DEPUNERI CATODICE DE METALE.

CUPRAREA

Principiul lucrării:
Electroliza reprezintă procesul de descompunere permanentă a unei substanţe sub acţiunea
curentului electric.
La trecerea curentului electric printr-un electrolit, adică în timpul electrolizei au loc cele
două procese distincte: transportul curentului electric şi reacţiile chimice care se produc la
electrozi.
Transformările chimice care au loc în timpul electrolizei depind de natura şi starea
electrolitului, de natura solventului, de natura materialului din care sunt confectionaţi electrozii şi
de prezenţa altor substanţe în soluţia sau topitura electrolitului.
Pe bază experimentală, M. Faraday descoperă între anii 1882 – 1933 că există o relaţie
între cantitatea de electricitate care trece printr-un electrolit şi cantitatea de substanţă transformată
prin electroliză, enunţând astfel legile electrolizei sau legile lui Faraday. Aceste legi se enunţă
astfel:
1. Cantitatea de substanţă transformată la electrod în timpul procesului de electroliză este
proporţională cu cantitatea de electricitate care trece prin soluţia sau topitura de electrolit.
m= kIt = kQ (1)
unde:
m - cantitatea de substanţă transformată la electroliza, în g ;
I - intensitatea curentului, în A;
t - timpul de electroliză, în s;
Q - cantitatea de electricitate (în C); Q=I t;
m g mg
K= Q - echivalentul electrochimic, în sau .
C C
Echivalentul electrochimic reprezintă cantitatea de substanţă depusă la electrod de
cantitatea de electricitate de 1 coulomb (C).
2. La trecerea aceleiaşi cantităţi de electricitate prin soluţiile sau topiturile de electroliţi,
cantităţile de substanţele puse în libertate la electrozi sunt proporţionale cu echivaleţii lor chimici.
Deci, echivalenţii electrochimici sunt proporţionali cu echivalenţii chimici.
Se poate scrie:
K= E/F (2)
F - numărul lui Faraday (F= 96500 C = 26,8 Ah).
Deoarece E = A/z, în care A reprezintă masa atomică, iar z reprezintă numărul de electroni
implicaţi în proces egal cu sarcina ionului depus la electrod se mai poate scrie :
K= A/zF (3)
Reunind cele două formule, legile lui Faraday se pot exprima prin formula generală:
A
m= ��
I t [g] (4)
z�F
Depunerile catodice (galvanice) ale stratelor metalice se fac în scopul creşterii rezistenţei
la coroziune a pieselor acoperite, al îmbunătăţirii aspectului decorativ şi pentru mărirea
rezistenţei acestora la uzură. Depunerile electrochimice (catodice) au la bază reacţia catodică de
reducere a ionilor metalici din soluţii apoase :M+z + z e-→ M↓ pe suprafaţa piesei legată la polul
negativ al unui circuit electric de electroliză (fig. 1).
Depunerea catodică a metalelor din soluţii apoase are loc la potenţiale mai negative decât
potenţialul de echilibru al metalului în seria potenţialelor standard Volta.
 Depunerile catodice de cupru prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere
decorativ, protector cât şi funcţional. În scop protector – decorativ, cuprul se depune ca substrat
înaintea depunerilor de crom, nichel, argint şi staniu, atât pe materiale metalice cât şi pe materiale
nemetalice, cum ar fi materiale plastice şi ceramice. În scop funcţional, datorită conductibilităţii
electrice ridicate, depunerile de cupru sunt utilizate pe scară largă în tehnologiile electrotehnice şi
electronice.
În lucrarea de faţă se va efectua o cuprare cu anod solubil, adică se va depune un strat de
cupru pe o placă de alamă. Electrodepunerea cuprului are loc într-o celulă de electroliză (fig. 1),
utilizând drept electrolit o soluţie acidă de CuSO4. Anodul celulei este o bară de cupru, iar la
catod se plasează piesa ce urmează a fi protejată.

Fig. 1. Montaj de electroliză

1- sursă de curent continuu; 2 – rezistenţă variabilă ; 3 – anod ; 4 – catod ; 5 – vas electroizolant ; 6 - miliampermetru

Sulfatul de cupru se disociază în soluţie conform ecuaţiei:

CuSO4® Cu2+ + SO42- (5)
La electrozii instalaţiei de electroliză se desfăşoară reacţii electrochimice:
Catod (alama): Cu2+ + 2e-® Cu (reducere) (6)
- 2+
Anod (cupru): Cu - 2e ®Cu (oxidare) (7)
Potrivit reacţiilor chimice de mai sus, la catod (polul negativ), deci pe piesa de alamă, se
depune cupru, iar anodul (piesa de cupru) se consumă (electroliza cu anod solubil).
Scopul lucrării: constă în determinarea randamentului de curent şi a grosimii stratului
depus în cazul unei cuprări catodice.
Aparatură şi substanţe:
Aparatură: anod de cupru, catod de alamă, montaj de electroliză, balanţă analitică
Substanţe: soluţie acidă de sulfat de cupru
Modul de lucru:
 se curăţă electrodul de cupru şi piesa de alamă cu hârtie metalografică, se spală cu apă
distilată şi se usucă cu hârtie de filtru;
 placa de alamă se cântăreşte la balanţa analitică, se introduce în baia de cuprare şi se leagă
la polul negativ (catod) al sursei de curent continuu; la polul pozitiv (anod) se fixează electrodul
de cupru;
 se conectează instalaţia la reţea, se pune în funcţiune şi se reglează cu ajutorul
potenţiometrului intensitatea de 0,5 A; durata electrolizei este de 60 sau 45, minute după care se
întrerupe funcţionarea circuitului electric;
 se scoate catodul şi se spală cu apă distilată, se usucă prin tamponare între două hârtii de
filtru şi se cântăreşte la balanţa analitică.
Calcule şi rezultate:
Randamentul de curent se calculează cu ajutorul relaţiei:

2
 mp
=  100 (8)
mt
unde: mp - masa de cupru depusă practic, dată de diferenţa de masă a catodului (alamă) înainte şi
după electroliză;
mt - masa teoretică de cupru care se calculează conform legilor lui Faraday
A
m= ��
I t
z� F
în care: A - masa atomică a metalului (ACu=63,5 g)
I - intensitatea curentului de electroliza (A);
t - timpul de electroliza (s sau h);
z - valenta metalului;
F - numărul lui Faraday (F= 96500 C = 26,8 Ah).
Grosimea stratului de cupru depus la electroliză se calculează astfel:
mp
= (9)
S 
unde : mp - masa practică de cupru depusă, g;
S - suprafaţa piesei pe care s-a realizat depunerea, cm2;
 - masa specifică (densitatea) cuprului (Cu=8,93 g/cm3).

Tema de casă:
1. Să se calculeze care trebuie să fie curentul de electroliză şi timpul de electroliză pentru
depunerea unui strat de cupru de grosime 0,2mm pe o suprafaţă de 1cm 2, dacă densitatea de
curent este 1,5 A/dm2, iar AC u= 63g, z = 2, F = 96500A∙s şi η = 85%.
2. O celulă de producere a aluminiului prin electroliza soluţiei de alumină în criolită topită
necesită 20000 A. Cât aluminiu se obţine pe zi în celula de electroliză, presupunând că
randamentul este 92%. Masa atomică a Al este 27 g, iar F=96500 A.sec.
3. La electroliza unei soluţii de fier la o intensitate de 4A şi un randament de 80% se depun în 2
ore 4,45 g fier. Care este starea de oxidare a fierului în soluţia respectivă. AFe= 56g.
4. Pentru acoperirea completă a unui obiect de podoabă este necesară o cantitate de 2,5 g Ag.
Folosindu-se la electroliză un anod de argint într-o celula electrolitică cu soluţie de AgNO 3, timp
de 10 min se cer:
a) reacţiile la electrozi;
b) intensitatea curentului folosit la argintare, dacă randamentul este de 75%
c) dacă se foloseşte un curent de 5 A, care este randamentul de curent?
5. Se cuprează prin electroliză cu anod solubil de cupru un obiect cu dimensiunile 10-20 cm.
Stratul de Cu depus are grosimea de 0,005 mm, (= 8,9g/cm3). Să se scrie reacţiile care au loc la
electroliza CuSO4 şi să se calculeze timpul de cuprare dacă intensitatea curentului este I = 5A.
Masa atomică a Cu este 64 g.
6. La nichelarea cu anod solubil a unei piese din oţel (S=2,5 cm 2), condiţiile de electroliză sunt:
I=300 mA, t=20 min. Se mai cunosc ANi=59, F=96500 As, ρNi = 7,13 g/cm3. Să se determine
grosimea stratului de Ni depus.
7. Să se calculeze randamentul de curent la rafinarea electrolitică a cuprului, dacă timp de 4 ore,
la o intensitate de curent de 5 A se depun 21,49 g Cu.
8. La trecerea curentului electric prin două electrolizoare legate în serie conţinând soluţie de
AgNO3, respectiv CUSO4, în primul se separă la catod 2,16 g Ag. Să se calculeze masa de cupru
separată în al doilea electrolizor.

3
9. Un obiect metalic cu suprafaţa de 100 cm2 trebuie nichelat cu un strat de grosime 0,3 mm,
folosind o soluţie de NiSO4. Cât timp este necesar pentru electroliză dacă intensitatea curentului
este 3 A, randamentul catodic 90% şi greutatea specifică a nichelului Ni=7,13 g/cm3.
10. Se nichelează prin electroliză cu anod solubil de nichel un obiect cu dimensiunile 20-20 cm.
Stratul de Ni depus are grosimea de 0,02 mm, (= 7,13g/cm3). Să se scrie reacţiile care au loc la
electroliza NiSO4 şi să se calculeze timpul de nichelare dacă intensitatea curentului este I = 3A.