PROFESUANSTITUTIE SECTIA DE ASISTENTA SOCIALA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE, PSIHOLOGIE, PEDAGOGIE, PSIHOPEDAGOGIE, ASISTENTA SOCIALA: UNIVERSITATEA BUCURESTI ae Ww Nial PREZENTAREA GENERALA A SECTIEL, ISTORICUL $I PROFILUL SECTIEL ectia de asistenti social a Universititii din Bucuresti, ca profil universitar distinct (durata de 4 ani plus al cincilea an optional), a fost ‘nfiinjati in 1992, dupa 23 de ani de intrerupere. In tecul, Romania a avut o bund tradifie in ‘tnvaliméintul de asistenta sociala, cw rezultate remarcabile ‘tn educarea 9i formaten spocialistilor. In anul 1929 in fiinta Scoala. Superioari de Asistenti, "Principesa [eana", cu profil universitar (invajimint legat de mumele eunoscutului sociolog Henri Stahl) . in anu] 1952 invsjimfnnul de sistent socialh este redus la nivel de trei ani in cadrul unor seoli post-liceale el fiind apoi total desfiinjat in anul 1969, Principalii factori care au condus la renunjarea Ja formarea specialistilor in asistensa social in reginmul comunist am fost: * Indiferenta practicl fata de om gi necesititile sale » Natura opresivii a sistemului comunist + Lips unei democrasiireale * Teoria conform clireia problemele sociale. si umane sat putea reanlva cvasi-automal prin, mecanisme administrativ - birocratice §1 politice bazale. pe ideologia “naturii umaniste” a sisternului “Integrarea acelor activititi pistrate In sistemul asistemei sociale intr-un mecanism mai mult pasiv, cu un prouuntal caracter birocratic. Daci ta inceputul Revolutiei din decembrie 1989, aproape tin acon generalizat la nivelul comunitatii in privinga interventiei rapide a specinligtilor din domeniul REVISTA DE CERCETARI SOCIALE [MM t/1980 141PROFESI/INSTITUT!! aaa stiintelor socio-umane, In orgenizarea socials si in formularea programelor de_reforma social privind asistenta si protectia sociala fn perioada tranzitie, inexistenta practic’ a acestora tnte-un num suficient, At ¢i Tipsa propriu-zist a unor forme insttutionalizate, a unor modele culturale de integrare a ‘sctivitafi lor, a transformat perceptin acestei necesita fatr-un deziderat abstract, mai mult topic. In decembrie 1989, asistenta socials ca profesie em aproape inexistents, Genarafia tanara de pana in 40 de ani lipsea total: De aceea, imediat dup Revolutie, progrumul de reconstiuetie, de reform’ pe taza mecanismelor democratice gi a pietei libere, 2 creat acut constiinga necesiini dczvoltcii unui sister moctem Tn asistenta socialt, inalt profésionalizat, orientat activ spre solugionarea problemelor sociale gi umane, In acest context, la jumitatoa anulai 1990,"5-a pus problema formarii asistentilor sociali cu pregitire post- liceala, In cadrul unui invajamant de durata de trei ani in marile centre universitare: Bucuresti, Iasi, Cluj, im cadral facuitagilor de sociologic. Selectia la aceste cofegii s-a reatizat pe bara unol examen dé admitere (probi serish la psihologie si un test de aptitudini/ motivatie pentru profesic). ‘Aviind in vedere exigentele crestii ‘cultural-sociale s unui nou profil profesional, ‘cu prestigiu social adecvat, in 1991 svolile post-iceale s-an transformat ia colegii, iain 1997, colegiile detrei ani s-au transformat in sectii ale facultijilor de sociologic-psihalogie, cu durata de patra ani. ‘Admiterea la aceasti sectic se face ptin concurs (probe scrise, obligatoriu 1a psihologie si optional 1a filoeofierbidlogie), Tn amul universitar 1993/1994 s-a addugat la disciplinele de concurs din anu! anterior si un test de aptitudini/ motivatie pentru proiesie, 142 Anual au fast alocate $0 de locuri pentru: care au concurat 2-3 candidatl pe un oc. Pomindu-se de la problemele ‘speciale ale populatiei de romi, agravate in perioada tranzifici, tn anul universitar 1992/1993 cele So de locuri au fost suplimentate cu inca 10 locuri pentru tori care, dupa terminarea studilor, urmeaz# si Juereze in comunitates de romi; In urma concursulni ele au fost ocupate doar partial de acestia (4 romi-in permed an, 4 tomi inal dcitea an). In modul de organizare al sectiei de asistenk socials Ja nivel universitar, au fost Juste in consideratie, in principal, dow aspecte complementarc: Folosires en discerntimént a bursi mosteniri pe care fara nostra a ayut-o in trecut in domeniul invatimantului de asistenii social, si a trndiied din fnrattimAntul sociologic * Sprijinirea pe modele profesionale de vant din {frile cu © bogald experienfé in focmares gi edvcsren asistentilor sacishi Astfel, dezvoltarea planuli gi programelor de invajamaint s-a realizat cu participarea directa a expertilor, specialistilor din Olonda, Anglia, SULA. Norvegia Svedis, Italia, Franja, tn cadml unor programe de cooperare si sprijin bilaterale si multilaterale pe care sectia noastr’ le-a stabilit chiar de 1a Thoeputul anului 1991, cit i prin implicarea unor specialisti ale unor ‘organizatii guvermimentale strdine (Peace Corps, UNICEF - reprezentanta in Rominia) Si mon-guyemamentale, prezeme Ja noi imedist dupa Revolutic. MISTUNEA. PROFESIA DE ASISTENT SOCIAL. TIPURI DE ACTIVITATI. CARACTERISTICI ALE PROFESIEL = Profesia de asistent social este una din profesiile cu un caracter Pronunjat aplicativ multidisciplinar, cu o neviera og cencerAnt cocrace [Mh tresorientare inalt: wmanista, care in ultimele. decenii sa dezvaltat exirem de rapid, fn rile ayansate, ta contextul ~ sporisi serviciilor publice si sociale. In mod special, pentn: perioada de ttangitie a ari noaste, realizarea unei protectii sociale eficiente _ presupune formarea unor specialisti care 84 contribuie la solutionarea problemelor _nevralgice alle Individulud, si colectivitenii, .Esecul pietei libere de asigura resurse economice ‘corespunzitoare, pentru. intreaga populatie, aviind in vedere riscurile ce apar sau. pat. aparé in cichul vietii, impune necesitatea unui sistem de protectie. social, care. sh asigure sprijinirea $i ocrotirea persoanelor, grupurilor are in anuruite situatii mu mai dispun de resuise materiale, economice, profesionale, sociale si morale, mi mai sunt capabili si-si obtind prin eforturi proprii mijloacele necesare unui trai decent de viata, * Avistonta social, ca parte componenta a sistemului complex de Protectic. sociali apare. ca un mod operativ de punere In aplicare a programelor de sprijin/suport — prin multiple gi diverse servicii sociale si umane specializate pentru cei aflafi ternporur in neyoie. + Ca profil universitar, asistenta social are . nevoie de. cunostinfe specializate din domenii teoretice fondamentale ¢n: psihologie social, psihologic si dezvoltare umani, sociologie, pedagogic, medicin4 interni si_medicini social’, psihoterapic si psihopatologie, rept, istorie, antropologic culturala, economic, politici sociale, sttinja a comunicarii etc. Th acelasi timp ea presupune o practicA de tip extensiv si intensiv cu “clientul" care trebuie si conduc la formarea. deprinderilor/indemanaritor de comunicare, Ia cunoasterea unor metode, tchnici, strategii specializate de inter- ventic nctivi(sub forma preveniriifwatérii terapiei) in situatii diferentiate de erizA. NEwistavDE cencerani sociace MMM 1/1904 SECTIA.DE ASISTENTA SOCIALA Si aw in ultimul rind, ea presupune valori, principii gi norme morale cerute de un cod deotologic al profesici. MISIUNEA SECTIEL este de a regiti specialisti capabili st ofere: ‘un sistem coerent de programe, enliguri, activitipi, sexvieii profesionalizate de protejare& -unor. persoane, grupuri, comunititi alte temporar in dificultate; * identificarea si Mmregistrarea acelor categorii de oameni dezavantajati la un moment dat, in yederea stabiliri segmentulut populatisi ce face obiectul .vctivititilor concrete in asistenta social’, valemative. de. organizare institutional’ w getivititilor de osistenth social’ pentra identificavea surselor de finan- tarea programelor de sprijin specializaie; +0 diagnoza corecti. a problemelor socio-umiane pe cars persoanele vulnerable sau grupurile cu rise. crescut- le an intro anume perioadi de timp si in. anumite conditii socio-eeonomice si culturale; #0 evaluare a situatiilor de otiza.a indivizilor, grupurilor marginalizate, precum sia posibilititilorreale deinterventie: *cercetiti, stintifice senmificative Ja nivel national si, local privind dimenisiunea reali a problemelor gelor aflafi {in situatii, speciale, defavorizate, in. vederea laboriri unor strategii de suport sia unor mudsuri de prevenins; + servicii specializate; “ terapie individual’ sau de grup, in functic de cazurile concrete; * consiliere care sit ajute la refacerea capacititilor proprii de inlegrare. socio- cultural a persoanelor si categoriilor defa- vorizate; * posibilitifi de constientizare a problemelor cu care se confrunti cei aflaji In dificultate, precum si stbilirea pentru ei a tnor dreptuti si modalititi concrete de acces la servicii specializate de asistenta social, sociale si umane 143PROFESH(NSTITUT mes (C3 + eunoasterca $i utilizarea corect a cadrului legislativ de protectie si asistent’ sociala; *strategii, metode si tehnici de influentare’ activi a politicilor sociale de spuijin a celor sfiaci, a copiilor insti~ tufionalizati, abandonaji, a tinecilor nein- tegrati socisl, a celor dependenti de drog, alcool, abuzati fizic sau sexual, a persoanclor baltrfine neajutorale. a persoanelor handi- capate, a familillor sirace, a celor aflati In situafit speciale, limit (calamitati naturale, sociale, persectifi 51 discrimintsi de orice tip); Avind in vedere ci perionda de tranzitie prezinti © oscilatie intre adoptarea toner miisuri conjunctarale, o¢azionale, deseori sub presiunea problemelor urgente si ‘mifisuri pe termen lung fn cadrul unui sistem ooerent pe baza unéi conceptii structurate care sf ia"tn considerate ofectele complexe: ale programélor de ajutor, specialigtior din domeniul asistentel sociale le revin sarcini esentiale i acest moment crucial pentru Romiinia: *Regindires organizarii instinu- tionale a sistemului de asistenti sociala dintr-o perspectiva unitara, coerenta, capabila si rlgpundii eficient unor cerinte si necesititi reale ale indivizilor si grapurilor cu rise crescul; *Tncurajarea unei refele de servicii publice, de stat, specializate gi diversificate pentru sprijinul celor fn nevoie si a unei asistente sociale individualizate, precum si lunor organizatii_non-guvernamentale, prin dezvoltarea unui sistemr ficient de ‘Yoluntatiat complementar acestora; ‘* Clarificurea mecanismului de adoptare a politicitor sociale in sfera asistentel sociale; + Hvalumea eficienjei diferitelor tipuri de mésuri luate fn domeniul asistenjei sociale, 144 POSIBILITATI DE ABSORBTIE A. SPECIALISTILOR fN ASISTENTA SOCTALA PE PIATA MUNCH. PERSPECTIVE DE INTEGRARE PROFESIONALA IN SOCIETATEA ROMANEASCA ‘Avind in vedere tipurile de activittgi descrise mai sus, cerute de diferitele servicii sociale si umane din instiutit publice, ministere, agentii, organizatii guvernimmentale 1 _-non-guvernamentale, evesitatea de spetialigti ta domeniul asistentei gi protectiei_ sociale este nescoperiti ine’ de eapacitiile Formative ale ‘Invijimiintului universitar prezent. QO prima sondare a posibilitatilor de plasare % asistemtilor sociali ne indreaptit ctr: SISTEMUL DE STAT AL ASISTENTEI SOCIALE SI PROTECTIFIT SOCIALE din Rominia care gi el, Ja randul Tui, are-nevoie de multe corectii organi- zitorice-institutionale in cadrul unei reforme structure; + Ministerul Muneii si Protectiei Sociale: oficii de asistent social, offcii de forta de muned si soma), centre de primire minori, imine de pensionari, eantine de ajuor social, comisii de expertiza a capacititii fortei de’ mune’, camine-spital pentru batrani finisterul Siinitifii” (pitale, policlinic sanatorii,leaytine, directii sanitare Judetene ete); *Ministerul Justitiei: periitenciare, scoli speciale de munod gi reeducare pentru minor, judeedtorii, wibunale; + Ministerul Invayiméintului: case de copli, scoli generale si Ticee, camine studenfesti, orientare gcolara in inspectoratele judejene; »Seoretaritt) de Stat pentru ‘Handicapaji: camine spitale, _gradinite speciale, gcati generale speciale, gcoli profesionale speciale, scoli ajutiioare, centre scolare, climine-atelier, seoli speciale pentru REVISTA DE CERCETAR) SOCIALE [MM 1/1994reeducarea “minotilor cu’ comportarnente delinevente care nu au raspundere penal; + Comiteta! Romfn peniru Adopisi: Secretariatul executiv al Comitetului Romia de Adopti; +Ministeril de Interne! sectii, de politi din orage gi municipli, instivute de cereetiii cu profil social sau medico-social; *Departamentul —Administratiei Publice Locale: servicii de autoritate tutelara din eadrul Consiliilor locale, municipale, judetene, Comunale, comisia de ocrotire a minorilot; *Se prevede In viitor o crestere Simfitoste 4 serviciilor socisle tn funetie de nile probleme specifice acestei perioade: ~servicii de protectie a copilulai Sropowiva maltratarit gl abuzurilor ; =seevieii de sprifin si consiliere a somneritor; ~servicii_ de integrate socialit “a detincvernitor, = servicit a domiciliu. pentna toate cate poriile de persoane vulnerabile; ~ centre pentru consiliere faraifialas lantyel comuinitar; ~ servicii soviale de intreprindere; -servieii secitle fi de educatie sexvala'in gcoli - servic socials pentru persoanele consumnatoare de droguri; + servicii pentra protectia vietimelar infiactiunilor; = servigit Brantilor; “Servicii ~ penta cergetiorilor si vagabonzilor,, : pentru protectia ini. proteetia SISTEMUL ORGANIZATILOR NON- GUVERNAMENTALE. Din toate —analizele —reiese necesilotea iniplic’tii asistentului social ca specialist In toate orgenizatiile — non- guvernumentale care ofert servieli sociale, ncepfind cu conducerma, activititilar si sfargind cu furnizarea efectiva de servicil REVISTA DE CeAceTAR! sociace MM 1/1996 ‘SECTIA DE ASISTENTA SOCIALA ‘Se ‘poate ernite' deca ea ununtite de conducere, plitite din bugerul ai” ‘astfel controlul asnpra standardelor de functionare,’ In vitor serviciile ‘din aceasth sfert se vor a fi un partener serios al statului in sfera asistente: sociale find necesari stimularea activitiitii ler, Pe “ltng’ tipurile de activiuat, restate de ‘actualele organiza non- ‘guvernamentale, care in prezent se oriemeazii ‘mai mult spre exercitarea unor presiuni fold de Guvem pentrv respectarea ‘san obfinerea unor drepturi pentra cei aflati in dificulrate, 8 ponte intrevedea in viitor directionares cestora spre fumizarea efectiva de servicii la domiciliu sau ht nivel comunitar pentru toate categoriile defavorizate sau marginalizate ‘cum ar fi Servicii pentru: ~ handicapati fizic sau psihic, =pehtra protectia —_persoanelor virstice, ~pentra mamele singure, = pentru sptijinirea somerilor, = petra insertia socialé a bolnavilor cronici, ~ pentru profilaxie social&, - planning farnitia!, ~consiliere familial Exist, de asemenea, sectoare ale vietii publice care desi nu au ca. finalitate oferirea de servicii sociale, pot necesita Speijinul asistentului social, cum ar fi oferires de servieli perticulare, in macile societati ‘comerciale, in jcoli, in erese, In penitenciare, fin institute de cereetare, fn taviggimiintul: de Specialitate, pentru, practica studentilor, in ‘institutii, prezidentiale sau Guvern, in centre de recuperare pentru militar! fn termen etc, CALIFICAREA PERSONALULUL DIDACTIC $I POLITICA DE PERSONAL, Incadrul sectiei de asistenta socialit, preduu cadre didactice de prestigiu, atestate pentru invajamanml superior (27 cadre 145PROFESII(NSTITUT! Sans (C525 didactice universitare au fost titularizate prin concurs Ia faculaten de socivlogie, psihologie, pedagogic, psihopedagogie spe- cial gi asisten)é socialA si la alte facultdi din Universitate), In marea majoritate, acestia sunt profesori si confecentiari. Din cei 27 titulatizati prin concurs ~ 16 sunt profesori si conferentiari din care: 7 profesori «i 9 conferentiari, Urmeazi, In ordinca gradelor didactice, 5 lector, 4 asistemi si 2 preparatori. ‘Multi din cei care predau la aceasta sectic au o bogati experienfl didactict de tip universitar si o formare stiintifici de exceptie; sunt autori cunoscuti tn domeniul stiinfelor socio-umune de manuale universitare, clirti, studii, ceccetiri empirice, monografii, publicati _stiinpifice in striinitate, membri in comisii nationale si internationale pe probleme de educafie, fnviimfint sau cercetare, conduction’ de doctorate in ~sociologie si pedagogic, ucademicieni, personalitiji — stinfifice recunoseute In plan nasional s! imemational Multe dintre cadrele didactice (in perioada 1992/1994, un numdir de 18 cadre Gidactice) care predau la. aceasti sectie an avut posibilitatea unor vizite la marie centre: universitare din lume si au putut beneficia de tun program de specializare pe probleme ale asistenjei sociale, oferite de specialistil din Olands, Anglia, $.U.A., Norvegia, Suedia, Italia, Franta pe o perioada de 2-5 saiptaimini Acest luceu a fost posibil datorith multiplelor proiccte de colnborare internationale pe care sectin le-a dezvoltat, chine de la. tnceput. Contactele intemationale cu expertii straini au facilitat profesorilor nostri familiarizarea cu madele de varf specifice asistentei sociale, utilizate in lume, precam si o cunoastere direct a sisternului de invativint si formare a specialistilor in marile institutii de fnviitdimfint superior. Sn aceasta perioad, un numfir de 34 stodemt dea sectia de nsistenta socialé au beneficiat de burse de studi la mari centre universitare din strainatate pe o Perioada de 1-6 Juni: Anglia, Olanda, Sucdia, 146 tin, Cadrele noastre didactice au avut 0 prezenji activi la munifestiiri nationale: si intemationale de yrestigiu: conferinte, ‘congrese, intalniri de Tucru, prin prezentarea unor comunicari, studi, cercetari stiintifice pe probleme ale asistentei gi protectiei sociale din perioada de tranzitie in Romania, De asemenea, pentru dezvoltares programelor de invitimént gi aplicarea lor in practica universitard, la sectia de asisten\a sociald au participat si participa in continuare specialisti striini din marile centre univer- sitare din lume: Anglia (Cambridge, Norwich-East Anglia University), Olands (Sittard, Haga), Suedia, 8.U.A., Franta, Italia, Norvegia, care periodic se glisesc alaturi de profecorii romiini in. catedra noastri, fie ca profesor’ vizitatori ou prelegeri pentru studeati si profesori , timp de 10-14 zile, fie peo perioad’ mai mare de timp (2-3 ani), Ajutorul acordat de acesti specialigti a fost de substantia, fn ceea ce priveste modul de organizare si desfiigurre a pructicii de specialitate, echilibrul dintre disciplinele teoretice si cele aplicative in practica asistentei sociale, dinlogul cu’ student romani supra modelelor de asistentd 5! protectic socialf utilizate tn hume. Codrele didactice asociate venite din afara facultitii au o calificare superiaart in domeniul gtiinfelor socio-umane in general, pe probleme specinlizate ale asistenjei sociale in special, precum si 0 experienfi practic’ Indelungatl, nemijlocita ‘In sfera serviciilor sociaic si umane. ‘De asemenea,am considerat ca este util ca studempii, tn practica Jor de specislitate, si beneficieze de experienta buna a asistentilor sociali, cu diploma din weent, singurii calificati in tara noastré pe aspectele prioritare ale practicii de teren Sn asistenti social, De acesa, am ayut ca asociat permanent pentru supravegherea - orgami-zarea - desfisurarea practicii de specialitate a studeajilor (in special a practicii compacte de vari) pe lings preparatorii $i lectorii nostri din facultate si REVISTA DE CENCETAR! SOCIALE JM 1/1904absolveati ii seolii de usistentii social’ din recut. Un alt aspect al politicii de personal a fost si acela de a utiliza calificarea unor persoane, /precumi si: postbilititile oferite de uncle ‘servicii sociale” si umane bine Corganizate, Tn provesul de Invitaimint ca exemple/modele pentru reteaua practic’ a asistentei sociale de la noi. Astfel, periodic, ‘n-cadrul unor loboretoare speciale gal nor ccursuri /seruinarii deschise au fost invita io facultare specialigti implicati direct mn sistemul de protectie gi asistent4 sociala din ministere, “institutli publice, —organizatii guvernamenitale si non-guvernamentale romine si strine. STUDENTIL Sectin de sistent social desfisoard activitéti didactice numai la forma ‘nvatdmantului de zi. + Numirul total de student existenti ‘in cet patru ani, anul universitar 1993/1994 este de 259, repartizati pe ani de studii astfel: ~anul 1,62, ~anul Il, 52, ~ anul IL, 65, - anu 1V, 80. Umirind dinamiea numirului de candidati admisi in aml 1 in raport eu numicul de locuri, s-a tnregistrat din anal 1992 0 crestere a numirului de candidati, fapt explicat prin popularizarea profilului si Ccunoasterea mai clara a tipurilor de activitati peofesionale in ultimii doi ani in rindul clevilor si al tinerilor, dar’ si prin cererca proiesiei pe piata muni, Astfel im anul 1990/1991, au fost 77 de candidati-pe 65:de locuri, find admisi 68, Ja cave s-an mai adingat 12 Jocuri pentru cei veniti de la scolile post-liceale de. asistenta medical, In anu 1991/1992, au candidat 265 1pe.600.de locuri, fiind admisi 62; Jn anul 1992/1993, au candidat 117 pe 60 de locuri (in acestea ée includ si cele REVISTA DE CERCETARI SOCIALE [MM 1/1 SECTIA.DE ASISTENTA SOCIALA ‘o lecuri pentru rom), fiind admigi 53; In anul 1993/1994, au fost 160 de ccandidati pe 60 de locuri (find incluse gi cele 10 Jocuri pentru remi), flind admisi 62. Procentul de promovare pe ani de studiu a fost ~ In anu 1990/1991, din 65 admis, 65. au fost promovati, Din acestin 40% cu medii tntre 9-10, 56,92% cu medii intre7-8, 1,53% cu medi de 5-6, iar 155% absent. ~In amu) 1991/1992, dim totalul de 146 smdenti (anul T gi anul [), au promovat cu medi de 9-10, 63,01%,, cu medi de 7-8, 33,56%, iar nepromovati, 343%. Aceasta exprima o crestere a extremelor th pregitirea profesionali: pozitiva, pe de o parte, prin ‘procentul erescut al celor cu medii de 9-10, de In 40% in anu! anterior Ia 63,01% indiefind un interes sporit pentru perforant profesionals, si una negativa, pe de alta parte, exprimati in procentl «de 3.43% nepromova{i fuji de: 0% nepromovati, din anul anterior. =In'anul 1992/1993, din totalul de 198 stuclenti (anu! I, I, 11}, au promovat cu medi de 9:10, 70,726, cu’ medii’ de 7-8, 26,76%, nepromovati, 2,02%, iar absenti, 050%. Raportul studsntiicadre idactice se fmbundtitit, fn ama) universitar 1993/1994, fiind 259/11=235 faga de anul 1992/1993 efind era de 197/5 = 39.2. Am in veilere aici numai acele cadre didactice cu ‘torma de bazii in catedrd simu cele asaciate. PLANURI DE (NVATAMANT. PROGRAME, MANUALE “discipline de culturi general&: 2% din Volumul oretor, grupate aproape in totalitars in primal an (Filosofia, istoria religiilor, istoria artei, etiea, Jimbi stesine, educate fiziea); discipline de sprijin peatru formarea culturii de specialitate: 28% din 147PROFESI/NSTTU || cr cS {otalul orelor (psihologie general, sociologie Kenecala, metode statistice in gtiingele socio tumane, metode si tehnici de corcetare sociologics, dezvoltare umanii, informatic’, sociologia familici, medicina inten’ gi medicina soviaki, elemente de drept civil si penal, psihosociologia organizatiilor, legis- latia muneii si a familiei, psihosociologia dclineventei, defectologie. pedagogie social, demografie, microeconomie, (grupate.in anul Ti fn anul II); discipline de _ specialitate obligatorii; 65.7% din yolumel orclor (metode si tehnici in asistenpa social, psihologie social’. aplicata,_ teorii fundamentale fn asistenta social’, psibo- patologie si psiboterapie, axisten{a social’ a grupurilor etnice, psihopaologia varstelor, metode specifice de asistent’ social’ centrate pe siiricie, politic’ sociale in sfera asistentei sociale, cooperare si conflict in comunitate, asistenfa social In sfera muncti, elememte de profilaxie si boli cronice si ale. bitanetii, planning familial, comunicare interpersonal si de grup, dezvolture comunitarl, asistenta sociull a persoanclor dependeate de drog, alcool sin persoantlor sabuzete fizie. san sexual, teoria gi practica consifierii, managementul organizatiilor non-profit, bunistarca copilului si abordéri contrate pe familie, asistenta socials a somerilor. © refea de calculatpare pentru studentis ~laborntor video-andio; ~ calculatoare pentru profesori. ~ @ biblictces bine dolald cu o literatura de specialitate, in limba romins (40 de titluri de carte) gin englezst (100 de tithari in cfite 7-8 exemplare, donajie UNICEF), ctiti gi teviste primite de ta universitati americane, organizalii non-guvernamentale. Traduceri din limba englezi a Principalelor ‘lucr’ri de. specialitate, care acoperi o arie foarte largi a problematicii din asistenfl social (11. titluri a cite too de exemplare fiecare).. PROPUNERI DE SELECTARE A. INSTITUTILOR PENTRU PRACTICA STUDENTILOR *Pornind de In dificultitile actuale Jegate de organizarea gi desfisurarea practicii studentilor de la sectia noastea, propurem pentru noul an universitar 1994/1995 selectionarea unor institufii, agentii, orga- nizatii guvernamentale si non-guvema- mentale, romane si striine, prezente in relgaua practic a asistenjei sociale, In vederea dezvoltirii unei progrante comune de practicd si a accesului studenyilor la “lucrul efectiv cu clientii” = Institutiile ce vor fi selectate trebuie st indeplineased urmitoarele criteri: =siaibh © misiune clar definits in raport de progranml de- invatiman si sa foloseasca metode active de integrare a studentilor ia procesul practic al asistentei sociale, 150 =personalul de specialitate din institujic, responsabil pentru practiea stu- dentilor, webtie si davedeasci respect. gi responsabilitats pentru educatia profesional’ 4 specialistului sis fie constient de scopul formatiy-edueatiy al practicii studeniesti, =personalul din instituyii asociat facultiii tebuie s& participe 1a actiunile ‘educative cu carocter practic din facultate, =personalul trebuie sf fie suficient si bine organizat incat pentru a-si dezvolta activititile sf. au trebuinsed s& se bacon pe ‘manca studentilor, numarul activitiilor si caliitea Jor webvie si asigure: un “model de exemplaritate penirs experienta studentilor concordanti cu asteptiirile programei de invatimint, ~instiwufia trebuie si eispunds diferentiat fajd de studentii incepittori si cei avansafi, din ultimel on de studi, -institujia trebuie si pun’ Ja ispozitie un. spatiu adecvat pentru studenti cit gi echipamentele si serviciile. auxiliare disponibile in vederea realizar obiectivelor de practici, ~institutia trebuie sf aloce resurse materiale adecvate, cit i timpul unui angajat ce Va functions ca instructor de practica: muncé de orientare a studentuini In domenin, ‘cercetarea dé teren, supervizarea proiectului de practic’, ~personalul selectat pentru practict va uebui si comunice ‘periodic eu coor- donatorul de practic din cadrul facultafii, - institutia trebuie sii colaboreze cu cacitele didactice ale faonltaii in_problema organizétii practicii de specialitate si st respecte deciziile universitare legate de acreditares, evaluarea activitifii practice o stadentilor, ~instituyia va trebai si tnfeleagt perspectiva si modelele de. vart asupra mietodelor, tehnicilor, politicilor sociale din asistenja. social propust de programa de ‘uviibaendin., REVISTA DE CERCETARI SOCIALE [MM 1/1994