Seria TATA BOGATROBERT. KIVOSAKT sa nist si recut in Hawa Frovne dintro remareabit familie de profesor taal su a ‘onus Dxparrnntl de Educa sl Stel Hawa Dups ‘erminare erull s contnua tela New York. Ab Solvnd facut, anatin Marna Americana loptatin ‘ema, cote pit de eicoper invor7s intinoto compare ce # sce pe pas prim por {6d done pent nescence dee tn produede mre succes Crile au apt in Rar Wi Getoman’s Quotes Magen, Neo era atv periona dar epi contin di ‘ett in pec in dome iba ina deven contra une ngsizaiintemapo: alec roi educational cae fanctonesrs i pte A re sca propis intern cusanoe in ala acer 38 investor felted specs n educa, a vorbt Sela ‘le ma importante tne a flo Og nin, 2 Gaara Athy Robbo fate cet ocl CASHELOW in tel variant (penta ‘opi adu savant, ce eprouce condie uns pie fea ios pe co tse rane SHARON L. LECHTER, coautoae 9 volumulul de fs, a ‘oaborat Robert Kiyosaki la urmatonee volume aparte TnCurtesVeche Publishing Tt tg a8 rac (20), Cops Sag cpl te (200), Profi et Boat (7, Cabranal arr (207), Toa i tt (2007), Fait de dees (2007), Cine ma at ai? 007), Ch de est DDupt cea abslit cu Summa Cum Lae Universtates de Shit din Ford, cbtinand o diploma in contatilate Sharon Lacher a angajt In mare fm de profil A devenit caper contabl a compe IT apo director dempocite ls ‘Scompanie nationals de avigurit Fst lonatoare prime revit pent fret din Wconsin. In caliate de sje 3h mama tel cop, orientat spre Inesamint. mpreund cu incentatorul primel cir lst: ‘ice (alin nl)» tat in extinderes acest dt Tsteopioniers in dervoltares olor enol care incear ss readuct pe pol cite in ifs cpio: Sa raplcat fie in ce mal multi formaren color mi, deverind 9 tultanté i domeniul matematicl, al ealculstoaeon, it fulu sensu Jn prevent, it concentresza efortunle in dives credit indromenislor eduestionale necesare eelorontersfh ab Fmbundtjeo clas Hnancia ROBERT T. KIYOSAKI in colaborare cu SHARON L- LECHTER SCOALA DE AFACERI Pentru oamenii arora le place sd ii ajute pe alti dia a tea “radar din iba engl de Mihaela Stan : este ‘BUCURESTI, 2008Desires CHP 2 Bite Nationale 2 Roms KIYOSAKE, ROBERT “ons de laces petra oameni chorale ple ajo peal! Robot I, Kies pean cu Sharon cee ha Mind Stn Ed 22 = Bocueys Cures Niche Publi, 2008 TaN ore asbeIL+ 1 tech, Sharon Tian Mel ad) aaa ‘Cope solesic: GON AND SAS PRODUCTIONS or gions RORERTT. KIYOSAKI tea SHHARON L-LECHTER, CPA. The Bane Sco! Fr People I ike Hel People (Second Eton) Copyright ©2001-2005 by Rober .Kvos ‘edShne 1 Lehr Alig reseed ‘CASHFLOW, Kish Du, Ri Da Advisors Rich Da Sesioary EBstand BT are repstred ademarix OF CASHFLOW Tetiolopes In (© CURTEA VECHE PUBLISHING, 2006 per presenta verse fn imbsromdna| ISBN 978. 975.569.611-4 Dedicatie Lr foal inte ei ar deuce, pla ance yews nccprtronal ered toe foe ot sal mae ger Beet lu-ne viata actiunii de a educa oamenii in legatura cu me a Ser ete reget ines stearate care occ cadences pe tetas pra ei ee eee eee cae iat dt pea ae nee ni pectim si vi mulumim. ‘Dumneavoastra observati direct si ex - Front bene elf de pled rp decere Dap cam fu expt cle none Tas Bata i Cale bi, these opi funciona bans veledesceainchic deingelesfapeul ea define o alacere de marketing cfs pote reprezent alegereaperfecta de afaceri pentru mul oument,Multumiri ‘Am fost incintati de primirea fabuloast prima editie a acestei cari le publicarea ei, in 2001. Totus, sceasta primice paste in comparate ev acceptarea generals care 2 fost oferta lucrarilor noaste, incepand de lajumtatea anilor 90 de catre industria de marketing in reyea. Ca oameni convingi de mesajul transmis de Tata bogat, vrem sa va multumim dum- rneavoastra, color pe care ina recrutat,celor care v-au reerutat pe dumneavoasra,ezalilor dumneavoasta gi companiel cu care Sunteti asocat. Suntem alsturi de dummeavoastra in incercarea «de ai ajuta pe osmeni si peeia contralul asupea vie lor finan- care, Continuagi sé invagai si sé preday. Var mulyumim!De ce recomand marketingul in retea ca stil de afacere? ‘Ceea ce urmeaza este un exempll ilustrativ pentru genul de scrisori pe eare le primese deseori Draga domnute Kiyosaki, Bund viua, sper ca'vd merge bine, Namele meu este Susan si vu sri in legaturt cx sotl mes, Alan. El'o-a iit toate carl sare un potential enorm de a ‘deveni wn mare om de afacer i intreprinzdtor. Iam spus cd ‘rea 5d 0d serv gi sd 0d cor satu in legaturd cu 0 anita chestiune. Eu, personal, nu cam citi niiuna dintre ci {fel incit nu am habay care este pozitia dumneavoastrd legata de asemence chestiun, dar sof mew investete mult timp insr-o companie numicd [numele companies a fost ster]. E 0 companie bazati pe sstemul piramidal care vinde vitamine gi alte produse pencre ingrives sindtapit. Tu vinzi in beneficial persoanei superioare ti cx poztte iar lucrurle merg tot asain osu! lantubu. Acestlueru mu mar devanja att de tare dacit ae ma soar prea cd este pur simplu o risipire ingrozitoare « tirmpulat lui In wrma txturor eforturloy sale de-a creste cota de pata a numelui si companietaltcuiva, altcineva va culegew Sout Anco nf ene apne ce mance dng lon i en pats dered ise 2 eet Cement Ca ene sce ae ee rb met ith eflren See tnd le mabe denon etme Saar mr (Cred incre ssp ed sunt de paere casa reprerintd 0 pt oaorsulal tp cd iver plcon st td nce Tind in of ini 9m numele se mat degrabl deci in al nia In loc sd constraaasc oafacere de marketing in rete, ‘red ar tebui si pan bazcle propre sale compan De ‘Semenca, ced ci oamensi pentra care vinde se flosesc deel Sind cd va citi care xe prepuese enorm paverile dur resco vo de face pote arf dpa i ace Ideieasypraacetu ube, cc de pierie mele mu ores tt Cove ie, pate concen care mange Arf bine fe apa 5 moar lint fla acest uers Dac veti rispunde srisori de fad, 2 maultumese antcipat entra tinpul acordat A durmneavoastri, ‘Susan M. Raspunsul mew up cum uni dntre durmneavoastas-ar putea si sti, boul meu este asediat de srisor, Din nefercire, nu am timp si le Pspund wturor oS "An inceputcartea cu acest serisoare pentr cd ingrijoraile si imvcbarleSusanet sunt acleasi pe cae le aud deseo de lx ie Si sun intrebie i ingrijorat intemeiate fn plus, am fost limpresionatdefrancheyeae ide masura in care era dspusi si accept contaargumente, In iva de asta, cind rtmul schime birlor radical este rapid, e vital si au ai idel preconcepure Decearcouandwaneemno vas cs CE u Un dire mossle principale pentru care m-am desis st ser aceast cane este pent aaspunde unor stil deiner farri. Maoameni vor st aflede ce ecomand acre marketing jn rela, ma ales na sunt personal flat eu nicio companie de acest fel nici mu mivam constuit avers pe Baza uneiafaceri de marketing in ren, Pin rare, am aces cir dei por pundits per odes > torinebir Ass cum se poatefieloge dup grosimesvolumu I isponsul meu la serisoaresanteioars nu Sons ins a enungare de genul ete bine sau este gee ce fee sot dhumneavoae Tnaine des inches, tebe spun cd nu consider et aface- fle de marketing in rea ss pov eric, Sper ca ctind aceas cart, vel alge mal ne dack oafacere de marketing in eta va est pot sau. Dac sunt! djs implica inu8 acere de marketing in refs cred ci vet! descoper ef aceasta Cart va confi ceece ising dca Dae pnd a ina) o alacere de marketing in teen, ered ct ve alla se Tuer oi lepstur ev ule occ valor aseunoe pe crew le poste oer o afacere de marketing inrelea ~ val pe cate mul oamen nu ups se ubsere: Cu ste cavineofacere de marketing in rete presupune implied mult ma mul dees Simpla jana des btie nite ban in pls. "Vs mutase aniipt pene ch ch cesta care penra ‘cd suntegi deschisi la tot ce este nou. : Al dumneivoasti, Robert T. KiyosakiCAPITOLUL 1 Ce ii face bogati pe oamenii bogati? Incr-o 2, dupa scoala, lucram i biroul alu meu cel bogat. ‘Aveam cam 15 an in perioada access eram foarte fustat de feoals. Doresm safle cum a3 mi imbogigese, dar in loc si Seudice subiecte de genul ,Banit 101° sau scum s8 devi milio- far 102", ma tezeam dsecind broayte la oree de biologie si intrebinduem cum oare ma va ajuta aceasta broased moar st devin bogat Simgindu-ms frusteatinprivinga sco am inte bat pe taal bogat: De ce nb ni se prea la coals despre bani * “Taal ogat mics zimbit, a vdiea oct dice hae gt mica raspuns: .Nu su, 91 eu mam intrebatadeseori" A eleut un Simp pot ma itzcbat: ,De ce intrebi asta?” EI bine am rispuns, seam pictsit de gcoalk. Nu vad st erie nsio concordant tne cea cen se cere 38 studiem la foals luna reals, Vrest doar ss ints fis hogs. Scum mt %sajuts 0 broasea moares simi cumpar o magins noas? Dack profesorul mi-ae putea spune cum ma va sta broases moarta Sim imbogitese as discca mii de broayt “Tal bogaea rs cu pots si m-aintrebat:,Ce't rispund pro fesoricind i intrebi ce legit xu broaytele moarte ex basis? ‘Toviprofesorii mei spun aeag ler” am rispuns. .Ras- pind aces ler indiferet de cite on i inte ce importants se jcoala petra lumea real” Slee spun?“ some Aca Imi spun: .Trebuie s4 obtit note bune pentru a objine © sla bund gi sguri” am rspuns, Mi bine, sta i dorese mafortates oamenilr®, ina rspuns cau bog Majontata oamenilor mergla scold pentru aves O slujba bund io anumisasiguranta nancarh* Daren nu vreau si fac ast, Nu vreau s4 fu un simplu anga- jae Uh af lucer pentraalcineva, Nu vreau s4 Imi petrec viata iisdhd pe altciner sf decda cai bani pot cls, cand i merg Insect gcd sai au vaca, Vreau si fi ibe-Vecau st fia bogs De aceea nu yea osu entra acia dire voi care nv a cit Tat sag tad bogat, tatl bopu ea tat cet mai bun priten al meu, Gu toate el pornit de la zero gi wu avenncio educate forma, a devenit in Eee din urm unul dinte cei ai bogai oameni din statu Hawai "Tata stra, aca atl meu adevaat, era un om ex dey ter eduagie als un oficial guveramental extrem de bine pli, lar indiferene de ci ban cSptiga, era ller la sfricl Freire lunic A mort frtniciun ban nelidnd niio ura dup 0 wig trea de muncl grea Uno re mol prt ee a nur ei, tat bogat dupa orle de eos sila sfirgi de siping a fost, Fiproled stam ct mu primeam la coals genl de educa pe eae tne doream Siam Ci scoala nu detinearaspunsurle pe cae le ‘Gotam, pent cl tell meu adeviat, atl sir, era nsirinat tx edvcaia penta nregul stat Hawa, Siam ett meu ade- ‘ran innpeetor general scolar, nu ta prea make despre ban “ares bam cl sistemal de invamant nu putea iva ce lores afl, La vasta de 15 any doreat sh allo mai degraba Sam sf devin boge deat cum si devin angajatul unui bogae. ‘Dupa ce sssasem la vesnoelecertur ale paringlor mei pe problema insuficeneibailor am nceputs4caut un dul care Ui pnt posts invita despre bans Aga am Inceput si studier cu taul boat Arminwata eu el dela vista de ani pana am ipli- tue 8 de ani, Mi interesa educatia, entra mine, aceasta a fost Scoala de afacer™ scoala de afacer avi reale. Datoritt Khor invaace de a atl meu bogat,am fos capabil si ma retrag Gin afacer la virta de 47 de anh detindnd liberates fnanciard necesard pentru tov restl vig: Dac yf yomat store al Cen mcerocan re open accan 8 sarac— sfaul dea fun bun angajat pin la viesta de 65 de ani — 235 mune ned sin iva de a, ingrijorat de siguranta locului mew dde munca gi de planul mew de pensi, prin care banii au fost investq in fondusi mutual a e3eor valoare scade constant Dife- rena dintre sfarurile dace de cate etal bogat cel rac era mici. ‘Tata strac spunea mereu: ,Mergi la geo, ia note bune, in 35a fel incit si-y gisestio slujba sigur, fra perieole, sev sanse de promovare." Sfaral tatalui bogat a fost: ,Daed vrei sa fii bogat trebuie si fi aacerist st investitor." Problema mea era aceea c4 la scoali mu ma invatau cum st fu afacerise sau investtor. Dac vrei i fii bogat trebuie investitor." i afacerist si De cea fost Thomas Edison bogat si faimos ‘Ce agi studiae asizi la scoala?" mea inrebat ttl bogat. Dupa ce m-am gindi citeva clipe Ia modul in care imi petre- case zis am spas: Am saat vial Thomas Edison “Agi studiat o persoana foarte importants" a spus tal Sosa, i ai dscutat despre cum anume a event bop Nut am rspuns. .Am vorbit doar despre invengile Iu, com ar fi bec.” ‘Tatal bogat a zambie si mi-a spus: »Fi bine, desi nu-mi place si-ticontrazic profesor, corusi nu Thomas Edison a iaventat becul, el I-2 perlectionat." Tatal bogat mi-a explicat & Thomas Edison a fost unul dintre ero sais ii studiase via, “sAtunc de ce se spune cd ela inventat beeul Iam intrebat, ‘Au existat gi alte becuri care fuseseri inventateinaintea Iu, dar problema era ci nu erau practice. Primele becuri inventate ‘nu ardeau suficient de mult, De ascmenes, ceili inventatori na reugeau si-siexplice cum ar putea avea becul electric vreo va- loare comercial" ‘aValoate comercals 2 am intrebat incurcat6 Sous be Aree 2Cu alte cuvinte, celal inventatori nu siau cum s8 seoatd bani din inventia lor. pe cénd Thomas Elson a stun” a adau- at eal hogat =Deci ela fost inventatorul primului bee ce a putut fi folosie. sia stu cum sisi transforme inventa intro afacere,” am spus. “Taal hogataincuviita: yAcest sim al afacerilor pe cae a avut Thomas Edison a fut ca multe dintre inven sale si fie foareefolositoare oamenilor. Ela fost mi muledesit un invest- tor, fost fondatorul companiei General Fleetre sia altor com: ‘pail extrem de importante. V-au explca sta profesor vosti?= “=Nu.* am rlspuns..Mi-ap dori sto fi facut, Mar fi iteresat ‘mai mult subiectal. Ln schimb, cram plicit si ma intrebam ce relevangt are Thomas Edison pentru viata eal. Dacd mir fi spus cum a devenitatit de bogat ag fi fost mule mai ineresa § a fiasculat cu mule mai mules avengi.” ‘Tata bogat ars $1 mica spus cum a devenitinvematorul ‘Thomas Edison fondatorsl mukimilionar al unei corporat ce valora miliade de dolar. Tatil boget continaatspundnd-m 4 Edison se lisase de gcoals pentru cd profesor si credeau ci nu era sufiient de intligent pentru a obyine suecesegeolate. In copilire, s-2angajat si vindea bomboane gi revise in trenur, fn felul acesta, sia deevoltat talentul de vanzttor. In curind, a si public propriulziar in ulimal vagon gia angajat 3 de baie sa it winds nu doar bomboanele, ei i ziaul ‘Tot in copilire, in proximativ un an, atreeut de la statuel de angajat la el de patron, angajind vreo doisprezece ali bit. “Bes aa setneepu Thomas Edison cavers de actin “Tac bogat a incuviingar ga zambit. De ce nu mi-au spus profesorii acest lucru am intrebat. »Micarfi placa foare molt st aud aceasta poveste nln nu s-a termina," aspus atl bogat gia continaat simi povestesciistoria lui Thomas Edison. Edison s-plitsc In urind de afacerea sa dia een si a inceput si invete cum si ccomunice in limbajul Morse, astil incit si se poata angaja ca telegraist. In curind, Elson era unul dintre cet mai bun tele- seals din zona gi a eilatori din oray in ora folosind-se de Cunostingee sale, Datorita celor invite ea tinaeintreprinae deci valoaea slujbei lor doar pentra casa au fost eda In ‘Ancuviintand, tatil bogat a spus: Tot ce observa ci este8 Scouse Arce energie electricd becului,” spuse tatal bogat. «Thomas Edison a devenit bogat gi faimos datorits faprului ci a reusit sf vada nsamblu in timp ce ceilalti nu au vizut decat beeul lar el a fost capabil si vada imaginea in ansamblu datorité perineal dont nen a experienc telegrais” am replica, ‘Tatal bogat a incuviinar. ,Ale cuvint penteu sistem este ‘reqeaua’, Daci vrei cu adevarat si inveti s8 devil bogat trebule si incepi si cunosti ssa ingeleg puterca aflata in retle- Cei mai bogati oameni din lume construtese rele. Toi cellali au fost educati sa eaute un loe de munca." Ceci mai bogayi oameni din lume construiese ‘retele.Toti ccilalti au fost educati si caute un loc de mune’.” Far rejeau lectrstbeulelectric a finsemna pres pia pete amet am sp — : "At inceputs erin” spas al bogat. Exist mai mule tmoduri de a devenibogats deci mai bogs Same sunt intr. dleauna ee cae a eons eee, Candee te de exempl, um a ajuns John D. Rockefslsr unl dine ce mal begat amen din lie Ela fut mal mul dec st orev dups petal John D. Rocketeer event unl dnt cei mai bog caer nla peacoat o ren de atid benno tere cares le aprovitonese,sancuri pewoite conde. A devent bogat st aimos davorts rll sale, pe care poverul Stator Unite a imps so disc, mumindo monogal= slat leaner Graham Bells tnventat telefon coe ule tira devento ree de elefonie nami AT&T. am adaugat “aul bgata nent. Mal zi a evolu nel a fonice ir maitre, elle de televiiun, De care dt cand Stinventa ceva nou cate devent boga au fostes caren cont den eat dentine nine uke di tre starune spon bine plist sane Boga doar pee e& retell de ado deleviune rau fcut bos spon Cen nce cca omen mcs » copia tah tars neat Ae el gr a Shack. fn lumea de astazi, puterea computerelor extrem ree Ste-ul richdad.com, cooperim cu Editura Time Warner si ou» ‘Seow Asa cae pote ler exrontinar deine. De asemenen Fichdad.com se uneste fn retle cu alte compan din inte tment precum: Japon, China, Austral Mare Britany Aca de Sid, Canad India Singapore, Malacea Indonesia, Mexic,Flipine, Taiwan, pe Continent european $1 alrcan Dp cum spnes ttl bogat ce bop ii consraiec reel, in pce vg cial ii casts cn Toe de munet De ce se imbogatese bogatii Calor mai mul dine no nee cunosets cal: piste de acclas soi boar impreuns” Eine, ala aceasta adevarath tu doar in azul pisillon ci gal oamenilor bogs elr dia yee2 {ou Arce Com!, director cu studi inate au fost acuzati cd s-au gindit doar Jai ini nu sila angajati lo sa la inwestitori care le incredin {asera vig i bani lor. Muli dinere manager edcay bine pla- Ui sfatuiserdangajapi st cumpere mai multe aciuei ale compa nici, in timp cee s le vindeau peale lor. Desi Enron i WorldCom sunt exemple extreme, aces tip de comportamentegois est intl nit zilsic in lumea matilor companil ga piegelo de acti ‘Unul dintre motivele principale pentra care sustin domeniul marketingului in refea este acela cd multe dintre companile de acest tip sunt cu adevirat jeoli de afaceri penare oameni, mu gemul de scoali de afaceri care preia copii imeligeni sii educt 53 devina angajat ai celor bogat- Mule companii de marketing in reyea it invata pe oameni lueruri care nu sunt explicate in sco Iie traditionae... lucruri precum: cea mai buna cale de a deveni bogat este si invetisingur sisi invet gi pe alii cum si devina proprietarit unor afaceri. in loe s i invey st fe angajai loll ce Iuereara pentru cvi bogat Alte cai de a te imbogati Mulsi cameni au dobindit averi mari deovoltind afaceri de smarketing in retea. De faps, chiar nil dintre cei mai avutiprietent aime s-au imbogatit derwoltind afsceri de marketing im ree. “Totus, ca si fim corecti,exista si alte cli de a deveni extrem de bogat. Ca atare, in eapicolul urmator vor f dervolate alte moda- lagi dea deveni bogat si liber din punct de vedere financia. cliberat de neceststes de 3 munci din greu pentru a-cdgtiga exs- tenga, dea weagata de sigurangalocului de munca gi dea tri de la un salariu Ia altal. Dupa ce vei citi captolul urmator va veqi da seama daca marketingul in rejea este cea mai bund cale de a va git. si daca poate fi un mijloe de a va putea indeplini visueile i pasiunile "Ee voria despre sandal legate de fraud in eaeulelor dot armani exe de mar (ana din damental enegeti cela din domen ‘cleopatra fu cope tua, Gracia pect. pn Fallen din tori SUA Ts puedes anor ume nse in panes vet torr «cond is proexc extrem de meditate (Nf) CAPITOLUL 2 Exista mai multe modalitati de a deveni bogat “Mi pute inva si devin bogat?® msm fntzebat prof sora “Nu,* mi-a rispuns profesoral mew de biologie, -Scopal ancy ese ste aut sh devi absolvent sf pos obine 0 stubs ban." "Dar dacs nu imi doves 0 sljba? Duck eu wreau si devin bogat> am intrebat Se ce wel si fil bogat? ma ineeba pofesoral met “Penera ef wreau 5h fx ibe. Vex 84am timpol si bani acces a pot face ce-mi dorese. Na yreav sé fo un angaiat hate parca vii mel. Nu wrea ca wine mele st fe deer- mrinate de dimensanesslarili me." Masca-s pros Viseri sa vag ips de ocupatie a un com bogat, dar mu poi fi boga dact ns a note bune si apoio Slabs bine plain” spus profesral Acum intoarce-te lk brogsea a” Tin celle cri programe educational ale mele am vorbi deseori despre cel tre tipur deeds care sunt necesar dak fe dorim succes in vin din punet de vedere Financia: educatia Scolastc, profesional fnancar.7 Sous Arce Eoueariscouasmek eee ee rezalvim probleme de maomatc Exe 0 chore eed de Iporannasnlamer retin et Fea educa Am fost un elev de nota in mare pate «veg le pur si simplu, pentru e8 nu eram interesat tn ceea ce ni se pred, Gite oan ee gna sae ese Ded ches enc tls sma lcs rem deine de mula seboes feces ealcet ies ana ee Gee sol de abel del ona peso er noel iar geste tle lade oa aia New Vont Tinos The Wal See furans oe De ota anliciew of 7as ae ata tute ces arm de bot un ator ere de eon de Sine Eluetjs oleh de'cive eal Sor oer Sins tra vndele sir dct zea luca as “Serer bune ota nna ol EDUCATIA PROFESIONALA ‘Acest gen de educate fv cum sf munci pentru bai ln there copit deep sa coin dum deveined loctri avoeat i comab. Ait cll profesional it inva pe same evins sent mei, naar, cota lectin’ mecanic aut, Dac vet cuts in carta de telefon in capicoll ducati sau gel vet gsi pile respective pline cunume de col care iva pe osmenpofesi cr auto se anglers personal de vreme ce ny mam descureat prea bine la rim nivel de educate, cea scolastch, ni am fos incur devin doco, aoedt sau eontbi- In schimb, sm urmat o yeaa in New York eu ajutoral ciel am devens ofr de marin Sab cond ns, presi pl pet Standad sau nave de pasager asemenea navel ce apa inseralal de tle Sinine The Love Bot Dupceam abl cola deoarece eet orouer oun ae » Jor se intl i periada rizboilu din Vietnam, in oe st wisn ube in industria naval am mers in Florida, Ik Pentium urmat corse Seok de Zbor 2 Marne Sere ites am deveni ploy, 2burind penta Coral de icing din Vina Ambit i a sotinut cera datoia TIA Rs Tape pene ary sve nest cu ct ell erie tne am fer vlan in Viet. Panala vara $e dean avcam dja dows profes: una de fer de marina x eSfahade por daenu vam lositcaadevaratde nian n= tre le penta tig an ee eben e pare cone fpr tanta pont arbre ma bine cunesut stl este acl de serio. din Season ceam mas de dous ov core aerators a tpl Teal EDUCATIA FINANCIARA ‘Aceasta este educata care te jnvata cum si faci ca bani ts Inoreze pentra tine, in loc si erezi tu pentrc bani, Aeest al trellea nivel de educatie mu este predat in marea majortate a scolilor. "Tatil strac considera ed o buns educayie scolastic8 si profe- sionala este tot ceea ce f este necesar unei persoane penta a ves sucees in viata reals. Tatil bogat spunea: ,Dact nv ai o buna educate Financiard, vei lucra intordeauna pentru cei Dogati Richdad.com a Ficut tot posibilul si creeze produse care si predea acceasi educate inanciar’ pe care mica predat-o fatal bogat. Avem produse precum jocurile CASHFLOW 101, 302 si CASHFLOW pentra copii, care predaw intr-un mod pl- ‘ut acceas educate i gandiee financiar pe care Je-am invaat de Ia eal boat Tava cum si faci ea bamii st Iucreze pentru tine, iin oe sé lncrezi tu pentr bani.- Seon oe scat Un dezastru financiar Dupt pireres mea, Statele Unite, ea i majriates yor [( H]cidentale sunt pe eae st sibs parte de un devasiafinacian sn desman fan aa steal ns de Jnvagimne de a fer in mod adecrat, on program realist de ducai financlartclevlor, Dupl cus, ain neers, mul Shale, nam pin pes ml loa ana in cali dup purrea esa glcom sf organises aid invest bait este ailite arem de important in va ‘edn: ou am mune ume 2 pda miied de dolar pe pita de acini. In itor propa rezc S| ch va aves loc un devasru financiar ‘din cavea faprall amenit nisi dup 1980 nu vor veasuficen ba pene penvi. Mai imporant deci Bani de persie sunt bari Penta Ingale media. Deseo aud conser finan spn Chalet dimcavonte vor siden dpi ev ey petions Gees ce vid sd vt spund ace! conser media tte ct det heli rai de cai sen, cheliclile dumneavoaso redial vor cee duplce ve ita pene “Tul staceeden ct guvernl etc ss git de vy cei eae nu a bai: Det in adnel nimi sont de scrd eh tinea me dep fntnlarseieab cam ta putes por Ital nna agri de miu de ven re in eurind, vor aves nevoe de sutinereafinancara pent at 481 ple chehuicle medicae: In jural anal 2010, primi 4d milloane de oameni seu tn timpal explore demo grace del fry zbotlu dn Vietnam vor tnepe 32 Pensoneze.Inrcharea mes este ci dine ci vor ave sulin Bans spravieuasa oda ce rie lor de munca vor lua star $0 Tr dacs aiioane de oameni vor ave nevoie de miliarde de dolar penis a supravey vor I are tne um pug a plitesst pentru chliel de supravicuie ale vrsteetio?> DDupa prees me, ee pera casstermal mosey de fie {lone a ncapa cltmaicurind 4 preden educa ‘Ninva cm seg onpanivedi divest ban eee sig ‘ans tot at de portant precum a invdqa st dsc o Brose. srk Waste Moat be ADEE KAT 7 Un comentariu personal eu i soa men am reui sim a ponsiedevreme, enn sand en aves om servic fark sistent guvemulei fia nision HegARata fonduni motwae: Dee nu deineam acti sa ae cen benim de fondle mute? Model exec tree Ricre mes fondurle musiae sunt wel dint cele ma cana even evs reprernto nventie buna dack ni ceeeNjunfelde educa nanclars formala sav exprint Bes urmase gee financare, poate chai observat cy Snains deal pee de actin care nceput in mate 2000, San inanco spuncau aves pe trmen lung cm Sara pasa acim diversas poroflil™ Observat treo deren? ° Care dct me avo bund sdcaieinancard poate ve dos esc com ceva tities: os mat mul consonfinanciar denims ok pune bani de o pare, st investi in fondue neta intou pe termen lng sl sdveriica- Dac ve cine bce bmn sa eat same fn schimypuegaceceace a fiat mer faa bogs anume sede 0 afacee- El puns: Cea mai tats meditate de a even bopt exe 5 ngs! propia {eke Tal bop mal spane Dupe ai imemetat propia eer wen bune, po inepe svete in ate buns” Cea mai bun’ modalitate de a deveni bogat este {Jit infingezi propria afacere. Dupa ce tia in intat propria afacere si ai venituri bune, poti in- cepe sa investest in alte bunuri.” Celelalte moduri de a te imbogati Pentru ci i mu devin “Tatil bogat spunea: ,Pentru ci foarte multi oame fo educave financiard adecvath, ci gisese multe alte modalitati {nteresante de ase imbogai altele decit dezvoltarea rerelelor dei come Anca alaceti. De exempla, miioane de oameni inceared si se imbo- seasca jucind la Joterie sau muncind din greu si pandnd banit deoparte. Lar unii oameni chiar devin bogatifolosind aceste metode.* Elmai spunea: .Daca doreytsi devi bogat,tcbuie st slescopericalea de imbogitie cea mai potrivité tie", Urmatos- ‘ele sunt citeva dimtre celelalte metade prin care se imbogaese 1. Te pol imbogaicisitorindt 7 cistu sila Aceacreseometed et to fare popuarideinbopae Torus ttl bog ar spun: Suc fel de persoane st see cate ne ctor peta bni= 2..Te pot imbogsti find wn excroe Tat boyat.a sp stablems cl find un ebro rue hte soe! ed ai Sscrci Mare pare a faerilor se brent pinreere, Cum Bovis a incredere suficents dacs patent gut eeroet?™ 1 mai sus: sDack ey un om de inter aco roe nsinentionat, majorite sami vor Inicege vor Acorn dua sano pls dack ive dinero ale ve even om de alcr mal bun. Dar dace un sre ac ‘srr fe aja nchisoaeye paren i evr pedeps in propile moda cient 3. Te pot imbogit find lacom. Tat mea spas: Ta me a pus: Lumen exerting came ire nop ome Be fom sprequit ipurile de DDops cides pee de sein n 2000, lames a fst mp in 2000, lames a fostimpinz ita de povest despre companit cate seat modifiat raposrele financiar,ditetor: gener exec cate yoau ming ines ton cameni care define informal din incre car aan ductal atin diver director de compani care - sft ‘uitangji st cumpere aun in imp eet ilevindes pe ale Jor, Luni ir ‘it e Lun nee programele de tau fst impinste de pont legnte de director del Envon gi WorldCom, de nai dela xr sea TAT OA BONEN A » ‘Archur Anderson! gi Wall Suect care au mingit, au inselat si au frat, Cu alte cuvinte, uni dinere aeesti oameni bogasi au fost att de lacomi incit au ajuns si incace legile sisi devindescroci, Primi citiva ani ai secolulial XXT-lea au seos la iveala uncle dintre cele mai urite exemple de Iacomie, corupte i lipst a val- Drilor morale, dovedind faprul et nu toy tilhani vind droguri, poarté magi jefuiese bank 4, Poti deveni bogat find agarct. Taal bosat 2 spus: lncereea de te ibogat prin 7gieenie este cea msi des nal se pein care uni nceareh si dena avi, Oamenii Ife Ibosdes2t aceasta tactct sunt oameni are, de ese ma Shue os ncearchs cheliacs mai patin in foc si ner Fr sporetctventuril naa fel, nets pata permite mak thuke” Bla mai spus: .Problema eed daca devi bogat prin Teiscenie, ofl, tot rec rma" Co tog am ait povent Geogr cament core seau. perecue nteaga vit strangind aaertua ngucindy sel fccre ban i eumpaeind moma atenc ‘nl exis reducer de poetur, pene can final, sh sng 38 Strang preside bank Tous dei av mul bani conti 3 Thine I fel de srdacios cag cet ew adevarat nevoini Con Torn ral co Boga, lea dea tat in mize, e toxte roulf bani nu prs are sens “Tull meu bog a avut on pictn care g-a wt wna chel cuind ma nines pundnd bart deo parte, dnd ban pe nimi ‘teva edt pe seictlnecesrs Maite ra fapal etc te Topi als aba ayteptay si moars pent a pune mina pe ban ‘ef Dupace muri cel sel copa si au Fizbunat pe tof ait de ipna i au celui oi Bain si pup de el ai. Dap Sea an bans epi a ras I fl de strac pe et fuses {Sul lor, cu toute cata lor avusese © multe de Bas. Dups Tarr Anderson ut pare die cele cin ur fre de sonebil cate Are ME Nt Consol eedepeor somtabie = sus france 3 Stig comant amercne Proprtarl fos condaraat scl proce aa er all a drs ichudeve hemes rin inerzceres dept fais elles audit (Ne)Sou Ds Arce plrerea lui meu bogt,oamenit are dein comor wt tries in sri sunt ce venerears bans sind lecon ied waa gin inves. A munci din greu pentru venituri mici Tal bogs ea ma nape mine i pel a amet eed penta venti epost El asp: Omen co ms dh pti nin cea ‘mule or penru veritatis tosis potiite Venice pent trance tice an ee cve ade sn ese me pa impocte Osment cre sceoh ones ve wept scx ince cen gr dor petra lt mportedin ince mai mar Dups per tl meu bogat a mune pene tn seni ce are un impori din ein ce ma mare eitligent din pont de vedere finaciar. Majortatea onmenlor cae 0 © sh lereaa entra obtne gen de venir cu cel mai mare procent deimporitare in psy oameni care sunt salar eal Ia ot plac det ole ml ma impose In copilari tal ogat ma nv ck exist na mute ipa de impovite I mi-aspus: Exist venturi pouvite 9! unele nepotrivite.” In aceasta carte veti afla pentru ce venituri merita $i munci in greo. espectv ee venta sunt nate din ce mal putin toate dumessoasa gat dnc ce “Tatil bog ne-a lariat mie Flu sid mi oamen supine atv, anc in fia sa pute seme Iasi soci tala ci put an ci fu ctva ais pene ca apo 8 pei lege sma mai mune niciodat.dasaamavidoris : sc a ee wnat 4 DE ADEA ey 46, Poti si devii bogat fiind extrem de inteligent, talentat, atrigitor sau inzestrat, Tiger Woods reprezinta un exemple ddzjucitor de golf extrem de talentat — un jucitor de golf care a petrecut ani intregi dezvoltindusi acest talent, Torus, faprul Entei talentat sau ineligent nu este © garantie eva vet imbo: siti, Taual meu bogat spunea: .Lumea este plina de oameni talentag care nu ajung s4se imbogiveasca vreodat. Daca mergi Ia Hollywood, vei gasio gramada de actori talentati, frumosi si aratosi care istiga chiar mai putin decit majoritatea oameni~ Tor Statisticile aratc4 65 la suth dintre sportivi profesionisti ‘amv lefter la cine’ ani dupa ce cariera lor profesionals extrem ‘debine plait a lua sfaeit In lumea Financiara, pentrs a deveni bogat e-nevoie de mai mule decit de inteligent, talentul sau sinfaggarea pe care gi le-a daruit Dumoezeu, 7. Poi si te imbogaeti find norocos. Incercares de imbo~ ltine prin noroc este aproape [afl de popular ca incercarea de 2 te imbogiti prin a fi zgircit. Dupa cum slic aproape toata Tumea,milioane de oamens pariaza miliarde poate chiar triliarde cdedolari la loto la salir, in cazinouri gl evenimentele spor- tive, fiecare sperind si se imbogitease’ din senin mizind pe fnoroc. Din now, studiile au aritat ci majoritatea celor care ‘lgtiga la lorerie redevin siraci la cine! ani dupa ce eistigt mai multi bani decat ar fi putut cistiga in cinci vieti omenesti. Ca dare, chiar dacé eft? norocos 0 dats sau de dou oxi, m Snseammnd cd i vei st pastra bogitia 8. Poti deveni bogat mostenind bani. Pin’ pe a douireci de ani ficeare dintre nol ar cam erebui sie dact rmeazs sau mu $i mostenim ceva. Daca sii ch nu vei mosteni nimic, evident trcbuie si caut alte mijloace de deveni bogat. 9, Poti deveni bogat prin investti Una dintre nemulyumi rile cele mai Ireevente pe care le-am auzit este aceea ca ai nevoie de bani pentru a investi, De cele mai multe ore adevarat. Mat fexista gio alta problema legata de investiti. Poy si pirzi tor ce Tuned nu eget educat financiar si nu ai cunostingele necesare32 ‘oMADEArceR pentru afi investtor. Dupa cum multi dintre noi am observat, piata de actiuni est riscanti si schimbitoare, ceca ce inseamna ei ogi si cdstgi bani intro 2, ara dous zi si pirei pe tof Sin ccazul investiilor imobiliare, desi te pot folosi de bani ban- cherilor, e necesar i ai o anumita edvcatie gi un capital inigial pentru 2 putes acurmula bogagi mari, Ip aceasta carts, vetiafla ‘cum anome si edgtigay bani pe care si puey invest. Inainte st ‘ncepeti sv investi bani, vei inva cum si deveniti investtor. 10, Pog deveni bogat demarand o afacere.ltemleres uni sfscer\ ese metoda prin care majritteneclor avi au ans foarte bogati Bill Gates a consrut compania Microstte Michael Del cree Dll Computers din propria! su dormitr Problema ete cy icepere une alae ela veo ete cea al scant metods de imbogaie.Chiardabinive une fansiae, tees ce este mai putin rscant, poste Fextrem de costisitoure Costar obginestdreperlor de anit la prodose, seri sau tehnologirnumite pr si variezs inure 109000813 male ane In pls, fg de plats ini, exists pli hunare care se ‘ars sedilor centrale penrs cursor lam i sstinere, Chiat ow acest suport mens garantia une! averi mas, De multe of, ® pesouna Webi continue pee el canal rancizruliehiae das frances li personal merge perder. Char dac ste mai pti scans cumpragoanciza dect ncepetipropiaafacere del rer, static art cy final, ‘ime din toate slice Barts pe francis da faliment. Diferenta dintre patronii unor afaceri mari $i patronii unor afaceri mici Toainte dea wece mai departela cea de-aunsprezecea moda- ltae de ate imbogii, vreau st expic care este diferenta dine patronul uni afacen mari patronal une! afaer! mii Dif Fenta const in fapol ci mani alacerqd sunt cei care consruese retele. Lumea este plina de patronit de mick anvergura ce dein mci restaurane, Diferena dinte parton un singur restau ranc si Ray Kroc, el eare 3 fondat McDonalds, este aceea cd MeDonalds este o cunoseuti retea de fast-food-uri bazatd pe franciza. Un alt exempla contrastant este comparatia dintre patronul ce detine un atelier de reparat televizoare si Ted “Turner, cel eae a reaizat compania CNN, acronimal dela Cables News Network. Observagi din nou cuvantal rejea (network). deca este ef diferenta dintre un mic om de afaceri si un mare com de alaceri este dats, pur si simplu, de dimensiunea reelet sale, In timp ce patronii unor afaceri miei se ocupa numai de prtopria afacere, foarte puini dintre ei consteuiese revel. Mai simplu spus, construirea unei refele de afaceri este modalitatea prin care s-tu imbogatit oamenii cu adevarat bogagi Cea de-a unsprezecea cale de a vit imbogiti 11. Puteticonstruio afacere de marketing in retea. Motivul pentru care situez afacerile de marketing in retea pe locul al lunsprezeceea intr cle de imbogitre este faprul cl acest gen de afaceri reprezints un mod nou si revolusionar de a obtine mari veri. Daci aruncatio privir rapida peste primele zece modali- titi dea deveni bogat, puteyi observa ed ele pun accentul asupra persoanei cate se imbogatese. Cu alte cuvine, pot fi considerate a vind scopuri egoiste. De exemplu, cel care doreyte si devina bogat prin licomie se concentreazi, in upta sa de imbogatre, in primal rind, asupra lui si, eventual, asupra citorva pricteni si ‘membari ai familie, Cel cate se cistoreste pentru bani se gin= deste cu sigurants nunnaila cl. Char si afacere mare areca scop Jmbogatirea unui anunsit nama de oameni. Cind au aparat fran- cizele, a devent posibila imbogitirea mai multor oameni, da, de cele mai mule ori, francizcle sunt rezervate doar pentru acct ‘oameni care ii pot permite si cumpere dreptul de Iranciza, x, dupa cum am aritat deja, pentru a construi un MeDonalds, fran~ ciaa costa peste un milion de dari. Asadar, nu consider c¥ aceyti ‘oameni bogaji sunt ri sau lacom; consider ci, de cele mai multe tri, aecentul nu se pune asupra imbogitiri mai multor oameni, ci asupea inavutiit personale* “ Seon Aer 2 afacere de marketing in retea reprezinti un ‘mod nou si revolutionar de a obtine mari aver Motivul pentru care situez marketingul ia retes, singur, pe Tocul al unsprezecelea al cailor de imbogatire este pentru ct reprezintd 0 modalitate noua si revolusionara de a impartasi averea cu oricine doreste cu adevarat sa se imbogateasca. Un sis- tem de marketing in rege este construe in asa fel, incit oricine 4 poaté participa la impargiea averil. Un sistemy de marketing in retea —un sistem pe care eu il denumese deseor franciza per- sonald sau 0 mare retea invizibil de afsceri ~ este, dupa pare- rea mea, o modalitate extrem de demoeratied de & strange o avere, Sistemul este deschis oriearui om ce are deverminare si perseverenti. Acest gen de sistem nu gine cont de: ce Facultate ai turmat, daci ai urmat vreuna, ci bani ciytigi cum, ras, sex sau {nfaisare, cine i sunt paring sau daca esti popular, Majoritatea, ‘companiilor de marketing in retea sunt interesate, ia primal Find, de cit esti dispus si Inve sce schimbi gi si te dezvolti, si daci ai puterea si rezgt ila bune, sila rele, in timp ee invet Hi devil proprietarul nei alscer Un sistem de marketing in retea — un sistem pe are eu il denumese deseorifranciza personal sau © mare rea invizibilt de afaceri— este 0 modal tate extrem de democratich de a strange avere.* De curind, am ascultatinregistrarea audio a discursului unui investtorfaimos si bogat, dscurs nut intr-o renumita scoala de afaceri. Nu voi mentiona numele lui sau al scot, pentru ct coca ce uemeaza s spun nu este foarte magulitor. Ela spus: ,Nu sunt inceresat sii invig pe oameni si investeasea, Nu sunt interesat ‘1 ajut pe oameni racist ajunga mai departe fn viaa. Tot ceea ce vreau si fac este si-mi petree cimpul alaturi de eameni ineligent, precum sunteti vot aici la (numele renumitei scoli de afaceri)" sr aE oat 4 HEN ABA a Degi nu sunt de acord ow ceea ce a sustint, i acond coe respectal meu pentru sincertate Perecind mule timp in cop lise altri de prctenii bogati ai tatalui meu bogat, am aust descor comentri de genul acest, dar ele mu eau rostive dit disre in goape. Mergeau la evenimenteorganiate fn scop- ut eattabile dona bani unor ez eunoscute, dae multi din tre ei faceat pent af acceptai de socctte tn cad nel- nirlor privat, am ausitdescori ceca ce gandeuu eu adevieat — Iucrar simile ea substan eu discursl faimosull investor simuc la renumica goal de aface Evident, nu tori oamenii bogatiimpartgeseasemenea ati ini Totap sone uimi in mod permanent de ci dine oameni bogs de succes se poart dens, tocmal pentru c sue com si eintresati de ex ai putin norocoi. Voi repeta ch nto ‘amen bogat impartigese acest mod dea gird, da, conform expercnti mele, procentajul er care ofa exe semficai ‘Unul dintre motvele principale pentru cae sustn domeniul cde marketing in rea este acela cl sistemulacestuia este mult mai corect det sstomele precedente de dobindire a bogitil. Henry Ford, nul diate cet mai mari oameni de afacer ai lumi, devenit bopat prin impliniteamisiunit declarate a companii sale, Aceastamisiune declarata fost: ,Democratizarea auto- ‘obiluli.* Mocivl pentru care aceast misune a fost ti de revolutionara a fst acela ea nceputel secolui, mainle ma rau disponibile deit celor bog. Idea lui Henry Ford a fost, ceca de crea automobile pe cares gle posta permite orcine, ied 8 relizeze wdemocraieare sutomobilui.” Destal de dweresant este faptel ci Henry Ford ers angsjatel lui Thomas Edison cha ralizat proiccalprimului si antoehicul a tim- pul stu liber in 1963, s-aniscut firma Ford Motor Company. Micyorind costuile de producte si adaptind lnille de asam- blare a producti in masi a masinilor standardizate § eftine Ford a devenit cel mai mare producitor de automobile dia lume. Nu numai cia faeu ca oameni sy post permite ayn, el plata gi cele mai bune salar inte toate companiile de pro- fl, ofeind, de asmenea, profit pe vinziri munctorlor 5,46 Seon Arce redistribuind acestora 30 de milioane de dolar anual..iarin 1903, 30 de milioane de dolar valorau mult mai mult dedt asta Cu alte cuvinte Henry Ford 2 lost un om care 5-2 imbogitt pentru ci i-a pisst nu doar de clengi st, ci gi de angajatit si Era un om cu adevarat gencros. Henry Ford a fost extrem de crticat gi avue parte de atacur la persoana din partea aga-nu mite socitit intelecwale. Henry Ford nu era un om eu mula educate gi, asemenes lui Thomas Edison, a fost deseori ridicu- Tinat din cauza lipsei sale de educate formal Una dintre povestile mele preferate legate de Henry Ford a fost aceea cind is-aceru, de cAtre asa-numitii oameni inteigenti de formate academici, sides un test. [n 2iua programata pentru test un grup de inteligenia vent s8-i dea o probs oral. Doreau si dovedeasca ighoransa. Testul a inceput cu o icrebare de genul: gcare este fora de revistenta a roilor din ofl pe care le folosii* pus’ de acre unul dinere savangi, Ford, care nu cunostea rispunsu, s-a intins pur sisimplu dup’ unul dinere multe telefoane din biroul sav chemat vicepresedintele care cunostea raspunsul. Viceprese- dineele a soi, iar Ford i-aadresat lui aces inteebare. Vieeprese- dintele a dat rispunsul agteptat de comisie. Urmatoarea persoana cedueatai-a mai pus o intrebare; din nou, Ford, care nu cunostes rispunsul, a chemat un alt membra al echipei care cunostea rispunsal, Au continuat asa, pina cind, in final, unul dintre ‘oamenii intcligeni din comisie a stigat: .Vezi, asta dovedeste cA tun ignorant. Nu cunost aspunsul la nciuna dintreinere~ birile pe care tle adresim* ‘Se spune ci Henry Ford ar fi rspuns: ,Nu eunose easpun- surile pentru nu este nevoie si imi bat eapul cu rispunsurile pe care le edutai Eu angajez tines absolventinteligent, care 23 fnvatat raspunsurile pe care vi asteptati si le fi memorat eu. Treaba mea nu este si memorez informagile pe care voi le con= siderai intcligengs, Treaba mea este st imi pastrez.capul lim- pede, evitind un asemenca talmey-balmes de informati, in aga fel, ncit si por gindesc.~ Apoi e-acerut oamenilor inteligenti din lames academics si pec, Ese wer ose a Deve v Anila rind am avut grii si retin ceea ce consider cd este unul dintre citaele atribuite lui Henry Ford: ,Gandirea este cea mai grea munca din cele cite exist. De aceea, sunt atit de putin cei, care o efeeeueaza." -Gandirea este cea mai grea munca din cele cite exist. De aceea, sunt att de putini cei care efectueazi* Bogittie pentru toti ups prerea mea, aceasts nous forma de afacer,afacerile de marketing in ree, este revolutionaré penta ci, pentre prima ‘ara de-a lung stove, est astzipostbil pentru care dntre noi si partisipim la imparyitea avert care pind acum a fost re- 2ervatacelor norocosi, Sunt consient de faple exist oarecare controverseinlegitura eu acest nou tip de afacere gi ck exist i in eadrlacestors oumenilacoms si, uncori, eseroci are inceared si dea lovtura. Toray, dacs prvi dinge-o perspectiva mai larga aceste noi forme de afacer, este vorba de un sven extrem de ‘esponsail din punct de vedere socal de impartire 4 aver O afacere de marketing in regen au este oafacere Dun’ pent ee incom Prin moduli cate este conceputs ext afaceres perfects pentru oamenii cirora le place sii ajute pe ceili. Cu alte ev ‘inte, singurul mod in ere funeioneaza o afacere de marketing fn reea este aceea de ai ajuta pe alist se imbogatesea pe rmasura ce te fmbogatesti si 0. Din punctal mes de vedere, cesta este un concept revolution, I fel de revoluionar pe cit au fost si oamen, precum: Thomas Edison si Henry Ford Taint de a inchei, sti c& majritatea oameniior sunt ge- nerosi De asemenea, nu condamn Hcomia, din moment ce este Tuotdeauna santos st deyi o doza de Iacomie side egoism Majortatea dint noi protesteaza sav clatna din eap plini de dergust numai atunci ind licomis su chitares cstigul per- somal devin excesive. Din moment ee majortatea oamenilor eka Sou pe Aca sunt generosi si daresesi-iajute semeni,aceasts nous forma a sistemului de afaceri in rete ofera mai multor oameni puteret dea ajuta si mai multi oameni, Chiar daca aceasti afacere nue potrvitaoricui daca dumneavoastra sunteti genul de persoand care doreste eu adevirat si ajute eat mai multi cameni si ii atinga scopurile financiare gi si-yiindeplineased visurile,aface- rea de marketing in ree merit luaa in considerare. In concluzie In ziua de a7, existd multe modu prin care o persoana se poste imboyiti Cel mai bine este s& gsi clea cea mai pori- vité pentro dumeavoastrd. Dach sunteti © persoand carci i place sift ajute pe ali, ered c& acest nou sistem de alaer, Toatketingul in tees, vise potiveste. Din aceasta cauza, am dlenumi aceasta care Scoala de afaceri penta omen cron le place i ajince palpi. Dac mu vi tf caracter sii aja pe fi mai exist eel putin alte 10 metoe dire cate st sege Tn capitolele uresitoare voi discua eiteva dine valonile fun~ ddamentale pe care le-am gist in majortatea companilor de marketing in retea. Dupa piverea mes, aceste valor esenile sunt ceea ce trebuie si luati dumneavoasta in considerae ia primal rind, atunci cand decideti daca dovy st va aaturati sau tu acest domes Tt bogatne-afavtat pe mine si pe il iv el valorile de baza sune de departe mult mai importante decit bani. Fl spunea adesca: :poti st te imbogieyt find Tacom i zgircit. Pog, de asemenes 52 imbogatent bind gone- ros gi min larga. Metoda pe care oalegiva i metoda cate se poteivese cel mai bine vlorlor ale personalefundamentale” CAPITOLUL 3 Prima valoare: Sanse cu adevarat egale Sunt fntrebat deseori: Din moment ce mu te-ai imbogitit prin construrea uneiafaceri de marketing in re(ea, de ve reco- rmanzialtora sa inre in acest gen de afaceri?" Existd mai mulee motive pentru care recomand afacerile de marketing i refs, iar aceste motive sunt expliate in aceast cart, Reticena mea La un moment dat, pela mijlocul anilor 70, un prieten m-a invita la prezentarea unei noi oportunieagi de afacer. Fiind o persoani care isi face un obicei din investigarea regulata a aface- rilor si oportunitatilor de afacer, am fost de acord sa merg la acea intlnire. Desi mi s-a parutstraniu faptul cf 0 sedings de alaceri se ginea intr-o casi particulara, nu intr-un birov, am accepiat si merg. Aceaintiloice a reprezentat pentru mine pri- ‘mul contact ew lumea markctingul in rete. ‘Am sta rabdator si am ascultat prezentacea care durat eri ‘ore, Am fost de acord cu majoritateaargumentelor in favoarea ideli ed oamenil ar teebui st ig inceapa propria afacere, Parti creia na i-am prea acordat ateniea fost cum anume se diferen- {ia modul de construire a acestui tip de afaceri fayé de afacerea