Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Normativ p100!3!2008 (Extras)

    Uploaded by

    Alexandru Barna
    23 views60 pages
    asd

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    asd

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    23 views60 pages

    Normativ p100!3!2008 (Extras)

    Uploaded by

    Alexandru Barna
    asd

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 60
    COD DE PROIECTARE SEISMICA — PARTEA A III-A - PREVEDER! PRIVIND EVALUAREA SEISMICA A CLADIRILOR EXISTENTE, INDICATIV P 100-3/2008 2. CERINTE DE PERFORMANTA SI CRITERII DE {NDEPLINIRE 21 Ceringe furdamentale (1) Bvaluarea wismicd a clidirilor existente umareste sf stabileasc dact acestea satisfac eu ‘un grad adecval de siguran cerinjee fundamentale(nvelurile de performani) avute In vedere la proieetarea consinilor noi, conform P100-1/2006, 2.4 2) Cerinjete fandamentale, respetiv cernja de siguranis & veil si ceringa de limitare @ ddegradirior gi ste limithasociate(starea limit ultima ULS gi stares limita de serviciu SLS), sunt definite in P 100-1/2006, 2.11) unde se indica gi imervalele med de recurenf de refering IMR) ale scjiunilorseismice Tuate fn eonsiderare pena cele dou str Limit, la proiectarea construefilor noi. @)_Funejie de clasa de importanji si de expunere Ja cutremux, de durata vitoare de -exploatare, in cama construcilor exstente aceste ceinje pot fi asgurate pentru un nivel al sfiunl seismice iferior celui considerat la proiectarea constructor roi, respectv la curemure cu IMR mai mici. Nivelul minim de asigurareseismica necesar pentu construfi exstente de calc mod rape de pine (4) in situaia in cae condi concrete de cercetar in teren nu permit investigate fn teren 5] testele prevazute la 4.4.4 (de exemplt, in cazul in care cldires este in explostare), expertul lehnie va aprecia corecia (sporiea)necesaraa valorilor CF. Este recomandabil ea fn asemenea situai, expertul si ccmpletezecercetarea initial a constrctei dupa decopertareastrucuri,odath cu inirerupereaexploatri clad si IncepereaIuerrlor. Pe ‘baa noilor informati objinate, se poate immbundyivalcarea CF stabilit inal, eventual, daca. este cazul, i solujia de incerventc 43.2 KLI Cunoasterelimitati ()_KLt corespunde urmatoare stiri de eunoastre (@ tn cova co privese geometria: configuajia de ansamblu a siructuri si dimensiunile clementelor structurale sunt eunoscut, (a) din releve,(b) din planurile proiecall de ansamblu original g ale eventualelor modifier intervenite pe durata de explostae. fn eazl(b)verficarea prin sondaj a dimeasiuailor de ansamblu gia dimeasiunlorelementelor este de regu suiienti, in condi in car se constats diferente semaifcative ft de provederileproicctului de ansambla se va intoem un releveu mai extns al dimensiunilor; (i) in ceea ce privestealetuirea de detaliv: nu se dispune de proictul de execujie al structuit lain ise aleg detalii pleednd dela practicaobignuita din perioada realizar construc se vor {ace sondaje tn edteva dre elementle considerate ertce $s va stabil sur in care ipotezele fadoptate corespund reali, In situajia in care exist diferene semnifieative se va extinde cercetrea in teren si atpra ator clement; Gi) in_ceea ce priveste materialele nu se dispune de informait direce referioare Ia erefilr structural se ‘yor examina eu proritatefisurile inclinate, mai ales eee i “x. in cazalsipilor si grnzilor vor fi urmistesituaile ex cedare pote cu caracter neductil si efecteleinteractiuni cu perefi de compertimentare de iehidere, -Examinarea stiri lemextlor si materalelor va fi inreistatint-un releven de degradisidetalst (Ga plan gi clevai) penta a stabil efetele asupra siguranfe’ de ansamblu a struct (8) ncazul elementeor de fe se va cereete: ~rugina,coroziunea sa alte degra ale oelului (de exemplu fisuri de oboseal); « deformatile remanent rezltate din comportarea postelasich sau din fenomene de pierdere @ ‘tabiiiii aba, voaae): stares clementelor de fnbinare: suduri,yurubui nitris (5) In cazut constrafiilor din zidisic, informatile specifice necesare pentru evaluares siguranfi sunt detaiateinanexe D, (©) Incazul elementslor de Temn se urmireste sh se evidentieze = degradarea lemului prin putezre sau ca efet sl afin unor microorganisme; despicarea lemmulu co urmare a unor suprasolcitiri locale; + starea de fixare a cuiela gia alter elemente de prindcre. (7 In cazul clementelor nesruetuale informatile specifice necesare pentru evaluaree. siguanjel sunt detalite fn anexa E. 5. EVALUAREA CALITATIVA 5.1 Obieetul evalu calitative (1) Evaluarea caltativs urmiegte sB sabileascd misura in care regulile de eonformare ‘general a structuilor gi de detaliere a clementelor sructurle i nestructurale sunt respectate in construcile analizte. Natura deficenjelor de aledtuire si itindereaacestora reprezin& iter csentale pentru decizia de intervene sirctualé gi a solufilor de consoldare. Principalele ‘componente ale evalu calitative privene ealegorile de condi prezentate In 5.2, 53, 5.8, 55, 56,5798 58. 2) 0 evaluare caltativs cuprinzttoare a unora dintte condifile de aletuie, implicd i ‘determindsi prin calcul ale unor caractristci de rezistentt si de rigltate ale ‘elementelo structurale, Aceasia inseam cf taboul calitatv al rispunsulu seismic al consructiei va putea ft finalizat dupa efectuarea calculul structural, ‘5.2. Condi privind traseu! incbreititor (1) _Aceste condifi au In vedere existenja unui sistem structural contin gi sufiient de pleric care si asigure un trseu neintrerupt, ct mai scurt, tn orice deci, al forjelorseismice ‘in orice punct al stucturii pins la terenul de Fundae. Forgele seismice, care imu nastere in toate tlementele clits ca forge masice, trebuie transmise prin intermediul diatrcgmelor erzontale (plangee) Ia elementelestucturi veicale (de exemplu, peti structural san care, care la nd Jor transfer la funda La evaluarea coastrutei trebuie identiicate eventualele discontnuitiji fo trseul incirciilor 5 evaluate efetele structurale ale aestoa. De exemplu, un gol de dimensiun| marin lange, ipsa ‘oleetorlor si tiranior din plange, legituraslaba inte pert g plangee, ancarajee st intdirle insuficiente ale amiturilor in betonul arma, sudurile cu capaci insuficiente la elementele din el te, zeprezinté devieri, intzerupei sau puncte slabe ale acest tras, De asemenee, plageele fra rigiditatesufiienta in planul lor nu pot asigur in multe situ transmitereaforelororizontale la elementele principale ale structuri latrale Deficienfe din aest punt de vedere se ot intlni mai aes la elie vechi ix care sau efectust ransforma ale stroctur In eazul componentlornestructrale se va urmii, in principe, modul de trarsmitere a grew acestora sia forelor seismice aferene (rezemare, agilare) la clementele stecturs si evaluarea ‘capacitiielementelor structurale i legturilor respective de aprelua aeste fone. ‘83 Condi privind redundanta (1) Evaluara va stabil in ce msur sunt satsfieute dou eon: ingerea efortuli capabil int-unul din clementelestructuri sau in citeva elemente mu expune structura une perder de stabilitate; = mobilizarea la acfuni seismice severe a unui mecanism de plasificare, care si permit ‘exploatarea rezervelor de rezsteni ale stuctri gio disipare avanajoas a energieisesmice. ‘54 Condi privind configuratia elidiri (1) Bvaluarea tchuie sh evidenyioze abstorle de la condipile de compacta, simatic regularitate, care pot afecta negativrispunsul seismic. Astiel vor fi identifica discontnuitile in 6 distibutia.rgiitaii la deplasare laterala, a rezistenjei laterale, geomettei, a masclor Neregularitajile pot aparea pe vertcalé sav orizonald. Abatrile de Ia sonuiile de reguartate ‘obliga utilizaea unor metode de caleul mai complexe si/sau la spore forelorsesmice de proiectare, confer P 100 — 12006, 4.43, (2) In cazu listo ale carr plange au rigiitateneglijabilé in plan orizontal condiile de 1a (1) ii pied semnifcatia (ase vedea anexa D), A. Neregalaritai pe vertcala (Discontinuity tn distributargidvai lateral. Se vor identifica eventulele niveluri slabe din punct de vedere al igditi Un nivel se considers flexi (slab) incazul in cae rigiditata lateral a acestuia este mai mick cu cel putin 25% decat a nivelurilor adiacone. La acesteniveluri efecele de ordinal Il sunt sprite aici tebuieverifieate x prortate cone referitoare la deform: rectele negative ale discontinuitailor de rgiitate se concentrexz4 Ia niveluile exible ale unor ‘conceit rigid I tet nivelurlo. @) Discontinuity n distribu rezistenellaterale Se vor identifica nvelurile slabe din punct de vedere al rezsteje, ha care se pot concentra ‘deforma plastce in stracturd. Un eta slab este acelain care rezistenjala fre latrale este mai rica cu 25% desit cea a etajelor adiacente. La ficare nivel se va verifea posbilitatea formal ‘unui mecanism ip eta lab. @) Condi pivind regulartatea geometrica Se considera dscontnuitaji geometrice semnificative situafile fn este dinensiunile pe orizontals le sistemului stuctural activin preluareaforelor orizontale print dferenje mai mari de 30% in aport cu dimensiunle acestuia la nivelurile adiacene. De exemplu,prevederea uns gol de dimensiuni mari in plangee la sili de conferinjt si spectacle, cu interuperea locals a unor ‘element ale stictuni lateral sau retragerea sre interior a structuri la svelurile superioae, pot reprezenta 0 aewenea neregularitate. [La ultima! nivel, sunt aeceptate reducer in plan ale sistem structural msi mari de 30% fap de nivel inferior. () Condi pvind rogularitatesdistributet masclor Se considers ef neregularitaile distibutet maselorafecteaz8 semnificstivrlspunsul seismic al strocturior in si situa in care mase unui nivel este mai mare cu cel pufin 50% fas de cele ale ‘nvelurloradiacent, (©) Discontraitti tn coniguraia sistemull structural Se identities abseil semnifietive de la monotonia sstemului structural cum st nteruperea la _anumiteniveluria unor pref sau sili, modificares dimensiunilor unr pre deviereaf plan & “unor elemente de la un nivel la altul, Evaluarea tebuie <4 evidetieze efectele acestor 9 srwvitationald cu panouri de umplutur de zidiie [-sructur din zidirie simpld (nearmat) LS. = struct din zidirie confinats (Inelusiv cele | q=20 proiectate conform P2-78: Normativ prvind alcturea, caleulul si execuaree strcturilor din ie) ssruetut de oh cadre necontravintute 9-40 cadre contravntuitecu diagonale i 9=30 cadre conravntuite cu diagonale ans cadre contravintuiteexcentic 40 Valorie factoruuig, indicate in tabeul 61, sunt valri aproximative (In general acopeitoare), pentru stucturi exe au respect, desit paral, regulle de aledture a construefilloramplasate tn {In cazal in care se dispune de dat suicent de sigue privinddetalile de aledtuire si redundans clin i acestea permit consideazea unor valor gma realise, valorlefactoruli de comportare din tabelul 6.1 se vor corecta in consecings 2) Fora thictcare de baz int-o dire orizontal a clad se calouleazh cu expresia (4.4) din P100-172006 Ran SAT ma a) nde: S47) ordonsta spectra de ispuns de proiectare corespunzatoareperoadet ‘ndamenile n ‘ovina propre Fundamental de vibraie cid fn planol vertal ex ennfine ‘Srefn onzontal considerata ™ ‘masa total a clair, consdert la verificara la ULS in cazu afin seismice, conform CR 02008 » factral de important - expunere al construct, conform P 100-12006, 4.45. x factor de corey cae fine same de contbujia modalu prope fundamental prin ‘masa modald efecivaasocitaacesteia, ale cdrl valor sunt 2085, pentns clic cu mai mult de? nivelur A=1, pentru ccelaltecazu. @) —Pevioada fundamentals de vibra elt in directia eonsideraté 7), necesr8 penta stabilireavaloi spectrale Sg, se pote calula cu expres: kn (62) a kr cocficien: care are valorile 0,67 pentru strueturi in eae de beton armat si 0,085 Pentru stueturi eu peri de beton armat§ pre de zidarie 0,110 pentru structut din oe in eadre necontravntuite 0,075 penru strutur in oe in eadre contravntuiteexcentric 0,050 pentra structuri din ofl fn cadre contravntit cence H Injimea clidiri (in mete) deasupra bazei (Seciune unde se admite et se Incastreatstructua). {In cazul cladirilor eu stractura din cadre de beton armst cu pind la 10 niveluri supraterane, penta cevaluarea aproximativasperioadei fundamental se poate utiliza, altemativ, relat: qn in 63) {in care m este numnu de niveluri deasuprabazei construtici considerate in model (4) Voaloarea fort sssmice care actionca la nivel ise determina cu relia aproximativa: Rene 9 incae F cst easiickorzont ti ehvalet dee nivel z flere de teh * marl ld veh m masa ne 2 fnlieanivel de bza conse n meh cle (3) Valorle medi ab efortuitr unitare nomale in sectiunile stipilor si pereilor, produse de fncirtrile veicale, se determina pe bara ariloraferente de plangeo utlizind valorleinciedrlor considerate tn gruparea de incircar cae include actiunea seismic®, conform CR 0-2006. CComponenta forjei axie “indirecte” din fora lateral se ia Tn considerare numai pentru stp ‘marginal. Valoaea ace se determina pe bazaforeor tietoare din grinzlealiscente estimate la extremitaile grinzlor, (©) _Valorte medi se forturitor unitare tngenile, yin elementele vertcale ale struct ‘tp sau perei,sedetemind eu relia aproximativ A Ve (658) 4n care 4, este sumaarilor peretilordspusi in dicoia fn care se face celelul sav suma arilor secjunilr de slp a cadrelor orientate pe directa in eae se face ealeulul. fn azul still din ‘fe se considertnumai aria persilor sexjuni orienta pe direfia in cares fae calcul (7) Valorie medit ale tensinilor normale in diagonalele contavintuirlor verticale se ‘determin cu relia sproximativa A Heo *, (656) fn care A, cosit este suma proiestilor pe orizntalt 8 arilor diagonalelor contavénturilor ‘orientate pe dizetia in eae se Face ealeulul 2s (8) _Valorle eforturior namale unitare din stp ale efrturlor untae tangefile din toate clementele structurale vericale ale constructe! se compara eu valorile considerate admisibile pentru sruturle din dfeite materiale. Valorie admisiile sunt date tn lista de eondiit pe care ttebuie sl respecte construia (ase vedea anexele B,C, D), (©) __Insituia in care vesicle derezistent nu sunt satisfcue este rcomandabil plicrea ‘nei metodotogi de nivel superor,dac prin aceasta este pos st se incadeze construc int-o class cu ic mai redun In general, dad sunt necesae, missile de intervene mse bazeazh pe rezulatle metodologi’ de nivel. Fac excepie eonstcile india la 6.7.12). 68 Metodologia de nivel 6.8.1 Domenial de apli (1). Metodologia de evalure de nivel 2 se aplica Ia toate cldirile la care nu se poate aplice rmetodologia de nivel 1 @) __ Metodotogia de nivel 2 implica: ()evaluareacaltativé constind tn verifcara liste de condi de alituire structols (mai dealate decit fn cazul metodologie de nivel 1) date Tn fanexele corespunzatoarestructurilor din diferite materiale i (ji) evaluareacantativa bazatl pe un caleul structural late fictori de comportrediferentia pe tpuri de element. 6.8.2 Principiul metodei de caleul (1) Bectele cutremuruisi sunt proximate printvun set de forte convenfionale apliate ‘construcie, Marimea fojlo Iaterale este stbilit ate inet deplasirile (deformaile) obynute {numa unui calul lini al structuri la aceste fore st eproximeze deformafil impusestrcturi de cre fogeleseismice. [NOTA lett pont sajoisen creme dels puns ete repre imi supercar lotr ster nelle (0 deplacior rel) forele erate apie scr nt cele respnafore raps sic eae pe ban spec de spas needs in trl {regula "dela eae (ig 61) ese vals al ner prondacomsucie ema mare ‘ection pede decal 74 speci Tn cae fee seca conden ese sash ‘depose ctecve nt guperoa clr ceespurntoar puna ele pen evalnea ‘bul pce ser Ait neal eavemarlorwisane ives ts capa Kamata pen (Gre 7.216 es mate dior ser nomena OT, Dis est may ew incre oe ‘uc depasilela ULS se apie erecta ris intermedi nsec nici 6.8.42)- @) La actiunea cutremumlui de proictare structure depiseytepragul clastic de comportare, jar efor in elementele sructurtrezultate ca urmare a apliciitforfi lateral conventionale dts ean — jas. — [Os : > [0a] => peda zu > [ets ~ PAO seaceey 1 : BE i vs fa ge =] =I] © % = => > |aOu4. > (bs. a> {44 > |iOw > [od Bara ney at er =| ol, ria Look © @ Figur 72 (@) __ Strutura se considers incastrat la nivelul subsoulu, iar infrastrucura se caculeazd eu reaciunile de la baz (ig. 72). (©) Structua se considers Incastrata Ie nivel terenului. Modelul permite can valoatea ‘momentului de risumare si se considere si forele masice de la nivelul infastucturi, Se negljeaz deformailtateaterenulu, (fg. 7.200). (©) Fati de modelul de la (b), modelut poate imbundtait prin fapl cf se fine seama de eformabilitatea terenuli de sub fundaie, prin intoduceres la interfaja de rezemare a nor resoarte calibrate funtie de propritiileterenului (Hg. 7.2). 34 (@)__ 0 modtare superioaré © constituie aca in care se yine seama de "ixares"stbsoluli in terenul in cae este ingropa {i.7.2d)). Modelul de la (c) se completeaza cu resoarteorizontale cate simuleaza rezitenja 5 sgiitatea pimdntuli Inconjuritor Presiunile pe tren i eforturile in clementele structurale sunt mai mari in realtate dect cole famizate de force sismice de proiectare datoricasuprarezisteneistructur Modelul poste fi imbunttit, pentru a fine seama de suprarezstena construciei mplificingé “Valorie forteororizontale seisenice cu un factor adecvat petra tpul de structur exam nat. ©) In caleulul la scfiunes seismict tebuie considerate valrite righ terenuui ‘corespunzitoare peat condi acfuni de scurth duatl i vitezei maria actunil eisnice. ‘Aceste valor sunt funizate de ingincrl geotehrician, (se) BERD, ge 8, EVALUAREA FINALA $I FORMULAREA CONCLUZIILOR 8.1 Aspecte generale ale actvitigi de evaluare (1) _Evatuarea seismict a eliivlor este efectutd de expert tehnici atest pentru astfel de Ici Actvitatea desfiuraté pentru evaluarea clidii,rezullatele examintri gi stdilorefectuate fn Vederea evalutri, precum si conchuzilereferitare Ia siguranja seismicS a struct i eventual necesita a intervenflor de consolidare stucturala gi nestructual,inelusiv nature 51 proportile ‘eestor interven sunt prezentate in raporil de evaluare (experi) a construct. Confinutul detalat al raportului de evaluare este dat la 8.3, 2) Evaluarea implica urmdtoarele catepori de activi (@___colectarea informatilor despre constucjia existent referitoare ta storia si fancies clin, earactersticilestrctrale, ale teremulul de fundare ale elementelor nestacturale i ale finisajelor, install i echipamenteloradapostite: Gi) stabilreaproprietjilor mecanice ale materalelor, cu un grad adeovat de incredre; Gi) identiicare stiri de afectare zi i chimicd a construe, Stabila impreund cu beneficiral luraii a obietivelor de performangi wmaite i, pe ‘veastl baz, a stir limita sia cerinjelr seismice ce decurgs (©) __stabilirea metodologii de evaluare in corlare eu informatie disponibile yi stirile limit selectte; (i) evaluareacaltatva gi evaluaree prin cael a constuctie (vii) intocmirea raportulul de evaluare ex formulares conclusilor si precizarea mAsurilor ©) Procesul de evaluare propriv-7ist (punctul (i), de la 2) euprinde + verifcarea exigenfelor de conformare si aleatuire structural (a se vedea 42) pe beza listelor de condii date in anexele B,C, D, potrivit materialelo structurale wilizate, + vetificarea condipilor pe care trebuie 8 le indeplineascd clementele nestnicturale, instalaile, eckipamentele,utlajele ete: ‘+ cuantficarea stride degradae a constructci produse de actuni seismice ji neseismice; + verfiearea condiilor de rezistent structural; ‘+ verificares condiilor de deformabiltte structurale Pe baza reztatclor evaluiit calitative si a evalutit prin caleul se stabilete ‘ulnerabilitatea constrcfiei in ansamble 3 a pirlor acestia, in raport cu earemral de proicctare - riscul seismic, ca indicator al efectelor probabile sle cuttemurclorcaracersice amplasamentuliasupra constevcie analiza, (5) __Subitirearisculi seismic pena o anumitl construcfe se face prin tncadrarenacestcia ‘nt-una din urmatoaree pata clase de rise 6 ‘Clasa Re I, din care fac parte constrcfile eu is ridicat de prabusire la cutremurl de proestare corespunzator tai limita ulime;, (Ciasa R, Il, in care se ieadreaza constrfile care sub efeetul euremurului de proieetare pot suferi degrada structurale majore, dar Ia cate pierdereastabiiti este putin probabil; ‘Casa R, IIT, care cuprinde constrcile care sub efectl curemurului de poiectare pot preventa, ddegradri structurale care nu afecteazA semniicativ siguanta structurals, dar la care degrade nestructurale pot fi importante; Casa R, IV, corespunzatoare construcilor la care elspunsul seismic asteptat este similar eal objinut la construtle proiectate pe baza prescrip in vigoare. (©) Crterite penta neadrara clidilor in casa derse seismic sunt prezentate la 82. {82 Stabilireaclasel de rise» constru (1) Rezultaele verificritor_precizate 1a 8.1(3) reprezinth elementele eseniale care fundamenteazAevaluarea final privind starea de siguanf fade acjinileseismice. —Aceasa se efinesc global prin vulnerabilitatea construe, raportal de evaluare umind si incake7e constructs examina int-o clas de vulnerailtateasocat eutremurului de proiectare (clase de Es) [NOTA tn adr presen cod, perdu a wll posed suet de syle peers procure cues, ‘unease, sofa ec probable, se deine conver. ace scop se lias er ‘itv carte ca crc determin Ino de rapomament preci ies ewe eat “Son prfesorle expereince Soren, @__Evaluarea siguranje seismice gi ncadrarea in clasele de rise seismic se face pe baza sri i ‘are fac obiectal invesigafillr si analizelor efectuate n cadrul eval, Pentru orientarea in deczia final privitare la siguranja strcturi inlusv la incadrarea in dasa de rise a constructici) sila mAsurile de intervenje necesae, misura in care cele tri categori de condi sunt indeplinit este cuantfcat prin intermodiu a tei indicator, care sunt + gradul de indeplinire « conitior de conformare structural i aleStire @ elemenetor structurale sa regulilor constructive pentru structur care preiau efectl acfiuniisesmice. Avesta se noteazi cu Rj gi se denumeste prescurtat gradul de indeplinire a condijlor de alednire seismict + gradul de afectare sructurald, not ex Ro, reprezints 0 misurs a degradirilor strctrale produse de aciunea seismicd gi de alte eauze = gradul de asigurare sructurald seismicd, notat cu Rs, reprezinté raportul ‘tre ‘capacitatea i cernja structural seismic8, exprimatl in termeni de recistenf8 in cazul uci ‘metodologilo de nivel 1 si 2 sau in trmeni de deplasare in cezu utilizar metodologiel de nivel 3. Aces indicator se determina penta ULS. Valorie celor te indicator se asocizd eu o anumith clas devise si orienteazi expert tehnic in stabiiea concluzei finale privindraspunsul seismic astepat st incadrarea ino anumia last de ‘se seismic, precum gi fn subilrea deciiei de inervenie. ” @)__Indicatorul Ry ia valori pe baza punctajulaiatibut Fictrei eategorit de condi de lature, dat in lista specified tipului de construjie analiza, din anexa corespuneitoae ipului de ‘material structural utlzat. Sant stabilte patra intervale ale scorlui realizat de construc analizati,asocate celor patra clase de rise seismic, in limita unui punta} maxim Ry aa = 1€0, corespunzator une constucfi care indeplineste integral toate categorie de condi de aleture, Cele patna ntervale distncte ale valorlor Ry sunt date in tabetul 8.1 Tabelul 81. Valor ale indicatoruui Ry asocate claslor de rise seismic Casa dese selamie T I 7 T m1 W Vator Ry =30 [i= [61-90 91007 @) —Indicatorul Ry ia valori pe baza puncajului stribuitdifrtelor categorii de degradisi structurale si nesiructurale, dat in lista specified tipului de construct analizat, din anexa 150 mm «+ Pereiau la eapeebulbi sau tpi cu dimension imitate (prin intersecia perfor au se frmeans rofl compliat eu tp excesiv) + Tocararea axa a perejiloreste moderath vs0as 30 0-19 Panetta 32 {Gv) Condi reritoare la ph * Prin groin pls i dimension rede ale sure plngeul pate fi considert diagram Paneiaj wi NOTA | Bstinares conor refertoue a configu soucl see can 6.1 2p earl oto cagr de eons (n.d potatoe rele eiene va 6 Sabla de expert nent de porns fer espn Fenty consrsia sain "Pancras srenpuncir wane sor pan cago et sta epiniior ‘cate ee 100 ffl ace, puncjel torent on sali! elaive peri proven ‘mitra cacti sacle sunt ste. ‘1 Pant! ert fcr tip de con din all Bese onan. Fue de sai conte & ec’ la, expel va puta ce resis setter ance ine aor oa). @) Lista pentru metodolopil de nivel 2 $13 Conditile rfertoare Ia configuraiasistemului structural (i) si cele care privese interaeiunile structri (i) sunt identice cu cele prezentate in tabelul B.I pentru metodologa de nivel 1. Din oest moti ele nu se msi previnta detaliat in tabelul B.2, in care este prezenat lista de condi entra carulaplicari metodologiilor de evaluare de nivel 2 i 3 In tbel se prezintddetalit nua lista de condi ce privestealctuirea gi armare strctrilor de beton anmat fi, respetv,plangeee, mull mai precise si mai manjate, in cazel metodaloilor de nivel 2s. Unele din’ conditt privese rezstenja clementelor structurale i natura rupesi potentiate a elementelor srucurale, asfel inet completarea liste trebuie precedatl de evaluares rezistenjei ‘lementelor structurale la dferite solicit abel B.2 Lista de condi pentru structure beton armat tn cazulaplicari metodologilor de nivel 2 $13 ‘Gite [__Criterul nu este indepint Criteria este | Neindeplinire | Neindeplinire fe indeplinit |“ moderata eel () Condit privind configaraia stuctuii | Puneta| maxim: faze 30 | 30-50 unc wotlreliat z (Condit peivind interaeyunile structuri | Punta maxine Tpuncte ~ 10 $10 0-5 unc totalrealizt iy Condi prvind ales (armarea) Lelementlor structurale : 30 puncte 3 ( ] Strata tip cara de baton armat *Teratizareaveitnteloeelementelorsrvcturale asgurt devotes unui mecanism favorbil de Aisipare a energie sismic: la ear nod st ‘momentclorcapabileslesiplor ete mai mare dec suma momentlor capable ale giaior + Tncirearea malt de compresiune a Stilplo exe smoderat: » 5055 In sructra nu ext spy sear raprtl tre Snatimen sein nimea Tiber stp exe <0.30, + Rezstena fora titoare a elementlr ods ste suficetd pentru ase putea mebiliza reciton la Incovonre I exrenitiilegrinzilor Sisto + Tenaavle amterile in stip se dervolt pe 40 amet, cr etiei Ia dita 10 dametre pe ons deine + Tonite amturilor din grng se relizez8 in afar zoneler xe ‘Eterm spi sant disposi asl tot care tard vertical se alt incall unui ee (agra) 4 Distanjele inte trier in. zonele critic. ale stlplor nu depigese 10 diameter In restul ‘aul din te ‘+ Distanole ine eatin zonele plastice ale aginzlor mu depigese 12 diamewe i % din Timea grit “+ Armarea tansverls ¢ noduiloe exo cel putin ‘ea nesesir In 2oele cite ale stpior ‘+ Rezistenta grinzlor In momente poziive pe reazome ese cel puin 30% cin reaistnya ia ‘moments negative Th aceay seine “a paren saperioart grnalor sunt prevazute cel putin 2 bare continue (ncinterypie in eschidere) | 0 20-30 net ol eealzat | (@) Struct a per de tet amt ‘ Disvibupa momentelor capabile pe inakimee perefilor respect variatia cer de CR 21> 4112008 gi sigu dezvotarea unui mecanise d-dsipar oar seas favor «+ Sevjunile pei au a captebubi si ip de imensivn’ limit. Prin itersectia perelor mo fe formeazl profile complicate cu ii excesive in aport cu dimensunle init + Reritena I fort eta a ginzilor de cuplare este suficents pentru ase putes, mobiliza recitent aincovolere le extremal lor «+ Reritnf efor tictoare a pereir sttuai ‘ste mal mae deca valoaren asia plastic pia icovotre la baz 30 4 [+ Tintaies amniturlor vercale ete aoa pe 0] Tungime de cl putin 40 gamete + Grosimea pereior este 150 mm ‘+ Procentul de atmare oriontalé perfor 1, 20.20% ‘+ Armatura vertical a nimi reprecnt un procent Py = 015% si este ancortéadeevat, + iver grinzilor de eplare sunt distant lace rl 130 nn Punctj total selizat (Go) Condi veertoare Ta plangew Topumete '* Placa plajelor ov 0 grosime > 100 mm ete ‘ealzatt din beton armat monlit sa din pede prefibricte cu osuprabetonare adecrall ‘+ Aematurleceotuilor si armiturileditibute fn pln sigh recente moocear le fewvoiere 9 fora tctoare pear fore seismice apie in lanl plangeuli + Forel sesmice din plan plangeu pot 6 ‘eansmise I clementele sructuriveriale (ere, cade) prin eforti do. lunceae yt ‘ompresine in beton, g/sa0 pin conectr $f colector din amir cu seine sufiient ‘+ Golurile In plangeu sunt bordsle co armitwi safiiente, ancora adecvat 10 6-9 0-5 Punctj total realizat Pana oil penis anambll condor R panel NOTA Dac ceniile concrete de ivstigne a contr Gl) $0, veal ae indepen se eimeact fe bass patel in pea eit cdi ‘educa acta pura. Funee degra dined alder ate ss, paca rebicepria mui after caval ae 0505 10 D4 Evaluarea sari de degradare a clementelor structurale (1) Bvaluarea sti de degradare a clementelr structurale se face pe besa panctjul dat in ‘abelul B.3 penta difrteletipuri de degradae identificate Tabelul B3 Starea de degradare a clementelor structurale ji mu permit sbi socio de deta» coniilor Criterial [__Criterulmu este fodeplinit —] Criteriu este | Neindeplinie | Neindeplinire indeplnit |“ moderata | majors @) Degralisiproduse de acjunea cuterurahl_| Purcia| maxim 30 puncte + Fsur i dformajitromanente in ronele eitice (Gonele™ plastics) ale stir, peretiloe i nailer + Fractr si fist remanent inclinate poduse de | 5? ate ae fora ietore in rine + ractur ifs longitudinale eschise tn tli 85 [Saas pee dane we fora de compen ‘+ Fractri sau faut linate proguse' Je forts ‘aletore fn pss pret ‘Flour de ferecar profuse de lnecares saturn nod ‘+ Codarea_ancrselr si inalor barlor de 4 Flsuare pron plangeeor + Degradar ale fndatlr sau terenlu de andare Pupety total realizat ‘Gy Depradi produse de inetrciile vericale | Panel maxim: 20 puncte ‘Fs degrada i rina ple planecior 1 Fsur degra in lg port 20 Puncta total realizat + anmiturii de fel Cinelusiv supra proprietor de aden ale acestia) Gil) Degradit protse” de inearearea av pate efornaji (asa reazemelor, conti, ajiuneatemperaturi,curgetea lent 1s betonl). = 1 Puncta total realizat ()_Degradiripredise deo. execu | Punsal mxim: Topuncie defectuoast (beton segregat,rostari de Iuera incorecte ete.). a oe es Punctaj total realizat ©) Degrade’ produie de fociort de mediv: | Punta maxim puncte Ingher-dezghe, agent corozivichimici sau biologie et. asupra: = betonl wo | 6-9 1s Puta total —Puseta total peau ansambluleondiilor | [NOTA 1, Disvbug pucaji in aebl B2 pe eateprt de dans exe arictin Exper ni post tect scot date stun ld conser & rin acest e oa sab o eal mal elit 8 ‘fol dirt par de degra amps sigan actual conte examine De exp, ‘Sind dedi rede anes cateorlor set fae srportans cu et eal asap sti de ‘Seuan a consti nu exit lot somaetive ale elite eabe poe de dep, exert R= pu ‘puts nt pede pune) eon des) no msrt advancing ine, 2 Duck ste ce dopadae census ects somnifntyitegrata ekmewilor stun 2 Teer dine ass, se ve modifon md deel Melt acest trae cal 5 ‘enponaeapoebile suct BS _ Valori admisvle ale eforturilor unitare medit in eazul aplictriémetodologiel de nivel 1 {in condipiesplicii rocedeclor de calcul simplificatedeseise la 6.7.2 vaorileadmisibile ale cfoturilorunitare tangeniale medi in sectiunile stipilor si pereilor de Betcn arm, Vai 36 censiers Voth fae Incare fi este rezistenja de proiectare la intindere a betonl azul cadrelor cu pereti de umpluturd din ziisie in contact cu stip gi grnzle tructurit de- ‘clon srmatverfiares se face ca pentns pers din sidéie confit Valoazeaadmisibildafrfi axial normalizate de compresune (v= N/bhE. ) ete stip $i ‘nperei fr sunt dimensiuilesefiunil transversal a elementuli, iar f., este reztena de proigetare ‘btonuli Ia compresiune 1B6 Factorii de comportare pentru clemente structurale in metodaloga de nivel 2 (Qh Valorie facoritor de comportare penira verficarea clementelor structurale, funcic de ‘modal potenial de rupere, duct sau mai putin duct, sunt date in tabelul Bs Elmentele structurale considerate in tabelul B4 sunt acelea care igi ating capacitetea a “Ineovoiere, dup curgerea armiturlr intins. Tabet B-4 Valorie factor de comportare q Bement structural a Comporsre dtl? OPV Pme! 50; Vy $0.7 dhay 8 CPV pau!" 50; Vay S2.0bdhay 4 (Va 2 05; Fay ZOD, 4 (© Paa? 20.55 Fay $2.00 ag 3 Comportare nedutilé 3 Sill ‘Comporsere ductita? v<020 aos, Comportare neductilt vs020 vib os Pere rostral T ‘Composter duct” sos 3 2 2040 3 ‘Comportareneductla 2 <015 2 2040 eee ieee 37 rei sacral spi care cedeazi pin fort ietoare | 2 [ Grin de cuplare Comportare ductila? 4 Comporareneductil eam "Comportare duct inseamnich rina, tpl, pertle structural indepineseconditile delete ide tale a amaturiprevizstein nomativele de proicctare& contri no, specificeacetrtpur de struct Se admit interpol ale valoritr g corespunzitoare comport dete, respect neducile penta cal indeplinsi paral: a condor prevazt in normativee de proectare a strctrlor nk p— procentl dearmare al amaturiIntinse r Pax =procentl de amare maxim (corespunzitorpunctull de balan) > fora ait adimensionaiat = procentul de armare a armitricomprinate § —intjmea adimensionlizt« 2oneicomprinate Vig = forfatitoare de priectare 4) indlimea efetivi (tila) a sectiuni clement Sos ~tezistenja de proieciae la intinder a betonului 2). Elementele care se rp fail sunt acelea care se rup Ia fort tietoareinuinte de aingerea rezistenjei Ia incovoiere sau se rup la incovoiee flrd.atingerea deformatci de curgee prin fntindere in armitur. Veriiearea elementelor eu rupere agi se face ls eforturile asociate rmecanismului de plastica. De exemplu, verificarea grinzilor la fort tietoare se face la valoareaobjinuti pe schema de calel eu aticulaiplstce formate la extremiti. 1.7 Valor de caleulutilzate in cazalapictii metodoogii de nivel 3 1.7.1 Expresi empleice pertru determinarea capactiliderotre pasted (1) Rotiea plastica maxim, 6% (diferent nize otra lim yi cen de la iniierencugert in srmatra Stns), libs in vrei la ULS ale elementlor de beton amat solicit ia regim de iccae cst, e poate determina cu rll + pentra elementelevericale stp si perl ogee (te) as 1s i val oF nas b ecoa(2)" (By a a1 a G Be cote ep xaos Open a in

    You might also like