Laborator AP

UNIVERSITATEA MARITIMĂ
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANTA

ANTENE ŞI PROPAGARE
Departamentul Electronică şi telecomunicaţii
Îndrumar de laborator
Asist. Drd. Daniela DEACU
1
2
CUPRINS
LABORATOR 1 (2 ore)
Antena. Elementul de imagine. Parametrii antenelor
LABORATOR 2 + LABORATOR 3 (4 ore)

Antena dipol în λ/2
LABORATOR 4 (2 ore)
Antena dipol scurt
LABORATOR 5 + LABORATOR 6 (4 ore)

Antena dipol repliat
LABORATOR 7 (2 ORE)
Antena monopol
3
4
LAB 1
5
6
Antena. Elementul de imagine.

Parametrii antenelor
A. Antena. Definiţie. Caracterizare

Antena este un dispozitiv care asigură la emisie transformarea curenţilor de
radiofrecvenţă în unde electromagnetice, iar la recepţie asigură transformarea undelor
electromagnetice în curenţi de radiofrecvenţă.
Antenele pot fi clasificate din multe puncte de vedere:
 dupa principiul de funcţiuonare - electrice magnetice
 dupa forma elementului radiant – liniare, de suprafata
 dupa destinaţie – de emisie, de recepţie, mixte
B. Elementul de curent
Pentru aprofundarea studiului antenelor se utilizeaza noţiunea de antena de referintă care
poate fi ideala sau reala. Antenele ideale sunt antene teoretice care sunt folosite ca etaloane
pentru antenele reale sau pentru definirea unor parametri ai antenelor. Ca exemplu de antena de
referintă putem aminti elementul de curent.
Deoarece elementul de curent poate fi privit ca o antenă elementară, acesta a fost asociat
cu o serie de caracteristici de bază, descrise de parametrii utilizaţi pentru a caracteriza antenele în
general. Cei mai importanţi parametri ai antenelor sunt diagrama de radiaţie, deschiderea lobului
principal la -3 dB, directivitatea, câştigul, rezistenţa de radiaţie, impedanţa de intrare a antenei.
Prin elementul de curent înţelegem un radiator elementar, presupus că fiind filar şi de

lungime infinitezimală, parcurs de un curent de amplitudine constantă de-a lungul său.
Studierea radiaţiei elementului de curent este importantă deoarece orice antenă poate fi
împărţită în elemente infinitezimale de curent, câmpul electromagnetic radiat de antenă într-un
punct din spaţiu fiind suma contribuţiilor tuturor elementelor de curent.
7
ar
a
r

a
Idl
y
Fig.1.1 Elementul de curent în coordonate sferice
În această figură este prezentat elementul de curent localizat în origine şi orientat de-a
lungul axei z .
Având în vedere faptul că în general sistemul de coordonate este cel sferic, exprimarea
operatorilor diferenţiali se realizează cu ajutorul parametrilor Lame (a cosinuşilor directori):
Coordinate Lame coefficient

r h1= 1
θ h2= r
φ h3= rsinθ
Tab.1.1- coeficienţii Lame pt coordonate sferice
Aşa cum se observă din fig. următoare cordonatele sferice ale elementului de suprafaţă şi
ale elementului de volum pot fi scrise astfel:
dS  r 2  sin  d d (1.1)
unde dS reprezintă aria secţiunii transversale a elementului de curent de lungime dl ;
dV  dSdl (1.2)
volumul ocupat de curent este de dimensiune infinitezimală, astfel sursa poate fi
considerată ca fiind localizată într-un punct.
8
Fig.1.2 Elementul de suprafaţă şi elementul de volum în coordonate sferice
Câmpul electromagnetic generat de o antenă acoperă trei zone de radiaţie:
 zona apropiată
 zona intermediară
 zona de câmp indepărtat
În câmp îndepărtat vom avea două componente de câmp Eθ şi Hφ. Trebuie specificat faptul
că filamentul de curent produce o undă transversal electromagnetică atât timp cât E┴H şi egale
cu impedanţa de undă Z0. Această impedanţă de undă ne arată că în câmp îndepartat doar aceste
două componente transmit puterea reală, puterea radiată.
C. Parametrii antenelor
Cei mai importanţi parametri ai antenelor sunt diagrama de radiaţie, deschiderea lobului
principal la -3 dB, directivitatea, câştigul, rezistenţa de radiaţie, impedanţa de intrare a antenei.
C.1 Diagrama de radiaţie

Diagrama de radiaţie este o reprezentare grafică a modului în care variază modulul
câmpului electric şi al celui magnetic în spaţiu, în raport cu unghiul  şi  , considerând distanţa
r fixată.
9
Distribuţia relativă a puterii radiate ca funcţie de direcţie în spaţiu este diagrama de
radiaţie a antenei.
Întrucât raportul dintre câmpul electric şi cel magnetic este constant şi egal cu Z0, atunci
când este trasată o diagramă de radiaţie într-o zonă de câmp îndepărtat, va există o singură
reprezentare a funcţiei de radiaţie , atât pentru câmpul electric, cât şi pentru cel magnetic.
Fig.1.3 Planul E perpendicular pe planul H

Două dintre cele mai importante aspecte ale diagramei sunt planul E şi planul H. Planul
E este cel care conţine antena, iar planul H este cel perpendicular pe antenă.
Diagramele de radiaţie se clasifică în
 diagrame în plan (2D) şi
 diagrame în spaţiu (3D).
Diagramele 2D pot fi trasate atât în planul E, cât şi în planul H, atunci când fie θ fie φ
este fixat, curbele în plan fiind astfel obţinute prin secţionare diagramei tridimensionale.
Pentru θ variabil fi φ fix - se reprezintă diagrama de radiaţie în planul E.
Pentru θ fix şiφ variabil vom reprezenta diagrama de radiaţie în planul H.
Fig.1.4 Diagrama de radiaţie în planul E
10
Fig.1.5 Diagrama de radiaţie în planul H

În planul H diagrama de radiaţie este omnidirecţională, câmpul nu depinde de unghiul  .
În cazul diagramelor 3D, în locul sistemelor de coordonate plane polare, se face o
reprezentare în coordonate sferice, variind atât  , cât şi  .
C.2 Câştigul intrinsec. Câştigul realizat

Un radiator izotrop este un radiator fictiv ce radiază în mod egal în toate direcţiile.
Directivitatea este o fucţie de coordonate unghiulare ce arată cum o antena concentrază puterea
radiată comparativ cu radiatorul izotrop.
Puterea radiata pe unitatea de unghi solid ( , ) (dPr / d )( ,  )

D( , )   (1.3)
Puterea medie radiata pe unitatea de unghi solid Pr / (4 )
Mai simplu, directivitatea de antenă este o măsură a raportului dintre intensitatea radierii
într-o direcţie dată şi intensitatea radierii produse de o sursă izotropă.
Fie ca (θ0, φ0 ) să fie direcţia lobului principal.
Gi  D(0 ,0 ) (1.4)
Astfel formula 3.3 este numit câştig intrinsec sau simplu câştig. Acesta ia în considerare
doar proprietaţile de radiaţie a antenei. Dezadaptarea la intrarea anteni poate fi luată în
considerare cu scopul de a realiza o cifră totală de merit care este numită câştig realizat.
Puterea radiata pe unitatea de unghi solid ( , ) (dPr / d )(0 , 0 ) Pr

Gr    Gi  Gi
Puterea la intrarea antenei Pt / (4 ) Pt
(1.5)
unde η ste eficienta antenei.
11
C.3 Eficienţa antenei
Eficienţă unei antene ia în calcul pierderile ohmice şi dielectrice ale antenei datorate
materialelor utilizate şi pierderile referitoare la dezadaptare. Eficienţa de dezadaptare şi eficienţa
de radiere sunt cei doi termeni care permit definirea eficienţei totale a antenei.
Eficienţa er de dezadaptare este direct legată de parametrul S11 şi este definită de:
er  (1 | S11 |2 ) (1.6)
Eficienţa de radiere ia în calcul pierderile prin conducţie şi pierderile dielectrice ale
materialelor şi este determinată experimental prin măsurători efectuate în cameră anecoidă.
Eficienţa de radiere este determinată prin raportul puterii radiate, Prad la puterea de intrare
la bornele a antenei Pin:
Eficienţa de radiere se determină astfel prin următoare expresie:
Prad
erad  (1.7)
Pin
Eficienţa totală η a antenei este practic produsul dintre cei doi termeni anteriori (eficienţa
de radiere şi eficienţa de dezadaptare):
Prad
  er  erad  (1 | S11 |2 ) (1.8)
Pin
C.4 Parametri electrici de intrare

C.4.1 Impedanţa de intrare a unei antene
Impedanţa unei antene este impedanţa din perspectiva extremităţilor exclusiv ale antenei
(fără raportare la o sarcină). Această impedanţă este definită ca raportul dintre tensiune şi curent
la bornele antenei sau ca raportul dintre componentele corespunzătoare ale câmpurilor electrice
şi magnetice. Notăm cu Zant această impedanţă dependentă de frecvenţă.
Zant = Rant (f) + jXant (f) (1.9)
Partea reală este alcătuită dintr-o parte datorată radierii (Rrad) şi o parte datorată
pierderilor ohmice şi dielectrice ale materialelor.
C.4.2 Coeficient de reflexie şi VSWR

Se consideră un sistem alcătuit din antenă, un generator, o linie de transmisie de
impedanţă caracteristică Zc.
12
Generator Linie de transmisiune Sarcină
Fig.1.6 Schema unei antene conectate la o linie de transmisie şi un generator.

Parametrului de reflexie Γ
Z ant  Z c
S11    (1.10)
Z ant  Z c
Raportul de Undă Staţionară (VSWR) prin raportul dintre tensiunea maximală şi
tensiunea minimală:
Vmax 1 | S11 |
VSWR   (1.11)
Vmin 1 | S11 |
şi invers
VSWR  1
| S11 ||  | (1.12)
VSWR  1
VSWR este o măsură a dezadaptării între linia de transmisie şi sarcină (în cazul de faţă,
antena). Cu cât VSWR este mai mare, cu atât este mai puţin bună adaptarea. Minimul VSWR
corespunde unei adaptări perfecte, egal deci cu 1. Transferul de putere maximală nu poate fi
realizat decât dacă impedanţa antenei este adaptată celei a generatorului.
13
14
LAB 2+LAB 3
15
16
Antena dipol în λ/2
A. Introducere teoretică
Fie o linie de transmisiuni de lungime λ/4 terminată în gol, a carei distributie de curent va fi
urmatoarea: la capatul în gol curentul se anulează.
Fig 2.3.1. Linie de transmisiune terminată în gol

Dacă se depărtează cele două conductoare ale liniei obţine o antenă dipol, curentul pe
cele două brate fiind unul în prelungirea celuilalt.
Fig 2.3.2. Dipolul în λ/2

17
În cazul unei linii fără pierderi
Zc 2
Zin _ linie  0 (2.3.1)
ZS Z S 
unde Zc este impedanta caracteristica a liniei

Zs este impedanta de sarcină.
Cand linia devine antenă, aceasta radiază, transmite energie, puterea activa de la
generator, deci impedanţa de intrare a ntenei conţine o componentă rezistivă.
Zin_antena este mare pentru un curent mic.
U
Zin _ antena  (2.3.2)
I
Fig.2.3.3 Rezistenţa şi Reactanţa la intrarea antenei

18
B. Desfăşurarea lucrării
B.1 Să se reprezinte impedanţa de intrare reala şi imaginara a antenei dipol în λ/2 ,

utilizând programul antenei dipol în spatiu liber optimizat pentru rezonanţă la 300 MHz.
Din interfata de intrare a pogramului GNEC ver. 1.6 alegeţi File-> Open.
Fig.2.3.4 Fişierul EXAMPLES

Din folderul EXAMPLES se alege DIPOLE.nec; astfel se deschide în fereastra pincipală
codul pentru o antena dipol în spaţiul liber la frecventa de rezonaţă de 300MHz; dupa care
salvează proiectul cu denumirea dipollamdape2.nec într-un folder cu numele dumneavoastră.
În continuare se vor face modificări asupra codului pentru o antena dipol în λ/2.
Dublu click pe linia GW – Generate Wire. În fereastra apărută se vor face modificări
conform Fig.2.3.5 .
Fig.2.3.5 Fereastra de generare a elementului antenei
19
Dublu click pe linia GE – End Geometry. În fereastra apărută se vor face modificări
conform Fig.2.3.6 .
Fig.2.3.6 Fereastra End Geometry

Dublu click pe linia EX – Excitation. În fereastra apărută se vor face modificări conform
Fig.2.3.7 .
Fig. 2.3.7 – Fereastra Excitation
20
Dublu click pe linia FR – Frecvency Specification. În fereastra apărută se vor face
modificări conform Fig.2.3.8 .
Fig.2.3.8 Banda de frecvenţă analizată

Dublu click pe prima linie RP – Radiation Patern. În fereastra apărută se vor face
Fig.2.3.9 – Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie
21
Dublu click RP pe a doua linie RP – Radiation Patern. În fereastra apărută se vor face
Fig 2.3.10 – Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie.
Dupa toate aceste modificări se rulează programul prin click pe butonul RunNec.
Apasaţi orice tastă pentru a merge mai departe!
22
În Comands-> Necvu se poate observa configuraţia antenei dipol în λ/2.
Fig.2.3.11 – Antena Dipol în λ/2
Pentru reprezentarea impedanţei de intrare a antenei se dă click pe butonul

Rectangular Plot. Se alege Input Impedance şi se apasă OK, conform Fig.2.3.12 .
Fig.2.3.12 Fereastra Rectangular Plot
23
În continuare se alege pe rând reprezentarea părţii reale şi imaginare a impedanţei de
intrare a antenei, conform Fig.2.3.13 .
Fig.2.3.13 Alegerea părtii reale şi imaginare a impedantei de intrarea pentru reprezentarea

grafică
B.2 Să se deseneze cele două grafice şi să se noteze rezistenţa de radiaţie şi reactanţa la

frecvenţa de rezoanţă, pentru cazul antenei dipol în λ/2! Ce se observă?
B.3 Să se reprezinte şi să se deseneze impedanţa de intrare până la frecvenţa de 1800

MHz. Să se stabilească punctele de rezonanţă şi antirezonanţă!
B.4 Să se reprezinte diagrama de radiatie a antenei dipol în λ/2, în planul vertical şi în cel
orizontal. Să se completeze următorul tabel la frecvenţele punctelor de rezonanţă şi
antirezonanţă! Ce se observă?
Tabelul nr. 2.3.1
F[MHz] Nr lobi G[dB] Ung -3dB
Pentru reprezentarea grafică a diagramei de radiaţie se dă click pe butonul Polar Plos,

după care conform Fig.2.3.14 se alege Power Gains.
24
Fig.2.3.14 Selectarea tipului de reprezentare

După selectarea Power Gains se alege frecvenţa dorită pentru reprezentarea diagramei de
radiaţie, conform Fig.2.3.15.
Fig.2.3.15 Fereastra de selectare a diagramei de radiaţie ce urmează a fi reprezentată
25
26
LAB 4
27
28
Dipolul scurt
Antena dipol este una dintre cele mai simple şi mai des întâlnite antene. Din punct de vedere
a distribuţiei de curent, aceasta se comportă ca o linie de transmisiune terminată în gol.
În cazul în care avem o antena dipol foarte scurtă, distribuţia de curent pe antena poate fi
considerată triunghiulară ( aproximativ liniară ). Distribuţia pe antena foarte scurtă devine o
distribuţie de curent aproape liniară. Astfel se va echivala antena dipol scurtă cu o antena care
prezintă dublul elementului de curent.
Fig.4.1 Distribuţia echivalentă

29
Din punct de vedere a radiaţiei, distribuţia liniară de curent este echivalentă cu o
distribuţie constantă de curent a carei valoare e egala cu jumatate din valoarea lui I0’.
Distribuţia echivalentă constantă de valoare I0’/2 poate fi aproximată din punct de vedere
al rezistenţei de radiaţie şi al câmpului produs cu elementul de curent.
Rezistenţa de radiaţie pentru o antenă tip element de curent ( pentru o distributie liniara
de curent ) este definită astfel:
2
 dz ' 
Ra  80  2
 (4.1)
  
Puterea radiată este aceeaşi si în cazul dipolului scurt şi în cazul elementului de curent:
I02 1 I '2
P r  Ra _ dipol _ scurt   Ra _ elem _ crt _ echiv   0 (4.2)
2 2 4
2 2
 2l  l
Ra _ dipol _ scurt  20    80 2  
2
(4.3)
 
Reactanţa dipolului scurt este practic similară aceleia unei linii scurte de transmisiune
terminată în gol.
l
Z s  jZ ctgk Zc Zc
jX a  Z c 2  j (4.4)
l l l
Z c  jZ stgk jctgk tgk
2 Z S  2 2
Zc 2Z c
Xa    (4.5)
l kl
ctgk
2 l
k 1
2
Din punct de vedere al radiaţiei diagrama de radiaţie este identică cu cea a elementului de
curent, caracteristica de radiaţie fiind F(θ)=|sin θ |.
30
B.1 Pentru ca antena dipol să funcţioneze ca o antenă scurtă, trebuie să rezoneze la o

frecvenţă foarte mare. Se consideră o antena dipol scurtă, cu l=λ/40, ce rezonează la 300
MHz. Să se calculeze lungimea de undă.
B.2 Să se calculeze rezistenţa de radiaţie pentru l= λ /40.
B.3 Să se reprezinte impedanţa reală şi imaginară a antenei dipol scurt , utilizând programul
antenei dipol în spaţiu liber optimizat pentru rezonanţă la 300 MHz.
După ce se deschide din folderul EXAMPLES programul DIPOLE.nec se salvează proiectul
cu denumirea dipolscurt.nec într-un folder cu numele dumneavoastră.
În continuare se vor face modificări asupra codului pentru o antena dipol în scurt conform
indicaţiilor următoare:
conform Fig.4.2 .
Fig.4.2 Fereastra de generare a elementului antenei

Dublu click pe linia GE – End Geometry. În fereastra apărută se vor face modificări
conform Fig.4.3 .
31
Fig.4.3 Fereastra End Geometry

modificări conform Fig.4.4 .
Fig.4.4 Fereastra de specificare a frecvenţei
32
Fig.4.5 Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie

Dublu click RP pe a doua linie RP – Radiation Patern. În fereastra apărută se vor face
Fig.4.6 Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie

33
Dupa toate aceste modificari se rulează programul prin click pe butonul RunNec.
Se apasa orice tasta pentru a merge mai departe!
În Comands-> Necvu se poate observa configuraţia antenei dipol scurt.
Fig. 4.7 Antena dipol scurt

Rectangular Plot. Se alege Input Impedance şi se apasă OK, conform Fig.4.8 .
Fig.4.8 Fereastra Rectangular Plot
34
intrare a antenei, conform Fig.4.9 .
Fig.4.9 Alegerea părtii reale şi imaginare a impedantei de intrarea pentru reprezentarea

grafică
B.4 Ce se observă? Valorile obţinute coinci cu valorile deduse analitic în cazul elementului
de curent?
B.5 Care este rezistenţa echivalentă a acestei antene? Ce se observă?
B.6 Stiind că din punct de vedere a radiaţiei, diagrama de radiaţie a dipolului scurt este
identică cu ce a elementului de curent, caracteristica de radiaţie fiind F(θ)=|sin θ |, calculaţi
analitic câştigul antenei şi comparati-l cu cel obţinut cu ajutorul Programuli GNEC.
Ce valoare are unghiul la -3dB? Ce observaţi?

după care conform Fig.4.10 se alege Power Gains.
Fig.4.10 Selectarea tipului de reprezentare
După selectarea Power Gains se

alege frecvenţa dorită pentru reprezentarea
diagramei de radiaţie şi se da click pe
Generate Graph pentru reprezentarea
diagramei de radiaţie.
35
36
LAB 5 + LAB 6
37
38
Dipolul repliat
În această lucrare se urmăreste calcularea impedantei de intrare pentru o antena dipol

repliat (Folded Dipole Antenna). Pentru a se putea calcula această impedanţă se descompune
problema în doua subprobleme, una de mod par şi una de mod impar, in final aplicandu-se
principiul suprapunerii efectelor.
Fig.5.6.1 Antena dipol repliat – circuitul echivalent
39
Modul par
Fig.5.6.2 Modul Par

Se constată un dipol simplu ale carui braţe
sunt constituite din câte doua ramuri
parcurse de 2 curenti I1, ambii în acelaşi
sens; asadar modul par este radiant,
contribuţiile curenţilor în câmp îndepărtat
însumându-se.
Modul impar
Fig.5.6.3 Modul impar

Se constată că modul impar nu conduce la
radiaţie de energie electromagnetică, acesta
fiind un mod neradiant deoarece în acest caz
cele doua ramuri paralele sunt parcurse de
curenţi egali în modul dar de sens contrar.
Circuitul fiind echivalend cu doua linii de
transmisiune în scurtcircuit.
40
Din analiza de mai sus, rezultă că modul par este responsabil de partea reală (rezistenţa
de radiaţie) a impedanţei de intrare a dipolului repliat. În cazul modului impar, impedanţa de
intrare, va fi una pur imaginară ca în cazul liniilor.
Presupunând că antena de radiaţie se află la rezonanţă , rezistenţa de radiaţie a unui dipol

simplu, corespunzătoare modului par are formula:
V
Ra '  (5.6.1)
4 I1
Pe de altă parte rezistenţa de radiaţie a dipolului repliat are formula:

V
Ra   4 Ra ' (5.6.2)
I1
I2=0 la rezonanţă.
Astfel, rezistenţa de radiaţie a unui dipol repliat este de 4 ori mai mare decât cea a unui
dipol simplu.
Partea reactivă se calculează ca fiind suma dintre reactanţa dipolului simplu

corespunzătoare modului par şi reactanţa de intrare corespunzatoare modului impar, adică a celor
două tronsoane de linie in scurt circuit.
B.1 Să se reprezinte şi să se analizeze impedanţa de intrare a antenei dipol repliat în

spatiul liber, făcându-se o comparaţie cu cazul antenei dipol simplu studiată în laboratorul
nr.2 .
După ce se deschide din folderul EXAMPLES programul DIPOLE.nec se salvează

proiectul cu denumirea dipolrepliat.nec într-un folder cu numele dumneavoastră.
În continuare se vor face modificări asupra codului pentru o antena dipol repliat conform
indicaţiilor următoare:
Se vor pune doi dipoli în paralel la o distanţă de 0,05λ. (5 cm).
41
Se va copia linia GW şi se vor adăuga suplimentar trei linii GW pentru configurarea
corectă a antenei dipol repliat.
Dublu click pe prima linie GW – Generate Wire. În fereastra apărută se vor face
Fig.5.6.4 Generarea elementului 1- Wire 1

Dublu click pe linia 2 GW – Generate Wire. În fereastra apărută se vor face modificări
conform Fig.5.6.5 .
Fig.5.6.5 Generarea elementului 2 –Wire 2
42
conform Fig.5.6.6 .
Fig.5.6.6 – Generarea elementului e – Wire 3

conform Fig.5.6.7 .
Fig.5.6.7 Generarea elementului 4 – wire 4
43
Dublu click pe lini EG – End Geometry pentru a se stabili o antena dipol repliat în spatiu
liber. În fereastra apărută se vor face modificări conform Fig.5.6.8.
Fig.5.6.9 – Fereastra EndGeometry

modificări conform Fig.5.6.10.
Fig.5.6.10 Fereastra de specificare a frecventei
modificări conform Fig.5.6.11.
44
Fig.5.6.11 Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiatie

Dublu click pe linia 2 RP – Radiation Patern. În fereastra apărută se vor face modificări
conform Fig.5.6.12 .
Fig.5.6. 12 Fereastra de editare a coordonatelor de radiaţie
45
Dupa toate aceste modificari se rulează programul prin click pe butonul RunNec.
Se apasă orice tastă pentru a merge mai departe!
În Comands-> Necvu se poate observa configuraţia antenei dipol repliat.
Fig.5.6.13 Antena dipole repliat

Rectangular Plot. Se alege Input Impedance şi se apasă OK, conform Fig.5.6.14 .
Fig.5.6.14 Fereastra Rectangular Plot
46
intrare a antenei, conform Fig.5.6.15 .
Fig.5.6.15 Alegerea părtii reale şi imaginare a impedantei de intrarea pentru reprezentarea

grafică
B.2 Reprezentaţi şi analizaţi diagrama de radiaţie în planul orizontal şi vertical.

după care conform Fig.5.6.16 se alege Power Gains.
Fig.5.6.16 Selectarea tipului de reprezentare
radiaţie şi se da click pe Generate Graph pentru reprezentarea diagramei de radiaţie.
B.3 Care este valoarea castigului şi unghiul la – 3dB pentru antena dipol repliat la o
frecvenţa de rezonanţă de 300 MHz? Ce observaţi?
47
48
LAB 7
49
50
Antena monopol
În analiza antenei monopol se pleaca de la convenţia unui plan de masă perfect conductor
şi infinit. Efectul de imagine face ca elementul radiant al monopolului împreună cu imaginea sa
în planul de masă să constituie o antena dipol.
Fig.7.1 Antena monopol. Efectul de imagine
51
Ambele antene sunt parcurse de acelaşi curent, antena monopol fiind excitată de un
generator cu Vg, iar cea dipol cu 2 Vg.
dPr / d 
Gm  4 (7.1)
Pinm
dPr / d 
Gm  4 (7.2)
Pinm
În ambele cazuri Pr este aceeaşi întrucât curentul ce parcurge antena este acelaşi, câmpul
electric radiat a celor două antene este identic, iar puterea radiată este proporţională cu E2
(Pr ≈ E2) .
În cazul în care planul de masa al antenai monopol are dimensiuni reduse devine
important efectul difracţiei câmpului electromagnetic pe planul de masă. Difracţia este legată de
existenţa unor discontinuităţi în mediul de propagare. Consecinţa este pe de o parte modificarea
diagramei de radiaţie şi chiar apariţia unor lobi sub planul de masă, şi pe de altă parte caracterul
infinit are influenţă şi asupra impedanţei, aceasta se poate considera neglijabilă atunci când
dimensiunile planului de masa > 1,5λ.
Fig.7.2 (a) Monopol pe plan de masă infinit (b) Monopol pe plan de masă finit
Avantajul antenei monopol cel mai important este posibiliatatea utilizării cablului coaxial
întru-cât atât antena cât şi cablu sunt asimetrice. În cazul antenei dipol se deformează diagrama
de radiaţie datorită efectului curenţilor care se închid pe exteriorul cablului coaxial. Un dipol
trebuie alimentat mereu printr-o linie de transmisiune simetrică.
Pm  Vg I 0 (7.3)
52
Pd  2Vg I 0 (7.4)
Din formulele (7.3) şi (7.4) rezultă

Gm  2Gd (7.5)
Gm [dB]  Gd [dB]  10log 2 (7.6)

3dB
Z ind
Z inm  (7.7)
2
De aceea impedanţa caracteristica a cablului de alimentare pentru antena monopol,
trebuie aleasa la jumatatea celor folosite pentru alimentarea antenelor dipol. Valoare uzuală a
impedanţei caracteristice petru antena monopol este:
B.1 Să se reprezinte şi să se analizeze impedanţa de intrare reală şi imaginară a antenei

monopol, utilizând programul antenei dipol în spatiu liber optimizat pentru rezonanţă la 300
MHz.
După ce se deschide din folderul EXAMPLES programul DIPOLE.nec se salvează

proiectul cu denumirea monopol.nec într-un folder cu numele dumneavoastră.
În continuare se vor face modificări asupra codului pentru o antenă monopol.
conform Fig.7.3.
53
Fig 7.3 Generarea elementului antenei
Dublu click pe linia EG – End Geometry pentru a se stabili un plan de masă. În fereastra
apărută se vor face modificări conform Fig.7.4.
Fig.7.4 Fereastra End Geometry

Dublu click pe linia GP – Ground Parameters pentru a se stabili un plan de masă perfect
conductor. În fereastra apărută se vor face modificări conform Fig.7.5.
54
Fig. 7.5 Fereastra de stabilire a parametrilor planului de masă
modificări conform Fig.7.6.
Fig 7.6 Stabilirea benzii de frecvenţă ce urmează a fi analizată

modificări conform Fig.7.7
Fig.7.7 Fereastră de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie
modificări conform Fig.7.8.
55
Fig.7.8 Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiatie
Dupa toate aceste modificări se rulează programul prin click pe butonul RunNec.
Se apasă orice tastă pentru a merge mai departe!
În Comands-> Necvu se poate observa configuraţia antenei monopol.
Fig.7.9 Antena monopol

56

Rectangular Plot. Se alege Input Impedance şi se apasă OK, conform Fig.7.10 .
Fig.7.10 Fereastra Rectangular Plot

intrare a antenei, conform Fig.7.11 .
Fig.7.11 Alegerea părtii reale şi imaginare a impedantei de

intrarea pentru reprezentarea grafică
B.2 Să se observe şi să se noteze valoarile reală şi imaginară ale impedanţei de intrare a

antenei monopol la frecvenţa de rezonanţă şi să se compare aceste valori cu cele obtinute in
cazul unui dipol simplu studiat in Laboratorul nr.2.
57
B.3 Reprezentaţi şi analizaţi diagrama de radiaţie în planul orizontal şi vertical. Ce se
observă?

după care conform Fig.7.12 se alege Power Gains.
Fig.7.12 Selectarea tipului de reprezentare
radiaţie şi planul în care se doreşte reprezentarea şi se dă click pe Generate Graph pentru
reprezentarea diagramei de radiaţie.
B.4 Care este valoarea câştigului şi unghiul la – 3dB pentru o antena monopol, pe un plan
de masă perfect conductor, optimizată la o frecvenţa de rezonanţă de 300 MHz?
58

Laborator AP

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Laborator AP

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA MARITIMĂ

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANTA

Departamentul Electronică şi telecomunicaţii

Asist. Drd. Daniela DEACU

LABORATOR 2 + LABORATOR 3 (4 ore)

LABORATOR 5 + LABORATOR 6 (4 ore)

Antena. Elementul de imagine.

A. Antena. Definiţie. Caracterizare

Prin elementul de curent înţelegem un radiator elementar, presupus că fiind filar şi de

Fig.1.1 Elementul de curent în coordonate sferice

Coordinate Lame coefficient

Fig.1.2 Elementul de suprafaţă şi elementul de volum în coordonate sferice

Câmpul electromagnetic generat de o antenă acoperă trei zone de radiaţie:

C.1 Diagrama de radiaţie

Fig.1.3 Planul E perpendicular pe planul H

Fig.1.4 Diagrama de radiaţie în planul E

Fig.1.5 Diagrama de radiaţie în planul H

C.2 Câştigul intrinsec. Câştigul realizat

Puterea radiata pe unitatea de unghi solid ( , ) (dPr / d )( ,  )

Puterea radiata pe unitatea de unghi solid ( , ) (dPr / d )(0 , 0 ) Pr

C.4 Parametri electrici de intrare

C.4.2 Coeficient de reflexie şi VSWR

Generator Linie de transmisiune Sarcină

Fig.1.6 Schema unei antene conectate la o linie de transmisie şi un generator.

Antena dipol în λ/2

Fig 2.3.1. Linie de transmisiune terminată în gol

Fig 2.3.2. Dipolul în λ/2

În cazul unei linii fără pierderi

unde Zc este impedanta caracteristica a liniei

Fig.2.3.3 Rezistenţa şi Reactanţa la intrarea antenei

B.1 Să se reprezinte impedanţa de intrare reala şi imaginara a antenei dipol în λ/2 ,

Fig.2.3.4 Fişierul EXAMPLES

Fig.2.3.5 Fereastra de generare a elementului antenei

Fig.2.3.6 Fereastra End Geometry

Fig. 2.3.7 – Fereastra Excitation

Fig.2.3.8 Banda de frecvenţă analizată

Fig.2.3.9 – Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie

Fig 2.3.10 – Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie.

Apasaţi orice tastă pentru a merge mai departe!

Fig.2.3.11 – Antena Dipol în λ/2

Pentru reprezentarea impedanţei de intrare a antenei se dă click pe butonul

Fig.2.3.12 Fereastra Rectangular Plot

Fig.2.3.13 Alegerea părtii reale şi imaginare a impedantei de intrarea pentru reprezentarea

B.2 Să se deseneze cele două grafice şi să se noteze rezistenţa de radiaţie şi reactanţa la

B.3 Să se reprezinte şi să se deseneze impedanţa de intrare până la frecvenţa de 1800

Pentru reprezentarea grafică a diagramei de radiaţie se dă click pe butonul Polar Plos,

Fig.2.3.14 Selectarea tipului de reprezentare

Fig.2.3.15 Fereastra de selectare a diagramei de radiaţie ce urmează a fi reprezentată

Fig.4.1 Distribuţia echivalentă

B.1 Pentru ca antena dipol să funcţioneze ca o antenă scurtă, trebuie să rezoneze la o

Fig.4.2 Fereastra de generare a elementului antenei

Fig.4.3 Fereastra End Geometry

Dublu click pe linia FR – Frecvency Specification. În fereastra apărută se vor face

Fig.4.4 Fereastra de specificare a frecvenţei

Fig.4.5 Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie

Fig.4.6 Fereastra de editare a coordonatelor diagramei de radiaţie

Fig. 4.7 Antena dipol scurt

Pentru reprezentarea impedanţei de intrare a antenei se dă click pe butonul

Fig.4.8 Fereastra Rectangular Plot

Fig.4.9 Alegerea părtii reale şi imaginare a impedantei de intrarea pentru reprezentarea

B.5 Care este rezistenţa echivalentă a acestei antene? Ce se observă?

Pentru reprezentarea grafică a diagramei de radiaţie se dă click pe butonul Polar Plos,

După selectarea Power Gains se

În această lucrare se urmăreste calcularea impedantei de intrare pentru o antena dipol