LUCRAREA NR.

6
Traductoare capacitive. Măsurarea nivelului

6.1. Traductoare capacitive

Capacitatea unui condensator plan paralel poate fi determinată cu ajutorul relaţiei:
S  r
C  0,089
d
(6.1)
unde C este capacitatea [pF], S –suprafaţa armăturii condensatorului [cm 2]; d – distanţa între
armături [cm]; r este permitivitatea dielectrică relativă a materialului dielectric a
condensatorului (pentru aer r  1).
În fig.6.1 şi 6.2 sunt ilustrate cazurile cele mai caracteristice de utilizare a acestor
tipuri de traductoare, în scopul controlului diferitelor mărimi neelectrice .
În fig.6.1 sunt arătate traductoalre1e care transformă mărimea nee1ectrică
controlată într-o anumită valoare a capacităţii, datorită modificării distanţei dintre
armături sau a modificării suprafeţei utile a acestora; în fig.6.2 sunt arătate traductoarele
care asigură această transformare prin modificarea permitivităţii dielectrice a materialului
dielectric sau prin modificarea pierderilor în acest material.

Fig.6.1. Traductoare capacitive la care variază distanţa între armături sau suprafaţa
utilă a acestora: a. pentru măsurarea presiunii; b. pentru măsurarea vibraţiilor; c –
pentru controlul diametrelor arborilor; d. pentru măsurarea presiunii cilindrilor de
laminor; e. pentru determinarea unghiurilor de rotaţie; f. pentru măsurarea grosimii
peliculei de ulei în lagăre

În fig.6.1.a se arată principiul de construcţie al traductorului destinat pentru

măsurarea presiunii în diferite conducte. Membrana montată în traductor reprezintă una
din armăturile condensatorului şi se încovoaie în funcţie de presiunea exercitată, ceea ce
asigură o creştere a capacităţii traductorului. Măsurând această capacitate se determină
evident şi presunea în conductă.
1
 În fig.6.1.b este prezentată schema unui traductor capacitiv destinat pentru
măsurarea vibraţiilor. Vibraţiile se determină în funcţie de dep1asarea masei de probă sus-
pendate pe un resort. Această masă este în legătură rigidă cu una din armăturile
condensatorului, a doua armătură este fixa. Dep1asarea masei poate fi înregistrată după
variaţiile capacităţii condensatorului.
În fig.6.1.c este aratată schematic construcţia unui traductor destinat pentru
controlul diametrului arborilor în timpul şlefuirii acestora. Arbore1e se roteşte în jurul
unei axe fixe faţă de corpul maşinii-unelte. Electrozii traductoru1ui sunt de asemenea
fixaţi rigid pe nişte izolatoare, aflate în legătură cu corpul maşinii-unelte. La măsurarea
diametrului arborelui, intervalul dintre arbore şi aceşti e1ectrozi se modifică, iar ca
rezultat variază de asemenea şi capacitatea traductorului.
În fig.6.1.d este arătat principiul de construcţie a1 unui traductor capacitiv destinat pentru
măsurarea presiunii cu care apasă cilindirii laminorului asupra metalului laminat. Lagărele
cilindrului inferior se sprijină pe resoarte puternice, care sunt comprimate sub acţiunea fortei de
măsurat.
În fig.6.1.e este arătată construcţia unui traductor capacitiv cu stator şi rotor prevăzut cu
creste, destinat pentru determinarea unghiului de rotaţie re1ativă a rotorului faţă de stator.
Capacitatea unui astfel de traductor depinde de gradul de suprapunere a proeminenţelor.
Schema traductorului capacitiv destinat pentru măsurarea grosimii unei peliule de ulei în
lagăre este reprezentată în fig.6.1.f. La variaţia grosimii peliculei de ulei sub ax variază mult
capacitatea condensatorului, ale cărui armături sunt constituite de axul şi corpul lagărului.

Fig.6.2. Traductoare capacitive la care variază permitivitatea dielectrică a materialului

dielectric: a. pentru măsurarea grosimii unei benzi dielectrice; b. pentru măsurarea nivelului
lichidelor; c. pentru determinarea umidităţii materialelor; d. pentru determinarea
concentraţiilor soluţiilor; e. pentru determinarea umidităţii hârtiei; f. pentru controlul
compoziţiei unui amestec format din două lichide

2
 În fig.6.2.a este arătată schema unui traductor utilizat pentru măsurarea grosimii unei
benzi dielectrice. La variaţiile grosimii acestei benzi variază în mod corespunzător spaţiul de aer
dintre bandă şi armătură; pentru că permitivitatea dielectrică a benzii este mai mare decât a
aerului, rezultă o modificare a capacităţii traductorului.
Traduclorul capacitiv reprezentat schematic în fig.6.2.b permite să se măsoare nivelul
lichidului într-un rezervor aflat în contact cu corpul traductorului. La modificările nivelului de
lichid se schimbă capacitatea condensatorului, ai cărui electrozi sunt corpul conducător al
traductorului şi tija metalică.
În fig.6.2.c este prezentată construcţia unui traductor capacitiv destinat pentru
deteminarea umidităţii materiale1or. Două bare metalice care constituie armăturile
condensatorului, se introduc în materia1ul controlat la o anumită adâncime. În funcţie de
umiditatea materialu1ui respectiv, permitivitatea materialului materialului dielectric al
condensatorului variază, astfel încât se schimbă şi capacitatea acestuia.
În schema prezentată în fig.6.2.d se arată construcţia unei ce1ule capacitive
destinată pentru determinarea concentraţiilor soluţiilor. Armăturile condensatorului
cuprind eprubeta de sticlă în care se găseşte soluţia analizată. La adăugarea unei cantităţi
de reactiv, prin reacţia care are loc se modifică capacitatea.
În fig.6.2.e este prezentată schema unui traductor destinat pentru determinarea
umidităţii hârtiei ce trece continuu pe sub electrozii traductorului capacitiv. Permitivitatea
dielectrică se modifică odată cu starea de umiditatea a acesteia.
În fig.6.2.f este prezentată construcţia unui traductor capacitiv pentru determinarea
compoziţiei unui amestec format din două soluţii care nu au conductibilitate electrică şi a
căror permitivitate dielectrică este diferită. La modificarea raportului dintre volumele
lichidelor aflate în amestec se schimbă permitivitatea dielectrică a condensatorului care
are ca armături ţeava metalică prin care curge amestecul şi un electrod izolat aflat în
interiorul ţevii.

6.2. Măsurarea nivelului lichidelor prin metode electrice

Nivelul se măsoară în cele mai multe cazuri prin metode neelectronice. Nivelmetrele
electronice sunt utilizate în cazuri speciale: recipiente cu forme neobişnuite sau sub presiune
mare, lichide toxice sau corosive, necesitatea telemăsurării sau a integrării în sisteme de
automatizare. Cele mai răspândite sunt nivelmetrele electronice cu traductoare rezistive,
capacitive şi inductive. Se mai folosesc nivelmetre fotoelectrice, cu ultrasunete, cu radiaţii
ionizante, etc.

Nivelmetre cu traductor rezistiv

În cazul lichidelor conductoare, se foloseşte variaţia rezistenţei coloanei de lichid cu
nivelul acestuia. Rezistenţa se măsoară, de exemplu, între două sonde metalice verticale
(fig.6.3.a). Deseori este necesară doar semnalizarea depăşirii unui anumit nivel, ceea ce se
realizează prin întreruperea sau stabilirea circuitului de măsurare. Pentru o măsurare în trepte
(discontinuu) se utilizează un lanţ de rezistoare, care sunt practic scurtcircuitate la creşterea
nivelului lichidului (fig.6.3.b).
Nivelmetrele cu traductor rezistiv se pot aplica într-o varietate foarte mare de cazuri, în
intervale de măsurare largi. Precizia de măsurare este limitată de influenţa rezistivităţii lichidului,
care depinde de compoziţia lui şi de temperatură. Un alt neajuns este necesitatea folosirii de
metale rezistente la coroziune.
Aceste nivelmetre se utilizează pentru lichide bune conducătoare de electricitate (ex.
apa).

3
Fig.6.3. Nivelmetre cu traductor rezistiv: a. cu variaţia continuă a rezistenţei coloanei de lichid;
b. cu variaţia discontinuă printr-un lanţ de rezistoare

Nivelmetre cu traductor capacitiv

Sunt bazate pe variaţia capacităţii unui traductor, în care licidul este fie un electrod, fie de
dielectric.
În primul caz, lichidul trebuie să fie bun conducător de electricitate. În al doilea caz, se
folosesc frecvenţe suficient de înalte pentru ca lichidul să se comporte practic ca un dielectric.
Cel mai simplu traductor capacitiv de nivel este o tijă metalică verticală izolata. Lichidul
reprezintă al doilea electrod al traductorului. Variaţia capacităţii cu nivelul este practic liniară.
Mici corectii trebuie introduse pentru a lua în considerare efectele de capăt, precum şi diferite
capacităţi parazite. Sistemul are avantajul independentei de orice factor legat de proprietăţile
lichidului; singura condiţie este ca acesta să fie conductor suficient de bun.

Fig.6.4.Principiul traductorului capacitiv de nivel: a. cu electrod neizolat; b. cu electrod izolat

În cazul lichidelor izolante, tija metalică verticală poate fi neizolată. În acest caz, rolul
celui de al doilea electrod îl joacă fie pereţii vasului, fie un al doilea corp metalic, de obicei de
forma unui cilindru gol. Măsurarea este afectată de proprietăţile lichidului: compoziţia,
impurităţile, temperatura, etc.
Nivelmetrele capacitive se folosesc în special în cazul intervalelor de măsurare mai
restrânse (înălţimi nu prea mari ale coloanei de lichid), cu precizii între 1 ... 5%.

Nivelmetre cu traductor inductiv

Sunt mai puţin răspândite. Măsurarea este de obicei indirectă, variaţia nivelului fiind
convertită în prealabil într-o mărime intermediară.

4
 6.3. Experimentări
Se va experimenta un traductor capacitiv cilindric cu înălţimea de 950 mm. Electrodul
central este izolat complet faţă de celălalt electrod. Traductorul capacitiv se introduce într-un
bazin cilindric gradat. O secţiune longitudinală este prezentată în fig.6.5.

Fig.6.5. Traductor capacitiv cilindric cu electrodul central izolat

În fig.6.5 d1 este diametrul exterior al electrodului interior; d 2 este diametrul izolaţiei

electrodului central; d3 este diametrul interior al electrodului exterior.
Schema electrică echivalentă a traductorului capacitiv este dată în fig.6.6.

Fig.6.6. Schema electrică echivalentă a traductorului capacitiv

 d
R ln 3
2    h d2
(6.2)
unde  [m] este rezistivitatea apei, h [m] înălţimea nivelului de lichid.
2    0   r  h
C1 
d (6.3)
ln 2
d1
2    0   r  (l  h )
C2 
d
ln 2
d1
2    0  (l  h )
C3 
(6.4) d
ln 3
d2
(6.5)
Trebuie determinată impedanţa echivalentă ZAB între capetele A-B din fig.6.6.
5
 În bazinul în care este traductorul capacitiv se introduce apă. Se conectează un
capacimetru digital (pe domeniul 2nF) la capetele A şi B. Se scoate apa din bazin din 50 în 50 de
mm şi se citeşte capacimetrul. Datele se completează în tabelul 6.1.

Tabelul 6.1.
h[mm] 950 900 850 800 750 700 650 600 550 500 450
C [pF]

h[mm] 400 350 300 250 200 150 100 50 0

C [pF]

Se trasează graficul C = f(h).

Capacitatea traductorului capacitiv se poate conecta la un circuit electronic care

realizează conversia în frecvenţă la ieşire. Se repetă experimentul cu acest circuit şi se
completează tabelul 6.2.

Tabelul 6.1.
h[mm] 950 900 850 800 750 700 650 600 550 500 450
f
[kHz]

h[mm] 400 350 300 250 200 150 100 50 0

f
[kHz]

Se trasează graficul f = f(h).

Capacitatea totală a unui traductor capacitiv care nu are izolaţie pe electrodul central se
determină cu (fig.6.5):
1
C  0,56
d3
l     1  h
ln (6.6)
d1
Sensibilitatea traductorului s[pF/cm] este:
1
s  0,56
d
   1
ln 3 (6.7)
d1
Capacitatea traductorului şi sensibilitatea cresc odată cu micşorarea raportului între
diametre şi odată cu creşterea permitivităţii dielectrice a lichidului.

6
 h 950 900 850 800 750 700 650 600 550 500 450
[mm]
C[pF] 577 561 529 508 482 455 430 401 372 345 323

h 400 350 300 250 200 150 100 50

[mm]
C[pF] 304 281 273 259 227 218 217 205

h 950 900 850 800 750 700 650 600 550 500 450
[mm]
f[kHz] 330.9 332.7 337.7 341 346.1 349.4 354.2 359.1 364.3 368.9 372.9

h 400 350 300 250 200 150 100 50

[mm]
7
f[kHz] 379.4 385 391.6 397.8 404.3 411.6 418.6 427.2

h 950 900 850 800 750 700 650 600 550 500 450
[mm]
f[kHz] 329.2 330.4 334.5 338.5 343.2 347.9 352 357.2 362.3 369.4 372.2

h 400 350 300 250 200 150 100 50

[mm]
f[kHz] 379.4 383.7 389.6 396 402.3 409.2 417 427