Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 1

PROGRAMAREA STRUNGURILOR CNC

1. Prezentare generală CIMCO Edit

CIMCO Edit este un software folosit pentru generarea, editarea sau modificarea
programelor pentru maşini CNC.
Softul are mai multe module, conform ferestrei iniţiale care apare la apelare, fig.1, după
cum urmează:
 Database, este baza de date care cuprinde programele CNC, sculele, maşinile precum şi
instrumente specifice bazelor de date pentru adăugarea, corectarea, modificarea,
ştergerea, căutarea programelor CNC după criterii precizate; acest modul este disponibil
la ultima variantă de program1;
 Editor, permite editarea programului G-CODE, asigurând funcţiile specifice unui editor
de text precum selectarea, copierea, mutarea, ştergerea anumitor secvenţe:
 NC Functions asigură configurarea blocurilor de program, numerotarea liniilor,
inserarea unor macrocomenzi pentru inceperea/finalizarea programului, schimbarea
sculelor, introducerea corecţiilor etc.;
 Backplot, permite vizualizarea şi verificarea programelor create, definirea sculelor şi
maşinilor utilizate;
 File Compare, asigură compararea fişierelor program;
 Transmision, transferă programul către maşina CNC;
 CNC-Calc, defineşte modelul de prelucrare şi operaţiile executate pe maşini CNC.

Fig. 1. Prezentare generală CIMCO Edit

1
Disponibilă pentru varianta CIMCO Edit 7.0;

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 2
Din modulele prezentate rezultă principalele moduri în care se foloseşte acest software. Cea
mai comodă variantă de folosire este aceea de editare-scriere a programului de prelucrare CNC
în G-CODE urmată de verificarea sau simularea programului scris. Dacă se începe cu modulul
CNC-Calc se programează cu uşurinţă cicluri de prelucrare dificil de scris manual cum ar fi
strunjirea de degroşare cu mai multe treceri sau frezarea unor buzunare. De asemenea se pot
verifica parametrii regimurilor de prelucrare şi timpii pentru fiecare sculă folosită.

2. Exemplu piesă strunjită. Elaborarea modelului de prelucrare

1. Se alege tipul generic al maşinii CNC. Din grupul File Type selectăm opţiunea ISO
Turning, iar în ferestrele CNC-Calc şi NC Functions trebuie implicit să apară aceaişi
opţiune. Pentru o bună simulare a codului, în modulul Backplot se poate alege maşina
CNC utilizată (Okuma Turning în cazul exemplului de faţă).
2. Se apelează editorul pentru generarea secvenţelor de început şi sfârşit de program şi
schimbarea sculei, în vederea primei prelucrări. Se apelează Editor-New după care,

Fig. 2. Modulul editor și definirea secvenței de start a programului CNC

în fereastra din figură, se selectează macrocomanda Program Start and End. Se completează
datele solicitate care se referă la numărul programului, descrierea acestuia şi turaţia maximă a
maşinii. După introducerea acestor date, secvenţa în G-Code apare în fereastra editorului.
Urmează apelarea procedurii de schimbare a primei scule și având în vedere forma
piesei se folosește opţiunea menţinerii constante a vitezei de aşchiere. Secvenţa obţinută se
inserează în codul de programare CNC şi, în continuare, va trebui să programăm mişcările de
lucru.

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 3

Fig. 3. Modulul editor și definirea secvenței de stabilire a sculei

În secvenţa G-CODE obţinută se adaugă şi valoarea avansului 0,25 mm/rot.

Fig. 4. Folosirea editorului pentru programarea regimurilor de prelucrare

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 4
Salvăm secvenţa G-CODE cu numele Strung1. În continuare se apelează modulul CNC-Calc.

Fig. 5. Apelarea modului CNC-Calc

Piesa de prelucrat are forma şi dimensiunile din fig. 6. Modulul permite desenarea piesei de
prelucrat. În primul rând se trasează liniile verticale, după cum urmează, fig.7a,b,c,d.

a) b) c) d)
Fig.7. Desenarea piesei; trasarea liniilor verticale

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 6 Gavril MUSCĂ 5
După desenarea acestor linii urmează trasarea poliliniei de contur. Pentru a face mai comodă
introducerea datelor selectăm din grupul Snap, comanda Snap to End Point şi apoi se defineşte linia
de contur, definită prin două puncte ( ), la care selectăm opţiunea Polyline, conform fig.8.

Fig.8. Desenarea poliliniei de contur

Suprafaţa conică este racordată spre diametrul minim cu o rază de 20 mm iar la diametrul
maxim cu o rază de 30 mm. Folosind comanda Fillet Elements, realizăm racordările,
conform figurii.

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 6

Fig.9. Editarea liniei de contur în vederea definirii profilului piesei

Comanda Chamfer Elements permite teşirea diametrului minim al piesei, fig.9.

Fig.10. Teșirea profilului de contur

După ştergerea elementelor care nu mai sunt necesare (liniile verticale intermediare) folosind
comanda Delete, putem utiliza şi comanda Remove Duplicates, pentru eliminarea
eventualelor elemente suprapuse. Partea de desenare se finalizează cu salvarea desenului.

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 7
3. Definirea operaţiilor de prelucrare prin strunjire
Realizarea piesei presupune parcurgerea unor operaţii de prelucrare, prezentate în cele ce
urmează.

Fig.11. Strunjirea frontală

Strunjirea frontală (Face Turning) este prima prelucrare programată. Adaosul de
programare pe faţa frontală este de 4 mm iar semifabricatul are diametrul de 82 mm, iar
poziţionarea cuţitului în punctul de start este 1 mm distanţă de semifabricat pe direcţiile z (5
mm) şi la diametrul 84 mm, pe x, iar punctul final este pe faţa frontală, vezi fig.11.
Definirea parametrilor prelucrării (Parameters) presupune în grupul Cuts stabilirea
poziţiei sculei faţă de piesă în timpul prelucrării (Tool Orientation), raza la vârful cuţitului
(R0,8 mm), tipul compensării realizate de controler (Compensation Type). În continuare se
definesc prelucrările, realiyate cu această sculă, degroşarea la care trebuie precizat pasul de
degroşare (Roughing Stepover) 2,5 mm şi/sau finisarea. Dacă finiarea se realizează cu aceiaşi
sculă, se bifează Finish, după care se stabilesc pasul de trecere (Finish Stepover) şi numărul de
treceri (Finish Cuts). Dacă
finisarea se realizează în altă
operaţie, eventual cu altă
sculă, trebuie prevăzut
adaosul de prelucrare pentru
finisare (Stock to Leave),
fig.12.
În cadrul
parametrilor operaţiei de
prelucrare se precizează
modul de intrare/ieşire a
sculei la fiecare trecere de
prelucrare (Entry/Exit),
respectiv vectorul de intrare
şi cel de ieşire din prelucrare
(definiţi prin unghi Entry
Fig. 12. Definirea parametrilor operaţiei de strunjire frontală

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 8
Angle şi lungime Entry Lenght).
Verificarea traiectoriei sculei este posibilă prin comanda Show Toolpath, iar în figură
apar traiectoriile de lucru şi retragere pentru mişcările de lucru necesare, fig.13. În cazul în care
se impun alte date de definire a operaţiei se apelează comanda New şi se reiau parametrii de
prelucrare. Se continuă cu Export Clipboard, iar secvenţa G-CODE de copie în Strung1.NC.

Fig.13. Verificarea traiectoriei sculei pentru strunjirea frontală

Se continuă cu definirea punctului de referinţă situat în exemplul de faţă în punctul X150,
Z150. Apoi se apelează modulul Backplot în care se activează opţiunea Backplot
Window . În partea dreapta jos a ferestrei de lucru, se lansează funcţiile de
vizualizare a comenzilor, rezultatul fiind prezentat în fig.14.

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 9
Fig.14. Verificarea codului şi vizualizarea traiectoriei sculei

Fig.15. Editarea G-CODE pentru prelucrarea strunjire frontală

Fig.16. Adăugarea punctului de referinţă pentru schimbarea sculei

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 10
Următoarea prelucrare este strunjirea de degroşare, prezentată în fig.16. Pentru această

Fig.17. Strunjirea de degroşare; elementele de bază şi selectarea profilului de prelucrat

operaţie se accesează comanda Roughing Turning din grupul Turning Operations (situat în
partea dreapta sus a figurii) a cărei parametri se introduc în fereastra din stânga. Se precizează
că punctul de referinţă iniţial are aceleaşi coordonate ca şi în cazul precedent (X100, Z100). Se
selectează conturul de prelucrat (marcat cu săgeţi) după care se definesc parametrii prelucrării.

Fig.18. Parametrii operaţiei de strunjire de degroşare

În grupul Tool se selectează orientarea sculei în raport cu piesa prelucrată (Tool Definition),
raza plăcuţei (cu valoarea 0,8 în exemplul de față), orientarea în timpul lucrului (Work
Orientation) şi compensarea sculei care trebuie realizată de controler.
Selectând Show Toolpath se obţine traiectoria sculei pentru strunjirea de degroşare,
fig.19.

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 11

Fig.19. Traiectoria sculei obţinută prin folosirea comenzii Show Toolpath

Se exportă secvența de G-Code aferentă în fișierul Strung1.NC apoi se apelează modulul
Backplot pentru simularea proceselor de prelucrare. Rezultatul este cel prezentat în fig.20.

Fig. 20. Verificarea codului de programare folosind Backplot

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 12
Dat fiind că la degoșare s-a prevăzut un adaos de prelucrare de 0,3 mm la exteriorul
piesei, urmează definirea operației de finisare. Prima secvență este cea de schimbare a sculei.
Se va folosi un cuțit de strung prevăzut cu plăcuță având raza la vârf de 0,4 mm.

Fig.21. Valorile de bază şi selectarea conturului pentru strunjirea de finisare

După precizarea valorilor de bază
se definesc parametrii de lucru,
conform fig.22. Urmează
selectarea elementelor care
compun profilul exterior, după
care se exportă secvența de
program în editor, Export
clipboard.
Se editează secvența programată
prin adăugarea puncului de
referință (X100, Z100). Apelarea
modulului Backplot arată
rezultatul prelucrării piesei până în
acest moment.

Fig. 22. Parametrii operaţiei strunjirea de finisare

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 13

Fig.23. Verificarea codului şi simularea prelucrării piesei folosind Backplot

Ultima secvență de prelucrare este retezarea (Cutoff), fig.24. Se folosește secvența de
schimbare a sculei folosite la retezare precum și parametrii regimului de lucru.
Conform coordonatelor și dimensiunilor piesei se introduc valorile de bază necesare,
după care se stabilesc parametrii operației, fig.25.

Fig.24. Apelarea operaţiei de retezare a piesei (Cutoff)

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 14

Fig.25. Parametrii operaţiei de retezare

După apelarea modului Backplot se obține rezultatul din fig. 26.
Ultimele funcții folosite aparțin modului NC Functions, fig.27. Pentru anumite
controlere CNC este necesară numerotarea liniilor din programul G-CODE. Pentru
introducerea numerelor de linii, din blocul Block Numbers folosim comanda Renumber.
Rezultatul obținut după editare și verificare și programul G-CODE este cel din fig. 28.

Fig.26. Simularea operaţiilor de prelucrare folosind modulul Backplot

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 15

Fig.27. Apelarea modulului NC Functions

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 16
%
O1111
(-- PROGRAM STRUNJIRE --)
G21 G40
G54
G50 S6000
(-- CUTIT OD80L --)
(-- CONSTANT SURFACE SPEED --)
T0101
N100 G18 G99
N110 G96 S250 F0.25 M03
N120 (-- START MOTION --)
N130 (STRUNJIRE FRONTALA)
N140 G0 X100 Z100
N150 G0 X86.000 Z5.707
N160 G0 Z6.707
N170 G41 G1 Z2.500
N180 G1 X-2.000
N190 G1 Z3.500
N200 G1 X-0.586 Z4.207
N210 G0 X86.000
N220 G1 Z0.000
N230 G1 X-2.000
N240 G1 Z1.000
N250 G40 G1 X-0.586 Z1.707
N260 G0 X100 Z100
N270 (STRUNJIRE DEGROSARE)
N280 G0 X100 Z100
N290 G0 Z1.134
N300 G0 X79.545
N310 G42 G1 Z0.134
N320 G1 Z-63.453
N330 G3 X80.600 Z-69.083 I-29.772 K-5.630
N340 G1 Z-100.000
N350 G1 X84.000
N360 G40 G1 X86.000
N370 G1 X87.414 Z-99.293
N380 G0 Z1.134
N390 G0 X75.089
N400 G42 G1 Z0.134
N410 G1 Z-56.459
N420 G3 X79.545 Z-63.453 I-27.545 K-12.625
N430 G3 X79.884 Z-64.439 I-29.772 K-5.630
N440 G1 X81.298 Z-63.732
N450 G0 Z1.134
N460 G0 X70.634
N470 G42 G1 Z0.134
N480 G1 Z-52.436
N490 G3 X75.089 Z-56.459 I-25.317 K-16.647
N500 G3 X75.893 Z-57.375 I-27.545 K-12.625

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 17
N510 G1 X77.307 Z-56.667
N520 G0 Z1.134
N530 G0 X66.179
N540 G42 G1 Z0.134
N550 G1 Z-49.093
N560 G1 X70.422 Z-52.276
N570 G3 X70.634 Z-52.436 I-25.211 K-16.807
N580 G3 X71.705 Z-53.280 I-25.317 K-16.647
N590 G1 X73.119 Z-52.573
N600 G0 Z1.134
N610 G0 X61.724
N620 G42 G1 Z0.134
N630 G1 Z-45.752
N640 G1 X66.179 Z-49.093
N650 G40 G1 X67.288 Z-49.925
N660 G1 X68.702 Z-49.218
N670 G0 Z1.134
N680 G0 X57.268
N690 G42 G1 Z0.134
N700 G1 Z-42.410
N710 G1 X61.724 Z-45.752
N720 G40 G1 X62.833 Z-46.584
N730 G1 X64.247 Z-45.877
N740 G0 Z1.134
N750 G0 X52.813
N760 G42 G1 Z0.134
N770 G1 Z-39.069
N780 G1 X57.268 Z-42.410
N790 G40 G1 X58.378 Z-43.242
N800 G1 X59.792 Z-42.535
N810 G0 Z1.134
N820 G0 X48.358
N830 G42 G1 Z0.134
N840 G1 Z-35.727
N850 G1 X52.813 Z-39.069
N860 G40 G1 X53.922 Z-39.901
N870 G1 X55.337 Z-39.194
N880 G0 Z1.134
N890 G0 X43.902
N900 G42 G1 Z0.134
N910 G1 Z-31.840
N920 G2 X47.217 Z-34.872 I18.049 K7.895
N930 G1 X48.358 Z-35.727
N940 G40 G1 X49.467 Z-36.560
N950 G1 X50.881 Z-35.852
N960 G0 Z1.134
N970 G0 X39.447
N980 G42 G1 Z0.134
N990 G1 Z-8.776
N1000 G1 X40.600 Z-9.929

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 18
N1010 G1 X40.600 Z-23.944
N1020 G2 X43.902 Z-31.840 I19.700 K0.000
N1030 G2 X44.750 Z-32.745 I18.049 K7.895
N1040 G1 X46.164 Z-32.038
N1050 G0 Z1.134
N1060 G0 X34.992
N1070 G42 G1 Z0.134
N1080 G1 Z-4.321
N1090 G1 X39.447 Z-8.776
N1100 G40 G1 X40.342 Z-9.671
N1110 G1 X41.756 Z-8.964
N1120 G0 Z1.134
N1130 G0 X30.537
N1140 G42 G1 Z0.134
N1150 G1 X34.992 Z-4.321
N1160 G40 G1 X35.886 Z-5.216
N1170 G1 X37.301 Z-4.508
N1180 G0 X100
N1190 G0 Z100
N1200 M09
N1210 (-- CUTIT FINISARE OD50L --)
N1220 (-- CONSTANT SURFACE SPEED --)
N1230 T0202
N1240 G18 G99
N1250 G96 S450 F0.15 M03
N1260 M08
N1270 ((STRUNJIRE FINISARE)
N1280 G0 X100 Z100
N1290 G0 X30.000 Z1.000
N1300 G42 G1 Z-0.000
N1310 G1 X40.000 Z-10.000
N1320 G1 Z-23.944
N1330 G2 X46.718 Z-35.038 I20.000 K0.000
N1340 G1 X69.923 Z-52.442
N1350 G3 X80.000 Z-69.083 I-24.962 K-16.641
N1360 G1 Z-100.000
N1370 G40 G0 Z-99.000 X82.00
N1380 G0 X100 Z100
N1390 M09
N1400 (-- CUTIT RETEZARE --)
N1410 (-- CONSTANT SURFACE SPEED --)
N1420 T0303
N1430 G18 G99
N1440 G96 S400 F0.25 M03
N1450 M08
N1460 (RETEZARE)
N1470 G0 X100 Z100
N1480 G0 G42 X86.000 Z-100.000
N1490 G1 X-0.500
N1500 G0 X82.000

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018

Curs TFAC 7 Gavril MUSCĂ 19
N1510 G40 G1 X86.000
N1520 G0 X100 Z100
N1530 (-- END MOTION --)
N1540 M09
N1550 M05
N1560 M30
%
Fig.28. Programul G-CODE, cu renumărarea liniilor de program
O importantă secvență a modului NC Functions este oferită de comanda Toolpath
Statistics, aflată în grupul Info, fig.29.

Fig.29. Apelarea funcției Toolpath Statistics

Această comandă oferă date privind timpul total de prelucrare sau, după dorință, defalcarea
acestor timpi după fiecare sculă în parte, la selectarea fiecărei scule.

CURS 7 Gavril MUSCĂ 2017-2018