Vv.
Condica de porunci, corespondente, judecati si cheltuiell
a lui Constantin Mavrocordat ca Domn al Moldovel
(1741-2).
Dup& original, tn Biblioteca Academiei Romine. Condica de carti de poronca si de tot felul dea trebuinté
ce s’ati dat din parte Divanului in anul d'intaiti a Domnii
Marii Sale Domnului Costandin Nicolae Voevodii; ce s’aii in-
ceput de la Saptemvrie, vlet 7250 [1741], la al trisprazet
ani a al cincile Domnie si la intaiul ana al doile Domnie a
Moldovii, — cari sé incheie pana la sfargitul’ lui Dechemvrie,
let 7251 [1742].
29 Octombre 7238 (1729). Grigorie-Voda, «la boiarii
nostri, starost{ele] de Putna gi la pircilabii de Bacdii si la
alt vamis>, S’ait_plins «oamin[i] de Comanesti si din Dar.
manesti, dz&cind cad, mergand ei de-s aduc citi putuntea
scumpie si cat[e] un vas de vin din gos, sai viti cand s’at
trecut in Tara Unguriasca, n’ati avut obiceili si dea vama
ca alt[4] fara, iar acum i¥ supdra si-t vamuescu, aseminea
cum si pe alf pamintenfi}». S& fac’ dupa vechiul obiceiit. —
Fol. g V°-10.
2. 3 Novembre 7243 (1734). Constantin-Voda arata ci a
venit la el «Sava vatavul de strajeri de la Comanesti si aii
jeluit, dzicdnd precum la dansul este peceate strajai de Co-
manesti, si ori-cine ar merge in Tara Unguriasca, vrind sa
1 Pe fol, 10 Vo, se mentioneazé un ordin de la Grigore-Voda (14 Decembre
7238=21729), in care li se jarté si cet <2 pot, 2 oc[&] vin di car de vasil[e]
lor, — Pentru scumpia celor din Coménesti, alt act pe fol, citat: «numat cind
s‘a timpla sé ducd scumpie in Jara Unguriascd, atuncea sa plitiasck vama si par
calabie... Asijdir[e] si pentru vite, boi, vaé, cat, é-ar vinde la negutitor! stre-
in{i], din Jara Unguriaset, iarig si li dea vamisi paii[e].2 Drepturile lor in
amindoutt privintile le arati si Enachi Roset Vel PYharuic, care e Vel Vames,
si cine a fost innainte de dinsul, Nu dideaii yami «nig de peagtice s'ar adué[e]
pentru triaba casilor lor.., Asijdir[e] si pentru c&riusif g-ar adué(e] or-ce fel
de scuupie din fart, orf] vin, or pesti, or scunpie, or bacilie, saii or ce fel
de negot ar fi, si triack pe la Cominesti, pe tot sk-Ydiscarce acolo, si st tn-
carce ei tot negotul si sal duc in Tara Unguriasc& saii und{e) ar fi voia m
guttorilor.» Fusese trimesi cu jalba la Iordachi Cantacuzino Vel Vornic,
el adeverise astfe] obiceiul,
68775. Vol. VI. 14 210 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
triacé. pe acolo, el aii avut obiceiti vechiti de punea pecete
strajii pe pedejtluitur[a] si lua cdte doi bani] de pedfelte, si
dintr’acii 2 ban{i] un ban aii avut obiceiii s4 ia parcalabii de
Bac&ti si un ban vamesii sia trie ban dintr’acii doi ban{[i] (ste!)
aii avut obiceiii de lua vdtavul de strajiri pentru pedfe]t{e]>.
De un an, ieaii totul pfredlabii, Domnul aflé cd i se cuvine
si vitavuluy, avind pecetea, si«fiind si el purtator de grij[a]
acolo... Sas ia si el a trie ban dintr’acii dof ban{i], dupa
obiceiti.» — Fol. 9 V’.
3. 7246 (1737-8). Carte de scutire pentru Costandin Can-
tacozino Vel Armas, pe Prut, al mandstirif Cetatuia, «la mosiia m{ajn{3]stli}rei,
unde sed calarasii la Tabara»: s4-i aiba «brudina», ca din vechii,
— 33.Scutire de dajdif pentru o cisl4 turceascd pe apa Elanului.
— 34. «La Vel Capt. de Soroca, pentru marfa unui Iordach[i] ot
Smil, ¢-aii perit la Soroca, si este marfa lui la Movilait.» — 35.
«La un Jid. anum(e] Ruvin, sa pliniasca 50 lei, cu cari ban{i] este
el dator dum. Vornicul Iordachi Cant., din cumparatura iarma-
roacilor.» — 36. Pentru niste oamenj «é-aii mancat din bani dom-
nesti, din poclon{ul] steaguluiia éfertfului} d’intai».— 37. Pentru
un boii care , — 43. Pentru niste stupi boieresti furati: «or s& afle tal-
harif [satenif], or sd plateasea paguba». — 44. Urmarire de vecin?,
dupa cizvod de vecin{i]».—45. «Sa marga la un Arman ot Bot(o]-
san{i] anum{e} Hagi Lelan, care tine Moldovanca crestina: pentru
aéasta s&-1 aducd aié.»— 46, Urmarirea unor oameni cari «ati
fost pusi la ocol cu peé[e}file é-aii fost esit la Avigust], la Dom-
nie Sa Grigorje]-Vod[4]>, si ati mincat banil, pe cari-i rispunde
Stefan Ruset Vel Pah., fiind «cap slujbiis,— 47. Ordin la pir-
calabul Mazarachi de la Chisinaii.— 48. Pentru a se lua de «la
térgovetii de Bae», 135.000 de sindile, comandate de Aris-
} Misiunilor catolice: Francisc-Anton Mansi, 214 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
tarh Banul , a ascultat rugimintea tuturora, «cersind si pohtind
asidzimantul dajdilor ce s'ati facut Tarai-Romanesti», E) ho-
tdreste deci urmatoarele:
«Pentru dajdea vacdritului si a conitii, fiind lucru stiut c&
mult(4] paguba si stricdciun[e] pri¢[ijnuiaste farai, pana incat
lacuitorii, neputind sa platiasc4 vaciritul si conita, vandz’ndu-¢
dobitocil[e], sa micsura hrana sa; care aduce mare striciciune
saracilor, s’ati socotit de s’ati radicat aceste dajdi...
Pentru pogonarit asijdere, mult din licuitori is pardsiia viel[e]
si nu-s mai ad&ogé dintr’agast4 prié[iJnd, gi vinul in toat(a]
fara sd scumpisle] ; care si aGasta mar(e] paguba fara¥ si tuturor
de obstie fiind, s’aii socotit si atasté dajde de s’a radicat.
Pentru cheltuialille] slujbasilor si ale altor dregitor{f] care
margu pen fara cu trebi, si aceste multa mancatur[4] si pa-
guba priG[ijnuia sdracilor, cd cu adéasta prid{ijna da indimana
vornicejlor si vatimanilor de fécé mancatur{a], cisluind banii
indoit si intreit pe sdrac{f], care cheltuiali si aSungé cu dajde
lor ce o tragé,—s’ati hotarat, si pentru agasta li s’ait radicat...
Fiestecar[e] zlotas ati dregitor si cheltuiascd cu banji]. [Se
va plati de zlotasi in bani conacul, cu pretul curent, si nu se
va mai gati de «vornici satt vatimanis; se va da «vornice-
lului si vatamanului» «foe iscdlitde pentru aceste cumpérdturi.
in locul acestor dajdi, vor fi] patru Gferturi intr’un an, adica :
Noemvri, Dechemvrie, Ghenar, ¢fertul d'intait, etc. SA caute tot
omul sa iasa, sa-s ia pedle]te si si intre in foe domniascd de
cisli, atata casnicil c&t si holteii de varsta, sluj[ijtor{i], pAstor[i],
argat, slugi boiresti si altora; aii de si va numi mazil sat
negutitoras, sai curtian, ait cdp[i]tan, ati oamin[f] strein{i] as4-
2 Marangoz, lemnar la coribil. V, si Sdineanu, Zu/luenga orientald, II, p. 154. 216 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
dzati in fard, ati ruptas Caméarii, aii vornicii i vat&manit, sat
ce om saii rufet vor fi, —tot s&-s pue la cisla satului si s4-$
ia pedfe]t pe fetil[e] lor, afara din boiari¥ mazilf si negutitor'i]
ce vor fi in foia domniasca peé{éJtluit[a], —aciia sA nu ia pe-
élelte... Jidfo]vit si Armenii sa-s ia si ei pedfe]ti osabite si sa-s
cisluiasca si ej intre dansii osabit, iaras dupa ordnduiala avasta ;
ins& cii ce saint pe lingd t&érguri sa-s cisluiascd intre dansii
cu foe domniascé de cisl4, iar cii ci sant rds[ilpit pen sate,
sa-s platiascd ped[e]te sa si sd nu-s cisluiascd cu satul. Orbii,
schiopii, ciuntif, carif nu pot s3-s hraniascd, s[i] holtei carif nu
sant de varsta, cine li va da pedfejfi, li va plati ban{i] indoit ;
holteii de varsta, ce ar[e] cas si est[e] far de p&rinti, ca un
casnic sa-s cisluiascd; si sd pldtiascd pe cit[e] capete il va
agunge cisla satului; holteii de varst& ce ar{e] parintY si sed
in cas[4] cu taté-saii, st nu fie volnié at punje] la cisla sa.
tului macar un ban mai mult dec&t 20 de paralfe], — din
vrem[e] ci casa aceluia, cat if vin[e]-dupa prilejul lor, sa in-
eared parintii lor la cisla.
Foi de cisla cu peé[e]te domniascd s’ati dat zlotasilor,
ca si dia pe la toat/e} satil[e], sd-s cisluiasci; insd cisla
si-s faci pe capitil[e] oaminilor, pe dobitoaé[e], pe vii,
pe hrana omului si tot prilejul sai, si fiesticare, cum il va
agunge cisla, cu dreptate s&-s platiascd dajd[e] sa. La fieste-
carfe] sat s’ati randuit cite 2 foi de cisli; ce una dintr’a-
cest{e] s& ramde iscalit{4] de boiarif zlotas la sat, si alta sa
ramae, asemin{e] ca avasta, iscalita de popa si de vornicel
si de vat{Aman], la boiarii zlotas, si o trimit{a] la Visterie.
La cisla satului boiarii zlotas sati vornicii sai vat[&manif]
nig de cum sa nu-s amesteGe], afara de oamen[i] licuitoti ai
satului; ei sangur[i] cu toti Ja un loc s&s facd cisla intre
d&nsii, socotindu-s[a] in seris a fiestecdrue bucate si tot pri-
lejul, si fiestecine si-s incarce dupa putinta sa; dar, de nu vor
faé[e] asa..., SA va pedepsi cu marfe] certar[e]. Unde vor
fi unul, dof saii trei, ati par la 10 omin{i] os&bit, orce fel
de briasla, curten[i], c4pitan(i], sluj{ijtor[i], negutitoras, pe acestie
pe tot sai traget la satul und[e] vor fi maf pe aprfolape, si
si-s cislutascd cu satul; si, cat ii va agunge dupa bucate, hrana MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 217
si tot prilejul lor, s&-i incarce, iar nig cum stra[m]batate s4
nu I[e] fac... Orjijcari sat mari si cdtuni, adica laturas pin
pregur, cu tot in foe domniascd de cisld sa-s cisluiascd;
iar boiarii zlotas la tabla Vist. s& li serie osdbit satul si
osabit cdtunili, fiesticarili cu numilfe] pamantului, und{e] si
pe é[e] mosfie] side: acolo si-s dea dajde sa, iar nu sa sada
intr’un sat si si-s dé dajde la altul sat... Boiarii zlotas nié
de cum peéfejti la calator[i] si nu dé; c& cini va da, if va
plati ped[eltfe] intriit; ce pe tot omul la satul sai: sa-I scrie,
iar vornicelul si vat[A]manul pe oamin[i] ce-¥ va avé calatorit,
pe tot aciia, atata casnicii cat si holtiei, sa-i dé inscris la bo.
iarii zlotas, si sii scrie la foe de cisla satului, cisluindu-i dupa
prilejul lor; si ped{e]til[e] acilora’sa le lasa la vornicei si la vat[a]-
mani; si, cand va vini cdlatoriul la satul lui, sd-i dé peé[e]te vorni-
celul si vt{(Amanul], scris[&] pe fefile lor, Ca, la cercdtur[4] in urma
gisindu-s[4] calatorul far de peé[e]te dela sat ati nescris pe fata lui,
va plati peé[e]te impatrit, iar vornicelul si vat[Amanul] satului ace-
luia sa va globi cu toata casa, sis4 va pedepsi cu mar[e] certar{e].
Indata dupa cisld si impartala pedt/ejtilor, s’ati hotarat cer-
c&tur[a], cu marie] t&rie, si orcare nu va ave pedfelte, sait
va avea si nu va fi scris pe fata lui, acela va plati pec[ejte
lui indoit, iar vornicelul si v4t[A4manul] satului aceluia cu mare]
pedeapsa va pedepsi si sd va globi.
Boiariul zlotas mai mult decat 105 parale, adica 105 de peé[e]te
sA4nu ia, macar jum[AJtate de ban, nié vorniceil, nié vat[A]manii
mai mult dec&t banii domnesti sa nu cisluiasc& ; c4, care va lua
mai mult, va plat{i) inzacit. Zlotasul sai vornicelul sai vat{ama-
nul] nici dé cum sa nu indrazniasca a lua banii dajdif dela un
om pentru un altul; numai fiestecar[e] dup4 cum il va ajunge
cisla satului, in voe domniascd sa-s dia bani.
Nié un om dintr’un sat intr’altul de acum innainte sd nu-s
mute, ca unul ca acela ce va imbla mutdndu-s/4], s4 va globi si s&
va pedepsi. Ori oamini razes ce sad pe mosiil{e} lor, aciia nimarui
sd nu fie supus, nid si lucredz4, nié s4 cldcuiascd cuiva, ce
s4 fie pre sama g[ospojd. Or oamini ce vor sidé pe mosiia boi-
tiased saii man[As}tiriascd, stapanul mosii aciia si-i stapaniasca si
si lucredze dupa obiceiti, cd asa este cu dreptate, iar nu altora. 218 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
Nié un fel de claea, nit cheltuel{f] sai alte suparar[i}
ce avé lacuitori par acum de la dregatorii Tanuturilor, de la
cApjijtan{ij, de la vornicef si vit[Amani], de acum innainte sa lip-
sasc4 acestea toatfe}. in seurt, nimaruy sa nu mai clacuiasca :
nié un fel de cheltuial[a] s{ nu mai platiascd. Boiarii zlotas
s4 scrie la tabla satille] pe rand, fiestecare cu cdtunul lui
osabit, cum vor vini, sat dupa sat, iar nu amestecat: un sat
din sus intre ceale de gos, saii unul den {os intre cel[e] de sus.
Tabla sa fac intr’o coal{a] de hartie intriaga, s'intr’o
fata de coalé 2 randur{i] de nume, si fiestecar{e] sate cu cd-
tunel{e] sale cinuit (sic) din gos. Tar la mar(gilne tabli¥ sa
scrie fiest[e]car[e] sat si cdtun si numil[e] pamantuluf si sta-
panul mosifi] aciia, si cu soma de méd{ulare] a fiestecdrue sat
si catun, osabit, si cdtunul de ce sat tine, seriindu de josul sa-
tului acelui mari, numindu-s/e} ot tam, — dupa cum li sat dat
izvod. Tabla ce va adué-o la Vist[ierie], si scrie zlotasul nu-
mil{e] omului, poriclilfe}, si numil[e] tatani-sat, dupa cum scrie in
foe gd. de cisl4, si pe holtei cei de 20 de parfajle sa-i pue la
tabla maf gos dec&t ceialalt casnicii, osabit, la fieste-car[e] sat.
Asijder[e] si la foile de cisla, carey den boiarif zlotas
nu vor fi sarguitor[i] asupra slujbit si nu va slujfi] cu drep-
tat(e], in urm& gasindu-s la cercdtur{{] oameni far de pe-
G[e]f aii cu ped{e]t nescris{e] pe fetil[e] omenilor, fiind ho-
tarat ca si-s facd cu mar{e] tarie cercatur[4}, s’aii hotarat, ra-
sura ce est{e] si ia, si o piiardzd, sisd fielipsitde mila dom-
niascad si dezlipit de slujba Curtit. Iar carif s’a pune toat{a]
silinta si nevointa asupra slujbif cu dreptat[e], siva gasji) pri
tot omul, negasandu-s sporid la cercdtur[4] in urma, fiestica-
rile] osabit[a] mila, dupa slujba sa, va avea de la Domniia Mea.
Pecete gospod. Si iscdlitura M&rii Sale]. — Fol. 57 si urm.
67. 14 Octombre 7250 (1741). Sdrban Cantacozino se plinge
lut Constantin Mavrocordat ca e gonit din tari: «care, nepu-
tnd suferi, am lipsit din pama&ntul miet ; m’aii luat din Tas
omul Mari Sale lui Gligore-Vod[a] cu pazd, si m’aii dus la
episcopul de la R&daut, si m[4] calug[ajreasca far de voia mea.»
Nu s’a facut, de fapt, célugir, «far decit portul hainelor
mi iam schimbat de sila Marii Sale, pin m’ati scos Dum- MATERIALE DE I8TORIE CULTURALA 219
nezeti de am sc&pat aid, in Teara Ungureasca,» A fost despoiat
de toate. Se roagd a se putea intoarce ca om liber. Domnul
trimete afacerea la Mitropolit, si acesta opreste lepadarea
cinului céilugdriei. Iscilesc: Mitropolitul Nechifor, Ghedeon
de Roman, Nictarie egumen de Galata, Ezechiil.de Trei-
Sfetitele, Neofit de Cetatuie, Agapie de la Aron-Voda, Ma-
carie de Barboi, Paisie de Sf. Ioan, Mitropolitul Libiei, Var-
laam episcop de Roman, Paisie egumen de Barnovschie, Ghe-
rasim de Golia, Damiian de Sf. Sava, Filaret de [Sf] Ar
hanghel, Ionichie de Danco. ~- Fol, 68-8 V°.
68, Lista odoarelor bisericii «dup[a] Poart’... Un sicriias dear-
gint coptusit, in care ati fost mostele lui Sffejti Pandeliimon, si
Lat luat Mitropolitul Antonie], cind s’ati dus la Moscali, mos-
tele... 1 blid de argint poleitu, cu 4 evanghilesti, dat de la
Mariia Ta: le-ati luat boiari caimacani, de le-aii dat lui farma-
sant4, cu cheile Portii.» —Fol. 69.
69. Ordin a nu mai sta «doftorul Dapaste»? saij ori-cine
altul in casele lui Manolache Costache Vel Spatar. — 70. Pentru
un om care s’a plins , — 71. Camanarul sa iea «camand
dup[aj la cérgume mari si mit, cate 2 bani de vadra de vin
si de mied, si cate 6 plojt[ronici} de ceparitul de bute, si da
poloboc cate 3 pt., si de ciildare ce face holired, sia cate 2 ug., si6
pt.rasura, si de la mesercii ce tae vite, si ia cdte 3 pt. de vaca,
si © ocd de carne de oae si de capra sd ia cate 5 bani, si de
miel si ia cate 2 bani, de teascul de Car[a] s& ia cate 2
ugh[i] si 6 pt. rasura, de holirca ce vine din sus si din jos,
si ia c&te 2 zlot si 2 oc[4] holirca de cof[a], si de bute de
vin ce s’ar vinde, s4 ia cite 3 oc[&] vin din bute; de blanar
si de cojfojear si ia cite 2 ugh/i] si 6 pt. rdsura de an; si ni-
mini scutealnic s4 nu fie, or circuma vladiceased, or boereasca,
or man[4]stireasci, ori slujfijtoreasea,— tot sa dea camana, dupa
obiceaiti, p& testamentul ce iaste la Visterie.. — 72. Carte de
1 Feldmaresalul Miinnich, Caimacamii ait fost Sandu Sturdza Vel Logofit
yi Tordachi Cantacuzino Vel Vornic de Tarade-jos (Neculce, pp. 407, 408),
2 Despre acest medic gi sctiitor istoric, v. Sof. Vit. rom., 1, pp. 461-4. 220 CONDICA LUY CONSTANTIN MAVROCORDAT
dijm4 pentru manistirea Sf. Sava. «Si si batd Trimisul ma-
n{ajstiri cate o clae de fiestecare pdine, ca sa ia masur[4] de cat[a]
paine va esi din clae, si acel om ce va lucra mosiia, s& aib&
datorie a lua acea pdine la sama lor, sa triere denpreun[a] cu
paine lor, si gr&untel[e] treerate gata s4 le dea tot la mana vor-
{nijcfului] de sat, sai la alt om, ce s’aintampla mai de frunte ;
la a cdruia seam/A] s{ va da acea pdine, unul ca acela inca
s& fie dator a o implini la omul [majndstiri¥.2 — 73. Iertare
de cusor» pentru doi Tatari, dupa privilegiu de la Grigore
Ghica, — 74. «Pentru judiide Tigani gospod, lingurari, ca sa
aib& ai stapini pa tot Tiganii de la éata lui, pe izvodul ce
s'ati dat cu peceate gospod, si de toate sa fie aparat, numai
si-s dea birul lor p4 an, dup/&} obiceai.» — 75. «La starostif de
Putna, pentru jalba lui Gavriil Vrancean, pentru o iapa ce
aii cumpdrat din Teara Ungureascd cu ua an mai fn urma
cu esire Neamtilor in feard, de la un neamis.» Un «Mocan»
spune «cd ar fiiapa lui, luat{a] de Neamti». — 76. Pentru «podul
les&scu unblator» de Ja «vadul Iarovii»: «s’aii fostu invoit cu
Leaf[ul] care tine pod{ul] si faécea si lui Ilie [proprietarul] parte
din venitui podului, pentru malul de éasta parte... Asijderea
si pentru oranda acelui loc, zicand ca §’aii gasit Ilie orindar
jidov, care-i da pretul orandarii.» Domnul hotdreste «cd nu isd
cadé lui, nié altuia s& fac{aj alisverisuri cu Leasii», ci «sd-s
fac[4] el singur pod, cu cheltuiala sa». E liber a pune orin-
dariul ce vrea. — 77. «Jalba lui lon Borundeai, judele dela Valea-
Sac[4], sd-i caute judecata ce are cu Stefan jitarul de la Ro-
diana», care n'a p&zit bine un lan. — 78. Toader Paladi vtori
Vistier are voie a cduta Tiganii Ceaurestilor, «de vreame ce
dumisale i s& cade ai st4pani dup[&] Sup[ajneasa»>!. — 79. «Sa
aiba a strange braniste de vara de la toate caéréumele cate
s& vor aflain Iasi, si de la breasle, dup[4] obiceaiti.» — 80, «Sa
aib& a strange de la tot Tiganul de her, cat s& vor afla in
las si pe la alte targuri, lucrand la her, cate un let pe an,
de Tigan; care bani s& platescu Jiganilor ce lucreazd peste
an la grajdul gospod, pentru ca s4 nu s& ia Tigani de bei-
1, mai departe. MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 221
lic.» — 81, «Lui Pascale Vel Ispravnic de Curte, ca s& aiba a
opri seul de la toate mesernitile dan Ias, sd nu sd vanza
la altii, far cdt numai la Domnie; sa-s dea tot seul cu pretul
lui, pe bani gata, pentru treaba lum|4Jnar{ijlor de Curtea
gospod.» — 82. Sa se scrie averea lui Sarban Cantacozano !, —
83. «A strange dajdea morilor pe tumbuze, cate sa vor afla in
apa Prutului, i a Siretului, i a Nistrului..., de mor{a] c&ite —
pe an, or[i] moar[a] boereascd, or[i] mandstireasca, or[i} tur-
ceasc4.» — 84. Numire. «Sa fie cAp|itan] la Trotus, asupra pantu-
rilor delaGrozesti.» —85, «Lui Ioani Postelnic, mergaindla Petre-
purcu.» — 86, Vel Capitan de Soroca sa-i afle cai acestuia, «pin
la Vasileaii... Si sd-idea lui Joani si umblator, sd mearga pan la
Chiov.» — 87. Pentru o casa «de lang4 bisearica ungureascd>.
— 88. Catre Dinul Armasul si Antohe Caragea, Vornici de Boto-
sani, pentru un locuitor caruia «i-ait facut mestesug in stup». —
89. Catre aceiasi, pentru o datorie a lui Sandul Sturzea Vel Lo-
gofat, din averea negustorului Pana, ce a murit: «si sa fac[4] foae
iscalit(a] de dumnealor, si de targovet si Jidovi».— go. «Pentru
5.500 of imparatesti ce sant la Vaslui, la Tutova, la Tecud;
care sdnt s& iarneze in tearé: s4 le dea pace gostinarii.» —
Ql. «Pentru 1.500 oi, ce aiispus Hasan-Ag{a], omul Casapbasil,
c& sant drepte a lui, cumparate cu banii sai, —sa le dea pace
de gostin{&].» — 92. «La lacuitorii din targul Focsanii, pentru
vechili-besleaga de acolo, anume Vell, ce ait luat cate un
ort de la toat[e] prav[alliele, far[a] porunca ; s’ati poruncit si
intore’ tot bani innapoi, iar, nevraind sa le intoarca, si mearga
la Paleologa [ispravnicul], si implineasca.» — 93. «Carte cu
tarie» la acelasi Veli. — 94. «La parcalab[ul] de Soroca, pentru
Ruval Jid.» ce are «datorie la niste Jidovi in ceia parte» si
cere «sd fac[4] zabor»>. «Dup[4] obiceaiul marginii, sa va plini
de I[a] dansif», dacd nu dati dregdtorii poloni. — 95. Pentru
Costantinachi Vel Capitan de Soroca, in sama cdruia e podul
dela «vadul Movilaului». — 96. «Negutitorilor streini i de feara»,
pentru netinerea iarmaroculur de Ia «Targsor» (Nicolina).
«S& aibd a se ceti din targu in targu, pan la Focsani.» -- 97.
1 V, pp. 218-9, n® 67. O notifi asupra lui Serban Cantacuzino, in Docu-
mentele Bistrifet, I, p. XKXViL. 222 CONDICA LUL CONSTANTIN MAVROCORDAT
29 Octombre 7250 (1741): pentru plingerea ce o face m&nis-
tirea Radu-Voda din Bucuresti asupra unui «proeg{u}m/en} ce
aii fost la Radul-Vod[a]; care aii venit cu noi aié>: in Tara.
Romineased, se vor instiinta Caimacamii. —- 98. SA se dea bani
pentru nevoile unut Ture mare, care trece spre Hotin. — 99.
«Pentru jalba cdpitanilor i a caldrasilor de Tabar[4].» — Pen-
tru un furt intimplat «pa cind Muscalii»,— 100. Zece carti cdtre
édregatorii, vamesii dup[a] margine>, s& nu lase sa treacd
ori-cine. «Asijderea, si cealece ar suna si s’av lucra pd acold,
orce fel di voroave vet auzi, despre Tara Ungureascd, ati
despre Tara-Rum[a]neascd, or de la ldcuitori, de toate aceaste
ales si neconteait s4 ne facet stire.» — rol. Pentru Tiganii ce
lucreaza la grajdul gospod, sa se iea un leit pe an de la cei din
tirguri.— 102. «O carte la Costandin Vornic de Campullungu,
pentru Papa Ianos, cu oameni lui, ce ati venit acolo, pentru
ce 8&1 popreascd acold, trigdndu-se sa vie aid la not; ci iat[a}
c&-t poruncim Domniia Mea s4-+1 sloboz, eu tot ai lui, sa vie aid s&
graiasc4 cu not; Noem.2d.7250[1741].»— 103. Pentru «satul Bu-
dele, ce iaste pa apa Nistrulut..., in dreptul Movilaului, unde sa fac
iarmalocile» (sic).— 104, Trimetere de ?,— 105. «Dumisale Hasan-Agai torbagi, pre care
Iam facut Sardar la Galati. ..: sA apere pe oamenii licuitori de
spre Turcii zulumgii Acelora s& le vie de hac si, carei or
fi mai vinovat, s4-1 trimit/a] ia hiiar[e) aié la noi.» — 506, Pentru
«trei talhari bosneagi», cari aii atacat «pa doi Tatari», din satul
«Gurecli, a [ui Cantemir-Marze».— 107.Ordin c&tre pircilabul
de Neamt. — 108. Mentiunea «parcdlabilor de braniste».— 109.
Pentru dichiul dintr’un sat al Mitropoliei, care primeste niste lu-
eruri de la un hot. Va fiadus cu Armasul.—-110. Catre Vornicii
de Botosani gi Iliias Vel Capitan de Dor[ojhoiii: Vornicul Costan-
din Roset arat§ cd «la ocolul Botosanilor, la mijlocul taéeturii,
s'ati gasit 2 Jidov[f] si un Rus taiaf si junghiat, si i-att aflat
vornicelful] de Ifa] Dracsani». De ce n’aii dat stire? «Ce fel
de dregfajtori sdntet si ce grij{a] purtat, de nu ne-at instiintat,
1 Brete, pas spre Secuime, MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 223
ci am avut stire de la altif?» —111. «Vornicului Iordache Roset
si omulut pa eare il va pune Vornic la targu la D&r|o}hoit,
si fie volnic a pazi dregfajtoriia sa si a apdra pa oameni de
spre unij si altii, sd nui supere; ins’ de la targovet alt
nimic si nu ia, far numai gloabele obitnuite si vitele de pripas,
or ce fel s'ar afla la térgovet; iar Vel Capitan de Dor[oJhoi
s& nu sd ameastece acolo la targovet, nid la gloabe, nié la vite
de pripas.s ~— 112. «Sé meargd la Macidrest;i], dinpreun{&] cu
oamenii din Mac{a]resti, s4 aiba a prind{e] pa Baiaractar Turcul,
ce sade acolo, sa-l pue in hiiarfe] si s4-1 aduc[&] aici», pentru
ci a facut scipat pe un hot.— 113. «Pentru un Rus de la Va-
siledti, ce aii fost zeberit aié pentru pricina unor bof ce ait
fost zeberit acel Rus, a unu¥ om din Moldova, mergand omul
cu chirie la Nijna; si, zeberindu-se Rusul la Domniia lui Gli-
gore-Voda, s’ati trimis acolo, la parcdlabii de Soroca, ca s&
scrie acolo la dreg[ajtorii Vasilcdului, ca sa asaze pricina agasta
cum s’o cddea cu dreptate. Caé Mariia Sa vA marginea sa-s
linisascad (sic), far ziboar(e], si pofteste ca si-s pazeasc& cu
dreptate de spre amandoao partile.» — 114, Catre oamenii de la
Buciumi, satul mandstirii Dancului: «voi mai nainte, pentru
c& sadeti pe locul mandstirescu, faceat manastiri claci si alte
poslusanii, la cate va porunciia c3lugarii, si cu toate aceale
erat multumif, dar acmu Domniia Mea, pentru usurinta voastra,
am ridicat aceale si am hotadrat cu carte Domnii Meale...
numai 6 zile intr'un an sai lucraf, la ce var pune, iar nu
mai mult.» Dar ef nu vreati. Dacd nu, , —115. «La boiar[i] zlotas cu banii peceftjilor de
la Tinuturi», pentru un imigrat din Ungaria. — 116. Pentru niste
vite ale «bisericilor unguresti» din Galati si Baca. ~— 117. impli-
nire de bani «din évertul vimii», — 118, La capitanii de Vaslui,
Birlad si Putini {—Puteni], «pentru un Bosneag ce s’aii raspunsu
om Coléac-Pasii, care n’aii avut poruncda ca sa ia cai de olac»:
si nu mai dea decit celor cu «firman sait buiurictitt» ¢. ) '.—~
119. Catre Vel Capitan de Soroca, pentru , pentru
niste Turci, cari furase o fata. De acum innainte s{ nu mai
trimeaté la Domnie asemenea fac&tori de rele, ci si dea de
stire la Hotin: «ca, fiind Hotinceni, acolo s4 cad{e] sa-i tri-
mitem; nu-i putem trimite aiuril[e], si cu trimisul lor sA fac
cheltuiale.» — 131. Pentru gostina ce «s’ait strigatla cochii vech[i]
intr’acest an», pentru toata tara, si boieri, si cler, «si Sarbii,
Campulungenif si Vrancenif>: «s4 aiba a plati gostina driapta,
de dzece bucate un let; far numai Turcii, pe undes’or afla,
si aib& padfe]... Si care unde aii dat an, acolo va d[a] gi
estimpu, si Gobanii holtef vor da und[e] vor plati stapanil,
iar cif insurat, und[e] le va fi sdderia.» SA se stringa banii
in graba. Pentru rest v. n° 7.
68775. Vol. VI. 15 226 CONDICA LUY CONSTANTIN MAVROCORDAT
132. 15 Januar 7250 (1742). Numire de judecitori, pe la
Tinuturl, pentru dului, s. pentru atasta Diva
nuril[e] noastre pe toate dzilil[e] nu lipsdscu, si dumjneallor
boiarii, osabit, de alta parte, necontinit gudecd.» A facut
ispravnici pe la inuturi. De ce mai vin deci la Divan? MATERIALE DE ISTORI# CULTURALA 227
«Care vi cade mai mult cheltuiala dec&dt dobainda voastra.»
Numai apelurile se judeci la Divan, dar atunci trebuie
ingtiintata si cealalté parte, «si sd luat si marturie de la
2, 3 oamin{i], cum c& |-at imbiet Ja Divan si, de n’a vré
si vie, atunce l-om adué[e] noi, cAé ci nof pe un om sangur
aul putem gudeca, pind nu sint amandof de fat[4]. Si carte
a’asta sds citiasci in toat{e] satel{e] acelui Tanut, si si-s
iscdliasci intr’ansa preutul si vornicelul a fiesticdruea sat,
cum c& s’aii citit la satul lor.» — Catre ispravnicul si zlotasii
de Suceava. Sa cerceteze , pentru plingerile facute de negustorii straini la ca-
puchehaielele de la margine, pentru abusuri, «Care lucru, a
s& supdra cineva afard din obiceiti, macar si pina la un oi,
nit de cum nu suferim, nif vom suferi» if ameninti cu
ocna. Si pentru «un obiceiti rai ¢-am infiles c4 s'aii facut
de spargu pi&rcdlabii vasale cele cu vin a oamenilor si ett din
bute cate o tidva de vin:..,0 litra de vin sd nu mai ia de
la nime.» Cei pagubiti sé se pling la ispravnici.— 138. 19
Septembre, Catre caimacamii Moldovei, ca si gdteascd toate
pentru venirea lui, insd cu plata; .--177. «Na&vodarilor celor ce va-
niazd peste pe malul Bratesului si fac stricdciune viilor.» —
178. Acelorasi: «si-s pardsascd de a mai fa¢{e] vadurfi] pe
dreptii viele ce sint pe mal, s’ardu gardurile si hadragit...De
a mal vini jaloba ca aéasta, acolo in mal s& vor spandzura;
céé acolo este cdnpu cu mult greii.»—179. Pentru un Ture
ce Juase in arenda o balta a Mitropoliei la Galati si stricase con-
tractul.— 180. Pentru un sadahor ture, care vine si urmareascd
pe Turcit «de la Lapusna», cari fac zulumur? «targovetilor>.
Sa prinda pe vinovati, si s4-i duc’ in fiare la Bender, «si pe
Ciialalti incds pe tot sa-i goniascd de acolo, din vreame ce
nu sant targoveti mulfamifi cu dansii».— 181. Sardariul e
mustrat: sd serie si la capuchihaiaua de Bender si sa tri-
meataé si «pe o muiare curva, ce s& afld in casa unui Turcu».
— 182. Pentru o carut&é luaté Ia conace de [a «Marcu Jidov
din Barlad».— 183. Datoria unui Armean din Suceava. — 184.
Starostelui de Cernduti, pentru a scoate «un tianc cu multe
de toate», oprit [a Sniatyn unor Armeni din Roman, «cu niste
pri{{i]ni rasuflate».— 185. Pentru o casa in Bacdii: un ordsan
sungur», Martin Cancia, pretinde ci nu e pe loc domnesc,
ci «pe locul lui, unde ati curdfat el, si i-all tdiat pomefif».—
186. Ordin cdtre Antiohie Caragé Vor{nicul] ot Bot[o}sani i Iliias
Vel C&p[ijtan de Dorohoiit», casa facd o hotarnicie la Papauti,
— 187. Pentru un Ture din Galati, cerut la Braila «cu do-
vagiel, pentru blestemAtiel{e] ce ati facut». — 188. Pentru un fit
al lui Grigorasco Mofoc, «cari-i pribag la Moscal{ij». — 189,
Pentru , — 193. Catre
Vel Capitan de Covurluit, pentru o plingere a cdlarasilor
de Puteni, «z4cind calarasii cd, amistecdndu-s Cap{ijtanul [de
Puteni], Movila, vitile sale in vitil[e] satului, la rupta unui
vac&rit, in trecutul an dupd Moscal[i], si neplatindu-s Movila
vacaritul sai, aii luat zlotasii vite a lor... si liait pus de
aii stdtut zalog un an la Dum[iJtru vamesul in Barlat, si, ma-
cari ci Movila s'aii dat banii si, s’ati mdantuitt ramasita,
dar ei sintii pagubas de sinbra a 4 boi si dehrana a 2 vat
cu vitai, ce aii stdtut zalojite..., si inca li-aiti luat DumfiJtru
Vamesul si 14 lei cheltuiala acelor vite de un an, ernaticul
gi vacdritule.—194. Plingere a unui Alexandru Necoara
contra lus Movila, «ca i-ait dat Movila ban{i], ca sd-1 imbraé[e]
pe la oameni, unde ar gasi, si-i faci 160 vedre vin, 24-
cand ca la vreamea culesului viilor $’a trimite si vas[e] sa-s
stranga vinul, si, la vreame netrimitdandu-s vas[e], cif cu da-
torie s’aii vandut vinul, si el, cuinvatatura Cap({iJtanuluy Mo-
vilii, att luat ban[i] de pe la oamenffl, cu basul lor, si i-ait
dat ban[iJ>. Apoi Movil& ciar j-aii lipadat ban[i], si tai Inat
un vas de vin din pivnita lui asddzat[aj, si platit si de
vadririt, si ati vindut vadra de vin cate un leit.» Se hota-
reste jurémiat in bisericaé.—195. Pentru niste vite luate de
Movild, «dand sama ci, fiindu fugit oamen[i] de Puten[i] peste
Saretiti, la vreme cand esis[e] catanil[e] din Tara Unguriascé
pe supt munte, atunce amestecindu-s[4] ei cu alt bejenar[i],
s’ar fi pripdsit la dansii niste manzat, si iards omin[i] de ai
lor i-ait colacit.» — 196. Pentru niste «parti de mosii cu ve-
ijni> la Tinutul Cerndutilor, «Hermeziu, car[e] ait murit in
Tara-Rominiasca!... Partile ce saint fratasti... Unit din ve-
cin[i] ati fost si cu Hermizeul in Tara-Romaniasca, pind la
moartea lui, si de acolo ait venit la pamantul lui, si i-ati in-
surat.» —197. Catre Capitanul de Ciuhur, si poata cadud[e]
liudzi, oamenff] strein[i], din raiaoa Hotinului, or[i] din Jara
Lesascd, s& fie beslei, la fiestecar[e] sat cate un besleit, sd
fie pentru paza marginii si de aparar{e] licuitorilor de pri-
1 V, capitolul precedent. - MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 233
c[i]nile Turcilor ce tréescu acolo: vor fi scutit de éfertur[i],
nemicd nu vor da, numai ef vor pazi slujba lor, care este de
odihna ldcuitorilor, cum am (sé¢) fostit si mai innainte la aéa mar-
gine», — 198. «La Costandin Vornicul ot Canpullungu, pentru
jaloba é-ait jel[uJit oamenii, Canpullungenii, din Vami, pentru
nisti vite a unui Arman, anum[e] Barnad, dia Tara Lesasca,
car[e] li-ati fost adus acolo, in muntif Canpulungulul, far de
voia lor; car[e] vit{e], mancind o sam& si Moscalif, atunce
s'aii fost facut carte la dreg&toriul Canpulungului, si ar fi
plinit si de la dansif g1 lei, 10 pot., luindu-le vite drepti
acesti bani,» — 19g. Pentru o datorie ce are un locuitor din
Tismenicza (Polonia) fati de mostenitorul lui Pana negustorul
din Botosani. ,
sa-si stringd Tiganil, «si sa-s dei poclon hatmanescu, pe obiceitt...
Asijdirea si pentru Tiganii strein{i], ce ar vinfi] dintr’ alta
fara, pe tof s& aib&’ at pune la Gata lui... Pentru moarte
de om si pentru sugubin{a, ii va gudeca dum{neajlui Hat-
manul, si, pe unde vor imbla ei, nime cai lor la olac s& nu
le ia, nié carutile lor la podvoz.» —204. Pentru bani ramasi
«la Lefter starostil{e] ot Chisinda, cu zapis, de pe nisti cofe
a lui Enach{i] cafigiul al Domnie Salfe| Grigor(e]-Voda». —
205. La «gudele de Tiganii strein{f] ursar[i], é-ail venit din
Jara-Romaniascd»: sf poaté sta in Moldova ‘«acesti sarbu
domnescu, cu toaté éata luis, Nu vor da dectt , S’a inteles cu Nicolae Potocki, vecinul de acolo. Se
vor face ca supt «unchiti», Nicolae-Voda, si supt Mihai-Voda,
«supt Horodinca, fiind loc mai cuvios si mai cu indamana,
atita cat pentru stare dobitoacilor, cit si pentru neguttoriia
si stransura ndrodului, imbe p&rtile». Moldova va avea «va-
mile obiénuite si gudecdtile si toata oranduiala ce sA cuvine».
Vor fi opt iartnaroace pe an: la Sf. Gheorghe, Dumineca Mare,
Sf. Nichifor, Stnpetru, Sf Ana, Sf. Samoil, innaltarea Crucii,
Sf. Dumitru. «Cate 15 zile pe loc.» — 253. Pentru un ne-
gustor polon «carfe] ati venit,.. aig la gospod cu nisti lu-
cruri gospod»>, — 254. Scutire a 200 de boi de negot ai lui
Potocki de vama, de cornarit, de conifa. ~~. 255. Conducerea
«Muscalilor ce aii venit de la Trgdd (sic), mergand !a Soroca (2
Tunie 7250 [1742]).— 256. Ispravnicului Putnel, «pentru dumneit
Catrina Logofetias[a], a raposat[ului] Costandin Costachi, sa
o las[a] s4 triacé cu paci, lasind-o Domnie Mé ca sd miargd
la Bucuresti, la Domnie Sa Mihai-Voda, sa-s scoat[a] datorie
ce are» (6 Iunie 7250 [1742])!. —257. «Sa aduca pe potro[po]pu
de acolo si pe Ion biv potripop si pe popa ¢-aii cununat pe
om, iar é-ati cununat pe Toadir Hordila, lasindu-s famee si
daindu-i voe di-aii luat pe alta.» — 258. «L' 7250 [1724], Iu-
nie 6. O carte dat& de un copil din cas[4], si marg’ la Bo-
t[ojsani, si aducd pi hahamul si pe tatul copilii si pe Jidovea
é-aii vazut fapta, si pe Solomon si Leiba si sel (sc) é-aii zis
c'or marturisi c4 i-ati dat 2 ughi haham[ul} cu di-asila, si
pi un Jidfov} é-ait zis c’ati vazut tocmind muma copilii rochie,
si pe Boroh Jidovul si Solomon, é-aii dat sam[&] Jidovea, muma
fetii, c’ait zis c&, de a para, o’r scoate din targu, si pe 2 Jidovi
batrani, sd aliagd dintre dansif, s4-i aduc%, sa sté fafa] la
Divan pentru pricina copilii Iancului cu fiéor[ul] Cerbului,
é'adi silit-o, stricind-o, precum aii dat sam[a] tatul fetif si
mum4&-sa.» — 259. Contract al unui boier cu satile sale: dijma
1-V., pentra Constantin Costachi, J, Hz, vom., Il, p. 399. MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 241
si 2 lei pe an (la Sf. Gheorghe si Sf, Dumitru). —260. Var
adus pentru Domn de la Dumbraveni. — 261. Ordin c&tre
oameni mandstiresti a lucra pe mosia unde sed, «dupa cum
s'aii hotaérat cu carte tipdritay. — 262. Liberarea unei femei
din Lapusna, «¢-ati fost trimis[&] la ocna, pentru c& ar fi fost
tiitoare la un Turcu», — 263. «Pentru un Jidov si un Arman,
ce s’att ucis la codrul Hertei de tathar{i].» — 264. Catre «oa.
minii de la sat de la Comanesti», sa-si pdzeascé potica.
«Acum, in vremil{e] acestor tulburari, facandu-s[e] pantir{ij,
ait fosti plaiul in sama lor, iar acum, lipsind pantirai, ai
ramas paza plaiului iar in sama lor.» Sa pizeasca de talhari,
supt raspunderea capetelor. S4 dea prin ispravnici la Domnie
«carfile vechi» ce vor fi avind. — 265. Tot asa catre «la-
cuitorif de Ocna, tot pentru paza plaiului». Sila cei de Casin,
de Grozesti si Darm&nesti. — 266. Pentru niste bof furati
unui Tatar in Tinutul Grecenilor. — 267. «O carte s’ati dat
dumnealui Sarban Duca biv ftori Paharnic, pe o parte
de mosie din Zlatar[i} ot Putna, ce e cumpardtur[a] mogu-sait
Ducai-Vod[a]... Pentru o mosiea sa, anume Prdajastii, ce sant
la Niamfu, ca sa-i stapdniascd.» — 268. Aparare a unei mosii
de «olacari»>, — 269. Pentru mosii «din Margineni ot Bacau»,
cumparate de «la razesii unguri de acolo».—- 270. Judecata
a egumenului de Casin, care araté un act de la Gheorghe
Stefan-Voda: «ce cuprinde multe mosii, cd este facut pentru
lucru de chivernisal[a], avand Stefan-Vod[a] pribegie din
tara, —ca s& nu pue cineva dintr’ altif mana pe mosiile sale.»
Sesocoate ca dveptun alt act, care cuprinde mai putin. —~ 271.
Tovardsie de «crétmari» romini din Ias¥.— 272. Pentru un si-
hastru pradat de tdlhari.— 273. «Preutilor de la patru bisa-
rig domnest{i], ce sdnti in targu, in Botosan[i], cu o bisericd
din Papauti, dup& testament, é-ati avut de la Domniia Sa
Grigori-Vod[4], in car[e] hotarasti pentru 2 iarmaroat[e] mari
ce si fac pe an acolo, la targu, afara din oras, de alaturea
targului: unul la S{fe|tit Iie si altul la Santd-Mariia-Micd: la
acestea 2 iarmaroi(e] si aib& preutil a fac(e] ef dughianilfe],
si venitul dughenilor pe obiceiul vech{il, ce este hotardt; de
sa ias[4] de dughiand, acel vinit sa fie a bisericilor, pentru
68775. Vol. VI. 16 242 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
unt-deJemnu si timde, si alte odajdii bisdricesti, si sanbriia
preutilor de chivirnisala lor; ins4 prin Vornici¥ de Botosan{i}
sa-s dei sama, cum arat(a] testamentul.» — 274. Pentru un hot
din Tinutul Greceni, care pradase «in racoa Ismilului». — 275.
«Pentru Turcii ce sed la Agud cu cas{a], pe loc[ul} mands-
tirii [Miri] si caled locul, si nu vor sa dé venitul.» — 276.
Vornicului, Costandin Ruset, ca sd ieavenitul mosieisale, «car{e]
este in cel[e] doi Gasur{i] ci lacuescu Tatarais!.— 277, Nu-
mire de besleagd la Chisinadi, «dupa oranduiala cum scriii si
alte carti de beslegie». — 278. Pentru besleaga, «ca sd-¥ dei
leafa lui, cate 15 lef pe luna [Vel Sardariul}, cu toate taina-
turil[e] luis.— 279. Pentru mosia «lui ans, targovat de la
Bacdii».— 280. Pentru o plingere a tirgovetilor de Bacaii,
«cd pe locul targului din trecutele vreami, din batranif lor, aii
avut unif si altif vil, si, acei b&trani vanzind viile la alt[e]
m&n[i] striene, ce n’aii fost tirgovet de bastind, stapainesc
acie si locul, si-l vand la alfii, si danii il dati. Si s’ati scris ca
sii popriascd pe unif ca acie, si nu fie volnita vinde din
locul targului, si sa-l imparta targovetilor, casa fie de hrana
lor.» — 281. Cdtre ispravnici, pentru cartile de judecata, care
nu sint bine faicute. «2 oameni cand vor veni sd4-s guded/e]
sii vi hotari gudecata, intai sa-s scrie pricina omului celui
ce pareste, apoi sa-s {s|crie raspunsul celuelaltu, in ce chip
aii dat sam[a], apof hotararea Sudecatii, c& s’aii hotarit gu-
decata lor intr’ acestas chip, —ca-s fie lucru lamurit si de in-
tales, sA poata intalegea Divanul, precum dreaptate si stram-
batate. Si de acum innainte s& stif c&, de nu vor vini gu-
decitile intiposite dupa poroncd ce-f porotcim, le vom
trimite rupte cu oameni domnesti, acolo, la dumn{ealta, si nu-t
va fi cu cinste dum.; ins, pentru gurdmanturi, socotit pentru
lucru, nu punef 2-3 oameni s4 gure, si pe cela ce nu va sti
de acel lucru, nu-l silit cu Zuramantul, si, ales, pentru ce fieste
lucru mic este cu p&cat a sili pe oameni la guramantu. Apoi,
pentru Cobotele fiéorilor dum{iJlorvoastre, ni-ati venit jaloba
ca ei cate 6 orti si 2 lei; pentru care am hotarat mai multu
1 V, Torga, Chilia si Cetatea-Aléd, pp. 248-9, MATERIALE Di ISTORIZ CULTURALA. > 242
decat 6 pot. ciubote figorii dum. s4 nu é.»— 282. Catre «Pavel
Sardar, ispravnicul Orheiului i Lapusnii», pentru c4 «te ati{n]gi
cu cdleare si de oamin|i] bisaricesti, ataita dum[nea]ta, cat si
nemesnicii dum., pana si bistricil[e] c&leat, cercdnd prié|ijni
de gloabe asupra calugarilor si asupra preotilor ; care lucru
sa cuvinfe] a gudeca cu gudecata bisdriéascd». S'aii plins
Mitropolitul si episcopii. «De at facut aga, de la noi, aca
volnicie n’at avut, din vriamje] cd noi la aceale ce sant in
gudecata bisarigascé, nu vom s4 ne amestecim.» SA nu mai
fie nemesnici, cum i-a mai scris, «cd nemesnicii aduc prié[i]ni
de mestecatur[i] necuvioas{e] ca acestea. .. Partea bisarigasca
si fie Sudecat cu g1decata bisdriéasca. incas, cand va avia
vr'un mirian Zudecat\4] cu vre un cdlugdr sati preut, si va
ramania cu vr'o vind célugdrul sati preutul, sa faé{T] stir[e] la
episcopul, si si va pedepsi cu gudecata bisdriéasca, iar mi-
tianul. si va pedepsi de la ispravnicul Tanutului.» — 283. «Pe
jatoba comiijsariului, lui Libomirschii, peantru 20 de boi si 8
carle] cu sarfe], d-ati zaborat pentru prid|ijna lui Mostafa Turcul
din Bender, ¢-ati avut cu Jid. dela Rascov; fiind acest zabor
far d{e| poroncd, s’at: poroncit sa-s dei innapoi.» —- 284. «Pe
jaloba lui Ionit[a] Postelnic, sin lut Miron Cuzai, ¢-aii fost Logo-
fat, pentru mosiia Crag[u]nestif dela Vasluiit, Avgust 9 [7250—=
1741]'.»—285. «O carte s'ati dat Sfintii Sal[e] prefectul de la
bis[&]rica catoliéasca de aid, di Ias, ca si-g stapaniasca 3 cirti de
vii de la -—.» — 286. «La Ionita Pisotchi, parcdlabul de Bae»,
pentru ca «tdrgovetii> sa trimeata .— 290. Proces
al «targovetilor de Harlaii» cu «moréasipii» de acolo, cari li-ar
filuind «mortasipie de pin saci cu faind, si apoi si din pani de
pin covatu, piste obiceY».—- 291. «Pentru Athdnas|e| ce s’aii
1 Actul la care se raporta acest regest ¢ analisat mai sus, pp. 157-8, n° 59 244 ConDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
trimis capichihae ling Elagas[i], ca sd-i dé liafa lui de acolo,
cate 25 lef pe lund.» — 292. «Pentru Jidovif de Causen{i]», cari
«aii pohtit asaidzar{e] pentru vama de holercé ce 0 cumpara
ei din tar(a] legasca si 0 trec aidin tar[a], de o duc la Cau-
sen{i], si s'aii tocmit ca-s dea vama pe cufa de holercd cate
4 lef vech{i], insa si cufa, mai mar(e] de 70 vedre s&nu fies.
Se admite. — 293. Pentru Sardarul Ture din Galati, care face
«bldstamatiia> de a se impotrivi firmanului; pircdlabul sa-l
dea lui Ienicer-Aga. — 294. Zlotasilor de la Tecuci, «sa tie in
sam|[a] pecetil[e] pe gumatate la 30 de oamenf{i] ce sint pen-
tru slujba dum. Casabasif, la saigiiy. — 295. O gloaba de la
un hof prins in alt Tinut se d& ispravnicului din locul unde
se ficuse furtul, . — 296. Catre Vel Capitan de Soroca, pentru
«Turci zorbagii». — 297. Turci cari, dati bani cu impru-
mut in Tinutul Roman. -- 298. Pentru ca s& se aduca
«Jid[o|vii de Movilaii» la Vel Capitan de Soroca, pentru
datorii din camana. — 299. Catre pircdlabul de Galati, ca
s& cumpere vin de «Niculisdl» sai «Niculitaly (unde sta un
besliaga), «fiind pe placer{e|». — 300. «Pentru Turcit brailent
carif s’aii asAdzat acolo, la Foesanji] cu cortur{ij, si fac multe
zulumur(i] ldcuitorilors. Se trimete «Husain-Ag{a], besliaga
nostru>, si Enachi Comisul, «ca sa strié[e] toate dughenil|[e],
si s& poftiascd cu marfe} tarie ca sa nu-s facd iarmaroc». S'a
scris si lui Inicer-Agas[i] de la Bender. — 301. Se cere pirca-
labului de Galati a recomanda un Ture ca Serdar: «numai sa
nu arete pe vre un bldstamat, cd apor n’a put(é] da sama.»—
302. La ispravnici, pentru «jalobe... cd ati luat lAcuitorii
ban[i] de pre la Turci, pe miere si pe nut si pe perja si pe
altele, s[i] acmu, niavind mere sait nué sait perji s4l{i] dé, fi
supar{a] cu basul far de cale, de le eit banii indo#f>. Vor res-
titui banii cu dobinda «din dzet[e] 12 pe an». — 303. Ur-
marire de robi tataresti in Tinutul Suceava. —-Scutire a «12
camin{i} strein{\], cdramidar[i] car[i] ai vinit de la margin[e]»:
yor da numai cite 10,000 de cdramizi pe an. — 304. Luy «Du-
mitru Vamesul, pre car[eJle s’at’ pus Caplit[an} de fimit (séc/
Ja Trotus, ca-s aibd intru toat{e] a purta de grija tamirului, MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 245
gi-tot pantérai si aibé a asculta de dansul.» —- 305, Un vor-
nicel trimes la ocnd, «de n’ati scos ominii tot Ja pecet,. ci
i-aii facut raileni si bijinar[i].» — 306.
—317. «, fa-
cind «pod imblator» pe o mosie a sa anume «P&atastii>,
trecatorii stricd finaftele «si altele» ale lui Cuza, Sati sat
dea , cari sed pe mosia Budile la So-
roca, si nu platesc nimic proprietaruluy.— Fol. 88 si urm.
II. Condica dea giudeacatile Divanului din anul d'intait a Marii
Sale Domnului Costandin Necolae Voevodi, iicepandusa dea
la luna lui Sapt. 7250 [1741], pana la sfarsitul lui Dichemvrsi, vlet
7251 {1742]. [V°:] Giudecatile boiarilor Divanului. Condica de
anul al doilea a Domniei Marii Sale Domnului, stapanului
nostru, Costandin Nec{ujlaY Voevodi, l'7251, Ghen. 1 (1743).
320. Proces al Moldavitei, pentru niste «pos4zi» ce i s'ar fi
d&ruit in al XV'* veac.—32Q, «Vamesii de otace» cu «va-
mesii de Roman», pentru boi cumpérati la Roman si Boto-
sani, «s’ail trecut in raia», cufe de horilca si altele. «Asijdere,
vamesii de otace.ai cerut la vamesii de Roman vama pe o
sam[&j de bo! ce s’aii cumparat la Roman, si, vrind a trece la
raia, ati apucat vama vamesii de Roman». Se afld «cd vamesii de
otace ati vamuit cu cale, de vreme ca ef aii cumpArat (cu) vama
boilor celor de negot din toaté fara, ori pe unde ar trece,
dupa cum aii aratat si izvod de ponturi, iscalit de dum[nealor]
boerii, Iar pentru horilea si alt’ marfa, afara din marfa ce vine MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 247
lalas si din negotitorii cazaciii, iaste obiceiii, orf la carii tar-
guri in tara ar avé a merge horilcd sati alt’ marfa, ca si s&
descarce unde intr4 la margine: acolo sd vamueste». — 322.
Proces pentru niste marfa de Tarigrad, in care «bucatii beldare,
ghermesutur{i]». Se d& juramint. — 323. Pentru o mostenire:
«fiindu-i fameaia bolnavita de bataile lui, at lepadat-o, si la
batrdneta aii luat pe altd fameia, si inca s’aii dat si pe ulita». —
324, Proces de mosie: fusese data «pentru goo berbeci si
20 boi de negotu si 20 ialovite @-aii luat Petriceico-Vod[a]
de la Prodan Dragusescul Jat.!, iara rudele lui Petreceico sai
a Doamnei sa n’aiba triaba» (e vorba de Tataresti, in Tinutul
Dorohof). — 325. Pentru un om dosit de la peceti; pomenita’
«rupta suseanilor». «I s’ait prapadit boul pentru dansul, si dzi-
cand ca nu i-aii fost argat.» — 326. Pentru o casd din Iasi,
«in fata ulifii rusdsti, inpotriva bisearicit lui S[fe]ti Nicolai, ala-
turi cu chivarsaria Int Macarie», — Fol, 185 si urm.
Ill. «Carti domnesti date pe jalobe.»
327. «Fiind el argatu la Turcu, i-ar fi indragit Turcul femeia,
si nu-l lasi Turcul sad-s duc& de la dansul.»s — 328. Se
trimet la Vladici jalbe de fete necinstite. — 329. Hotari-
rea Papautilor, luati de «Neculai negutitoriul din Botaseni»
de Ja «. E trimes la . — 334. Pentru unul care
luase «la Grigorie-Vod[&]», .—
335. Pentru o «slugd», care-si cere restul din plata: «sa-i pla-
tiascd pecete si si-l fmbrace>, fusese «. — 337. Pentru datoria ce aveati «Novac Jidovul
de Es, figorul lui Mihil haham», Ja «Leiba Jidovul de Botoseni», care «at esgit
mufluz». Acesta avea ¢o cas[4] in tirgu in Botosani, pretul
ef de 250 lei»: creditorii o cer. Dar datornicul o vinde, ca
si «casa altui Jidov din Tara Lesasca, anume Tlie, carele s’ati
asazat in Botdseni». Unul din creditori o reclama pe cea
d'intaii, «curama la cate trif», pe cind ceflalti numai pen-
tru dinsif. Se gdseste un zapis fara marturi si facut «cu
mestesugu». — 338. Judecata a unui fost «Vornic la Soveja» :
unul dase altuia bani «la Telejin, la Izvoara, in Tara-Rom{a]-
niascd, ca si cumpere... of si cascaval»>. Acesta se invoise
«ca si aducd oile la 18 munti, ce cumpd&rasd stapdnu-sd4ii
Hristodor, s& facd c&sc&valarie, tocmindu-si si dé oca cite
3 parale», Alt martur spune ca la plata s’aii dat «si
alot si lei», Se aduc marturi «12 oameni, preuti si mi-
reni». — 339. Judecata pentru o casa din Iasi: «ati aflat
alta dovada, adic[a] seris[a] pricina acestor cas[e] in condica
vechi a targului, care sd facé in vremile trecute, de soltuzul
de Es, scriind in condic[&] c& acé cas[a] cu pivnit[a] ati cum-
parat-o Ene Pevetul inpreuna cu femeia sa Paraschiva, muma
Lupif». — 340. Pentru o cumparatura a lui «Nicolai @-aiti fostu
Cam[ajras din lontru». ~ 341. Proces intre Ion Cracalie si MATERIALE DE ISTORIN CULTURALA 249
varu-sdii Starce. «Pentru nigte pricini trecute, din vdlet 7225
[1717], din vreme catanilor ce aii fost esit den Tara Ungu-
riascé aice in tara, la a trie Domnie a Mariei Sale Mihai-
Voda: facindu-sé Vasili Starce cetas cu catanele, si facand
jafuri in fara, jefuind nesti boi a unui Ture de la Hotin, at
vrut el s4 tragd pe varu-saii Cracalie sotie la cdtaniia lui.» —
342. Judecataé de leseni: «in trecuti ani, la valet 7243 [1744-5],
intamplandu-s4 de aii arsu Targul de sus». — 343. Judecata
a lui «Vasilie Braescul, fidorul lui Ilie Brdescul, nepotul lui
Ion Pisoschii, stranepotul lu’ Simeon Barbovschii», din Be-
cesti (Cernauti), cu «Costantin Braha si frate-sait Toader Brah{aj,
figorii lui Ghiorghit[4] Braha, nepotii lui Panteleiti Barbov-
schii, si popa Vasilie, ce s'ati rdspunsu nepot de fata lui
Antioh, stranepot lui Dumitru Barbovschii». El si «Brajestit»
se certaii de la mosie in sat. «S’aiti adeverit cd gumatate’ de
acel sat, de Becesti, ait fost a lui Dragan Barbovschii, carele
aii avut cin-seasa fiéori, anume Panteleiti..., Simeon..., si
Dumitru..., si Isac..., si Costi..., si Petrea... Asijdire in-
tr’acel sat aii avuta patra parte de sat Theodosie Barbovschii
Mitropolitul, fratele lui Dragan Barbovschii', si s'ati dat parte
sa danie nepotilor sai de frate... Asijdere Anusea, sora lui
Dragan si a lui Theodosie, [are trei fete].» — 344. Proces al
lui «Andreia gramia|tical, fiiul Sfintii Sale] parinteluy Mitro-
politului, impreuna si cu niste Greé pldcintar{ij», pentru o mo-
sie. — 345. Proces al lui «Manole negufitoriul din targ din
Botaseni»? cu niste Jidovi din Snetin, ce fusese tovarayi la
negog. Ei cer juramint, si judecata pare a voi marturi. Ei cer
deci negustori ca «socotitori». Tot if scot cu datorie si ne-
gustorii. — 346, Pentru un Iftimie Umbrar, care sta la temnita
in a doua Domnie alui Antioh-Voda («a rapdosatului Antiohi-
Voda), isi vinde mogia, «si el s’ait dus in Tara Lesasea, s'ait
perit, céndu avut Svedzii razboiti cu Moscalii la Poltava». —
347. Proces al lui «Simeon sna popa Ion, cu unchiu-sdi. Ghe-
deon, proin egumen, ce zic si Cazacul, feGorul lui . Savin,
' Pentru Teodosie, y. vol. XL din Hurmuzaki, tabla.
2 V., pentru el, documentele botostinene din vol. precedent. 260 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
ce aii fost Vornic». — 348. Judecata lui . Se arata c& acest
sat «ar fi un cut din cuturilfe] megiesilor satul[ui] lor», Supt
Vasile Lupul, satul era al lui «Vasfijli Starce parctlabul». —
350. Proces cu «, impreund
cu feciorul de boier Ilie Zmuncild, pentru insugirea de «ve-
cine a unui om.— 361, Proces pentru Tigani. Pomenit un
act de la Gheorghe Ghica pentru «Costagsco Motocu ¢-ail
fostu paircdlabu la Hotin». Motoc avea acte de la Barnovschi,
de la Alexandru-Voda si Stefan «Tomse», de la «Moiseiii-
Voda» si Vasile Lupu. fntre acesti Tigani, un «Durduta>,
Barliba, Solenca, Daiul. «La Domnie din mijloc a Marii Salle]
lui Mihai-Vodd.» Mentionati si .—
371. Pentru o fata care-si cere barbat si se vede a fi «acole-
sitoare far de cale». — 372. Plingere a unei slugi luate «de
la tat&-s4i, de la Dristor, tocmindu-l cu simbrie cate 15 let
pe an»; stipinul contesta dreptul lui la simbrie, «
«Sirbul neputandu ay p&sui [pe Tigani], ci era purcezdtor
dupa turme.» «I-aii scos cu chizisie sa {un mazil] de la in-
chisoare, ce i-ai fost tnchis un Jidov. aice, in Ies, carele s’ait
aflat amagit de dansii, de s’aii vandut nisti arama in loc de
aur>. QO «carsmarites i se plinge pircdlabului pentru niste
bani ce-i perise dintr’un ,— 389. Proces al lui «popa Carste,
armenescu, de aice din Ias». «Un loc si cu dugheni ce iaste
pe Podul Vechiii, in ulita Arcariif.» — 390. Proces al unor
Evrei din Botosani. O vaiduva dintre ei iea pe
Judecata supt Grigore-Voda, fiind de fat’ «Tudorachi ¢-ai
fostu Vornic la Botdsenis. S’a vazut atunci «cd acel Ansil,
dupa varsta ce s’aii vadzut, era om de 25 ani si mai bine,
si, dupa obiceiul ce aii Jidovii a sa insura la 15 ani, cum
di aii rabdat Ansal a trece atate ani piste 15 ani, fiind Iosip
om cu prilej si cu sirmaé, si si nu-i pomeniasca nimicd, nice
lui, nice catra alti de tocmala acelui zapis, cu insuraciune
lui? Aw ar&tat Estera si zapisal[e] vandzarii, scrisi cu slova
evreiascd, unul de la Leia si de la barbatul ei, Leiba, altui
de Ja doi marturi ce s’aii tamplat la acé vandzare, si ati dat
marturie dupa obiceiul legii lor la mana lui Iosap», intre el
fiind si «cumnatul lui Betal, hahamul de aice, din Es... Din MATERIALE DE ISTORLE CULTURALA 255
poronca gudecatii ducdndu-l Ja scoala jidovascéd hahamul si
cu toaté adunare bresiii Jidovilor si strdmtorindu-l cu blasta-
mul legit lor, atunce singur Jacov ati marturisit tot adivarul
de viclesugul acelul zapis... El ati dzis cd-s aduce aminte
cai iscalit intr’un zapis, tamplindu-se si el la acé vreame la
Botaseni, la nunté, atunce cand aii luat Leiba pe Leia, muma
lui Ans&l, si el li-ati cetit si cununie ; si, marturisind Iacov asé
citra Ansal si catra oamenif lui, i-ati pus ef 2 ughfi] de aur
in mana, rugdndu-si Ansa&l s{ nu si lepede de marturie, c&
iaste o pricinaé mare»; dar ei nu vreaii sd-i arate, cum cere,
numai acel zapis. Nu recunoaste iscdlitura tn al doilea act.
«Si Ansal cu oamenii lui ait si prinsu a sili pe Iacov asupra
marturii, mai fagdduindu-i si altu dar peste acei 2 ugh[i], ru-
gandu-sd ei si nui dé de smintiala, c&é va da de primejdie.
De vreame ca ei s’ati apucat denainte gudecatii c& or dovedi
cai zapisul dreptu, si aducdndu-le Iacov aminte ca poate sal
siliascé Zudecata pe dansul la guramant, si atance ii cautd a
ardta adivarul, si ei lai invafat pe Iacov s& ia condeitt cu
cerniala, s4 poarte peste iscdlitura cia vicliand, si, facdnd agasta,
poate priimi si guramanta, c& mana lui s'ait purtat peste acé
iscalitura. Macar ca el agasta n’ati vrut sa o facd. Si aceste
toate Ji-ati aratat Tacov la scoala lor, innainte hahamului si
a toata Jidovime, apoi si innainte dumf[ijsale Vel Logft. ai
aratat Iacov adivarul, find de faf& si Tudorache Vornicul de
Botaseni si Bet&l hahamul de aice, din targu, impreund cu
toata Jidovimea.» Fusese «pusf la pediapsd» vinovatii si za-
pisul rupt. fn cel bun era iscalit in adevar «Mihal pevetul si
credincos breslit jidoviasti». O Evreica spune «ca la lege lor
nu-i acestu obiceiti a s& pune figorif in zapis, ce toata tarie za-
pisuluf redzima in marturj, —scotind la aéasta marturie si pe ha-
hamul si pe alti batrani ai Jidovilor.» Si acum se intareste casa,
Esterei. — 391. Pentru «Costantin Matoeni capt., cu cinci liud{e}
vanatori de la stiagul lui», cari «s’ati tocmit scutelnié la
dansul, cate 12 lef de om intr’un an, si, pe tocmala ¢-ai avut
ei, nu s’aii scutit mai mult de g luni..., si ceria t5 lei de
la Costantin c4pt.». Acesta araté «ca el ati fostu capt. mai
mult de un an, vr’o 2 luni peste an, dar, schimbandu-si la 256 CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
g luni Agie, si puindu-s’ la Mai Panaite Aga, aii datjaloba
stiagul s’ati pohtit ca sA nu mai fie nici unul scutelnic, ce
s& slujascd toti, si acei bani ce-i are cdpitanul lor si Aga de
la scutelnici s& fac& cisla, si plitiascd cu totit la aceste 2
stiaguri de vanatorl, si, asidzindu-s[4] cu Aga Panaite intr’acestu
chip, aii rimas s& nu mai fie scutelnié de acolé innainte, s’ait
dat cu totiY banii seutelniciei, 5’a Agi, s’a cdpitanilor; iar
care din scutelnié apucasd. de platisi deplin, li-aa tntorsu
ciialalti pe cate luni maf avea sd sd scutiased. Ce Costantin
C4pt., timplandu-sa di-ai marsu cu poruncd domniasca la
Petriburgu si zibavind cateva Iuni..., nice o supdrare n’att
avut pind acum..., si acmu sd scoala de cer banii.» Se aduce
martur «Costantin Botezatul, iar cipt. de vanatori, de la
stiagul al doile», care arat& cA s’a facut «atastd asddzare cu
voia stiagurilor: aii dat cu tofii scutelnicie, altii si cdpitanilor,
cat s'aii facut pe aceste trif luni». Vinatorii pierd procesul.
— 392. Proces cu un «Costantin Stroescul, mazil din Tara-
Romaniased.» — 393. Proces cu un «edpt. mazi] din Es»
pentru o casd. «La vreame turburarii Moscalilor; iar atunce
la radicarea lor de aice din Ias, dind si Tatarai peste Moscali},
si fiind mari calabalac intre dansii, care s4 ingrijasd tot
lacuitorii de aice din oras, sA nu ramde in mana Tatardlor
la robie, si, cari incdtrd pute, si dain laturi: altai bagandu-s4
pin m|4)n{a)stiri, alfii nazuind si c&tra oarda moschitasca, — ca
cum ar fi putut fiesticare a s& feri, si nu incapa la lucru de
primejdie; de vreami c4 de odatd era lucru nestiut cu ce
gand era vinirea Tataralor. Care dintr’o timplare ca aceia
ferindu-sa gi ia [o «femei sdracd»] dispre parte Tataralor, cu
© copild mai micd, ce o avea, i-ati luat Moscalif acé copila,
si, vadzind ca i s’aii luat copila, aii purces si id dupa copila,
ca doar ar putea-o scoate; si faciand Paraschiva cdtdva za-
bava, cdutandu-s copila, n'ai mai putut-o gasi si, peste ceva
vreame trecuta, scdpand si ia de s’ati intorsu innapoi, cand
ail venit aice, s’aii aflat casa vandutdé.» Cumpératorul arata
‘ Tatarif, may mult Lipeani, fusese adugi de Toader Paladi Vistierul, cx
care mai era si un Pag (Neculee, p. 411). MATERIALE DE iSTORIE CULTURALA 257
cd, avind Paraschiva un ginere anume Dumitru, é-ati fostu
cohodar la Mariia Sa Grigorie-Vod[aj, care if tinia pe o fata
mai mare; dupa ce s’ati tras Domnie de aice de la Galata
in gos, spre Galat, ati fugit de langd Domnie aice, la Ias, si
sai dat si el suptu stpdnire Moscalilor. $i, avind un Dumitru
bastoh[o]dariti a Marit Sale Grigorie-Vod[4] 0 lad& cu borfe
aice in Es la Mitropolie, ar fi luat lada lui bastohodar cu
borfile, s'ati dus cu Moscalii, si soacra-sa atasta, Paraschiva,
inca din voe sa s’ar fi dus cu Moscalil». Grigore-Voda da
casa, pradatului. Ea spune cd nu dase casa de zestre, si mai
curind voia s’o tie «de comandul sat», si cd la cumparare ar
fi spus mahalagiii cum sta lucrul. Se aduce prin Vornicii de
Poarta marturie dela ei: un Capitan, «é-ati fostu si porusnic»,
un blanar, un in sens con-
trar. «S’ati adiverit, cd sint oameni rAi, niste betivi, si aflat
intru talhusaguri, cari si acum, in vreame acestii giudecdti
s’aii aflat cu dovada, c’aii furat niste Gara.» Ceilalti, ai femeii
eraii <«marturi si Suratori oameni de credinti». Se mai tine
sama si de aceia «ci Pré-Puternica imparatie ati ertat hain-
lacul tuturor; dar cd ia era un cap de femei: ce hainlac era
s& facé?!».— 394. Pentru o mostenire. «La cheltuiala mortii
neputandute (sic) imbla ef la bani» clmblindu-re ef si'n
casa, cercind ca sa mai caute bani,i-ar fi zdrit niste oameni
streini, tufecci¥, s’ai mersu di-aii spartu casa, s’ati luat din
casi un brdti de argintu a unui Arman... Care tufecii aflan-
du-si si ‘ntr'alte furtusaguri, i-att surgunit Domniia de
aice.» —~ 395. Pentru un cal. «Si pe urma, primenindu-si Dom-
niile, di-ati m&rsu Mariia Sa Grigorie-Vod{a] in Tara-Roma-
niasc4 si Mariia Sa Costandin-Vod/a] aii venit aice cu Dom-
nia inta¥.» — 396. Domnul opreste pe fratele une¥ Tigance de
a o lua de la barbat, incercarea fiind facuta supt cuvint ca ea ar
fi in stapinirea altui stapin. — 397. Procesul lui «Manole negu-
68775. Vol. VI. 17 258 CONDICA LUI CONSTANTIN MAYROCORDAT
tatoriul de la Botaseni cu preutul Iftemii de la Dragusan[i]>,
care spune «cd, la vreme tulburari¥ Muscalilor, s’ati vorovitu ei
cu un Verdes Capt. si cu un diiacon de la Stroesti, si s’aiti dus
ei la Botaseni, s[i] aii luat acestu preutu si cu diiaconul 15 lei
arvond pe miere de la Manolje] cupet, iar Verdis Capt. att Iuatu
singur 15 lef pe mierea, de la Manolli], si s’ati apucatu ef s4-i
duc& mierea Gioi, si, neputandu ei s4-i ducd miere Gioi, i-ati
dus miere [a siptamana, Duminecd; si, cind aii intratu cu
carale cu miere in ograda, iata si Cazacii venié sd incarce
targul si-s prade, si ei ati ingugatu, si s’ati dus pana la Dra-
gusan[i]. Si, agungandu-i Cazacii, s’ati apucat boii, s’aii fugit
iar miere aii ramas peitoare de Cazaé.» Ef cer plata de la
Manoli. Acesta araté «cum ca li-aii dzis si discarce miere
sis puie intr’o groapa in taind, sé arunce gunofi}ti, ca doard
a scapa, si ei n’ati primitu, s’aii ingugat si s’ait dus cu miere
acasd» ; zdbovind apoi si pand’n Dumineca , «La vreme
tulburarii Musealilor, s’att adus el 2 fete, si li-ati purtat ia de
grija pin bejenii.» Se cer «marturi» sai . Grecul e trimes
la Mitropolit, care si caute «la sf[ajnta pravild». Si, fiinded Gre-
cului «fi staruiaste inima cu prepus ca acela asupra egumanului»,
acesta si iea blestem. Egumenul scapa. — 408. Judecat& a lui
«Toader sin iui Ilie incalcila, puscas ot targul Socevii», cu un
Evreii din acest loc gi altul din «térgul Cerndutului». Ilie luase
un bow, «un giuncu manzat, la un iarmaroca buléului, la targul
Socevii», sil vinde apof unuia dintre Jidovi. Acesta-l évpdre-
chiazé si-l vinde «la iarmarocul de la targul Siretiului, la spas»,
Un Ture il reclama ca de furat. Jura trei . Braha
era Armas. — 413. «Dzdednd ca, in vriame tulburarii Mosca-
lilor [in Tinutul Falciit], esind el cu bejeniia de la Delean(i)
ot Tutova, cu carul cu 4 boi, s4 marga la farina, si, cum at
esit din codru, de la bejenif, l-ait lovit niste Tatar{i], si at
robit pe dansul, si i-ati luat acii 4 boi, si alti 6 vite i-at Juat
de Ja bejenii, si, pe urma, scdpaod el de la Tatar[i] cu un
cal ratérascu, Lat prinsu acest Iovul, slug{a] lui Tlie Costach{i],
fiind dum. Tlie Costach{i) Vel Capitan la Codru, si i-ati lvat
calul.» —414. Proces pentru un loc din ocolul Hirldului, ti-
nut de Pilatesti. Pomenita o danie a lui Moise-Voda catre
P&trasco Uogolea Logofatul, pe Seubingt si Dealul lui Voda. ~
415. Proces pentru o dugheana gi pivnita in Iasi, «in Targul
de sus, pe podul Hagioae, in randul dughenilor de la vale,
unde sa vinde pestile cel proaspdt». Fusese cumparata de
la o , .— 420.
- Pentru averea, neimpartita, a lui Dumitrasco Caurul Logofat.
Vine «Ion Neculce biv Vel Vornic, fiiad vechil din parte
Marii Sal[e] Domnitii Anitii, fiica raposatului Antiohie-Vod[4],
s[i] altuy niam al Marii Salfe], Uaurestif», pentru un «loe de
casi» din Iasi, ce se impartia intre Ceaurul si sora-sa Hina
Baneasa; «pe car[e] loc ati fost facut si cas{e] Vas[ijlie Caurul
Stol. figorul lai Dum{i|trasco Gaurul, agutat de soru-sa, Dom-
nita Catrina, a répoosatului Antiohie-Vod[&] ; si ei fiind 7 frat,
fetorii lui Dumfijtrasco Caurul, aii avut tof parte in locul ca-
salor, cum si intr’alte mogii parintisti, in toate... Pentru fap-
tile] cele proaste a unuia dio frat, lui Vasfijlie Caurul Stol-
nicul, facind el hainie, inchinindu-sa in parte Nemtilor, cind att
avut ostir[e] puternicii stapanii nostri cu Nemfii, la 7225 [1737],
esind ef cu catane in tar[a], ail pagubit pre multi pemintenfij.
AtuncY Mariia Sa Mihaiti-Vod[4]...aii luat acele cas& cu tot
locul lor, si leatt dat danie dum({iJsal[e] Sandului Sturdza Vel
Logofat, aritind la hrisovul M&rii Salfe] cd si pe insus Marie
Sa Lati pagubit VasfiJlie Caurul de o soma de ban{ij, den
cumparatura unei desetini de la Bacdti.» Mosiile se dati la
alti pagubasi. El, Domnul,
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5814)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1092)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (844)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (348)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- Bibliografie CursDocument1 pageBibliografie CursflorinduNo ratings yet
- Sinodul - Ferrara FlorentaDocument32 pagesSinodul - Ferrara FlorentaflorinduNo ratings yet
- Cerere Acordare Inalta Binecuvantare Pentru Admiterea La Master La FTOUB, 2013Document1 pageCerere Acordare Inalta Binecuvantare Pentru Admiterea La Master La FTOUB, 2013florinduNo ratings yet
- Brosura A4 Targoviste XVI LRDocument28 pagesBrosura A4 Targoviste XVI LRflorinduNo ratings yet
- Vasile Grecu Memorii 1401-1477 PhrantzesDocument640 pagesVasile Grecu Memorii 1401-1477 Phrantzesflorindu100% (1)
- 40 de MuceniciDocument8 pages40 de MuceniciflorinduNo ratings yet
