«Ke SER. AURA RAS ERE oa er ee te xe JR BS ats DHE SUZ SUE RIESNE UES ig = 2M ae Heal te 2a Re aa Re xe aneca Se 2 meh WE 235 DMUNEXGIASCA SCRIPTURA i am 3 Keg 3a ie x ALE CEI VECHI $1 ALE CEI NOAO LEAGE. Rie x TOATE ee 2H CARE S-AU TALMACIT DUPRE LIMBA ELINEASCA SPRE INTELEAGEREA 9134 3 LIMBI RUMANESTI, CU PORUNCA PREABUNULUI CRESTIN HG ‘SI LUMINATULUI DOMN Ei sap IOAN SARBAN CANTACOZINO BASARABA VOIEVOD oh SAS: SEGETRTE $I CU INDEMNAREA DUMNEALUI SIE: = (i COSTANDIN BRANCOVEANUL, MARELE LOGOFAT, ie aah Nepot de sor al Mariei Sale, carele, dupa prestavirea acestui mai Die Be 8 suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezau, den aleagerea a toa- Ie i 2B tei Tari Rumanesti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia si sta- [ate S2G16 pinirea a toatd Tara Ugroviahiei. Si intru zilele Mariei Sale iyi * s-au savirsit acest Dumnezaiese lucru. Carele si toata Dae 3 cheltuiala cea de savirsit o au radicat. be ae iy ‘Tiparitu-s-au inttiu in seaunul Mitropoliei Bucurestilor, ge = AGH) in vreamea pastoriei Preasfinfitului parinte Chir Theodosie, Me as Hab mitropolitul farii si exarhu laturilor. is ah H Bras pentru cea de obste priinfa s-au daruit neamului rumanese, te Sy Ja anul de la facerea lumii, 7197, Se 24 iard de la Spasenia lumii, 1688, Gate i Fa in luna Jui noiemvri in 10 zile. ie a ie at & [8 3 “ * 4 * i eM sie ae sige Die ett #0 ? ie HQT LEIS Las TOS LAS GL LAS DiS ASS OS sa Biba, 1600A CARTILOR DUMNEZAIESTII SCRIPTURI DESLUSIRE (TESTAMENTUL VECH] Facerea Iesirea Leviticon Numerili ‘A doao leage Isus Navi Sudecatorii Ruth A impérafiilor Paralipomena Esdra Neamia Esthir ov Psaltirea Parimiile lui Solomon Eclisiastis Cintarea cintérilor Isaia Teremia Plingerile Teremiei Iezechiil Daniil Osie Toil Amos Avdiu Tona Mihea ‘Naum Avvacum, Sofonia Aggheu Zaharia Malahia APOCRIFA Tovit Tudith ‘Varuh Poslania Ieremiei Cintarea celor 3 coconi Esdra (IT) lui Solomon Infelepciunea f tui Sirah 1 Bila 1088 list list list list list list list list list list list list. list. list list list list ist list. list. list list list list list list list list list. list. i list list list list list list. list. list. list list list list list list list. list 1 39 70 93 124 153 173 192 194 220 241 265 287 308 336 344 355, 363 382 429 446 452 455 487 529 534 572 583 588 590 595 595 597 600 601 603 604 606 612 614 621 632 636 638 640 652 664 Istoria Susanii list Pentru a lui Vil gi bilaurul list cea dentiiu list, A Maccaveilor {a doao list a treia list Iosip list TESTAMENTUL NOU eee es ‘intiia list Catra Corintheani { list ‘Catra Galateani list ‘Catra Efeseani list een fm Catré Colaseani list secten fot Tete {8 Catra Filimon list Catra Ovrei list. ‘a lui Iacov list ale lui Petar 2 list Epistoliile Juda, list errs oi 691 693 694 14 735 740 751 14 788 813 831 855, 865 874 881 884 887 390 392 894 895 298 900 901 902 909 912 914 916 919 919 920 921vAMINCEAN 10 nu 12 3B 4 15 CAPT e-nceput au facut Dumneziu ceriul si pamintul. Tar pa- 8) (9 Miu tui Dumneziu Sa purta Perl deasupra apei. Si zise Dum- ezdu: ,Sé sd fack luminal Si sé facu lumina. ” $i vazu Dumneziu lumina cd iaste buna, si osebi Dumnezu intre mijlocul lumi- nil siintre mijlocul intunesrecului, Si numi Dumnezéu lumina zio si intunearecul numi noapte. Si sa ficu sara si sa faicu dimeneafd, zi una, $i zise Dumneziu: ,Facé-se intari- ‘ura in miflocul apei, si sa fie osebitoare intre apa si intre apa" $i sa faicu aga. Si facu Dumneziu intaritura si osebi Dumnezau intre mijlocul apei care era supt intaritura si intre ijlocul apei ce era deasupra intariturii. Si numj Dumneziu intéritura ceriu, $i vézu Dumnezii cé iaste bine. Si sé facu sara si s& facu dimeneafi, ziadoua, $i zise Dumne- ziu: ,Adune-se apa cea de supt ceriu intr-o adunare si sé sa iveasca uscatull" $i sa feu aga. Si si adund apa cea de supt ceri la adu- nile ef si sa ivi uscatul. Si numi Dumne- zu uscatul pimint gi adunarile apelor numi mri. Si vazu Dumneziu cd iaste bine. $i zise Dumneziu: ,Risar& pémintul buruiand de iarba simanatoare, siminfé dupa fealiu-s si dupa asémanare-s, silemn roditoriu facind roada, céruia siminfa lui intr-insul, dupa feliueg,pre pamint!* Si fu asa. Si scoase pamintul buruiana de iarba siménstoare, si- minfé dupre fealiu si dupre asemanare, si Jemn roditoriu care face road, céruia si- ‘minfa lui intr-insul, dupre neam, pre pamint. Si vazu Dumneziu cd iaste bine. $i si facu sara si s& facu dimeneafa, zi a treia, Si zise Dumneziu: ,Facé-se luminatori intru ERITREA HA ER intaritura ceriului,spre luminarea pamintului, ca si osebeasca intre mijlocul zilii si intre mij- locul nopfii si si fie in seamne si in vremi si in Si sé fie spre luminare intru 16 intéritura ceriului, ca si lumineaze pre pimint.“ $i sé facu aga, Si ficu Dumnezdu 17 cei doi lumindtori: luminatorul cel mare spre stapinirea zilii si lumindtoriul cel mic spre stapinirea nopfii, si stealele. Si puse pre 18 dinsii Dumnezdu intru intaritura ceriului, ca sé lumineaze pre pamint $i sa stapineascé 19 zili si nopfii Si sd osebeased intre mijlocul 20 luminii si fntre mijlocul intunearecului. Si vazu Dumneziu cé iaste bine. $i sd facu 21 sara sisd facudimeneafé, ziapatra, Sizise 22 Dumneziu: ,Scoata apele tirftoare de suflete vii si zburatoare zburind asupra pimintului spre intéritura ceriului“. $i sd facu asa. Si 23 faicu Dumnezau chitosii cei mari si tot sufletul vitelor tiritoare care au scos apele,dupé fea- liurile lor, si tot zburdtoriul ce zboard,dupa fealiu-s. $i vazu Dumnezau cum sint bune. Si le blagoslovi Dumnezau,zicind: ,Creasteji 24 si va inmulfif si umplefi apele in mari, si zbu- itoarele mulfeasci-se asupra pamintului*. Si sa faicu sara gi s& fécu dimeneafé, zi a cin- 25 Si zise Dumnezdu: ,Sa scoata pamin- 26 tul suflet viu dupa fealiu-s, cu patru picioare si tiritoare si jiganii pamintului, dupa fea~ Tiu-s, $i s& facu asa. Si facu Dumnezeu 27 hiarale pamintului dupa fealiu-s, si dobitoace- le dupa fealiul lor, si toate tiritoarele pamintu- lui dupa fealiu-s. Si vazu Dumnezdu cd sint pune. Sizise Dumneziu: ,Sa facemomdu- 28 pa chipul Nostru si dupa asdmanare; si sa sta~ pineasca pestilor marii, si pasarilor ceriului, si dobitoacelor, si tot pamintul, situturor tiritoa- relor ce sa tirésc asupra pamintului*. $i 29 fécu Dumneziu pre om, dupre chipul lui zile si in ani2 Facerea Dumneziiu I-au ficut pre. dins fmeaie au facut pre dinsii. Si blagoslovi Dumnezau pre dinsii,zicind: ,Creasteti-va $i va inmulfif si umpleti pémintul si domnif pre dinsul; si stapinit pestilor mari, si pasdrilor ceriului, si tuturor dobitoacelor, si tot pimin- tul, si tuturor tiritoarelor ce sé tirase asupra pémintului*. $i zise Dumnezau: ,Jaté, am dat voao toata iarba simanatoare, siminja de simanat care iaste asupra pamintului, si tot lemnul care are intr-insul roada de siminfa siménatoare: voao va fide mincare. Sila toate hiardle pémintului, si la toate pasarile ceriului, sila tot tiritoriul ce sii tiraste asupra pamintului, care are in sine suflet de viafd, si toaté iarba vearde, de mincat“. $i s& fécu asa. Si vazu Dumneziu toate cite au facut, si iatd ~ bune foarte. Si sd fécu sara i s& ficu demineafé, zi a sasea. barbat si 30 31 32. 33 CAP IT {i 88 savirgira ceriul si pamintul gi toata podoaba lor. _ Si savirsi Dum- nezdu a sasea zi faptele Lui care le-au facut; si odihni Dumnezu a saptea zi de toate faptele Lui care au 3 facut. $i blagoslovi Dumnezau ziua a sap- tea sio sfinfi pre ea, pentru cd intr-insa inceta de toate faptele Lui care incepu Dumnezau a 4 face. Aceasta e cartea facerii ceriului si a pamintului, cind s-au facut. In care zi au fécut 5 Domnul Dumnezau ceriul, si pamintul, Si toata verdeafa cimpului, mai fnainte decit a risdri pre pamint, si toata iarba cimpului, mai inainte de a s face: pentru cA n-au plouat Dumnezéu pre pamint si om nu era a lucra 6 pre dinsul. Si izvor iesiia den pamint de 7 adapa toata fafa pamintului. Si zidi Dum- neziu pre om, farind luind den pémint, si sufla in fata lui suflare de viata si sd facu omul 8 in suflet viu. Si risidi Dumnezdu gradina fin Edem, cétré rasarit, si puse acolo pre om 9 pre carele au zidit. Si rdsadi iarag Dumne- zu den pimint tot lemnul frumos la vedeare si bun la mincare, si lemnul viefii in mijlocul gradinii, si lemnul a sti conostinfa binelui sirdului. Sirfuiase den Edem, ca sé adape grddina, de acolo sd imparte in patru ince- paturi. Numele unuia - Fison, acesta e ce ncunjura tot pamintul lui Evilat, si acolo iaste aurul, Si aurul pamintului aceluia iaste bun; si acolo iaste rubinul si piatra cea vearde. $i numele al doilea riu - Gheon, cesta incungiuré tot pamintul Ethiopiei. 14 Si riul al treilea - Tigri, acesta e 10 u 12 13 ce mearge inainte fn preajma Asirillor. Si riul al patrulea - Efrat, $i luo Domnul ‘Dumneziu pre omul pre carele I-au zidit $i puse pre dinsul in gradina ca sé o lucreaze pre dinsa gi sé 0 pazeased. Si porunci Domnul Dumneziiu lui Adam,zicind: ,,Dentru tot lem- nul ce iaste in grading, cu mincare sé maninci, Taré dentru lemnul a priceape binele si raul sé nu mincafi dentr-insul; iaré in ce zi vefi minca dentr-insul, cu moarte vefi muri“. Si_zise Domnul Dumnezau: Nu iaste bine a fi omul singur; sé-i facem lui aju- toriu edtré dinsul*. Si mai zidi Dumnezitu iardg den pamint toate hiardle cimpului si toate pasdrile ceriului; si le aduse pre eale la ‘Adam, ca sé vaz ce le va numi pre dinsele; tot ce au numit Adam, suflet viu, acesta € numele lui, $i numi Adam nume tuturor dobitoacelor, si tuturor pasarilor ceriului, si Ja toate hiardle cimpului; iard lui Adam nu si afla ajutoriu aseamenea cu dinsul. $i puse Domnul Dumnezéu pre Adam somnu, si adormi; si luo o coasta dentr-ale tui si plini trup pentru dinsa. $i zidi Dumneziu coasta ce-au luat de la Adam muiare si o aduse pre dinsa catra Adam, $i zise Adam: Acesta acum iaste os din oasele meale si trup den trupul mieu! Aceasta sd va chema muiare, pentru cé dentru barbatul ei s-au luat; Pentru aceasta va lésa omul pre tatd-séu si pre muma-sa si sd va lipi linga muiarea lui si vor fi amindoi intr-un trup". Si era amin- doi despuiafi, si Adam si muiarea lui, si nu sa rusina, CaP IIT egy ari sarpele era mai injelept decit fi toate hiardle ceale de asupra pamin- ‘tului, care le-au facut Dumnezau; si H zise sarpele ctr muiare: ,Ce ci au B84) zis Dumneziu si nu mincafi den tot lemnul gradinii?* Si zise muiarea: ,Den roada lemnului gradinii vom minca; Tara den roada lemnului ce iaste in mijlocul gradinit au zis Dumnezau: ‘Sé nu mincati dentr-insul, nici s4 va atingefi de dinsul, pentru ca sa nu murifi"’. Si zise sarpele catra muiare: ,Nu veji muri cu moarte! Pentru c& stie Dum- nezu cum, in ce zi veti minea dentr-insul, s vor degchide ochii vostri si veti fi ca niste dumnezei, conoscind raul si binele! Si vazu mujarea cumu e Jemnul bun la mincare si cum e plicut a-1 vedea cu ochii si frumos iaste al priceape si, luind den roada lui, mined, si deade si barbatului ei cu dinsa si mincara. $i sd deschisera ochii amindu- rora si cunoscuré cum despuiafi era, si cusura frunze de zmochin si-5 fécura 15 16 7 18 19 20 21 22. 23 24 25 26Facerea 8 lor incingeri imprejur. i auziré glasul Domnului Dumnezéu, umblind in grading {nde sara; si s8 ascunsdré Adam si muiarea lui de fafa Domnului Dumnezau in mijlocul raiu- 9 lui, Si chema Dumnezau pre Adam si zise 10 lui: ,Adame, unde esti?" Si zise Lui: ,Gla~ sul Téu am auzit, umblind pen gradina, si ‘m-am spimintat, cé despuiat sint, si m-am 11 ascuns", $i zise lui Dumnezau: Cine f-au spus cum esti despuiat? Fara numai den lem- nul ce f-am poruncit jie de acela singur sa nu 12 maninei, de acela ai mincat?“ Si zise ‘Adam: ,Muiarea care ai dat cu mine, aceasta 19 mi-au dat den lean, siam mincat“. $i zise Dumnezau muierii: ,Ce ai facut aceasta" Si zise muiarea: ,Sarpele m-au amagit, si am 14 mincat", $i zise Domnul Dumnezu garpe- lui: ,Caci ai facut aceasta, blestemat - tu den toate dobitoacele si den toate hiardle cite sint asupra pamintului! Pre pieptul tau si cu pin- tecele s8 umbli, si pamint sé manfnci in toate zilele viefii tale! Si vrajba voiu pune intru mijlocul tau si intru mijlocul muierii, si intru mijlocul sementiei tale si intra mijlocul sementiei ei. El va plzi fie capul si tu vei pazi lui calciile“. Si muierii zise:_,Mulfind voiu multi scirbele tale si suspinul tau; intra scirbe vei naste feciori, si fntoarcerea ta cétra barbatul tu, gi el pe tine va stapt Tara lui Adam zise: ,Céci ai ascultat glasul muierii tale gi ai mincat den lemnul care f-am poruncit fie dentru acela numai sé nu maninci, dentru acela ai mincat, blestemat pamintul fntru luerurile tale! intru scirbe vet minca pre dinsul, in toate zilele vietii tale; Miaracini si ciulini va rasdri fie, si vei minca jarba cimpului, Intru sudoarea feafii tale vei minca pfinea ta, pind te vei invirteji in pamint, dentru carele te-ai luat; c& pimint esti, si in pémint vei mearge“. $i numi ‘Adam numele muierii lui: ,Viaja“, pentru cde mumé tuturor villor. $i ficu Domnul Dum- nezau Iui Adam i muierii lui imbracamingi de piale, sisi imbricd pre dinsii. Si zise Dum- nezeu: ,Jaté, Adam sé ficu ca unul dentru Noi, ca sa priceapa binele gi raul. $i acum sa nu cindai va intinde mina sa si va lua den lemnul viefii, si va minca si va trai in veaci“. Si-l scoase pre dinsul Domnul Dumnezau den gradina desfataciunii, ca sa lucreaze pimintul dentru care s-auluat. Sid scoase afar pre Adam, si-l sildslui pre dinsul in preajma grédinii desfatdciunii; si puse hieruvimi si sabia cea de para ce si intoarce, ca sé pazasca calea lemnului 15 16 WW 18 19 20 21 22 23 24 CAP IV i Adam cunoscu pre Eva, muiarea lui, si zmislind ndscu pre Cain. $i zise: Agonisiiu om prin Dumnezéu!* Si adaose a naste pre fratele lui, pre 6M Avel. Si sa facu Avel pastoriu de oi, iar Cain era lucrind pamintul. Si fu dupa citeva zile, aduse Cain dentru roadele pamin- tuluijirtvalaDumneziu. SiAvel aduse siel den ceale dentiiu nascute den oile lui si den grasimele lor. $i privi Dumneziu preste Avel si preste darurile Iui, ar preste Cain si preste jirtvele lui n-au luat aminte. $i seirbi pre Cain foarte si au cézut cu fafa lui. $i zise Domnul Dumneziu lui Cain: ,Pentru céci te-ai scirbit si pentruce cécufajata? Denu Girept vei aduce, iaré pre dirept mu vei imparfi; gresit-ai, mileomeaste: citré tine e {ntoarcerea lui si tu vei stapini pre dinsul“, Si zise Cain catra Avel,fratele lui: ,S iesim la cimp*. $i fu dupé ce furd ei la cimp, si si sculé Cain asupra lui Avel, fratelui su, sil ‘omori pre dinsul. Si zise Domnul Dumne- iu cited Cain: ,Unde iaste Avel, fratele tiu?* Si zise: Nu stiu. Au paznic fratelui mieu sint eu?" — Si zise Domnul: ,Ce ai ficut? Glasul singelui fratelui tu strigh edtré Mine den pamint. $i acum, blestemat - tu de pe pimint carele au ciscat gura lui sé prii- meascé singele fratelui tiu den mina ta! Cici lucrezi parnintul, si nu va mai adaoge a da fie putearea lui. Suspinind gi tremurind vei fi asupra pimintulul*. $i zise Cain cétra Domnul Dumnezéu: ,Mai mare iaste vina mea decit a mi se ierta mie. De ma vei scoate astazi de pre fafa pamintului, gi de catra fafa Ta ma voiu ascunde si voiu fi suspi- nind si tremurind asupra pamintului; si va fi tot cine ma va afla, mA va omori“. Si zise Jui Domnul Durneziu: ,Nu aga, tot cela ce vi omori pre Cain, sapte izbindiri va dezlega". Si puse Domnul Dumneziu semnu lui Cain, ca si nu-] omoar pre dinsul tot cine va afla pre dinsul. Si iesi Cain de la faja lui Dumneziu si lécui in pamintul lui Naid, in preajma Ede mului. $i cunoscu Cain pre fémeaia Iu, gi zimislind niscu pre Enoh. Si era zidind cetate, si numi cetatea pre numele fitului lui, Enoh. $id ndscu lui Ench, Gaidad; si Gai- dad niscu pre Maleleil; si Maleleil niscu pre Mathusala; si Mathusala naseu pre Lameh. Si-s luo Lameh doao muieri: numele uniia, Ada, si numele ai doilea, Sela. Si naseu ‘Ada pre Iovil; cesta era pirinte celora ce licuia in colibile celor hrénitori de dobitoc. $i nu- mele fratelui lui, Tuval; acesta era care au 10 n 2 4 15 16 7 18 19 20 214 Facerea 22 ardtat, canonul si copuzul. Tard Sela nascu si ea pre Thovel, si era batatoriu de ciocane, faur de arama si de fier. Si sora lui Thovel, Noema. $i zise Lameh muierilor lui: ,Ada si Sela, ascultafi glasul. mieu! Muierile lui Lameh, bagafi in urechi cuvintele meale! Pentru c barbat am ucis intru rand mie, si tinirel intru struncinare mie, Pentru c& dentru Cain de sapte ori s-au izbindit, iard dentru Lameh - de saptezeci si sapte". Si cunoscu Adam pre Eva, fimeaia lui; si zamis- lind néscu fiiu, $i numi numele lui Sith, zicind: »Radicatu-mi-au Dumnezéu sdminjé alta, pentru Avel,carele I-au omorit Cain“. Silui Sith s& nscu fiiu si-i puse numele lui Enos; acesta nédejdui a chema numele Domnului Dumneziu. 23 24 25 26 cary Adam, dupa chipul lui Dumnezéu au facut pre dinsul. Barbat si fameaie au facut pre dinsit si au blagoslovit pre dinsii si puse numele lui Adam, intru care 3 ziaufacutpredinsii, Si trai Adam 200 si 30 de ani, si ndscu dupre chipul lui si dupre obra- 4 mul lui, si puse numele lui Sith. Si sé facurd zilile lui Adam, care au trait dupe ce au nascut pre acest Sith, ani 700, si nascu fii si 5 feate. Si sa facura toate zilele lui Adam 6 carele au trait, ani 900 si30, siaumurit. Si au trait Sith ani 200 si 5, si ndscu pre 7 Enos. Si trai Sith,dupre ce au nascut pre Enos,ani 7 sute si 7, si au nascut feciori si 8 feate. Si si fécura toate zilele lui Sith ani 9 900 si 12, si au murit. i trai Enos ani 190, sinascu pre Cainan. i trai Enos,dupre ce au nascut pre Cainan,ani 700 si 15, si au nds- cut fii sifeate. i si facura toate zilele lui Enos ani 900 si 5, si au murit. $i au trait Cainan ani 100 si 70, si au nascut pre Male- leil. $i trai Cainan,dupre ce facu pre acest Maleleil, ani 700 si 40, si au nascut fii si feate. Si sd ficurd toate zilele lui Cainan ani 800 si 10, si au murit, $i au trait Male- leil ani 160 si 5, si nascu pre Iared. Si au trait Maleleil, dupa ce au nascut pre acest Tared,ani 700 5i 30, si au facut fi sifeate. Si sé facura toate zilele lui Maleleil ani 890 si65, si au murit. Si trai Iared ani 160 si 2, si au nscut pre Enoh, $i au trait Iared,dupa ce ‘au nascut pre acest Enoh,ani 800, si au nascut 20 fiisifeate. Si sd facurd toate zilele lui Iared 21 ani 960si2,siaumurit, Si au trait Enoh ani 22 160 si 5, si ndscu pre Mathusala, $i bine- re 12 13 4 15 16 wv 18 19 2 ~ Biba, 1688 plicu Enoh tui Dumneziu; dupre ce-s niscu lui pre Mathusala, trai 200 de ani, si ffcu fii si feate. Si sa facura toate zilele lui Enoh ani 365. Si bineplacu Enoh lui Durnnezau; si nu sa afla, pentru cé I-au mutat pre dinsul Dumnezdu. i trai Mathusala ani 187, si nscu pre Lameh. $i trai Mathusala, dupa ce-au nascut pre Lameh, ani 782, si ficu fii si feate. $i sd facurd toate zilele Mathusalii care au trait ani 969, si au murit. . Si trai Lameh ani 188, si ndscu fiiu. Si puse numele lui Noe, zicind: ,Acesta va odibni pre noi de faptele noastre si dentru scirbele mini- lor noastre, si de pamintul care au blestemat Domnul Dumnezau, Si trai Lameh, dupa ce-s nascu lui pre Noe, ani 565, si nascu fii si feate, $i fécurd toate zilele lui Lameh ani 753; si muri. Si era Noe de 500 de ani, si niscu pre Sim, pre Ham, pre lafeth. CAP VI gy i fu deaca incepura amen a sé face mulfi asupra pamintului, si feate li sé (I {acura lor. Vazind fili lui Dumne~ ziu featele oamenilor ca sint fru- moase, Iuara-s lor famei dentru toate ales. Si zise Domnul Dumneziu: cite au SA nuramiie Duhul Mieu intru oamenii aces- tea, pentru cd sint ei trupuri, si si le fie zilele lor 120 de ani, Si uriasii era pre pamint in zilele acealea, si,dupa aceaea, deaca intra fnlauntru fiii lui Dumneziu citra featele ‘camenilor gi le nastea lor, aceia era uriasii cet den veaci, oamenii cei numif. Si vazind Domnul Dumnezéu cé s-au inmulfit réutafile camenilor pre pamint si fiestecarele cugeta intru inima lui cu nevoinfé spre réutafi in toate zilele, $i S& mihni Dumnezau céci facu pre om pre pamint si cugetd $i zise Dumnezdu: ,,Stinge-voiu pre om care lam facut de pre fafa pamintului, den om pind in dobitoc, si den tiritoare pind in pasérile ceriu- lui, pentru c& M-am edit céci i-am facut pre ci", Iara Noe au aflat har inaintea Domnu- lui Dumnezau. Si aceastea sint nasterile lui Noe. Noe, om dirept, desdvirsit fiind intru semenfia lui, bineplécu lui Dumnezau Noe. Si ndscu Noe trei feciori: pre Sim, pre Ham, pre Iafeth. Si si stricd pamintul fnaintea lui Dumnezau si s4 umplu pimintul destrimbatate. $i vézuDomnul Dumneziu pamintul, si era stricat, pentru cé au stricat tot trupul calea Iui pre pamint. Si zise Domnul Dumnezdu lui Noe: ,,Vreamea a tot ‘omul vine inaintea Mea, pentru ca s-auimplut pamintul de strimbatatea lor; si iat, Eu voiu strica pre dinsii si pamintul. Fa dara fie 23 24 25 26 27 28 29 31 32 10 uw 2 13 “4Facerea 5 sicriiu de leamne in patra muchi; si cuiuburi vei face in sicriiu, si-] vei zmoli si pe den- launtru si pedenafara cuzmoal. Siagavei face sicriful: de 300 de cofi lungimea sicriiului si de 50 de cofi latul si de 30 de cofi naltul lui, Adunindu-l vei face sieriiul, si de- asupra de un cot sa-l isprvesti; si usa sicriiu- lui vei face den coaste; cu cimara dedesupt, cu doao rinduri de poduri si cu tret rinduri vei face predinsul. $i Bu iatd ci aduc poto- pul, apa asupra pamintului, ca sa strice tot ‘trupul intru care iaste duh de viata supt ceriu; si toate cite vor fi pre pamint vor muri. Si voiu pune fagiduinja Mea catré tine si vei intra in sicriiu tu gi feciori tai, si fameaia ta gi fameile feciorilor tai, cu tine. $i den toate dobitoacele si den toate tiritoarele si den toate fiardle si den tot trupul, cite doao, cite doao, den toate sa bagi in chivot, pentru s le hra- nesti cu tine; parte barbateascd si parte fameiasca si fie. Den toate pasarile, dupa fealiu-g, si den toate dobitoacele, dupa fea- liu-s, den toate tiritoarele ce s4 tirise pre pamint, dupa fealiul lor, cite doao, cite doao, den toate vor intra inlauntru eatra tine, 54 sa hraneasca cu tine, parte barbiteasca si parte fameiascd. Si tu vei lua fie den toate buca- tele care vor fi de mincare sile vei aduna cétré tine si vor fi fie si lor de mineat". Si facu Noe toate cite au poruncit lui Domnul Dum- nezitl, aga au facut. 15 16 i 18 19 20 21 22 cap VII gq i zise Domnul Dumnezau catré Noe: fnlauntru cétra tine, cite gapte, cite sapte, parte barbateascé si parte fameiascd, iara den dobitoacele ceale ce nu-s curate, cite doao, 3 cite doao, barbat si fimeaie. Si den pasé- rile ceriului ceale curate, cite gapte, cite sapte, parte barbateasca si parte fameiascd, si den toate pasirile ceale necurate, cite doao, cite doao, parte barbiteasca si parte fémeiasca, ca si hraneasca siminfa peste tot pémintul. 4 Pentru ca inca peste saple zile Eu voiu aduce ploaie pre pamint 40 de zile gi 40 de nopti si voiu stinge toaté ridicarea care am facut 5 dupre fata a tot pamintul. $i facu Noe toate cite-i porunci lui Domnul Dumnezéu. 6 Iara Noe era de ani 6 sute, si potopul apel sé fé- 7 cea pre pamint. $i intra inlauntru Noe, si fil hui, si fémeaia lui, si famelle fllor ui eu dinsul in 8 chivot, pentru apa potopului. Si den pasarile ceale curate si den pasirile ceale necurate si den dobitoacele ceale curate si den dobitoa- cele ceale necurate si den hiard si den toate tiritoarele ceale de pre pamint, Cite doao, cite doao, intrara cétra Noe in chivot, parte rbateascd ‘si fameiascd, dupé cum i-au poruncit lui Dumnezéu. Si fu dup ceale 7 zile, si apa potopului sé facu asupra pamin- tului. Intru ani 6 sute si 1 in viata lui Noe, {intra doao luna, in 27 ale luni, intr-aceast zi sa desfacura toate izvoarale faré-fundului si Jghiaburile ceriului s-au deschis. Si fu ploaie pre pimint 40 de zile si 40 de nopfi. _Intr-aceasta zi intr Noe, Sim, Ham, Iafet, fii lui Noe, si fameaia Iui Noe si cite- treale fameile fillor Tui cu dinsul in chivot. Si toate hiardle, dupa fealiu-s, si toate dobitoace, dupa fealiu-s, si tot tiritoriul ce s& misc pre pimint, dupa fealiu-s, sitoata pasdrea, dup fealiu-s, —Intrara cdtré Noein chivot, cite doao, cite doao, parte barbateasc& si fameiasca, dentru tot trupul in carele iaste Si ceale ce intra inléuntru, parte barbateasca si fmeiascd den tot trupul intrara, dupa cum porunci Dumneziu lui Noe. Si inchise Domnul Dumnezau chivotul dena- faralui. Si s& facu potopul patruzeci de zile si patruzeci de nop{i pre pamint si sé preain- mulfi apa si rédied chivotul si-l inalja de pre pamint. Gi si intariia apa si sé inmulfiia foarte pre pamint, si plutiia chivotul deasupra apei. Tara apa s4 intariia foarte-foarte pre pamint, si acoperi tofi munfii cei nalfi, care era supt ceriu. De cincisprazeace cofi sa inal} apa in sus si acoperi tofi munfii cei nalfi. Si muri tot trupul ce s& migea pre samint, al pasarilor si al dobitoacelor, si al hiardlor, si tot tiritoriul ce sé misea pre pamint. Si tot omul, si toate cite au suflare de viajé, si tot carele era pre useat au murit, Si sa stinse toata radicarea carea era asupra feafii a tot pamintul, den om pina in dobitoe, si tiritoarele, si pasarile ceriului de pre pamint sa stinsera. Si ramase singur Noe sicei ce era cuninsul in chivot. $i sa inalta apa de pre pamint 150 de zile, CAP VIIT i-§ aduse Dumneziiu aminte de Noe, si [de] toate hiardle, si de toate dobi- jiginiile tiritoare cfte era cu dinsul in chivot; si aduse Dumnezu vint pre pamintiinceté apa. Sissi descoperird izvoa- rale celui faré-fund si jghiaburile ceriului, si sa opriploaiadenceriu. _ Sisizbea apa, mergind pre pamint sa zbea, si si impufina apa dupa 10 u 2 13 4 15 16 Ww 18 19 20 21 22 23 244 5 10 uw 12 13 4 15 16 7 18 19 20 aa 22, 6 Facerea co sutd si50de zile. Si sizu chivotul in luna fa gaptea, in 27 de zile ale lunii, pre nyunyi lui Ararat. Iara apa mergind sd impufina, pin's la a zeacea luna. Iara la @ unsprazeacelea luna, fn ziua dentiiu a lunii, sa ivira capetele munjilor. $i fu dupa 40 de zile, degchise Noe fereastra chivotului carea o au facut Si trimise corbul, sa vazi doard au fncetat apa; si iesind afara, mu sau mai intorsu, pind a sa usca apa de pre pamint. Si trimise porumbul dupé dinsul, s& vazi doard au incetat apa de pre pamint. Si neaflind porumbul odihna picioarelor lui, s-au intorsu la dinsul la chivot, pentru ci apa era preste toata fafa a tot pamintul. Si intin- zindu-si mina, luo pre dinsul si-l biga in chi- vot. Si ingiduind ined sapte ile, iaras tr mise afard pre porumb den chivot. Si sd intoarse porumbul la dinsul de cétra sara, si avea frunzi de masiin stilpare in gura lui. $i cunoscu Noe cé au incetat apa de pre pamint. Si mai asteptind si alte sapte zile, jars au trimis porumbul. $i nu mai adaose a 8 intoarce catra dinsul iaras. $i fu dupa 6 sute si 1 de ani fntru viafa lui Noe, in luna den- ‘iu, intru una a lunii, ipsi apa de pre pamint. Si descoperi Noe acoperemintul chivotului care au facut si vizu cum au lipsit apa de pre fafa pamintului. $i intru a doao luna, in doaozeci si sapte ale lunii, s-au uscat pamin- tul. Si zise Domnul Dumnezau catra Noe zicind: esi den chivot tu, si fameaia ta, si feciorii tai, si fimeile feciorilor tai cu tine! $itot trupul, den pasari pind in dobi- toace, si tot tiritoriul ce sa tiraste pre pamint, scoate afara cu tine; si vA creastefi si va inmulfifi pre pamint“. Si iesi Noe, si muia~ rea lui, si feciorii lui, $i muierile feciorilor lui, cudinsul. Sitoate hiardle, si toate dobitoa- cele, si tot tiriloriul, si toata pasdrea ce sa migcé pre pamint, dupa fealiul lor, au iesit den chivot, $i zidi Noe jirtavnic lui Dumne- zu si luo den toate dobitoacele ceale curate si den toate pasirile ceale curate si aduse pentru arderea-de-tot pre jirtavnic. Si mirosi Domnul mirosire bine mirositoare gi zise Domnul Dumneziu: ,Cugetindu-Ma, nu voiu mai adaoge de acum a blestema pamintul pentru faptele oamenilor, pentru c& zace ccugetul omului pre ceale reale den tinereaje; deci nu voiu mai adaoge a omori tot trupul viu, dupa cum am facut, Toate zi- Iele pamintului, siminfa i sea~ cere, frig si zduh, vara si primavaré, ziua si noaptea, nu vor mai inceta! CAP Ix i blagoslovi Dumnezau pre Noe si pre Si frica voastra si cutremurul va fi pe toate fiaréle pi- ‘mintului, si pre toate pasarile ceriului, si pre toate cite si mised pre pamint, si tofi pestii mari supt mfnile voastre amdat. Si tot toriul carele iaste viu,voao s& va fie de min- care ca tufele ierbii le-am dat voao toate. Far numai carne intru singele sufletului si nu mincafi, Pentru cé si singele vostru, a sufletelor voastre, den mina a toate jiganiile voiu ceare pre dinsul, si dentru mina omului fratelui voiu ceare aceasta: Cela ce varsé singele omului, pentru singele lui si va varsa, pentru cd, intru chipul Lui, Dumnezdu au facut pre om. Iara voi creasteti si va mul- {ii si fmplefi pamnintil si va mulfifi pre pamint! Si zise Dumneziu lui Noe si fe- ciorilor lui zicind: Si iata, Bu ridic fagi- duinja Mea voao, si sementiei voastre dupa voi, Si a tot sufletul viu impreuna cu voi, den pasari gi den dobitoace, si den toate jigé- niile pamintului cite sint cu voi, den toate care auiesitden chivot. Si voiu pune fagiduinja ‘Mea catré voi si nu va mai muri tot trupul de apa potopului si nu va mai fide acum potop de ap, ca sA strice tot pamintul". Si zise Dumnaaau catra Noe: ,Acesta e semn faga- uinfii carele Eu dau intre Mine si intra voi, si fntru tot sufletul viu, cite sint cu voi intru semenfiei veacinice: Arcul Mieu il puiu fintru nor, si va fi intru semnul fagiduinfii intru mijlocul Mieu sia pamintului. Si va fi ind voiu noora noor pre pamint, si va ivi arcul in nor, $i-M voiu aduce aminte de fégdduinfa Mea care iaste intru mijlocul Mieu si al vostru, si intru mijlocul a tot sufletul viu, fintru tot trupul, nu va mai fi apa spre potop, casi stinga tot trupul. $i vafiarcul Miewin noor si-] voiu vedea pre dinsul, ca sé pome- nesc fagaduinta veacinica intre Mine si intre pamint si intru mijlocul sufletului viu carele iaste intru tot trupul pre pamfnt". Si zise Dumnezau lui Noe: ,,Acesta e semnul fags duinfii care am tocmit intru Mine si intra tot trupul carele iaste pre pamint‘. Si era feciorii lui Noe ce-au iesit den chivot: Sim, Ham, Iafeth. Ham era tata lui Hanaan. Acesti ‘rei sint feciorii Iui Noe. Dentru acestea s-au ragchirat preste tot pamintul. Si ineepu Noe, om lucrétoriu pamintului, si rasidi ‘vie. Si béu den vin si s-au imbatat si s-au despuiat intru casa lui. $i 10 uw 12 1B 4 15 16 Ww 18 19 20 21 22,Facerea 7 vazu Ham, tatal lui Hanan, despuiarea tatini siu, Si iesind, spuse celor doi frafi a lui afar si, luind Sim si lafeth haina, pusaré. pre amindoao umerile lor si si dusdra cu dosul fnainte si acoperiré despuiarea tatini-sau, si feajele lor cautindu indarat, si despuiarea tatului lor n-au vizut. i'sa trezvi Noe den vvin si cunoseu cite-i facu lui feciorul lui cel mai tinar si zise: ,Blestemat Ham feciorul, sluga va fi frafilor lui". $i zise: ,.Blagoslovit Domnul Dumnezéul lui Sim, si va fi Hanaan slugé lui. Largeasca Dumnezéu lui Iafeth, si Wicuiased intru lacagurile lui Sim si sa si faci Hanan slugé lui". $i trai Noe dupa potop ani 300 si50. Si sd fécura toate zilele Tui Noe 9 sute si 50 de ani si muri, 23 24 25 26 27 28 carpx i aceastea-s nasterile fiilor lui Noe: Sim, Ham, Iafeth; si si ndscura lor feciori dupa potop. Feciorii lui Tafeth: Gamer, si Magog, si Madi, si Tonan, si Elisa, si Thovel, si Mosoh, si Si feciorii lui Gamer: Ashanaz, si 4 Rifath, gi Thorgama. $i feciorii lui Tonan: 5 Elisa si Tharsis, chiteanii, rodeanii. Dentru acestea s-au imparfit ostroave limbilor intru pémintul lor, fiestecarele dupa limba, intra 6 neamurile lor $i intru limbile lor. $i fecio- lui Ham: Hus si Mesrain, Fud si 7 Hanaan. Si feciorii lui Hus: Sava,si Evila,si ‘Savatha, si Regma,si Savathaca; si feciorii lui 8 Regma: Sava si Daudam. ard Hus au nis- cut pe Nevrod, acesta au inceput a fi uriag pre 9 pamint. _Acesta era urias vinatoriu inaintea Domnului Dumnezéu, pentru aceaea zic: cum Nevrod - urias inaintea Domnului. $i fu incepatura pamintului imparafiei lui: Vavilo- nul, si Oreh, si Arhad, si Halani, intru pémin- tul Senaar. Den pamintul acela au iesit Asur si au zidit Ninevia, $i Roovoth ceta- tea, i Halah, si Desi, intru mijlocul Nineviei si intre Halah; aceasta iaste cetatea cea mare. $i Mesrain au nascut pre Ludiim, si pre Nefthalim, si pre Enemeteim, si pre Laviim, Si pre Patrosoniim, si pre Hazmo- niim, de unde au iesit Filistiim, si pre Gaftho- rim. lara Hanain au nascut pre Sidonul, fntfi nascut, si pre Heteon, Si pre Ievu- seon, si pre Amoreon, si pre Ghergheseul, Si pre Eveon, si pre Arucheon, si pre Ase- neon, Si pre Aradion, si pre Samareon, si pre Amathi. $i dupa aceasta s-au ragchirat neamurile hananeilor. Si sa facura hota- rile hananeilor de la Sidon pind a veni la Gherara, si la Gazan, pind a veni pina la Sodom si la Gomor, Adama si Sevoim, pina la Dasa, Acestea sint feciorii Ini Ham 3 Thiras. 10 u 2 13 4 15 16 7 18 19 20 fntru neamurile lor, dupa limbile lor, fntru farile lor, si fntru limbile lor. i lui Sim s& nascu si lui, tat tuturor feciorilor lui Ever, fratele lui Iafeth celui mai mare. Feciorii lui Sim: Elam, gi Asur, si Arfaxadu, si Ludu, si Aram, siCainan, Sifeciorii lui Aram: Os, si UL, si Gatther, si Mosoh. $i Arfaxadu au nascut pre Cainan, si Cainan au nascut pre Sala, siSala aundscut preEver. SiluiEver ‘sd nascuré doi feciori, numele unuia - Falec, pentru ca intru zilele lui s-au impart pamin- ‘ul, sinumele fratelui siu-Tectaan. $i lec~ tan au nascut pre Elmodad, si pre Saleth, si pre Sarmoth, si pre Ierah, Si Odora, si Evil, si Decla, Si Avimeil, si Sovev, ‘Si Ufir, si Evila, si lovav; tofi acestea - feciorii luilectan. Si sa facu lacasul lor de la Masi, pind a veni la Safira, muntele rési- Titului, Acestea sint feciorii lui Sim intru neamurile lor, dupa limbile lor, intru locurile lor, si intru limbile lor. Aceastea sint nea~ murile feciorilor lui Noe, dupa nasterile lor, dupa limbile lor; dentru acestea s-au ragchi- rat ostroavele limbilor pre pamint dupa potopu. CAP XI {era tot pamintul un rost si un glas la tofi. Sifudupa ce aupurcesei dela rsdrit, aflaré cimpu fn locul lui Senaar gilcuiré acolo, $i zise om Weniti 88 facem caramizi si si le ardem in foc". Si le fu lor cetate si turnu ciruia virful va fi pind in ceriu, si vom face noao nume mai nainte decit ne vom rasipi pre fata a tot pamintul“. Si pogori Domnul a vedea cetatea si turnul carele I-au zidit fili oamenilor. $i zise ‘Domnul: ,Jaté, un neam si un rost tuturora, si aceasta au inceput a face. Acum nu va lipsi dentru dinsii toate cite vor apuca a face. Veni si, pogorind, sa turburém acolo limbile lor, pentru ca s& nu auzé fiestecarele glasul aproapelui su“. Si-i rasipi pre din- sii Domnul de acolo preste fata a tot pamintul, si potolira a face cetatea si turnul. Pentru ‘aceaea s-au chemat numele ei Turburare, pentru ca acolo au turburat Dornnul rosturile a tot pamintul si de acolo au résipit pre dinsii Domnul preste faja a tot pimintul. Si aceastea-s nasterile lui Sim; si era Sim de ani 100 cind au nascut pre Arfaxad, al doilea an dupa potop. Si trai Sim dupa ce au nascut pre Arfaxad,ani 300 si 30 si 5, si nascu fii si feate,simuri, Sitrai Arfaxad 130 15 de ani, si naseu pre Cainan. $i trai Arfaxad, dupa ce 2 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 10 uw 2 1320 21 22 23 24 25 26 2 28 29 30 31 32 ibs 8 Facerea nascu lui pre Cainan, ani 330, gi fécu fil si feate, si muri. $i trai Cainan ani 130 si nascu pre Sala. $i trai Cainan, dupa ce au nscut pre Sala, ani 300 si 30, si facu fil si feate, si muri, Si trai Sala ani 130 si ndscu pre Ever. Si trai Sala, dupa ce nascu pre Ever, ani 330, si néscu fii si feate, si muri. $i trai Ever ani 130 si 4 sinascu pre Falec. Si trai Ever, dupa ce ndscu pre Falee, ani 370, si facu fii gi feate, gi muri, Si trai Falec ani 130 si nascu pre Ragav. Si trai Falec, dupa ce i sa nascu lui Ragav, ani 209, si nascu fii sifeate, si Si trai Ragav ani 130 si2 si ndscu pre Si trai Ragav, dupa ce nscu pre ani 207, si ndscu fii si feate, si muri. Si trai Seruh ani 130 si nascu pre Nahor. Si trai Seruh, dup ce ndscu pre Nahor, ani 200, si nascu fii si feate, si Seruh. Seruh, muri. Si trai Nahor ani 79 si nascu pre Thara, “$i trai Nahor, dupa ce niscu pre Thara, ani 120 si 9, si nascu fii si feate, gi muri, i trai Thara ani 70, si ndseu pre ‘Avram si pre Nahor si pre Aran. Si aceas- tea sint nasterile lui Thara: Thara au nascut pre Avram si pre Nahor si pre Aran, si Aran nascu pre Lot. Si muri Aran fnaintea lui ‘Thara, tatal lui, intru pamintul carele au nds- cut, in fara haldeilor. Si luaré Avram si Nahor lor muieri: numele muierii lui Avram ~ ‘Sara, si numele muierii lui Nahor ~ Melha, fata lui Arran, tatil lui Melha si tatdl lui Tesha. Si era Sara stearpa si nu facea feciori. Si luo Thara pre Avram, feciorul lui, si pre Lot, feciorul lui Arran, feciorul feciorului su, si pre Sara, noru-sa, muiarea lui Avram, feciorul lui, si-i scoase pre dinsii den fara haldeilor ca sa mearga in fara hana~ neilor, si veni pind Ia Haran si lacui acolo. Si s& facurd toate zilefle} lui Tharra n Harran ani 205, si au muritThara in Haran. CAP XII gy i zise Domnul lui Avram: ,Iesi den YW pamintul tu si den ruda ta si den casa tatine-tau gis mergi la pamintul carele-} voiu arta fie. Si te voiu fil face pre tine intru limbi mare si te voiu blagoslovi si-t voiu mari numele si vei fi blagoslovit. Si voiu blagoslovi pre ceia ce te vor blagoslovi, si pre ceia ce te vor bles~ tema i voiu blestema, si si vor blagostovi fntru tine toate neamurile pamintului*. Si 8 duse Avram, dupa cum i-au grait lui Dum- nezdu, si sa ducea cu dinsul Lot; si era Avram de ani 75 cind au iesit de la Haran. Si luo Avram pre Sara, fameaia lui, si pre Lot, feciorul fratelui lui, si toate unealtele lui cite au agonisit, si tot sufletul care au agonesit, den Haran, si au iesit ca sé mearga la pamintul Hanaan. i intraré la 6 pamintul Hanaan si umblé Avram in lungul lui, pind la locul Sihem, la stejariul cel nalt. Jar hananeii atuncea lécuia pamintul. Si 7 Sa ivi Domnul lui Avram si zise lui: ,Semen- {ici tale voiu da pamintul acesta“. Si zidi acolo Avram jirtivnic Domnului Caruia S-au ivit lui, Si s& muta de acolo la munte, spre ré- 8 saritul lui Vethil, si-s intinse acolo cortul lui, la Vethil, despre mare, despre rasarit, si zidi acolo jirtavnie Domnului, si numi pre numele Domnului Care i S-au aratat ui, Sis ridicd 9 Avram simergind, tébari in pustiiu, $is& fécu foamete pre pamint, si s& pogort Avram la Eghipet ca sa lacuiascd acolo, pentru c& s-au intarit foametea pre pamint. Sifucind s& apropia Avram a intra la Eghipet, zise Avram cétré Sara, fimeaia Iui: ,Cunose eu cum fameaie frumoasé estila obraz tu. Fi-va dara, deaca te vor vedea eghiptineanii, vor zice cum: ‘Muiare iaste lui aceastal’, si ma vor ‘omori,-si pre tine te vor crufa. Zi dara ca: ‘Sint sor lui’, pentru ca sd mi sé facé mie bine pentru tine, si va trai sufletul mieu pentru tine’. Si fu cind intra Avram la Eghipet, vazind eghiptineanii muiarea lui cd era fru- moasa foarte, Si o vazuré boiarii lui Faraon sio liudara pre ea cdtré Faraon si o adtisera pre dinsa lui Faraon. Si lui Avram facu-i bine pentru dinsa, si furd lui oi, si vifei, si magari, si slugi, si slujnice, si migcoi, si camile, $i certa Dumneziu pre Faraon cu certari mari si reale, si casa lui, pentru Sara, fimeaia lui Avram. _ Si chemind Faraon pe Avram, zise: ,Ce ai facut aceasta mie, c& nu mi-ai spus cd muiare iaste fie? Pentru céci ai zis ca ‘Sor mie iaste’?, si am luat pre ea mie ‘fmeaie. $i acum, iald fameaia ta inaintea ta. Si lundu-o, du-tel* “$i porunci Faraon oamenilor pentru Avram ca sé petreacd pre dinsul si pre fameaia lu si toate cite era la din- sul, si Lot cu dinsul. 1B uu 15 16 Ww 18 19 20 CAP XIII ey i 84 sui Avram de la Eghipet, el si 1 fémeaia lui gi toate ale lui, la pustie. Si Avram era bogat foarte cu dobitoc 2 sicu argint. $i mearse dencitroo 3 au venit la pustie, pind la Vethil, pind Ja locul unde era cortul lui mai nainte, intra mijlocul lui Vethil si intru mijlocul lui Anghe, La locul jirtavnicului ce-au facut acolo cortul. 4 Si chemé acolo Avram pre numele Domnului. Sila Lot, carele mergea impreuna cu Avram, era oi, si boi, si dobitoace. Si nu-ifncapea 6 pre dinsii pamintul a lécui intr-un locFacerea 9 7 pentru cé era avuturile lor multe $i nuci incdpea pre dinsii pamintul a lcui impreund. 8 Si sé facu sfada intre pastorii dobitoacelor lui ‘Avram si intre pistorii dobitoacelor lui Lot. Tard hananeii si ferezeli atuncea lécuia 9 pamintul. $i zise Avram lui Lot: ,Nu fie vrajba intru mijlocul mieu si al tau, si intre pastorii miei si intre pastorii tai, c& oameni fraji sintem noi. Tata, nu iaste tot pamintul inaintea ta? Osabeaste-te de mine, de vei tuin stinga, eu in dereapta, de tu in direapta, eu in stinga“. Si rédicindu Lot ochii lui, vazu tot imprejurul jarai Iordanului, pentru c& toatd era adapata, pind a nu surpa Dumnezeu Sodomul si Gomorul, ca gradina lui Dumne- zau, ca pamintul Eghipetului, pind a veni la Zogora. Si-s alease lui Lot tot imprejurul Tordanului, si sa radica Lot de la rasarit si 58 osebira cines de fratele su, Tara Avram Jacui in pamintul lui Hanan, iard Lot lécui in cetate projur fari sis puse cortul la Sodom. _ Iara oamenii cei dela Sodom, rai si pacdtosi inaintea lui Dumnezau foarte. Si Dumnezeu zise lui Avram, dupa ce s-au des~ parfit Lot de eatra dinsul: ,.Priveaste eu ochii tai si vezi den locul carele esti tu acum eatra amiaznoapte si cétra amiazazi, si c&tra rasi- rit si cdtré mare, Ca tot pamintul carelet vezi tu, fie fil voiu da si seminfiei tale pina in veacu. _ Si-f voiu face saminfa ta ca nasipul pamintului. De poate nestine numara nasipul pamintului, si saminfa ta se va numéra, Sculindu-te, umbla pamintul si in lungul lui si fn lat, fie fi-1 voiu da pre el, si seminfiei tale, fin veac*. $i radicindu-s cortul Avram, au mersu de au lacuit prejur stejariul de la ‘Mamvri, carele era la Hevrom, si zidi acolo jirtévnie Domnului, 10 u 2 1B 4 15 16 w 18 19 CAP XIV ara fu intru impardfia lui Amarfal, imparatul Senaar, si Arioh, impara- tul Ellasar, si Hodologomor, impara- tul Elamului, si Thargar, impératul SI iimbilor, Facurd razboiu cu Vala, impératul Sodomului, si cu Varsa, impératul Gomorului, si cu Senar, imparatul Adama, si cu Semovor, imparatul lui Sevoim, si impara~ 3 tul Valac, aceasta iaste Sigor. Acestea toti s-au adunat la Valea ceaea a Sarii, aceasta 4 iaste Marea Sarilor. Ani 12 slyjiia lui Hodologomor, si in a 13 ani s-au semetit. 5 Iara al 14 ani, veni Hodologomor si impa~ rafii ceia ce era cu el si taiard pre uriasii cei de la Astaroth si Carnain, si limbi tari fmpreuna cu dinsii, si pre somei, pre cei 6 den cetatea Saviei, Si pre horeii cei den munfii Seir, pina la Teremintho ai Faranii, care iaste in pustie. $i intoreindu-se, veniré la Izvorul Judecatii, acesta iaste Cadis, si thiard pre tofi boiarii lui Amalic, si pre amo- rrei, pre ceia ce licuia la Asason Thamar. Si iesi imparatul Sodomului si imparatul Gomo- rului si impératul lui Adama si imparatul lui Sevoim si impératul lui Valac, acesta iaste Sigor, si sa tocmira impotriva lor la razboiu la Valea Saraté, Citra Hodologomor, impi- ratul Elam, si Thargal, imparatul limbilor, si Amarial, imparatul Iui Senaar, si Arioh, imparatul lui Ellasar, cei 4 imparafi cétré cei 5. SiValea cea Sarata - fintini de zmoalé, si fugi imparatul Sodomului si imparatul Gomo- rului si cézurd acolo, iara ceia ce-au rémas au fugit la munte. Si luara muntele si prédar& cilarimea toata, a Sodomului si a Gomorului, si toate avuturile lor, si sa duséra. Si luara pre Lot, pre feciorul fratelui lui Avram, si toate unealtele lui si sa duséra, pentru ca Tacuia la Sodom. Si mergind unul dentru cei scpati, spuse lui Avram celui trecut. $i el lacuia cAtré stejariul Mamvriii Amoreului, fratelui lui Eshol si fratelui lui Efnan, carii era impreuna-lacuitori Iui Avram. Si auzind Avram cum s-au robit Lot, nepotul lui, numara pre ai lui oameni de casi, 300 si 18, si goni dupre dinsii pina la Dan Si cazu asupra lor noaptea, el si slugile lui, gi-i lovi pre ei si-i goni pina la Hova, carea iaste de-a stinga Damascului. $i intoarse toata cilari- ‘mea Sodomului, si pre Lot, nepotu-sau, au fintorsu, si toate unealtele lui, si muierile, si norodul. Si iesi imparatul Sodomului in timpinarea lui, dupa ce s-au intorsu el de la taiarea lui Hodologomor si imparatilor ce era cu el, la Valea lui Savi, acesta era Cimpul impirafilor. Si Melhisedec, imparatul Salimului, scoase pline si vin, si era preot al Dumnezeului celui Nalt. Si blagoslovi pe Avram $i zise: ,Blagoslovit Avram lui Dum- nezeu celui Nalt, Care au zidit ceriul si pamin- tul. Si blagoslovit Dumnezeu cel Nalt, Carele au dat vréjmasii tai supt mina ta!" Si-i deade lui zeciuiald den toate. Si zise impa- ratul Sodomului cétré Avram: ,Da-m oame- nii, iard cali fine-fi-!* Gi zise Avram cétra impiratul Sodomului: ,Jntinde-voiu mina mea cAtra Domnul Dumnezeu cel Preainalt, Care au zidit ceriul si pamintul, De la streangu pina la legatura incdltamintei de voiu lua de ale tale toate, pentru ca s& nu zici ci: ‘Am imbogafit eu pe Avram’, Afard den cce au mincat voinici sia pari oamenilor ce-au mersu impreuni cu mine, Eshol, ‘Avnan, Mamvri, acestea vor lua parte“ cap xv 10 w 12 1B 4 16 ww 18 19 20 21 22 23 24ard dupa cuvintele aceastea, sé facu cuvintul lui Dumnezeu cétré Avram, in videania nopfii, zicind: Nu te teame, Avrame, Eu fi-ajutorescu, plata ta multa va fifoarte". Si zise ‘Stapine Doamne, ce vei da mie? Eu pier fard feciori, iar feciorul Mahse, al slujni- 3 cii meale, acesta - Damascos Eliezer“. Si zise Avram: ,De vreame ce mie nu mi-ai dat saminfi, iara poslusnicul mieu mA va mos- 4 teni*, ‘Si indaté glasul Domnului sé fécu catra dinsul,zicind: ,Nu te va mosteni acesta, ce cela ce va iesi dentru tine, acela te va mos- 5 teni*, —Si-l scoase pre dinsul afara si-i zise lui: ,Caut dard in ceriu si numéra stealele, de vei putea,numara pre eale! Si zise: ,,Asa va fi 6 semenfia tal“ Si crezu Avram pre Dumne- 7 zeu sii sa socoti lui intru direptate. Si zise catra dinsul: ,Eu - Dumnezéu, Care te-am scos den fara haldeilor ca sé-fi dau pamintul 8 acesta si-t mostinesti*. Si zise: ,Stapini- toare Doamne, dupre ce voiu cunoaste ed voiu 9 mosteni pre acesta?“ $i zise lui: ,la Mie juncé tretina si capra tretina si berbeace tre- tin, si turturea si porumbu". Si le luo Lui toate aceastea si le imparfi pren mijloc si le puse aceastea cu fafa una catré alta, iara pasa rile nu le imparfi. Si s& pogoriré pasarile pre trupurile despicaturile lor, si sezu cu din sele impreund Avram. lara in apusul soa- relui, amefalé cézu la Avram $i, iatd, frie in- tunicoasé mare cézu pre dinsul. Si sa grai cétra Avram: ,Stiind vei sti cum sementia ta instreinata va fi in pémintul nu al ei, si-i vor robi si-i vor chinui pre dingii gi-i vor smeri pre dingii 400 de ani. Tard limba cériia vor sluji voiu judiea-o Eu, iara dupa aceasta vor esi cu gatire mult." Tara tu vei mearge la parinfii tai, hranindu-te intru pace si intru bitrineafe bune. Iara in a patra semintie, 8 vor intoarce aicea, pentru ca pacatele amo- reilor nu s-au plinit pind acum“, Tara de same ce fu soarele citra apus, para si fécu itd, cuptoriu afumindu-sa si faclii de foc carele au trecut pren mijlocul despicaturilor acestora. Intru aceaea zi fagédui Dumne- zu lui Avram,zicind: ,Seminfiei tale voiu da pamintul acesta, den apa Eghipetului pind in apaceamareaEfratului: | Pre chenei, si pre chenezei, si pre chedemonei, _ Si pre hetei, sippre ferezei, si pre rafaini, | Si pre amorei, si pre hananei, si pre evei, si pre ghenesei, si ‘pre evusei“. 10 a 12 13 4 15 16 WW 18 19 20 21 CAP XVI 1 [BBPBB ara Sara, muiarea lui Avram, nu-indg- be pA tea lui; si era la dinsa o slujnica eghipti- 2 M-EGY neandcariineranumele Agar. Sizise s Sara citra Avram: até, ma-nchise Domnul a nu naste; intré inléuntru cd ‘rd slujnica mea, pentru ca sa faci feciori den- Facerea truvea, Si asculté Avram glasul Sarei; si luindu famesia lui Avram pre Agar eghipti- neana, slujnica ei, dupa 10 ani ce-au lacuit Avram in pémintul lui Hanan, si o deade lui Avram, barbatului ei, lui fameaie, Si intra ‘inlduntru cétré Agar si zemisli; si vazu cd au luat in zgéu si s& necinsti stapina inaintea ci. Si zise Sara cétré Avram: ,Strimbatate am de citra tine, Eu am datroaba mea in sinul tau. si,vazind ca are in pintece, m-am necin- stit inaintea ei, Judece Dumnezu intra mine si intre tine“. Si zise Avram citré Sara: platé slujnica ta in mfnile tale, f& cu dinsa cumu-} va plicea fie! $i o supra pre dinsa Sara, sifugidelafajaei. Sioafla predinsa ingerul Domnului Dumnezau la izvorul apet fn pustie, pre pamint, pre calea lui Sur. Si zise ei ingerul Domnului: Agar, slujnica Sarei, de unde vii? Si unde mergi? Si zise: »De fafa Sarei, stapfnii meale, eu fug'. Si ise ei ingerul Domnului: ,,Intoarce-te catré stipina ta si te smereaste supt minile ei", Si zise ei ingerul Domnului: ,.Inmul- find inmulfi-voiu séminfa ta, si nu s va numéra de mulfime’. Si zise ei ingerul Domnului: ,.ata, tu in pintece ai si vei naste fiiu si vel pune numele lui Ismail, pentru cé au ascultat Domnul smereniei tale. Acesta va fi mojic om, minile lui pre tofi si minile tuturor pre dinsul, si inaintea feafii tuturor fratilor lui valacui*. Sichemé Agar numele Domnului Celuia ce graia cétr dinsa: ,Tu - Dumneziu 10 u 12 13 aceasta au numit fintina aceaea ,Fintiné nain- tea ciriia am vazut"; iat ~ intra mijlocul lui Cadis si intru mijlocul Varah, Si nascu Agar lui Avram fecior, si-i puse Avram numele feciorului séu, ce i-au ndscut lui Agar, Ismail. Si Avram era de 86 de ani cind nascu Agar pre Ismail Iui Avram. CAP XVII i fu Avram de 90 si 9 de ani, si [Domnul lui Avram gizise lui: ,Bu sint [Dumnezdul tu, si fii bineplicut fnaintea Mea. Sitefacurat. Sivoiu Jpune fagiduinja Mea intre mijlocul ‘Mieu si intre mijlocul tau, si te voiu inmulfi foarte". Si cizu Avram pre fafa lui; si-i grai lui Dumnezau, zicind: $i Eu, iaté, faga- duinja Mea cu tine, si vei fin mulfime de limbi tati. Si nu se_va mai chema numele téu de acum Avram, ce va finumele téu Avraam, pen- tru ci team pus pre tine pirinte a limbi multe. Si te voiu creaste foarte, foarte, si te ‘voiu pune intru limbi, siimparafi dentru tine vor fesi, Si voiu intiri fagéduinfa Mea intra 15 16