Corpul Expertilor Contabili PRO CUIUCMU rc m meey dae editia a Il-a, > revizuit& si adGugité ie Pc Es i ws ee Ls SS La & mS and i 2 = =. & a wy Zz c—} A a i Cod es oe ae 7) VEIN A lalc JPRINS Introducere .. CAPITOLUL 1: Bazele teoretice ale analizei financiare 9 LL, Necesitatea si utilizatorii analizei financiare ...... 1.2. Relatia analiza financiara — gestiune financiara 1.3. Diagnostculfinanciar-contabil ~ instrument al analizei financiare .. 14 1.4, Sursele de date si informatii ale analizei financiare ..... 1.5, Metodologia analizei economico-financiare 1.6, Procedee specifice analizei financiare 1.7. Btapele analizei financiare .... CAPITOLUL 2: Diagnosticul performantelor si riscurilor pe baza contului de rezultat 31 2.1, Rentabilitatea — criteriu de performantai— reflectata in contul de profit si pierdere 31 2.2. Analiza tabloului soldurilor intermediare de gestiune 38 2.2.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind activitatea de exploatare 30 2.2.1.1. Analiza cifrei de afaceri 42 2.2.1.2. Analiza productiei exercitiului ol 2.2.1.3. Analiza valorii adaugate .. 2.2.1.4. Analiza relafiilor dintre indicatorii valori ai productiei . 84 2.2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind rentabilitatea 2.2.3. Analiza capacitatii de autofinantare si a autofinantarii 2.2.4. Analiza relatiei dintre valoarea adaugata si autofinantare ..... 100 - 65 2.3. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor 2.3.1. Analiza cheltuielilor de exploatare 2.3.2. Analiza cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri.. ee ee | Par teoretico-aplicatiy / Silvia Petrescu ~ Ed. a 2-a, rev. - 2.5. Analiza rezultatului din exploatare aes ae 2.6. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri ce ISBN 978-973-8414-45-7 2.6.1. Analiza beneficiului aferent productiei vandute . (6s.1 } ciului aferent vanzarilor de marfuri 1412.7, Analiza ratelor de rentabilitate ... one 144 2.7.1. Analiza ratei rentabilitatiresurselor cons 146 2.7.1.1, Analiza ratei rentabilitatii productiei 146 2.7.1.2. Analiza ratei rentabilitatii activitatii comerciale ... Beau sone 152, 2.8. Pragul de rentabilitate si evaluarea riscurilor .. 157 2.8.1. Analiza cost — volum — profit... eosenneee 158 2.8.2. Avantajele si limitele pragutui de rentabiltate 163 2.8.3. Modalitati de evaluare a riscurilor . 166 2.8.3.1, Evaluarea riscului de exploatare 166 2.8.3.2. Evaluarea riscului financiar 170 2.8.3.3, Evaluarea riscului total (global) 172 2.8.3.4, Analiza efectelor de levier in previziunile finaneiare ... 174 CAPITOLUL 3: Analiza diagnostic a situatiei financiare pe baza bilantului oe - soo WIT 3.1. Studiul bilanfului etapa a analizei finan 7 3.2. Tipuri de bilant utilizate in analiza financiara, eon 178 3.3. Analiza echilibrelor financiare .. . 191 3.3.1. Analiza situatiei nete .. 192 3.3.2. Analiza fondului de rulment 196 3.3.3. Analiza necesarului de fond de rulment see 200 3.3.4. Analiza trezoreriei nete... 203 3.3.5. Analiza echilibrelorfinanciare in optica functionala..... 205 212 212 2. Analiza corelatiilor dintre activele si pasivele bilantului..... 215 4.3. Analiza ratelor de finantare; structura financiara .. 217 3.4.4, Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant 222 3.4.5. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante 227 3.4.5.1, Indicatorii vitezei de rotatie a activelor 3.4, Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios) .. 3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului. circulante..... 227 3.4.5.2. Bfectele accelerari CARCUTANLE scene 229 3.4.6. Analiza ratelor de rentabilitate si a riscului financiar....... 235 3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditati .. 246 3.6. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate) 258 3.7. Analiza performangei bursiere a intreprinderii cotate pe piata de capital 3.7.1. Analiza performantei pe baza ratelor bursiere 3.7.2. Analiza performantei prin crearea de valoare 3.7.3. Valoarea adaugata — suportul performantei financiare pentru actionari (proprietari) 281 3.7.3.1. Analiza valorii economice adaugate oc. 282 3.7.3.2. Analiza valorii de piata adaugate .. 289 3.7.3.3. Analiza valorii lichide addugate 293 3.4. Analiza rentabilitatii totale a actionarilor .......... 296 3.7.3.5. Analiza rentabilitatii lichide a investitiilor ....... 300 270 273 280 3.7.4, Coneluzii 304 CAPITOLUL 4: Analiza financiara prin fluxuri 306 4.1, Fluxuri de fonduti in intreprindere sees 306, 4.2. Analiza tabloului de finantare sia fluxurilor de trezorerie 310 4.3. Analiza fluxurilor de trezorerie.. owe 314 4.4. Relatia analiza functional ~ analiza prin fluxuri 319 4.5. Analiza cresterii si rentabilitatii prin fluxur.... 331 4.5.1, Analiza rentabilitatii economice 336 4.5.2. Analiza rentabilitatii financiare senses 339 4.5.3. Rentabilitatea financiara si indatorarea 341 4.5.4, Optimul de indatorare .. 344 CAPITOLUL 5: Diagnosticul financiar-contabil in evaluarea intreprinderii 352 5.1. Pozitia diagnosticului financiar-contabil in strategia financiara ... 352 5.2. Criterii de evaluare a intreprinderii 5.3. Metode de evaluare a intreprinderti ..... 1. Evaluarea prin capitalizarea bursiet once Evaluarea prin valoarea patrimonialé (pe baza de active) ....358 Evaluarea pe baza de venit .. . . 5.3.3.1. Metode de determinare a goodWillulti snus. 362 5.3.4, Evaluarea prin cash flow 5.3.5. Evaluarea prin creare de valoare 5.3.6. Evaluarea prin metode combinate ... SeeANEXA I: Structura diagnosticului financiar-contabil ANEXA 2: Procedee de calcul utilizate in analiza... 1, Metoda substituirilor in lant. 2. Metoda balantiera.. 3. Corelatia statistica . 4, Cercetairile operationale Bibliografie. Introducere Cresterea complexitatii activitatii financiare a intreprinderii in cor ditiile extinderii economiei concurentiale are profunde implicafii in procesul de adoptare a deciziilor manageriale care obliga la abandonarea rutinei si la utilizarea unor metode stiintifice bazate pe cunoasterea realitatii, in vederea stabilirii legaturilor cauzale dintre fenomenele economice si situatia \iferent de forma de proprietate financiara a agentului economic, Abordarea problemelor care vizeaza activitatea financiar-contabild a entitatii prin prisma relatiei cauza-efect impune studiul interdisciplinar al activitatii economice si financiare, consumatoare de resurse, cu reflectare direct in performantele financiare ale aces Acestui scop ii serveste analiza financiard, ca parte component analizei economico-financiare, inclusd in categoria disciplinelor cu caracter specializat, fiind orientata spre functiunea financiar-contabila a intreprin- deri Pe baza cunostintelor acumulate la disciplinele de specialitate, a meto- dologiei stiintifice in abordarea fenomenelor economico-financiare, analiza financiard, efectuata pe baza documentelor de sintezi ale contabilitatii, con- tribuie la perfectionarea gandirii economice, a capacitatii de sintezd si la esentializarea relatiilor de interdependent intre fenomenul economic si reflectarea lui in decizia financiar’. in aceasta viziune a fost elaborat prezentul ghid practic de analiza financiar-contabila, care contine un corp de principii si metode care alcatuiesc baza teoretica, precum si un set de studii de caz. care ilustreaz concret modalitatile de analiza necesare elabordrii diagnosticului financiar destinat diversilor utilizatori interni sau externi Aflat 1a a doua editie, prezentul manual aduce unele completari la prima editie, care s-au impus ca urmare a noutatilor survenite in structura si continutul situatiilor financiare elaborate de agentul economic in viziunea reglementarilor conforme cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, prin OMFP nr. 1.752/2005 Fata de prima editie, manualul aduce elemente noi, referitoare 1a analiza si evaluarea entitatilor cotate sau necotate, prin prisma crearii de valoare pentru actionari (proprietari), de care trebuie sa se {ind seama in vederea asigurarii unui management performant. Lucrarea trateaza problemele de analiza necesare gestiunii financiar- contabile pe baza situatiilor financiare anuale ale intreprinderii, folosindit metodologia clasicad bazata pe bilant si contul de rezultat, cat si modalitatile de analiza bazate pe fluxuri financiare, vizénd evaluarea performantelor, riscurilor si a situatiei financiare a entitatii indiferent de domeniul de activitate. Sunt prezentate aspecte privind elaborarea tabloului de finantare, ca a analizei financiare care succede analizei contului de rezultat si a bilantului, precum si elemente specifice analizei performanjei bursiere a intreprinderilor cotate, Un loc bine definit i ocupa problematica relativ noud privind evaluarea performantei prin crearea de valoare. In lucrare exista un numar de 79 de aplicatii — studi de caz -, care coneretizeaza modul de transpunere practica a modelelor teoretice de calcul si analiza a indicatorilor de performanta economica si financiara determinati pe baza datelor si a informatiilor extrase din documentele de sinteza ale contabilitatii. Interpretarea rezultatelor analizei este realizatd prin prisma relatiei cauza-efect si oferd suportul unor concluzii necesare elaborarii unui diagnostic financiar-contabil de evaluare a punctelor tari sia punctelor slabe ale activitatii entitatii. in lucrare sunt surprinse principalele aspecte care vizeaz4 modalititile de evaluare a intreprinderii pe baza diagnosticului financiar-contabil, care ofera baza de date si informatii absolut necesare acestei activitati complexe si laborioase. Lucrarea se doreste a fi un ghid teoretic atat viitorilor specialisti in domeniul financiar-bancar, studentilor econo- misti, cursantilor de la invatamantul postuniversitar si de masterat in dome- niul economic in general si financiar-contabil in special, candidatilor la concursurile de auditori financiari, de experti contabili, doctoranzilor, cat si specialistilor care activeazi in domeniul contabil si financiar-bancar. imi exprim convingerea ca lucrarea este perfectibila si apreciez ca binevenita orice sugestie din partea utilizatorilor, carora le voi ramfne pplicativ, fiind destinata Prof. uniy. dr. Silvia Petrescu Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Universitatea ,,Al. I. Cuza” Iasi Iasi, iunie 2007 CAPITOLUL 1 Bazele teoretice ale analizei financiare 1.1. Necesitatea si utilizatorii analizei financiare Conform definitiei date de Dictionarul fiduciar financiar aparut la Paris in anul 1991, analiza financiara constituie un studiu metodic si sistematic al situatiei si evolutiei unei intreprinderi privind structura sa financiara si rentabilitatea, pornind de la bilant, de la contul de rezultat si de la toate celelalte informatii oferite de intreprindere sau care pot fi obtinute referitor la intreprindere si viitorul sau. Parte componenti a analizei economico-financiare, analiza financiara face parte din categoria analizelor cu scop special, a aparut si s-a dezvoltat ‘mai ales in ultimii 20 de ani si se afla intr-o evolutie permanenta. Printre factorii care au impus si stimulat dezvoltarea si perfectionarea analizei finan- ciate pot fi amintiji: dezvoltarea societatilor anonime pe actiuni; cresterea rolului bancilor si institutilor financiare in economie, extinderea societatilor multinationale s.a. Daca primele analize financiare efectuate de catre actionarii socie~ tatilor anonime se limitau doar la verificarea unor echilibre financiare sufi- ciente pentru asigurarea rambursarii imprumuturilor acordate de banci, indiferent de evolutia situatiei financiare a intreprinderii, criteriul principal de acordare a creditelor riménea doar situatia patrimoniala a intreprinderii ‘Analiza financiara se limita doar la studiul unor rate financiare privind solvabilitatea intreprinderi. jin cazul in care se punea problema maximizarii profitului sau bene- ficiilor, nu erau vizate beneficiile contabile, deoarece conceptul economic J cel contabil de profit erau foarte diferite, iar metodele contabile conduceau la rezultate diferite in functie de metodele de evaluare sau de amortizare folosite. Acest mod de abordare s-a dovedit limitat, ceea ce a impus 0 abordare moderna a analizei financiare, care tinde sa devina un sistem de tratare a informatie’ apt sa ofere managerului datele necesare adoptarii deciziilor financiare, Rolul acestei discipline a crescut, in sensul cd ea nu se limiteaza numai la date financiare, dar integreaza date economice si bursiere, iar rezultatele analizei sunt integrate in modele wre, necesare elaborarii previziunilor.\ciare Evolutia analizei fi n ultimii ani este datorat mai multor cauze: 1) Tendinta de concentrare a intreprinderilor a condus la dezvoltarea investitiilor de talie mare, a caror analiza de rentabilitate se intinde pe mai multi ani, ceea ce a impus bancilor si institutiilor financiare elaborarea si folosirea unor metode de analiza mai perfectionate in vederea acordarii sau refuzului unor credite. 2) Imposibilitatea bancilor de a cere garantii pentru a-si acoperi riscul de non-plata le-a obligat sa pund la punct metode de analiza a riscului eco nomic si financiar, deoarece notiunea de lichiditate a devenit insuficienta pentru angajamentele pe termen lung. 3) Dezvoltarea mijloacelor modeme de finantare a impus aprofundarea studiului echilibrelor financiare si costului capitalului, indiferent de pro- venienta lui. 4) Constriingerile politicii creditului, ratele inalte ale dobanzii, inflatia si variatiile cursului de schimb au acutizat problemele financ intreprinderi 5) Dezvoltarea internationala a societatilor a condus la cautarea unor tehnici adaptate pentru efectuarea de comparatii intre situatiile financiare si contabile ale diferitelor tari Evolutia analizei financiare este legata de necesitatea de adaptare a obiectivelor sale cerintelor diversilor ufilizatori, in functie de aspectele -e domeniului de interes. Principalii utilizatori ai rezultatelor analizei financiare sunt: gestio- narii, actionarii actual si potentiali, creditorii, personalul intreprinderii, orga- nele fiscale, analistii financiari, Aceste categorii de utilizatori pot adopta decizii privind: gestiunea intreprinderii, cumpararea sau vanzarea de titluri, acordarea sau refuzul unui credit, achizitia totald sau partiala a intreprinderii sa. re ale Finalitatea analizei financiare se concretizeaza in diagnosticul finan- ciar-contabil, parte a diagnosticului economico-financiar, fiind orientat in special spre funcfiunea financiar-contabila a intreprinderii. Analiza efectuata in interiorul intreprinderii — analiza internd — sau din exterior de tre organisme specializate, financiar-bancare sau de specialisti indepen- enti (analisti financiari) — analiza externa ~ conduce la diagnosticul finan- ciar intern sau extern, fiecare avand obiective specifice utilizatorilor 1) Analiza financiara si gestionarii: Analiza financiara efectuata in interiorul intreprinderii de catre serviciile financiare este 0 analiza interna, care vizeaza aspectele susceptibile de a-i ameliora gestiunea si rezultatul !a are la baz date care permit efectuarea unor studii de finete, avind mai multe obie a) Periodic se pot face aprecieri asupra gestiunii intreprinderii, pri urmarirea echilibrelor financiare, a rentabilitatii, a solvabilitatii s a riscului financiar. b) Pe aceasta bazai se vor orienta deciziile de investiti, de finantare, de distribuire a dividendelor, elaborandu-se previziuni financiare privind investitiile, cheltuielile financiare, trezoreria, necesare in pre; jorului intreprinderi. ©) Efectuarea controlului de gestiune pe baza analizei interne. 4) Diagnosticul financiar intern rezultat din analiza financiara este fundamental pentru gestionari (manageri), clarificdnd nu numai politica financiara, ci si politica economica generala a intreprinderii care motiveazii comportamentul actualilor si potentialilor parteneri sau concurenti 2) Analiza financiara si investitorii: intreprinderi — sunt direct interesati in cresterea valorii deoarece ei investese capitaluri supuse la riscuri, Remunerarea actionarilor este reprezentata de dividende si plusvaloarea asteptata de intreprindere. in conceptia unor autori (F. Modigliani si M.H. Miller), valoarea actiunilor este dependenta de profit, independent de dividende, in timp ce alti autori (M. Gordon, E. Shapiro) consider’ ca actiunile au o valoare egal cu valoarea actuali a dividendelor estimate. in practica, investitorii procedeaza la o evaluare a rentabilitajii sperate treprindere, fiind interesati atat in perspectiva cistigurilor viitoare (be- {iune si plusvaloarea in capital), cat si in cea a rentabilitati mediate prin studiul politicii dividendelor si al riscului in vederea orientarii spre titlurile avantajoase Actionarii actuali si cei potentiali urmaresc sectorul de activitate al intreprinderii, locul pe care aceasta il ocupa aici, analizdnd indatorarea, capacitatea de autofinantare a acesteia si rentabilitatea investi 3) Analiza financiara si creditorii: Daca analiza financiara s-a dez~ voltat rapid in banci interesate in capacitatea de rambursare a imprumuturilor acordate clientilor lor, aceasta se utilizeaza si de catre intreprinderile care consimt sa ofere imprumuturi sau avansuri altor intreprinderi, sau care vand pe credit. Analiza difera in functie de faptul daca imprumuturile sunt pe termen scurt sau pe termen lung: a) Petermen scurt, creditorii sunt interesaji de lichiditatea intreprin- derii, adic de capacitatea acesteia de a face fata scadentelor pe ive Actionarii — particulari sau ireprinderii,te nen scurt, dar nu rimén indiferenti ta echilibrul financiar pe termen lung, fiind interesati de marimea fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment. b) Pe fermen lung, creditorii (obligatarii, organismele specializate bancile) trebuie sa se asigure de solvabilitatea si rentabilitatea intre prinderii, de care depind plata dobanzilor si rambursarea datoriilor. i sunt interesati de marimea datoriilor, posibilitatea de rambursare, ;pacitatea de autofinantare a intreprinderii, precum si de rentabi litatea si utilizarea imprumutului acordat. ©) Pe fermen scurt si pe termen lung, creditorii sunt interesati de structura financiara a intreprinderii, care exprima gradul de rise prin levierul financiar (raportul datorii — capitaluri proprit 4) Analiza financiara si partener Furnizorié si alti creditori comerciali, interesati in initierea si continuarea relatiilor comerciale si acordarea de facilitati, vizeaza solvabilitatea intreprinde Cliengii interesati in colaborarea pe termen lung vizeazi evaluarea continuitatii intreprinderii si a riscului de faliment. 5) Analiza financiara si personalul intreprinderii: Prin salaviile platite, intreprinderea constituie uneori unica sursi de venit a personalul angajat. Mai mult, regimul de participare a salariatilor la profit fi permite personalului intreprinderii perspectiva de a participa la beneficii in conditiile legislatiei in vigoare. Aceasta creeaza interesul salariatilor privind rentabi- Titatea pe termen scurt, dar si pastrarea locurilor de munca prin echilibrul financiar pe termen lung, care sa asigure perenitatea intreprinderii sievitarea ului de faliment. 6) Analiza financiara si administrafia fiscala: Administratia fiscala trebuie sa se asigure de achitarea cu regularitate a diverselor impozite si de conformitatea anumitor operatiuni cu legislatia in vigoare, cum ar fi, de exemplu, politica in domeniul amortismentelor. 7) Analiza financiara si analistul financiar: Actionaii individuali ai marilor intreprinderi recurg ta intermediari specializati ~ analisti financiari— care studiaz informatiile economice si financiare, tin le cu serviciile financiare ale intreprinderilor pentru a descoperi perspectivele de dezyoltare si a le evalua actiunile pe piata financiara. Acesti specialisti independenti interpreteaza obiectiv documentele, punaind la dispozitia celor interesati rezultatele unor analize externe pe care le-au efectuat, evidentiind in special aspectele legate de rentabilitate si riscuri, care confera semnificatie notiunii de echilibru financiar. Din aprecierea analistului va decurge atractia tertilor pentru relafii comerciale sau plasamente de capital catre intreprinderile studiate, 1.2. Relatia analiza financi Conform definitiei date de Dictionarul fiduciar financiar francez, gestiunea financiaré a intreprinderii (sau a grupului de intreprinderi) con stituie ansamblul de decizii si activitati care asigura reglarea fluxurilor financiare ale intreprinderii, ceea ce implica procurarea fondurilor necesare activitatii la cel mai mic cost fara a-i afecta echilibrul financiar si asigurare: unui control constant al utilizarii corecte si eficiente a fondurilor, ca principala restrictie a rentabilitati. Cu alte cuvinte, gestiunea financiara urmareste adaptarea in fiecare moment a resurselor si utilizarilor de fonduri, tinand seama de functiunea industriala si comerciald a intreprinderii, de situatia sa particulara si de evolutia conjuneturii economice Domeniul de actiune al gestiunii financiare este foarte vast si vizeaza mai ales operatiuni financiare: stabilirea bugetelor de trezorerie, procurarea creditelor pe termen scurt, gestiunea ineasarilor la termen, situatia finantarii si autofinantarii. Obiectivele gestiunii financiare, adesea contradictorii, situeaza pe pri- mul loc securitatea intreprinderii, nu numai solvabilitatea, respectiv capa- citatea de a face fata scadentelor, dar si flexibilitatea, adica o structura financiara care si lase suficienta suplete gestiunii, furnizdndu-i fondurile necesare exploatarii curente cu riscurile aferente. Pe de alta parte, rentabilitatea intreprinderii poate creste prin reducerea dobanvilor si a altor cheltuieli bancare si prin optimizarea utilizarii capita- jective la fel de prioritare trebuie analizate in vederea ‘isirii unui compromis optim in fiecare moment, corespunziitor strategie’ generale a intreprinderii, Analiza financiara, ca studiu metodic care foloseste instrumente si mijloace specifice pentru aprecierea situafiei financiare a intreprinderii in vederea adoptirii unor decizii coerente de gestiune, urmareste diagnos- ticarea situatiei financiare pentru fundamentarea politicii economico- financiare si a strategie’ intreprinderii, Astfel, analiza financiara poate fi considerata ca prima faza a gestiunii financiare, fiind necesara in studiul echilibrului financiar, al rezultatelor intreprinderii, in evaluarea rentabilitati sia riscurilor, in studiul fluxurilor financiare, in studiul proiectelor de in- vestitii si in elaborarea prognozelor. Pe baza rezultatelor analizei financiare se pot adopta decizii fin atat in cadrul gestiunii financiare pe termen lung (deciziile privind investitiile, finantarea si repartizarea profitului), cat si in cadrul gestiunii financiare pe termen scurt (deciziile de trezorerie, gestiunea trezoreriei si a ciclului de exploatare).Primatul analize: financiare in gestiunea financiard $i fn exercitares controlului de gestiune poate fi ilustrat prin relatia de feed-back in triada: Analiza financiari —> Deci: t in prezent, cémpul de studiu al analizei financiare s-a extins conside- rabil, aceasta integrind si studiul mediului intreprinderii, prin analiza tendin- telor evolutie sectorului si a domeniului concurential. Utilizata intr-o optica de investitié bursiere, analiza financiara serveste la evaluarea intreprinderii pe baza unor indicatori de performanta eco- nomico-financiara prin intermediul beneficiilor previzionale, al randa- ‘mentului actiunilor la bursa si al altor indicatori specifici. Pe baza rezultatelor analizei se impune atribuirea unei valori intreprinderii, determinata prin intermediul mai multor metode de evaluare, care va servi gestionarilor de portofolii, astfel incat aceasta constituie un demers obligatoriu in cazul intreprinderilor cotate la bursa in scopul tranzactionarii actiunilor pe piata de capital. in conditiile sporirii complexitatii actului decizional, analiza financiara este tot mai mult considerata ca un demers al diagnosticului global strategic care vizeaza viitorul. i financiare —> Control de gestiune 1.3. Diagnosticul financiar-contabil — instrument al analizei financiare Analiza financiara foloseste instrumente si mijloace specifice adaptate scopului urmarit si conduce la diagnosticul financiar, parte a diagnosticului economico-financiar, alaturi de diagnosticul contabil, care vizeaza functiunea financiar-contabila a intreprinderii, fiind orientat in special spre rentabilitate si riscurile acesteia. Termenul diagnostic, preluat din grecescul diagnostikos (apt de a cu- noaste) si imprumutat din practica medicinii, este un demers care vizeaz recunoasterea anumitor boli dupa simptomele lor, in vederea descoperitii cau- zelor si instituirii terapiei de vindecare. in acest scop se parcutg trei etape: 1. Cercetarea simptomelor cu ajutorul tuturor mijloacelor de investi- gare; IL Identificarea unei afectiuni, care corespunde diagnosticului pro- priu-zis; IIL Enuntarea unui prognostie si recomandarea terapiei adecvate. Diagnosticul financiar elaborat pe baza analizei financiare procedeazsi ca obiective general 1) evidentierea disfunctionalitatilor sau elementelor nefavorabile in situafia financiara si a performantelor intreprinderiis 2) identificarea cauzelor dificultatilor prezente sau viitoare al prinderii; 3) prezentarea perspectivelor de evolutie a intreprinderii si propunerea unor actiuni de intreprins pentru ameliorarea sau redresarea situatici Diagnosticul financiar presupune asadar unele judecati asupra saind- (aiii financiare a intreprinderii, asupra punctelor forte si punctelor slabe ale gestiunii financiare, prin care se pot aprecia riscurile trecute, prezente si viitoare care decurg din situatia financiara si solutiile pentru diminuarea riscurilor si imbunatatirea rezultatelor. Obicctivele diagnosticului financiar sunt subordonate intereselor stilizatorilor, rolul analizei financiare find adaptat tipului de diagnostic (interior sau exterior). Diagnosticul financiar interior vizeaza punctul de vedere al acfiona~ rilor si al participantilor \a viata intreprinderii (manageri si angajati). Diag nosticul finaneiar necesar managerului (vezi Anexa 2) vizeaza rispunsul la patru intrebari esentiale: 1) Cresterea: Cum s-a desfasurat activitatea intreprinderii in perioada examinata si care a fost ritmul cresterii acesteia in raport cu ritmul sectorului. 2) Rentabilitatea: Daca rezultatele obinute sunt pe masura mijloacelor folosite si daca cresterea a fost insotita de o rentabilitate suficienta. 3) Echilibrul: Care este structura financiara a intreprinderii si daca aceasta este echilibratd, in contextul raportului intre masele de c pentru un suport financiar convenabil. Care sunt ele, daca intreprinderea prezinta puncte de vulnerabilitate si daca exista un risc de faliment crescut sau nu, Daca se urmareste cresterea, se verificd daca intreprinderea are sufi ssurse pentru investifii si un necesar de fond de rulment pentru activitatea curentd fird riscul de a dezechilibra structurile financiare. De asemenea, se verifica daca intreprinderea are o rentabilitate suficienta pentru a face fata cresterii, ceea ce impune compararea rezultatelor obtinute cu mijloacele folosite. Cunoasterea rezultatelor si a modului in care s-au format si repartizat cle intre partenerii interni si externi ai intreprinderii permite evaluarea perfor- mantelor intreprinderii, care se reflectd in echilibrul financiar. Aici se urma- reste in primul rand daca structurile financiare ale intreprinderii sunt echi- in acelasi mod, av: intre-librate, in sensul termen scurt si lung intreprinderii. in al doilea rind imtereseaza modul in care este finanfata intreprin- derea, ceea ce impune cunoasterea strueturii capitalului prin ponderea capitalului propriu si a datoriilor. Din compararea rezultatelor obtinute cu capitalurile utilizate apar rentabilitatea economica si rentabilitatea fi- nanciard de care se leaga riscurile. in al treilea rand, trebuie sa se vada daca in cursul evolutiei sale intre- prinderea si-a menfinut echilibrul financiar, ceea ce impune studierea fluxu- rilor financiare in timpul unuia sau al mai multor exerciti. Aici intereseaza care au fost in aceasta perioada utilizarile noi ale intreprinderii (investitii corporale, necorporale, financiare, rambursarea imprumuturilor) si de ce noi resurse a dispus intreprinderca in aceeasi perioada (autofinanjare sau credite) Pentru a caracteriza comportamentul financiar al intreprinderii in finanjarea cresterii este necesar si se stabileasca fablouri plurianuale de fluxuri financiare, continuand cu introducerea elementelor de analiza strategica, pentru a prevedea evolutia structurilor financiare. itudinii intreprinderii de a face fafd angajamentelor pe cea ce impune examinarea solvabilitagil si lichiditarii anci Rolul analizei financiare in atingerea obiectivelor diagnosticului finan- ciar-contabil exterior necesar diversilor utilizatori externi obiectivele specifice si de executant Obiectivul | Utilizatorul Analiza vizeari Credite Banca Solvabilitatea — Specialist bani bancare lichiditatea ereditoare Credit inter- | Furizoral | Echilibralfinanciar pe | Departamentul Intreprinderi | termen scurt,lichiditatea | specializat al | furnizorului Descoperire | Banca Serviciile specializate bane: creditoare | termen scurt ale bincii creditoare | imprumut pe | Banca Echilibrul financiar pe | Serviciile specializate termen lung | creditoare | termen scurt + Planul de | ale bincii sau _ finanjare previzional _| creditorului Introducere | Actionarii | Rentabilitatea potentiala | Serviciile specializate la bursa pentru aejionari ale bincilor; Analistii _ - __| financiri Privatizarea | Statul; Situafia financiara | Cabinetele de audit, intreprinderii | Investitorii | actuald; Rentabilitatea | cenzorii; Serviciile | | potentials pentru studiul | specializate ale bancilor; de evaluare specialistii evaluatori Condusa in vederea elaborarii diagnosticului financiar-contabil, in conformitate cu structura lui, analiza financiard parcurge anumite efape are permit detalierea confinutului fiecarui capitol dupa cum urmeay Capitolul I. Analiza cresterii intreprinderii in aceasta etapa se cauta s iteze functia de exploatare a intreprinderii, independent de functia financiara, cea ce presupune analiza nor aspecte privind: 1) Evolugia activieagii prin intermediul indicatorilor de volum ai acti- vitatii de productie si comercializare: cifta de afaceri, productia exercitiului, valoarea adugata, marja comerciala, cu urmatoarele observatii: a) O crestere mai mare a productiei exercitiului comparativ cu cifra de afaceri reflecta un transfer de dificultati asupra exerci {iilor urmatoare (stocuri costisitoare si generatoare de depreciere). b) Productia imobilizata ascunde adesea 0 subactivitate, supra- evaluarea ei dnd o imagine eronata asupra rezultatului, 2) Mijloacele puse in operii: personalul si capitalul economic din punct de vedere al asiguratii si utilizarii depline si eficiente. 3) Rezultatele obtinute prin marjele de rentabilitate: excedentul brut al exploatarii, rezultatul exploatari, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul brut si net. Aceastai etapa este completata prin examinarea rezultatului altor functii (financiara, comerciala). Capitolul I. Analiza rentabilitatii Examinarea rezultatelor in sine nu este suficienta; numai din confrun- {area rezultatelor cu mijloacele utilizate rezultd rentabilitatea pe baza cireia se pot aprecia eficienta si competitivitatea exploatirii si a altor functiuni. in acest sens se vor determina urmatorii indicatori: 1) marjele brute si nete de rentabilitate; 2) ratele de rentabilitate economica si financiara, Capitolul II. Kchilibrul structurilor si strategia financiara Cresterea este o sursa de dezechilibre; fluxurile de operatiuni se vor acumula in timpul diferitelor cicluri care caracterizeaza viata intreprinderii, 1 acumularea de fluxuri se efectueazd mai mult sau mai putin armonios, ceea ce impune aprecierea nivelului echilibrului financiar prin elucidarea urmatoarelor aspecte:- — 1) eficienta capitalului angajat si efectul de levier; \dependent 3) dcoperirea capitalurilor investite din surse proprii sau imprumutate; 4) determinarea trezoreriei disponibile si finantarea investitiilor. 2) determinarea (autonomici) financiare; Capitolul IV. Aprecierea si evaluarea riscurilor Natura cresterii intreprinderii, nivelul rentabilitatii, dezechilibrele acumulate produc un ansamblu de riseuri, dintre care unele anunta falimentul, iar altele fragilitatea intreprinderii, ceea ce impune efectuarea urmatoarelor analize: 1) analiza riscului economi 2) analiza riscului finan iar; 3) analiza riscului de faliment. Capitolul V. Sinteza diagnosticului financiar Aceasta trebuie sa cuprinda coneluziile analizei, cu mentionarea punctelor forte si a punctelor slabe, pe baza cirora se vor adopta deciziile financiare pe termen scurt si lung. in concluzie, diagnosticul fi este instrumentul analizei financiare orientate spre utilizatori care vizeazd mdsurarea rentabilititfit ‘apitalurilor investite si a riscurilor, aprecierea conditiilor de realizare a echilibrelor financiare si a gradului de autonomie. Pe baza lui urmeaza a se lua decizii majore: intreprinderea isi intrerupe activitatea, isi redefineste strategia sau politica pe termen scurt si lung. Un bun diagnostic financiar permite o mai bund alocare a resurselor, pe baza sa i se poate acorda sau refuuza intreprinderii un credit, iar investitorul il poate folosi pentru a lua decizii de cumparare sau de vanzare a actiunilor. 1.4. Sursele de date si informatii ale analizei financiare analiza financiard efectuata in scopul realizarii unui diagnostic fi- nanciar, care sa permita adoptarea unor decizii si stabilirea unor previziuni financiare, se bazeaza in primul rand pe date si informatii provenite din ituafile financiare ale intreprinderii, dar nu se poate limita doar la acestea Ea trebuie sa inceapa prin adunarea mai multor informatii: = v = informatii generale pe plan economic, fiscal si moneta are apartine intreprindere: = informatii de ordin economic si juridic asupra intreprinderii Informatiile generale privese conjunctura economica ~ situatia generald a economiei la un moment dat, rezultatele intreprinderii fiind influenjate de conjunctura favorabila sau nefavorabild: expansiunea (recesiunea) economicd general poate determina cresterea (reducerea) activitati, a beneficiului si a cursului actiunilor la bursa. Informatiile sectoriale specifice activitatii intreprinderi se refera la: natura produselor, procesele tehnologice utilizate, structura de productie, care au incidenta asupra rentabilitatii, rotafiei stocurilor, mijloacelor de finantare. Informatiile economice si juridice privind intreprinderea sunt divers unele sunt obligatorii si publice, altele sunt date numai cu ocazia analizelor interne sau externe realizate periodic sau la cerere. Analiza financiara nu poate pleca decat de la documentele reprezen- tative ale unei imagini fidele « intreprinderii, care poate fi prezentat partenerilor economici si sociali interni si externi 1) Partenerii interni: a) Managerii, al caror obiectiv este asigurarea rentabilitatii capita lurilor investite sia perenitatii intreprinderii, prin mentinerea si cresterea mijloacelor de productie. b) Salariagi, reprezentind dimensiunea umand a produetivitatii si a supravietuirii intreprinderi, sunt interesati de stabilitatea si profita- bilitatea intreprinderii 2) Partenerii externi: a) Investitorii (actionarii) actuali sau potentiali, care dore: nimizeze riscurile si si-si rentabilizeze capitalurile, sunt interesati in evaluarea corelatiei rise-beneficiu. Cunostintele de care dispun acestia depind de pozitia lor fata de intreprindere: daci ei lucreazt in intreprindere sau detin o participare insemnata, diagnosticul va fi mai detaliat decat daca ei cunosc doar simple date publicate. b) Institutiile financiare, precum bancile si alte organisme de cre- ditare, doresc si-si recupereze si sd-si rentabilizeze fondurile pe care le-au incredintat intreprinderii, fiind interesate de indicatorii de performanta, de riscurile financiare si de capacitatea ci de rambursare. ©) Furnizorii $i alfi ereditori comerciali sunt interesati in evaluarea solvabilitati pentru continuarea si dezvoltarea relatiilor comerciale. & informatii asupra sectorului de mi-a — d) Cliengii sunt interesati in evaluarea continuititii aetivititii intre- prinderii pentru colaborari pe termen lung. ¢) Statul este dublu interesat pentru o prezentare fideld a patrimo- niului, a rezultatului sia situatiei financiare a intreprinderii, deoare- ce trebuie sf opereze prelevatri si sa verse printr-un fel de impozit negativ subventii si ajutoare sociale sau fiscale directe, considerate ca surse de finantare. Imaginea fidel contabilitatea generala,, care ofer: prin documente de sinteza — situatiile financiare anuale ~ care se bazea: pe un suport care rispunde exigentelor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Raportare anciara (IFRS) prin OMFP nr. 1.752/2005, care cuprind urmatoarele documente egale ca importants: 1) Bilantul, 2) Contul de profit si pierdere, 3) Situatia modificarilor capitalului propriu, 4) Situatia fluxurilor de trezorerie, 5) Notele explicative la situatiile fin: Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a dou dintre criteriile de marime prevazute (total active: 3.650.000 euro, cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro, numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50) intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: 1) Bilanqul prescurtat, 2) Contul de profit si pierdere, 3) Notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional, ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu /sau situatia fluxurilor de trezorerie. Obiectivul situatiilor financiare este furnizarea de informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intre- prinderii in exercitiul financiar incheiat, si se prezinta in raportul anual, algturi de raportul administratorilor siraportul auditorilor financiari (cenzorilor). Informatia contabild oferita de aceste documente este adaptati § prelucrata in cadrul analizei financiare in functie de obiectivele vizate, trebuind sa fie inteligibila, relevanta, credibila, comparabila, completa si sa asigure eficienta necesara printr-un raport cost-beneficiu optim utilizatorilor. ™ Bilangul este documentul contabil de sinteza care ,,fotografiaz”, la un moment dat, situatia patrimoniala si financiara a unei entitaji. El red, Jui unei intreprinderi este asigurata de nciare anuale. sub forma de tabel sau in lista, ansamblul resurselor de. Jao anumita data, ca si utilizarile acestor resurse la aceeasi data, indicfind rezultatul pe care I-a obfinut entitatea in cursul exercitiului, Din bilant se desprind originea si folosirea fondurilor de care dispune intreprinderea. Originea fondurilor o constituie capitalurile proprii (care apartin actionarilor si asociatilor, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli) si datoriile (de exploatare, financiare) si constituie capitalurile, ca elemente de pasiv ale bilantului. Utilizarile fondurilor puse la dispozitia intreprinderii, cu titlu durabil, sau activele imobilizate, si utilizarile cu titlu provizoriu siciclic, sau activele circulante, sunt elemente de activ ale bilantului. in bilant elementele de activ si capitalurile sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv dupa natura si exigibilitate Bilantul reflecta pozifia financiard a intreprinderii, respectiv capacita- (cade a se adapta schimbairilor mediului, oferind informatii esentiale despre capacitatea acesteia de a degaja fluxuri viitoare de numerar si echivalente de numerar si despre necesitatile viitoare de resurse. & Spre deosebire de bilant, care inregistreaza stocurile in sens larg, respectiv cantitatile acumulate de bunuri, creante, titluri si datorii fa un moment dat, contul de profit si pierdere traduce activitatea intreprinderii in termeni de flux. Contul de profit si pierdere inregistreaza in credit totalul de bunuri, servicii sau moneda care intra ca venituri (fluxul de intrari), iar in debit, bunurile, serviciile, moneda care ies sub forma de cheltuieli /luxul de iesiri) Contul de rezultat regrupeaza, sub forma de tabel sau in lista, cheltuielile si veniturile exercitiului, structurate pe categorii (exploatare, financiare, extraordinare), astfel incat permite determinarea ca sold a rezultatelor (profitul sau pierderea) pe tipuri de activitati. Altfel spus, contul de profit si pierdere reflecta performanja intreprin- derii, respectiv capacitatea ei de a genera profit, care se exprima prin aptitu- dinea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar (venituri) prin utilizarea resurselor existente (cheltuielile petioadei), permitand stabilirea gradului de eficienya in uiilizarea de noi resurse. in scopul efectuarii unor comparatii in timp, prezentarea sub formé de tabel sau in lista a contului de rezultat, ca si cea a bilantului trebuie sa fie identice de la un exercifiu la altul. Formatul obligatoriu de prezentare a conturilor anuale cerut de reglementarile contabile romanesti armonizate prevede structura verticala a bilantului si a contului de profit si pierdere dupa natura, fara ins ca aceasta sa fie restrictiva. re dispune aceastaBilanyul si contul de profit si pierdere sunt considerate cele mai importante documente de raportare financiara, bilantul ocupfind locul central in economiile bazate pe implicarea majora a statului, iar contul de rezultat fiind proferat in economiile finantate prin contributia capitalului privat. © Situatia modificarilor capitalului propriu prezinta detaliat toate variatiile pe care le-au suferit capitalurile proprii intre momentul de inceput si cel de sfarsit al exercitiului financiar, permitdnd analiza capacitarii de ‘mentinere a capitalului si a rezultatului final (profitul sau pierderea), ™ Situatia fluxurilor de trezorerie ofera informatii referitoare la capa- citatea entitatii de a genera numerar si echivalente din activitatea de exploa- tare si din activitatea investitionala, precum si la modul de utilizare a acestora, = Notele explicative la situatiile financiare anuale prezinta informatii despre bazele de intocmire a situatiilor financiare si politicile contabile adoptate, completeaza si detaliaza informatiile prezentate in celelalte documente de raportare financiara si prezintd, narativ sau prin tabele de ficatori care nu se gasesc in alta parte. Notele explicative (10 la numar) urmeaza a fi prezentate sistematic, trebuind si cuprinda informatii detaliate care sa serveasca analizei ulterioare si Sd constituie baza de elaborare a diagnosticului financiar-contabil si, im- preund cu celelalte documente de sinteza, s4 ofere, conform Planului Contabil General, imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului intreprinderii in exercitiul financiar. in esenta, Situafiile anuale de raportare financiara utilizate in vederea elaborarii diagnosticului financiar-contabil ofera baza de date si informatiile necesare aprecierii performantei si pozitiei financiare a intreprinderii, care permit doud abordari specifice: 1) analiza-diagnostic a performantei si a riscurilor pe baza contului de profit si pierdere; 2) analiza-diagnostic a pozitiei sia situatiei financiare pe baza bilan- tului. 1.5, Metodologia analizei economico-financiare Analiza financiard, ca studiu sistematic si metodie al informatiilor contabile si financiare privind intreprinderea pentru a-i cunoaste situatia financiara sia-i infelege evolutia, foloseste, in cadrul metodologiei generale aanalizei economico-financiare, o serie de instrumente si mijloace specifice marit de utilizatorul intern sau extern al diagnosticul aptate seopului financiar Metoda proprie a analizei economico-financiare include un ansamblu de trepte metodologice si procedee tehnice de calculi ea stabilirii si cuantificarii relatiilor cauzale intre indicatorii studiati si factorii determinant. veder Treptele metodologice ale analizei parcurg urmatoarea succesitine: 1) Compararea indicatorilor sau a rezultatelor este 0 mevoda de analiza calitativa care vizeazai obinerea unei abateri fata de o valoare de referint4, in functie de care pot exista a) comparajii in timp, care vizeaza rezultatele perioadei curente si cele apartindnd uneia sau mai multor perioade precedente si analizelor dinamice; b) comparatii in spatiu, care vizeara unitati organizatoric sau externe; ©) comparatii mixte — in timp si in spatiu; d) comparafii speciale, care vizeaza alte criterii. Abaterea rezultata din comparatie trebuie separata pe cauze genera- toare si interpretati prin prisma factorilor de influent 2) Descompunerea indicatorilor sau a rezultatelor este 0 metoda de analiza calitativé, deductiva, de la general la particular, de la intreg la parte, ea si separarea factorilor care determina indicatorul, Ea asigura profunzime studiului si permite identificarea cauzelor moditic indicatorului prin prisma factorilor care trebuie selectati si interpretati Descompunerea poate fi efectuatd dupa mai multe eriterii: a) dupa timpul de formare a rezultatelor — daca se urmareste eviden- tierea abaterilor de la tendinta generald a acestora; b) dupa locul de formare a rezultatelor — daci cauzelor care au determinat aparitia unor deficiente; ©) dupa elementele structurale ale fenomenului anal urmaresc elementele sau factorii determinanti urmareste localizarea it — daca se inainte ca rezultatul sa poata fi descompus, trebuie sa se cunoasca pe cale deductiva, din experienta practica, ce factori il determina si cum il conditioneaza, Diversitatea factorilor care determina indicatorii analizati impune gru- parea acestora in functie de mai multe eriteri: a) dupa natura: factori tehnici, tehnologici, economit . social-politb) dupa earacter, in cadrul relatiei cauzale si in ordinea de analiza factori cantitativi, calitativi si de structura; ©) dupa modul de actiune: factori directi si factori indireetis 4) dupa efortul propriu: factori dependent si independenti de acest fort: ) dupa gradul de sintetizare: factori simpli si factori £) dupa ézvoral actiunii: factori interni 8) dupa posi previzibili h) dupa posibilitatea de masurare: factori cuanti cuantificabilis i) dupa importanté: factori prineipali si factori secundar Factorii complecsi necesita descompuneri succesive pina la factorii cei mai simpli, ceea ce implica diviziunea in trepte si modelele fi agregate, ‘ompleesis i factori externi; atile de anticipare: factori previzibili si factori im- icabi i facto \ctoriale 3) Stabilirea influentei factorilor cuprinde mai multe procedee de uantificare a actiunii fiecarui factor si constituie elementul central al analizei factoriale, in care se realizeaz intre analiza teoretic: realitate, Este cunoscut cd teoria fara factori rimane steril teorie raman fara inteles. Catreapta metodologica de cunoastere, stabilirea influentei factorilor constituie unitatea a doud laturi care implica: precizarea sistemului de legaturi cauzale intre factori si cuantificarea influen(ei lor Cunoasterea tipului de legaturi cauzale este necesar’ in scopul alegerii procedeului de calcul adecvat in vederea cuantificiri influentei factorilor, stiut fiind c& pot exista doud feluri de legaturi a) deterministe (functionale sau matematice); b) de corelatie (stochastice sau statistice). In cazul legaturilor deterministe (matematice) de tip produs, raport, suma, diferenta, dependentele intre indicatori § nd strict definite, calculul influentelor factoriale poate fi efectuat cu precizie. in cazul legaturilor de corelatie, dependentele pot fi estimate doar statistic prin analiza regresionala, influentele trebuind interpretate cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate si de certitudine. Cuantificarea influentei factorilor poate fi realizata prin intermediul unor procedee tehnice de calcul, cum ar fi: substitutia in lant, tehnica balantier’, cercetarile operationale, corelatia statistica, asa cum se exem- plifica in Anexa 2. si iar factorii fara 4) Generalizarea rezultatelor este 0 metoda inductiva de cercetare a particular la general care vizeaz’ reunirea partilor componente ale intregului intr-un tot unitar. Fiind o concentrate sau o expresie sintetic’, generalizarea retine ceea ce este fundamental, tipic si se repeta sistema~ tic, elementele esentiale trebuind separate de cele nesemnificative, co- laterale. Analiza factorial’, bazata pe generalizarea rezultatelor, se finalizeaza cu un raport final, care trebuie s4 cuprinda, pe Kinga coneluziile finale, obiective concrete, logice in continut, concise ca forma si fundamentate pe calcule clare, corecte si fara contradictii. Ele trebuie insotite de masuri pentru inlaturarea cauzelor care au condus Ia rezultate negative sau pentru imbunatatirea performantelor. 1.6. Procedee specifice analizei financiare Din metodologia general’ a analizei economico-financiare, in analiza financiara se utilizeazi mai multe procedee si metode, dintre care uncle apartin analizei clasice traditionale, iar altele sunt mai moderne. Daca initial analiza financiara desemna doar metodele de examinare a documentelor contabile care vizau elaborarea tablourilor de reclasament al contului de rezultat si al bilantului, in prezent cdmpul de studiu al analizei s-a extins considerabil, ceea ce a impus diversificarea metodelor si proce- deelor utilizate in scopul atingerii obiectivelor. Deosebirea dintre diferitele tipuri de necesitati financiare ale intre- prinderii a favorizat progresul metodelor de analiza financiara. in acest sens, notiunea de echilibru financiar nu are acelasi continut in analiza traditionalat bazata pe bilantul financiar, in analiza functionala bazata pe bilantul functional sau in analiza prin fluxuri, care completeazd metodele traditionale, fara insa a le eclipsa total. Printre metodele analizei financiare tradigionale pot fi ami toarele: = Compararea situatiilor financiare Compararea constituie prima treapti a metodei analizei economice si permite utilizatorilor sa compare informatiile din conturile anuale in timp pentru a extrage fendinfa privind po 4 si performanjele intre~ prinderii, precum si in spafiu, cu unita ‘Compararea bilantului la sfarsit de perioada cu bilantul la inceput de perioada permite determinarea modificarii pozitici financiare a in-treprinderié in cursul exercitiului, Comparatiile in timp pe mal multi ani permit evidentierea trendului indicatorilor si stau 1a baza previziunilor financiare, ceea ce necesita date si informatii provenite succesive. Comparatiile in spatiu intre intreprinderi din acelasi sector permit intreprinderii sd se situeze mai corect in cadrul sectorului si s@ ii cunoasca fortele si slabiciunile in raport cu concurenti. Analizele comparative in timp pun in evidenta abaterea indicatorilor fata de un criteriu de referinta, ale carei cauze trebuie cunoscute, ceea ce impune efectuarea unor analize factoriale prin utilizarea procedeelor adecvate de cuantificare a influentei factorilor. S-conturi anuale ™ Metoda de analiza prin rate (Ratios) in analiza financiara termenul englezesc Ratio, de origine latina (Ratus = calculat, socotit), utilizat la masculin, este sinonim cu notiunile de: raport, coeficient, procent, rata, si desemneaza un raport economic sau financiar semnificativ intre doua marimi absolute care reprezint& dou posturi sau grupe de posturi din bilant, din contul de rezultat sau din bilant si din contul de rezultat. Raportul poate fi exprimat in procente, in numar de zile sau in ani, sau sub forma de coeficient, fiind utilizat in scopul obtinerii unor informagi ‘mai semnificative decat le pot oferi valorile absolute ale marimilor contabile sau datele extracontabile. Evident cd nu pot fi raportate decat marimi care au relafii intre ele pentru a obtine o rata semnificativa. Dupa elementele care se compara, aceste rate pot informa analistul asupra a numeroase aspecte ale intreprinderii pe care doreste sale eviden- tieze: rentabilitatea, independenta financiara, rotatia activelor s.a. Metoda de analiza prin rate a aparut in analiza financiara de peste 20 de ani si prezinta avantajul ca permite analistului financiar sd urmareasca progresul intreprinderii si sa prezinte imaginea acesteia utilizatorilor. Este insa vorba de o viziune a posteriori. Ca urmare, a avea rate bune la chiderea exercitiului nu implica neaparat un viitor favorabil pentru in- treprindere, Metoda de analiza prin rate trebuie utilizata cu prudenta, aceasta oferind de multe ori doar un fragment al unor informatii necesare pentru decizie financiara. Rareori o rata luat’ izolat este semnificativa prin ea insasi, d insuficienta pentru a caracteriza o intreprindere. Numai o baterie de rate urmarite in dinamica pe mai multi ani si comparate cu rate ale unor intreprinderi similare sau cu valori standard poate imbogati informatiile necesare deci: Obiectivul fundamental al metodei ratelor, viznd cunoasterea cat ‘aintreprinderii, evaluarea cat mai reala a performantelor si dificul- atelor, impune respectarea urma- mai bur Latilor sale, precum si utilizarea corecta a toarelor conditii 1) asigurarea comparabilitatii elementelor raportului prin evaluarea lor in aceleasi unitati; 2) folosirea in calcul a unor mar are trebuie sa existe relatii dire 3) compararea ratelor in timp si in spatiu sau cu valor standard. ni semnificative si coerente, intre Practica utilizarii metodei ratelor a devenit curenta in domeniul financiar, dar este frecventa si in alte domenii (tehnic, comercial, fiscal) si vizeaza in general dinamica indicatorilor (prin indici cu baza fixa sau cu baza in lant) sau sfructura lor, alaturi de ratele financiare de rotatic a or de bilant, de rentabilitate, de finantare s.a i Opiniile privind strwetura unci baterii de rate difera in functie de organismul specializat care le elaboreaz’, dar acestea vizeazd in general activitatea si randamentul intreprinderii, marjele si si riscurile, aspecte cum ar in rentabilitatea, investitiile si finantarea, structura finan! Centrala Bilanturilor din Banca Frantei editeazé anual norme cuprin- znd baterii de rate care cuprind: — rate de analiza a factorilor de productie; rate de gestiune si de rentabilitate; rate de exploatare; rate financiare. Potrivit Reglementarilor contabile rominesti conforme cu Directiva a 1V-a a CEE si cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (OMFP nr. 1.752/2005), entitaile trebuie sa raporteze in Nota explicativa 9, Exemple de calcul al principalilor indicatori economico-financiari, urmatoarele rate: ' I. _Indicatori de lichiditate: 1) Indicatorul lichiditatii curente; 2) Indicatorul lichiditatii imediate. Il. Indicatori de rise: 1) Indicatorul gradului de indatorare; 2) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor.Indicatori de activitate (de gestiune); 1) Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie; 2) Capacitatea de a controla capitalul circulant si activitati merciale; 3) Viteza de rotatie a stocurilor; 4) Viteza de rotatie a debitelor clienti; 5) Viteza de rotatie a creditelor furnizori; 6) Viteza de rotatie a activelor imobilizate; 7) Viteza de rotatie a activelor totale. IV. Indicatori de profitabilitate: 1) Rentabilitatea capitalului angajat; 2) Marja bruta din vanzari Bateria de rate cuprinde indicatori reprezentativi care servese | 1) masurarea performantelor (activitatea, randamentul, rezultatele), cunoasterea consecintelor deciziilor in materie de investiti, de f nantare si a structurii finanei 2) efectuarea de comparagié in timp pentru a studia evolutia situatied financiare; 3) situarea intreprinderii in mediul sau profesional, prin compararea propriilor rate cu ratele medii ale intreprinderilor simi 4 Metoda analizelor specifice in functie de scopul urmarit, analiza financiara poate utiliza o serie de metode specifice adaptate anumitor situatii: studiul lichiditati litatii, analiza rentabilitati sia ri prinderii, analiza structurii financi: analiza de fluxuri, analiza dise1 cului, analiza activitatii (gestiun are (calculul levierelor), langurile de rate, inant, scoringul (riscul de faliment) s.a. © Utilizarea instrumentului informatie Efectuarea analizei financiare in di ‘ite scopuri este facilitaté de accesul si utilizarea instrumentului informatie in mai multe dire ~ stocarea datelor; = calculul ratelor; — determinarea echi ibrelor financiare; elaborarea proiectiilor si previziunilor privind situatia financiard; efectuarea analizelor de sensibilitate gi a simularilor. 1.7. Etapele analizei financiare Efectuarea unei analize financiare ample care si conduca la un diag- nostic financiar-contabil complet presupune parcurgerca mai multor etape, urmatoarea succesiune: 1. Etapa preliminara Pentru a avea o prima reprezentare schematica a intreprinderii, se vor prezenta informatii privind: sectorul de activitate; obiectul de activitate si structura de organizare a intreprinderii, evolutia ciftei de afaceri in ultimii 4-5 ani; rentabilitatea (rata cresterii beneficiului brut si net, rata rentabilitatii capitalurilor investite si a capitalurilor proprii), riscurile, indatorarea totala si ponderea datoriilor pe termen scurt 2, Examinarea situatiei finane re presupune trei demersuri: a) Analiza contului de rezultat, care pune in evidenta performanta cconomied si financiara a intreprinderii prin intermediul soldurilor inter- mediare de gestiune (Cascada SIG). Pornind de la aceste solduri se examineaza dinamica, structura si efi- Cienta cheltuielilor aferente veniturilor pe tipuri de activitati, modul de reflec- tare in costuri a consumului de resurse si indicatorii de performanta finan- ciara prin marjele si ratele de rentabilitate. b) Analiza bilanfului (contabil, financiar, functional), care vizeaz modificarea pozitiei financiare a intreprinderii, evolutia structurii financiare, situatia echilibrelor financiare si a rentabilitatii capitalurilor. ¢) Studiul tabloului de finanjare sau al fluxurilor de trezorerie (nu- merar). Acest studiu constituie un examen al politicii de investi, de finan- tare si de distribuire a profitului net, care permite o analiza dinamicd a fluxurilor financiare si a fluxurilor de trezorerie. Tabloul de finantare este elaborat si utilizat sistematic in special de imarile intreprinderi occidentale, completeaza documentele de sinteza nece- sare gestiunii financiare si permite si se analizeze modificarile structurii patrimoniale a intreprinderii in cursul exercitiului financiar, fiind principalul instrument al analizei dinamice. Datele din acest tablou se sintetizeaza si se regasesc in Sitwatia flu- xurilor de trezorerie pe categorii de activitati (de exploatare, de investitide finantare), care constituie un document distinet in cadrul situatiilor de raportare financiara conform reglementarilor romanesti actu: 3. Formularea diagnosticului financiar in sinteza se vor prezenta concluzii privind punctele tari si punctele slabe asa cum au rezultat din analiza, urmiind ca rezultatele analizei sa fie valorificate diferit, in functie de utilizator, dar se vor cauta raspunsuri la intrebairi de natura financiara, economic, fiscala, juridica Oatentie speciala se va acorda aspectelor de natura financiara, cum ar fi cererea de credite pe termen scurt si lung, achizitia de actiuni, emiterea de noi actiuni, noi investitii sau, din contra, dezinvestirea ___ Rezultatele analizei financiare se vor utiliza pentru formularea de ipoteze care trebuie si se bazeze pe informatii economice, financiare, monetare diverse in seopul efectuarii unor studi de evaluare sau pot constitui suportul unor deeiaii si previziuni financiare. Daca analistul estimeaza ca evolutia trecuta ramane valabild pentru prevederea viitorului, el va proceda la extrapolarea trecutului, ccea ce conduce la aparitia mai multor proiectii cu un evantai de rezultate. in cazul unor previziuni pe mai multi ani, devine indispensabila ima- sginarea mai multor variante de viitor posibile, ceea ce impune recurgerea la metodele de simulare . CAPITOLUL 2 Diagnosticul performantelor si riscurilor pe baza contului de rezultat 2.1. Rentabilitatea — criteriu de performanta — reflectata in contul de profit si pierdere Rentabilitatea este categoria economica ce exprima capacitatea intre- prinderii de a obtine profit, ceea ce reflecta performanta acesteia. Obiectivele majore ale intreprinderii constau atat in marirea averii participantilor la viata acesteia (actionati, salariati, creditor, stat), cat si in cresterea valorii asigurarii propriei dezvoltari. Realizarea acestui obiectiv este conditionata de desfaisurarea unei activitati rentabile, care si permit in primul rand remunerarea factorilor de productie (munca si capitalul) indiferent de provenienta, precum si realizarea unui surplus. Orice afacere implica o investtie care trebuie sd aiba drept consecinta rezultatul asteptat de investitor. Cu cat acest rezultat este mai mare, cu atat se pot forma noi surse disponibile pentru alte investitii in diverse seopuri stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltiri, crearea de rezerve sa, Rentabilitatea unei afaceri rezulta din comensurarea efectelor conet Lizate in venituri cu eforturile reflectate in cheltuieli Dupa modul in care se realizeaza comparatia intre efecte si eforturi, in analiza rentabilitati, ca indicatori de performanta se utilizeaza doua seri de indicatori de evaluare: unii care se exprima in mdrimi absolute si altii care se exprima in mdrimi relative. Indicatorii in marimi absolute se obtin sub forma unor marje (diferente) intre venituri si cheltuieli, iar indi in marimi relative se obtin sub forma unor rate (raporturi) intre sale, necesar cato rezultate si cheltuielile sau capitalurile utilizate Marjcle prin ele insele caracterizeaza insuficient gradul de rentabilitate al intreprinderii, deoarece pot exista unitati foarte rentabile cu marje mici si invers, adicd unitati cu rentabilitati slabe si marje mari. Numai ratele carac- terizeaza real gradul de rentabilitate, exprimand in modul cel mai sintetic eficienfa cheltuielilor sau a utilizarii capitalurilor. Analiza si diagnosticul rentabilitatii se realizeaza pe baza datelor din contul de profit si pierdere, situatie financiara anuald redactata in termeni de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale care permit creareabogatiei plecind de la ansamblul cheltuielilor si veniturilor, Soldul net al Se EG oeig hae contului (creditor sau debitor) reflecta performanta intreprinderii, respectiv 7 i capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente. ‘Nr. Denumirea indieatorului ‘Abateri | tdi Prezentarea contului de rezultat poate fi realizata atat dupa natura, ert. (aii lei) Precedent] Curent | (A) | (%) cat si dupa funcfii (destinatie), fiecare oferind avantaje pentru analiza. 1. |Cifra de afaceri neta 136.029] 163.498| 427.469] 120,20] Dupi natura, contul de rezultat este redat sub forma de tabel, in debit Productia vanduta (ct. 701 + 706+ 708) | 134.648] 162.271] +27.623] 120,51 inregistrand cheltuielile, iar in credit veniturile. Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707) |__1.381| 1.227 4] 88,84] Structurarea contului de profit si pierdere sub forma tabelara permite 'Venituri din subventii de exploatare | determinarea fluxurilor de rezultate sub forma marjelor de rentabilitate afetente cifrei de afacerinete (ct. 7411) 0 0 | + (profit sau pierdere) pe cinci niveluri corespunzatoare activitatilor econo- | 2. |Variatia stocurilor de produse finite ia mice, financiare si extraordinare. |roducyei in curs de execute (ct. 711) | 12.732] 13.494] +762] 10509) Debit Contul de profit si pierdere Credit | 9.919] 13.410] 43.491] 135,19 Cheltuiel pe tipuri de activi Venituri pe tipuri de actviai 3. [Producti realizaté pentru scopuri proprii | 1. Cheltuieli de exploatare 1, Venituri din exploatare - sicapitalizaté (ct. 721+722) |__—'139] 200) +61] 143,88) oe A. Recultatul din exploatare oO. | 4, [Alte venituri din exploatare (et. 758+7417)| 816] 1.085] +269] 132,96] 2. Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare TURI DIN EXPLOATARE—TOTAL | 139.797| 164.867] 25.070] 117,93 0 __B Resid financier © Reoumabte (eet nate T413) | 54750) 48967] S902] s9.24 2 oe Reite emrer (ASE) O ‘Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 3. Cheltuieli extraordinare 3. Venituri extraordinare (606 + 608) 630} 844] +214] 134,07 o D. Rezultatul extraordinar oO b) Alte cheliuieli externe (cu energia gi Cheltuieli totale ‘Venituri totale | [apa (et. 605 ~7413) 8344] 8.198] -146| 98,25 © E, Rezultatul brut (C+D) O ©) Cheltuieliprivind marfurile (ct, 607) 1.109] 808|__-301| 72,85] Impozit pe profit 6. [Cheltuieli eu personalul 31.645| 37.663] +6018] 11901 oO F. Recultatul net al exercitiulut oO fost steanieal et ron (ee (eal cceltsd 'b) Cheltuieli cu asiguraile si protec Reglementatrile contabile romanesti convergente cu directivele euro- social (ct. 645 ~ 7415) | 7594] 9.043] +1.449] 119,08 pene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, respectiv IFRS, prin fa) Ajustiri de valoare privind | OMFP nr. 1.752/2005, recomanda formatul contului dupa natura in lista, {imobilizarile corporale si necorporale 7.045| 15.028) 7.983) 113,31 dar Nota explicativa 4, Analiza rezultatului din exploatare, cere detalierea a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 7.045] 17.224) 10.179) 244,48} acestui rezultat si dupa destinatie. a2) Venituri (ct, 7813 + 7815) o| 2.196] 2.196 De exemplu, contul de profit si pierdere prezentat in lista in Tabelul 1 lb) Ajustari de valoare privind activele reflecta performanta economica si financiara a unei unitati in exercitiul fi- eireulante mi) 6 St nanciar precedent si in cel curent. |b.1) Cheltuieli (ct, 654 + 6814) 793] 1.396} +603] 176,04) Ib.2) Venituri (ct. 754 + 7814) s2|___736| +684] 375,36