Cee A OUVIN VUENLIGH FOU ACWE ATOATU PAYLECTOR: TEODOR SCARLA‘ TEHNOREDACTARE UTERLZ COM! TON ANTONESCU IN COLARORARS a COLE ELECTROPROIECT S.A. SECTIA 1 'V COORDONAT DE HORIA COCEI Hi stilt. rile? Wt ae ema PARTEA INTi Sint nevoit si-mi incep povestirea din ziua aceca de demult cind am {ntilit pentru prima oara pe cavalerul des Grieux. Accasta s-a intimplat cu ‘eo cinci sau sase luni inainte de plecarea mea in Spania. Traiam intr-o Tinguratate de care arareori mi smulgeam, totusi, casi o indatorez pe fiica fea, intreprindeam uneori mici calatori, scurtindu-le pe cit imi sta in puting. ‘Ma intorceam astfel intr-o i din Rouen, unde ca ma rugase si merg ca sAsolicit prin Parlamentul Normandiei recunoasterea tnor dreplur, si anu- me asupra nor piminturi ramase mie mostenire de fa bunicu-meu dinspre mama, dreptuti pe care cu ile cedasem ei. Apucind prin Evreux, unde am nas noaptea dinti, am ajuns a doua zi pe la vremea prinzului in Pacy, cale dde cinci-sase leghe de acolo, Intrind in oriselul acesta, am fost cuprins de tnirare vazind pe locuitori in stare de alarma. Ieseau alergind de prin case si se inghesuiau la poarta unui han de rind unde stationau dou cérufe eu ‘oviltir, abia sosite, judegind dupa caii lor inca nedeshamati, plini de spume $i parind rupfi de oboseala, M-am oprit o clipa ca sa intreb din ce pricina se au m-am putut limuri mai deloc; gloata atitata nu lua in seama intrebarile mele 9 inainta mereu spre han, imbrincindu-se # ingramadindu-se de-a alma. n sfisit am vazutivindu-se in poartiun poteras ‘ca banduliera pe piept, cu flinta pe umir si i-am facut semn sa se apropie. Lam rugat sé-mi spun pricina invalmaseli. + Ce sa fie, domnule, nimica toata! mi-a rispuns el. Ia niste femei pierdute pe care le ducem, eu sitovarasii mei, la Havre-de Grace, de unde 0 Sale imbarcdm spre America. Printre ele sint citeva mai nurli si asta ii aft pesemné pe oamenii stia. ‘Mi-as fi vazut indata de drum, dupa limurirea poterasului, dacimu m-ar fioprittinguielile uneibatrine care rocmalicyeadinhan plesnindu ipalmele tuna de alta si strigind ca ceca ce se petrece induntru ¢ 0 adevarata barbarie, ‘ceva care-fi incrincena carnea de groaza si de mila, — Dar ce se petrece? am intrebat-o. ~ Alelei, domnule— mi-a réspuns ea ~intrit aumai si priveste! Tiserupe inima, zau aga! 7orice alta imprejurare ag fi 1-0 urifjeau mai d (ea chipului ¢ 1 Pecitifingduin ook aes lei vederea elim inspic alg evita, Slings co-star atase lea sisi intoar sata ake falaymuvoia eee a8 ac aac rotiste dint-o modest aS ascundl era att de fi Cei sase . ase poterasi care insofeau jai reascat inet parea enent-general par spus ~ di Setter de poli. Nu rea pare fost ins yea nam primi ordin so ert mal welt lachpiincarl si nck AABN "Finded ana 9° mal ml ape clea, port mal fume elm pre cova mal esmaecad ect des ‘nai frumos np eae en ae i fic frate-su sau poate-i teri 8 din Pais li ii coluri cd au putea si-mimarturi sicine ani mirtutiseasca cis mp rac] iar claveamotiveputemicedea inn soe dori si rimming BCU M EMINESCU’ IAS] ipranics din care pricind sat omul ool mai nenorocit de pe iE ce. .cercat, la Paris, ca sh obtin cliberarea ei? Rugaminti, ‘uneltiri, forta, ‘eau dovedit zadarnice. M-am hotarit s& merg ‘dupa ea, fic si pind la roe tal iui, O sims mbare pe corabie. Voitrece odalt cucain America. apaivimea cea mai mare o davedesc aoegti nemernici de ‘paznici care ‘pu-mi ingdduic nici si ma apropii de ea. Imi facusem planul si-i atac faip la titeva leghe de Paris. Ma intovarasisem ‘cupatra oameni care mi-au fagaduit rs i ‘mari de bani. Dar m-autradat, m-au lasat singur na eee sau fugit pe-aincola cu bani mel. Nepoind sae prin fort, am fost silit s& ma supun. Am propus poterasilor si mi lase macer s8 tor ac oferindule inschimb orisplat, Pola d cigs ‘induplecat; au ra fe plat orkde cite on ii vor face atiral de ama iss = vorbese ca cana In putin weme punga i s-agolitsiacum, ind ny met > aoa rll mi resping mojicestecind fac un pas spre 8. Cay adineauti, fiindca am indrdznit sama ‘apropi, cutoate ameninfirile lor, au aval ‘obrazni- fda si ridice jeava pustit asupra mea. Ca si Te satur Licomia si sé-mi pot Se ea mer pes ma vd lit vind ioaga pe cream ven clare pind aic. Pik stl lint, totug afr citvalacrimii-a picurat in chi, Noeetara aceasta mise pra foarte cndata i nespus de in/niosiot esr ea-mi dezvalutaincle dumtale ~_i-am spos~ dar, dack Pot si: Gude folos cu ceva, ma ofer ste servsc dn tata inima, inde fol andra, ou mai vid mind in fala mea nici o ze de perant Trebuie simi indursoarta, oct de aspra ar 8, Piet in America; aa pun vei liber Bis cucine mie drag, Ara sei ual STE aeons sivokgasila Havre-de-Grce ajutoral cen trimite. Ma intreb ins aa ag pin acolo gi cam si fac a s ugurez cit de putin pe Crum ca? soanel Rie, a adugat el privind cu trstete spre iubits I rane nd te scap eu din incurcturé am spas, Uite cova anh terog prmogted ni pare rau c& nf pot fide flos sin al chip. |-am dat patru ludovici de aur, indu-ma si su bage de scama paznici te inchiuit find cu aa banilael a vinde 6 mst seump batirurle lor. rai reni in minte s4 ma invoiesc cu cu accsti poterasi aoa a ral indrSgostit & oat vorbi oricind cuiubita ui pind a Hat a a gel lor ise upropicsi-am spusce wel Cron rua Jui, mi-a rspuns incurcat: ‘Nu, domnule, nu-i stam impot vas schimbe 0 vorba, doua, cu fata, ‘pumai of lar pot 28 nu se mai dedipeascK de dinsa. Asta ne singheresi¢ ‘ia drept si plateascd pentra suplrarea ce me-oface,,= Ia spune ~ |-am intrebat ~ co ar trebul ih tse dea ca s8 nu mai simti supaira? ‘A.avut indrazneala sivmi ce wie, eam dat mum: = Dar bagi de scama ~ i-am spuis ~ si nvemi umbli cu goalda; eu las ului adresa mea ca si re ca sa fac sa fi pedepsit Tinarul necunoscut m- ejea cu care mi-a multw 14 $i merita darnicia mea. La plecare mia rispuns cu o modest atit de dl iesind de acolo nu m-am putut opr jelesei naturi femeiesti. intors acasa, in singuritatea mea, nam mal avut de unde si afln area acestei aventuri. Au trecut aproape dol af, in care timp 0 uitasem itul, cind intimplarea mi-a dat prilejul fi aflu eu de-amanuntul toate petile. ‘Veneam dela Londra cu marchizul de... clevul meu, La Calais,am tras, mi aduc bine aminte, la "Leul de aur’; diferite pricini ne-au silit si inem pe loc toa ziua si noaptea ur Morgind in timpul dupa- zii pe stradi, mi se paru ca ZAresc pe tinarul acela din Pacy; era prost cat 5imult mai palid la fafa. Tinea pe bra o manta veche, paring c& abia {in oras. Prea era insé frumos la chip ca sa nu poath i recunoscutindata, ch am tresirit vazindu-l = Trebuie si vorbesc cu tindrul acela, -am spus marchicului, Recunoscindu-ma la rindul siu, bucuria care-i insuflottchipul fu mai -ditoare decit orice vorbe. ~ A, domnule ~ rosti el sirutindu-mi' mina ~ ma bucur ci pot si ¥a ‘inca o data recunostinja mea neclintita, Lam intrebat de unde venea. Mi-a raspuns ca sosise cu o corabie din re-de-Grice si cd abia de curind se intorsese din America — Pare-mi-se ca nu prea stai bine cu argintii iam spus. Sti ce? Duste anul unde am tras, la "Leul de aur’, Vin si eu numaidecit ‘M-am dus repodc, intr-adovir, plin de neribdare oi aflu amanuntit orocirile ui si peripetile cilatoriei in America, L-amluat cu vorbe blinde n poruncit hangiului sa aiba grija s& nu-ilipseasca mimic, N-a mai asteptat dan ghes ca sa-mi istoriseascd povestea Vieti sale. =Dommule ~ mi-a spus el - va purtaticu atita noblete fata de mine ineit 5 simi vinovat de o josnica nerecunostinta daca v-as ascunde ceva. Am 4 marturisesc nu numai nenorocirile si suferinfele mele, dar si picatele Jca de voute hk novoie gis stit ci am destula wo ludovici. Recunostinga si pe deplin c& era un om » adresatciteva cuvinte iubitet owfialé att de incintatoare, ‘euget in fel si chip asupraHotarisem ziua plecirii din Amiens. A! de ce n-am fixat-o cu 0 zi mai id! A$ fi adus neatinsa acasé inocenta mea. in ajunul zilei cind trebuia lee din oras, pe cind ma plimbam cu prietenul meu, care se numea rao, am viz ci soseste diligenta din Arras sine-am luat pe urmele ei la ospataria unde trag vehiculele acestea; numai curiozitatea ne mina liligenya s-au dat jos citeva fempei care s-au imprigtiat indata; una insd, ¢ tindrd, a ramas singurd in curte, in timp ce un barbat bitriior, care insoftorul ei, sc ingrjea si-i scoata lucrurile dintre celelalte bagaje, aceca mi s-a parut atit de fermecitoare incit eu, care niciodati n-am 4 ma gindese la deoscbirea dintre sexe si nici nu m& uitasem mai lung 0 fata, eu, cel admirat de toti pentru cumintenia si pentru cumpitarea m-am pomenit inflicarat deodata pind la extaz. Aveam un cust ile afarai de sfios si ma pierdeam usor cu firea; de asta data sfici ww m-a oprit, dimpotrivi, a iunea im pasit repede pind aproape de cuceritoarea | mele, Desi mai tinara de ccit mine, mi-a rispuns la salut fas si pard nita. Am intrebat-o ce o aduce la Amiens ‘sidaca are cunostinte in oras; pus cu naivitate c& au trimis-o p i cufise mintea, desi abia de citeva clipe pat ama ca planul pirinjilor fetei didea o lo I-am vorbit astfel ca sa injeleagi ce simt ulta experienta decit mine, Parintii o t ei ei, pesemne ca si puna friu poftei se 6-0 cuprinds si care in urma a Am combatut cruda hotarire a meu: runsese in inima mea; mi-am ovitura de moarte dorinfelor pentru casiainfeles, cciavea trimitcau la mandstire impotriva de pliceri care de pe-atunci pricinuit toate nenorocirile ei si ale parinfilor cu toate argumentele pe care niiscind gi clocventa mea swulastica mi le-au putut sugera, Ea nu: 4 nici suparata, nici dispretuitoare; imi spuse, dupa o clipa de tacere, a limpede prevedea c& va fi nenorocita calugarindu-se, dar ca, dupa emnele, asa era voia domnului, deoarece nu-i lisa ni e. Dulceata privirilor ci, umbra de tristete ce-i intunecase fata cind aceste vorbe, sau mai degraba puterea destinului meu care ma ragoa astic nu mi-au ingaduit sa stau la ginduri nici o clip’. Am asigurat-o i ar Voi sa puni temei pe cuvintul meu de onoare si pe nefirmurita ce mi-o inspira, mi-as pune viata in joc ca s& o smulg de sub tirank or sis o fac fericiti, M-am mirat de mii de ori in urma de unde imi atita Indrazneala $1. usurinta in vorbire Dar, daca Amorul n-ar fi de minuni, n-ar face nimeni din el o divinitate, Cite nu i-am spus! a infocate cuvinte imi ieseau din guré. Frumoasa necunoscuta stia c& ta atit de fragedi omul nu se insala; mi-a spus deschis ci daca vad niniti de sc&pare, s-ar simi indatorata catre mine cu ceva mai scump . I-am repetat c& sint gata si fac orice, dar neavind destulé iiloacele de a 0 servi, main dintr-o data mij! jutor mict cexperient ca si miscocese © areal, care au putea fide mare at nit la asigurarea aceast angele mele rea ni pentru mine. j batriiorul ei Argus, toate speranteS Ty Cin ms en SPE Da Pca ns dest scsi ca 8 UMP a vetipea de ip a ea cau gata si se ducs de Pt a oc tburel a8HE § cu mine. Am inteles indati Fost fia masa de seara cu mine. Am int a os i tragi a un ADM a ea devotat UP siretenici sii-am Pre a viztn acast Ja gelulcambombine?, jot din tot ce vedea, Se ; iberge, care nu pricepea ON noastra; in timp ce eran: aoe ‘ovorbs. Nu auzise convorbires nom emneam noi far . inbitel cit intam de deagoste it ‘pas de udecatastntelepciunea! facd nu stiu ce servicn { sint copil. Inima mise singur cu stipina inimit seama a a cai ‘Ma simfeam altul, i, plceri de cate fel de extaz care eh ce mise rapids prin Vin a a Mano ‘o moleseald dulce mer mei, cAci grail ini am poate de mulfumita de se arta mumal pin oct meh prea ca tulburata decit mine. Laseau ( i JPote Desa lu er msi PU ere mie cfectul farmecelo saat = ease ‘Mica martussit of ma gasea impale S71 nl si mal afoctuoash ¢@ Shetty tan de indi binences ra mE) 8 ltnererins Dc in : =: : fara s& gasim altd cale OPC simu eral i aspundere, desi r a crutindu-1 de raspundere, OFT ostaiint Pa ing peste nop cane strecuramb sr tye wreo cincizec de pina anusetrezi sn indata ce-vom sosi. AVA ‘s foolo o ne cunt indoit. < jar Manon avea aproape e ‘pconomailor mele), iat Manon avea aprooP™ (TT tale! de agin rod ote ge exam, near inchipit cat Caniste copii eee ea lor = trei franci (1 7 Untal Haseco niciodata si ne bizni rom ai puna fs epiztiam de asemenea cio sé ducem ’ 4a bun capac tot sous, voia merge mpreunica -ocmogtipe Manon era ica Punt novi a judectsingur dacé merits fac paso acsta Pept ‘Tiberge ma lis singur, dupa mit de ‘sigurari de prietenic. Toatd roaptea m-am gindit la cele ce mai aveam de facut, iar la crdpatul zorilor, ao pee dus Ia haul unde trasese Manoa, am gisito ‘asteptindu-ma. Pindise de la fereastra camerei, care dadea spre strada, mA vazuse si-veni ‘sé-mi deschida. Am iesit astfel fara si facem zgomot. ‘Ea nu avea alt bagaj decit 0 boccea cu rufe pe care j-am Inat-o s-o duc eu. Trasura era gata de plecare in scurt timp ne-am departat de ors. : ‘Voi povesti mai tri ce a facut Tiberge cind a vazut ca il inselasem. Zelul sau de salvator nu s-a potolit, ‘dimpotriva, veti vedea pina unde a mers Site lacrimi a truit vrs gindindu-mi care j-a fost risplata. aan zorit aii int-afit cB, inainte de a se imnopta, cram. Ia Saint-Denis. CCatarisem tot timpul alituri de diligent, astel of mu om putut vorbi ou Manon decit in rastimpul cit se schimbau cai; dar cind nc-am vazut lao distant atit de mica de Paris, "adica aproape in siguranfd, am hotarit sa ne stan oe sek mincm cova, cicinuluasemnimicingurh dela pests din Amiens. Oricit censpuneste cram indragostt de Manon, ea.astiut sma jncredinteze cA. nu ma jubea mai putin. Nune sfiam de loc dezmierdindu-ne, incredintee fee agtepam pina vom sigur Survgisignzdcioss Ja noi cu admiratie si bagai Ae seama ca se cruceau vazind ci doi copii de virsta noastrd par @ Se iubi pind la furie. Acolo, la Saint-Denis, planurile noastre de cdsatorie ‘au fost uitate; am incalcat drepturile bisericii si me-am pouenit sof gi sof fara sine gindim. ‘Un lucru ¢ sigur: aga cum i ‘toata viata ‘daca Manon mi-ar fi: rimas credincioasa. ‘am mai bine, ii descopeream alte si alte cali ‘ragilgenia si frumuse{ca ci alcdtuiau un lan Groaznica schimbare! Ceea ce ma fericirea. M& aflu azi cel mai nenoroci fice, Mat infin Guce va istmi ack orespat deping indragoste. ABO. rn nchirla un apartament motila in srad Vn alt Spee nefericirea mea, de casa domnului de B... ae lg scursers iam att de cfundat in pasonea ea <7 2p sip et Ta fami a mine co-atrebui so simi tata cin pricina disparitiei mele. : i Param ny era citusi de pufindesrivin pustarca med as MES \ se pon gta cu muta odes inten in cre tim amindotm-2 [EO 15‘sd-mi adue aminte de indatoririle cc le aveam, Am hotirit, daca se va putea, si ma impac cu tata. Tubita mea era atit de dragut’ incit nu ma indoiam ed are si-i placa si lui, daca voi izbuti sil fac s-o vada gi sé-i cunoasca intelep- ciunea si celclalte merite. Pe scurt, ma incintam cu nidejdea cé-miva da vote ‘sfimé elisitoresc cu ea: aflasem intre timp c4, fara consim}amintul Iu, lyerul au era cu putinja. Am vorbit ca Manon despre planul meu, ficind-o sa infeleagi c& nu numaiinbirea si datoria ne impuneau si fim cAsitorit, dari revoia de bani era un motiv de care trebuia sa finem seam micul nostra Capital se stirbise mult sine pierise credinta cf avea si tind cit lumea, Manon a primit eu raceala propunerea mea. Totusi, inchipuindu-mi cd impotrivirile ei ievorise numai din dragostea pentru mine si din team ci m-ar putea pierde, atunci cind tata va afla unde stim ascunsi~dar n-at Voi sa consimta Ja unirea nostra — nici cea mai mici binuiala nu mi-a fulgerat prin minte despre cruda loviturd ce mi se pregitea. In privinfa nevoii de bani, mica Faspuns cA tof ne-an sai ramas destui ca si trim citova sptausini, iar dupa asta, va cApita ea alii de la niste rude din provinci, care oiubean, Impotri- virea si-a insofit-o cu mingiier att de dulcis atit de pasionale,incit bietul de ‘mine, care nu traiam decit prin ea si nu ma indoiam citusi de putin de sinceritatea ei, am aprobat tot ce spunea gi hotara {i lisasem banii in scama ei, precum si toati grija de a plati cheltuiclile casei. Dupiicitva timp am obscrvat c4 masa noastra devenca aiimbelsugata, iar Manon isi ficca rochii noi si scumpe. Stiind bine ca trebuia si neff ramas abia vreo doisprezece sau cincisprezece pistoli', mi-am arial mirarea: cum de ne-am imbogatit din senin? Ea m-a rugat,rizind, si nu-mi fac rij, = Nu fi-am fagaduit ~mi-a spus ~ ca am si fae rost de bani? Tubirea mea cra prea navi ca sa cad usor la ginduri intr-o zi, iesind din casi dupa prinz, am instiinfat pe Manon ca voi {ntirzia in oras mai mult ca de obicei. La intoarcere a trebuit sa astept la usa -doui-trei minute, spre mirarca mea. Servitoarea noastra era 0 fetiscana cam” de acccasi virsta cu noi. Cind mi-a deschis, in sfirst, am intrebat-o de ce mu mai venea. Mi-a réspuns incurcati ci nu ma auvise batind. Deoarcce nu Datusem decit o data, am ramas nedumerit, = Daci mu m-ai auzit ~i-am spus — cum de-ai venit sa-mi deschizi Intrebarca mea a zapacit-o; nefiind destul de desteapti ca si ticluiasca ‘un rspuns, incepu si se smiorcdie sisi-mi spund c& nu eravina ci, ci doamna © oprise si deschida usa pind ce nu va iesi domnul de B.., pe scara cealalta 1 Unpistol = zece franci (n.t). 16 ‘ jncit mu st it, tulburat la culme, in i, cam mas incremenit tulburat a Cumes TT care dean bir, eas, Preteatind of al 27 Sob, dar sh sim ict ai spund API ee ul dB. cit slujni -a vorbit despre Com lama s& se dea de gol.cH mA VCE mari ince im scara, fara si-mi pot dass {ntr-atita ma uluise veste>, ee eas cafenea din drum $i a i de dragoste decit ie ssc ca era mal P : tea si oinvinova eS amd ingele? Gmnigem eu de lacs. Acuncl um #S PSEC aotiv fa a n- er sma Duin Sato se eu ning 6 Ga get ea etre ore inate sas OVI oF sma me al extaz furtumos pe amon. Stie doar €& a. : soi 2 mn fingelat Manon, Ste 205 a ‘ tiga sm yun motiv ca 8 "Num epetamy mee pe ch0 aor. Asta mul UR i 7 yentra ea t3ie56, ey s prea ese siege uk din ce al Totusi, re intit c& Manon facuse oat i amant nou APS! inisteau. Mi-am amintit eee iu un nelinist gm puterile noastre- S care trebuian sk- vind de nu fl! TT us de Pat ratase in nite bani care treba Mt goeste Increderea co-0 475 cam zai era it ¥ ii pleat dui Gorin tt Paris, Exam purr nedesD" Gindul acest: micsorat. M-< ‘a le-aalungat pe i am intors toate celelalte din mi cee estaba acasi; am alte din minte gi tristefea mi fata presupunerile la it mis-a malintemeiate, dar m-am stind-mi ot ce se e i sa servit ci scar Ni%2 Servitcina. Mi icAruia luminarii am asezat la masa silindu-ma si . par vesel; dar la De intre mine si Man ne ‘apinit, in na ‘petrecuse. \dejdea cd eainsasi; clad vorbin, ak ot lca nf mnnoado Inti! jurerata si. 1 — am strig . erat num spi niga pling! Manoa! _ Numi-arispuns dect pein cre : ington, Men ia ot Pi citeva sus saan am eat de pe Saunt pling, scampo? Est atit de inc care nd GR rind: sat ‘ainceput mi abateam in intuneric gn intuneric deplig nic oluminité caro sk poat face drum unci presuPane’ Tram tridat, crud tradat, Dar de care sh pom Tiberge imi ve in mie co inti, "A, tridatorule! mi-am Zi Wigrst cu tine, daca banuiala mes adevereste.” Dar indatd mi-am dat Te tea si unde ne alam, aso de la el ne aflase tata se vigaese pe Manon, muindraznen sine saseincarce coun ctea de care 0 azusem COPIES Tacrimile ei, sarutul carla camera ii Pareal Co drept, c& los ceva, dar mi simteam indemnay & ‘gu totul ca o presimfire & nporocit pe cale sf ne loveuseds SFT desperat si ma vad samuls de Eng vena dat imi inchipviam, naivul de nine en era si mai de plins. C2 Mmare. a mediarilor mele, 1-2 : a a Marigulu cine sie ce cunoseut acca desigur ainstiintat pe tata rasta m-a mingiit; am socott CA Ntscdpa ou citeva dojeni, cu Glows Fredepee apliate de autoritatea pirinteasc’. Am botarit ‘sufar totul co abdare, si fagaduiesc' atonal ya cone sie sausuren shams grabese paris, ca si redau viata si bucurie ‘scumpei mele Manon. la Saint-Denis, Fratele meu ‘mirat cA 00 ‘amamutit de fries. “A incercat si ma linisteascd, ia ete ptn eerie ee Media cagicushreintra de DUNN ‘3 datoriei sisi merit tafe dragostea ui. Ammas peste DOAPE T,Saint-Denis, dar el ase masure ste noapit “pei. $i altceva ine m-a indurerat ‘Gomplit hanul in care trasesem cP reas in care ne oprisem, cv i Mano in drumul nostra dele raerensta Paris, Hangil iservtoriim: ote ‘§ au ghicit numaidecit Aan atimplase.L-am auzit pe han spunind: sae al astai domnigorul ce) ragut care a trecut acum s28e saptimani ‘en 0 domnisoara de care pares vmorezat tulea! Ce mai poicutl Bietii ji dragosteau! Tepea mea mare pacatci-ay despsrt! ‘Ma prefaceam ca nu-l aud st ‘cautam si ma ascund vederi lor, Fratele meu lasase i Saint-Denis oasurick de dowd locus ‘am purces ta drum dupa dejum si am aj in pe doua decae, A vorbitel maine fatal meu, ca si mil fac binevoitor, spunindv cit de nor mam HSS! dus, vai fel cdg tata m-a primit mai pun aspru decit ma asteptam. S-2 sullumit ‘pumaisi-mi arus 2 pri rar in priviniagreseli cam SP oplecind samt vie, Despre iubita mea mira P's re att, c& mise cadea rofugiul intoarcerea ‘Am aj 1%‘sii-am figiduit cd am si am de-aci inainte o purtare mai supusa, mai corecta. In fundul inimii insa, dupa cum mergeau tucrurile, eram sigur ca voi putea $0 storg de-acasé chiar inainte de a se crdpa de ziua, ‘Ne-am pus la masa. Tofifaceau haz de cucerirea mea din Amiens side fuga mea cu 0 amore7s atit de credincioasi, Primeam impunsaturile eu liniste, ram aproape bucuros c& pot vorbi de lueruri de care imi era plina mintea, Dar tata scipa citeva cuvinte care ma ficura siciulesc urcchile: vorbi despre perfidia omeneasca, si despre asa-zisul serviciu ce-i facuse dommul deB....Amincremenit auzind din gura tatiinumele acestasil-am rugat smerit 4 mA limureasca. El intoarse mirat capul spre frate-meu:cum, nu-mi pove- stise nimic pe drum? Fratcle meu adeveri c& nuemi vorbise, deoareee ii Parusem atit de linistitincit nu mai crezuse trebuincios §i leacul acesta ca Simi vindece nebunia. Am bagat de seama cd tata stitea la indoiala dacd trebuie sau mu si-mi spund tot. Am stiruitinsa cu atita hotarire incit mica facut pe voie, san mai bine zis m-a ucis fird mili cu growenica lu istorisine, ‘M-aiatrebat mai intii daca tot timpul am avut naivitatea sa cred cd fata ‘ceea ma iubea. I-am raspuns semet ca sint atit de sigur de asta c& nimic n-ar utea si-mi clatine increderca. Ha-ha-ha! a izbucnit in ris tata, ‘BAgauta si-mi place sa te vad asa naiv. ordinul Maltei? Prea te arati inclinat sa devi vede. inunat rispuns! Esti un mare 4 ar fi paicat, cavalere, sa intr in ii un sof rabdator, un n-aude, n-a A mai adaugat 0 droaic de glume de soiul asta, lovind in eeea ce el ‘umea ndtingia sinaivitateamea. in sfirsit,iindcaeuticeam, inceputi, spunindu-mi a, dup socoteala ui, Manon num asprezece zile de la plecarea noastra din Amiens, ~Socoteste situ —aaddugatel— stiu cd ai plecat din Amiens lunatrecuta in ziua de 28, acum ne aflim dupa trecere de o lund, in 29; domnul de B... mi-a scris acum unsprezece zile. Banuiesc ca i-au trebuit macar opt zile si lege o cunostina mai strinsi cu fubita ta, ase, scotind unsprezece plus opt din treizeci si una de zl, cite sint de la 28 ale luni trecute pind astazi, ramin douasprezece, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, Fohotele de ris reincepurd. Ascultam cu inima inclestata de durere, temindu-ma ca nu voi puteasé-mi in cumpatul pindlasfirsitu tristei comedii, ~ Afla doci~relua tata~ caci dupa cit vid habar n-ai,c& domnul de B... a cuceritinima domniteitale. Elsustine ca -a uat-oimpins numai de dorinja dezinteresata de a-mi face mic un serviciu, dar infeleg atita lucru cé isi ride He mine. Tocmai de la unul ca el si ma astept la simtimintele nobile, mai ales 4 nici nu ma cunoaste! A aflatcé esti ful meu gi ca sd se descotoreascé de prezenfa ta mi-a scris unde stai gi in ce neorinduiala traiesti, dindusmi s& 20 1c $-a oferit si-mi inlesne $3 cant deel eisai dela pesus. Aga, acum filming a i fal de vepede, cavalere, dat log cf numai eu forta ap putes ingolog em pa Viyoacele casi te inhat mai usot ‘Vputt psi fratee iu ipa pots 1 tjurata vietorici tale. Sti.sa invingh ace ipso cueeriile ‘ i ‘Nam avat poterca si mai ascult covistnt cai; fiecare vorbai imi i stint’. Ajutoare grabnice m avi PMam sculat de la masé, da eat patra past sarap span, ra cn er Lai 6 sige din camer Jie beh cas vars un ‘Tata, care m-ainbit oa read o e tam ‘aline durerea. fl ee uray mult intotdeauna, {hrdisielaud. M-am an sit i lase SA ma intore Bou rato Poet th ca ameninta-o c8 POA de fermecdton sigur. ; sam ripen ganon, fi inetat pioecl, Como sine A pene itt a For 0, dumnezeule! fara zabavi la Paris st ‘ama ivbi? < spuneam ebuie sa ma intore fa ae 2 Se eles cf in exaltarca ma jduscm fala ce simjeam. A See Pale ean vane Je i 1 os ey mac am monn ence anid ane Taude, apoi cu amenin{ it si chiy Juat cu + APO! Cl Sejde; mam oS : Se pierdt jut -atunci orice nit a ‘ance ceo gM Pr dal snl parasescdecitodata toate ince mor sim-am aruncat Pe Pa Cl eg hotdrit sa: ; on orb st ziua gi noaptoa wemftoar am ms "Toatiuasinoanoa um sa adus de mincare; ‘n-am primit ilo cocla aici a acesta n-am. ‘wat cite inceta ‘sa-mi aducd ascult. El nu ef i i alina su saincerce ami alina su aval bupiporuncit att de hothit sh minine apoi mia porn trect ast teva ie; i timp 4 decit de fata cu tata, ca sil‘mercu alte argumente ca sa ma intoarca pe calea bunului-sim sis-miinsufle dispret pentru necredincioasa Manon. Bineinfeles c& n-o mai stimam; cum s& stimezi pe cea mai schimbatoare si cea mai vicleana dintre fine? Dar imaginea ci, trasaturile ci pline de farmec le purtam inca in fundul inimii mele; le simfeam bine ei sint acolo. ~ Pot si mor — ii spuneam tatii— ba chiar ar trebui si mor dup’ atita rusine si durere, dar de 0 mie de ori daca as muri, tot n-as putea s& 0 uit pe Manon, Tata se mira ca ma vede inc’ atit de zdrobit; pe de alta parte cunostea Principiile mele asupra onoarci si nu se indoia ea tradarea ci nu-mi poate insufla decit dispret; dar si-a inchipuit ca statornicia mea o indaratnicie provenita dintr-o afemeiere exagerata, nu numaidecit din dragoste pentru Manon. S-a agitat ait de tare de presupunerea Iu, incit sa dat-o intr-o Zi pe fatd, urmind imboldul duioasei iubiri ce mi-o pastra, —Cavaleremi-azis cl planuisem sa porti crucea ordinului de Malta, dar vid ca ai alte inclinari, Te atrag femeile frumoase; sint de pirere siti ‘cdutm una pe plac, Bineinjeles, spune-mi mai intii ce crezi tu in privinta asta, Jam spus c& nici un fel de femei nu-mi mai sint pe plac si ca dupa snenorocirea ce mi lovise, le uram pe toate la fel. ~ Am siti caut una - stdrui cu un Zimbet tata ~ care s semene cu Manon, dar si fie mai credincioasa. ~ Ab, tat, daca vrei sa fii bun cu mine — i-am spus ~ da-mi-o pe ea! Fii sigur, draga tata, ci’ Manon nu m-a tradat, nu-i in stare de o fapta atit de ‘cruda gi de layi. Ticalosul de B... ne-a inscla, si pe dumneata, si pe mine, $i pea. A, de-ai sti ce fata draigistoasd si sincera Manon! $i dumneata, daca ai cunoaste-o ai int = Copil ce esti, suspina tats, Cum poti sa rai fi atit de orb dupa cele ‘ce ti-am povestit? Chiar ea te-a dat pe mina fratelui tau. Sinumele ar trebui 8a i uiti. Judecé mai cuminte si profita de bunatatea ce fi-0 art ‘Recunosteam prea bine ca are dreptate. Fara voie insi,eram pornit s iau partea necredincioasei mele. Dupa o clipa de tacere, am oftat deznadajduit ~ Vai, da! Nu-i decit prea adevarat ca sintvictima celei mai lase tradasi. ‘Dat urmai, si-mi curgeau lacrimile de necaz, vad bine c& nu sint decit un copil. Nu le-a fost greu si-mi ingele increderea. Dar stiu ce am de facut ca si ma razbun, ‘Tata voia sa stie ce planuri imi faceam. ~ Ma duc la Paris ~ i-am spus ~ dau foc casei lui B.. gam sil ard de viu, cu mincinoase de Manon cu tot. 5 22 mvsuri ca si fi ma a facut pe tata si rida si a ae ima runagate eS a j imagines eri at mic in starea mea, Urs Fea imagines juni 9 iment am st imagines Mg ana ine scale SEMEN a de St dormadejde; ma oe vem : Lk LOPE ral ef act ca BO Masonel ml se inte sim topeam de dora ck Se! Tout decit bu in tm Tegan ofr det aumantis lasd, vielean $i % mai linistit sufletul. Am recitit : ca de it ile man mal ini cui emeren tm eet pr oti at studi. Vel tials vechea mea S408 PoP ve o datoram amoral mas mea de sindite Pe si Virgl,care mai inaiite mise PO in Enelda wm je din orate monutui citind cartea 8 DAtra ia wari. asuprA an iniluzia cA cititoriiilvor Pret te eee See jt credincio: sei jnd sil publicodatli ms CB ncaa fi trebuiterodin ade a oftind:"Ab!o ini si ma gin a mea Tiberge. M-aimbraisat smi vad in inchisoarea mea THDETEE YT oi avenit si jn incisarea me en me oa cA am ramas ‘uimit. incd nu- dso OO ecit 0 sip cual r .deam in afectiune x anne doi tineri de aproay “ragoste ce-mi purta, 8 ‘etenie, asa cum se in sau sase huni de sims raf vr ainguratate? Numai st ma impiedicd si-mi cat un rofUe opreste, ce ma imnumai dulcea prietenic care mi leaga de tine. $tiu ce inima bund, ce mine Juminaté ai; nu existd nimic bun de care s4 mu fiicapabil. Otrava placerilor te-a departat de drumul tau. Ce picrdere pentru virtute! Fuga ta din Amien: ‘m-aiindureratatit de mult incit de atunci n-am mai avut clip’ de multumire: Judeca singur dupa demersurile la care indurerarea mea m-a slit. ‘Mi-a povestit apoi cd indata ce ainjeles ¢& Lam ingclat sca fugisem eu iubita mea, ela incalecat calul ca sama urmareasca, dar nu iva fost cn sd ma ajunga, deoarece eu aveam vrco patru sau cinci luis totusi, sosise la Saint-Denis numai cu ‘mea de acolo sifiind sigur ci main oprit la Paris, a mas sel sase sptimini, ar in zadar m-a cdutal; se ducea prin toate locurile unde isi inchipuia ed ma Pot afla, si in sfisitintr-o seard, la "Comédie’, a recunoscut pe iubita mea; eraimbracata atit de inxos, cu podoabe atit de selipitoare, incitsi-a inchipuit De dati ca datora belsugul asta uni amant now i-a urmarit trisura pind aeasd sia aflat de la un servitor ca era intretinuta darnicului domn de B. ~Nu m-am mulfumit cu atit, urma el. M-am dus din nou a doua zi ca s& aflu din gura ei ce te-ai facut, dar cind am pomanit de tine, ca a iesit din odaie, astfel cd a trebuit si ma intorc in provincie, fara alte Kimuriri, Aici am aflat co {ise intimplase si cit de crunt ai suferit, dar n-am incercat sa te vid pind nu m-am asigurat ci te mai linistsesi, zB ~A, tuai vazut-o, ai vizut-o pe Manon, i-am rispuns, suspinind, A! Esti ‘mai fericit decit mine, eu sint osindit si n-o mai vid niciodata. Tiberge m-a dojenit pentru suspinele mele, care dovedeau un rest de slabiciune pentru ea. S-a priceput apoi si ma incinte cu I caracterului siinclinarilor mele, incit a facut si se nasca in mine, de la prima {ui vizita, o mare dorinta; si ma lipsesc, ca sil, de toate placerile secolulu sisd intra in rindurile preotimii, ‘tit de bund mi-a parut ideea asta incit, de indata ce am num-am maigindit a altceva. Imi aminteam vorbele episcopul care si el imi daduse acelasi sfat, precum si bunele tui pr vitorului meu, daci-mi voi alege cariera eclesiastica. Ma si de evlavie. "Voi duce 0 viata cuminte+ imi ziceam ~ 0 viata crestin’; ma voi ‘ocupa numai cu studiul si cu religia, care nu-mi vor da pas sa ma gindesc la Pericnloasele pliceri ale amorului, Voi dispretui lucturile dupa care oma de rind ¢ abtiat; simt cd inima mea nu va dori decit ceea ce poate stima, astfel ‘c& voi avea si dorinti putine si putine grij’, Mi-am faurit indata, pe acest temei, un sistem de viafa pasnica, soitard Intrau in acest vis o casa retrasa, cu o padurice si un riulet de apa dulce la ‘marginca unei gradini; o biblioteca alcatuita din carti alese; o mind de putin} ede drum inaintez jumatate de ceas dupa plecarea ide anupra amas singut, ui din Amiens, evestiri asupra im{cam cuprins brieteni virtuos si cu bun-sim; 0 masa bine servi, dar usoara sicumpatata, 24 ‘ cae sa afi Pai atl ae ; § curiozitatea, cit mai gin shi. Sram mou carole, ar comunica novi tactic din nebunestie ZintUAT Tr toate ru afc saci Om wor fades ase! Nw i gare Fi cL mea imi magus a ule ner sit rile” Sie gem cu ait inlepiune toa ae ace i Bora cov cash nu ma iD i inima mea asePie erebuia shi acolo MANO, iasulu fonmecatoare sing Jes pe laine sstiruia sie mete meu Mra Cum iberae rene ens dei ina inspirase, am prins 0 CHAP copiilor libertate in alegerea Atte omit jeauna a dorit sé lase j dreptul de ami ajuta cu St ra. numa dreptul guste de proiect i putul noulu an alos Pe mu mia jumea mea plecarea oe ee Haina biserioeascd & ‘Tata, socotindy ee Grieux, inloc eee chat ns impiedicat in Jlocuit erucea Malteis mam atita sire denoapley [2 srnut pe carte cu a miez ee se aceon ma SA eae sce fet progress ei o clip. Am dobin rear tot er Tari nu eres (a dost wloaTs De eae ce pe jincit prim« i ‘pile voi euceri apoi, foaia de beneficis Nie pentru indepinirea of totul drept opera To), pentru ceca ce numes ‘Niciodata nu m- ‘oul aoe fine le face si se nascd, 0 all ay minat 1a aes a sfinjonia acelor hotiriri care We ma ingrozesc de usurint tei are comm ee oe care am putut sale 2 a + uejlor devotati wznfruct me WE) copii acordau ectesiaticilor devotali uz 7a 0 ee cet) ‘unor bunuri oHclipa o putere epala ert empty ep tibers a patimilor impotriva ca i cuore tle vat ipotriva cérora lupta, aunci 4 inriurire te trezesti deodatd aruncat departe de Stare de cea mai mica impotrivire si mai mult inca, Manon. $i, totusi, tusi, © singura cli : totus, 0 pa nefe fe pad aoe de asta data cadet mi- Te Tae trtin alte nelgiureareaeiep Steva persoane de asd packet situ publica Scoala de teologi spindit afl pte toate an nonce 6 Prezenta deteologi, Am rugat Asin ase rin ote caterele Pars ga js packs cect patie laturat lati de abate, ea nu a reeu laurechile necr tewrnt dar un gram de carole sa poate de remuscare em ings eee masters care din “ce remgeate ca miinalate Drbous ca alke Chora ene att de asemindtor dou simpaminte) i-a nona cult citevaprictene, A fost de fa cind cu al meu gia venit la Bi aed betes a fos grou sa ma recunoascd, ni-am finut conferinta si a un cafas anume rinduit recat Sse 8 in asemenca sii -am intors ia Sant-Sulpiek secre sn Sau ascunse ee sco Pranpe fat du perit de glore iincdreat de laude, 4 0 doamna vrea sa ma vad’; mam dus re oh ae ge era coasal jase sear am fost ‘on, wt dovedisem in schimb prea aspru ‘iia ontencala si aflu ceva despre soarta ei, sim ipa de fat, cAcio vadin ce stare seal mi spun ovor! ‘inuclumnul inimii mele in timp ce © envagezat, Eu am rémas in picivare, co corpul pe jumssate intors, winded s-0 privesc in fa. De citeva ori am dat si rispund, dar n-am, tit puterea sa rostese macar un cuvint introg. strigat plin de durere: ‘im m-aiinselat, Manon! Ah, vicleano! Vicleanol Mica fepetat plingind mai tare, cist st ne dezvinovateasca. —Dar ce vrei? am intrebat-o. = Vreau si mor~ a rspuns ‘care mi-e peste putinté sa mai traiesc. mice Pes Puncl viata, necredincioaso! am spus simu podiit si Pe ‘mine lacrimile; au mi le mai puteam o i, Cere-mi viafa, ait mi-a mai rimas ivf jertfese, cdi inima n-a inetat niciodatd sfc ate i avintele cin rm gi ea savin spre. mine sh m8 ‘Sarutiri si mingiierl patimase, imi didea toate daca nu-mi dai din now inima ta, fara de ‘numele pe care le lel si tai vi, Hi rspundeam ined molaic. Intr-adever, ane Side linste pe care mi-o cucerisem, la tumultul aie caiecind, Miinspfimints Tremuram,caatoneicind\a inept sien eat dopartt: te creziazirt pe ua alt trim te cuprinde © groaz tuiniea clin care nu-{i revi decit dupa ce ai privit indelung, imprejurimile gi -am lat jntr-ale mele. Je-ai recunoscut. "Ne-am asezat alturi, unul fing celalalt, priveau cu trstefe ~ nu m-am it iubirea. Ti-a fost usor 5a Ah, Manon ~ i-am spus, $i ochii mei o isteptat la neaera rradare cu care: mi-ai rasplat «FR ehro inima peste care domneai ca 0 suverand, 0 ining 8 carei singurd fericire era fe isd teasculte, Spune-mi acum daca mai gasit wean Fer eruioac si de supasd, Nu, nu, natura nu zamislest mule ‘nimi ca wo enea, Cel putin ai regretat-o vrcodata? Si ce trebuie $8 ‘ered despre ane oe are vi iar ay sho overs aupricica sho alin Vad pres Dine 2 esti mal fermecatoare ca oricind, da, in numele cnturor suferinfelor ce Jenan indurat pentra tine, framoasa Manon, spune-mi {mi voi fi mai credin- cioasi? ‘Ea imi rispunse cu vorbe atit de induiosatoare prin cfinta C&D arita simi facwatitea Tigiduiel i jurdmintec& vai credincioasd nc ma ccutre ‘muram, de migcat ce cram. 27 ——E—— ll= Scumpa Manon ~ i. amoroase gi teologice ~ est prea inca si reputatia peniru tine. imi citesc Soarta in ochii ti frumosi; dar de care pk Bogitie? : deri m ‘ jogitie? Nu vreau sa ierderi nu m-ar mingia dragostea tl iu de ca. Gl i lc ca, Gloria? Nu-i decit fum, Planurile mele d: pele oct toate bunurile, in afara Be : ; led ispretuit, deoarcce n-ar pute: Sronla at casei li sinumaidect se indragosts snore Be ai fen nice general arlitindu-i printr-o ‘cas a nie ae ma mai mare, cu care sa putes aires Atal 1U Si-O putuse stapini in ziua ple: ee ferici uzurului in care 0 intretim 3. Gee oa fricire cu el, nu numai pentru ca lui oa rae viata cucernica? inchi eek pe cre oc nee lepe care lean don impreuna, ane io eps imam ocura neinee! rocura nenceat a porta in funda iin pacatea necredinjt ei, Mi-a vor poi de imintirea dragostei i a rostei mele Tiberge de tulburaren set lerea mea la Paris, ile de la Sorbona, i-a fost acne sivie? Ince ma : Manon toate episcopate we silitin ipa aceea cd orinduim viaia mal bine, ot cresting. Am intrebat-o ee ae i 3 mica raspuns ci deocamd ae ae laté trebuie sa ies 8 fesim voia ca, $-a urcat in careta spunindu-mi ca ma va {ori oh murmur la tot fopta ta colulstzi.O clipa in urmé am sters-0 sie, ferindy 98 de ochii pe la un telal, unde am wi, M-am urcat linga ca, Am trecut mai int ii iat o haina cu ceaprazuri si spada. Manon a platit tot, deoarece eu evans nil un ban la mine; de teama ca nu. cumva na intimpin 0 piedick Ie en coint Sulpice, mA oprse si mi mai ure in camera mea ca si-mi Hf Cine lie ce eomoaré au aveam, iat pe Manon o imBogatise destul oe iinia Ini B.. ca <8 dispretuiase& putinul ce ma ficea sil pierd. Ne-am si ujar acolo, in dugheana negustorulu, asupra celor ce aveam defeat a rare sacrificiul ce- facea parésindw-I pe B... pentru Voolnd smi para si mai m nine, se hotarise s4 nu-1 erute de loc. © Mobilele i le las ~ mi-a spus ropt,bijuteriil gi banii, cam vreo saizeci ile lnc in dot ani, Nui-am dat nici o putere asupr te pasic ford teama; vom inchiria oIocuint& bund unde vom tra fer, re facuto si vad c& daca nu era vreun pericol pentru ea, ma pindea insa pe min unul foarte mare, cci mai curind sau mai tirziu voifi recunoscut fivol trai mereu cu teama unei noi rir. Eami-a dat sf inteleg 8 var piirea vis plece din Paris, Att de mull mé temeam si.n-o mihnesc, nel s-95 mai frvinutseama de nici o primejdic ca si-i fu po plac- Am sisi totus 9 cale tle maloc 88 inchiriem o cas intr-un sat apropiat de Paris, de unde ¢-° fi pense sa venim in oras la nevoe, sau pentru distract. Am ales Chailot os ae departe, Manon s-aintors numaidect acasi; eu am mers 0 aD in gridina Tullerics la poarta cea mic. © ordima tirziv a venit init 9 trasur vruetrada, cu oservitoare sicu citeva cufere in care bigase toate imbricamin- tea sitoate lucrurile de pret cele-avea. ‘am tras la han, ca si ne ‘Am ajuns curind la Chaillot. In prima noapte ‘au un apartament comod. Am si gasit unul pe = sint ale lui; dar am s@ iau, cum ¢ si ‘de mii de franci pe care i-am cos ‘a mea, astfel ca vom ramine pputem cauta in voie 0 casi s gustul nostra, a doua Zi. La nceput am fost sigur cA vid asternindu-seinaintea mea ofercite tungé, de nezdruncinat, Manon era intruchiparea blindeti sa ssupuneriis gasea pentru mine atentit ait de delicate, incit mi soootsam Pe deplin Sespagubit de toate suferinjele. Fiindcd ne alesesem amindoi ev oaectr® deeererd am stat si chibzuin asupra triinicci avert noastre, Saizec 4 crane, temeil bogitilor ce posedam, nu era osuma care si se post Tatinde pe toaté Iungimea vett unui om, Dar nici nu eram inclinai $8 Ye vntiringem prea mult cheltuieie. Insusirea de frunte a Manone! nu era ‘Ceonomia, si nici a mea. Tat ce plan de viat’ am propus: art gaizec de mii defranci putem tri zece an, draga mea. Dow mi de toed pe an ne ajung daca raminem la Chaillot. Vom duce o viata 29 ——————cuviincioasé, dar simpla. Singura cheltuiala mai mare o vom face pentru intrefinerea unei carete, si pentru spectacole. O si rinduim noi asta. Tie iti place opera: vom merge de dowd ori pe saptamina. La jocul de cirji ne vom mirgini s8 pierdem doar cite doi pistoli. E peste putinta ca iu timpul astor zece ani si nu se intimple o schimbare in familia mea; tatac bitrin, s-ar putea si moara. Imi voi lua atunci partea de mostenire si vom trai fard sé ne mai temem de ceva. lcm marginile. Dar nici macar 0 lund nu ne-am finut de ea. Manon era impatimita dupa placeri, ev dupa Manon, Necontenit se iveau noi prlejuri de a cheltui, dar, departe de a-mi parea rau de banii pe care ea ii risipea uncori fara socotealé, eu, cel dint, eram gata si-i aduc tot ce credeam ca i-ar face placere, Nu trecu mult i nicl locuinfa noastsa Ue la Chaillot n-o mat muljumi. Se apropia iarna; toati lumea se intorcea la oras, satele din jur ramineau pustii, Manon propuse si ne lum din nou o casi la Paris; n-am consimit, dar, ca sé-ifac intrucitva pe voi, -am spus c& am putea inchiria un apartament mobilat unde si dormim atunci cind intirziam seara prea mult prin locurile unde ne duceam de citeva ori pe siptiming; asta era si pricina pentru care ca dorea si parasim casa din Chaillot, greutatea de a ne intoarce atit de tirziu noaptea acasi, Ne-am luat astfel in sarcina doui locuinfe, una in oras, alta la ara. Schimbarea asta a pus rf dezordini in care traiam, dind nastere la dou intimplari care aveau si ne aducd ruina. Manon avea un frate, ofiter de garda. Din nefericire, locuinta lui din Paris s-a nimerit a fi pe acecasi strada cu a noastri; s-a recunoscut sora razind-o la fereastraintr-o dimineafa si numaidecit a patruns in casd. Era unt om brutal si fara principii de onoare. A dat buzna in camera Manonei injurind. n draci; cunostea o parte din aventurile ei si i-a aruncat in fata o ploaie de cari siinvinuiri, Eu nu cram acasi,iesisem cu citeva clipe mai inainte, ceea © a fost fra indoialé o fericire pentru el, sau pentru mine, cici n-as i putut irabd insultele, La intoarcere,tristefea Manonei m-a facut sa banuiesc c& intimplase ceva rau; ea mi-a povestt ce pitise, repetindu-mi si ameningiri- e brutale ale fratelui ei, M-am infuriat att de tare cé eram gata sé alerg sis na rizbun, daci ea nu m-ar fi oprit cu lacrimile ei. in timp ce vorbeam mmindoi despre intimplarea asta, ofiferul s-a intors gi a intrat din nou in amera, fara micar si se anunfe. Eu n-am stiut cine este, altfel nu I-as fi itimpinat cu politetea mea obisnuita. De asta data venea cu surisul pe buze i ceru iertare Manonei pentru minioasa izbucnire de adineauri. [si inchi- ise ci duce un trai de dezmit, de aceea se infuriase, dar cercetind pe unul lin servitorii nostri, aflase despre mine amanunte atit de plicute incit dorea 0 : ja aceasta, dabindita printr-un sh whim in bund injelegere. Pac orinn djgntor, totus am pra ot volitetea Credeam ch fac afl pldogre Manon see der er A cn (in, dveet at de prietenos, ‘eerea sil dam wn loon caret. Din t Chl in sh ne stoves rou sine vada sigisea avon clip ne-a ir Chal ie de prieteni, ca sii i fn Chaillot o droaie dé pricteni, ca s&-i Nihertitiifratesti me aduse in contin oe ee el woe . Sr atorile. i induram tirana, ca si.0-0 sam ochit pind a ma preface A sa vad camo mn gi Mopar sume de bani. E adevarat cf atunci in’ 28% jum stort Galera mare jucator de cit, ea buses 1 ani primi ‘ea noastra era prea mo fin banii ctu, aver era pr ieee i call at ide far’ masurs. Ma pregateam si ato fi o data, cind un eee asta si | hotdrase si ne dea pace 9 O8 care amo espa cu oa de spararca ala pricing opm = a destul de des. ne-a pravalit in pr ‘Ramis ni se intimpla destul . ree es vara rminea singurala Chaillot, vent nasemenca impor pani n foe inca peste noape eeu tins. Amintrebatdacd mobile TS Sich mica Tanpuno cain arababura co =. cases oo isk Acta yma ia bine coos india, TRE _ : {ca potiiubibanit sufletl eno duree att dee jdecit la ce Eee a es iael ape ee jncit credeam ci-mi voi pierde mint. pars et ea te nipaste trebuie si mé astepl; Cea dint ambine cd oricit de credincioas’ siatasati sia ac ee Sad ‘cunosteam insaacum pe Manon; stiam 4 atta ingele prin moarte? Pastram totusi vvuminea in adevar nici o cale de scAparc-idee care imi curm& desperarea: am inceput sé cred ci mu-mi va fi cu neputinja sa ascund pierderea banilor fad de Manon; in urma, printr-un mestesug bine nascocit, sau printr-o intimplare norocoasé, voi putea s-o intrefin mulfumitor, impiedicind-o sa simta lipsa “Am socotit — ini spuneam ca simi adorm mihuisca ~ ea doutzeci de mii de taleri ne vor ajunge zece ani. Sa presupunem cd cei zece anis-au scurs i nici una din schimbarile ce asteptam in familie nu s-a intimplat, Ce hotarire lua? Prea bine nu stiu, dar ce ma impiedica si fac azi coca ce ar trebui si fac atunci? Citi barbati de aci, din Paris, care mu au nici inteligenta mea, nici alititica ale mele, se descurca totusi in viata datorittalentelor lor, agaccum © au? Providenta — adaugam eu, cugetind asupra difertelor star ale vei rinduit oare lucrurile cit se poate de infelepfeste? lat, ca maimare parte lintre oamenii de sus, sau bogati,sint niste prosti, lucrul sare in ochi oricui unoaste cit de cit lumea. Da, in asta se vede dreptatea unci orinduieli ninunate: daci la bogitiile lor s-ar aduga si desteptaicitmea, ei ar i prea de ot fericti, iar restul oamenilor, prea amariti, Calitatile corpului si ale sufle- ului au fost daruite acestora din urma ca mijloace pentru aiesi din nenoro- ire si siricie. Unii din ei isi rag pe spuza lor o parte din turta bogatiei nagulind la cei avuti pofta de placeri si ficindu-i astfl sA joace cum vor ci, lili slujesc iuminindu-le mintea prin studiu; din acestia ei se straduiese si Aca oameni de isprava. Vorbind drept, rareori izbutesc; dar scopul divine! telepciuni nici mu-iacesta; totul este-ca ei si culeagd oricum rod sort care este de a trai pe spatele celor pe care ii instruiesc. $i, ori din ce nghi ai privi lucrul, prostia bogatlor si sus-pusilor este, pentru marunti ii, un capital aducator de bune venituri. Framintind gindurile acestea, mi-a mai venit inima la loc, Am Iuat otarirea si ma sfatuiesc mai inti cu dommul Lescaut, fratele Manonei, El mnostea Parisul pe degete si avusese prea destule prilejuri si-mi dau seama { cea mai rotunda parte din veniturile sale nu gi-o scotea nici din averca oprie, nici din solda regelui. Imi mai ramasesera abia dowazeci de pistoli, lati din fericire in buzunarul meu. I-am aratat punga, povestindu-i nenoro” rea intimplatd si temerile mele, apoi I-am intrebat dac& aveam intr-adevir ales numai intre a muri de foame sia-mizbura creierii de desperare? Mi-a spuns ci numai prostii isi rApun viata; cit despre moartea prin foame, da, medenic de oameni destepfi n-au alté cale cind nu vor si-si puna la bataic lentele lor; in ce ma priveste, eu singurtrebuie sa vid ce as fin stare sa fac; a partea Ini, ma asigura cd-mi va da sfaturisiajutor a orice as intreprinde ~ Vorbe vagi, domnule Lescaut, i-am spus. Nevoile mele cer un leac ntru clipa de faté. Altfel, ce sa-i spun bietei Manon? is Joc? Cu ca, Piindc& veni vorba de Manon ~ a zis el ce fe five pam RR trea Oath \otdenna pots puicapstorcaror cme eat ee a fe vrodinic si ne intrefina pe cites sareuntetc sn ela ar da usor 0 mic for sigur cl acela ar da us ee ae opr cn vans «RS SI cg es al ia a or st an te cu totul opuse celor ‘pl eb-mi acorzi prietenia in (4 le dai pe fata acum. Saree oes Mecit in nada ch va tage Ju, el nu se impacase co Misor shingle, cam trziu, e drept c& pind atunc fn fsesem decit paiafle Ia. ius nang Sc net tra i 3. e8 se impune o muri fic un bun mijloc, aumai cl se im Ease trigind nidejde numai in asta e cea mai sigura cale - ner la care aL so mpm a coe miferita gi despre ceea ce vorbisem impreuni. er ee ae jincredinjez taina mea. Tot ce ac afi de neproviator sii incredinietnina mea, Tot mai ales cam fos 8 pentru mine, puteam si capt fr nick facuse sau avea i duiala ce-mi daduse Rtoand de moarte machina: sé mu caleecamva gad cde‘a nu dezvilui nimic Manonei. indreptatit de ‘De asemenea i fit Pann den c cram A si ‘ice put llr ale pte sag in cap ge float pe trma sord-si aa cum spusese, fe rapind-o din bratelo mek, oS ee pentruase alipide un amant maibogat smal nove, Aacestei temeri mi s-au vinturat in cap fel de fel a a vu sla skoora dec clef hilt sta etic it in oe dimineafa. Mi-a venit in minte de citeva ori sd scrit a Sin pret ani ouch atm actin md span cascapt Jes fact ee Mi-am amintit ins 4, bun la inima cum 4 se totus sopra ja lnc nts cl, tue fcsem aces ads io cam, panda a fs mead Ss Sup, cram igur ca jurta cu mine mult mai aspru. Din invalmaseala gindur am ales in ist unl care ii lint pe dat get mare tum vense mai cri, nue sl mi adres i Tiere, peel = ram sig il gies totdeana inst de ra de af folodtor. admirat simu a mai mult pref vi ‘nerede- rea cu care bafi la poarta inimii unor oameni s ciottecer t,o sigur cel putin cd vei intimpinat co bundtae gle, Pats de ce pretent,inima te incish cu gr clolalioamen st descide ase rar ees Petaic arcs inbAtala costal ml a ii a cram rl nos ere sina ple fge tocmi », $i m-am hotarit s& fac ‘ipuril in ere i fixam un loc potrivit si vorbim. I-am recomandat tacer Tae aan i i-mificea prin asta un servci din ccle mai mar, in situa ah ee ae a ea oes 2 ‘ ‘ea umele miki pe cre allel Manon wf bsera-o .. cuca in il Ercan ge ceeding aa atru Manon locul cel mai placut din lume, m “ ee auzindu-ma\ epee hte PSUS BL cov rer ven eat ‘stricdciuni pricinuite de incendiu, Peste un ce: fea prin i iberge ve fagaduia ca vine la locul intilnirii; am alergat ee -nerabdare. Ma simjcz (oto pufinrinatd md aratochler unui priden eas fie 0 imputare adusétraiului meu dezordo- ce i-o cunosteam, precum sigindul la Manon, au dat eaten indraznelii mele, as rere rae in gradina de la Palais-Royal. Sosise inaintea mea. c repede s& ma imbratigeze; m-afinutstrins in brate sult sip s-m siiobrazl ud de larimile sale. -am spose vin cu using Fra eek inima mie pind de simfamintul nereeunostinfel mele, Ck Gnainte de toate, simi rispunda daci pot sil mai Ha ey, dupii ce meritasem éu vrf gi indesat si pierdstima si afeciv: Hera ea faspus cu toata duogia in glas c8 mic nu rar potca face si vem unte la catatea de prieten, c& tocmai nenorocirle mele, S20, dacé-i dau «ern ovbeascd fara Ocol tocmai greselile mele si viafa dezordonatl ce 9 rine, dar €& dragostea \tevasta era amestecata cuo vie durere, aga cum osim{i pentru ofiinta scumpa pe care ovedi ch se pierde simu pot si aut ‘Ne-am asezat pe obancS. Oftind din adincul ini, i-am spas: = Ab, scumpul meu Tiberge, mila iubit fe ce 0 ai pentru mine trebuie sh fe soacemuit de mare, de vreme ce mi asiguri ch, #crescut pe mASST® i . ‘caci, mirturisese, pricing sat tuoi de putia glorivasS; dar urmaxile sat nespus de triste, Incitte-ar induioga si fara si ma iubest atit de mult. oft corut cao dovada de prictenic ski povestesc, firs ascund nimi totce ni sa intimplat de la plegarea din Saint-Subpice.-am facut pe vie si, ideparte de a imbrobodi adevarul sau de ‘a cduta si-mi micyorez greselile ca septa esne de iertt, vam vorbit despre iubirea mea cutot fork} cel pring patima in mine. I-am inftigat-o ca 0 amarnicS Jowert a sort, a tOG sori erude care tabard si doboare un nevoluic sia cael ind e, nick 1 co mw i este ou putin(& s& o prevada, nici vitufi si se apere de ©3, Treen mugravit un tablou vio al zaterilor si temerilor melo, al desperarii de Tam great cuprins en dous Gcesur inainte de al ved sin care mi oi af ada din nou dacd si prietenilma pliscau tot ait de nemilos cas soars sania ram indaosat asa de mult pe bunol Tiberge init prea tt tt de doiarect de mila mea pe cit eram eu de suferinfele mele. Nu mai eboase imbratisindu-ma siindemnindu-ma si-mifaccuraj sisimamingi, dar, fiindea are pdreren lui cf trebuie s& mi despart de Manos, Lam ficut $8 i despirtirea aceasta priveam drept cea mai mare ‘cea mai crincend sirdcie, dar si moartea in chinuri, decit Teac mai greu de indurat decit toate relele Ia un Toc. mi Prsuresté-ma atunci, mi-a spus cl; cc fel de ajutor ag putea siti dau, ‘daca la toate sfaturile mele te rizyratesti? ta toat rganeam sf marturisesc cd aveam nevoie de punga ui. Angeles singur in cle din urm gi dupé ce mi-a marturisit ma iniefege, 8 Tomas seemturat ve timp, cain om care se afl into mare doin. Apoi s-8 grabit si-mi spun:= Sa nu crezi cd am stat pé ginduri din pricind cé mi s-ar firécit ztul gi prictenia. Dar di-ti seama in ce cumpiné ma pui: ori sa nu-(i dau singurul ajutor ce vrei si primesti, ori si-mi cale datoria dacd til dau, Nu inseamni (Gare si mi fuc pitas la viala ta de pcat daca te ajut si stirui pe calea ei? Totusi — urma el dupa o scurta gindire — pot si-mi inchipui cé starea de zbucium in care te-a aruncat saricia nu-ti lash destuld libertate ca si alegi ‘calea cea mai bund; numai cu liniste in cuget poti pretui cuminjenia gi adevarul. Am si-tifac rost de ceva bani, Di-mi voie ins, scumpe cavalere— adaugi el imbratisindu-ma -si-ti pun o onditie, namaitna;imi vei daadresa ta si mi vei lisa cel putin sf mi striduiesc a te aduce pe calea virtui; calea asta tu oiubesti,te-a departat de ca numa violenfa patimi. M-am invoit din inima la tot ce dorea si tam rugat si deplinga, impreund cu mine, driceasca rautate a sortii care mA face sa nesocotese sfaturile unui prieten atit de virtuos. M-a condus la un bancher pe care-I cunostea, acesta mi-a imprumutat 0 suti de pistol cu polita pe numele Iu, ‘ici Tiberge nu prea statea bine in bani pesin. Bogat nu era, cum am mai spus; beneficul esi se diduse aducea o mic de taleri anual, dar era primul an siel mu primise inca venitul; imi imprumuta astfelbaniiin contul sumei ce avea de incasat mai tirziu. Cit generozitate imi dovedea! M-am simit miscat pind intr-atit ca am inceput s4 depling orbirea fatalului amor care ma facea si-mi incale toate indatorirle. Timp de citeva clipe, virtutea a gisit puterea de a se rizvrati in inima mea impotriva patimii care mi robise, si, cel pufin intr strifulgerare de lumina, mi-am vazut intreaga rusine ¢i injosire a lanfurilor mele. Dar lupta a fost slaba sia durat pufin;in cer de-as fi fost, a5 fsarit pe pamint la vederea Manone; cind m-am aflat din nou ling ca, m-am mirat nespus cum de am putut si cred rusinoasi, fe sinumai oclipa,o dragoste ait de fireascé pentru 0 fiinfé fermecatoare ca ca. Manon avea o fire ciudata, Nici o femeic n-a iubit banii mai putin ca a; dar nu putea si-i alle linistea dacd se temea c3-i vor lipsi i trebuiau necontenit pliceri si petrcceri. Daci distracile n-ar fi costatnimic, ea nici ru sar fi atins de bani, Nici micar nu intreba cit am cheltuit din banti nostri si ct ne-a mai ramas, otul era si-si petreaca placut ziua;astfel, nefiind nici ptimag de joc de cart nici orbita defastulcelor care cheltuiesc mult, nimic nu era mai usor decit s-o mulfumesti efutindu- in fiecare zi petreceri pe ‘gustul ci i cra neaparat trebuincios i fie ocupati cu dstrdcfi; fird asta nu Puteai si-i prevezi toanele si inclindrle, Desi ma jubea din inima, si eram singurul, dupa cum recunostea, care o puteam face si guste din plin dulceata amorului, eram aptoape sigur ca dragostea ei va slabi in fata temerilor de siracie. Dacd as fi avut avere, nu cine stie cit de mare, m-ar fi preferat lumii 96 si un alt B.. deindata i jndoiam deloc cA ma va parési pentru) te wt Redes omens Species rua ar so resin oto elnccare deck shai GPCS r 7 aor ee i jstoli de la un prieten; mica r 4 4 am primit o suta de pistol Lae ns ch am roca aon ore Pan S50 : de aces dau o mash socio. Orit mira de am list st de ri acca eat, dept ough 8 Ge de aizbuti, cu cit aveam nevoie de oie ma oulul Totusi, ca s& arate c& siracia mea oe 2 i ale oro TO ne daw ump 1 Papen orbit © bucati de weme despre tet MryoniaGapuluimen sidesprebunle mele Ser ern depts poate a tannul ela mine, pentr cl vind in Bizionems re *eRedreptunom cist nimeni ava bani macs ee Ta sisi av adus muljumiri domnului Les apron calen novice ati tuos siawinsdrcinat pe U0 snide, timp se actu s Principal teatra al stratus a ‘ oan re fie hotell "Transivana’; acolo se juca isp even ot yoeuride mics Mnplnarision ee wm a rb ai ateati cea dat pinteninoroctluk in eitevasptAn eee rte mas in afar de ele pe cre Ie PACES cinst : ; Sanne ae Bees conta unde ne-am stbilit cy Hose de bogs! = berg ine, Nu mai oe sn acest timp si vind adesea pela mine, Noma “Tiberge mo PreeRANe peru gi mereu imi rata ch FSCS NT a ee nonsea, de vtoral meu. Aslam tise ° const : ji 4 le urmez, ii Cticten eeu toate e& nici gind n-aveam ss ‘urmez,ru rivna ce depunea, stind bine care-i era izvorul. Uncori glumeam pe a Iu, si cind Manon era de fata; il indemnam sé nu fie mai scrupulos atitia alti preoti si episcopi care se pricepeau de minune s& impace un ficiu eclesiastic cu o amanti. =Priveste~tiziceam, aratindu-iochiiiubitei mele ~ priveste sispune-mi «exist vreo gregeata pe care n-ar indreptati-o un scop atit de frumos, Else inarma cu rabdare. A staruit multa vreme, apoi vazind ca belsugul reste, si c& nu numai ci i-am itapoiat cei o suta de pistoli, dar am riat 0 alt casa si mi-am dublat cheltuielile, ca si ma afund din nou, mai > poate, in viata de placeri,si-a schimbat si tonul si purtarea. S-a plins de nlirea mea si m-a amenintat cu toate pedepsele cerului, prevestindu-mi te din nenorocirle care n-au intirziat sa se abata asupr’i-mi. ~E peste puting’ ~_mi-a spus ~ sii fi venit pe o eale cinstité banii cu intretii dezmatul. Iai cistigat pe nedrept si tot astfl iti vor fi rapt + pedepsi Dumnezeu si mai groazaic daca te-ar lisa s& te bucuri de eiin ‘Toate sfaturile mele — a addugat el— nu ti-au folosit; prevad perfect c& ind le vei gési suparitoare, Adio dar, slab si ingrat prieten. Fie ie tale vinovate s& sc destrame ca umbra, Fie ca belsugul si banii tai si fara intoarcere! iar tu s& rami singus si gol, ca sa simfi desertaciunea rior care te-au amefit nebuneste! Atunci ma vei gasi din nou gata si te c 51 si te servesc; dar astazi rup orice legitura cu tine; urdisc viata pe 0 duci. ’ Aceasta predicd apostolic mi-a jinut-o in camera mea, de fat’ cu 9. Cind s-a sculat s& plece, am vrut sé-l retin, dar Manon m-a oprit; a ca nu era decit un nebun; si-l las si ias Totusi, vorbele luim-au tulburat. imi insemnez astelclipele cind inima a simfit pornirca unei intoarceri spre bine, fiindca acelor clipe le-am at mai tirziu tiria mea in imprejurarile cele mai nenorocite ale viet. icrile iubitei mele mi-au risipit intr-o clipa mihnirca pricinuita de ta scena. Ne-am dus inainte traiul nostru, intocmit numai din dragoste ceri, Cresterea bogie’ ne alipea si mai strins unul de celalalt; Venus gi na n-au avut prozeliti mai plini de fericire si amor. O, zeil do ce sa 1 Iumea un silas al durerilor cind traind poti sa gusti cele mai dulci ari, Partea lor slaba este cd trec, vai, prea repede. Dac’ ar putea dura i, ti-ai mai dori alte fericiri? Au avut si ale noastre soarta obisnuita, au durat pufin gi au fost urmate de o amara cainfa. Cistigasem lajocul isume afit de mari incit mi gindeam sa plasez’o parte, Servitorii nostri ce norocosi fusesem, cu deosebire valetul meu si camerista Manonci, c care vorbea fara teama, Camerista era o fetiscand frumusica; valetul ragostise de ea; aveau de-a face cu stipini tineri si ingaduitori, usor de ‘ ie nyoat dpa creinga Tor. Sa feu we plana plan atit de ‘nefericit pentru not oe ‘oare near mai putut - me r-o seara, cin 1 n YF -enduneinherr i. ‘Am strigat pe valet, astrigatsi] avira iit nick umul, nick altul. Nis-2 spus cA ‘teanutile opt cind incarcasera ints-o bir dvi, dar bane dat intreeute de ceca ce ti-a fost dat sa vad ay, See rea de a birou fusese fort, bani tof Ina Perea ‘incremenit, la cele ce s-au intimplat, # in camerele ei au dat iama be is isi anstite ad ng eat rm Naneset ssperarea mea m-a a SE NDE Manone! o*P ro rizbura ex pe veun pros. ia htcul “Tiana suing ois de menorodie nimple incitmal mA S a in pe tsa indurereze spe mine des line mibnirea ci. Soe es en ee ee ea, ram cu rit ir i arca $i Sf wat, . pai Seana Teccle din rms, ‘am iis domnal ruin nu mai a nici ocd i Lescaut.El m-a sfatuit sa ma ae pine magistratul aftr a Pasisol M4 nenorocire a mea; Pe linga: fier de justite n-a0 sh stea de vorba cu sor: s domnul de G... M. od jut ait de vu pe dinaintes 0 ae mina fi, init amefti cum era de ghinion Tm Tavotecse sriduiaclstaageincap.Acestoneiaht jntoareerii mele; exeeutarea fusese tia aes Pelescatt lnc shai ‘spuna cl are aetna emg ce oe= = Bae a. ce mi-a oferitcitva pst : Bese ear opt cea patra cad mam pus in ps sie a inte felurite mi vinireface averea, am adormi rs snming nts niionce de emireaceaverenamadoml es 22 tam putut sa mi trezese a doua zi decit pe éAm deschis-o cu un tri lesch remur de moarte. Iata a ; cam : iti jur, scumnpul meu cavaler, no exten fac bogat si fericit pe cavalerul, a; it va spune cit a plins Am rimas, dupa ‘meu. Fratele igi fanona ices Po art ap eases rea scrisorii, intr-o stare is i nici rn damre ti nar w n at ele asemanare. i sift altida a pap aoe alr omen pence ee coeee le descilcesti; fiind unice in fetal lor, mu: leaghin = Fe alle su pot fini alturate de nic un alt sail cae me Saleen ar fi fost starea mea, desigur c& in ea se aes a ae zie si rugine. Bine ar fi fost dac& n-at fi. ins gla ee or uy ‘si dragoste, ba mai é er eran Ag — imi ziceam — dar ce? n-ar trebui si fie oer casi md urascd? Co drepur pots existe asupra unt inimi = eee Tour! bon! mai ramasese s fac pentru ea, ‘douhae nputirile mele spunindu-mi re wenec cede pra de iferi de foame. Dum ener inceteaza de a ma iubi. Se teme cd va delicacjea mea! Nu sam temutentcarede Decne et uae Véicdrelile mele mi-au fost itrerupte de o vzithlacare nu ma asteP- am; vizita Ini Lescaut. : vita tram strigat scofind sabia din teacd— unde ¢ Manoa? Ces} inspdimintat. Mia raspuns cu blindete cd daca astfel c ‘ch mi-a facut un mare servicit, el pata smi facé,atunciseretrage sinu-mivamsl pune piciorul in casi niciodata. Pisa au-{i inchipui - i-am spus r am ich dumital gi smi ma duci de nas cu povest, Ap&ri ti viata sau fi-ma s& 0 gasese pe Manon. 2 : cd Tute mais! raspunse el Doar deastaamsivenit Ii aduevestea ane i cave nck bu tra tece prin cap i pent cae vel recunoasie ree cindarma spre el cf am of fit thse ipseascd de caret, il rugase si o prezinte dom oh caer an basbat foarte daric itu sa ferit smi sPund © vere deal ch inssipregitisesurori sale cle sre 2650 i sd ojos ola el az dimineat, urmé Lescast. Eun om de ipa ‘a rimas incintat in totul de Manon ¢ avitat-o la ard ca sii tind tovardsic an er adhuga Lescaut — am cuprins dtr ochire flee oo tee 2a pent durmncata din cust at i onreate cis osteo ge batrinului i Manon suerise pagube nespus de mark ttt re ai ait de bine diricia, inci gscos, rept incepub, dont 0 de pistol; -am spus dar ca in vitor, eral a fac ft la mari novo, cli nase in sarc BO Sord.mea 7 strumaim, caren rimisesee cap dup moar plrii0e a yo pe Manon wodnicl e sma hi n-are sale 33 9 3 a cope ete ca prin ca.o uma in ini ek Bes rea at gata Sra lua indatorirca sk inchiriezeo cash comod Po ae non, lc dumneaa insti et bietul fio orfan. ARGC a eisieze bine casa gsi vi dea in ficcare hunk patra sue do Wwe, A Hae Gack eootec bine, fac patra mi opt sute la sfsitt) au gi late cme loca la fad, a dat ordi intendentului «A caute cass si vrgitensd total pind la infoarcerce ii. Arun ai so ver & SSeS A pregitoacd Wi uaicibat ste arut deo mie de oriin locale sisiteaigur ci te iubeste mai mult ca oricind. , inpeste Rovat pe scaun vsind In bizaraintorsiturd. sori mele, ME aflan rine tre siapiminte price gi a wrmae,intr-o nesiguranté 4cdireia era greu si-i it ircia x +i pun capat; am stat ase! multa a isi s : rmulta vrei ra Bila intrebrile cu care ma psa Lescaut. Din nonin clip ee § wifutea mau stripuns cu remuscii si ochii mini mi eau indrepat ca i ee cn mea ee ; vinovat. Ce palin imens ma despirjeade vata, {esta Omaivedcan aba mijn depatca ow care ma ata ee dar prea slabai ca Si-mi afie si sfortarea devs ma ‘Prin ce fatalitate ~ imi zic : t~ imi ziceam ~ am devenit un riuficator! Denaro tds Cum de sa schimbat pentru i i a ; cathe sD Ce mar impede striae ae ul mu ne-amn cuntnat inainte de an. i Tal meu, care mi ica ou atta dope, war Fegan on hoor dad af impresurat cu staruinjele mele tops? A ee ig ape toc det iar faa en sits tr aster, paves dagostea Manon fcfun : {atélui meu, si stima oamenilor cinstij, si binefacerile avers oi cent eae Nenoroci soartal Ce rol aa a aaa ace cu... Dar mai in cumpaina, polar sto deck pa na at 8 Ot san cumpéns, cind Manon a hott asl —Domnul ~ am rostitinchizin ? depts Somme Lescaut ~ am rst inchirind sri pleapel, ca pent fing Mine dureroacle cugetiri—dacd scopul dumtale' fet stom, ftun bine prince mum lemele.Aifipututsialegi cle maicinsta, ns ane helt nui aa? Si nu ne mal gn det floacle i Lescaut, dupa stia ce si creada gia fost incintat vizind ea eae T es ic si seals a rage ‘mai mari foloase decit te ah cee har oti Stat apoi sa chibzaim in ce mod ne-am putea fri de bamui aad rind cine stie cum pe domaul de G.. Modes simai in vista decitsi-linchipuise. N-am pasit alireva doch no : : mee amie a m altceva decit smi Tp o mulsa prostuta de provincial, sil fac sh reada cd ma pregatens se antate in tagma bisericeasca si cf ma duc la colegiu in hecare hotairit sa ma imbrac, ‘saracacios prima oara cind voi ‘adie Fon Me trei- il insusi Pe Manon in casa pe cae intendenul amasve gra So ens .Eaa stlintat de indat& despre intoarcerea ei pe Lescaut, acesta mi-a adus vestea Findul sdusiimpreund ne-am dussaovedem. Babaliculindragostit plecase ‘Cu toati resemnarea cu care ma supusesem vointci i, in clipa revederii 1 pulut stapini zyicnetul nimi I-am parut trstsilineed. Bucuria ca putea birui indurcrarea ci ma ingelase; ea, dmpotriva, plutea de foricire c& ma vede. M-a mustrat pentru réceala mea; nu m-am putut opri si vo numese perfidi, necredincioasé, s-mi insoteam vorbele cu oftaturi finci, A incercat mai inti sa glumeasca, ficindu-ma prost, dar vizind ca rile mi se afintese cu acceasitristefe asupra ei si infelegind groutatea cu are atit de potrivnica fir si dorintelor mele a trecut am dus dupa ea o clipa in‘urmi. Am gasit-o p ‘oate induram 0 schimb: Jn camera ei de alaturi. scAldata in lacrimi; am intrebat-o din ce pricind plinge. “Nu fi-ar fi greu sa in{clegi, mi-a rispuns ea; cum vrei si trdiese daca vederea mea nu-ti mai aduce pe fafa decit durere si incruntare, Nui m-ai lezmierdat de loc de o ora de cind esti aici in schimb, ai primit mingiierile mele cu marefia unui sultan in harem. = Asculti, Manon i-am spus imbratisind-o ~ nu pot si-ti ascund ea ima mi-e indurerata de moarte. Nu mai stau si vorbesc acum de nelinistea ce mica iscat-o fuga ta, nici de cruzimea ce ai avut-o si ma parasesti fara un ‘euvint de mingiiere, dupa ce fi-ai petrecut noaptea singura in pat. Farmecul fiintei tale m-ar face suit simai mult, Dar crezi tu c& pot sa ma gindese faré suspine si fara lacrimi ~ varsai chiar atunci citeva ~ la tris, la nenorocita viala pe care vrei sa o duein casa asta? Si lasim deoparte originea si onoarea mea} atit de slabe motive nu se pot lua la intrecere cu o dragoste ca accea ¢ fio port. Dar insisi dragostea ackasta, nu {i-0 inchipui oare cum gomo, ‘cum sufera ca e ait de rau rasplatitd,tratatd cu atita eruzime, de 0 amanti aspra si nerecunoscatoare? ... mn, cavalere, mu ma mai chinui degeaba cu ia cind vin de la tine. Vad ce te jigneste. ‘Sperasem cd vei incuviinta planul prin care am fi putut si he restabilim putin averea; sitocmai ca sate crut am pornit a indeplinirea lui fara sate fac partas, dar renunt Ja acest plan daca tu nu-l aprobi. "A adaugat ca nu cerea decit putind bundvointa pentru restul zilei aceleia, ca primise de la batrinul ei adorator doua sute de pistoli, dar astepta ici maj aduca seara un colicr de perle impreund cu alte gluvaere, precum si (ojumatate din pensiunea anuala ce-i fagaduise. ‘numai atita vreme cit si-mi primest darurile, a spus €a; iti jur cé nu poate sa se laude cunicio favoare din parte-mi, céci am tot aminat la intoarcerea in Paris, E adevarat ca mi-a sarutat miinile mai mult de 43 = Uite’ce vreau sicti invinuiri care imi strapung iun milion de or; ¢ drept asadar si pliteascd plicerea asta sinu va iprea | scump platita cu cinci sau sase mii de franci daca proportionezi preful cu bogitile lui si cu virsta ce-o are. Hotirirea Manonei de a-l parasi pe G... M.. mi-a flcut mai mults plicere decit nadejdea in cele cinci mii de lire. Am putut sa recumusc atunci c& in sufletul meu nu se pierduse de tot simful onoarei, deoarece eram atit de mulfumit s& ies din mocirla acestei ticilosii. Dar eram nascut pentru bucurii scurte si dureri de lung dainuire. Soarta nu ma izbavea de ciderea intr-o prapastic decit ca si mé arunce in alta. Dupa ce am aritat Manonei, prin mii de dezmierdari, cit ma simteam de fericit de schimbarea planului ci, am spus c& trebuie sa-l instiintam si pe domnul Lescaut gi si ne luam impreund misurile, Acesta a cirtt la inceput, dar cele patru sau cinci mii de livre in bani pesin I-au facut s& intre vesel in vederile noastre. Am hotirit. tofi vom Iua masa de seara cu domnial de i asta din dowa pri inti, pentru plicerca uci sccue mustime, in care eu voi avea rolul unui scolar, frate cu Manon, cealalta, ca sa impiedicdm pe berbantul bitrinel de a-si lua prea tare vint fafa cu jubita mea, in virtutea dreptului pe care credea ca sil-a cucerit plitind inainte cu aita voie bund, Trebuia si ne retragem, eu sicu Lescaut, in clipa cind el va voi s& treaca in dormitor, unde socotea si-si petreaca noaptea, dar Manon mi-a fgiduit cd o va petrece cu mine, iesind din casi in loc si meargi cu el. Lescaut se insrcinase si careta. La ceasul hotarit pentru supeu, domaul de G.. asteptat. Lescaut si sori-éa-au primit in sufragerie, Cel patrinului a fost sa ofere frumoasei lui un colier, bra si are, podoabe care prejuiau cel putin’o mie de taleri, Dupa asta, ia numarat suma de dou mii patru sute de livre in ludovici de aur: jumitate din pensiunea pe un an. $i-a prestrat darul cu citeva floricele galante in stilul vechi de curte. Manon n-a putut si-i refuza citeva sirutar, socotea cd prin asta isi cucereste mai virtos dreptul asupra banilor ce i se iaminau, Stam la usd si ciuleam urechea, ajteptind ca Lescaut sma cheme inauntru. Dupi ce Manon si-a strins giuvaerurile si bani, Lescaut m-a lat de mina si ducindu- na pind in fata domnului de G... M... mi-a poruncit si fac o reverent, Am ficut doua sau trei, ploconindu-ma pind la pimint. ~ Seuzati, domnule — i-a spus Lescaut — nu-i decit un copil nestiutor. Dupa cum vedeti, n-a capatat nici pe departe deprinderi pariziene, dar ragem nidejde si-l dim pe brazda. $i intorcindu-se spre mine a adiugat: ei avea onoarca si-l intilnesti deseori aici pe domnul, incearca si-1 ici de nodel. Batrinul craidon parca cd se juta la mine cu plécere. M-a mingiiat pe braji cu dous-trei palmute, spunindu-mi ca sint baiat frumos, dar si umblu i compliment al cei de margiri- i ut tiviti spre desfriu. Lesea ou vorbeam dect si ma fac 4 ochit in patra prin Paris, unde tineri sint asi sin fire a yop yopn seaman cu ‘Am rispuns, vitindu! e Paid, dome doar carncamens era we cova obese pe sort pus trim cate Lescaut, ARE Veatch sa Sect mai mul Sa Peck ent ce, domnaley tecuvorba.Parcin ami Pe eae ‘ba si mai prosti decit mine, i cred 8s ‘oameni, la noi ; sore ae x ae i i in ui ik petro un ing in provinse it de cuminte tindu-ma at batrinul, in camera ae i Lescaut; pel -acondus in camera isa nde nad $d nue til ae Nate caper oe de dormit un mrla poarta unde ne oprisemnoi Carel. a> afar sia da asntat ei. Ne-am dept je cartierul: oo \ii mei 4 sarlatanic, aU oO ena nut en ee find cea mai nccinstit&; maim Ea mi-oreprosam, totust, ca) a a de pn 3 ‘i a faptercle afost mai asp *t si-si dea seama ci-] trasesem PC cea sear vreun demers ca s& ne ee ‘piarda timp batind pe la usi ar it pe intinderea Parisului si pe fa numai c& el a fost curind informat sicine eram eu, viata pe care 45“agapi frinafi, cei mai mari des at cind wi Pat cind un subofifer de po e-au slit a Mult ome am pa ca n-am stiut de a hhrana; si ce hi iain dana sie hrand dezpust | Jnurmi, dupi ce eu insumi ace © casi poat flat acest aminuntdeeitmull eek ‘mai m i ulte luni o aspra si plictisitoare. imi. bata de o mie de ag Nu u, domnule — mi sd fim ‘multumiti unul de aitul ‘spuns el poartite si dumneata bine so 7 Inchisoare din Paris, pe atunci casé de ‘Corecti¢ condusa de célugar (a, ; 46 la arest sitratayi ny le wuaral Ad na polite a intrat in camera uuast, siosérut m la unde av € ci a-am 5 a inceput; o catastrofa n> ‘Mon poftit s ma ure intr-o camera de sus; am urmat fara cirtre, ‘Cyril vie-au insofit pind la usa; staretul aintrat cu mine silor le-a facut semn sa pleco, ‘Cum vad, sint prizonicrul dumneavoasira, i-am zis. Ei bine, parinte, w wvetide gind cu mine? '$-a declarat incintat c& mA vede vorbind cu judecata, mi-a spus c& dwtoria lui era si-mi insufle dragoste de virtute si religic, iar a mea sé dau ‘qscultare sfaturilor si indemaurilor lui; numai sa vreau si-i intore cit de cit Mentill ce leva avea pentru mine si voi gasi destulé plicere in singuratatea ‘moa, Al placere! am suspinat. Nu stifi, parinte, c& mie un singur lucru mai We simi faca placere. Ba stiu, a rispuns el. Dar trag ndejde ca inclinarca dumitale se va schimba. ‘Vorbele avestea m-au facut s&inteleg ca imi ct 1ostea aventurile si poate si numele, L-am rugat si ma limureascd, Mi-a spus ci bincinfeles cra Informat despre toate. Pentru mine, aceasta afost cea mai aspra dintre toate pedepsele, M-am ‘pornit pe plins; am varsat un riu de lacrimi, dind toate ‘semnele celei mai ‘cumplite desperari, Nu izbuteam sA mi mingii de umilinja ‘cd voi ajunge de batjocura tuturor celor care ma cunogteat, si rusinea familie. Am trait opt vile in cea mai cumplita descurajare, fara sa pot ‘si ascult pe nimeni, nici si ima gindesc la altceva dect la ocara abatuta pe capul meu. Nici gindul la Manon nu-mi mai putea sporio durere atit ‘de mare; pastram amintirea ei in minte, dar numai ca un simpéimint care prccedase accasta noua suferin( Spina peste sufletul meu era acum rusinea, 0 rusine carc-mi ziplicea minfile. Putine persoane cunosc forta acestor porniri ale inimii. indeobste ‘oamenii snt supusi mumaila patru sau cinci pasiuni, in cercul caroraisitraiesc viata, sila care se reduc toate framintarile lor. auafi-le amorul siura, placerea ji durerea, speranta si tcama, i ei mu mai simt nimic, Dar caracterele mai fhobile pot fi miscate in mii de feluri. S-ar parca c& au mai mult de cinci ‘imfuri, c& pot primi idei si senzati care depasese marginile obisauite ale aturi, si findes au conslinja grandori care-i inalfi deasupra a tot ce-t ‘Yalgar, de nimicaltceva au sint mai mindri, Tala pricina pentru care oumenii [cestia indurdatit de greudispretulsibatjocura, iaté dece rusineaeste pentru ei una din pasiunile cele mai violente. ‘Sufeream de aceasta tristésuperiortate a Saint-Lazare. Tristefea mea j-a pirut starefului att de coplesitoare, incit, emindu-se de urmési, a crezut de datoria lui si-mi arate mult blindefe si ingiduinfa. Ma vizita de dou si 47de treiori pe zi; ma lua adesea cu el si dim or de zel imi didea in - supunere blinda, it ardtam ‘converti. tate fircascd, atunci fondul caracterului dumitale per c& nu va mai finevoie site tinem mult aici, pind |Site patem aduce pe fagasul unei viet cinstite si regulate. | Am fost incintat vizind ca are o parere atit de bund despre mine. Mam botirit si -0 intaresc si mai mul printr 0 purtare case sil mulfumesseé pe | ¢cplin incredintat find cé era mijlocul cel mai sigur ca sie scurtertimpul | dearest. -am cerut cdrti;m-a lisa sé aleg ce voiam si arimas mirat vaziod ccd ma hotirase pentru autori seriosi. M-am prefacut ci-istudiez cu cea mai ‘mare rivnd; in felul acesta dideam starefului, cu orice prile, dovezi de schimbarea mea, asa cum o dorea el, Totusi, schimbare nu era decit parelnicd. Trebuie sd marturisesc cd am Jucat la Saint-Lazare rolul unui ipocrit. in loc si studiez, cind raminoam ingur, imi treceam vremea gemind si tinguindu-mi de vrijmasia sori blestemam inchisoarea si tirania care ma tinea acolo. Cind se itimpla sa seutur pufia. dezndejdea in care ua azvirlise rusinca, cadeam iardsl, ia | sheara suferinfelor de dragoste. Lipsa Manonei, nesiguranta de soarta ei, fcama c& poate n-o voi mai vedea niciodatd, numai aceste ginduri mi se invirejau atunci in ereier. Mi-o imaginam in brafele lui G...M.. (gindul acestal-am avut dela inceput),cacideparte de abu cia supus-olaacecasi pedeapsé ca si pe mine, eram incredintat ca m-a dat in lituri numai ea $a’ Pati iubi el notulburat. Astfel imi treceam zilele si nopile; imi pireau c& dureazi 0 eternitate; nu speram si scap astfel decit prin prefacatorie; observam cu griji fata staretului in timp ce cuvinta casi infeleg ce gindea despre mine; din dorinta de a-i plicea imi facusem materie de studiu, ca fata de cel care avea puterea sa-mi hotirascd soarta. Mi-a fost usor si ‘ecunose cé-mi cra perfect binevoitor si nu m-am mai indoit cé va fibbucuros si ma serveasci. {ntr-o zi, mi-am Iuat indriiznealasi-intreb daca eliberarca mea atirna deel. Mi-a réspuns ci stipin absolut nu era, dar avea nidejde cf, pe marturia ol st dim o raitd prin grading; mereu pin si sfaturi spre binele meu. Le primeam cu o stint, iar el trigea nidejde c& ma va miss ava ae simi se redea libertatea. tal de politi, Pot oare si-mi inchipui ~am urmat incetisor i ii area o ispasire ‘indestulatoare? e on worbease, dack aya dream. L-am rugat Siriiet Mica faghduit a ‘insti G... M... a fost atit i fle in urma m-a instiinyat cA Ee a + cl acest ine Do aude ac deep ming nc m2 nL Wipes ct te i ara alae i pte ‘io 0 ges Desi vederea lui nu putea : : ae ee ‘Avenir 1a Manon. Mi-a fit un logos ou tile asupra Prose putin rete ay, pecmne casi jusifice propria It denna 8 ee par oe teingiditsi-siprocure uncle plier pe sr toni are i suits = ae oe tegcaviou ee aH ascultam ora glume batjocoritoare pe seama frie! mele sor pe are trebul le fimesteritin num BSceam aia plicere in pioasaindeleti ont i invata regulile cuminteniei a Gmcata tla San Laz : ate i giciteva tipete asculite sa cepa anki go Meo cat a fencer i citiva calugari. ‘miinile ‘insumi : “ee fo ain area ame ‘ne; dreptate cereasc&! mai pot oe 5, dumnezeule!_gemeam printre suspit “ ec ns ee re barbarului -mi daduse 0 trai oare dupa : ee Sear i a ce gute ° rit an etal Cei de fafé m-au oprit. sae ar el Jovitur ae ie antreceau orice v-afiputeainchipul se = Seaan incit toti cei de fata, care nu ‘cunosteau pricina turbaril 6Pe altii cu tot atita groaza cit si mirare. Domnul de G... as devreme ceean-a fost pirtasa lainchiderea mea. ‘acest timp peruca si cravata si de ciuda cé fusese maltvatat intrebare cfutind citeva motive fe oes SOT rea ce ag Avesinnit Starefului si ma tink mai din scurt si sé-mi aplice toate pedepsels care ee ein adi oe har a facusera faima casei Saint-Lazare. ow i de politie, chiar dacd ar fi iesise de aici in ~ Nu, domnule ~ |-a infruntat atunci stareful - nu nc purtim in felul owt pencral de Poli eepartea domnului G...M. care is acesta cu tinerii de familie ea dommul cavaler. Mai ales c&-de obiceie blind yet ae eat de puternic 6a SB se fa uml uni nenorecit in || si supus; aproape nu-mi vine si cred ci a sirit la batale fark pricini Babb cess intoarcorea starejull ey He cris si mi inchipti pe | i tit aes ir und Bee ee stiam cum i) Leary a soos cu totui din iin pe domnul de G..M...A plecat snl Perens sak in afark dows La ci peeks | Aminjntind pe start cit va pune cu botul pe labe, si peel, si pe mine, gi pe Manon lap jnteamunele amanunteauzite tofi care ar indrazni si-i stea impotriva, i depaipeas aes ae eraare im rascolea fur. ram ait de hort ssa in auton or Starefula lsat pe célugirisi-Iconduci siclardmascu mine. M-arugat Os are imi scale ieee dk n-ag fi putut ies, Staruitor sii istorisesc numaidecit ce se intimplase, risesips ed chibzuiesc pe ce cale 58 intea la incercare; am ; Abs, pisinte~i-am spus, plingind mereu ca un copil— inchipueste-i fa at an ria vinyl ck. Mia a care cee aagare’S cruzimea cea mai cumplita, inchipuieste-{ barbaria cea maijosnicd, aceasta fi (nt an eate posibilitajile, dar n-am gas ¢€ fapta pe care nemernicul de G... M... avut lastaten sf o comita, Abt at ge to ‘Strapuns inima. N-am sa-mi viu in fire nic ; mutts, ma Vor dee ut ca, dupa w incerears dui un autor, ciodata.. Vreau s3-i povestest tot, evadare far prime} eh srjeteni de iacare asf mre’ Na aie am adaugat hohotind mercu in plins. Esti un om bun, iti va f mila de mine, fine Ia ae Te aduc la eunostint situate mt injghcbat ca 1-amiistorisit pe scurt povestea dragostei vechi side ncinvins ce ma lega Barptin.ce de Manon, i-am descrissituaia inf 2 ccare-1 crezui loritoare in care ne aflam inainte de a fi sam opt asupra ue Pia Pe despuiati de proprii nostri servitori, de G... M... iubitei mele, cum s-a inchs drept c& am infitisat totul in felul cel ae ‘a data, ca sa-l intocmesc - 4; am lsat deoparte deocamdatt, oe ie, adica in: a iabuteasc’; Fam uli, daca va mai fi evo, add in cau i-am vorbit despre propunerile facute a {ntoarcerea starefulu, daca va Wa gurind. Nu i it rl ein cara ot ap Se me aa yee tan ue ‘mai favorabil nous, trned pe fafa semnele de bucuri de politic -mi-a spusel = = Tati — am urmat ~ de unde se trage rivna depusd de domnul de G. SA Pe al domnuloilocotenenct-general de politi t M... chipurile pentru convertirea mea. Cu trecerea de care se bucurd, ma az seal anya incit se pregatea si-mi Putut inchide aici dintr-o simpla dorinj4 de rizbunare. L- -as ierta, parinte, si i-a ingirat atitea vorbe rele despre dar aste nu-i tot; a sidicat-o $1: Pe ¢a, cea mai scumpa jumatate a fiinfei mele, alle cum in mai srins.Indat isi ce -am facut salle com ‘ ‘ordine ca ste tin mai sri aris putin de ncinfrinarea acel a, a avut cruzimea asta, ia facut rusinea so inchids la "Hopital de onat ‘Sa nrarle, mia prut mult maiimbizt ari pains ail | Riutnerusinarea sa-mi dea vestea el insusi, adineauri, La "Hopital parinte! stanilijca de GM... mi-a spus totus c& © ne aadaugat el, sederea la noi mu ©, cerule, Magon, fermecstoarea mea iubits, domnija mea, bigatt la "HS. aor Fc trcbuies sta ic mai ales Sia a fil bine tratat site asigur | pital’ ca cea mai mirsavé femeie pierduta! Unde as gsi desta tarie casi na poate dect si foloseascd. mee eae Mone ‘mor de rusine si de durere! . y-ai s8 ai de ce ‘A ca sé-mi lase timp s& ‘Vaindu-ma in asa hal de suferinfd, bunul stare sa strdduit s& mic Fin ee sce biajiululstaret a fost desta de etre tot pal daca mk aline, Mi-a spus cd aventura mea 0 cunoaste sub alta fata de cum aoe ‘Mi-am dat seama ci-mi pun in Prine apotriv, cA deoa- Povestisem eu; in adevir, sta c& duc o viafd dezordonatd, dar is inchipuise ane grab sien capt ibertatea, sre avind macar stima lui. ca domnul de G... M...s interesase de mine numai din sima si prierene Te ai mn, sino ae ede {acd un servic, f2r3 pentru familia mea; toate lamurirle ce-i diduse bitcau in struna asta; dar Pastrindu-mi cumpatul -— eee arlngt mil ianunesSinsinize ‘ceca ce afla acum de la mine schimba lucrurile cu totul si nu se indoia ed x snimeni, dar care iia la Saint-Sulpice, c ma ‘aportul amimunfit pe care itenfiona si-lfac& domnuluilocotenent general ia cea mou un sit pect care loti a 51 de politie va contribui la eliberarea mea. M-a intrebat apui de ce naman rome 50 : : 4rau de napasta c: le are ma lovi datoriei. A venit numsidect la Saint-Lazare, si si rome azar, 3 si Fa primes vizita lui din cind in ci ara acca lata fara 2abav: ft, geimu doar ciasteptam delacl ajutorl rebuinces en gee i Raion Sr ee sipoate cim-iparea ise, crezind-o in stare sé ma aduca pe calea a la mine Convorbirea noastr a fost ct se simi cunoasca ginduril; i iy iing acai Fam canoase gindurle-am deschis 2 Hitcndsigeocest Jarg inima, tdinuindu-inumai planul ~in chii tai, scumpul meu prieten, spus. Daca nadijduiai sa gasesti ‘otto ; 5 eed 5 ‘sa par ce nu is sonra ok dept ei er dora Janturile dragostei, situla de farmecele Maton ‘soa ceenee Parere despre mine. Ma atit de indrigostt sila fe imi caut fericirea vieg ae fanonei, iti faceai fal de nefericit din pr ~Tiberge! i-am spus, impottvins, Peaks Bt, © W0r pti si invng ind atacurierimin irk ‘oumesti tu fericire in virtute dim 52 ionez Ja rindul meu, Poti pretis nez la rindul meu. Poti pretinde c& uie fara suferinte, fara predici si nclnite? Ge pume dai atunci inchisorilor,erueficirilor, suplicilor tiranilor? Ai sf Me taste, ed tot ce chinuleste trupul devine o fericire pentru suflet? Hn \ndrizni, eun paradox fra noima. Fericirea pe care mi-o tot araii cot iatecata deed eu mii de suferinfe, sau, vrbind mai drept, mui ec! 9 (eanturs de nenorociri prin firele cfrcia te silesti si stribati spre fericire. seevnck daclputerea imaginaic te fae s4 gasest placa in insesi rele panned, dat find cd speri s4 ajungi prin ele la un capat fericit, de o& veri la ine epatrazicere si nebunie int-o inclinare asemanatoare? © iubess Pe Pane so ai prin mide suferine tind sa trdesc frit lini ling ea. Caea pe care merge tulburata, dar sperantade aajunge Ia liman imprastic durerea, $i ala e& numai cu o sizgura clip petrecuté ling inbita mea rit voi socoti Tespitgubit de toate supdrrile prin care trecca sé am. Total smi se pare veaar Ia fel si dinspre partea ta i dinspre a mea, sau dacii vorba de vreo Teosebire, apoi ea vine in sprijimul meu, cic feriirea pe care ou o cart © several, pe cind cealaltée tare departe. A mea c de acceasi nalurd © sorerintele, adicd o poate simi si trupul, iar cealalts e de o matura necuno- cut, pe care numai puterea credinfei o incheaga. -Fiberges-aingrocit auzind cum rationez. Dindu-seindarat cu doi asi smi-a spus incruntindu-se ca vorbele mele, nu numai cl jicnese bunul-simt dar mgatteau un sofism de nelegivire si necredinta ~ si a adaugat: "sd compari Capital suferinelor tale cu acela propus de religie este 0 idee din cele mai usuratice si mai monstruoase”. se vizturisese _i-am spus ~ ci nu e fd cusur, dar bagi de seamé c& ru asupra cise indreaptérafionamentul meu, Am urmérit si expic essa °F tu privesti cao contrazicere in staruinfa mea pentru mn: amor nefericit, sicred edit perfected, dacdin adevr este un, tu n-ai putea so intus aoa ct ea mine, Numai din unghiul acesta de vedere am aratat ci lucruril aan mand, a parerea accasta m-o stn, Imi vei raspunde oare c.scoPt eal al virtut este infinit superior celui al dragostei? Cine ar spune nui aay Dar despre asta e vorba? Sau despre puterea ceo au sina si ala dea a oe iaorim suferingele Si judecém acum luerurile dupa urmari. Cit pastor pot aumara pe tariml severeivrtui si tide putin pe aca al ‘daca exista suferinte si pe calea binclui, rep inorocoase, rere ne eu tare in sprjinul meu, amume cA amorul, desi te insealé adeseh, zi putin nu fagdulegt dct saisfcisbueuri, pe cind ei preinde ici triste gi umilitoare. 53Vizindy-l c& se in in lumind dragoste, cea mai proana iaduiestimaimulferiare ge ane tunecd de minis acesta: ca si dezgustio : toda este si 4 © pe calea vrtu placerile sisa-if Fcuti noi oamen i, jertfindu-mi dr imi ficcam 0 idee att deere, tal meu slab, Recunose, vai, ‘Yorba, dar sté oare asta in as aVea nevoie ca si uit farmecele Diteitere sect jansenisg USE iete, a reinviat dezordonata Jansen ‘ sm, di es care nu se recunortea name us, te catolic (at ‘eolog olandez ostea omului liberal arbitru, aga (1585-1638), prin cum profeseaza sivmi ducd scrisoarea; o pregitisem inainte de venirea lui sii-am dat destule notive ca a intaresc nevoia acestei misive. S-a tinut de cuvint sia predat-o; ~ Insinte de sfirsitulzilei, a primit si Lescaut plicul bagat inauntru, adresat li. ‘Adoua7iasivenits” ma vada. trecind frd greutate sub numele fratelui meu, Am simfit o bucurie nespusd cind Iam vazut intrind in camera mea. ‘M-am dus 58 inchid usa cu cheia. ~ Sa nu pierdem nicio clipa, iam spus; da-mi noutati despre Manon si di-mi gun sfat bun ca si- mi fring lanturile, ‘Mea asigurat ca nu si-a mai vizut sora din ajunul ziei in caré am fost inchis; ci n-a aflat despre soarta ei sia mea decit dupa multd alergatura si ‘cereetiri; ca s-a dus si la "HOpital” de dou sau de trei ori dar nu i s-a dat voie si-i vorbeasca. a ~ Nenorocitule G...M..- am strigat~ ai si-mi plates sump astal ~ in privinta eliberari tale ~a urmat Lescaut ~ treaba asta e mai putin usoara decit crezi, Aseara am stat citeva ore, impreuni cu doi prieteni aimei, cca si cercotim casa asta pe dinafara si ne-am dat seama c& dat fiind ca ferestrele tale dau intr-o curte inconjurata de cladiri, asa cum mia seri, ar figreu de tot site scoatem de acolo. $-apoi esti la ctajul.al trelea simu putem ‘4 introducem aici nici scdri nici fringhii. Nu vid prin urmare nici un chip de scapare din afara. Trebuie sa gasesti un marafet, ceva, aici, in casa “= Nu—i-am rspuns ~ am examinat tot, mai ales de cind arestul meu e ‘mai putin aspru, prin bundvoinja starctului, Usa cameret nu-mi mai st& jncniatd, am toaté libertatea si ma plimb prin galerile célugarilor. Dar scfrile sint toate aefypate cu us grele carerrimin inchise cu cheiazisinoapte, astfel cde peste puvaf% si scap numai prin dibacia mea. A, staif am exclamat, strabatut de un gind i intirzind putin asupra lui, céci mi se parea minunat; ai putea sé-mi aduci un pistol? ~ Nimic mai usor ~ a raspuns Lescaut - dar co, vrei s@ ucizi pe cine L-am asigurat ca atit de departe de mine era gindul de omor, incit ni ‘micar nu era nevoie si fie incdrcat pistolul. ~ Adu-mi-l miine - am adaugat ~ si cautd si te afli, negresit, seara la unsprezece, peste drum de poarta clidiri, impreuna cu doi sau tre prieteni de-ai nostri, Am nadejdea si pot veni la voi. ‘Mea napadit eu intrebari ca 4 afle mai mult, dar i-a fost degeaba ‘ostencala. I-am spus cd o isprava ca asta, asa cum mi se infripa mic in gind, ‘nu poate pirea cuminte decit dupa ce a izbutit. L-am rugat si-si scurteze ‘vzita ca sa poata intra mai usor a doua 2, A fost primit cu tot aft de putind greutate ca si intiia oara. infajigarca lui era atit de gravis, incit nimenimu star fi inchipuit cd mui un om de onoare. 553 : PU cd sint foarte mi A b c rte miscat de bunat t se anal de pret dintre toate bunurile eee ans abiti pe nedrept, cram hotivit ef gies si de teami si nu-i vind poha ae suet i tidict viata? Aga ma Hi, nu-i vorba de asta, -am rispuns nerabdator. N-am de gind si te ‘ino daca vrei sa traiesti, Deschide-mi usa s-ti amin cel mai bun prieten. ‘Am zarit cheile pe mas, Le-am luat sil-am rugat pestaret sama urmeze {ivi si faca zgomot. S-a vazut slit s& se hotéreasc’. Pe masura ce inaintam Vidleschidea cite o uss, repeta cu un oftat: ~ Ah, fiule, ah, cine-ar fi crezut una ca asta! ara zgomot, parinte, repetam de partea mea de fiecare data. ‘Am ajuns in cele dia urma la bariera care inchidea drumul citre usa mare dinspre strada, Pe cind stareful se grabea sa o deschidi si eu stateam in spatele lui, cu luminarea intr-o mina si cu arma in cealalta, socotindu-ma gi liber, iata c& un servitor care dormea intr-o chilic alituratd, auzind ‘momot de zavoare, se scoala si bagi capul pe usa. Staretul -a crezut in stare sf puna mina pe mine; i-a poruncit, cu destula neprevedere, si-i vind in ‘ajutor. Era un viajgan cioldnos care s-a aruncat asupra mea fara sovaire. Cu ‘el n-am mai stat la tocmealé; j-am trimis un glonte:in pieyt = Tata ce s-a intimplat din pricina dumitale, parinte, i-am spus cu oarecare semetie cilduzei mele. Dar lasi asta, ispraveste ce-ai incepul! $i J-am impins spre usa din urma. N-a indraznit sa nu deschid’, Am iesit in strada rasuflind ue.rat, La patru pasimai incolo Lescaut ma astepta, cu doi prieteni, dupa cum figiui- se. Ne-am indepairtat. Lescaut intreba daca ise paruse sau intr-adevar auzise ‘un pocnet de pistol. E vina dumitale, -am spus. De ce mi lai adus incircat? ‘Totusi i-am mulfumit ca a avut prevederca asta, fara de care ag mai fi stat multa vreme la Saint-Lazare, Ne-am petrecut noaptea intr-un birt unde am mai prins puteri dupa postul in care fusesem inut aproape trei hini. Dar ‘nu m-am putut ospata cu plicere; sufeream cumplit fara Manon. = Trebuie s-0 eliberez, le-am spus celor trei prieteni, Nu mi-am dorit libertatea decit in acest scop. Cu ajutorul dibaciei voastre; in ce ma priveste, imi voi pune in joc si viata. ‘Lescaut, caruia nu-ilipscaujudecata x prevederea, imi infatisalucrurile asa cum erau; in treaba asta, spuse el, trebuia s4 pornim la pas, sa stringem haturile; evadarca mea de la Saint-Lazare si ncuorocirea ce s-a intimplat la iesire au sa faca zgomot, fara indoiali; locotenentul-general de politie va pune sé ma caute sibratele Ii sinttungi; in sirsit, acd au vreau s& ma expun la cova mai ru decit Saint-Lazare, cel mai nimerit lucru era sa stau ascuns, acoperit, micar citeva zie, atit cit'va fi nevoie ca rabufnirea de furic a dusmanilor mei sA se sting’. Era un sfatinfelept, dar au tot astfel era si omul care trebuia sici urmeze, Incetineala si crujarea nu se potriveau deloc cu inflacdrarea mea; m-am marginit s& feaduiesc ci-mi voi petrece dormind 57ll eT ‘iva urmatoare, Lescaut m-a incuiat i i si vue cant m-a incuiat in camera Iui si am ramas acolo pina © parte din tiny fig ain imal cst am pct inetd parginscocnd Incite septa prides ma pun GE sao ee fi sorba de fort wlena, trebua gst un tert peat nsencilora-arf vit deundes inceapa, Nu vedeam nicio are de lumins, ase inal Si examinez mai bine lucrurile dupa ce voi lua citeva informa wap noc interoaren Tiaras eee cog aide 09 care redaliertate, am rat pe Lescaut sm insoteasc pins acolo, Am eat vor cu unl dine ora ear mi " sai cubun-sin Mam dat dept un strain ae aie cpu lau despre incisure, despre ordinance ra nut, Fameert eee mimi 6 in uns ala am guns ine despre administrator, Tagine wm spuns aumele lor ce ait aca, RaSpunsl sala uma intehare mia mst in ecru gnd ibucurdtr pe care Lam Baste ry Am tcc near eben copie mele ded don li, Paznicul mi-a rispuns ed informati sigure m tar ptea da enum cidmould .. unl nip adn tor aveaumfiv nvr deinsuratoare; vase Venindadescorien allsha pital’, Stirea aceasta imi era de ajuns. Am curmat indath vorba a intorcindu-ma acasa cu Lescaut, i itor Lescaut, i-am impartasit planul care-mi incolise in ~ Imi inchipui -mai mici Bisbee elleetor chai of eer oA : a mai oft tneriide vrsta I Boate fie un dun afemeior, nici ait de rico init si ps de ajutor intro aventura de dragete, Mi-am pus in mins sk) Beahiiely erarea Manonei Daca afi ind un om cumsecade si aieiae aula dingeneroiate Dac cminatd ace sini aa besos Henry o Jal degus, mica in nidejdea cs va infrapta din dure ei éscau a reeunoscut sel ca era ceva adevarat in ideea measica jeca mea sic aveam oarecare sorti de izhinds pe caléa ie Hi pe calea asta. Noaptea am petrecut-oin mai pintina A doua zi Famili ineata, m-am imbracat mai it mi. pins arate cee: m a mirat Vizita unui nect Fiz i sieasnintstpeehac naa iS ol imfamintele. i, i it i z i firesti, i-am vorbit de pasiunea mea si | Aamfndoi bun la inima, prin inclinarea fireasca a unui om iubitor sg de frumusetea iubitei mele ca despre dowd culmi neputind fi egalate decit tWvade coalalta, Mi-a faspuns ¢8, desi nu a vizut-o niciodata pe Manon, 2 wiv vorbindu-se de ca, dacéi vorba de aceea care a fost iubita batrinu/ui Hee... Num-am indoit c& era informat gi despre partea ce-0 avusesem co Peaneisin aventurd gi co oI cigtig mai mult, adaygindu-mi un merit prin lherederca ce-iardtam, iam povestit tot ce ni se intimplase, Manonei sim Tats, domnule ~ am continuat ~ viafa si inima mes le pun acum in ulinile dumitale. Amindoua imi sint 1a fel de scumpe, No m-am ferit $f aiibesc pentru ck. amaflat cit est de generos, apoi lind avem cam acecasi Mest, nadajduiese c& exista potrivire sin inclinarile noastre, "a parut foarte mijcat de accasti dovada de sincenate si candoare. A rlspuns ca un om de lume, inestrat cu simjaminte frumoase, Pe Ce Pe jin: fume pot si le capeti, dar potiadesca sé le pier. Mi-a spus cf vizita mie 0 pune in indulintimplasilor lui fericite, ca prictenia Ce -oarato va considera Aept un bua prtios se va sixadni si © morite prin zclal en carema vaserv Niue figaduit sé mi-o redca pe Manon, deoarece, aspus el avea prea puting freceresi nu cra sigur nici de aceca, dar s-aoferit si-mi inlesneasca plAcorea He ao vedea sis&incerce tot ce-va stain putintéca i mi-o readueitin rate, ‘hon amas mai muljumit de achotarireaCayaduieilor lui decit a5 f fos fal de o prea vie asigurare ci-mi va indeplini toate dorinfele. Vedcam ia tmoderafia ofertelor sale o dovada de sinceritate care ma incinta, Intr-un ‘vin, speram mult bine din ajutorul lu. Ciar si numai fagadiala c& o Yedea pe Manon mari facut sa sar in foc pentru cl. I-am aratat ce simiear Tumaiin parte, dar inis-un mod care I-a meredinjat c& nici eu nu eram om Tau. Ne-am imbratisat cu toata dragostca; ne impricteniscm pentru c& cram pmeros Dovezile de stima ce-mi dadea le-a dus 31 itinind seamaci, abiaiesit | ssa ccitre un alt om care-i seamana. ‘mai departe; chibzuind asupra intimplarilor me! ide la Saint-Lazare, eram desigurstrimtorat, mi-a oferit punga lui staruin ian, N-am primit, dar am finut saci spun: ~E prea mult, domnul meu, Daca prin bunatatea i prietenia umitale a faciedo revad pe iubita mea Manon, ij ramin obliga toata viaja. lar daca fm vei dao liber pe fiinfa aceasta scumps, nici virsindu-mi singele ca s& te servese smu ma voi socati achitat. Nu ne-am despartit decit dupa ce am fixat ora 51 locul unde st ne revedem chiar in dupa-amiaza aceea: din bunatats nu m-a aminat pe a dou Fi Leam asteptat intr-o cafenea unde a venit si cl pe la ora patru, apo! am porn impreuna pe drumul spre "Hopital. Traversind curtea inchisorit imi tremurau gentunchii. 59.vale! am tadata, pe idolul ini: le! fine-ma in viata macar pins somin care se gisea ea sidespre aceca din care eu abia scapasem. Domnul multumeasca, oferind: alta favoare nu-ti mai cer!" le T ie-a consolat prin noi figiduiel cd se va pune in migcare cu tot sufletul | atipa in care se afla eel 1s eee in asurain ® pamictotivegrabeau 1 ta¥ine curme ‘chinurile, Neva sfituit si nu lungim prea mult convorbirea ca acca in aeje cl ella Manone, nea condus eal eeetsaaritat ‘nai ugor sa ne inlesneasc& altcle, Cu foarte multi greutate ne-a facut ingrote car8 cra a date, $i care ines tg ee Sia, tocma; primim sfatul. Manon mai ales mu se putea otiri si ma vada plecind a celule. L-am intrebat een, mind o cheie urings, DO osutde ort ‘am sculat si ea m-a apiisat inapoi pe scaun, sau ma trigea de haine si de mini. Vail ‘unde ma lasi? Cine m& poate asigura cA o si te mai vad? Domanul de T... ii fag&dui ci o sé vina cit de des s4 o vada, impreund cu mine, si adauga glumes: Unde te lasim? Pai locul Asta nu trebuic sé-l mai numim "Hopital, © Versailles, doamna, de cind in cuprinsul lui silasluieste 0 fiinfa care merit i domneasca peste toate inimile. Tesind de acolo, am dat un bacsip bun gardianului ca si-l oblig sa aibi sgpija de Manon cu mai mult indemn. Onl avea un suflet mai putin josni si fapru dectfartai lui. Fusese de fala intrevederea noastra, duioasa scend petrecut -a migcat inima, Ludovicul de aur pe care iam intins in dar mi fa abipit si mai mult; pe cind coborau in curte m-a tras lao parte, PM Domnule — mi-a spus - daca afi binevoi si ma luati in se dumneavoastra, sau micar si-mi dati o recompens’ cuviincioasA ca despagubit de pierderea slujbei ce o am, cred catmi-ar fi ugors-0 scot de aici pe domniyvara Manon. Paaieamoe redincios pe cit en "Am iulit urechea la propunerca lui si cu toate c& eram lefter, i-am SOSA aE oe figiduit marea cu sarea, depésindu-i cu mult nidejdile. In sinea mea soco- 84 sb iveasca pe loc, ‘ispuns el; clipa aceasta fericita 3 team cA voi fio dati in stare sa rasplatesc un om de conditia lui. - Manon ainjeles ca cram scot mu va intirzia; ar putea rates inn bre aes A PT ce a isa. Ne-am imbraticat 1 ne t000- Amit Se norocul tduva merge mina in mina cu al meu. despartire Sines Reece ae aOcmai cind ca nivalea spre “Am voit s& stiu de ce mijloace plinuia si se foloseasca. Suspind, jumatati de atit de dulce simtita, ian duiosie pe care 0 De nicium atul deci i-i deschid seara usa celule sist insotess pitt au aledtuit timp de ua etait, mil de nume de le color indraigostqt la poarta din strada, unde dumneavoastratrebuie sa stati gata so primiti r tun sfert de ceas 0 scena care Lo eon imeateate de dor, ‘Lam intrehat daca nu era primejdie sa fie recunoscuta pe cind trecea prin ganguri si curt A recunoscut oi oarecare primejdie puta fi, dar ca si faci ceva, trebuie si incerci, Desi imi crestea inima vazindw-latit de hota, ‘am chemat sipe domnul de T..ca8-i comunic planulsisingurul motivcare-1 faeca indoielnicpentru mine, Eli-a gasit mai multe cusururi. A fost de parere ca Manon putea si scape in felul acesta, dar, daca va firecunoscuta, aurmat l, daca va fi arestata fugind, sar putea si fie pierduti pentru totdeauna. $i altminteri va fi greu, ne-a prevent el. Va trebui sa plecati imediat din Paris; aici, niciodata nu veti fi la adapost de cercetéri, Tar urmérirea se va face cu multa strignicie acum, ait in ce te priveste pe dumneata, it sipe -_ or2. Un barbat se Fauinknsedncer teed Sten aa Gameeees ap Gar este cu neputing’ grou inmintea ea, spire are asst raonament apt fanon. [-am nadejdii ait de apropiata dee syed ere Tees epee dT eee ter pe Perse ieee reece Am adlogst ok 4 ingiduic amorului Tatcles agora a eens cum mai cas am in adevar de gind si Sicko seperate tu amid pla sm jit-un sat vec, Noam Penang trim cradaes, pec ne stain puting, mul de zua urmatoare. eben el Sie stabilit si aducem si Aumial att pe domaul de tr aca escocitor, iesitea une femei. Nu una peste alta; cit pes id chibrace a dou Neher eee lis Gt penta rest, mi instcinam eu, wa eu dous veste usoare, lenjerie, Goraitts 4 douazidimincajala Hopital” Eee te eae pentru Manon Pima dect cine (ese Nodes cil de umflate se Pe covp, i sesem Sond vaste i Conceal. Domnul de. a tisat au buzunarele, N-am tot ce-itrebuic, ae tunica, fiindu-mi destul Nena una din cele att de necesar ne-ar fi facut a sa Pantani ia, Credeam ca are Remchitts care ue paca Dac 2 Ee ne impiodice, Mace he a opera A un Me Sto doers ileal ance po ee ato es din Ca ae mal pring poaldis conc Mantia cra lung, imi voue la fart pantaloni inchisorii citeva ace, ca sé pot pisi ape cane Restul zilei mi 06 IRE S-allsat noapteay aoe nest de lung, de nes 2 joaptea; seam dus la "Hopital Ee cee in cele din urma ee pea ea deschis; eau urcatamindol itr cy it Manon on CHEESE ea Mica care teenie oa onl intr ipa. Am primit-oi tuzulei. Portiera ___ ~Mergi la margin frunza, Birjarul aintrebat unde ‘ie, peiubita nw pon fea maine pimintulal~ am spis— de i mega, Elanul acesta pe ee intran poset aumit, ceva mai in amit cova mai i urmi, sad wil reula sane in Meat in vreun bucluc;sireain ochi doar e& inerclal ene ul acelafrumos 1 Culota seurta ta pina la genunc ichi de unde in ‘ ‘neepeau ciorapii (n..). {jw tape chema Manon era fat ripitd din inchisoare,siel n-avea chef si Jnr caput de dragul meu. Faces pe ddlicatul, ticalosul, ca sa mi facd si ceram prea aproape de "Hépital” i iene nai mult cura. $i js tinw cu binigoral ‘Paci din gu Dupi vorba asta mi-ar fi ajutat sh spe civticrl unde loeua Lescaut. Find Grn, domnul de T... me-a pa 1am, fagiduind si vink si ne vada a dows 2. Gardianul a rammas cu noi. 1) yineam pe Manon atit de srins Tipit de eine, ‘ncit amindoi nu fcupam in careta dect un loc. Ea plingea' 6 ‘bucurie, it simteam lacrimile Jrctingindu-se pe obrajiimel. Dar cind trebuit si coborim, ca si intram la prone pa sia intre mine sibsjar o nous Cloris ‘urmari funeste. Mi etiam ed fagiduisem un ludovic, mu numai pevery ‘ca era prea mare Ppaesigl, dar mai eu seam pentru ci nu aveam, Tudovicul, L-am chemat pe bce care a coborit pint la usa, -am spus la ureche #9 Ce fneurcatura ma tiham. Cam repezit de fetal lui si nu prea obigauits& crate PS bixjari, Lescaut fhi-a rlpuns c& asta era curata bataic de joc, rasp conic de aur! Ha, ha! Douizeci de bete spapanah’ Degeaba mi sileam si-i art prin semne cho 53 06 dam de gol. Mi-a gmuls bestonul din mind prefacindu-se ci vrea sia FF birjar. Acestuiait se mai intimplase pesemune sa ‘niinile unui ofifer din gard sau in ale se a cota, cack de rid a dat ici calor strigind 8 Foe ingelat, dar c& si mai auzim ‘tai! Opreste! " dar degeaba. Fuga hut thi-apricinuit onclinigte cumpl gut ca s-a dus sd instiinteze polita. Pca oe rips, ram spue Tui Lescaut. La dumneata acasd mu mai sintom in iguranta. Trebuie sa ne indepartam de aic ‘numaidecit. mn EN Manone! bral si am iesit repede din primejdioves tradi. “Lescsstnsaintoviasit.E de mirare com inlinguic provident intimplarit. Metguam abia de cini sau sase minute, cind un Dire ¢ cirui fad nam Naruto veded in umbr, La recunoscut pe fsa Fara indoial’ il cauta, din prin imprejrimie casei, cv iclost sp Pe J-apusinaplicare ar pe Lescaut! a spus tresirind si pe loc a descarcat pistolu! in pt, Halo sisi iaast-seara supeut cu inger - {indata dupa asta s-a facut nevazut Lescaut sicdur sein devia. Amzorii-o pe Manos 4 fogim: <8 Wore” ccadavra mice prisos fi apolimd temeam si mune aresteZe ral, intra sa ee eieed, Am apuca, imprennd cu ca stvaletul pe © ulicioara, cea dinti wie Manon tremura de spaimé, abiaosustineam. 15 ‘Ne-am urcat, dar cind birjaral toca, am rdmas fistct. Un adépost de care si Sv seu, 63 cdzuse jos si nu mai didea care se incrucisa cu strat fugit, am zArit la capatul stridutel o bic intreba unde s4 nelun prieten de toataincrederea, a care si indriiznesc s& alerg, nu aveam; ma aflam apoi si fira bani, imi rimisese in pungi ceva mai mult de jumatate de Pistol. Frica si oboscala o zguduiserdatit de tare pe Manon, c& sedea lings mine aproape lesinata, Mie imi vuia capul gindindu-ma la asasinarea fei Lescaut, simiciteama de straja nu-mi trecuse. Ce hotirire a4 iau? Din fericie ‘mim amintit de hanul din Chaillot unde statusem eu Manon citeva zile, atunci cind alesesem acest sat ca loc de sedere. Nadajduiam nu numai sa fin, acolo in siguranta, dar sisi traim citva timp fard si ne zoreascd nimeni cu plata, ~Du-ne la Chaillot, am spus birjarului, ‘N-avrut si mearga asa departe decit daci-i plitese un pst de incurcatura pentru mine. In frst, ne-am invoit cu gase franci, mai rmisese in pungi, Pe drum am incercat si astimpar rea imi rodea sufletul in acest timp chipuri, dacd n-as fi finutin brates alt motiv atita citimi durerea Manonei, dar mie, despera- Mi-as fi eautat moartea pria v mic de ingurul bun care ma lega de viata. Numan acest gind imi didea putere si traiesc. "O am micar pe ea--imi ziceam ma lubeste, ¢ a mea. Zicd Tiberge ce-o voi, eu nu am ling mine o fantomh a fricirii. Ag putea si privese naruindu-se humea, fird sa ma doara. De oe? Pentru cé nu-mi rémine un pic de dragoste pentru altceva". Purtamin adevarin mine acest simt timp ce nesocoteam stfel toate bunurile lumii, injelegeam cé as fi avut nevoie macar de o mica parte din ele, ca si pot dispre tui, cu si mai multa maretie, restul, lubirea © nai tare decit belsugul, cl mai puternica decit comorile si bogifia, totusi i rebuie ajutorul lor si niciodaté nul euprinde mai adine desperarea pe ndragostitul gingas plamadit decit atunci cind, impins de nevoie, se vee edus fara voia lui, la grosolania sufletclor cele mai josnice. Era ceasul unsprezece cind am ajuns la Chaillot. Ne-au primit bine la an, ca pe niste cunostinte plicute; nimeni au s-a mirat c& o vede pe Manon »haine barbatesti, lumea fiind deprinsa si la Paris siin imprejurimi, eu meile gitite in tot felul. Am facut sa fic servita cu t ‘ot ce-aveau mai bun, ca cum a5 fi fost cu buzunarele doldora. Manon habar n- -avea cl sufi de lipsa anilor. M-am ferit si-i spun ceva; luasem hotarirea si ma intorc a dous 2i Paris, singur ca s& caut vreun leac la boala asta suparatoare. Privind-o ‘pe-cind minca, Manon mi-a parut 1 observasem asta finda in celula ei nu prea era lumin’, Am intrebat-o acd arati aja din pricina spaimei prin care a trecul, vazind pe frate-siu dsinal? Mi-a réspuns ca, oricit a durut-o intimplarea aceasta, pricina Horii ftei este numai despartirea noastra,suferintacelortrei lum pe care -a tril fra mine. palida, slabita, La "Hopital" MA jubegti aga Mal mult decit pot si SPE sp Neal si mi mai parses Te asigurarea $i ‘Nu, niciodata! mi-a raspuns: Pate putin $8 9 jurdminte init int pares Pe era sincera sa Motgcauna am fost ineredintat cf Manon cra Snes Totdenuns 9° peraut? Dar era gi loturaics sau mai SeBraOT ESE oar fi prefacut pin muse mairecunonea cing a i gsc ‘wich intr-un fel; ea insist a ochilor femei caret “care le-a depasit pe toate sy incecar de fll a nepiaeath aventura intimplat Sra tras eta ama gc averea ce mi Se CUVENES aceasta, m-am gril chiar adoua zi cin abcess sind: de a Cunoscindv slbiciunea aceasta : zt gad a red rate (ocmese ra ‘a nae 4 mergpejossiam luat-olapicor Geass veumai. Eram slits eal caret, dar ade planoizem si fac un popas. Citeva Cope Na Cour Ret an espa casinicringiss nd ee evar Mam aera oie putin cite pul eds “Sw Faveam nevoie de ban in rin! Tt i ea grabnice. Trebula PC epea ccratot ait deimportant, sAiauinfonay me at sperana de trai si insfirs : ‘am gisit mai ‘si masuri in ce privea i asupra acestor trei a ‘camera din : i gi combina asup ot : cexcierul eu planar and din urma, Nu eram rau as Ja ele dupa ce ser 60 Pe a are, va timp sh md inde a ‘Chaillot; cit pentrt te. Te woi fi satisficut pe cele Pre7eaT caplu deocamdati jindemind {mi réminea numai ait: si-mi umplu deocaret ry ta inde yan itate pe a hu, dar nu-mi vere care-si da pe mmo oleae Be copre asia Ce ipaehimen mals oml ore oe i adc ar or Seni roogies dea parte dine are 18 ‘care tl fafa saracia eae Pe de asa cova, Prine Jer estin, printr-un exceS sulle a post 8 ein eu numa unl rei PO iiecaae caret ried a deasupttse din singele meu ca sa oltur o atare unt tate punga. Domaul dé oe Fi e ceca oe ta nic bun crest i a arr Tiberge miarrefuza oare i smilire. "Tiberge —_mi-am 215 ~migca nenorocirea cle ¢ mace eee ‘area bunatate st imbrobodeasca fata de I apd eee Platesc miprejuririle plecarii mele si, de asemenca, ‘sa impiedice ca stirea mortii : © parte din singele [portaruli si se aspindeasca in afar dec, s8.nu mai am dig partea aceasta _ i ipiolo temere; dar, daca mi-a mai ramas un ‘graunte de infelepciune in cap, de gindal de pentru ca thprotit de intorsaturafericta pe care corul o dadusefaptelor mele incep ee rin asri ati sisi ma impaccu cl apo, daca maar o dat voiam ‘ascult ‘dade-arfi singele meu decit turile,s& plec din Paris ca s& mi intorc in sinul famili inevoie sma folosesc "arm ascultat cuvintarca lui pina la sfirsit. Cuprindea si destule puncte alt cale nu am de ales si si i de ales si sint atit de departe din cele dové ciinct mai degrabimi-a va a /apuc pe unadin ele adica tot singele mil-as. de amindou. Da, tot singele a eae mi Fas da~ mit clips — mai bucuros dect 8 mi constingla adel ae ote oO uuljomitoare, Am fost incinta in primulrind ci nu maiaveam de c= mateme fi. ‘Lazare; strazile Parisului i crau iarasi deschise. laastfel de josnice rugiminti..ar in prvinta fugi dela Saint In al doilea rind ma bucura c& Tiberge mu st nimic de eliberarea Manonei i la mine; am bagat de seama ci anume s-a ferit si-mi it, daca nu putea fivorba inc& ‘col putin tati dupa sfatul lui, si sci ‘ordinii, si nu mi mai abat de la astfelsi-linduplee si-mitrimita jemie, caci mi-ar fi fost greu dorinfa sa intru in tagma eclesiastica. $i, jam si ma apuc de o treabi cinstita ge mind in mina cu dragostea isd invat in acelasi timp 5 ‘cine 4 inetin _ fgaduiesc; dimpotriva, cu toata inima void Atlopaa ci etl pains eee ce ee ‘cupatie ar putea me scam i fea mea; i-am vorbit fara ‘mea, imi faceam socoteala sé triesc cu iubita mea +i cma giseam in cca mai: 5 + =o sua de pistol ce-tinapoiasem aoe ae M-aintrebatdaca la Academic; putcam foarte bine st le impreus Pe “amindoua. Toate aceste een, ‘euvint de impotrivire, a plecat si-i aduca Pein selase greu, _ginduri mii umplura de ‘mulfumire, incit i-am fayaduit lui Tiberge #3 seri clon eure Pe fait cu aceaplicere de ada, chiar atunci;a plecat _tatii chiar in ziua aceea, ‘Despartindu-ma de prietenul meu am intrat in Danie a ,Pecare numaidragostea __adevir intr-un,birou de scris si am astermut o scrisoare alt de duioasa si ated sn india prin ret cee t pases ne siquens ere poate mele. Dar a ds patched adica fara sictieli asupra ‘Desi dupa despartirca de Tiberge imistateain puting stiau sisaplatese ie “a numérat banii, pe cind ma ean ce de mustrarile lui; © bit}, mi-am ‘facut o placere mergind tantos pe jos, in drum spre domnul ee rugat si facem impreuni citiva pasipe alee, tae bun, de T... Gaseam o bucurie exercitindu-mi astfel libertatea, care nu maj cra Miner snirene libertate, astfel cif mowala hi. fu-ipomenisem de primejduita, dupa cum ma asigura prietenul meu. Deodata insa imi veni in Lazare si asupra temerii ce-1 laluicézunumaiasupra ind ci asigurarca lui privea numai isprava de la Saint Lazare, dar pe ling rimisem, ees aan loc sé urmez. sire imal aveam in spinare si trebusoara de la "Hopital, fra sa mai pun la Mi-aspus ise dusese si ma Saran ee Socoteala ca cram amestecat in moartea lui Lescaut, mAcar ca martor- inp eamea safostindurerat mai mult deci poate aaa adouazidupa ‘pasitindu-mi de aceasta, a cuprinsspaima sim-am tras a parte in prima eat am isi de acolo; mi-a spusc&a aut 0 spun alindin Coinod See, de unde am facut sem unei carete, Am mers intins la domnul de incd ni venise in fire upd groaza prin care recess ene care’ facut haz de spaima mea; mi s-a pirut mie insumi de rs cind am put recuse, totusi, avusese Sfla de la el cd nu aveam ama teme de nimic, nici de o parte, nici de alta, El 67a fusese de dimineaja la "Hopital, fiindca se temuse cd ar putea fi banuit ca lrtas a rapirea Manonei sia cerut sa o vada preficindu-se ca habar n-avea ¢ i se intimplase; toti erau departe de a ne invinovati, pe el sau pe mine; impotriva, s-au grabit si-i dea vestea cd Manon fugise, ca pe un lucru d mirare; tofi craw vimifi ea o fata att de frumoasa ca Manon se putuse hota ‘i fuga cu un gardian, dar el s-a marginit sa raspunda rece c&-n-aveau de cc ase mire; ce nu face omul pentru afiliber? Si-acontinuat povestirea spunind cf de acolo s-a dus la Lescaut, in speranta cA mi va gisi pe mine si pe incintatoarea mea iubita; proprietarul casei, un caretas, se jurase cd nu nea vazut, nici pe ¢a, nici pe mine; dar cd nu se mira ci nu ne-am aratat, pentru A tocmai prin ace! timp Lescaut fusese ucis. Dupa asta, n-a pregetat si dea pe fata tot ce stia despre cauzele si imprejuriirile acestui omor. Cu dona ceasuri mai inainte, un ofiter din garda, pricten cu Lescaut, venise sa-I vada sii propusese si joace citi. Lescaut a cistigatatit de repede jneit eclalalt s-a trezit dupa un ceas cu osuta de taleri mai putin, adica tot ce avea. Nenorocitul, vazindu-se curdfat, il rugase pe Lescaut 'sé-i dea cu imprumut jumatate din suma pierdutd; cercrea asta a iscatintre ei oarecare neinfelegeri; s-au certat apoi cu inversunare. Lescaut a refuzat s8 iasd cu el cas lichideze incidentul cu sabia in mind, atunci celal s-ajurat,iesind, ci © si-i spargi capul, ceea ce a si facut, chiar in acea seara. Domnul de T.. a avut bunatatca si adauge ci a fost foarte nelinistt in privinfa noastra, si mica oferit din nou servicile sale. I-am facut cunoscut, fird si sovaiese. cuibul unde ne aciuasem. M-a rugat sé nu-i refuz pliccrea de a veni si cineze eu noi. Cam nu-mi raminea decit sa cumpar lenjerie si rochii pentru Manon, ‘-am spus c& putem pleca indata, daca are bunatatea sa se opreasca o clip ‘cu mine, prin citeva pravalii. Nu stiu bine, o ficrezutci-i ficeam propuncrea cu gindul de a-iaita darnicia, sau a fost numai imboldul unui suflet bun, dar, dupa ce s-ainvoit sa plecdm indata, m-a dus si tirguim de lafurnizoriifaraliey lui, M-a facut sa aleg stofe mai scumpe decit aveam de gind, dar cind m-am Pregatit si platesc, a oprit cu strignicie pe negustori sa primeasca un frane de la mine. O galanteric facuta cu atita voie buna, am crezut c& 0 pot primi fara sd rosesc. Am purces amindoi spre Chaillot, unde am ajuns mult mai putin nelinistit decit plecasem. Cavalerul des Gricux povestea de mai bine de o ora. L-am rugat si se intrerupa putin sisd ne {ind tovarasic la masa, Poftiea noastrd-aineredintat c&-1 ascultasem cu placere. Ne-a asigurat cé vom gasi si mai interesanta urmarea si, indata ce am terminat masa, s-a continuat povestirea, 38 et PARTEA \ DOUA Prezenta domnvlui de‘... si amabilitatle uii-aursipit Manonei orice zen vurme de tristefe. —Sufletul meu drag : fam trecut si sa ne pregatim pentru urmei, amorul ¢ un dascal | bun; soart 5 ceri ne face sa gustam amorul. es Lae Plier aan ino baci de ves. Eram mai mindy 9 a pre Maaia'a i si ‘co suta de pistoli mm nar, deci ‘a mit cu Manon alaturi si cu cei o su Pega concesonardiporte dnParsco dunia 4-41 pretuiesti bogatia dupa mijloacele ce {i ene {Pomdata cu nu mai doream nmi peste ce aveam, nici vitor my 4 Tram aproape sigur ct {ata nu se va lisa grou ca stm deg Bat MoE ore va pot trai cuviincios la Paris, deoarece aveam plage Besuet aes j intram in dreptul de a-mi cere partca in avers ee sans Manone c& toate ogile mele prezente se reduceaul 348 i pick Era destul gi atit ca sd asic; Sam 0 Oe aS * oa OE Brea et oe ei itor dessa besa De ea wes de jun rest de team fata de ‘4; principiile mele de onoare, ca 51 Ut ami ae de are jvm na amin de pe ope ala einniealegtwr mee Gu ao de la hotell "Transivania’; mag mpi joe ie a a outa ripa norocului m-é ir B; a ston mi peveceamopustedin impel dupéamicdilaFais Nie ane a ‘s4 cinez la Chaillot, insotit adescori a ahd ia en ee haegteegemons Boas: ‘a legase cu citeva tinerc fer lin : Ber Ree ari si cu mici jocuri de femei, Si raped a eae yrecea. Din cistigul dela 0 partida de cat uct pe mis a yremea trecea. Din cist cart v ef vy plateau orasura Se dean saa acl Bois-de-Boulogne si sear co ea aca pe Manon mai rumoas mai mali al cade icind. Citiva nori s-au ridicat totusi, ee oe Pea ciciri mele, dar au fost repede risipiti si firea edificiul fericirii Oe ss i A il imele prin.care Se ei cm oid. Lan saint near putea da alte suferinfe cite OO CCCes ee mnonei a dat aventurii un deznodimint ati i pol tart mn dezodimint att de come it pst ma : acele amintiri care imi dovedesc iubirea ei sifirea glumeatace-o _ Seon nas oct a tae, at dopa nto ca stingheri, ca ea simi dealieo aig mare L-am inurajal eee eee ae coerce jGgbat am nteba, curing vorba m ioe See are sdenja ea si ma pot lamuri a Zvicnirea mea la speri a ee lus nimi in priv aca; obseriase de cteva il pe il ace er eee anata 4 Bi eae eee as eee Teak pe fol ecu cr Actpa hacen pt prin on i cine era, Acestailineau drept un prin italian si ii Seekonk svitorul, tremurind, eéci tocmai atunci prinful, iesind din padurc, apropiat prietenos deel il-aintrebat cumil cheam; dupa asta, casicum, | cise ci era servitorul nostru, I-a firitisit c& sluj i ie er servitorl mdr, hs fit eX sete pe fina xa mei Re nee eae ua El ily ee erred ale ea eae pematiene nee coos ee eee arene ou, id rule Alera escenario ae pe sin pas cu pas ee inima mea spaima lui strécurase indoieli i : a licrude. imiinchi et scansese 0 parte din avi. Tot pH ce m-amn onal i a it ie, feelin, kin recom dovada hse Rn ES La pe ee eli ef pi Habe te decussate oo oes ldsam sd se strecoare atit de usor in inima mea Mam intors la Paris a doua zi eae a davai id st plan deci si grbescrotunjitea ie oe le eel ey Eo dea pleca din Chaillot ce dnt picin de ingrijorare. Sears am slat nie danator Unit Bie aparuse din nou in Bois-de-Boulogne si, pe teme‘ul tae Sie eae eee eee eabise deapee i Sar afserhd are ts tla oes ones eh AI 1 intre el si Menon. itrebiri, apoi a incercat sit] atraga de soare pe care 0 avea gata, jinmineze stapinei cu mii de i mari si i-a intins 0 scris de aur - dar zadarnic — ca sé 0 Jon descusut pe servitor jprtca lui cu fagsiduiel (iferindu-i citiva ludovict sale. Doni zile du mai trecut fara sa se pai furtunoasa. Am aflat la intoarcerea {imp cese plimba cuprictencle ci,s-a departat fare 0 urma la o mica distantd, s i ‘Manon; i-a dat o scrisoare pe care mai ‘mea titric ‘oclipai de ele si atunci tra de ea la un semn ce-i facuse ‘la luat-o vesel, parc’ siltind de bucurie. Dar n-a avut vreme si si-o exprime altfel decit ‘sarutind literele scrisori, Tecarece Manon a fugit repede inapo Tot rest Zilei ea a fost de o vesclie chun care na pardsit-o nici cind s-aintors acasl. Cum s° ‘ngelege, fiecare avint al servitorului infigea o sulia in mine. — Esti sigur — atranit de ti + El aluat cerul drept martor rebuncased mar fi impins chinul inimii daca Manon, te Gprors, near f iegit s4 mi intimpine, cu ncribdasca “et “Plingindu-se de incetineala mea. N-a astepit raspund scasca co mingles, iar cind am rimas Singur ‘mustrat aspru pentru verpetal ce- Tuasem sma intorc irziv. Tacerea mea lisa s& vorbeasca in oie sicaturui inainte spunind cd detrei ‘aptiminin-am petrecut oziintreag weie® ca nu mal poate sa indure absentele acestoa alt de hungi, ca imi cerea rade oi, din cind in cind, si chiar a dowa i, negresi, voia si ramin cu ea de dimineaté pin seara. ~ Am sa ramin, nici aw te ca sa ma CO- indo, i-am raspuns cam repezit. Manon prea c& nu baga de seama cd sint mini izbuenirea veselict ei, care mi se paru, cei drept, cam desucheata, imi zugravea in. felurite fete Eien petrecuse Zua,"Ciudata fat! ii ziceam a trebuie sa ma astept are dupa un asemenca preludiu? Imi venea in ‘minte patimirea primei ~ oastre despartiri. De data asta ins’, dedesubtul bucurici ci sia dezmierdati Tor cermi didea, desluseam un licar de adevar care $= insotea bine cu aparentele. ‘Nu mi-a fost greu sa dau un motivt Iupta‘in timpul cinei; m-am plins avantaj pentru mine cA ex insdsi doua Zi; cistigam timp astfel pentru cele ce falatura orice temeri deocamdata si daca aHleasea sa dau pe fata ce descoperisem, eram hot moras, int-un cartier unde s4 nu am de-a face cu print ‘steti impotriva crea n-am putut -m la carti. Priveam ca un mare ‘daduse ideea s4 mu lipsese din Chaillot a ‘aveam de chibzuit. Prezenta mea ‘nu observam mimic carc sa ma tarit caa treia 21s ma mut . Faptul c& am ”duit abtfel m-a facut s& petree o noapte mai lnistiti, dar nu mia s¢os impele durerica trebuias& ma tem de o nowa inelare oy ind m : pus in vedere ca dest eam sivmi petreeziva aca, nu voia sma vada neingrjt si e& dorea si pieptone ea ned, Parl meu era Tung 5 feamos. Manon i cen alesea race porvinduibuclele, dard data asa ga dat mai mula osteneals cit orieind, Ca savi fac pe plac, m-am vizut slit si ma asez-in fata oglinzi G...M...o primise cu o politefe si o magnificent mai presus de toate inchipuirile ei. O acoperise cu daruti, i pregitea o viata de regina. Totusi m: asigurd ci nu mi vitae in splendoarcade care erainconjuratd, dar, neputing indupleca pe G... M... So ducd la"Comédie" in seara aceea, amina pe alt dati placerea de a mA vedea; scria apoi cf, pentru a-mi mingtia pusin 79suferinta ce desigur imi va pricinui vestea aceasta, a gisit un mijloc: si-mi procure una din cele mai drigute fete din Paris, aducatoarea scrisori. $i Soma; srodocionss a ub Manon Lescaut a _ Era cova tit de crud side insultator pentru mine in scr iyi ceva att de crud ult mine in serisoarea 2bitnd-ank ceva clipe inte mine dre, m-am hott 8 OnE Mortar si so uit pentru de-a pururi pe nerecanesétoara si sperjura Mi -am aruncat ochii asupra fetei care-mi stain faa: era frumoasa cit se poate si a5 fi dort si fie destul de isptitdare ca s& devin la rindu-mmi sperjur sinecredincios. Dar a-am gi prvindo, oc acca vig languros, preciermes setdae eects cre cee eet ae Sli comeara aceea de ‘cu care natura 0 inzestrase din belsug pe Nu, nu—i-am spos incetind de a o privi toarea au i privi~ nerecunosei care te-a trimis stia prea bine ca te ostencsti degeaba. Intoarce-te Were 5 spune i doresc aise bce de crima ce-o faptuiese gi, daca se poate, ec ea ee eee so fr india, fel des cacomaeg ak ee 1m fost atunci gata s& cobor gi si ma retrag firé sii mai am nimi icone hee ene ane: -o lnisteintunecata, posomoritas m-am crezut o clip& aproape de vinde- care, cu att mai mut c citnu simjeamin mine nici una din pornirilevolente cirora cizusem pradiin elelalte prilejuriasemindtoare! Vail eram juciria amoral ot it cit sooteam uci Ii G-~M.sia Manone a care-mi adusese scrisoarca, vazindu-ma gata s& cobor, m-a intre- tat ce sispons si dul donna de G~M. faemisea ae Mam infarsin camera dui ntrebareg acca prin schimbare care Fit Sola gs bogs ts pec per eran prone da Sra tlie et oe eae eS ‘mea parelnia si tri intr-un groaznic delir — De si spune-i tridatorului de G... M... si perfidei Ini amant a 3.» M.. $i perfidei lui amante i sigipe Soe remcsheomed raghuran ‘ull eme; am sepia cua in ini Ia amind, eu mina mea Mam iit pe un saun. Pla mia cizat pe jos de 0 part a scaumului si bastonul de cealalta parte, Dov siroaie de lacrimi amare au Sncept simi cure dn och, Din acest de fare ear mi scutras, cau o dure coplesitoare; nu mai puteam dec pling, s gem sis oftez de Prone cop aprople x kam spusapo nee et; apropiee, _vreme ce te-au trimis sii mi consolezi. Spune-mi, cunosti vorbe care Se eee |) ucis doua fiinte tridatoare care nu meritan si trai aga eT repetai, vizind-o cd pageste spre mine cu stergi lacrimile, vino smi redai pacea inimi ca sa ma obisnuiesc gi cu fiinfa altei femei framoasé, poate ca te voi iubi si pe tine. ‘Biata copila,earen-avea mai mult de saisprezece sau gaptesprezece ani i parea mai plind de coviinji decit suratele ei, se speriase rau de secna eieta cudatd. Se apropie totus de mine siincercé sim mingiie, dar atunci am indepartat-o numaidecit, espingind-o cu amindowa miinile, Ce vrei de la mine? i-am strigat. Al esti femeie, faci parte din sexul pe eare euil urdse, pe care nu mai pots suf in aprepierea mes. CAipul Pia blind ma ameninfa si el cu vreo tradare. Pleaca, pleacé, lasé-md singur, "Fara aindrizni si scoata 0 vorba, fata imi facu 0 revercnfa sise intoarse si iasd, I-am strigat si se opreascd. nd ecl pufin si giu pentru ce, cum siin ce scop ai fost trimisé aii? Cum mi-aiaflat numele si locul unde m-ai gisit? Mica raspuns cf-l cunostea de multa vreme pe domnul de G... Mi» c& elatrimis cA 0 cheme la ora cinci si, ducindu-se cu lacheul care veuise si 0 Sngliingeze rat intr-o casi mare, unde /-s gist jucind pichet cu o doamns Teorte frurnoasé: amindoi au insircinat-o sé-mi inmineze scrisoarea accasta, ‘cama vé gist intr-o trsurd, la capatul strézi Saint-André- raspuns c& dupa ce i-au spus des-Arcs. Am intrebat-o daca n-av mai adaugat ceva; rosind mi 0 facusera sd spere cA eu o voi lua cu mine. ne sTe-au ingelat, i-am rspuns; biaté cop, te-au inslat. Esti o femeie, si trebuie un barbat, dar unul bogat si feriit sow in mine lal putea gist Intoarce-te, intoarce-te la domnul de G... M... Elare tot sbuie ca sa fie iubit de femeile frumoase.. Are palate mobilat si calesti de daruit. Cit despre mine, care nu am ce sa ofer femcilur, decit iubir gi statornicie, ele ma ‘ispretuiesc in séricia mea, isi fac ojucérie din naivitatea mea. “hin mai insirat multe, siginduritrste,siinvergunate, dupa cum simfirile care-mi eutremurau fiinja se mai potoleat sau se ridicau mai chinuitoare; ‘Das, pe maura ce ma torturam astel, Furia imi sci, ma desclestaindestul ‘casi pot sai .p sa cuget limpede. Comparind noua: cucele ‘aseminitoare ce le suferisem, n-am gasit c-ar trebui ‘mai mult de data asta decit in celelalte dati. O bine pe Manon. De ce si mi prapidesc de jale pentru o nipasti care era de prevazut? De ‘cosa au mA silesc mai bine s& caut si indrept lucrurile? Mai era vremte.inceput si caut si s& cintaresc toate mijloacele in stare sa deschida drumul niidejdilor. ‘Sd inceres-osmulg cu forta din miinile ui G... M... ar fifost o incercare desperaté, care putea numai si ma piarda si nu prea c& va izbuti. Dar daca as incerca si-i vorbese Manonei citeva clipe? A, atunci ar fi altceva, as putea ‘si-imisc inima cit de putin, doar ii cunosteam bine punctele slabe. Eram afit de sigur efi ma iubestc! Chiar ciudajenia asta de a-ui trimite o fata straind 5 mi consoleze, as fi pus rémasag cA ea insisi a niscocit-o din mila pentru suferinjele mele. M-am hotarit si-mi pun laincercare toata dibaicia numai sa dau ochii cu ca. Gasii zeci de c&i pe care puteam sa apuc; dupa cele-am privit pe rind, m-am oprit la aceasta: Domul de T... ma indatorase adescori gi cu atita plicere incit nu-i putcam pune la indoiald sinceritatea si dorinja de a ma servi, M-am gindit s& alerg la el si si-l rog si-l cheme pe G... M... sub pretextul unei afaceri importante. Imi era destul si pot vorbi o jumaitate de ora cu Manon; planul ‘meu era sa ma introduc chiar in camera ei, Iucru ce-mi parea usor in lipsa lui G..M... Hotarirea aceasta m-a mai linistt; i-am platit cu dirnicie tinerei fete care mai astepta inc, si, vrind s8 0 impiedic de a se mai intoarce la cei ce-o trimiseserd, i-am luat adresa ficind-o sa spere c& voi veni si-mi petrec ‘noaptea aceea cu ca, M-am urcat in birjé si am dat adresa domnului de... poruncind birjarului sé m& duc in goana cailor. Din fericire -am gasit acasa pe prictenul meu; ma muncise o neliniste tot drumul din pricina aceasta. In citeva cuvinte Lam pus in cunogtint& cu suferinfele mele si cu serviciul ce Veneam si-i cer. A rimas atit de uimit aflind ci G....M...a fost in stare sa 0 ‘momeascé pe Manon, incit, nestind ca si eu am pus umarul la nenorocirea ‘mea, s-a oferit din toatd inima si-si adune toti prietenii pentru ca, cu brafele sispadele lor, si-mi ajute s& 0 slobod pe iubita mea. L-am ficut sa infeleagit c4 un asemenea tardboi ar pune-o in pericol si pe Manon, si pe mine. ~ Sine piistrim singele —i-am spus pentru imprejurari mai grave. Ma gindesc la o cale mai blinda pe care pot izbindi tot tit de bine. $-a legat si facd tot ce-i voi cere, fairé impotrivire; spunindu-i atunci c& nu doream decit atit, si instiinfeze pe G... M... c& are ceva de vorbit cu el si Si in casa pentru un ceas sau doua, a plecat numaidecit cu ine ca si-mi faca pe voic. Ne-am sfatuit pe drum prin ce tertip I-ar putea pri atita vreme, Am propus sé-i scrie mai intii un bilefel dintr-un cabaret, 4 il roagii si vind acolo pentru o afacere atit de insemnata incit nu sufera intirziere. $i am adaugat: += Il voi pindi cind pleacd si voi intra fra greutate in casa, de vreme ce ‘nu mi cunoaste nimeni decit Manon si Marcel, valetut meu. Iar dumneata, 82 cee tee aR NR RE RR TR, vremea i fivei afacere it aceasta vei fi cu G... M. » fivei putea spune c& acea c frscomaté c o grabnicd nevoie de bani; cl ti-ai pierdut la cart tot ce aveai

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)