Aprobat

Administrator

Instructiuni proprii de securitate a muncii

pentru vanzatori, gestionari

Preambul

Structura instructiunilor proprii de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a

aspectelor de securitate a muncii astfel incat procesul de muncă este tratat ca un sistem
complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
- Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de muncă;
- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
- Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) şi obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizează
în procesul de muncă;
- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice, în care unul
sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii se realizează prin tratarea tuturor aspectelor
de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element component al sistemului :
executant, sarcina de muncă, mijloace de producţie, mediul de muncă, propriu proceselor de
muncă din cadrul activităţii sau activităţilor care fac obiect de reglementare.

1.Prevederi generale
Conţinut, scop

Art.1
(1)Normele specifice de securitate a muncii pentru vanzatori, casieri si sef magazin cuprind
măsuri de prevenire a accidentelor de muncă.

(2)Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instructiuni au ca scop eliminarea

factorilor periculoşi existenţi în sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al
acestuia (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă).

2. Domeniul de aplicare

Art.2
Prezentele instructiuni se aplica activitatii desfasurate in cadrul societatii.
3. Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de munca

Dispoziţii generale

ART. 3.1
Prezentul articol stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
munca.
ART. 3.2
Prevederile prezentei nu se aplica:
a) mijloacelor de transport utilizate în afară întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de
munca din interiorul mijloacelor de transport;

ART. 3.3
 Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate
domeniului prevăzut la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau
specifice din prezenta hotărâre.
ART. 3.4
În sensul prezentei instructiuni, prin loc de munca se înţelege locul destinat sa cuprindă
posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii şi/sau a unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.
ART. 3.5
Se considera ca un lucrator lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are contact vizual
şi comunicare verbală directa cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioada de
timp mai mare de o ora, şi când nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat în caz de
accident sau când se afla într-o situaţie critica.
ART. 3.6
Functie de riscurile existente durata poate sa fie mai mica de o ora.
ART. 3.7
Locurile de munca aflate deja în folosinta înainte de data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri trebuie sa îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în
anexa nr. 1.

CAP. II
Obligaţii generale

ART. 3.8
În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie sa ia toate
măsurile ca:
a) sa fie păstrate în permanenta libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenta şi
ieşirile propriu-zise;
b) sa fie realizată întreţinerea tehnica a locului de munca şi a echipamentelor şi
dispozitivelor, în special a celor menţionate în anexele nr. 1 şi 2, iar orice neconformităţi
constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor sa fie corectate cat
mai curând posibil;
c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzător
locului de munca, echipamentele şi dispozitivele, în special cele menţionate la pct. 6 din
anexa nr. 1 şi la pct. 6 din anexa nr. 2;
d) sa fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi dispozitivele de securitate
destinate prevenirii sau eliminării pericolelor, în special cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
ART. 3.9
Atunci când locurile de munca suferă modificări, extinderi şi/sau transformări după data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri, angajatorul trebuie sa ia toate măsurile necesare
pentru a se asigura ca aceste modificări, extinderi şi/sau transformări sunt în concordanta cu
cerinţele minime corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 1.

CAP. III
Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor

ART. 3.10
Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la
informarea lucrătorilor, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie sa fie informati cu
privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de munca.
ART. 3.11
Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii
critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legatura cu exteriorul.
ART. 3.12
 Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la
problemele la care se face referire în prezenta hotărâre trebuie sa se desfăşoare în
conformitate cu prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 319/2006.

CAP. IV
Sancţiuni

ART. 3.13
Încălcarea prevederilor prezentei instructiuni atrage sanctiuni administrative sau
disciplinare dupa caz.
ART. 3.14
Constatarea sanctiunilor se face de catre directorul societatii sau lucratorul desemnat din
cadrul serviciului extern.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 3.15
Anexele nr. 1 face parte integrantă din capitolul 3.

ANEXA 1

CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru locurile de munca aflate deja în folosinta, după cum
se menţionează în art. 7 din hotărâre

1. Observatie preliminară
Obligaţiile menţionate în prezenta anexa se aplica ori de câte ori caracteristicile locului de
munca, activitatea, împrejurările sau un risc impun acest lucru.
2. Stabilitate şi rezistenta
Clădirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aibă o structura şi o rezistenta
corespunzătoare naturii utilizării lor.
3. Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice trebuie sa fie proiectate şi construite astfel încât sa nu prezinte pericol
de incendiu sau explozie; lucrătorii trebuie sa fie protejati în mod adecvat impotriva riscului de
accidentare prin atingere directa şi/sau atingere indirecta.
Instalaţiile electrice şi dispozitivele de proiectie trebuie sa corespundă tensiunii nominale,
condiţiilor exterioare şi competentei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
4. Cai şi iesiri de urgenta
4.1. Căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa rămână în permanenta libere şi sa conducă în
mod cat mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
4.2. În caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida şi în condiţii cat mai sigure a
lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
4.3. Trebuie sa existe un număr corespunzător de cai de salvare şi iesiri de urgenta.
4.4. Uşile de ieşire în caz de urgenta trebuie sa se deschidă spre exterior.
Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de iesiri
de urgenta.
Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel încât sa nu poată fi
deschise imediat şi cu usurinta de către orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze în
caz de urgenta.
4.5. Căile şi ieşirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta şi sa fie amplasata în locurile
corespunzătoare.
4.6. Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate.
Căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea
trebuie sa fie eliberate de orice obstacole, astfel încât sa poată fi utilizate în orice moment
fără dificultate.
 4.7. Căile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate suficienta în cazul în care se întrerupe alimentarea cu
energie electrica.
5. Detectarea şi prevenirea incendiilor
5.1. În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le
conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim
potenţial de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevăzute cu dispozitive
corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendii
şi sisteme de alarma.
5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie uşor accesibile şi
uşor de manevrat.
Acestea trebuie sa fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri
corespunzătoare.
6. Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise
Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de munca în spaţii
închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie sa fie menţinut în stare de
funcţionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar
pentru sănătatea lucrătorilor.
7. Temperatura în încăperi
7.1. În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce conţin posturi de lucru
trebuie sa fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate
şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
7.2. Temperatura în camerele de odihna, încăperile pentru personalul de serviciu
permanent, în încăperile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor
trebuie sa corespundă destinaţiei specifice a acestor încăperi.
8. Iluminatul natural şi artificial
8.1. În măsura în care este posibil, locurile de munca trebuie sa aibă iluminat natural
suficient şi sa fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea
lucrătorilor.
8.2. Locurile de munca în care lucrătorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de
defectiune la iluminatul artificial trebuie sa fie prevăzute cu iluminat de siguranta/urgenta de
intensitate suficienta.
9. Usi şi porţi
9.1. Uşile transparente trebuie sa fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii.
9.2. Uşile şi porţile batante trebuie sa fie transparente sau sa aibă un panou transparent.
10. Zone periculoase
Dacă locurile de munca includ zone periculoase în care, data fiind natura activităţii, exista
riscul caderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevăzute, în măsura
în care este posibil, cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucrătorilor neautorizati în aceste
zone.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi sa
pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
11. Încăperi şi zone pentru odihna
11.1. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau
prezentei unui număr mai mare de angajaţi decât cel prevăzut, impun acest lucru, lucrătorilor
trebuie sa li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihna uşor accesibile sau zone pentru
odihna corespunzătoare.
Aceasta prevedere nu se aplica dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de
lucru similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
11.2. Încăperile şi zonele pentru odihna trebuie prevăzute cu mese şi scaune cu spatar.
11.3. În încăperile şi zonele pentru odihna trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru
proiectia nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.
12. Femei gravide şi mame care alapteaza
Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de a se odihni în
poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.
 13. Instalaţii sanitare
13.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
13.1.1. Lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă
aceştia trebuie sa poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din motive de sănătate sau
de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile şi sa aibă capacitate suficienta.
13.1.2. Vestiarele trebuie sa aibă dotări care sa permită fiecărui lucrator sa isi incuie
îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru.
Dacă este cazul (de exemplu, existenta substanţelor periculoase, umiditate, murdarie),
vestiarele pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru
vestimentatia şi efectele personale.
13.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru
bărbaţi şi pentru femei.
13.2. Duşuri, cabine de WC-uri şi chiuvete
13.2.1. Locurile de munca trebuie dotate astfel încât lucrătorii sa aibă în apropierea lor:
- duşuri, dacă natura activităţii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete.
13.2.2. Dusurile şi chiuvetele trebuie prevăzute cu apa curenta rece (şi apa calda, dacă
este necesar).
13.2.3. Trebuie prevăzute duşuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separată a
dusurilor pentru bărbaţi şi pentru femei.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separată a
cabinelor de WC-uri pentru bărbaţi şi pentru femei.
14. Echipamente de prim ajutor
Locurile de munca trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor.
Echipamentele trebuie sa fie marcate corespunzător şi sa fie uşor accesibile.
15. Lucrători cu dizabilitati
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se ţină seama de lucrătorii cu dizabilitati,
dacă este necesar.
Aceasta prevedere se aplica în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie,
scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de
lucrătorii cu dizabilitati.
16. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor
Locurile de munca în spaţii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii şi
vehiculele sa poată circula în condiţii de securitate.
17. Locuri de munca în aer liber (dispoziţii speciale)
Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie
sa fie amenajate pe cat posibil astfel încât aceştia:
a) sa fie protejati impotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar,
impotriva caderii obiectelor;
b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare
vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
c) sa isi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea unui pericol sau sa poată
primi rapid asistenta;
d) sa nu poată aluneca sau cădea.
18. Locuri de munca în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)
18.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atribuţii concrete care sa
supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.
18.2. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de
munca în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu
persoana care asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat
vederi şi monitor).
19. Principii ergonomice
19.1. Dimensionarea locului de munca se realizează în funcţie de particularităţile
anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi de dimensiunile şi
caracteristicile echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile şi deplasarile
lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru
manipularea maselor, ca şi de necesitatea asigurării confortului psihofizic.
19.2. Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi asigurarea
posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului
de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor de munca care
respecta prevederile reglementărilor în vigoare.
19.3. Locurile de munca la care se lucrează în poziţie aşezat se doteaza cu scaune
concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice şi functionale ale organismului
uman, precum şi activităţii care se desfăşoară, corelandu-se înălţimea scaunului cu cea a
planului de lucru.
19.4. La locurile de munca unde se lucrează în poziţie ortostatica trebuie asigurate, de
regula, mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de
exemplu, scaune, bănci).
19.5. Echipamentele de munca, mesele şi bancurile de lucru trebuie sa asigure spaţiu
suficient pentru sprijinirea comoda şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu
posibilitatea miscarii acestora.
19.6. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatica se stabileşte în
funcţie de distanta optima de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice
ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.
19.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire şi aplecare ale corpului, precum şi a miscarilor
foarte ample ale bratelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului
tehnologic, de manipulare corecta a materiilor prime şi a produselor la echipamentele de
munca la care lucrătorul intervine direct.

4 Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a

echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 4.1
Prezentul capitol stabileşte cerinţele minime referitoare la echipamentul individual de
protecţie utilizat de lucrători la locul de munca.
ART. 4.2
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate
domeniului menţionat la art. 1, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive şi/sau
specifice cuprinse în prezentul capitol.
ART. 4.3
(1) În sensul prezentei hotărâri, prin echipament individual de protecţie se înţelege orice
echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori
mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de
munca, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
(2) Sunt excluse din definitia cuprinsă la alin. (1):
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special
pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenta şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armata, poliţie ori de alte
instituţii de ordine publica;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoaparare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.
ART. 4.4
Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate
sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile, metodele
sau procedurile de organizare a muncii.

CAP. II
Obligaţiile angajatorilor
 SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
ART. 4.5
(1) Echipamentul individual de protecţie trebuie sa respecte prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor
individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificările
ulterioare.
(2) Orice echipament individual de protecţie trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
a) sa fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără sa conducă el însuşi la un risc mărit;
b) sa corespundă condiţiilor existente la locul de munca;
c) sa ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) sa se potriveasca în mod corect persoanei care îl poarta, după toate ajustarile necesare.
ART. 4.6
În cazul în care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor
echipamente individuale de protecţie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile şi sa isi
păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
ART. 4.7
Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării,
sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile
postului de lucru al fiecărui lucrator şi de performanta echipamentului individual de protecţie.
ART. 4.8
(1) Echipamentul individual de protecţie este, în principiu, destinat purtării de către o
singura persoana.
(2) Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai
multe persoane, se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu
creează diferiţilor utilizatori nicio problema de sănătate sau de igiena.
ART. 4.9
În cadrul întreprinderii şi/sau unităţii trebuie sa se furnizeze şi sa fie disponibile informaţii
adecvate privind fiecare echipament individual de protecţie impus în conformitate cu art. 5 şi
6.
ART. 4.10
(1) Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigura
buna sa funcţionare şi o stare de igiena satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, repararii şi
inlocuirilor necesare.
(2) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate stabili dispoziţii pe baza cărora
sa se impună ca lucrătorul sa contribuie la costul unui anumit echipament individual de
protecţie, în situaţiile în care utilizarea echipamentului nu este exclusiv pentru locul de munca.
ART. 4.11
Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile impotriva cărora îl protejeaza
purtarea echipamentului individual de protecţie.
ART. 4.12
Angajatorul asigura instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente
pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie.
ART. 4.13
(1) Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în
conformitate cu fişa de instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.
(2) Instrucţiunile trebuie sa fie pe înţelesul lucrătorilor.

SECŢIUNEA a 2-a
Evaluarea echipamentului individual de protecţie
ART. 4.14
(1) Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie, angajatorul trebuie sa evalueze
dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează sa îl folosească îndeplineşte
cerinţele prevăzute la art. 5 şi 6.
(2) Aceasta evaluare cuprinde:
a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede echipamentul individual de
protecţie pentru a fi eficace impotriva riscurilor prevăzute la lit. a), luându-se în considerare
orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine;
 c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu
caracteristicile prevăzute la lit. b).
ART. 4.15
Evaluarea prevăzută la art. 14 este revizuită în funcţie de modificările aduse oricărui
element al echipamentului individual de protecţie.

SECŢIUNEA a 3-a
Reguli de utilizare
ART. 4.16
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 4-15, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei stabileşte reguli generale pentru utilizarea echipamentului individual de protecţie
şi/sau reguli care reglementează cazurile şi situaţiile în care angajatorul trebuie sa furnizeze
echipamentul individual de protecţie, luând în considerare reglementările tehnice romane care
transpun legislaţia comunitara privind libera circulaţie a acestui echipament.
(2) Aceste reguli indica, în special, împrejurările sau situaţiile de risc în care este necesară
utilizarea echipamentului individual de protecţie, fără a aduce atingere prioritatii care trebuie
sa se acorde mijloacelor de protecţie colectivă.
ART. 4.17
Atunci când Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei adapteaza regulile prevăzute
la art. 16, acesta ia în considerare orice modificări semnificative ale riscului, mijloacelor de
protecţie colectivă şi echipamentelor individuale de protecţie, determinate de evolutiile
tehnologice.
ART. 4.18
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei consulta organizaţiile angajatorilor şi
lucrătorilor cu privire la regulile prevăzute la art. 16 şi 17.

SECŢIUNEA a 4-a
Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor
ART. 4.19
Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea securităţii şi sănătăţii în munca nr.
319/2006, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informati cu privire la toate măsurile ce
trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, atunci când aceştia utilizează
echipamente individuale de protecţie la locul de munca.
ART. 4.20
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la
problemele la care se face referire în prezenta hotărâre, inclusiv în anexele la aceasta, se
desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 319/2006.

5. Cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca referitoare la utilizarea

echipamentelor cu ecran de vizualizare
CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 5.1
Prezentul articol stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca privind
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
ART. 5.2
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplica în întregime
domeniului prevăzut la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau
specifice cuprinse în prezenta hotărâre.
ART. 5.3
Prezenta hotărâre nu se aplica:
a) cabinei soferului sau cabinei de comanda în cazul vehiculelor şi maşinilor;
b) sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;
c) sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;
d) sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;
e) maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic
dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directa a acestui
echipament;
 f) maşinilor de scris de conceptie clasica, de tipul "maşini de scris cu fereastra".
ART. 5.4
În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum
urmează:
a) echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric,
indiferent de procedeul de afişare folosit;
b) post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut
cu tastatura, sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte
interfata operator/masina, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de discheta şi/sau
unitate optica, telefon, modem, imprimanta, suport pentru documente, scaun, masa sau
suprafata de lucru, precum şi mediul de munca înconjurător;
c) lucrator - orice persoana angajata, definită conform prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr.
319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durata
semnificativă a timpului normal de lucru.

CAP. II
Obligaţiile angajatorilor

ART. 5.5
Angajatorii au obligaţia de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile
de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri
pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentala.
ART. 5.6
Angajatorii trebuie sa ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe
baza analizei care face obiectul art. 5, ţinând seama de efectele suplimentare şi/sau
combinate ale riscurilor identificate.
ART. 5.7
Angajatorii trebuie sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca posturile de lucru sa
îndeplinească cerinţele minime prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
ART. 5.8
Angajatorul trebuie sa planifice sarcinile lucrătorului astfel încât folosirea zilnica a ecranului
de vizualizare sa fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care sa reducă
suprasolicitarea în fata ecranului de vizualizare.

CAP. III
Informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor

ART. 5.9
(1) Cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, lucrătorii trebuie sa fie
informati asupra tuturor aspectelor legate de securitatea şi sănătatea la postul de lucru, în
special asupra măsurilor aplicabile posturilor de lucru, măsuri implementate conform art. 5, 6,
8 şi 12-16.
(2) Lucrătorii sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati cu privire la toate măsurile de
securitate şi sănătate luate potrivit prezentei hotărâri.
ART. 5.10
Fără a aduce atingere prevederilor art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006, fiecare lucrator
trebuie sa fie instruit cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a
începe acest tip de activitate şi ori de câte ori organizarea postului de lucru se modifica
semnificativ.
ART. 5.11
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele
la care se face referire în prezenta hotărâre se desfăşoară în conformitate cu prevederile art.
18 şi 19 din Legea nr. 319/2006.

CAP. IV
Protecţia ochilor şi a vederii

ART. 5.12
 Lucrătorii trebuie sa beneficieze de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii,
efectuat de o persoana care are competenta necesară:
a) înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la
angajare;
b) ulterior, la intervale regulate;
c) ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de
vizualizare.
ART. 5.13
Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic, dacă rezultatele examenului prevăzut la
art. 12 arata ca acesta este necesar.
ART. 5.14
Dacă rezultatele examenului prevăzut la art. 12 sau ale examenului la care face referire art.
13 arata ca este necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corectie, lucrătorilor
trebuie sa li se furnizeze dispozitive de corectie speciale, care sa corespundă activităţii
respective.
ART. 5.15
Măsurile luate potrivit art. 12-14 nu trebuie sa implice în nici un caz costuri financiare
pentru lucrători.
ART. 5.16
Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor poate fi asigurata din punctul de vedere al costurilor
în cadrul sistemului naţional de sănătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Anexa urmatoare face parte din capitolul 5

ANEXA

CERINŢE MINIME

OBSERVATIE PRELIMINARĂ
Obligaţiile prevăzute în prezenta anexa se aplica în vederea realizării obiectivelor prezentei
hotărâri şi în măsura în care, pe de o parte, elementele avute în vedere sunt prezente la
postul de lucru şi, pe de alta parte, cerinţele sau caracteristicile intrinseci ale sarcinii de
munca nu impiedica acest lucru.
1. Echipament
a) Comentarii generale
Utilizarea acestui echipament nu trebuie sa prezinte riscuri pentru lucrători.
b) Ecran de vizualizare
Caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite şi distincte, de dimensiuni
corespunzătoare şi cu spaţiu suficient între caractere şi între randuri.
Imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabilă, fără fenomene de scanteiere sau alte forme de
instabilitate.
Stralucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fondul ecranului trebuie sa poată fi uşor de
reglat de către operator şi uşor de adaptat condiţiilor ambiante.
Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie sa poată fi orientat şi înclinat cu
usurinta.
Trebuie sa fie posibila utilizarea unui postament separat sau a unei mese reglabile pentru
ecran.
Ecranul nu trebuie sa prezinte straluciri suparatoare sau reflexii care ar putea deranja
utilizatorul.
c) Tastatura
Tastatura trebuie sa fie inclinabila şi separată de ecran, astfel încât sa permită lucrătorului
găsirea unei poziţii de lucru confortabile, care sa evite oboseala bratelor şi mainilor.
Spaţiul din fata tastaturii trebuie sa fie suficient pentru a permite sprijinirea mainilor şi
bratelor operatorului.
Pentru a evita reflexiile, suprafata tastaturii trebuie sa fie mata.
Poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie sa faciliteze utilizarea tastaturii.
Simbolurile tastelor trebuie sa prezinte contrast suficient şi sa fie lizibile din poziţia normală
de lucru.
d) Masa sau suprafata de lucru
 Masa sau suprafata de lucru trebuie sa aibă o suprafata puţin reflectanta, sa aibă
dimensiuni suficiente şi sa permită o amplasare flexibila a ecranului, tastaturii, documentelor
şi echipamentului auxiliar.
Suportul pentru documente trebuie sa fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie pozitionat astfel
încât sa diminueze miscarile incomode ale capului şi ochilor.
Trebuie sa existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabila.
e) Scaun de lucru
Scaunul de lucru trebuie sa fie stabil şi sa asigure operatorului libertate de mişcare şi o
poziţie confortabila.
Scaunul trebuie sa poată fi reglat pe verticala.
Spatarul scaunului trebuie sa poată fi înclinat şi reglat pe verticala.
Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţie celor care îl doresc.
2. Mediu de munca
a) Spaţiu
Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie sa asigure utilizatorului un
spaţiu suficient, care sa îi permită sa isi schimbe poziţia şi sa varieze miscarile.
b) Iluminat
Iluminatul general şi iluminatul local (lampi de lucru) trebuie sa asigure condiţii de iluminat
satisfăcătoare şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând seama
de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale utilizatorului.
Stralucirile şi reflexiile suparatoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate
prin amenajarea locului de munca şi a postului de lucru în funcţie de amplasarea şi
caracteristicile tehnice ale surselor de lumina artificiala.
c) Reflexii şi straluciri
Posturile de lucru trebuie sa fie amenajate astfel încât sursele de lumina, cum ar fi
ferestrele şi alte deschideri, pereţii transparenti sau translucizi, precum şi echipamentele şi
pereţii de culori deschise, sa nu provoace straluciri orbitoare directe şi sa antreneze cat mai
puţin posibil reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilităţi de reglare
pentru a atenua lumina naturala la postul de lucru.
d) Zgomot
La amenajarea postului/posturilor de lucru trebuie sa se ţină seama de zgomotul emis de
echipamentul care aparţine postului/posturilor de lucru, în special pentru a se evita
distragerea atentiei sau perturbarea comunicării verbale.
e) Caldura
Echipamentele care aparţin postului/posturilor de lucru nu trebuie sa creeze disconfort
lucrătorilor prin producerea de caldura în exces.
f) Radiatii
Toate radiatiile, cu excepţia partii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse la
niveluri neglijabile în ceea ce priveşte protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor.
g) Umiditate
Trebuie sa fie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător.
3. Interfata operator/computer
La elaborarea, alegerea, achiziţionarea şi modificarea programelor, precum şi pentru
definirea sarcinilor care implica utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, angajatorul
trebuie sa ţină seama de următoarele principii:
a) programul trebuie adaptat sarcinii de munca;
b) programul trebuie sa fie uşor de folosit şi, dacă este cazul, sa poată fi adaptat nivelului
de cunoştinţe sau experienţei operatorului; niciun dispozitiv de verificare calitativă sau
cantitativă nu poate fi folosit fără stirea lucrătorilor;
c) sistemele trebuie sa furnizeze lucrătorilor indicaţii cu privire la derularea operaţiunilor;
d) sistemele trebuie sa afiseze informaţiile într-un format şi într-un ritm adaptate
operatorilor;
e) trebuie aplicate principii de ergonomie informatica, în special în cazul operaţiilor de
prelucrare a datelor de către operator.

6. Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca

CAP. I
Dispoziţii generale
 ART. 6.1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de munca.
ART. 6.2
Prezenta hotărâre nu se aplica semnalizarii prevăzute de reglementările referitoare la
introducerea pe piata a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a
echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac referire în mod expres la
acest lucru.
ART. 6.3
Prezenta hotărâre nu se aplica semnalizarii utilizate în reglementarea traficului rutier,
feroviar, fluvial, maritim şi aerian.
ART. 6.4
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate
întregului domeniu la care se face referire la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai
restrictive şi/sau specifice ale prezentei hotărâri.
ART. 6.5
Pentru aplicarea prezentei hotărâri expresiile de mai jos semnifica după cum urmează:
a) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la un obiect,
o activitate sau o situaţie determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la
securitatea şi/sau sănătatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos
ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;
b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea
atrage sau cauza un pericol;
c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui
pericol;
d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament
specific;
e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile
de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute
la lit. b)-e);
g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui
simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifica, a cărui vizibilitate este
asigurata prin iluminare de intensitate suficienta;
h) panou suplimentar - panoul utilizat împreună cu un panou descris la lit. g), care
furnizează informaţii suplimentare;
i) culoare de securitate - culoarea căreia îi este atribuită o semnificatie specifica;
j) simbol sau pictograma - imaginea care descrie o situaţie sau indica un comportament
specific şi care este utilizata pe un panou ori pe o suprafata luminoasa;
k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau
translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel încât sa se creeze o suprafata
luminoasa;
l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest
scop, fără folosirea vocii umane sau artificiale;
m) comunicare verbală - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau
artificiala;
n) gest-semnal - miscarea şi/sau poziţia bratelor şi/sau a mainilor într-o forma codificata,
având ca scop ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un
pericol pentru lucrători.

CAP. II
Obligaţiile angajatorilor

SECŢIUNEA 1
Obligaţii generale

ART. 6.6
(1) Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de
protecţie colectivă ori prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul
trebuie sa prevadă semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca, în
conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, şi sa verifice existenta acesteia.
(2) Pentru alegerea semnalizarii adecvate, angajatorul trebuie sa ia în considerare orice
evaluare a riscurilor realizată în conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2006.
ART. 6.7
Semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca trebuie sa satisfacă
cerinţele minime prevăzute în anexele nr. 1-9 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 6.8
În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor trebuie prevăzută, dacă este cazul,
semnalizarea corespunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian, fără a aduce
atingere cerinţelor minime prevăzute în anexa nr. 5.

SECŢIUNEA a 2-a
Informarea şi instruirea lucrătorilor

ART. 6.9
Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie sa fie informati referitor la toate măsurile
care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizata la locul de
munca, fără a aduce atingere art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006.
ART. 6.10
(1) Lucrătorilor trebuie sa li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte
semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca, în special sub forma unor
instrucţiuni precise, fără a aduce atingere art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie sa cuprindă semnificatia semnalizarii, mai ales a
celei care conţine cuvinte, precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.

SECŢIUNEA a 3-a
Consultarea şi participarea lucrătorilor

ART. 6.11
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în ceea ce
priveşte aspectele reglementate de prezenta hotărâre trebuie sa se realizeze în conformitate
cu art. 18 din Legea nr. 319/2006.

CAP. III
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ANEXA 1

CERINŢE MINIME GENERALE

privind semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de munca

1. Observaţii preliminare
1.1. În cazul în care este necesară semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate, în
conformitate cu obligaţiile generale prevăzute la art. 6 din hotărâre, aceasta trebuie sa fie în
conformitate cu cerinţele specifice prevăzute în anexele nr. 2-9 la hotărâre.
1.2. Prezenta anexa introduce cerinţe specifice privind semnalizarile de securitate şi/sau de
sănătate, descrie diferitele utilizări şi stabileşte regulile generale privind intersanjabilitatea şi
complementaritatea acestora.
1.3. Semnalizarile de securitate şi/sau de sănătate trebuie sa fie utilizate numai pentru a
transmite mesajul sau informaţiile prevăzute în prezenta hotărâre.
2. Modalităţi de semnalizare
2.1. Semnalizare permanenta
2.1.1. Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi
semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie
sa se realizeze prin utilizarea panourilor permanente.
Trebuie sa se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea
permanenta destinată localizarii şi identificarii materialelor şi echipamentelor de prevenire şi
stingere a incendiilor.
 2.1.2. Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte trebuie sa se facă conform
prevederilor anexei nr. 3.
2.1.3. Locurile în care exista risc de coliziune cu obstacole şi de cadere a persoanelor
trebuie sa fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.
2.1.4. Căile de circulaţie trebuie sa fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
2.2. Semnalizarea ocazionala
2.2.1. Când împrejurările o impun, trebuie sa se folosească semnale luminoase, semnale
acustice şi/sau comunicare verbală, ţinându-se seama de intersanjabilitatea şi combinatiile
prevăzute la pct. 3, pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o acţiune
specifica, precum şi pentru evacuarea de urgenta a persoanelor.
2.2.2. Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol
trebuie sa se realizeze, în funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare
verbală.
3. Intersanjabilitatea şi combinarea semnalizarilor
3.1. Dacă eficienta este aceeaşi, se poate alege între următoarele:
a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori
denivelari;
b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală;
c) gesturi-semnal sau comunicare verbală.
3.2. Pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare:
a) semnal luminos şi semnal acustic;
b) semnal luminos şi comunicare verbală;
c) gest-semnal şi comunicare verbală.
4. Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare care
conţin o culoare de securitate:
*T*
──────────────────────────────────────────────────────────
─────────────────────
Culoare Semnificatie sau scop Indicaţii şi precizări
──────────────────────────────────────────────────────────
─────────────────────
Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase

──────────────────────────────────────────────────────────
─────
Pericol-alarma Stop, oprire, dispozitiv de oprire de
urgenta
Evacuare

──────────────────────────────────────────────────────────
─────
Materiale şi echipamente Identificare şi localizare
de prevenire şi stingere
a incendiilor
──────────────────────────────────────────────────────────
─────────────────────
Galben sau Semnal de avertizare Atentie, precautie
galben-oranj Verificare
──────────────────────────────────────────────────────────
─────────────────────
Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifica
Obligaţia purtării echipamentului
individual de protecţie
──────────────────────────────────────────────────────────
─────────────────────
Verde Semnal de salvare sau Usi, iesiri, cai de acces,
de prim ajutor echipamente, posturi, încăperi

──────────────────────────────────────────────────────────
─────
 Situaţie de securitate Revenire la normal
──────────────────────────────────────────────────────────
─────────────────────
*ST*

5. Eficienta semnalizarii nu trebuie sa fie afectată de:

5.1. prezenta unei alte semnalizari sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care
afectează vizibilitatea ori audibilitatea, ceea ce implica, mai ales, următoarele:
a) evitarea amplasarii unui număr excesiv de panouri la o distanta prea mica unul fata de
celălalt;
b) a nu se utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi confundate;
c) a nu se utiliza un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase asemănătoare;
d) a nu se folosi doua semnale sonore concomitent;
e) a nu se utiliza un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic;
5.2. designul deficitar, numărul insuficient, amplasamentul greşit, starea
necorespunzătoare ori funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de
semnalizare.
6. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, sa fie curatate, întreţinute,
verificate, reparate periodic şi, dacă este necesar, înlocuite astfel încât sa se asigure
menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau functionale.
7. Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie
instalate se stabilesc în funcţie de importanta riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie
acoperită.
8. Semnalizarile care necesita o sursa de energie pentru funcţionare trebuie sa fie
prevăzute cu alimentare de rezerva, pentru cazul întreruperii alimentarii cu energie, cu
excepţia situaţiei în care riscul dispare odată cu întreruperea acesteia.
9. Un semnal luminos şi/sau sonor trebuie sa indice, prin declanşarea sa, începutul acţiunii
respective; durata semnalului trebuie sa fie atât cat o impune acţiunea. Semnalul luminos sau
acustic trebuie sa fie reconectat imediat după fiecare utilizare.
10. Semnalele luminoase şi acustice trebuie sa facă obiectul unei verificări a bunei lor
funcţionari şi a eficientei lor reale, înainte de punerea în funcţiune şi, ulterior, prin verificări
periodice.
11. Trebuie sa fie luate măsuri adecvate suplimentare sau de înlocuire în cazul în care
auzul sau vederea lucrătorilor în cauza este limitată, inclusiv datorită purtării echipamentelor
individuale de protecţie.
12. Zonele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor ori a preparatelor
periculoase în cantităţi mari trebuie sa fie semnalizate printr-un panou de avertizare
corespunzător, ales dintre cele enumerate la pct. 3.2 din anexa nr. 2 sau trebuie identificate în
conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 3, exceptând cazul în care etichetele diferitelor ambalaje
sau recipiente sunt suficiente în acest scop.

ANEXA 2

CERINŢE MINIME GENERALE

privind panourile de semnalizare

1. Caracteristici intrinseci
1.1. Forma şi culorile panourilor sunt definite la pct. 3, în funcţie de obiectul lor specific,
respectiv panouri de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum
şi panouri privind materiale şi echipamente de stingere a incendiilor.
1.2. Pictogramele trebuie sa fie cat mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile.
1.3. Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât cele prezentate la pct.
3, cu condiţia ca semnificatia lor sa rămână neschimbata şi nicio diferenţa sau adaptare sa nu
provoace confuzie asupra semnificatiei.
1.4. Panourile trebuie confectionate dintr-un material cat mai rezistent la socuri, intemperii
şi agresiuni cauzate de mediul ambiant.
1.5. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie sa
asigure o buna vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora.
2. Condiţii de utilizare
 2.1. Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în
funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o
zona în cazul unui risc general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a
obiectului ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil.
În cazul în care condiţiile de iluminare naturala sunt precare, trebuie utilizate culori
fosforescente, materiale reflectorizante sau iluminare artificiala, fără a aduce atingere
prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/654/CEE.
2.2. Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifica nu mai exista.
3. Panouri utilizate*)
3.1. Panouri de interdicţie
Caracteristici intrinseci:
a) forma rotunda;
b) pictograma neagra pe fond alb, margine şi banda diagonala roşii (partea roşie trebuie sa
ocupe cel puţin 35% din suprafata panoului).

3.2 Panouri de avertizare

Caracteristici intrinseci:
a) forma triunghiulara
b) pictograma neagra pe fond galben, margine neagra (partea galbena trebuie sa acopere
cel puţin 50 % din suprafata panoului).

3.2.1. Panoul "Materiale inflamabile" se utilizează şi în, lipsa unui panou specific pentru
temperaturi înalte.
3.2.2. Fondul panoului "Materiale nocive sau iritante" poate fi în mod excepţional, de
culoare portocalie, dacă aceasta culoare se justifica în, raport cu un panou similar existent
privind circulaţia rutiera.
3.3. Panouri de obligativitate
Caracteristici intrinseci:
a) forma rotunda;
b) pictograma alba pe fond albastru (partea albastra trebuie sa ocupe cel puţin 50 % din
suprafata panoului).

3.4. Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor

Caracteristici intrinseci:
a) forma dreptunghiulara sau patrata
b) pictograma alba pe fond verde (partea verde trebuie sa acopere cel puţin 50 % din
suprafata panoului).

3.5. Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor
Caracteristici intrinseci:
a) forma dreptunghiulara sau patrata
b) pictograma alba pe fond roşu (partea roşie trebuie sa acopere cel puţin 50 % din
suprafata panoului).

ANEXA 3

CERINŢE MINIME
privind semnalizarea pe recipiente şi conducte

1. Recipientele pentru substanţe sau preparate periculoase utilizate la locul de munca,

definite conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare, recipientele
utilizate pentru depozitarea acestora, precum şi conductele care sunt la vedere şi conţin ori
transporta astfel de substanţe sau preparate periculoase trebuie sa fie prevăzute cu etichete
(pictograme sau simboluri pe fond colorat), prevăzute de respectiva ordonanta de urgenta.
1.1. Prevederile pct. 1 nu se aplica recipientelor folosite la locul de munca pentru o
perioada scurta de timp şi recipientelor al căror conţinut se schimba frecvent, cu condiţia sa
se ia măsuri alternative adecvate care garantează acelaşi nivel de protecţie, în special pentru
informarea şi/sau instruirea lucrătorilor.
1.2. Etichetele prevăzute la pct. 1 pot fi:
a) înlocuite cu panourile de avertizare prevăzute în anexa nr. 2, preluandu-se aceeaşi
pictograma sau acelaşi simbol;
b) completate cu informaţii suplimentare, ca de exemplu numele şi/sau formula substanţei
sau ale preparatului periculos şi detalii privind riscul;
c) completate sau înlocuite cu panouri pentru transportul substanţelor sau preparatelor
periculoase, în cazul transportului recipientelor la locul de munca.
2. Semnalizarea trebuie sa fie amplasata în următoarele condiţii:
a) pe partea/părţile vizibila/vizibile;
b) sub forma rigida, autocolanta sau pictata.
3. Caracteristicile intrinseci prevăzute la pct. 1.4 din anexa nr. 2 şi condiţiile de utilizare
prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2 privind panourile de semnalizare de aplica, dacă este
cazul, etichetarii prevăzute la pct. 1 din prezenta anexa.
4. Fără a aduce atingere prevederilor pct. 1, 2 şi 3, etichetele utilizate pe conducte trebuie
amplasate vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele mai mari pericole, cum ar fi
vanele şi punctele de racordare, şi la distanţe aproximativ egale.
5. Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a
preparatelor periculoase în cantităţi mari trebuie sa fie semnalizate printr-un panou de
avertizare corespunzător. Aceste panouri trebuie sa fie dintre cele enumerate la pct. 3.2 din
anexa nr. 2 sau marcate în conformitate cu pct. 1 din prezenta anexa.
Face excepţie cazul în care ambalajele sau recipientele sunt etichetate corespunzător,
ţinându-se seama de prevederile pct. 1.5 din anexa nr. 2 referitoare la dimensiuni.
Depozitarea mai multor substanţe sau preparate periculoase poate fi indicată prin panoul
de avertizare "pericol general".
Panourile sau etichetele menţionate anterior trebuie sa fie plasate, după caz, în apropierea
suprafeţei de depozitare sau pe usa de acces la depozitul respectiv.

ANEXA 4

CERINŢE MINIME
privind identificarea şi localizarea echipamentelor
destinate prevenirii şi stingerii incendiilor

1. Observatie preliminară
Prezenta anexa se aplica echipamentului destinat exclusiv prevenirii şi stingerii incendiilor.
2. Echipamentele folosite la prevenirea şi stingerea incendiilor trebuie identificate prin
utilizarea unei anumite culori pentru echipament şi prin amplasarea unui panou de localizare
şi/sau prin utilizarea unei culori specifice pentru locul unde se afla echipamentele respective
ori punctele de acces la acestea.
3. Aceste echipamente se identifica prin culoarea roşie.
Suprafata roşie trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite identificarea rapida a
echipamentului.
4. Panourile prevăzute la pct. 3.5 din anexa nr. 2 trebuie utilizate pentru a marca
localizarea acestor echipamente.

ANEXA 5

CERINŢE MINIME
privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase şi pentru marcarea
căilor de circulaţie

1. Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase

1.1. Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cadere a obiectelor şi
persoanelor se face în interiorul zonelor construite ale întreprinderii, în care lucrătorii au
acces în cursul activităţii lor, prin culoarea galbena alternativ cu culoarea neagra sau culoarea
roşie alternativ cu culoarea alba.
 1.2. Dimensiunile marcajului trebuie sa ţină seama de dimensiunile obstacolului sau ale
locului periculos semnalat.
1.3. Benzile galben-negre sau roşu-albe trebuie sa fie înclinate la circa 45° şi sa aibă
dimensiunile aproximativ egale.
2. Marcarea căilor de circulaţie
2.1. Căile de circulaţie a vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue, având o
culoare perfect vizibila, de preferinta alba sau galbena, ţinându-se seama de culoarea solului,
în cazul în care destinaţia şi echipamentul încăperilor impun acest lucru pentru protecţia
lucrătorilor.
2.2. Benzile trebuie amplasate astfel încât sa se ţină seama de distanţele de securitate
necesare între vehiculele care pot circula în zona şi orice obiect aflat în apropiere, precum şi
între pietoni şi vehicule.
2.3. Căile permanente de circulaţie situate în exterior, în zonele construite, trebuie marcate
la fel. Fac excepţie cele care sunt prevăzute cu trotuare sau bariere corespunzătoare.

ANEXA 6

CERINŢE MINIME
privind semnalele luminoase

1. Caracteristici intrinseci
1.1. Lumina emisă de un semnal trebuie sa producă un contrast luminos adecvat mediului,
în funcţie de condiţiile de utilizare prevăzute, fără sa antreneze fenomenul de orbire, prin
intensitate prea puternica, sau vizibilitate redusă, ca urmare a iluminarii insuficiente.
1.2. Suprafata luminoasa care emite un semnal poate avea o culoare uniforma sau poate
conţine o pictograma pe un fond determinat.
1.3. Culoarea uniforma trebuie sa corespundă tabelului de culori şi semnificatiei acestora
care figurează la pct. 4 din anexa nr. 1.
1.4. Atunci când semnalul conţine o pictograma, aceasta trebuie sa fie în conformitate cu
cerinţele corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 2.
2. Reguli specifice de utilizare
2.1. Dacă un dispozitiv poate emite atât un semnal continuu, cat şi unul intermitent,
semnalul intermitent va fi utilizat pentru a indica, în raport cu semnalul continuu, un nivel mai
ridicat de pericol sau o urgenta mai mare de intervenţie ori de acţiune solicitată sau impusa.
Durata fiecărui impuls luminos şi frecventa impulsurilor unui semnal luminos intermitent
trebuie stabilite astfel încât:
a) sa asigure o buna perceptie a mesajului;
b) sa evite orice confuzie, atât între diferitele semnale luminoase, cat şi cu un semnal
luminos continuu.
2.2. Dacă un semnal luminos intermitent este utilizat în locul unui semnal acustic sau în
completarea acestuia, codul semnalului luminos trebuie sa fie identic.
2.3. Un dispozitiv care emite un semnal luminos utilizabil în caz de pericol grav trebuie sa
fie supravegheat în mod special sau sa fie prevăzut cu un bec de rezerva.

ANEXA 7

CERINŢE MINIME
privind semnalele acustice

1. Caracteristici intrinseci
1.1. Un semnal acustic trebuie:
a) sa aibă un nivel sonor considerabil mai înalt fata de zgomotul ambiant, astfel încât sa
poată fi auzit, fără sa fie excesiv sau suparator;
b) sa poată fi recunoscut uşor, în special după durata impulsurilor, distanta dintre impulsuri
sau grupuri de impulsuri, şi sa poată fi diferenţiat uşor de orice alt semnal acustic şi de
zgomotele ambientale.
1.2. Dacă un dispozitiv poate emite un semnal acustic atât cu frecventa variabila, cat şi cu
frecventa constanta, frecventa variabila va fi utilizata pentru a indica, în raport cu frecventa
constanta, un nivel mai ridicat de pericol, o urgenta crescută de intervenţie sau o acţiune
impusa/solicitată.
2. Codul care trebuie utilizat
Sunetul semnalului de evacuare trebuie sa fie continuu.

ANEXA 8

CERINŢE MINIME
privind comunicarea verbală

1. Caracteristici intrinseci
1.1. Comunicarea verbală se stabileşte între un vorbitor sau un emitator şi unul ori mai
mulţi auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte şi/sau cuvinte
izolate, eventual codificate.
1.2. Mesajele verbale trebuie sa fie cat mai scurte, simple şi clare.
1.3. Calităţile de comunicare ale vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorilor trebuie sa
asigure o comunicare verbală sigura.
1.4. Comunicarea verbală poate fi directa, utilizând vocea umană, sau indirecta, prin voce
umană ori artificiala, difuzată prin oricare mijloc corespunzător.
2. Reguli specifice de utilizare
2.1. Persoanele implicate trebuie sa cunoască bine limbajul utilizat, pentru a putea
pronunţa şi înţelege corect mesajul verbal şi pentru a adopta, în consecinta, comportamentul
corespunzător în domeniul securităţii şi/sau al sănătăţii.
2.2. Dacă comunicarea verbală este utilizata în locul sau complementar unui gest-semnal,
trebuie folosite cuvinte-cod, ca de exemplu:
a) start - pentru a indica începerea comenzii;
b) stop - pentru a întrerupe sau a termina o mişcare;
c) opreşte - pentru a opri operaţiunea;
d) ridica - pentru a ridica o greutate;
e) coboară - pentru a cobori o greutate;
f) înainte ┐
g) înapoi │ sensul miscarilor respective trebuie
h) dreapta > coordonate, când este cazul, cu gesturile
i) stanga │ de semnalizare corespunzătoare;
┘
j) pericol - pentru a solicita oprirea de urgenta;
k) repede - pentru a accelera o mişcare, din motive de securitate.

ANEXA 9

CERINŢE MINIME
privind gesturile-semnal

1. Caracteristici
1.1. Gesturile-semnal trebuie sa fie precise, simple, ample, uşor de executat şi de înţeles şi
bine diferenţiate de alte gesturi-semnal.
1.2. Utilizarea în acelaşi timp a ambelor brate trebuie sa se facă în mod simetric şi pentru
executarea unui singur gest-semnal.
1.3. Gesturile utilizate pot varia uşor sau pot fi mai detaliate în raport cu reprezentarile
prevăzute la pct. 3, cu condiţia sa respecte caracteristicile prezentate la pct. 1.1 şi 1.2, cu
condiţia ca semnificatia şi înţelegerea lor sa fie cel puţin echivalente.
2. Reguli de utilizare specifice
2.1. Persoana care emite semnale, denumita agent de semnalizare, transmite instrucţiunile
de manevra, utilizând gesturi-semnal, către persoana care receptioneaza semnale, denumita
operator.
2.2. Agentul de semnalizare trebuie sa poată urmări vizual desfăşurarea manevrelor, fără a
se afla în pericol din cauza acestora.
 2.3. Responsabilităţile agentului de semnalizare sunt exclusiv directionarea manevrelor şi
asigurarea securităţii lucrătorilor aflaţi în apropiere.
2.4. În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 2.2, trebuie sa se
prevadă încă unul sau mai mulţi agenţi de semnalizare.
2.5. Atunci când nu poate executa ordinele primite cu garanţiile de securitate necesare,
operatorul trebuie sa intrerupa manevrele în curs pentru a cere noi instrucţiuni.
2.6. Accesorii pentru semnalizarea prin gesturi
2.6.1. Agentul de semnalizare trebuie sa poată fi uşor recunoscut de către operator.
2.6.2. Agentul de semnalizare trebuie sa poarte unul sau mai multe elemente de
recunoaştere adecvate, de exemplu: vesta, casca, mansoane, banderole, palete.
2.6.3. Elementele de recunoaştere trebuie sa fie viu colorate, de preferinta toate de
aceeaşi culoare, utilizata exclusiv de agentul de semnalizare.
3. Gesturi codificate utilizabile
Observaţii preliminare:
Ansamblul gesturilor codificate, indicate mai jos, nu aduce atingere folosirii altor coduri care
vizează aceleaşi manevre, aplicabile la nivel naţional în anumite sectoare de activitate.

Art.7 Activitati vanzator, casier si sef magazin

Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art 7.1. La locurile de muncă în care se desfăşoară activităţi comerciale vor fi
repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, instalaţiile şi
procedeele de lucru, au calificarea şi autorizarea necesară şi au fost instruite din
punctul de vedere al protecţiei muncii;
Art 7.2. La efectuarea activităţilor comerciale vor fi repartizaţi numai lucrători care au
corespuns controlului medical obligatoriu, conform reglementărilor Ministerului
Sănătăţii;
Art 7.3. În funcţie de specificul activităţii comerciale, se interzice lucrul în cadrul
acestei activităţi al persoanelor care prezintă diverse afecţiuni, constatate la controlul
medical şi care constituie contraindicaţii pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de
protecţie;
Art 7.4. Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit
prevederilor Ministerului Sănătăţii;
Art 7.5. La repartizarea în muncă a tinerilor, a femeilor şi a persoanelor ci diverse
infirmităţi vor fi respectate reglementările în vigoare, privind angajarea acestor
categorii de personal;
Art 7.6. Femeile gravide nu vor fi repartizate la locuri de muncă care impun poziţii
vicioase de lucru (poziţie ghemuită, în genunchi, ortostatism permanent etc. ), vibraţii
sau temperaturi extreme (căldură excesivă, frig);
Art 7.7. Dacă sarcina survine în perioada unei activităţi cu nivel ridicat de risc
(pierderea sarcinii), conducerea persoanei juridice sau fizice va lua măsuri în vederea
asigurării unui loc de muncă corespunzător.

Instruirea personalului
Art 7.8. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor în domeniul
protecţiei muncii se vor realiza conform HG 1425/2006;
Art 7.9. În cadrul procesului de instruire în domeniul protecţiei muncii a salariaţilor
care desfăşoară activităţi comerciale, se vor trimite toate informaţiile necesare,
referitoare la:
- Riscurile la care sunt expuşi;
- Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcţie de specificul activităţii;
- Dispozitivele de protecţie existente;
- Mijloacele de protecţie şi autoprotecţie;
- Modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
- Sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare;
- Semnificaţia marcajelor diferitelor încărcături, colete etc., conform standardelor;

Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art 7.10. Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în
funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială, se vor
 face conform Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual
de protecţie aprobat prin Ordinul nr. 225 din 21 iulie 1995 al ministrului muncii şi
protecţiei sociale;
Art 7.11. În zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice în mediul de
muncă, îmbrăcămintea şi încălţămintea vor fi antistatice; se interzice utilizarea
îmbrăcămintei sintetice, generatoare de sarcini electrice sau a încălţămintei cu
accesorii metalice. De asemenea, salariaţii vor fi dotaţi cu echipament individual de
protecţie fără buzunare, manşete sau cute în care s-ar putea acumula pulberi
generatoare de incendii sau explozii;
Art 7.12. Pe lângă echipamentul individual de protecţie corespunzător, salariaţii care
desfăşoară activităţi de comercializare a substanţelor chimice caustice, acide,
petroliere etc. vor fi dotaţi, după caz, cu unguente de protecţie şi soluţii de
neutralizate a nocivităţii;
Art 7.13. Personalului salariat care lucrează în medii cu temperaturi ridicate, i se va
administra, după caz, alimentaţia necesară, în conformitate cu criteriile de acordare a
alimentaţiei de protecţie;
Art 7.14. Pentru asigurarea unei igiene corporale corespunzătoare, salariaţii care
manipulează şi comercializează diverse materii şi materiale nocive, înainte de
servirea mesei îşi vor spăla mâinile şi faţa;
Art 7.15. La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie va fi depus în
vestiare special amenajate;
Art 7.16. Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare,
denocivizare, reparare şi întreţinere a echipamentului individual de protecţie;
Art 7.17. Echipamentul individual de protecţie împotriva tuturor riscurilor existente la
locul de muncă.

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Art 7.18. Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de
curăţenie, libere de orice obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru e se evita
expunerea salariaţilor la accidente. Căile de acces vor fi nivelate, podite sau pavate,
şi amenajate în vederea scurgerii apei. Iarna, căile de acces vor fi curăţate de zăpadă
şi presărate cu materiale antiderapante (nisip, sare, rumeguş etc.);
Art 7.19. Pentru autovehicule vor fi prevăzute drumuri sau spaţii de întoarcere cu o
rază de curbură care să permită manevre nepericuloase. Atunci când nu există spaţii
de întoarcere, manevrele se vor face prin pilotaj. Pe căile de circulaţie ale
autovehiculelor, vor fi amplasate, la loc vizibil, plăcuţe cu semnele de circulaţie;
Art 7.20. Acolo unde este cazul (diferenţe de nivel) se vor amenaja rampe de
încărcare-descărcare, la cote de nivel corespunzătoare platformei mijloacelor de
transport şi prevăzute cu dispozitive de egalizare sau podeţe de trecere cu înălţime
variabilă;
Art 7.21. Diversele mărfuri vor fi depozitate în spaţii distincte, special amenajate, în
funcţie de natura mărfii;
Art 7.22. În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial
sau mixt) ;
Art 7.23. Pe timp de noapte se va asigura un iluminat corespunzător al căilor de acces
din spaţiile de lucru: rampe de încărcare – descărcare a mărfurilor, depozite etc.;
Art 7.24. În cazul în care, în spaţiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea
de 250C, se va asigura o viteză de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent
de intensitatea efortului fizic;
Art 7.25. Temperatura aerului în zonele în care se introduce mâna pentru scurt timp
(ex.: la rampa caldă din linia de autoservire) nu trebuie să depăşească 55 0C;
Art 7.26. Temperatura unor părţi ale utilajelor cu care se poate veni în contact
accidental în timpul lucrului (ex.: bordurile maşinilor termice de gătit) nu trebuie să
depăşească 400 C;
Art 7.27. În încăperile sau în apropierea echipamentelor tehnice, unde au loc degajări
de căldură, se vor prevedea mijloace pentru controlul temperaturii, fiind interzisă
scoaterea în funcţiune a acestora;
Art 7.28. În spaţiile de lucru cu degajări mari de căldură, vor fi adoptate măsuri
speciale de protecţie, privind:
- Organizarea întreruperilor periodice ale activităţii sau reducerea timpului de muncă, în
funcţie de condiţiile concrete de muncă;
- Amenajarea de spaţii speciale pentru repaus, care să permită restabilirea echilibrului
termic;
- Utilizarea duşurilor de aer, perdelelor de apă, perdelelor de aer, ecranelor;
- Pulverizarea cu apă pe suprafeţele radiante;
- În cazul muncii în aer liber se vor lua măsuri care să prevină răcirea sau supraîncălzirea
salariaţilor, prin întreruperi periodice ale activităţii, a căror durată şi frecvenţă vor fi
conform propunerilor conducerii unităţii. De asemenea, se vor amenaja spaţii fixe sau
mobile pentru protejarea salariaţilor împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile;
Art 7.29. Pentru evitarea curenţilor de aer din zona uşilor, porţilor sau golurilor
tehnologice dinspre exterior, se vor prevedea separat sau combinat:
- Perdele sau şorţuri din material plastic sau cauciuc ;
- Paravane longitudinale sau exterioare;
- Camere tampon (sasuri) interioare sau exterioare;
- Perdele de aer cald;
Art 7.30. La depozitele şi halele la care uşile au dimensiuni mai mari de 3×3 m, se vor
prevedea obligatoriu uşi de acces pentru salariaţi;
Art 7.31. Umiditatea excesivă din încăperile în care se lucrează cu lichide calde
(laboratoarele de cofetării, patiserii, brutării cu vânzare etc.) va fi înlăturată cu
instalaţii de combatere a ceţii;
Art 7.32. Instalaţiile care degajă aburi vor fi etanşeizate sau prevăzute cu instalaţii de
ventilare pentru evacuarea aburilor captaţi;
Art 7.33. Aparatele de casă vor fi amplasate în aşa fel încât salariaţii care le deservesc
să fie feriţi de curenţii de aer ce s-ar putea produce prin deschiderea uşilor;
Art 7.34. Pentru aşezarea şi manipularea mărfurilor din rafturi, spaţiile comerciale vor fi
dotate cu scări simple sau duble care vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere în
partea superioară şi plăci de cauciuc în partea inferioară (pentru scările simple), iar
cele duble cu lanţ de siguranţă şi plăci de cauciuc pe partea inferioară;
Art 7.35. Mobilierul comercial va fi amplasat astfel încât să se obţină o stabilitate
corespunzătoare. Rafturile se vor prinde de pereţi prin dispozitive speciale de
prindere. Periodic se va verifica orizontalitatea rafturilor;
Art 7.36. Geamurile şi piesele de cristal sau semicristal din componenţa mobilierului
vor fi întregi, fără spărturi, crăpături sau bucăţi lipsă. Marginile acestora trebuie să fie
şlefuite, fără porţiuni tăioase sau zgrunţuroase;
Art 7.37. Orice element de mobilier va fi finisat corespunzător , pentru a nu provoca
accidente la manipularea mărfii;
Art 7.38. Periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier;
Art 7.39. La amplasarea mobilierului şi a utilajelor comerciale se vor lua următoarele
măsuri:
i. spaţiul de amplasare să fie în afara spaţiilor de circulaţie a
personalului;
ii. personalul salariat să nu fie expus acţiunii curenţilor de aer, radiaţiilor
solare directe etc. ;
1. maşinile de birou vor fi montate pe materiale fonoabsorbante (pâslă,
plăci de cauciuc etc.);
2. echipamentele şi utilajele comerciale vor avea ecrane de protecţie,
apărători, carcase etc. care să împiedice accesul personalului salariat la
elementele periculoase ale acestora;
3. amplasarea agregatelor frigorifice se va face ţinând seama de gabaritul
acestora, de deschiderea uşilor şi de destinaţia fiecăruia, în aşa fel încât să
se asigure condiţiile corespunzătoare de lucru;
4. camerele frigorifice înzidite vor fi prevăzute în interior cu butoane de
alarmă cu inscripţia „OM ÎNCHIS” care vor trimite semnale, atât optice, cât
şi acustice în sala maşinilor. Pentru camerele frigorifice din magazine şi
restaurante, semnalul de alarmă va fi amplasat în bucătărie;
5. verificarea instalaţiilor de alarmare se va efectua zilnic, de către
mecanicul de întreţinere;
6. reziduurile rezultate din diverse procese tehnologice vor fi deversate în
reţeaua de canalizare, numai după ce acestea au fost supuse unor procese
 de epurare şi denocivizare. Lichidele ce conţin hidrocarburi vor fi colectate
în bazinele separatoare de grăsimi.

Protecţia împotriva electrocutării

Art 7.40. Echipamentele şu utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase,
apărători etc. astfel încât elementele aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse;
Art 7.41. Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva
deteriorărilor mecanice, termice, chimice etc.;
Art 7.42. Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc. la
echipamentele aflate sub tensiune;
Art 7.43. Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se
vor efectua numai după întreruperea alimentării cu energie electrică şi numai de către
electricienii de întreţinere, instruiţi corespunzător şi autorizaţi. În zona de lucru, vor fi
montate, la loc vizibil, tăbliţe avertizoare de interdicţie;
Art 7.44. Circuitele de comandă, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni
nepericuloase dintr-un transformator separator, care să separeu galvanic aceste
circuite de circuitele cu tensiune mai mare;
Art 7.45. În dreptul utilajelor cu acţionare electrică se va prevedea grătar din lemn sau
covor de cauciuc;
Art 7.46. Spălarea şi curăţarea utilajelor comerciale, la terminarea lucrului, se vor
efectua numai după întreruperea alimentării cu energie electrică a acestora;
Art 7.47. La maşinile de casă, zilnic, înainte de începerea programului de lucru, va fi
verificată legătura la conducătorul de nul;
Art 7.48. În cazul în care, mijloacele de transport utilizate în activităţile comerciale,
funcţionează la tensiuni mai mari de 42 V sau 60 V, platformele locurilor de
conducere vor fi acoperite cu covoare electroizolante;
Art 7.49. Electromotoarele şi celelalte echipamente electrice vor fi protejate cu carcase
de protecţie şi legături la prizele de pământ şi a conductorul de nul al instalaţiei
electrice;
Art 7.50. Toate maşinile de birou acţionate electric vor fi prevăzute cu legătură de
protecţie la priza de pământ;
Art 7.51. Se interzice lucrul la maşinile de birou când acestea au capacele demontate;
Art 7.52. După terminarea lucrului, maşinile de birou vor fi scoase de sub tensiune;
Art 7.53. Prizele de alimentare vor fi tip „Schuco” cu legătură de protecţie la priza de
pământ;
Art 7.54. Se interzice lucrul la maşinile de birou acţionate electric, cu mâinile umede
sau murdare de grăsime;
Art 7.55. Pentru blocarea maşinilor de birou, se va proceda la scoaterea lor de sub
tensiune iar pentru intervenţie, va fi solicitat mecanicul de întreţinere;
Art 7.56. Pentru firmele de reclamă comercială, capacele de protecţie de la instalaţia
electrică, a căror îndepărtare scoate instalaţia de sub tensiune, vor fi demontate
numai cu scule speciale. Capacele vor fi asigurate contra desfacerii lor întâmplătoare,
în cazul producerii trepidaţiilor, şocurilor, condiţiilor meteo nefavorabile (temperatură
sau umiditate);
Art 7.57. Toate părţile metalice ale unei instalaţii de reclame luminoase, care ar putea
fi puse sub tensiune în mod accidental, vor fi legate la o instalaţie de protecţie, legată
la pământ sau la conductorul de nul;
Art 7.58. Este interzisă montarea siguranţelor sau a prizelor cu siguranţe la reclamele
instalate în interiorul vitrinelor;
Art 7.59. La executarea diferitelor operaţii de montare, verificare, reparare a
reclamelor şi firmelor comerciale, salariaţii vor fi dotaţi cu scule şi echipament
individual de protecţie electroizolant, corespunzătoare. Formaţia de lucru, la
efectuarea operaţiilor de mai sus, va fi alcătuită din cel puţin doi salariaţi care se vor
supraveghea şi ajuta reciproc;
Art 7.60. Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele şi utilajele
comerciale vor fi respectate prevederile Normelor specifice de protecţie a muncii
pentru utilizarea energiei electrice, precum şi standardele de electroprotecţie în
vigoare;
 Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
Art 7.61. La amenajarea spaţiilor de lucru destinate depozitării, manipulării şi
comercializării propriu-zise a materialelor explozive, inflamabile, a celor care
formează amestecuri explozive, a gazelor combustibile şi toxice, comprimate,
lichefiate etc. se vor respecta prevederile Normelor generale de prevenire şi stingere
a incendiilor ;
Art 7.62. Se interzice salariaţilor accesul cu flacără deschisă în spaţiile de lucru unde
există pericolul producerii incendiilor şi exploziilor. Vor fi afişate, în locuri vizibile,
tăbliţe avertizoare pentru interzicerea fumatului în spaţiile de lucru cu pericol de
incendii şi explozii;
Art 7.63. Încărcarea şi descărcarea cisternelor şi autocisternelor cu produse
inflamabile se vor face prin mijloace de transport mecanizate (electropompe,
motopompe etc. ) de la şi la locurile destinate depozitării acestor produse;
Art 7.64. Operaţiile de încărcare – descărcare, depozitare şi comercializare a
produselor explozive şi inflamabile se vor efectua numai în spaţii special amenajate
în acest scop;
Art 7.65. În spaţiile de lucru unde se manipulează materii explozive şi inflamabile,
salariaţii nu vor purta îmbrăcăminte din fibre sintetice sau încălţăminte cu accesorii
metalice;
Art 7.66. În timpul încărcării sau descărcării produselor explozive şi inflamabile din
vagoane cisternă sau din autocisterne în rezervoarele depozitului sau în butoaie, se
va stinge orice foc deschis pe o rază de cel puţin 50 m. Conducătorul operaţiilor de
încărcare – descărcare va fi dotat cu o lampă electrică portativă în construcţie
antiexplozivă;
Art 7.67. Transportul şi depozitarea produselor explozive şi inflamabile se vor face
numai în cisterne, butoaie sau canistre metalice. Se interzice transportul acestor
produse în alte recipiente (bidoane, găleţi, sticle sau vase din material plastic);
Art 7.68. Se interzice efectuarea operaţiilor de încărcare-descărcare cu produse
inflamabile şi explozive a autovehiculelor cu motoare în funcţiune;
Art 7.69. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare a produselor
inflamabile lichide sau a gazelor sub presiune din vagoane cisternă sau
autocisterne,respectivele vagoane vor fi legate la pământ;
Art 7.70. Se interzice transvazarea lichidelor inflamabile cu ajutorul aerului comprimat.
În acest scop se va utiliza obligatoriu un gaz inert;
Art 7.71. În timpul transportului cu autovehicule, recipientele ce conţin produse
inflamabile şi explozive vor fi asigurate împotriva răsturnării, iar dopurile sau capacele
vor fi asigurate contra deschiderii;
Art 7.72. Produsele inflamabile şi explozive vor avea marcate clar pe ambalaj:
a. denumirea chimică uzuală a substanţei;
b. densitatea sau concentraţia substanţei;
c. gradul de pericol pe care îl reprezintă;
d. reprezentarea grafică a semnului de avertizare standardizat;
i. în timpul transportului, recipientele cu produse explozive sau inflamabile,
vor fi puse în coşuri împletite sau cutii de lemn prevăzute cu mânere de
prindere, iar în vederea amortizării eventualelor şocuri, se vor utiliza paie,
talaş ignifugat sau vată de sticlă;
ii. în spaţiile de lucru cu pericol de incendiu şi explozie se vor utiliza
mijloace de transport manuale sau electrice, cu motoare electrice
electromagnetice şi aparatură electrică de construcţie antiexplozivă;
iii. stivuitoarele cu motoare cu ardere internă vor fi prevăzute cu parascântei
la toba de eşapament. Funcţionarea acestor stivuitoare este permisă numai
în depozitele deschise, neacoperite sau în halele prevăzute cu instalaţii de
ventilare;
iv. pentru efectuarea unor intervenţii în spaţiile de lucru cu pericol de
incendiu sau explozie, salariaţii vor utiliza scule antiscântei;
v. efectuarea unor operaţii care necesită utilizarea focului deschis va fi
posibilă numai după obţinerea „PERMISULUI DE LUCRU CU FOC”;
vi. instalaţiile electrice, în spaţiile de lucru cu pericol de incendiu sau
explozie, vor fi de construcţii antiex;
 vii. spaţiile de lucru cu pericol de incendiu sau explozie vor fi dotate cu
instalaţii de ventilare mecanică de introducere şi de evacuare a aerului;
viii. se interzice transportul materialelor inflamabile cu electrocarul, în cazul în
care acesta nu este de construcţie antiexplozivă;
ix. încăperile destinate depozitării materiilor explozive şi inflamabile vor fi
realizate din materiale rezistente la foc, care nu produc scântei prin frecare
sau lovire;
x. spaţiile de lucru cu pericol de incendiu sau explozie vor fi dotate cu
instalaţii de ventilare de avarie, independente de instalaţia de ventilare
generală;
xi. în spaţiile prevăzute, instalaţia de ventilare va fi construită în aşa fel încât
să poată fi acţionată, atât din interiorul, cât şi din exteriorul încăperii;
xii. instalaţiile de ventilare care deservesc încăperi în care se depozitează
sau se manipulează materiale care, în stare gazoasă sau de vapori,
formează cu aerul amestecuri explozive, vor fi dotate cu dispozitive pentru
împiedicarea transmiterii flăcărilor prin elementele instalaţiilor de ventilare
(conducte, canale, camere de condiţionare etc.);
xiii. vor fi amenajate spaţii de evacuare a personalului, în caz de incendiu,
conform prevederilor Normelor generale de prevenire şi stingere a
incendiilor;
xiv. spaţiile de evacuare vor fi menţinute în stare de curăţenie şi vor fi
semnalizate corespunzător. Se va prevedea un iluminat de siguranţă de
evacuare care va asigura o iluminare de cel puţin 0,3 1x la nivelul
pardoselii;
xv. pentru prevenirea exploziilor şi incendiilor vor fi respectate, pe lângă
prevederile prezentelor norme şi prevederile normelor specifice de
protecţie a muncii la:
e. transportul, depozitarea şi folosirea materiilor explozive;
f. fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului;
g. desfacerea produselor petroliere;
h. manipularea, transportul şi depozitarea produselor petrochimice;
i. producerea aerului comprimat;
j. fabricare, transportul, depozitarea şi utilizarea hidrogenului;
k. fabricare, transportul şi utilizarea acetilenei;
l. fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice (exclusiv
petrochimice);

Transportul, depozitarea, manipularea, sortarea şi recepţionarea mărfurilor

Art 7.73. La operaţiile de transport, depozitare şi manipulare (încărcare-descărcare) a
mărfurilor vor fi respectate prescripţiile tehnice ISCIR si urmatoarele :
i. se interzice descărcarea manuală a ţiglelor din vagoane; acestea vor
fi descărcate cu mijloace adecvate;
ii. stivuirea ţiglei se va face în rânduri suprapuse de maximum 4-5
rânduri. La capetele rândului se vor construi „picioare” de ţigle
aşezate pe lăţime, pe toată înălţimea stivei, pentru asigurarea
stabilităţii acesteia;
iii. cărămizile vor fi depozitate pe teren neted şi situat la o distanţă de
cel puţin 2,5 m de căile de acces;
iv. cartonul asfaltat va fi depozitat în magazii sau şoproane, ferit de
soare, umezeală sau căldură;
v. varul va fi descărcat şi manipulat numai cu mijloace adecvate;
vi. gropile pentru stingerea varului vor fi căptuşite cu scânduri sau
cărămizi. Groapa va avea acoperiş, iar spaţiul din jurul acesteia va fi
îngrădit cu panouri avertizoare;
vii. se interzice manipularea materialelor de construcţii pulverulente (var,
ciment, ipsos etc.) prin aruncare. Grămezile de materiale de
construcţii pulverulente vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 2 m
de calea ferată sau de căile de acces ale autovehiculelor;
viii. la transportul, manipularea şi depozitarea mărfurilor cu ajutorul
translatoarelor, vor fi folosite numai utilaje autorizate ISCIR;
 ix. deservirea translatoarelor va fi asigurată numai de personal calificat
şi autorizat în acest scop;
x. se interzice funcţionarea translatorului dacă dispozitivele de
siguranţă şi interblocajele electrice nu sunt în stare de funcţiune sau
nu îndeplinesc condiţiile tehnice prescrise;
xi. se interzice orice modificare sau blocare a dispozitivelor de comandă
şi siguranţă ale translatorului, ceea ce ar împiedica supravegherea
automată a comenzilor;
xii. înainte oricăror comenzi sau deplasări ale elevatorului, personalul de
deservire este obligat să avertizeze sonor (sonerie, claxon) pentru a
împiedica producerea unor accidente;
xiii. în timpul deplasării cabinei translatorului pe verticală şi pe orizontală,
conducătorul utilajului nu are voie să scoată capul în afara pereţilor
laterali ai cabinei;
xiv. se interzice manipularea cu translatorul a paletelor sau containerelor
ale căror dimensiuni de gabarit depăşesc pe cele prevăzute în
standardele în vigoare;
xv. se interzice manevrarea sarcinilor cu forme neregulate care nu au o
poziţie stabilă pe platforma translatorului;
xvi. se interzice accesul persoanelor pe culoarul de lucru al translatorului
în timpul funcţionării acestuia;
xvii. zona de lucru a translatorului trebuie să ofere o vizibilitate
corespunzătoare (fără fum, vapori, obiecte căzute pe calea de rulare
sau pe calea de ghidare);
xviii. manevrele de ridicare-coborâre a sarcinilor se vor efectua în aşa fel
încât să fie prevenită lovirea sau agăţarea rafturilor pentru mărfuri;
xix. translatoarele vor fi dotate obligatoriu cu stingător de incendiu
portabil şi frânghii pentru evacuarea personalului de deservire din
cabina utilajului, în caz de pericol;
xx. reviziile şi reparaţiile vor fi efectuate numai de personal instruit şi
autorizat în acest scop şi numai pe baza graficului de revizii şi
reparaţii întocmit, fiind interzisă orice abatere de la programarea
prevăzută în grafic;
xxi. cabina translatorului va fi dotată cu dispozitiv de oprire, în cazul
ruperii sau desprinderii cablului de susţinere;
xxii. în cabină vor fi afişate la loc vizibil instrucţiunile de manevrare a
translatorului, obligaţiile personalului care deserveşte utilajul precum
şi modul de acţiune în caz de pericol;
xxiii. exploatarea transpaletelor electrice şi manuale va fi efectuată numai
de personal calificat, autorizat şi instruit în acest scop;
xxiv. la circulaţia transpaletelor electrice vor fi respectate următoarele
prevederi:
Art 7.74. Transportul persoanelor pe utilaj este interzis;
Art 7.75. Adaptarea vitezei utilajului se va face în funcţie de starea căilor de acces;
Art 7.76. Poziţia încărcăturii va fi urmărită pe toată durata transportului;
Art 7.77. Deplasarea utilajului cu furcile îndreptate spre spatele sensului de mişcare,
să se facă numai atunci când vizibilitatea este redusă datorită volumului mare al
încărcăturii sau în cazul circulaţiei utilajului pe pante cu o înclinaţie mai mare de 3 o;
Art 7.78. Semnalizarea schimbării direcţiei de mişcare;
Art 7.79. Conducerea transpaletei se va face numai de la sol;
Art 7.80. La trecerea pe lângă obstacole, conducătorul utilajului este obligat să asigure
o distanţă de cel puţin 0,5 m faţă de acestea;
Art 7.81. Respectarea regulilor de circulaţie;
Art 7.82. Folosirea utilajului în aer liber este interzisă, atunci când condiţiile
meteorologice sunt nefavorabile;
Art 7.83. La depozitarea ambalajelor, transportul acestora se va efectua cu cărucioare
cu platformă;
Art 7.84. Sticlele sparte, cioburile etc. vor fi depozitate într-un spaţiu special amenajat,
în incinta depozitului. Manipularea acestora se va face numai sub supravegherea
conducătorului locului de muncă sau a interlocutorului acestuia;
Art 7.85. La utilizarea maşinilor electrice de cusut saci, personalul de deservire a
maşinii va respecta instrucţiunile de protecţie a muncii prevăzute în cartea tehnică a
utilajului, pentru a evita producerea unor accidente de muncă ce se pot solda cu
înţeparea sau strivirea degetelor precum şi electrocutării,
Art 7.86. Maşinile de scuturat saci vor fi amplasate într-un spaţiu separat de restul
depozitului, special amenajat;
Art 7.87. Salariaţii care deservesc aceste utilaje vor fi dotaţi cu echipament individual
de protecţie corespunzător şi vor respecta următoarele prevederi:
Art 7.88. Scoaterea din maşină a produselor pulverulente (făină, tărâţe etc.) şi
scuturarea săculeţilor de reţinere se vor efectua numai după oprirea maşinii;
Art 7.89. Introducerea sacului în maşină în vederea scuturării, se va face în aşa fel
încât, mâna să nu fie introdusă în spaţiul bătătorului;
Art 7.90. Punerea în funcţiune a maşinii se va face numai după montarea apărătorilor
de la motorul electric şi de la cureaua care acţionează ventilatorul;
Art 7.91. La utilizarea maşinilor de capsat cartonaje vor fi respectate următoarele
prevederi:
a. motorul electric şi transmisiile de acţionare a maşinii vor fi protejate
corespunzător;
b. orice intervenţie la maşină, inclusiv introducerea sârmei de capsare, se vor
efectua numai după oprirea motorului;
c. pârghia de declanşare a mecanismului de capsare va fi permanent degajată
de alte obiecte; în jurul pârghiei nu vor fi manipulate alte obiecte;
d. introducerea cutiilor pentru capsare în maşină se va face în aşa fel încât să
nu se producă strivirea degetelor;
i. pentru repararea şi întreţinerea ambalajelor din lemn (lăzi, butoaie
etc.), depozitele de ambalaje vor fi dotate cu atelier de tâmplărie,
amenajat într-un spaţiu separat de restul depozitului. La efectuarea
operaţiilor menţionate vor fi respectate prevederile Normelor
specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea cherestelei
parchetului , ambalajelor, butoaielor şi diverselor;
ii. pentru prevenirea accidentelor de muncă la sortarea mărfurilor în
vrac (făină, mălai, orez, zahăr etc.) unităţile producătoare vor ambala
mărfurile menţionate în saci a căror greutate să nu depăşească
maximum 35 kg;
iii. de asemenea, în vederea sortării anumitor mărfuri (încălţăminte,
îmbrăcăminte etc.) în condiţii de protecţie, producătorul le va ambala
(pe măsuri, numere etc.), în aşa fel încât manipularea manuală a
acestora să se facă fără pericole de accidentare;
iv. unele produse (ex.: electronice, electrotehnice etc.) vor fi ambalate
respectţnd în cutii prevăzute cu mânere exterioare sau locaşuri
decupate în ambalaj, în vederea sortării şi manipulării lor fără
pericole şi respectând prevederile H.G 1051/ 2006 privind efortul
fizic;
v. în vederea recepţionării mărfurilor, depozitele cu ridicata vor avea un
laborator propriu, cu dotarea specifică efectuării probelor, acolo unde
este cazul;
vi. pentru activităţile în laboratoarele depozitelor cu ridicata, se vor
respecta şi prevederile Normelor specifice de protecţie a muncii
pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice.

PREGĂTIREA MĂRFURILOR PENTRU VÂNZARE

Porţionarea prin tranşare şi realizare preparatelor cu ajutorul uneltelor şi sculelor de

mână
Art 7.92. Cuţitele pentru tăiat carne, mezeluri, satârele, ferăstraiele, masatele, cârligele
pentru suspendarea cărnii, mezelurilor etc. vor fi curate, fără urme de rugină, cu
marginile netede, fără asperităţi, iar locurile de îmbinare ale diverselor piese vor fi
sudate complet;
Art 7.93. Mânerele cuţitelor, scafelor, ferăstraielor, satârelor etc. vor fi netede, fără
crăpături, aşchii sau părţi metalice ieşite în relief;
Art 7.94. fundurile de lemn necesare tăierii mezelurilor sau a produselor semipreparate
vor fi netede, fără aşchii;
Art 7.95. În măcelării, carnea şi oasele vor fi tăiate numai pe butuci de lemn amplasaţi
astfel încât să permită personalului să lucreze şi să circule fără pericole de
accidentare;
Art 7.96. Galantarele de sticlă în care se păstrează carnea, mezelurile, produsele
semipreparate, precum şi platourile şi etajerele de sticlă destinate expunerii
produselor vor fi întregi, cu marginile şlefuite sau netede, necrăpate, neciobite şi
curate.

Porţionarea mărfurilor în vrac, prin cântărire

Art 7.97. Balanţele automate şi semiautomate, precum şi cele compuse (tereziile) vor
fi amplasate pe tejghele, în cadrul locului de muncă respectiv;
Art 7.98. Basculele zecimale, romane şi semiautomate vor fi amplasate în afara căilor
de circulaţie, în aşa fel încât acestea să nu împiedice operaţiile de descărcare,
transport şi manipulare a mărfurilor de la rampă la depozit şi de la depozit în sala de
vânzare, precum şi circulaţia personalului;
Art 7.99. La aşezarea pe bascule, mărfurilor li se va asigura stabilitatea necesară în
vederea prevederii căderii şi deci a accidentării salariaţilor. Măsuri de stabilitate a
mărfurilor se vor lua şi la formarea stivelor, înainte şi după cântărire;
Art 7.100. La utilizarea şi întreţinerea cântarelor electronice se vor respecta indicaţiile
producătorului, prevăzute în cartea tehnică a utilajului.

Prăjirea, măcinarea şi preambalarea cafelei şi a altor mărfuri pulverulente

Art 7.101. La operaţia de prăjire a cafelei vor fi respectate prevederile Normelor
specifice de protecţie a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor, prescripţiile
tehnice ISCIR , precum şi instrucţiunile emise de producătorul maşinii;
Art 7.102. Înainte de aprinderea focului se va evacua cenuşa cu ajutorul unei lopeţi
speciale. Cenuşa va fi umectată înainte de evacuare. Se interzice evacuarea cenuşii
împreună cu tăciunii aprinşi;
Art 7.103. În timpul funcţionării maşinii, probele de cafea vor fi luate numai cu o sondă
specială;
Art 7.104. Se interzice introducerea mâinii în toba de prăjit;
Art 7.105. Se interzice atingerea părţilor fierbinţi ale maşinii;
Art 7.106. Maşinile de măcinat vor funcţiona numai cu magneţii prevăzuţi pentru
reţinerea eventualelor corpuri metalice din cafea şi condimente;
Art 7.107. Maşinile de măcinat cafea vor fi curăţate când sunt moi şi uşor de îndepărtat
de pe utila, evitându-se astfel accidentele provocate prin loviri, răniri, pătrunderi de
corpuri străine în ochi etc.;
Art 7.108. Se interzice introducerea mâinii în pâlnie sau buncăr, precum şi la alte
organe mobile ale maşinii, când acestea se află în funcţiune;
Art 7.109. La utilizarea maşinilor de preambalat cafea, condimente, zahăr etc. se vor
respecta următoarele prevederi:
a. în sălile de lucru ale maşinilor de preambalat condimente va fi adusă din
depozit o cantitate de marfă necesară doar pentru un schimb. Stocurile
curente de condimente ambalate vor fi scoase din depozit şi depozitate în
magaziile anexe sau în depozite separate;
b. se va asigura ventilarea corespunzătoare a spaţiului de lucru;
c. sacii cu mărfuri pulverulente vor fi manipulaţi şi transportaţi în aşa fel încât să
fie evitată propagarea pulberilor în spaţiile de lucru;
d. se vor lua măsuri de îndepărtare a pulberilor care s-ar putea degaja prin
manipularea sacilor;
e. pereţii încăperii vor fi placaţi cu faianţă până la înălţimea de 2 m, pentru
întreţinerea lor în stare de curăţenie;
f. podeaua va fi realizată din materiale rezistente şi uşor de întreţinut;
g. periodic, se va efectua curăţarea maşinilor şi a mobilierului de eventualele
pulberi depuse.
 COMERCIALIZAREA MĂRFURILOR
Vânzarea cu amănuntul
Vânzarea clasică

Art 7.110. Conducerea persoanei juridice sau fizice care practică sistemul de vânzare
clasică va lua măsuri de organizare a locului de muncă şi a activităţilor, în aşa fel
încât să fie evitată producerea accidentelor de muncă. În acest scop, în magazinele
cu vânzare clasică, mărfurile vor fi aşezate astfel:
a. la un nivel situat între 50 şi 180 cm înălţime de la podea, pe o lungime de
150-165 cm;
b. sub 50 cm înălţime se vor aşeza stocurile de rezervă, iar pe părţile laterale,
mărfurile care se manipulează mai rar;
c. cântarele se vor aşeza în centrul locului de muncă, iar uneltele şi sculele
destinate vânzării mărfurilor în dreapta vânzătorului;
Art 7.111. Curăţenia în magazine va fi efectuată numai în timpul pauzelor sau la
sfârşitul programului de lucru, când unitatea va fi închisă;
Art 7.112. Conducerea persoanei juridice sau fizice va lua măsurile necesare privind
dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor comerciale, conform reglementărilor
Ministerului Sănătăţii;
Art 7.113. Mărfurile vor fi aşezate întotdeauna, pe sortimente şi în acelaşi loc, în funcţie
de natura lor, în aşa fel încât să fie evitate mişcările inutile, aglomerarea căilor de
acces şi producerea accidentelor;
Art 7.114. Aşezarea şi manipularea mărfurilor în/şi din rafturile situate la înălţime, se vor
executa cu ajutorul scărilor simple sau duble prevăzute cu dispozitive de prindere şi
fixare;
Art 7.115. Se interzice, pentru efectuarea operaţiilor menţionate, folosirea butoaielor,
scaunelor, lăzilor, pachetelor sau a altor obiecte de improvizaţie;
Art 7.116. Mărfurile vor fi aşezate în rafturi şi pe gondole, în aşa fel încât acestea să nu
depăşească marginile mobilierului;
Art 7.117. Sticlele vor fi aşezate pe rafturi şi pe gondole în aşa fel încât să se evite
accidentele produse prin răsturnarea, căderea şi spargerea acestora;
Art 7.118. Baloturile cu ţesături grele se vor aşeza pe poliţele de jos ale rafturilor sau pe
podiumuri, iar cele cu ţesături uşoare, pe poliţele de sus. Stofele vor putea fi aşezate
şi direct pe tejghele;
Art 7.119. În magazinele destinate vânzării articolelor electrice care sunt verificate în
faţa cumpărătorilor, se vor amenaja prize de încercare. Acestea vor fi protejate
împotriva atingerii lor accidentale. Se interzice folosirea oricăror instalaţii improvizate.

Vânzarea prin autoservire

Art 7.120. Pentru evitarea răsturnării şi căderii accidentale a mărfurilor dispuse în stive,
în magazinele cu autoservire se vor lua următoarele măsuri:
a. categoriile de mărfuri trebuie să se preteze formării de stive nepericuloase;
b. stivele vor fi aşezate lângă perete sau pe podiumuri;
c. stivele vor avea o formă piramidală, iar înălţimea lor maximă va fi de 1,65 m.
excepţie pot face stivele ornamentale a căror înălţime maximă va fi de 2 m;
Art 7.121. Coşurile sau cărucioarele utilizate trebuie să fie în stare de funcţionare,
pentru a evita producerea accidentelor, îndepărtând din activitatea comercială pe cele
defecte sau uzate;
Art 7.122. Starea tehnică a cărucioarelor se va verifica zilnic. Roţile vor fi gresate în
vederea facilitării deplasării pe orizontală a cărucioarelor în condiţii de protecţie;
Art 7.123. În magazinele cu autoservire, stivele de coşuri vor fi aşezate în aşa fel încât
să se asigure stabilitatea lor;
Art 7.124. Accesul în depozitele magazinelor cu autoservire va fi asigurat la
extremităţile sălilor de vânzare;
Art 7.125. Aducerea mărfurilor din depozite în sala de vânzare se va face pe drumul cel
mai scurt. Se interzice aducerea mărfurilor pe culoare înguste şi întortocheate;
Art 7.126. Se interzice amplasarea mărfurilor care ar provoca aglomeraţie sau care
necesită o alegere deosebită, în apropierea intrării în magazin sau pe calea principală
de circulaţie a acestuia;
Art 7.127. Amplasarea gondolelor în magazinele cu autoservire se va face în întreg
cuprinsul sălii de vânzare, în aşa fel încât să se asigure fluenţa circulaţiei
personalului, precum şi posibilităţi de supraveghere a proceselor.

Vânzarea prin automate

Art 7.128. Amplasarea aparatelor automate se va face în locuri vizibile şi uşor
accesibile;
Art 7.129. Pentru prevenirea electrocutării, automatele vor fi prevăzute cu dublă
protecţie:
a. legarea la nulul de protecţie;
b. legarea la priza de împământare, conform standardelor în vigoare;
i. alegerea tipului de automat se va face, în funcţie de tipul şi natura
mărfurilor ce urmează a fi comercializate;
ii. funcţionarea automatelor se va face cu respectarea următoarelor
prevederi:
c. este interzisă aprovizionarea automatelor în timpul funcţionării acestora;
d. la aprovizionarea cu marfă se va scoate utilajul de sub tensiune, pentru a se
evita electrocutarea personalului de deservire;
e. aprovizionarea automatelor cu marfă de va face prin partea opusă
componentei de deservire propriu-zisă;
f. orice intervenţie la automate în timpul funcţionării acestora, este interzisă;
g. orice operaţie de întreţinere sau reparare a utilajului se va efectua numai de
către personal autorizat în acest scop şi numai după scoaterea de sub
tensiune;
h. alimentarea cu energie electrică a automatelor se va face la tensiuni
nepericuloase;

Art 7.130. Înaintea încăperii oricărei operaţii de manipulare şi transport, conducerea

persoanei juridice sau fizice care practică activităţi de comerţ cu ridicata va lua toate
măsurile necesare desfăşurării activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în
muncă;
Art 7.131. La desfăşurarea activităţilor de comerţ cu ridicata vor fi repartizaţi numai
salariaţi instruiţi în acest scop; prin procesul de instruire salariaţii vor primi informaţii
privind:
a. procedeele tehnice de descărcare-încărcare şi transport ale mărfurilor;
b. utilajele folosite;
c. locul de depozitare a mărfurilor în depozite;
Art 7.132. Spaţiile de lucru vor fi dotate cu mijloace manuale sau de mică mecanizare
(lize), pentru transportul mărfurilor;
Art 7.133. La transportul manual se vor respecta următoarele prevederi:
a. normele specifice de protecţie a muncii pentru manipularea, prin purtare şi cu
mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor, privind dimensiunile
spaţiilor de manevră;
b. căile de acces vor fi amenajate astfel încât să permită circulaţia în ambele
sensuri;
c. toate căile de acces vor fi nivelate, libere de orice obstacol şi iluminate;
d. între utilaje şi stivele de mărfuri, lăţimea căilor de acces va fi de cel puţin 1 m;
Art 7.134. Conducătorul formaţiei de lucru va verifica modul de prindere a mărfurilor
purtate manual sau cu ajutorul uneltelor;
Art 7.135. Uneltele folosite pentru manipularea mărfurilor (pârghii, odgoane, cârlige
etc.), precum şi mijloacele ajutătoare (tărgi, cărucioare etc.) vor fi verificate înainte de
începerea operaţiilor şi vor avea forma şi rezistenţa corespunzătoare, în funcţie de
greutatea mărfurilor. La transportul şi manipularea mărfurilor se interzice utilizarea
uneltelor uzate, deteriorate sau a celor improvizate;
Art 7.136. Dacă marfa de transportat urmează a fi purtată pe umăr, operaţie la care vor
fi utilizaţi mai mulţi salariaţi, aceasta va fi aşezată pe acelaşi umăr de către toţi
 salariaţii participanţi la operaţie, iar ridicarea şi coborârea ei se vor face în acelaşi
timp, la comanda conducătorului formaţiei de lucru; în timpul deplasării, salariaţii vor
păstra aceeaşi cadenţă;
Art 7.137. La descărcarea materialelor din vagoanele de cale ferată, precum şi la
depozitarea materialelor lângă calea ferată, distanţa de la şină la baza stivei sau
grămezii de mărfuri va fi de cel puţin 2 m;
Art 7.138. Planurile înclinate şi podeţele utilizate la înălţimi de peste 0,5 m vor fi
prevăzute cu balustrade cu legături intermediare, înalte de 1 m. Planurile înclinate,
precum şi podeţele vor fi realizate din materiale rezistente, pentru a nu se arcui sub
greutatea sarcinilor. Ele vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare, care să
nu le permită deplasarea în timpul lucrului. Lăţimea minimă a planurilor înclinate şi a
podeţelor va fi de 1 m, pentru circulaţia într-un singur sens;
Art 7.139. Mărfurile cu forme geometrice regulate, precum şi cele ambalate în lăzi, saci
şi baloturi care nu conţin substanţe inflamabile, caustice corozive vor fi aşezate în
stive cu rânduri întreţesute. Înălţimea stivei nu va depăşi de 1,5 ori lăţimea bazei;

ANEXA : Ghid de terminologie de securitate a muncii. Noţiuni de bază

1.Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea organismului uman în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea sarcinilor de muncă.
2.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un
protector, riscul de accidentare.
3.Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte şi alte acesorii, cu
care este dotat salariatul în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau
murdăririi obiectelor personale.
4.Echipament de muncă: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie
etc., utilizate în timpul muncii.
5.Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care
este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei
sale împotriva pericolelor la care este expus.
6.Instructajul de securitate a muncii: modalitate de instruire în domeniul securităţii care se
desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizeză
sau urmează a o realiza.
7.Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componentele sistemului de reglementări în
domeniul securităţii muncii ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile
desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu sau în
colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale şi
specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau
voluntar, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii
detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
8.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integrantă exdocumentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care,
producătorul, trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în
conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
9.Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui
singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
10.Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra
organismului, în mediul luat în considerare.
11.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de
lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscului.
12.Risc: probabilitate asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectarea sănătăţii, întro
situaţie periculoasă.
13.Factori de risc: factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii
elementelor componente ale sistemului executant sarcină de muncă mijloace de producţie
mediu de muncă , ce caracterizează riscurile proprii acestor elemente şi care, conducând la o
disfuncţie a sistemului pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale.
14.Risc profesional: risc În procesul de muncă.
15.Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor
pericole.
16.Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau
fizicochimice, poate constitui un pericol.
17.Zonă periculoasă a unui echipament de muncă: orice zonă situată în interiorul sau în jurul
echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a
sănătăţii.
NOTĂ: Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
- poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă
(deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric
în timpul fazei de sudură etc.) sau:
- poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/neprevăzută etc)