au rolul de a determina dacă tot echipamentul din componenţa instalaţiei
electrice este în stare de utilizare. Frecvenţa verificărilor periodice, măsurările efectuate, rapoartele
redactate şi înregistrările menţinute sunt cele precizate în Normativul I7.
3.2 În acest scop procedurile de încercare, metodele şi instrumentele de măsurare,
echipamentul de supraveghere vor fi alese în conformitate cu prevederile specifice din SR EN
61557.
3.3 În condiţii normale de funcţionare verificările pentru securitatea şi sănătatea în muncă
sunt indicate în tabelele 8.3 şi 8.4. din Normativul I7-2011, cap. 8.
3.4 Frecvenţa verificărilor funcţionale pentru echipamentele electrice se face conform
instrucţiunilor furnizorilor. În lipsa acestora se pot utiliza recomandările din PE 116.
3.5 În cazul unei instalaţii aflate într-un sistem de management efectiv, pentru mentenanţă
preventivă în utilizare curentă, verificarea periodică poate fi înlocuită cu un regim adecvat de
monitorizare şi mentenanţă continuă a instalaţiei şi a tuturor echipamentelor sale de persoane
autorizate.
III.4. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
4.1 Prevederile generale pentru exploatarea instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele
cuprinse in cap. 9 din Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice
aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.
Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la
executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt prevăzute
în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate în Anexa 1.
‐231-
4.2 In acord cu precizările din Normativul I7-2011, cap. 9, exploatarea instalaţiilor electrice
sau orice lucrare la o instalaţie electrică trebuie să aibă la bază documentaţia de evaluare a riscurilor
conform Legii 319/ 2006.
Documentaţia de evaluare a riscurilor electrice trebuie să specifice cum trebuie realizată
exploatarea, indicându-se măsurile de securitate şi de prevenire pentru asigurarea securităţii.
La exploatarea instalaţiilor electrice, suplimentar faţă de Legea 319/2006, se va ţine seama
şi de: HG 1146/2006, HG 1091/2006, HG 300/2006, HG 457/2003 completat cu HG 1514/2003,
462/2007 şi 1032/2009.
III.5. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA

INSTALAŢIILOR ELECTRICE IMPUSĂ PRIN PROIECTUL TEHNIC
III.5.1 Prevederi generale. Domeniu de aplicare

5.1.1. Pe baza celor prezentate în cap. 3 (anexa 2), care precizează Părţile scrise şi Părţile
desenate din cadrul unui proiect tehnic, specialitatea instalaţii electrice, conţinutul acestui
capitol se adresează:
- proiectanţilor de specialitate în vederea întocmirii caietelor de sarcini pentru execuţie, a
instrucţiunilor de exploatare şi a documentaţiei pentru urmărirea în timp a echipamentelor
incluse în proiectele de instalaţii electrice, pentru orientarea documentată în acceptarea
selectivă în cadrul proiectelor tehnice a produselor de instalaţii electrice prezente pe
piaţă.
- furnizorilor de materiale semifabricate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse,
ofertanţi pentru achiziţia de produse în cadrul proiectelor tehnice;
- responsabililor tehnici cu execuţia care urmăresc, din partea beneficiarului, execuţia
instalaţiilor, conform proiectului tehnic, cu respectarea cerinţelor de calitate şi a
programului de control a calităţii;
- personalului care exploatează instalaţiile electrice după recepţia finală.
5.1.2 Documentaţia tehnică impusă prin proiectul tehnic, care face precizări cu privire la
modul punerii în operă a proiectului (execuţie, punere în funcţie/ receptie preliminară/ finală)
şi exploatare/ urmărire în timp, pentru lucrările de instalaţii electrice, include:
- Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice;
- Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii tehnice.
- Piese desenate; Detalii de execuţie.
5.1.3 Documentaţia pentru exploatarea instalaţiilor electrice interioare trebuie să corespundă
prevederilor normativului PE 017 – Regulament pivind documentaţia tehnică în exploatare. In
baza acestuia, documentaţia pentru exploatare trebuie să includă:
- Cărţile şi fişele tehnice ale echipamentelor;
- Scheme de montaj şi de principiu; instrucţiuni tehnice de exploatare;
- Instrucţiunile de utilizare ale producătorilor/ furnizorilor de materiale şi echipamente;
- Avize şi autorizaţii de funcţionare.
III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice
5.2.1 În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii şi de destinaţie, se pot
alcătui caiete de sarcini specifice care pot fi:
a. caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
b. caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente
tehnologice şi confecţii diverse;
c. caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune;
d. caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii
tehnice.
‐232-
5.2.2 Caietele de sarcini se elaborează de către proiectantul de specialitate, prin dezvoltarea
elementelor tehnice cuprinse în planşe şi nu trebuie să fie restrictive. Redactarea caietelor de sarcini
trebuie să fie concisă şi sistematizată:
- prevăd responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor şi responsabilităţile
pentru verificări, încercări;
- prevăd verificări periodice şi/ sau modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei;
- prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/ demolare (inclusiv reintegrarea în mediul
natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
5.2.3 In baza recomandărilor Ord. 863/2008 si a normativului GP 090-2003 - Ghid privind
elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii, Caietul IV:
Instalaţii interioare, în Anexa III.1, este precizat conţinutul, după caz, al caietului de sarcini pentru
execuţia lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice, aferent unei clădiri.
5.2.4 In Anexa III.2, § III.2.1, este precizat conţinutul, după caz, al caietului de sarcini
pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente tehnologice şi confecţii diverse, în vederea
achiziţiei lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice.
5.2.5 In Anexa III.2, § III.2.2, este precizat conţinutul, după caz, al caietelor de sarcini
pentru verificări, inspecţii, încercări, recepţii a instalaţiilor electrice.
5.2.6 Prevederi privind conţinutul, după caz, al caietelor de sarcini pentru pentru
urmărirea comportării în timp a instalaţiilor electrice, sunt precizate în Anexa III.2, § III.2.3.
III.5.3 Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii tehnice.

Instrucţiunile tehnice de exploatare, manuale de utilizare, specificaţii tehnice de exploatare se
elaborează de către producător.
5.3.1.Instrucţiunile tehnice de exploatare a componentelor instalaţiei electrice precizează:
- scopul, domeniul de aplicare al produsului, echipamentului, referinţele normative de
fabricaţie, încercare, calibrare,
- întreţinerea curentă: condiţii de depozitare; condiţiile de referinţă ale mediului ambiant şi
cele nominale;
- modul de funcţionare şi condiţii de utilizare. Pentru aparate de măsură şi reglare modul de
operare (afişarea datelor, taste, setarea detectorilor, calibrare, domeniu de măsură, clasa
de precizie a aparatului, rezoluţia indicatorului aparatului); pornirea şi selectarea
aparatului;
- verificări obligatorii ale aparaturii: periodice (semestrial, anual, altele) privind verificarea
metrologică a aparatului sau etalonarea;
- revizia, repararea aparatului şi scoaterea din uz;
- modul de urmărire a comportării în exploatare a produsului;
- măsurile şi acţiunile de demontare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deşeurilor)
după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
Redactarea instrucţiunilor tehnice de exploatare trebuie să fie concisă, sistematizată şi nu
trebuie să fie restrictivă
Instrucţiunile tehnice de exploatare a instalaţiei electrice în ansamblu, se elaborează de
către de proiectantul de specialitate, în baza proiectului tehnic, prin dezvoltarea elementelor tehnice
cuprinse în fisele tehnice de produs, foi de catalog, broşuri şi note tehnice, instrucţiuni şi manuale
de utilizare, specificaţii tehnice toate emise de producător/ furnizor. Se includ responsabilităţile
pentru teste, verificări, probe.
5.3.2. Manuale de utilizare pentru tablouri electrice, contoare, aparate de măsură, control,
reglare sau a echipamentelor se elaborează de către producător/ furnizor de specialitate, prin
descrierea componenţei produsului, funcţionare (instalare, pornire, probe, regimuri de funcţionare,
cauze de defect, moduri de remediere, revizii, reparaţii, probe, calibrări iniţiale, verificări
metrologice periodice, cerinţe personal instruit de operare). Stabilesc responsabilităţile/ modalităţile
pentru utilizarea eficientă a calităţilor materialelor/ performanţelor echipamentelor în cadrul
lucrărilor de instalaţii electrice;
‐233-
5.3.3 Specificaţia tehnică din partea producătorului.
Toate specificaţiile tehnice menţionate în caietele de sarcini pentru se vor susţine cu foi de
catalog, broşuri si note tehnice emise de producător. In cazul in care unele specificaţii tehnice nu se
regăsesc in aceste documente ele vor fi susţinute cu ajutorul manualelor de operare si service emise
de producător in limba engleza pentru a evita erorile de traducere.
III.5.4. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente tehnice,

certificate pentru produse/echipamente specifice instalaţiilor electrice în clădiri). Cerinţe
legislative armonizate.
5.4.1 In baza art. 1.5, din cap. 1, care prevede prin Caietul de sarcini pentru execuţie,
includerea în proiectul tehnic, numai a materialelor, echipamentelor sau procedeelor de execuţie
care deţin pe teritoriul României, un document tehnic de evaluare (Agrement Tehnic sau declaraţie
de conformitate pentru cele cu au marcaj CE sau (anexele III.3-5), comercializate legal într-un Stat
Membru al Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism
recunoscut în ţară şi sunt de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal într-un
stat EFTA (European Free Trade Association, care include Norvegia, Elvetia, Islanda şi
Linchesthein), parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor
proiectului, prezentul articol se adresează:
- proiectanţilor de specialitate în vederea includerii în caietele de sarcini a materialelor/
echipamentelor, care satisfac condiţia de la pct. 4.4.1;
- furnizorilor de materiale semifabricate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse, care
trebuie să deţină documente de evaluare tehnică a produselor propuse spre achiziţie în
cadrul proiectului;
- responsabililor tehnici cu execuţia care montează şi pun în funcţie instalaţiile de ventilare/
climatizare şi verifică conformitatea produselor/ echipamentelor tehnologice achiziţionate
cu documente de evaluare tehnică legale;
5.4.2 In anexa III.3 informativă, sunt incluse precizări privind:

- procedurile prevăzute prin Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi
al Consiliului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de stabilire a unor condiţii
armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a
Directivei 89/106/CEE a Consiliului (perioadă de tranziţie pană în 2013), care privesc
furnizorii/ producătorii materialelor/ echipamentelor pentru instalaţii electrice, care au
obligaţia în baza HG. nr. 622/2004, să deţină declaraţii de performanţă pentru produsele
introduse pe piaţă, privind evaluarea performanţei caracteristicilor esenţiale ale
produselor livrate.
- agrementul tehnic în construcţii (AT), prevăzut prin Legea nr.10/1995 şi Regulamentul
privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii,
cuprins în anexa nr. 5, HG nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare (HG nr. 675/2002, etc.).
- certificarea de produse, în cazul produselor cu marcaj CE, prevăzută prin HG. nr.
622/2004, privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru
construcţii.
‐ 234 ‐
ANEXA 1
1.1. Legi, Ordine, Hotărâri şi Directive
privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

1 Legea nr. 10/1995 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 12 din 24
ianuarie 1995
Pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea
2 Legea 123 /2007
în construcţii
Lege privind autorizarea executării lucrărilor de
3 Lege nr. 50 /1991
construcţii
4 Legea 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor
privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările
5 Legea nr. 372/2005 ulterioare, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144
din 19 decembrie 2005
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicat în
6 Legea nr. 319/2006
Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006
7 Legea 608/2001 Legea privind evaluarea conformităţii produselor
pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991
8 OUG nr. 214/2008
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Directiva 2010/31/UE a
privind performanţa energetică a clădirilor
Parlamentului European si a
9
Consiliului UE din 19 mai
(reformare) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
2010 Europene din 18.6.2010
publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de
Regulamentul (UE) nr.
stabilire a unor condiţii armonizate pentru
10 305/2011 al Parlamentului
comercializarea produselor pentru construcţii şi de
European şi al Consiliului
abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului
privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare
11
Hotărârea Guvernului nr. a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
1425/2006 319/2006, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006
pentru modificarea si completarea Normelor
Hotărârea Guvernului nr. metodologice de aplicare a prevederilor Legii
12
955/2010 securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006,
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1425/2006.
HG nr. 457/2003 modificat Asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente
13
cu nr. HG 1514/2003 electrice de joasă tensiune.
privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a
echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate
Hotărârea Guvernului nr.
14 utilizării în atmosfere potenţial explosive, cu modificările
752/2004
ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 499
din 03 iunie 2004
privind aprobarea Regulamentulului de verificare si
15 expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a
925/1995
execuţiei lucrărilor si a construcţiilor
privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice,
16 precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
28/2008
devizului general pentru obiective de investiţii şi
lucrări de intervenţii
‐ 235 ‐
HG nr. 622/2004 modificată privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a

17 cu HG 795/ 2005 si HG produselor pentru construcţii cu modificările şi
1708/ 2005 completările ulterioare
pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul
tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în
Hotărârea Guvernului nr. construcţii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 352
18
766/1997 din 10/12/1997 şi modificat şi completat de Hotărârea
Guvernului nr. 675/2002 publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 501 din 11/07/2002
privind aprobarea Regulamentului de recepţie a
Hotărârea Guvernului nr. lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente
19
273/1994 acestora – Monitorul Oficial Partea I nr. 193/2004 –
cu modificările ulterioare.
Indrumator privind aplicarea prevederilor
Regulamentulului de verificare si expertizare tehnică
Ordin MLPAT de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a
20
nr.77/28.101996 construcţiilor- Partea I-a-verificarea tehnică de
calitate a proiectelor de constructii si instalatiilor
aferente (Anexa I)
Ordinul ministrului pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor
dezvoltării, lucrărilor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008,
21
publice şi locuinţelor publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 524 din
nr. 863/2008 11/07/2008
ORDIN M.A.I. pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare
22 Nr. 3/2011 si autorizare privind securitatea la incendiu si
protectia civila
ORDIN M.S.P. nr. pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care
23 914/2006 trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea
obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare
pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea
Ordinul M.D.R.T. nr. proiectanţilor autorizaţi pentru clădiri, publicat în
24
2237 /2010 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 /
08.10.2010
Ordin ministrului privind aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
25 administraţiei şi Internelor incendiilor,publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 216
nr. 163/2007 din 29 martie 2007
pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi
încadrarea produselor pentru construcţii pe baza
Ordinul MTCT
26 performanţelor de comportare la foc, cu modificările şi
nr.1822/394/2004
completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 90 din 27 ianuarie 2005
pentru modificarea şi completarea Regulamentului din
O.M.D.L.P.L./ O.M.I.R.A.
27 2004 privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru
nr. 269/431-2008
construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc
‐ 236 ‐
1.2 Reglementări tehnice
Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor

1 I 7– 2011
electrice aferente clădirilor
Cod de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru clădiri.
P100, Partea I -
2 Cap. 10 - Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale
P100-1/2011
construcţiilor.
Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat
3 NP-061-02
artificial din clădiri
Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si
4 NP-062-02
pietonal
Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii
5 C 56-2002
aferente construcţiilor
Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de
6 GP 090-03
construcţii şi instalaţii. Caietul IV: instalaţii interioare
Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării
7 MP 031-2003
construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale
Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea,
8 NEx 01-2006 punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor
tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive
Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de
9 NTE 006/06/00 scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1 kV.
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
10
electrice.
Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea
11 NP 099-04
instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie
Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor
12 PE 103/92 electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile
curenţilor de scurtcircuit.
Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasa
13 PE 106 – 2003
tensiune
Normativ de încercări şi măsurări la echipamentele şi instalaţiile
14 PE 116-94
electrice
Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a
15 PE 124-1995
consumatorilor industriali şi similari
16 PE 132-2003 Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică
17 PE 143/94 Normativ privind limitarea regimului deformant
18 NF C 17-102 Protecţia structurilor contra trăsnetului
19 P 118 Normativ de securitate la incendiu a construcţiilor
NP 079/02, Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale
20
de cazare (camere, garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere
NP 015/ 97 Normativ privind proiectarea si verificarea constructiilor
21
spitalicesti si a instalatiilor aferente acestora
Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor,
aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi
22 Mc 001/2006
turismului nr.157/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
publicat în Monitorul Oficial cu nr. 126 din data 21 februarie 2007
‐ 237 ‐
1.3 Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate)
SR CEI 60050-
1. 826:2006
Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 826: Instalaţii electrice.
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 1: Principii fundamentale,
2. SR HD 60364-1:2009
determinarea caracteristicilor generale, definiţii.
SR CEI 60050-195+ Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 195: Legare la pământ
3. A1:2006:2006 şi protecţie împotriva şocurilor electrice.
CEI 60417-DB:2009 Graphical symbols for use on equipment –DATABASE
4. (bază de date) SNAPSHOTS
SR EN 61082
5. (standard pe părţi) Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică
Tehnica iluminatului
Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi
SR EN ISO
1. evaluarea performanţei energetice a clădirilor, care se referă la
15251:2007
calitatea aerului interior, confort termic, iluminat şi acustică.
2. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
3. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
Instalaţii de ventilare în clădiri. Criterii de proiectare pentru realizarea
4. SR CR 1752:2002
confortului termic interior
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
SR HD 60364-5-
5. echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi
559:2006
instalaţii de iluminat
SR EN 60598
6. (standard pe părţi)
Corpuri de iluminat
Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri

7. SR EN 12464-1:2004
de muncă interioare
8. SR EN 12464-2:2007 Iluminatul spaţiilor de lucru. Partea 2: Spaţii exterioare de lucru.
9. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
SR EN 13201-
10. 3:2004/AC:2005 Lumină şi iluminat. Partea 3: Calculul performanţelor.
SR HD 60364-5-
11. 559:2006 echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi
instalaţii de iluminat
Instalaţii de reclame si tuburi luminoase cu descărcăre, funcţionând la
SR EN 50107
12. (standard pe parti) o tensiune nominala de iesire, in gol, fără sarcină, cuprinsa intre1kV
şi 10 kV.
Alimentare; Alegere echipamente
13. SR CEI 60038 Tensiuni standardizate de CEI
14. SR EN 62040 Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)31. (standard pe părţi)
SR HD 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi
15. 51:2006 montarea echipamentelor electrice. Reguli generale.
16. SR CEI 60364-5-55 echipamentelor electrice. Alte echipamente.
Ghid pentru instalaţii electrice. Alegerea şi montarea echipamentelor
SR CLC/TR
17. 50479:2008 electrice. Sisteme de pozare. Limitarea încălzirilor interfeţelor de
conexiune.
SR HD 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi montarea
18. 51:2006 echipamentelor electrice. Reguli generale
SR CEI 60364-5- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea
19. 53:2005 echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă
‐ 238 ‐
Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-53: Alegerea şi
SR HD 60364-5- instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi
20. 534:2009 comandă. Articolul 534: Dispozitive de protecţie împotriva
supratensiunilor
Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi
SR HD 60364-5-
21. 54:2007 montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ,
conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţializare
SR HD 603 S1
22. :2001/A1 :2002 Cabluri de distribuţie de tensiune nominală 0,6/1 kV
/A2:2004/A3:2007
SR HD 516 S2 :2002
23. /A1:2004 A2:2009
Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate
SR EN 50085
Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice
SR EN 50086
Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii
SR HD 384.7.708
26. S2:2005 şi amplasamente speciale. Secţiunea 708: Instalaţii electrice pentru
campinguri
SR HD 384.7.711 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-711: Reguli pentru instalaţii
27. S1:2004 şi amplasamente speciale. Expoziţii, spectacole şi standuri
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
SR HD 384.5.537
28. S2:2003 echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Secţiunea 537:
Dispozitive de secţionare şi comandă
SR HD 384.5.56
29. S1:2003 echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de
securitate.
SR HD 384.5.52 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi montarea
30. S1:2004 / A1:2004 echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare
SR HD 384.5.523
31. S2:2003/C91:2008 echipamentelor electrice. Secţiunea 523: Curenţi admisibili în sisteme
de pozare
32. SR 234:2008 Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi executare
33. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor şi cordoanelor flexibie
SR HD 361
34. S3:2002/A1:2007 Sisteme de identificare a cablurilor
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 3: Determinarea
35. SR HD 384.3 S2:2004 caracteristicilor generale
SR HD 21 (standard Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune
36. pe părţi) nominală până la 450/750 V,inclusiv
SR HD 22 (standard Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
37. pe părţi) nominală până la 450/750 V inclusiv
38. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate
SR EN 60269
39. (standard pe părţi) Siguranţe fuzibile de joasă tensiune
Cabluri electrice. Calculul intensităţii admisibile a curentului. Partea
SR CEI 60287-1-1 +
40. A1:2001 1: Ecuaţiile intensităţii admisibile a curentului (factor de încărcare
100%) şi calculul pierderilor. Secţiunea 1: Generalităţi
SR EN 60309-
41. Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale
1:2001/A1:2007
SR EN 60309-2:2002 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescripţii de
42. /A1:2007 / A11:2004 interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu ştifturi şi teci
43. SR EN 60670-1:2005 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice de
‐ 239 ‐
uz casnic şi similar. Partea 1: Reguli generale
SR EN 60670-21:2008 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe
44. de uz casnic şi similar. Partea 21: Prescripţii particulare pentru cutii şi
carcase cu dispozitive de agăţare
SR EN 60670-22:2007 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe
45. de uz casnic şi similar. Partea 22: Prescripţii particulare pentru cutii şi
carcase de conexiune
SR CEI 60364-7- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii
46. 710:2005 sau amplasamente speciale. Secţiunea 710: Amplasamente pentru
utilizări medicale
SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protecţie pentru sisteme de cablare. Diametre
47. exterioare ale tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice şi filete
pentru tuburi de protecţie şi accesorii
SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune
SR CEI 60502-1:2006 Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru
tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36
49. kV). Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1kV (Um=1,2 kV)
şi 3 kV (Um =3,6kV)
SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală
50. până la 750 V. Partea 1: Cabluri
SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală
51. până la 750 V. Partea 2: Terminale
SR EN 61386 Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
CEI/TS 61423-1:1995 Heating cables for industrial applications - Part 1: Performance
53. requirements and test methods
CEI/TS 61423-2/1995 Heating cables for industrial applications - Part 2: Constructional and
54. material requirements
SR EN 61537:2007 Directionarea cablajului.Sisteme traseu de cabluri şi sisteme scară de
55. cabluri
SR EN 60947 Aparataj de joasă tensiune
SR CEI 61200- Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 53: Alegerea şi instalarea
57. 53:2005 echipamentelor electrice. Aparataj
SR EN 61334 Automatizarea distribuţiei prin utilizarea de sisteme de curenţi
58. (standard pe părţi) purtători pe linii de distribuţie a energiei electrice
SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.
59. Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 1: Reguli de
bază
SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.
60. Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 2:
Clasificarea obiectelor şi coduri pentru clase
Protecţie, rezistenta la foc, securitate
SR HD 384.4.42 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru
61. S1:2004 / A1:2004/ asigurarea securităţii. Capitolul 42: Protecţia împotriva efectelor termice
A2:2004
SR HD 384.4.43 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţie pentru asigurarea
62. S2:2004+ SR HD securităţii. Capitolul 43: Protecţie împotriva supracurenţilor
384.4.473 S1: 2004
SR HD 384.4.482 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţia pentru asigurarea
S1:2003 securităţii. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de protecţie în funcţie de
63. influenţele externe. Secţiune 482: Protecţia împotriva incendiului în
amplasamente cu riscuri
‐ 240 ‐
SR EN 50164 Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT).
SR CLC/TR Sisteme de protecţie împotriva trăsnetului. Simboluri.
65. 50469:2007
SR EN 50014:2004 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Cerinte
66. generale
SR EN 50310:2006 Utilizarea legăturii echipotenţiale şi de punere la pământ în clădiri cu
67. echipamente de tehnologia informaţiei
SR EN 60079 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10; 13;
68. (standard pe părţi) 14; 19.
SR CEI 60079- Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17a:
69. 17:2004 Recomandări pentru inspecţie şi întreţinere pentru instalaţii electrice din
arii periculoase (altele decât minele).
SR HD 60364-4- Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru
70. 41:2007/C91:2008 asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor
electrice
SR EN 60529:1995 Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)
71. / A1:2003
CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of
72. 1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (Um = 3,6 kV)
SR EN 60898 -1: Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la
73. 2004/A1:2004/A11: supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: Întreruptoare
2006 /A12:2009 automate pentru funcţionare în curent alternativ
Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la
SR EN 60898-
74. 2:2007 supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2: Întreruptoare
automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu
SR EN 61008- Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie
75. 1:2004/ A11:2008 incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli
/A12:2009 generale .
SR EN 61009- Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie
76. 1:2004/A12:2009/ incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli
A13:2009 generale
SR EN 61140:2002 Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi
77. /A1:2007/C91:2008 echipamente electrice
SR CEI 61200- Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 413: Protecţia împotriva
78. 413:2005 atingerilor indirecte. Întreruperea automată a alimentării
SR CEI/TS Utilizarea limitelor convenţionale ale tensiunilor de atingere. Ghid de
79. 61201:2008 Aplicare.
SR EN 61557 Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1, 0 kV
80. (standard pe părţi) c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de
supraveghere a măsurilor de protecţie
Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice.
SR EN 61558-2-
81. 4:2002 Partea 2-4: Prescripţii particulare pentru transformatoare de separare a
circuitelor de uz general
SR EN 61558-2- Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice.
82. 6:2002 Partea 2-6: Prescripţii particulare pentru transformatoare de securitate de
uz general
SR EN 61643- Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la
83. 11:2003 / sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări
A11:2007
SR CEI/TR Supratensiuni şi protecţia împotriva supratensiunilor în reţelele de joasă
84. 62066:2005 tensiune alternativă. Informaţii generale de bază
Grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
85. SR EN 62262:2004 împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
‐ 241 ‐
Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale.; Partea 2:
SR EN 62305
86. (standard pe părţi) Evaluarea riscului; Partea 3: Avarii fizice ale structurilor şi punerea în
pericol a vieţii; Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din structuri.
SR CEI 60755+A1 Reguli generale pentru dispozitivele de protecţie la curent diferenţial
87. +A2:1995 rezidual
Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil.
SR CEI 61241-1-
88. 1:1998 Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase. Secţiunea 1 –
Specificaţii pentru aparatură.
SR CEI 61241-1-
89. 2:1998 Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase. Secţiunea 2 –
Alegerea, instalarea şi întreţinerea aparaturii.
Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafurilor
SR EN 61241-2-
90. 2:1999 combustibile. Partea 2: Metode de încercare. Secţiunea 2: Metodă de
determinare a rezistivităţii electrice a straturilor de praf
SR CEI 61241-
91. 3:2000 Partea 3: Clasificarea ariilor în care este sau poate fi prezent praf
combustibil.
SR CEI 60034- Maşini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecţie
92. 5:1993 asigurate de carcasele maşinilor electrice rotative
SR EN 62364-4- Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru
93. 41:2007 asigurarea securităţii. Protecţie împotriva şocurilor electrice.
SR EN 61140: Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi
94. 2002/A1:2007 echipamente electrice.
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea
SR CEI 60364-4-
95. 44:2005/C91:2008 securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi perturbaţiilor
electromagnetice
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea
SR HD 60364-4- securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi a
96. 443:2007 perturbaţiilor electromagnetice. Articolul 443: Protecţie împotriva
supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaţie
SR HD 60364- Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare
97. 6:2007
SR EN 50110- Exploatarea instalaţiilor electrice
98. 1:2005
SR EN 13501: Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 1, 2,
99. 2010 4.
100. SR EN 61386-1 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice
SR CEI 60364-7- Instalaţii electrice în construcţii. Partea7:Prescriptii pentru instalatii sau
101. 710 amplasamente speciale.Sectiunea 710:Amplasamente pentru utilizari
medicale
102. SR ISO 386-1 Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate
1.4 Publicaţii de specialitate

[1] Enciclopedia tehnică de instalaţii, Manualul de instalaţii – Volumul Instalaţii electrice –
ARTECNO 2010
‐ 242 ‐
ANEXA II - CONŢINUTUL FAZELOR DE PROIECTARE PENTRU

INSTALAŢIILE ELECTRICE ÎN CLĂDIRI
2.1. Cerinţele generale referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii

electrice din clădiri sunt cele menţionate în normativul I7-2011. Complementar acestora, se
precizează:
a Elaborarea documentaţiilor tehnico-economice se realizează pe baza unei teme de
proiectare, stabilita în raport cu cerinţele exprimate în nota de comandă formulată de către
beneficiarului obiectivului proiectat.
b. Tema este stabilită în general de comun acord, de către beneficiar, investitor si
proiectant. Proiectantului îi revine obligaţia de a interpreta şi transpune cerinţele
beneficiarului într-un limbaj tehnic, coroborat cu toate reglementările legislative, urbanistice
şi tehnice în vigoare în momentul elaborării proiectului. Tema poate fi stabilită şi unilateral,
de către beneficiar, investitor sau proiectant, în condiţia exprimării într-un limbaj tehnic
adecvat şi respectării tuturor reglementărilor legislative, urbanistice şi tehnice în vigoare.
c. Tema de proiectare este piesă componentă a contractului de proiectare si reprezintă
documentul tehnic în care se înscriu in mod obligatoriu elementele determinante pentru
realizarea proiectului (funcţiuni, capacităţi, soluţii şi materiale preferate/disponibile,
amplasament, altele asemenea). Se întocmeşte diferenţiat in raport cu tipul lucrărilor de
investiţii:
Pentru obiective de investiţii noi: tema de proiectare, include precizarea clară a
datelor tehnice de proiectare ale investiţiei noi
Pentru lucrări de investiţie la clădiri şi instalaţii existente: tema de proiectare
precizează natura şi amploarea intervenţiilor necesare corespunzător scopului
declarat.
2.2. Conţinutul – cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor

publice este reglementat, la data elaborării Ghidului, prin prevederile Hotărârii Guvernului
HG 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. 863/2008, din 02/07/2008) şi se aplică pentru
realizarea obiectivelor de investiţii noi, precum şi a lucrărilor de intervenţii la construcţii
existente.
2.3 Expertiza tehnică - este un studiu de specialitate sau o nota tehnică justificativă, în
baza unui raport de expertiză tehnică pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente care
pot include si raportul de audit energetic pentru lucrări de intervenţie în vederea creşterii
performanţei energetice la clădiri, solicitate prin certificatul de urbansim.
2.3.1. Efectuarea expertizei tehnice a unei clădiri este reglementată, la data elaborării
Ghidului, prin prevederile prevăzute de Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcţii, cu
modificările ulterioare şi de Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea si completarea ulterioara
(cap. 3, art.15), aprobat cu H.G. nr. 925/1995, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286
din 11/12/1995.
2.3.2. Expertizarea tehnică de calitate a unei clădiri este o activitate complexă care
cuprinde, după caz, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize si evaluări
necesare pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un
proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie.
‐ 243 ‐
2.3.3. Această activitate se efectuează de către experţi tehnici de calitate, atestaţi, atunci
când o reglementare legală sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul calităţii
construcţiilor prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru:
a) rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile existente:
- în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane
sau activităţii tehnologice;
- în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru
evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii;
b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor
lucrări de construcţii.
2.3.4. La proiectele care au la baza o expertiza tehnica, asa cum sunt cele de interventie
la constructii existente (proiecte de schimbare sau de consolidare a unor cladiri avariate de
cutremure sau de transformare a modului de utilizare al constructiei etc.), inainte de
prezentarea documentatiei pentru verificare, aceasta va trebui sa obtina acordul expertului
prin semnarea si stampilarea proiectului.
2.3.5. Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz:
- condiţiile de amplasament si de exploatare a construcţiei;
- starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
- documentele care au stat la baza realizării construcţiei in fazele de proiectare,
execuţie si exploatare;
- prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării construcţiei si
cele in vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate.
2.3.6. Expertul tehnic atestat elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate
cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică si economica a
deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii construcţiilor si,
după caz, de către investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situaţiile în care, in
urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele
la care se referă raportul de expertiza tehnică de calitate întocmit.
2.3.7 Raportul de expertiză
Raportul de expertiză al unei clădiri/ instalaţii urmăreşte identificarea principalelor
deficienţe ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia care impun intervenţia şi
stabilirea, din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau
modernizare a construcţiei şi/ sau a instalaţiilor aferente.
2.3.8 Expertiza tehnică, pentru instalatiile electrice în clădiri identifică:
în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru
evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii 10/95, cu
modificările ulterioare;
rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor
lucrări de construcţii.
a. deficienţe datorate proiectării, execuţiei, exploatării instalaţiei curente; starea de
întreţinere/ degradare a instalaţiei electrice;
b. deficienţe ale structurii măştilor, nişelor, porţiunilor înglobate în elemente de
construcţii, a stării de funcţionare a aparatelor, deficienţe care impun demontări de
echipamente, demolări parţiale sau totale şi/sau reproiectarea obiectivelor sau ale
calităţii aparatelor, echipamentelor utilizate şi specifică repercursiunile degradării lor
asupra instalaţiei electrice în ansamblu;
c. intervenţii pentru modificarea şi corectarea regimului de funcţionare a instalaţiilor
electrice sau al altor categorii de instalaţii (termice, sanitare, ventilaţii, canalizare,
gaze) care presupun conexiuni electrice (instalaţii de acţionare, de măsură, control,
monitorizare, pază) în cazul extinderii numărului de consumatori, a echipamentelor
conectate sau a amplasării lor, ş.a.;
‐ 244 ‐
d. disfuncţii ale instalaţiei electrice, care necesită modificări/intervenţii în raport cu
schemele/ soluţia din proiectul iniţial, referitoare la:
receptorii de lumină, forţă şi curenţi slabi;
funcţionarea aparatelor de pe tablourile de siguranţă sau de pe tabloul bateriilor
de acumulatoare;
legăturile dintre tablourile generale şi tablourile secundare;
legăturile dintre tablourile generale şi grupurile electrogene;
instalaţia produce zgomot; ş.a.
2.3.3 In sensul de mai sus, raportul de expertiză tehnică, se completează şi cu:
a. analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz), şi
confruntarea instalaţiei de iluminat /protecţie în clădiri executate cu proiectul iniţial;
b. analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin
vizitarea clădirii.
c. evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor, prin comparaţie cu soluţia de
proiect (conform cu cartea tehnica a clădirii).
d. analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un
releveu al zonelor cu degradări specifice (scurt circuite produse de igrasie, infiltraţii
de apă, condens, incendii, altele), precum şi cu un releveu al instalaţiilor electrice
din clădire în scopul evidenţierii modificărilor constatate asupra acestora.
2.3.4 Raportul de expertiză va cuprinde:
- un memoriu tehnic;
- relevee ale elementelor de inchidere, nişelor, încăperilor, acoperişului/ teraselor, etc.
cu degradările constatate în urma observaţiilor directe;
- secţiuni şi detalii cu marcarea degradărilor constatate;
- fotografii şi, opţional, alte tipuri de înregistrări video;
- date extrase din încercările de laborator (buletine de analiză, rapoarte de încercări).
2.3.6. Raportul de expertiză se va întocmi de către firme şi specialişti atestaţi în baza
cerinţelor prevăzute prin Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea si completarea ulterioara.
Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate trebuie însuşit de către
autorul acestuia, din punct de vedere al respectării soluţiilor si a măsurilor propuse.
2.4 Evaluarea energetică

2.4.1. Evaluarea energetică a unei clădiri urmăreşte identificarea principalelor
caracteristici termice şi energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia şi
stabilirea, din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau
modernizare energetică a construcţiei şi a instalaţiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor
obţinute din activitatea de analiză energetică a clădiri. Evaluarea energetică se efectuează
pentru clădiri existente în care se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit
grad de confort şi regim termic, în condiţii de consum redus de energie. Evaluarea energetică
apare necesar după caz, în etapa de investigare preliminară a clădirilor existente în vederea
realizării unor lucrări de intervenţii la construcţii, inclusiv instalaţiile aferente.
2.4.2. Evaluarea energetică a unei clădiri este reglementată, la data elaborării Ghidului,
prin prevederile:
Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, Partea a II-a –
Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001 / 2 – 2006. Cap. II. 4
Calculul consumului de energie şi al eficienţei energetice a instalaţiilor de iluminat.
Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, Partea a III-a – Auditul şi
certificatul de performanţă a clădirii, indicativ Mc 001 / 3 – 2006.
Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
2.4.3. Realizarea evaluării energetice a unei clădiri presupune parcurgerea a trei etape:
‐ 245 ‐
1. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza
caracteristicilor reale ale sistemului construcţie – instalaţii aferente (încălzire, preparare /
furnizare a apei calde de consum, ventilare, climatizare, iluminat artificial).
2. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a
acestora.
3. Întocmirea raportului de audit energetic.
2.4.4. Raportul de audit energetic, care se efectuează prin analizarea documentaţiei

tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz) şi prin analiza stării actuale a
construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin vizitarea clădirii.
2.4.5 Evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor, prin comparaţie cu soluţia de
proiect (conform cu cartea tehnica a clădirii). Analiza documentaţiei care a stat la baza
execuţiei clădirii va fi completată cu un releveu al zonelor cu degradări specifice, precum şi
cu un releveu al instalaţiilor în scopul evidenţierii modificărilor efectuate asupra acestora.
2.5. Studiul de prefezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se

fundamentează necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bază de date tehnice şi economice.
Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate, pentru instalatii electrice în clădiri este
prevăzut în prevederile HG 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. 863/2008, din
02/07/2008).
2.6. Studiul de fezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc

principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi
oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive
şi economice ce urmează a fi supuse aprobării. Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate,
pentru instalatii electrice în clădiri este prevăzut în prevederile HG 28/2008 cu completările
ulterioare (Ord. 863/2008, din 02/07/2008).
2.7 Proiectul tehnic pentru instalatii electrice în clădiri

2.7.1 Proiectul tehnic general (P.Th.G), în baza prevederilor Ordinului nr. 863/2008,
pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.
28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente
investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", pentru toate categoriile de lucrări,
verificat potrivit prevederilor legale menţionate mai sus, reprezintă documentaţia ce conţine
părţi scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii: execuţia lucrărilor,
montajul echipamentelor, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice, acţiunile de asigurare şi
certificare a calităţii, acţiunile de punere în funcţiune şi teste, precum şi acţiunile de predare
a obiectivului de investiţii către beneficiar.
2.7.2 Proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice în clădiri, specialitate în cadrul
unui proiect tehnic general sau proiect de sine stătător, trebuie să fie astfel elaborat încât să fie
clar, să asigure informaţiile tehnice complete privind viitoarea lucrare şi să răspundă
cerinţelor tehnice, economice şi tehnologice ale beneficiarului. De asemenea trebuie să
permită elaborarea detaliilor de execuţie în conformitate cu materialele şi tehnologia de
execuţie propusă, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic, fără să fie necesară
suplimentarea cantităţilor de lucrări şi fără a se depăşi costul lucrării stabilit în faza de studiu
de fezabilitate/ documentaţie de avizare.
2.7.3 Proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice în clădiri se elaborează pe baza
studiului de fezabilitate/ documentaţiei de avizare, etapă în care s-au aprobat indicatorii
tehnico-economici, elementele şi soluţiile principale ale lucrării şi în care au fost obţinute
toate avizele şi acordurile de principiu, în conformitate cu prevederile legale.
‐ 246 ‐
2.7.4 Conţinutul-cadru obligatoriu pentru un proiect tehnic cu lucrări de instalaţii
electrice în clădiri (P.Th.) include:
a1. - elemente pentru prezentarea proiectului tehnic general pe specialităţi: în această
secţiune proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice de iluminat /protecţie în clădiri furnizează
clar definite, elementele specifice pentru prezentarea proiectului tehnic general pe
specialităţi. Se includ informaţii privind amplasarea reţelelor electrice interioare şi a
echipamentelor, devieri necesare şi protejări de utilităţi afectate; căi de acces permanente,
reţele electrice exterioare, ş.a.
Informaţiile din această secţiune se includ în părţile scrise al unui proiect tehnic
general la cap. 2. Descrierea generală a lucrărilor, în care se fac referiri asupra următoarelor
elemente: amplasament, topografie, clima şi fenomenele naturale specifice zonei, geologia,
seismicitatea.
a2. - memoriul tehnic de specialitate: în această secţiune proiectul tehnic include
informaţii privind tipul clădirii, zonele din clădire in care se realizează instalaţii de
iluminat, modul de asigurarea protecţiei, tipuri de aparate/ echipamente utilizate, parametrii
de calcul ai reţelei electrice interioare, branşamente, regimul de folosire al instalaţiei
proiectate, gradul de ocupare, gradul de protecţie, soluţia tehnică adoptată prin proiect.
Anexa 3 conţine un model cadru pentru alcătuirea memoriul tehnic de specialitate pentru
instalaţii electrice.
a3. - caietele de sarcini pe categorii fac parte integrantă din proiectul tehnic şi pot fi:
caiete de sarcini privind execuţia lucrărilor,
caiete de sarcini pentru furnizorii materialelor principale, semifabricate, utilaje,
echipamente tehnologice şi confecţii diverse
caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune
caiete de sarcini pentru urmărirea în timp a construcţiei
caiete de sarcini pentru conţinutul cărţii tehnice.
Informaţiile conţinute în caietele de sarcini pe categorii:
reprezintă descrierea elementelor tehnice şi calitative menţionate în planşe;
prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor;
reglementează nivelul de performanţă a lucrărilor de instalaţii electrice, precum
şi cerinţele, condiţiile tehnice, condiţiile de calitate pentru produsele care
urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările,
nivelurile de toleranţe şi altele de aceeaşi natură, care să garanteze îndeplinirea
exigenţelor de calitate şi performanţă solicitate.
a4. - detalii specifice de execuţie
a5. - listele cu cantităţile de lucrări (antemăsurători): cuprind toate elementele
necesare cuantificării valorice a lucrărilor proiectului şi conţin centralizatoare ale
cheltuielilor, pe obiectiv, pe categorii de lucrări, pe obiecte;
b Părţile desenate:
b1. - scheme funcţionale: branşamente electrice, schemele generale de distribuţie,
scheme de protecţie; pentru centralele termice sau de ventilare/ climatizare din clădiri, scheme
electrice tehnologice de alimentare ventilatoare, filtre, baterii de răcire/ încălzire, agregate de
tratare a aerului, pompe de apă, centrale termice; schemele electrice de reglare a temperaturii/
umidităţii/ vitezei aerului, prin control al ambianţei sau prin recirculări sau de menţinere
constante a acestor parametri; schemele soluţiilor de automatizare aferente instalaţiilor de
încălzire, ventilare, climatizare, alimentare cu apă caldă, ş.a.); scheme de acţionare, de
comandă a echipamentelor;
b2.- planurile instalaţiei, cu amplasare tablouri electrice, circuite/ corpuri instalaţii
iluminat, circuite forţă/ prize, amplasarea/ alimentarea echipamentelor, circuit priză de pământ
cu legare reţele metalice de conducte interioare de apă, încălzire, gaze naturale; planuri de
amplasare a aparatelor şi a echipamentelor de deservire;
‐ 247 ‐
b3.- planul reţelelor exterioare / interioare de alimentare cu energie electrică, puncte
exterioare de branşament, racorduri electrice la panouri.
b4.- planşe privind construcţii subterane implicate în instalaţiile electrice de iluminat,
asigurarea protecţiei, alimentare, comandă, acţionare instalaţii ventilare/ climatizare,
cuprinzând amplasarea lor, secţiuni, profiluri longitudinale/ transversale, dimensiuni, cote de
nivel, altele asemenea;
2.7.5. Planşele din această secţiune pot fi incluse şi în părţile desenate ale unui proiect
tehnic general, în capitolele:
(1) Planşe generale, informative de ansamblu şi cuprind încadrarea în zonă;
(2) Planşe de structură, care definesc şi explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea şi
execuţia structurii de rezistenţă, cu toate caracteristicile acesteia
(3) Planşe de instalaţii, care definesc şi explicitează pentru fiecare obiect amplasarea,
alcătuirea şi execuţia instalaţiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe şi altele asemenea.
2.7.7 Detalii de execuţie

(1) Detaliile de execuţie pentru instalaţii electrice în clădiri, se elaborează pe baza
proiectului tehnic avizat de beneficiar, după stabilirea executantului şi a furnizorilor
(producătorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii, în urma licitaţiei de execuţie şi
trebuie să conţină următoarele documentaţii:
a) Părţile scrise:
- borderou şi foaie cu responsabilităţi (lista de semnături);
- memoriu tehnic;
- instrucţiuni de exploatare şi de reglare;
- graficul cu fazele determinante pentru controlul calităţii execuţiei;
- graficul de realizare a lucrărilor.
b) Părţile desenate:
- schemele funcţionale şi planurile instalaţiilor precizate mai sus
- detalii de execuţie pentru elementele instalaţiilor de mai sus (suporţi, pozarea
aparaturii de măsură şi control etc.).
(2) Proiectul tehnic, detaliile de execuţie, dispoziţiile de şantier pentru instalaţii electrice
se cuprind în Cartea tehnică a construcţiei, deţinută de proprietar.
2.8 Cerinte normative privind verificarea proiectelor pentru instalaţii electrice de

iluminat /protecţie
2.8.1 Documentaţiile tehnice (D.T.), precum şi proiectele tehnice (P.Th.) pentru instalaţii
electrice în clădiri care dezvoltă documentaţiile tehnice, cu respectarea condiţiilor impuse
prin autorizaţia de construire, precum şi prin avizele, acordurile şi actul administrativ al
autorităţii competente pentru protecţia mediului, se elaborează exclusiv de proiectanţi cu
pregătire în domeniul instalaţiilor pentru constucţii (ingineri, subingineri, tehnicieni),
constituiţi în acest scop în colective tehnice de specialitate şi se semnează, în condiţiile legii,
numai de cadre tehnice cu pregătire superioară în domeniul ingineriei instalaţiilor. Este
interzisă semnarea proiectelor tehnice (P.Th.) pentru execuţia lucrărilor, precum şi a
documentaţiilor tehnice (D.T.) de către persoane care nu au absolvit, cu diplomă recunoscută
de statul român, instituţii de învăţământ superior de specialitate în domeniul ingineriei
instalaţiilor ori care nu au drept de semnătură în condiţiile legii, sub sancţiunea legii penale.
2.8.2 Prevederile legale în vigoare privind calitatea în construcţii, verificarea şi
expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor precum şi
atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii, în vigoare la data
eleborării ghidului de bună practică, prevăd:
a. verificarea tehnică a proiectelor trebuie asigurată de către specialişti atestaţi pentru
specialităţile instalaţii Is, It, Ig şi Ie, pentru toate domeniile si toate cerinţele esenţiale de
calitate (definite in Legea 10/95, cu modificările ulterioare).
‐ 248 ‐
b. documentaţiile tehnice precum şi proiectele tehnice, care dezvoltă documentaţiile
tehnice, în condiţiile legii, verificate pentru cerinţele de calitate numai către specialiştii
verificatori de proiecte atestaţi, au obligaţia de a face dovada efectuării verificării.
2.9 Cartea construcţiei

2.9.1 Proiectul tehnic al instalaţiilor de iluminat /protecţie (inclusiv detaliile de execuţie,
dispoziţiile de şantier) se cuprinde în Cartea tehnică a construcţiei, deţinută de proprietar.
2.9.2 Cartea construcţiei este pusă la dispoziţia beneficiarului prin grija căruia se
completează cu toate lucrările care se fac pe parcursul funcţionării construcţiei şi a
instalaţiilor aferente şi conţine toate procesele verbale pentru lucrări ascunse, inclusiv procese
verbale de probe ale instalaţiilor pe etape;
2.9.3 În cazul lucrărilor de reabilitare sau de modernizare a construcţiilor şi a instalaţiilor
aferente, în cazul în care nu există cartea construcţiei, se face obligatoriu releveul
construcţiilor şi a instalaţiilor aferente.
2.9.4 Importanţa existenţei cărţii construcţiei, apare cu precădere în etapa de investigare
preliminară a clădirilor în vederea realizării unei evaluări energetice, care se efectuează prin
analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz) şi prin analiza
stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin vizitarea clădirii.
Exemplu: analiza cărţii tehnice a clădirii, respectiv a documentaţiei care a stat la baza
execuţiei clădirii şi instalaţiilor aferente şi care trebuie să cuprindă cel puţin:
partiurile de arhitectură ale fiecărui nivel;
dimensiunile geometrice ale elementelor de construcţii (fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi,
buiandrugi, plăci, elementele şarpantei);
dimensiunile golurilor din pereţi, distanţa dintre goluri, înălţimea parapeţilor;
structura anvelopei clădirii;
tipul de uşi şi ferestre;
alcătuirea şi materialele care compun elementele de închidere exterioară sau de separare
între spaţii cu diverse regimuri de temperatură;
planuri şi scheme ale instalaţiilor electrice, de încălzire, ventilare, climatizare, preparare
a apei calde de consum. În cazul când documentaţia de bază lipseşte, se execută un
releveu al clădirii, evidenţiindu-se toate elementele enumerate mai sus.
2.9.5 Prescripţiile proiectantului privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor
electrice:
lista prescripţiilor de bază aferente exploatării;
modificările admise ale proiectului iniţial;
procesele verbale de constatare şi remediere a deficienţelor apărute după recepţia lucrărilor;
jurnalul evenimentelor;
procese verbale de predare-primire în cazul schimbăii proprietarului;
referatele şi concluziile încercărilor speciale;
registrul de exploatare.
- 249 -
ANEXA 3. MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE-INSTALAŢII ELECTRICE
Ordinul nr. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi

din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", stabileşte
conţinutul-cadru al proiectului tehnic.
Conform acestui conţinut, Memoriile tehnice pe specialităţi, sunt parte a cap.2.-
Descrierea generală a lucrărilor- şi trebuie să justifice soluţiile tehnice şi sistemele de instalaţii
cu care va fi prevăzut obiectivul de investiţii, pentru a asigura cerinţele de calitate impuse de
Legea 10/95- a calităţii în construcţii.
Acelaşi ordin prevede:”Proiectul tehnic se verifică pentru cerinţele de calitate de
specialişti atestaţi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în condiţiile
legii”, iar Îndrumătorul privind aplicarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnică
de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor (Ordin MLPAT 77/96),
stabileşte Lista minimă de control privind verificarea tehnică de calitate a proiectului de
instalaţii.
Ca urmare, în această anexă se propune structura Memoriului tehnic pentru
specialitatea Instalaţii electrice Ie, conform cu cerinţele normative în vigoare.
Capitolele 1 şi 2, se elaborează ca parte a memoriului general, dar cap. 2 are şi
componente specifice instalaţiilor electrice.
PARTEA SCRISA
1. Date generale
2. Descrierea generală a lucrărilor
2.1. În cadrul secţiunii "Descrierea lucrărilor" care fac obiectul proiectului tehnic se
vor face referiri asupra următoarelor elemente:
a) amplasamentul;
b) topografia;
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului -specialitatea instalatii electrice;
f) devierile şi protejările de utilităţi afectate;
g) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări
definitive şi provizorii;
h) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;
i) trasarea lucrărilor;
j) antemăsurătoarea;
Aceste date sunt caracteristice proiectului în ansamblul sau dar, se pot evidenţia
particularităţi pentru specialitatea instalatii electrice (pct.c,d,e,g).
2.2. Memoriu tehnic de specialitate- INSTALAŢII ELECTRICE
2.2.1.Caracteristicile electrice ale obiectivului:
- Putere instalată: Pi = ......kW;
- Putere maximă absorbită: Ps =........... kW;
- Tensiunea de utilizare Un = ............ V.c.a., Tipul de reţea (TN, TT,IT);
- Frecvenţa reţelei de alimentare Fu = ....... Hz
- Factor de putere cos φ =….. ........ (neutral);
- Caracterisica retelei electrice în punctul de delimitare cu furnizorul ( TT ; TN, etc)
- 250 -
- Durata maximă a întreruperii cu energie electrică, de la furnizorul extern, conform
caracteristicilor consumatorului şi a soluţiei de alimentare obţinute prin avizul de
racordare
- Clasificarea receptorilor din punct de vedere a cerinţelor privind gradul de
asigurare a continuităţii în alimentare, pe baza căreia va rezulta necesitatea
prevederii şi structura sistemului intern de alimentare.
- Tipuri de instalaţii funcţionale : ascensor de persoane şi / sau de marfă, staţie de
pompe şi vane de incendiu, etc.
2.2.2.Caracteristicile clădirii:
- clasa de importanţă a clădirii, conform P 118;
- categoria de importanţă, conform Legii 10/95, cu modificarile ulterioare;
- Riscul de incendiu şi Gradul de rezistenţă la foc şi zonarea spaţiilor, pe baza
materialelor din care este realizată construcţia şi a materialelor ce se stochează,
depozitează sau se manipulează, etc, conform P 118, pe baza căreia se va concepe
sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu, conform I18/2.
- Categorii şi clase de influenţe externe, conform I 7, Anexa 2;
- Natura activităţilor ce se vor desfăşura în spaţiile construite;
- Existenţa, sau nu, a zonelor cu risc de explozie determinat de amestecuri explozive
de gaze sau praf combustibil, conform NP 099 /2005
2.2.3. Dotari si solutii tehnice care asigură cerinţele de calitate prevăzute de lege
cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare
Documentaţia întocmită, pe seama TEMEI DE PROIECTARE, asigură îndeplinirea

cerinţelor esenţiale de calitate în conformitate cu Legea 10/95, modificată prin Legea nr.123,
din 5 mai 2007, în conformitate cu cerinţele esenţiale, specifice categoriei de importanţă a
obiectivului, respectiv:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu;
d) siguranţă în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică,
dupa cum urmează:
(se vor prezenta mai multe variante de solutii, dintre cele posibil de adoptat, de la
caz la caz)
A). REZISTENŢĂ MECANICĂ ŞI STABILITATE
Instalaţiile electrice s-au conceput şi se vor realiza cu echipamente adecvate
Categoriilor şi claselor de influenţe externe şi cu certificat de conformitate, conform Legii
608/ 2001.
Deoarece zona seismică este.... transformatoarele de forţă din PT se vor amplasa şi
asigura pentru evitarea deplasărilor, cu soluţiile prezentate în planşa E ...
Tablourile electrice se vor amplasa în spaţii şi poziţii care, pe de o parte nu vor afecta
structura de rezistenţă a clădirii, iar pe de altă parte le vor proteja împotriva acţiunii agenţilor
chimici sau de mediu, aşa cum rezultă din planşele E....E.. ....şi detaliile de execuţie din
planşele E......
Traseele circuitelor şi coloanelor electrice, pe de o parte, nu vor afecta structura de
rezistenţă a clădirii, iar pe de altă parte, nu vor determina solicitarea lor la tasarea diferenţială
- 251 -
a construcţiei sau terenului, aşa cum rezultă din planşele E....E.. ....şi detaliile de execuţie din
planşele E......
B). SECURITATE LA INCENDIU

Pentru asigurarea acestei cerinţe, corespunzător categoriei de importanţă a clădirii şi în
conformitate cu reglementările tehnice, s-au prevăzut următoarele dotări :
1. SISTEM DE PROTECŢIE LA INCENDIU format din:
1.1. Staţie de pompe şi vane de incendiu.
Alimentarea acesteia cu energie electrică se va asigura astfel:
a).- pe o singură cale, respectiv conform I7/2011, de la:.............................
b). S-a adoptat alimentarea dublă deoarece:.......
Sursa de alimentare de bază se va asigura : conform punctului a) iar cea de rezervă va fi:......
Trecerea de pe alimentarea de bază pe cea de rezervă la nefuncţionarea sursei de bază
se va face manual/automat.
Tabloul electric al staţiei pompelor şi electrovanelor de incendiu şi a altor dispozitive
de securitate la incendiu este amplasat conform I7/2011, respectiv :…….
Traseul căilor de alimentare ale tabloului de distribuţie al staţiilor pompelor,
electrovanelor de incendiu şi ale instalaţiei de ventilare pentru evacuarea fumului, conform
planului E… sunt ferite de pericol de incendiu, respectiv este amplasat conform I7/2011:......
Tabloul electric aferent staţiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu şi
al sistemului de evacuare mecanică a fumului, se prezintă în planşa E….din care rezultă că se
racordează înaintea întreruptorului general, iar intreruptorul de pe coloana ce le alimentează:
- se prevede/nu se prevede cu.....
Din tabloul staţiei pompelor de incendiu se alimentaeaza numai receptorii care
contribuie diret şi indirect la interveţia de stingere a incendiilor
Pornirea pompelor de incendiu este automată, de către Centrala de supravegere
incendiu deoarece:........
Oprirea pompelor de incendiu se va face numai manual.
Comanda manuală de acţionare a pompelor şi electrovanelor se asigură prin butoane
amplasate atât în încăperea pompelor şi electrovanelor de incendiu cât şi de la distanţă din….
însă oprirea manuală se face numai din staţia pompelor de incendiu.
1.2. Sistem de iluminat de siguranţă, care cuprinde următoarele categorii ( după
caz):
a) de evacuare şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu.
b) pentru intervenţii la spatiile tehnice;
c) pentru circulaţie;
d) împotriva panicii;
e) de veghe.
Alimentarea acestora se asigura, conform schemei din plansa E...,
Varianta I - din tablou propriu astfel încat asigură cerintele impuse de I7, cu privire la
durata trecerii pe sursa de securitate.
Varianta II, din circuitele de iluminat normal deoarece se folosesc corpuri de iluminat
cu acumulator inclus şi dispozitiv de trecere automată pe sursa inclusă.
1.3. Centrala pentru detectare, semnalizare si alarmare incendiu.

Aceasta se amplaseaza în spatiul indicat în plannul din plansa E.., care are personal
permanent de supraveghere. A fost alimentată de la sursa de bază, prin coloana proprie,
racordată în tabloul electric general, înaintea intrerupătorului general. Sursa inclusă este
dimensionată pentru durata normată de 48 ore şi apoi asigură necesarul de putere pentru
semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute.
- 252 -
Centrala pentru detectare, semnalizare si alarmare incendiu va asigura, conform
scenariului de incendiu şi:
a - Comanda sistemului de evacuare a fumului, astfel:........
b - comanda dispozitivele pentru acţionarea cortinelor de siguranţă din clădirile
Staţia de pompare, centrala de semnalizare a incendiilor şi zonele în care se află
elemente de prevenire şi stingere a incendiilor la care trebuie acţionat precum şi grupurile
electrogene vor fi prevăzute cu instalaţie de iluminat de siguranţă pentru intervenţie.
1.4. Ascensoare de interventie în caz de incendiu.

Var. I- Deoarece obiectivul are regim de înălţime care nu impune echiparea cu
ascensoare de interventie la incendiu acestea nu s-au prevazut.
Var. II- Toti receptorii aferenţi acestei cerinţe esentiale obligatorii vor fi
alimentati de la sistemul de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.
Sistemul de alimentare electrică pentru serviciile de securitate este constituit din:
- Sursa de baza, prevăzută în Avizul de racordare;
- Sursa de securitate pentru alimentarea serviciilor de securitate, conform I7/2011.
Grupul electrogen a fost prevăzut pentru alimentarea receptorilor vitali tehnologici
dar poate prelua şi alimentarea serviciilor de securitate. Aceasta soluţie se aplică prin încadrea
în schemă, aşa cum rezultă din planşa E... astfel încât alimentarea instalaţiilor de securitate nu
este, prin aceasta, perturbată respectiv, un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri
decât serviciile de securitate, nu trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care
alimentează serviciile de securitate, sau:
Sursa electrică de securitate este un grup de intervenţie, folosit numai pentru
alimentarea serviciilor de securitate
Deoarece sunt două surse diferite, un defect produs pe circuitul unei surse nu va afecta
protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului celeilalte surse.
Acesta se asigură deoarece conductorul de protecţie, PE, este racordat la conductoarele de
protecţie ale ambelor surse care au punctul neutru legat la pământ.
Grupul electrogen pentru alimentarea de rezervă se instalează în............ soluţie care
respectă cerinţele I7/11, art. 7.22.17÷7.22.19.
2. Criteriul de performanţă: evitarea riscului de izbucnire a unui incendiu s-au

producere a unei explozii, a impus prevederea următoarelor dotări i măsuri:
2.1 Instalaţie de paratrăsnet pentru protecţia la supratensiuni atmosferice
directe.
În conformitate cu prevederile I7, cap. 6, a rezultat necesitatea realizării instalaţiei de
paratrăsnet exterioară IPTE şi interioară IPTI. IPTE, realizată cu PDA (sau: dispozitiv de
captare tijă, reţea de captare) corespunzător nivelului de protecţie …. La bara de egalizare a
potenţialelor s-au legat masele şi elementele metalice aflate în contact cu solul, pentru care nu
se asigură distanţa de protecţie, inclusiv conductoarele electrice active, prin intermediul
eclatoarelor adecvate. Încadrarea construcţiei în volumul protejat şi elementele componente
ale IPT exterioară şi interioară se prezintă în planşa E….
2.2.Sistem de protecţie la efectele trasnetului LMPS, respectiv spratensiuni

atmosferice transmise prin reţea şi de comutaţie.
Var I - Protecţia la aceste solicitări nu s-a prevăzut deoarece sunt îndeplinite
cerinţele I7:
Var II - realizat cu aparate de protecţie la supratensiuni, prevăzute în schemele
electrice din planşele E……astfel:
- SPD tipul 1 (SPD1)-instalate în tabloul electric general-TEG;
- 253 -
- SPD2-amplasate în aval de dispozitivele de tipul 1, instalate în tablourile electrice
descendente din TEG;
- SPD3- amplasate în aval de dispozitivele de tipul 2, destinate protejării la
supratensiuni a receptoarelor.
Deasemeni se aplică măsurile de protecţie fundamentale, prevazute de I7/2011,
subcap.4.4.4.
2.3.Adaptarea echipamentului electric la Ariile periculoase determinate de
atmosferă explozivă gazoasă sau cu praf combustibil.
Prin tema de proiectare s-au stabilit tipul de zonă şi dimensiunile acestora, cu arii
periculoase cu atmosferă gazoasă, conform planurilor E…, respectiv, cu atmosferă de praf
combustibil, conform planurilor E….
În aceste zone s-a avitat montarea de componente ale instalaţiilor electrice.
În zonele în care acest deziderat nu s-a putut aplica, se va folosi NUMAI
APARATURĂ electrică cu tip de protecţie antiexplozivă, corespunzătoare zonelor stabilite.
2.4. Adaptarea instalaţiei electrice la gradul de rezistenţă la foc al elementelor de

construcţie
Pentru ca, componentele instalaţiilor electrice să nu determine risc de incendiu,
acestea nu se vor monta pe suporturi combustibile.
Pentru cazurile în care acest deziderat nu se poate asigura s-au luat următoarele
măsuri: (Strat de tencuială;- Cabluri cu rezistenţă mărită la propagarea focului;- cabluri cu
execuţie grea);
2.5. Pentru limitarea incendiilor de origine internă a instalaţiilor electrice s-a
asigurat prorecţia automată la scurtcircuit pentru fiecare circuit şi coloană, cu aparate de
protecţie cu capacitate de rupere adecvată.
Capacitate de rupere a întrerupătoarelor automate, menţionată în Breviarul de calcul,
este superioară valorii curenţilor de scurtcircuit maximi pe care va trebui să-i deconecteze,
rezultată din notele de calcul.
C). IGIENĂ, SĂNĂTATE ŞI MEDIU

1. Sistem de iluminat normal interior
Nivelele de iluminare s-au adoptat în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară în
fiecare incintă, recomandate în NP-061. Dimensionarea sistemelor de iluminat aferente
fiecărei incinte s-a efectuat conform NP 061/2002.
Pentru spaţiile în care s-a impus redarea corectă a culorilor se vor folosi surse cu
indice de culoare adecvat, indicate atât pe planuri cât şi în antemăsurători.
Sistemele de iluminat din încăperile în care se impune un anumit tip de repartiţie a
fluxului luminos în spaţiu, corpurile de iluminat se vor monta adecvat, aşa cum rezultă din
detaliile de execuţie din planşa E…..
2. Sistem de iluminat exterior
Acest tip de sistem de iluminat, pe seama cerinţelor din Tema de proiectare, s-a
prevăzut pe aleele pietonale şi căile de circulaţie rutieră marcate pe planurile E….
Calculul fotometric al sistemului de iluminat, aferent fiecărui spaţiu iluminat, s-a
efectuat în conformitate cu NP-062/2002.
D). SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE

- 254 -
1. Sistem de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului
Pe seama specificului construcţiei şi a naturii activităţilor ce se desfăşoară, conform
NP-I 7 se impune prevederea sistemului de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului
pentru următoarele spaţii:..................................;
Calculul fotometric al sistemelor de iluminat, aferent fiecărei incinte, s-a efectuat în
conformitate cu NP-061.
2. Sistem de protecţie la şoc electric, bazat pe întreruperea alimentării, corespunzător
Retelei TN, deoarece sursa este cu punctul neutru distribuit, respectiv schema TN-C, până la
originea instalaţiei electrice de utilizare a consumatorului.
Pentru creşterea siguranţei Sistemului de protecţie la şoc electric se vor aplica şi
următoarele măsuri suplimentare, conform I7 :
a) - legarea suplimentară la priza de pământ a conductorului neutru de protecţie
PEN/PE . Aceste legături se efectuiază în fiecare tablou electric, în care această operaţie este
posibilă;
b) - din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ, conductorul PE se
execută din cupru.
Deoarece s-a considerat, pe de o parte, că numai prin legarea la neutru nu este sigură
acţionarea aparatelor de protecţie ale reţelei (PACD), iar pe de altă parte există echipamente
cu funcţionare continuă nesupravegheată, s-a adoptat ca mijloc complementar protecţia
automată cu DDR.
Deoarece consumatorul are şi receptori pentru care protecţia la şoc electric nu se poate
asigura cu măsurile de mai sus, s-au adoptat următoarele mijloace de protecţie respectiv:
1. Instalaţia din subsolul tehnic al clădirii s-a alimentat prin TFJP;
2. Instalaţia de redresare s-a alimentat prin transformator de separare.
Varianta 2.1. Circuitul separat nu are nici un punct comun cu alt circuit şi nici un
punct legat la pământ, se pozează în tub separat (sau să fie executat cu cablu distinct) şi este
asigurat cu o protecţie proprie la suprasarcini;
Deoarece circuitul alimentează un singur aparat carcasa sa nu va fi legată la un
conductor de protecţie.
Varianta 2.2. Deoarece circuitul alimentează mai mulţi receptori carcasele acestora
nu vor fi legate nici la pământ nici la carcasele altui circuit, însă carcasele receptorilor se
leagă între ele prin conductoare de protectie PE, aceste conductoare nu vor fi legate la pământ,
la alte conductoare de protecţie, la carcasele altor circuite sau la elemente conductoare;
- prizele sunt cu contact de protecţie şi la acestea se leagă conductoarele de protectie PE; la
cablurile flexibile, aceste conductoare vor fi cuprinse în cablu;
- se prevede un dispozitiv de protecţie care să semnalizeze primul defect de izolaţie la masă şi
care să deconecteze în maximum 5 s. din momentul apariţiei celui de al doilea defect de
izolaţie la altă masă.
3. Deoarece consumatorul are un număr însemnat de receptori pentru care protecţia la
şoc electric nu se poate asigura prin intreruperea automată a alimentării, aceştia vor fi
alimentaţi de la Reţea IT. În acest scop se prede transformator de putere cu punctul neutru al
secundarului izolat faţă de pământ, conform schemei din E...
3. Pentru limitarea zonei afectate de un eventual defect s-a realizat Sistemul de
protecţie la suprasolicitări termice determinate de curenţi de suprasarcină şi
scurtcircuit. Acesta s-a realizat cu întrerupătoare automate, dimensionate conform I7 şi
pentru care se asigură şi acţionare selectivă.
Caracteristicile acestora sunt menţionate în schemele electrice.
Conductoarele circuitelor şi coloanelor schemei electrice, fie se vor poza în tuburi sau
se vor realiza cu cabluri, adecvate categoriilor de medii normale, cu risc de incendiu sau
- 255 -
zonelor cu pericol de explozie. Aceste caracteristici sunt prezentate pe planuri şi pe schemele
electrice.
Capacitate de rupere a întrerupătoarelor automate, menţionată în Breviarul de calcul
este superioară valorii curenţilor de scurtcircuit maxim pe care va trebui să-i deconecteze,
rezultat din notele de calcul.
4. Sistem de asigurare a alimentării cu energie electrică.
Deoarece consumatorul are şi receptori tehnologici VITALI de categoria 0 (I) s-a impus
prevederea şi a unui sistem intern de surse electrice.
Acesta s-a realizat cu un grup electrogen de putere P......, rezultată din breviarul de
calcul şi determinată pe seama grupării receptorilor pe tipul de sursă de la care este alimentat
în regim de indisponibilitate a căii de alimentare de bază, a căilor suplimentare (sistemul
extern de alimentare).
Var I: Grupul electrogen este prevăzut cu dipozitive de pornire automată în, xx
secunde, durată impusă de .........;
Var II Grupul electrogen va fi pornit manual în max xx min.
Receptorii vitali sunt alimentati separat, din tabloul electric TRvitali conform schemei
din planşa E...
Alimentarea receptorilor care nu acceptă întreruperea alimentării se va asigura şi de la
sursă de alimentare neântreruptibilă (UPS), funcţionând în regim permanent. Bateria de
acumulatori s-a dimensionat pentru a asigura alimentarea cel puţin până la intrarea grupului
electrogen în regim normal.
Schema electrică, din planşa E... este concepută astfel încât să permită gruparea
receptorilor pe sursele sistemului de alimentare, inclusiv să permită deconectarea automată a
receptorilor normali, la trecerea pe grupul electrogen.
Schema electrică de distribuţie asigură alimentarea, din tablouri separate, a receptorilor
trifazaţi de putere şi a celor de iluminat şi prize.
5. Instalaţia de legare la pământ.

Varianta 1. În faza de execuţie se va realiza priza de fundaţie conform prevederilor
I7/2011 .
Această priză va fi folosită ca priză unică şi ca urmare, la verificare, la faza
determinată prevăzută în Programul de control a calităţii lucrărilor executate pe şantier, va
trebui să aibă rezistenţa de max. 1 ohm. În caz contrar se va dimensiona şi o priză
suplimentară.
Varianta 2. Se va realiza o priză de pământ artificială. Electrozii acesteia se vor
plasa, pe cât posibil, pe un contur închis.
La priză de pământ se va lega, conform schemei din planşa E....:
- Bara principală de protecţie şi echipotenţializare BPPE;
- Coborârile instalaţiei de paratrăsnet.
E) PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI
Aparatelor electrice cu care se realizează instalaţiile electrice vor fi astfel alese încât
nivelul de zgomot echivalent datorat surselor de zgomot din instslaţiile electrice să nu
depăşească cu mai mult de 5 db nivelul de zgomot echivalent din încăpere când aceste
instalaţii nu sunt în funcţiune.
Soluţiile de prindere ale aparatelor electrice pe elementale de construcţie să amortizeze
zgomotele şi vibraţiile.
F). ECONOMIE DE ENERGIE ŞI IZOLARE TERMICĂ

- 256 -
În conformitate cu Cerinţa Esenţială Economia de energie, sursele electrice de lumină
vor fi în conformitate cu REGULAMENTUL (CE) NR. 244/2009 AL COMISIEI
COMUNITĂŢILOR EUROPENE, de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpi de
uz casnic nondirecţionale şi cu fazele de scoatere din uz a surselor de lumină.
Reducerea pierderilor de putere s-a realizat si prin:
a- reducerea pierderilor de putere determinate de nesimetria sarcinii s-a realizat prin
echilibrarea puterii instalate pe fiecare fază, separarea receptorilor monofazaţi de
iluminat şi prize de cei trifazaţi şi alimentarea lor prin scheme separate şi grupate pe
secţii distincte ale tabloului general;
b- reducerea influenţei receptorilor deformatori prin îndepărtarea electrică a acestora,
c- ameliorarea factorului de putere.
d- reducerea duratei de funcţionare pe sursa de alimentare neântreruptibilă (UPS), în
regim de dublă conversie.
‐ 257 ‐
ANEXA III.1. CONŢINUTUL CAIETULUI DE SARCINI PENTRU

EXECUŢIA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL UNUI PROIECT TEHNIC DE
INSTALAŢII ELECTRICE
In baza recomandărilor Ord. 863/2008 şi a normativului GP 090-2003 - Ghid privind

elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii. Caietul IV:
Instalaţii interioare, conţinutul, după caz, al caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor
întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice, include:
1. – Obiectul lucrării, baza de proiectare şi limita de proiect.

Se indică: obiectul lucrării care constă în realizarea unei instalaţii electrice interioare
într-o clădire nouă sau într-o clădire existentă la care se aduc îmbunătăţiri
constructive, amenajări, modernizări sau schimbare de destinaţie. Se indică
beneficiarul lucrării, denumirea, adresa; date despre construcţie (număr de niveluri,
încăperi, elemente de închidere interioare, exterioare, suprafeţe vitrate, categorie de
importanţă, ş.a.); cerinţele de calitate la care se cere verificarea.
2. baza de proiectare pentru soluţiile de dimensionare a instalaţiilor electrice
interioare, reprezentând datele de temă, concretizate în tema de proiectare sau dintr-o
fază anterioară a proiectului (studiu de prefezabilitate/ fezabilitate), destinaţia
clădirii, zona de risc seismic, zona climatică, planurile de arhitectură şi construcţii
care definesc clădirile la care se execută instalaţiile electrice, date furnizate de
producătorii de materiale, echipamente şi aparatură, date privind sursa de alimentare
electrică cu parametri caracteristici.
3. soluţiile de asigurare a cerinţelor de calitate justificate în memoriu pentru:
- sistemele de iluminat: iluminat normal/ siguranţă etc.;
- schema electrică de distribuţie pentru fiecare categorie de receptori:
- sisteme de protecţie: la şoc electric; la supratensiuni atmosferice directe, sau
transmise prin reţea şi de comutaţie, etc.
- serviciile de securitate.
4. Cerinţele esenţiale de calitate ale instalaţiei electrice în conformitate cu Legea
10/1995, care trebuiesc prezentate in caietul de sarcini pentru execuţie astfel:
Pentru cerinţa esenţiala: Rezistenţă şi stabilitate - se indică referinţe privind:
- rezistenţa mecanică a elementelor componente ale instalaţiei electrice
proiectate (materiale folosite să fie omologate, în acord cu cerinţele din
standardele europene armonizate pentru aceste produse, legături în cleme şi
legături în doze bine strânse;
- rezistenţa la eforturi care apar în timpul exploatării (şocuri mecanice, termice
de exploatare, tasări ale elementelor de construcţie sau ale terenului etc.);
- rezistenţa şi stabilitate la solicitări seismice a utilajelor şi a elementelor
componente ale instalaţiei electrice (protecţia antiseismică asigurată prin
proiect);
- rezistenţa suprafeţelor elementelor componente ale instalaţiei electrice (priză
de pământ, tablouri electrice, aparate montate aparent, echipamente) la
solicitarea/ coroziunea datorată agenţilor chimici şi atmosferici agresivi, unde
este cazul;
Pentru cerinţa esenţială: Securitate la incendiu - se indică referinţe privind:
- comportarea la foc (clasa de reacţie la foc şi/sau limita de rezistenţă la foc a
elementelor componente ale instalaţiei electrice (cabluri, conductoare,
conducte de protecţie, aparate, echipamente);
‐ 258 ‐
- soluţia adoptată în proiect pentru eliminarea riscului de incendiu şi de

propagare a acestuia, prin modul de amplasare/ protecţie a elementelor
componente ale instalaţiei electrice;
- soluţia adoptată în proiect pentru eliminarea propagării fumului şi gazelor
fierbinţi în căile de evacuare ale clădirilor, etajate şi în spaţiile mari
necompartimentate în caz de incendiu.
Pentru cerinţa esenţială: Igiena, sănătate şi mediu - se indică referinţe privind:
- asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în încăperi, a calităţii aerului sau a
regimului termic sunt influenţate indirect, în măsura in care specificul
instalaţiei electrice deserveşte echipamentele specializate implicate direct
(centrale termice, centrale de ventilare/ climatizare) prin soluţia adoptată în
proiect;
- in cazul instalaţiilor de iluminat se indică referinţe privind asigurarea unui
nivel corespunzător de iluminare, în conformitate cu cerinţele impuse prin
reglementările tehnice în vigoare (ex. Normativ pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP-061-02.)
Pentru cerinţa esenţială: Siguranţa în exploatare - se indică referinţe privind:
- gradul de asigurare a consumatorului împotriva întreruperilor accidentale a
furnizării energiei electrice (surse de rezervă - grupuri electrogene şi UPS );
- protecţia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafeţele accesibile
ale elementelor instalaţiei electrice (rănire, ardere, electrocutare) prin
utilizarea materialelor specifice de protecţie (covoare de cauciuc, mănuşi şi
cizme electroizolante);
- securitatea instalaţiei electrice şi a încăperilor cu aparatură electrică
împotriva intruziunii oamenilor neavizaţi şi animalelor;
- asigurarea protecţiei la şoc electric.
- eliminarea pericolului de explozie: instalaţiile electrice în mediul exterior se
vor realiza conform normativului D17 şi P004.
Pentru cerinţa esenţială: Protecţia împotriva zgomotului - se indică referinţe privind:
Această cerinţă nu este influenţată în cazul instalaţiilor electrice de iluminat.
- respectarea nivelului de zgomot admis în spaţiile tehnice (motoare,
ventilatoare, ventilo convectoare din centrale de ventilare ale clădirilor);
- indicaţii privind nivelul de zgomot al echipamentelor dinamice (ventilatoare,
pompe de circulaţie) unde există instalaţii de ventilare/ climatizare sau
centrale termice.
- prevederea materialelor pentru atenuarea zgomotului.
Pentru cerinţa esenţiala: Economie de energie şi izolare termică - se indică referinţe privind:
- consumuri minime de energie în exploatare ale dispozitivelor, aparatelor,
echipamentelor; dacă nu este posibilă minimizarea lor, cel puţin se va declara
consumul real.
- consumuri minime de energie prin programul de funcţionare al instalaţiei
electrice şi al instalaţiilor conexe deservite; contorizare, gestionare tehnică a
clădirii;
- consum raţional de energie pentru iluminat prin asigurarea unui nivel
corespunzător iluminare şi confort vizual, în conformitate cu cerinţele impuse
prin reglementările tehnice în vigoare (Normativ pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP-061-02).
- îmbunătăţirea factorului de putere.
La cerinţele esenţiale se poate adăuga si cerinţa specifică:

Durabilitatea şi fiabilitatea instalaţiei - se indică referinţe privind:
‐ 259 ‐
- calitatea materialelor omologate din alcătuirea elementelor componente ale
instalaţiei electrice proiectate (conductoare şi cabluri electrice, tuburi de protecţie,
aparate, echipamente, materiale mărunte, suporţi de fixare, ş.a.) prin menţionarea
caracteristicilor fizico-mecanice, chimice, aspect, declarate de producător prin
documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale produselor;
- calitatea şi fiabilitatea, aparatelor şi echipamentelor (dispozitive de conectare-
deconectare şi/sau comutare, corpuri de iluminat, prefabricate – tablouri
electrice, ş.a.) de asemenea omologate din componenţa instalaţiei electrice,
prin menţionarea caracteristicilor tehnologice furnizate de producător prin
documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale produselor;
Notă:
- In România, membră UE, documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale
produselor, sunt fie declaraţiile de conformitate ale produselor în acord cu
standardele armonizate de produse fie agrementul tehnic naţional sau
european.
- Materialele şi echipamentele acceptate în soluţia proiectată vor fi numai cele
care îndeplinesc aceste două condiţii.
5. Documentaţii complementare caietului de sarcini:

- ordinea şi condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice proiectate
cu instrucţiuni de montaj pentru materiale, elementele componente prefabricate,
echipamente;
- programul de urmărire al calităţii execuţiei; fazele determinante ale lucrării;
- verificarea execuţiei pe şantier, probe, teste;
- achiziţia, depozitarea şi transportul materialelor şi echipamentelor;
- prevederi privind condiţiile de recepţie lucrărilor executate;
- măsuri pentru asigurarea sănătăţii si securităţii muncii;
- măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de
instalaţii electrice;
- Breviarul de calcul, care reprezintă o parte scrisă în care sunt expuse sumar noţiuni,
date, etc. din domeniul tipului de instalaţie electrică proiectată, care reprezintă documentele
justificative pentru dimensionarea elementelor instalaţiilor de iluminat şi asigurarea
protecţiei în clădiri. Se elaborează pentru fiecare tip de instalaţie în parte. Breviarele de
calcul, prezentate sintetic, vor preciza şi ipotezele de calcul: destinaţia şi categoria de
importanţă a clădirii (risc de incendiu, risc seismic, zona climatică şi categoria de mediu,
temperatura maximă în încăperi), parametrii de calcul pentru alimentare cu energie
electrică, racorduri de branşament, distribuţie generală/ secundară (tablouri şi circuite
electrice) grad de protecţie, iluminat (metoda aplicată, nivel de iluminare recomandat,
corpuri de iluminat - parametri nominali), sisteme de protecţie (scheme, alegere aparate,
parametri nominali), consumul de energie al sistemului ş.a.) precum şi tipurile de
programe de calcul utilizate;
- piese desenate, cu nominalizarea planşelor, a elementelor de închidere opace şi
vitrate care guvernează lucrarea;
- avize de specialitate
măsurarea şi decontarea lucrărilor
prevederi privind urmărirea comportării în timp a lucrării
instrucţiuni de exploatare
reglementări privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de electrice (standardele,
normativele şi alte prescripţii, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecţii,
execuţie, montaj, probe, teste, verificări).
‐ 260 ‐
ANEXA III.2. CONŢINUTUL DUPĂ CAZ, AL CAIETULUI DE SARCINI

PENTRU PENTRU FURNIZORI DE MATERIALE, APARATE,
ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU ACHIZIŢIA LOR ÎN CADRUL
UNUI PROIECT TEHNIC DE INSTALAŢII ELECTRICE
III.2.1 Caietele de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate, echipamente

tehnologice şi confecţii diverse, în vederea achiziţiei lor în cadrul unui proiect tehnic
de instalaţiilor electrice, trebuie să conţină, după caz:
1. Denumirea produsului: material, semifabricat, aparat, echipament tehnologic sau

confecţii diverse (metalice, cu materiale compozite, din materiale termoplastice
etc.)
2. Domeniul de utilizare:
3. Necesitatea produsului:
4. Descrierea produsului: alcătuit din aparate/ echipamente individuale; componenţă
echipament; schemă bloc cu module principale/ auxiliare;
5. Caracteristici tehnice minime solicitate pentru eligibilitatea ofertei pentru
achiziţie (exemple generale):
5.1 - pentru materiale mărunte, semifabricate sau confecţii diverse se indică:
La conducte/ tuburi şi ţevi de protecţie, doze, cleme de legătură, coturi,
manşoane, etrieri, scoabe de fixare, dibluri, cârlige, bandă de izolat, suruburi
autofiletante, ipsos, mortar, confecţionate din diferite materiale (metalice,
plastice, PVC si fibra de sticla, etc.): tipul, standardul de fabricaţie, grosimea
pereţilor, protecţii anticorozive, comportarea la foc şi la agenţi agresivi;
La conductoare/ cabluri de energie electrică şi semnalizare, definite după caz
prin: tip, (standard de fabricaţie), tensiune/ frecventă nominale, material
conductor, tip şi culoare de izolaţie; temperaturi – maximă admisibilă la
suprafaţa conductorului, ambianţă minimă de serviciu; secţiune şi număr
conductori faze/ nul, izolaţie, manta, rezistenţă de izolaţie şi pentru toate
tensiunile de încercare normate; comportarea la foc;
La corpuri de iluminat echipate cu tipuri de lămpi, definite după caz prin:
tensiune/ frecvenţă nominale, grad de protecţie, clasă de izolare electrică;
putere electrică, factor de putere, energie de şoc, balast, temperaturi de
culoare, comportarea la foc standard de produs, condiţii de verificare, ş.a.
La întrerupătoare şi comutatoare: modul de montaj, formă, dimensiuni, culoare,
tip acţionare, curent şi tensiune nominale, comportarea la foc;
La prize şi fişe: tip, standard de produs, număr poli, grad de protecţie, modul
de montaj, curent şi tensiune nominale, contact de protecţie, comportarea la
foc, ş.a. ;
La electrozi pentru instalaţia de legare la pământ: material electrozi, platbandă,
dimensiuni (diametru, grosime, lăţime), protecţie anticorozivă.
5.2 - pentru aparate, echipamente tehnologice se indică:
La tablouri electrice de distribuţie de joasă tensiune: dimensiuni de gabarit,
echipate cu tip de întreruptoare, separatoare, grad de protecţie, comportarea
la foc, standard de produs, condiţii de verificare;
pentru echipamentele tehnologice din componenţa instalaţiilor de încălzire sau
ventilare–climatizare (filtre, ventilatoare, ventiloconvectoare, centrale termice,
baterii de răcire/ încălzire, pompe de (re)circulare) caracterizate prin tip, mod
‐ 261 ‐
de montare şi parametri electrici - puterea min./ max. a motorului şi turaţia,
protectie antiexplozie, puterea max. instalată/ absorbită, acţionare manuală/
automată, echipate cu controlere (integrate) de temperatură/ umiditate,
tensiune de alimentare, condiţii de verificare, durata de viaţă, fiabilitatea.
5.3 - pentru aparate de măsură, control şi reglare:
- din componenţa sistemelor de gestionare energetică a clădirii;
- din componenţa sistemelor de iluminat interior/ exterior,
domeniu de măsurare al parametrilor temperatură/ umiditate/ presiune/ viteza
aerului; dotarea sau nu cu sonde externe de măsură sau variante cu senzori
interni de temperatură şi presiune incorporaţi, indicatoare luminoase, mod de
afişare al rezultatelor (analogic, digital) şi precizie; timer electronic pentru
ciclurile de funcţionare, cu reglare manuală/ automată a intervalelor
prescrise, memorie internă, soft pentru parametrizare aparat, descărcare,
arhivare şi vizualizarea datelor măsurate, cablu pentru transfer de date către
PC, interfaţă serială RS 232, porturi electronice pentru conexiuni opţionale
etc.; condiţii de verificare, durata de viaţă, fiabilitatea.
6. Condiţii de livrare (exemplu: la sediul beneficiarului/ investitorului, executantului,
în maxim 30 zile lucrătoare de la semnarea contractului, cu mijloacele de transport
ale furnizorului).
7. Recepţia cantitativă şi calitativă – condiţii (exemple)
7.1. Recepţia cantitativă se va face la data livrării şi va consta din:
verificarea cantitativă a furniturii conform contractului;
verificarea concordanţei certificatului de origine a produsului şi a termenului
de garanţie.
7.2. Recepţia calitativă se face în termen de maxim n zile lucrătoare de la data
recepţiei cantitative. Recepţia calitativă va consta din:
instalarea echipamentului de către furnizor pentru testare;
testarea şi verificarea condiţiilor tehnice specificate de fabricant;
încheierea procesului verbal de recepţie.
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a verifica şi testa produsul în prezenţa
personalului de specialitate pus la dispoziţie de furnizor, fără ca acesta să antreneze
cheltuieli suplimentare pentru achizitor.
Nu se admit neconcordanţe între produsul livrat şi specificaţiile tehnice din caietul
de sarcini ale proiectantului/ contractului de achiziţie. Existenţa unor asemenea
neconcordanţe atrage după sine rezilierea contractului de către furnizor.
Constatarea de deficienţe în funcţionarea produsului atrage după sine înlocuirea lui
de către furnizor în termen de 10 zile de la constatare, iar în cazul în care furnizorul se
dovedeşte incapabil să îndeplinească această obligaţie se va proceda, de asemenea, la
rezilierea contractului.
Recepţia cantitativă şi calitativă va fi atestată printr-un proces de recepţie întocmit
şi semnat de părţi cu acest prilej.
8. Condiţii de garanţie/ service din partea producătorului/ furnizorului pentru
produs
Exemple:
8.1 - Garanţia producătorului pentru produsul nou; condiţia sa nu fie un produs
demo sau refuzat de către alt beneficiar sau reconstruit (refurbishment).
8.2 - Furnizorul se obligă să asigure garanţie precum şi întreţinerea echipamentului
pe perioada garanţiei. El este, de asemenea, obligat să asigure servicii sigure şi permanente,
cu timp de răspuns la sesizare de maxim n ore la sediul beneficiarului şi m ore pentru
remedierea sau înlocuirea echipamentului defect în timpul reparaţiei, pe perioada garanţiei.
‐ 262 ‐
8.3 – Furnizorul/ producătorul se obligă să asigure service, piese de schimb şi
consumabile în perioada post garanţie pe durata de viaţă declarată a echipamentului.
9. Preţ
9.1 - Preţurile vor fi specificate conform prevederilor prezentate în instrucţiunile
privind întocmirea ofertelor pentru achiziţii de produse/ echipamente.
9.2 - Preţurile vor include şi contravaloarea documentaţiei de exploatare şi utilizarea
echipamentelor editate în limba română; în caz contrar se recomandă limba engleză sau
franceză.
10. Modalităţi de finanţare/ plată
11. Alte condiţii
Furnizorul face dovada obligatorie a certificării calităţii activităţii prestate (a
producţiei la producător, a distribuţiei la importator/ distribuitor autorizat al producătorului)
în acord cu cerinţele standardelor internaţional/ european de calitate EN/ ISO 9001/ 2008.
12. Structurarea ofertei tehnice a furnizorului/ producătorului
Oferta tehnica pentru achiziţie va conţine structurat tabelar sau pe capitole, răspunsuri
punct cu punct pentru fiecare dintre specificaţiile caietului de sarcini al aparatelor/
echipamentelor tehnologice, confecţiilor, materialelor.
III.2.2 Caietele de sarcini pentru verificări, inspecţii, încercări, recepţii a

instalaţiilor electrice
In baza prevederilor din cap. III.1 – 4 şi NP I7, cap. 8 -9, privind execuţia, punerea în
funcţie, recepţia, întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice din clădiri, caietele de
sarcini specifice acestor categorii de lucrări, vor conţine, după caz, toate cerinţele privind:
(1) - Fazele execuţiei lucrărilor
Recepţia materialelor si echipamentelor:
- Se vor întocmi procese verbale de verificarea calităţii materialelor si
echipamentelor la fiecare data când sunt recepţionate, pentru a fi montate.
- Calitatea materialelor si echipamentelor trebuie sa corespundă normelor în
vigoare, specificaţiilor prevăzute de proiectant si a cerinţelor suplimentare ale
beneficiarului stabilite înaintea procurării, si sa fie însoţite de documente
obligatorii privind normele de calitate in construcţii, adică certificate de
calitate, conformitate, buletine de testare după caz, agremente tehnice, avize de
import, manual de instalare si operare originale si in limba romana.
- Responsabili cu verificarea si semnatarii proceselor verbale vor fi
reprezentanţi ai beneficiarului si după caz funcţie de tipul produsului
(material/echipament) reprezentanţii montatorilor sau ai furnizorilor.
(2) - Finalizarea instalării circuitelor şi montajului aparatelor/ echipamentelor
electrice de joasă tensiune
Se vor întocmi procese verbale de verificarea calităţii montajului echipamentelor in
vederea respectării condiţiilor de montaj pentru asigurarea garanţiei, posibilităţii de
efectuare a probelor si a respectării normelor in vigoare.
Responsabili cu verificarea si semnatarii proceselor verbale vor fi reprezentanţi ai
beneficiarului, ai montatorilor si ai furnizorilor. După caz, se poate chema si proiectantul
înaintea efectuării probelor.
(3) - verificări iniţiale, inspecţii, încercări, verificări periodice
Se prevăd după caz, funcţie de complexitatea instalaţiei proiectate si a regimului de
funcţionare, verificări iniţiale (în timpul montării şi la finalizarea construcţiei unei instalaţii
electrice noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modificări a unei instalaţii existente
înainte de a fi puse în funcţiune de către utilizator) inspecţii, încercări şi încercări
funcţionale, verificări, periodice, după punerea în funcţiune (prevederi în cap. III.1-4).
‐ 263 ‐
(4) - Recepţia lucrărilor
In conformitate cu HG nr. 273/1994– Regulament de recepţie a lucrărilor de
construcţii si instalaţii aferente acestora si cu FIDIC “Condiţiile contractului pentru
construcţii” lucrările de recepţie vor fi realizate de beneficiar după ce toate condiţiile
contractuale privind recepţia au fost îndeplinite. Recepţia lucrărilor se va realiza in doua
etape. Aceste operaţiuni vor include şi prevederile din normativele I 7-2011 şi C 56-02.
Orice modificare fata de proiect, fără acordul prealabil al proiectantului, se face pe
răspunderea exclusiva a executantului (părţilor implicate).
(5) - Instruire personal
Instruire după caz, pentru personalul beneficiarului, de cel puţin n zile lucrătoare
(nr. persoane ale utilizatorului) la sediul beneficiarului.
Se vor instrui prevederile normelor PSI şi de asigurare a sănătăţii si securităţii
muncii.
III.2.3 Caietele de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiilor

electrice
III.2.3.1 In baza prevederilor din partea III, urmărirea comportării în exploatare a
instalaţiilor electrice din clădiri se efectuează pe toată durata lor de viaţă. Proiectantul
stabileşte modul adecvat de exploatare a instalaţiei prin recomandările precizate în
documentaţia tehnică elaborată în:
a. caietele de sarcini pe pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiei electrice şi
a clădirii, care includ, prevederi esenţiale, rezultate din analiza cerinţelor de calitate ale
funcţionării instalaţiei proiectate şi a spaţiului deservit, în conformitate cu Legea 10/1995 cu
modificările ulterioare
b. proiecte de urmărire în timp a comportării echipamentelor, instalaţiilor electrice şi
clădirilor pe care le deservesc.
III.2.3.2 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării echipamentelor,
instalaţiilor de electrice în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc, vor ţine seama de
precizările criteriale din reglementările tehnice:
a. Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi
postutilizarea construcţiilor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 766/1997
b. Normativul privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, indicativ P 130-
1999.
c. Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din
punct de vedere al cerinţelor funcţionale – indicativ MP 031-2003
III.2.3.3 Aceste criterii includ:
- urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul duratei de
viaţă;
- urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul cerinţelor
de calitate ale spaţiului/ microclimatului (vizual/ termic, electric) realizat;
- urmărirea în timp a comportării construcţiilor pe criteriul performanţelor
elementelor materiale, la subsisteme de lucrări dintre care specific instalaţilor
electrice sunt:
subsistemul de închidere (anvelopa în contextul corelării suprafeţelor
vitrate, a iluminatului natural şi a instalaţiei de iluminat artificial);
subsistemul de compartimente (încăperi, destinaţii, cerinţe realizate);
subsistemul lucrărilor subterane de izolare, asanare, protecţie.
- urmărirea în timp a comportării construcţiilor pe criteriul agenţilor agresivi care
acţionează asupra diferitelor elemente componente ale instalaţei/ spaţiului
deservit.
‐ 264 ‐
III.2.3.4 În baza MP 031-03, responsabilitatea privind elaborarea programelor de
urmărire în timp a comportării construcţiilor, o deţine proiectantul construcţiei sau a
instalaţiei iar responsabilitatea privind activitatea de urmărire a comportării construcţiilor o
deţine proprietarul/ investitorul sau, prin contract utilizatorul instalaţiei/construcţiei.
III.2.3.5 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării aparatelor/ echipamentelor
şi instalaţiilor electrice în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc, se adresează:
tuturor firmelor furnizoare/ producătoare, privind verificarea menţinerii în timp
a caracteristicilor declarate ale unui produs/ procedeu/ echipament component,
din instalaţiile electrice proiectate;
executantului instalaţiei;
organismelor de control de stat din construcţii.
‐ 265 ‐
ANEXA III.3. INFORMATIVĂ
DOCUMENTE EUROPENE/ NAŢIONALE DE EVALUARE TEHNICĂ PENTRU
PRODUSE, ŞI ECHIPAMENTE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTRICE
ÎN CLĂDIRI. CERINŢE LEGISLATIVE ARMONIZATE.
Acest capitol se citeşte împreună cu cap. II.11. - DATE DE IEŞIRE PENTRU

DOCUMENTAŢIA DE ACHIZIŢIE.
III.3.1 Procedurile prevăzute prin Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului

European şi al Consiliului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de stabilire a unor
condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a
Directivei 89/106/CEE a Consiliului (perioadă de tranziţie pană în 2013), privesc furnizorii/
producătorii materialelor/ echipamentelor pentru instalaţii electrice, care au obligaţia în baza
HG. nr. 622/2004, să deţină declaraţii de performanţă pentru produsele introduse pe piaţă, cu
evaluarea performanţei privind caracteristicile esenţiale ale produselor pentru construcţii:
a. care nu sunt acoperite de un standard armonizat; se poate solicita:
evaluarea tehnică europeană a produselor lor pe baza ghidurilor de evaluare
tehnică europeană (EOTA) stabilite în temeiul Directivei 89/106/CEE.
evaluarea tehnică naţională a produselor lor pe baza ghidurilor naţionale de
evaluare tehnică (GAT) şi a documentelor tehnice româneşti, stabilite de asemenea în
temeiul Directivei 89/106/CEE.
b. care nu sunt acoperite integral de un standard armonizat şi este necesar să deţină şi o
evaluare tehnică europeană/ naţională, solicitată în aceleaşi condiţii de la pct. a.
c. care sunt acoperite de un standard armonizat şi deţin anexa ZA cu prescripţiile pentru
realizarea marcajului CE.
III.3.2 Declaraţia de performanţă: în baza art. 4.4.1, când un produs pentru construcţii
face obiectul unui standard armonizat sau este conform cu o evaluare tehnică europeană
care a fost eliberată pentru acesta, producătorul/ furnizorul întocmeşte o declaraţie de
performanţă în momentul în care este introdus pe piaţă.
III.3.3 In temeiul Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al

Consiliului, sunt definite următoarele documente:
specificaţii tehnice armonizate, care înseamnă standarde armonizate şi documente de
evaluare europene;
standard armonizat, care înseamnă un standard adoptat de unul dintre organismele
europene de standardizare. Standardele armonizate definesc metodele şi criteriile de evaluare
a performanţei produselor pentru construcţii privind caracteristicile lor esen iale.
document de evaluare european, care înseamnă un document adoptat de către
organizaţia OET-urilor în scopul întocmirii de evaluări tehnice europene;
evaluare tehnică europeană, care înseamnă evaluarea documentată a performanţelor
unui produs pentru construcţii, performanţa declarată, pe niveluri sau clase, sau într-o
descriere, a acelor caracteristici esenţiale ale acestuia, privind utilizarea preconizată
declarată, detaliile tehnice necesare pentru punerea în operă, şi verificarea constanţei
performanţei.
documentaţie tehnică specifică, care înseamnă o documentaţie care demonstrează că
metodele din cadrul sistemului aplicabil de evaluare şi de verificare a constanţei
performanţei au fost înlocuite cu alte metode, cu condiţia ca rezultatele obţinute prin
metodele respective să fie echivalente cu cele obţinute prin metodele de încercare
prevăzute de standardul armonizat corespunzător;
‐ 266 ‐
III.3.4 Agrementul tehnic
III.3.4.1 Agrementul tehnic european (ATE), este prevăzut de HG. nr. 622/2004
privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.
III.3.4.2 Acordarea agrementului tehnic în construcţii (AT), este prevăzută de Legea
nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi de Regulamentul
privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii, cuprins
în anexa nr.5 a Hotărârii Guvernului nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, considerat ca agrement tehnic naţional.
III.3.4.3 Agrementele tehnice în construcţii pentru produse sau echipamente destinate
instalaţiilor electrice, se elaborează în conformitate cu „Procedura de agrement tehnic pentru
produse, procedee si echipamente noi în construcţii” – P.A.T. 1-2004, sub coordonarea
Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcţii, CTPC.
III.3.4.4 Prevederile acestei proceduri sunt obligatorii în conformitate cu Legea 10/1995,
pentru toţi agenţii economici şi factorii implicaţi în fabricarea, furnizarea şi utilizarea de noi
produse şi echipamente pentru instalaţii, realizate în ţară, sau procurate din import, care nu
sunt acoperite de un standard armonizat.
III.3.4.5 Furnizorul, titular al unui Agrement tehnic în construcţii, prezintă în continuare, în
activitatea de import-export, licitaţii sau punere în operă a produselor sau echipamentelor pentru
instalaţii electrice în construcţii, Agrementul tehnic însoţit de Avizul Tehnic al comisiei CTPC,
care precizează durata de valabilitate a AT.
III.3.4.6 Datele precizate în caietul de sarcini al proiectului tehnic trebuie sa fie aceleaşi
cu cele din agrementul tehnic al materialului/ echipamentului achiziţionat;
III.3.5 Certificatul de produs, în cazul produselor cu marcaj CE.
III.3.5.1 Atunci când un produs care este utilizat pentru lucrările de instalaţii electrice
din clădiri, face obiectul unui standard armonizat, poate fi achiziţionat numai dacă este însoţit
de declaraţia de conformitate (Anexa III.5).
III.3.5.2 Prin întocmirea declaraţiei de conformitate producătorul/ furnizorul de

specialitate îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu cerinţele
prevăzute în standardul armonizat de produs (specificaţie tehnică) şi a marcajului CE.
III.3.5.3 Datele precizate în caietul de sarcini al proiectului de execuţie trebuie sa fie

aceleaşi cu cele din declaraţia de conformitate a materialului/ echipamentului achiziţionat;
III.3.5.4 În lipsa unor indicii obiective în acest sens, nu se recomandă includerea

produsului/ echipamentului în proiectul tehnic.
III.3.5.5 Marcajul CE se aplică pe acele produse pentru construcţii pentru care

fabricantul a întocmit o declaraţie de performanţă în conformitate cu cerinţele precizate prin
standardul de produs.

Ghid Proiectarea Instalatii Iluminat PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ghid Proiectarea Instalatii Iluminat PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA

INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT/ PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI

CONTRACT MDRT – URBAN INCERC nr. 511/ 14. 06. 2011

Director general INCD URBAN INCERC

Director ştiinţific construcţii INCD URBAN INCERC

Director URBAN INCERC Sucursala Iaşi,

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII,

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” din IAŞI –

prof. univ. dr.ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU

ing. Ioan TANASĂ

1 Obiect şi domeniu de aplicare ................................................................................................. 1

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU

1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Ghidul de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat

1.2 Prevederile Ghidul de bună practică se aplică pentru proiectarea instalaţiilor de

1.3 Ghidul de bună practică, a fost elaborat în concordanţă cu Normativul privind

PARTEA I-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA

densitatea de putere instalată în iluminat (LPDi – Lighting Power Density information)

iluminarea, E [lx]: raportul dintre fluxul luminos dΦ incident pe un element de suprafaţă ce

iluminare menţinută, Em [lx]: valoare sub care iluminarea medie pe suprafaţa

iluminare medie Emed [lx]: iluminare medie pe o suprafaţă;

indice global de evaluare a orbirii, UGR: valoarea indicelui de evaluare a orbirii

indicatorul numeric al iluminatului, LENI [kWh/m2/an, introdus de EN 15193]: reprezintă

orbire directă: orbire produsă de obiecte luminoase situate în câmpul vizual, de

puterea electrică a corpului de iluminat, Pi [W]: reprezentată de puterea consumată de

timp de funcţionare, to [h]: numărul de ore de funcţionare a corpului de iluminat. Acest

timp standard anual, ty [h]: durata unui an standard - 8760 h;

timp efectiv de utilizare, tn [h]: timpul de utilizare a sistemului de iluminat;

Sistemul de iluminat (artificial) aferent unui obiectiv trebuie să asigure anumiţi

(su) plan util

Figura 1.1 – Geometria încăperii

După consultarea proiectului de arhitectură, se va calcula influenţa mobilierului sau a

2.3. Exemple de calcul

2.3.2. Laborator de cercetare

2.3.3. Sală de conferinţă

2.3.4. Depozit profile laminate

1.25 0.47 0.42 0.39 0.45 0.41 0.38 0.40 0.37

1.25 0.57 0.48 0.42 0.49 0.43 0.38 0.38 0.34

1.25 0.66 0.58 0.53 0.63 0.57 0.52 0.55 0.51

Fig. 2.4. Fereastra pentru asistare la introducerea geometriei spaţiului

Pentru sala de conferiţe proiectată, fereastra asistentului (fig. 2.4) previzualizează on

Fig. 2.5. Introducerea coeficienţilor de reflexie

Următoarea secvenţă permite introducerea coeficienţilor de reflexie. Pentru pereţi se

Fig. 2.6. Fereastra pentru factorul de menţinere

Setarea factorului de mentenanţă se poate realiza în mod predefinit (valori de

Fig. 1.7. Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util

Fig. 2.8. Fereastra generală pentru alegerea aparatului de iluminat

Pentru alegerea aparatului de iluminat se poate selecta din MENIU: Adăugare

In această secvenţă se alege un aparat din variantele preselectate pentru studiu şi

Inălţimea de suspendare / montare a aparatelor prezintă unele necorelări (în cazul

Fig. 2.11. Stabilirea aranjamentului pentru aparatele de iluminat

Această fereastră este deosebit de importantă, deoarece se bazează pe o

Fig. 2.12. Examinare globală a soluţiei luminotehnice

Vedere Arbore proiect Reproducere 3D.

Fig. 2.13. Butonul pentru Reprezentarea 3D a dispersiei luminii

Se poate lansa calculul (cu Rezultate din Meniu) şi se obţine:

Fig. 2.14. Rezultate sintetice

Examinarea rezultatelor pune în evidenţă aspecte interesante:

Distibuţia nivelului de iluminat se poate inspecta calitativ cu ajutorul curbelor izolux:

Fig. 2.15. Curbe izolux

În fereastra specifică (Rezultate …) sunt disponibile setări pentru stabilirea valorilor

Fig. 2.16. Planul de amplasare a aparatelor de iluminat

Dacă s-au satisfăcut toate criteriile de performanţă, sunt disponibile planurile de