1.

Enumerați și explicați rolul formațiunilor administrative ale Curții:

formațiunile administrative (Adunarea plenară, Biroul Curții, secții)

a) Adunarea plenară a Curţii, denumită și Plenara judecătorilor instanței europene, este un organ de gestiune și
de organizare a activității Curții, adunarea plenară a Curții se convoacă la necesitate, precum și dacă 1/3 din
judecătorii Curții o cer. Pentru a fi deliberativă, este necesară o prezență de 2/3 din judecătorii aleși ai Curții.

-constituie Camere pentru o perioadă determinată;

-alege preşedinţii camerelor Curţii, care pot fi realeşi;

b) Biroul Curții are rolul de a-l asista pe președintele Curții în îndeplinirea funcțiilor sale de conducere a
activității Curții și a serviciilor sale, de a facilita coordonarea activității jurisdicționale a secțiilor Curții, de a
consulta președintele și grefierul Curții privitor la necesitatea și conținutul instrucțiunilor de lucru ale grefei
Curții, de a audia raportul privind activitatea Curții. Biroul are un secretar, desemnat de grefierul Curții, cu
acordul președintelui Curții.

c) Curtea are 5 Secţii în care activează formaţiunile de Cameră. Fiecare Secţie are un Preşedinte, un Vice-
preşedinte şi un număr de judecători. Fiecare judecător este membru al unei secţiuni. Componenţa secţiunilor
trebuie să fie echitabilă, din punct de vedere geographic.

2. Enumerați și descrieți componența formațiunilor jurisdicționale ale Curții:

formațiunile jurisdictionale: -completul de judecător unic, -comitete de 3 judecători, -camere de 7 judecători, -Marea
Cameră de 17 judecători.

a) Judecătorul unic poate declara inadmisibilă sau poate radia de pe rol o cerere introdusă, Președintele Curții
și președinții de secții pot fi exonerați de îndeplinirea funcției de judecător unic.

b) Comitetul de 3 judecători care aparţin aceleiaşi secţiuni, cu competență de a examina admisibilitatea cererilor,
cît și de a pronunța o hotărîre pe fond pe baza jurisprudenței.Comitetele sunt constituite de camerele Curții
pentru o perioadă de 12 luni. Fiecare comitet are un președinte, acesta este judecătorul, membru al
comitetului, cu cea mai mare vechime în funcția de judecător în cadrul Curții.

c) Camerele de 7 judecători pe o durată de trei ani, pentru examinarea cauzelor cu care a fost sesizată Curtea.
Camerele Curții constituie formațiunea ordinară de examinare a cererilor individuale și a cererilor interstatale,
avînd a se pronunța atît asupra admisibilității, cît și cu privire la fondul lor.

d) Marea Cameră este formată din 17 judecători și cel puţin 3 judecători supleanţi. Ea este constituită pentru
fiecare caz, pe o perioadă nedeterminată, și este competentă să soluționeze cele mai complexe cauze deduse
judecății. Marea Cameră este constituită din Preşedintele şi Vice-preşedinţii Curţii cărora li se alătură
Preşedinţii de Secţie, judecătorul naţional şi alţi judecători aleşi prin tragere la sorţi. Atunci când analizează o
cerere în urma unei retrimiteri, Marea Cameră nu include judecătorii care au fost membri ai completului care a
examinat iniţial cazul.

3. Descrieți rolul și componența Grefei Curții:

Grefa este o structură organizatorică ce asigură buna organizare și desfășurare a întregii activități a Curții, atît
administrativă, cît și jurisdicțională. Grefa este condusă de un grefier, ajutat de doi grefieri-adjuncți, aleși de Plenara
judecătorilor,cu majoritate absolută de voturi, pe 5 ani. În cadrul grefei activează juriști (specializați, temporari și
stagiari), personal administrativ (secretari juridici și alți funcționari), personal tehnic și traducători. Toți membrii
grefei trebuie să respecte condiții stricte de independență și imparțialitate. Grefa Curții se compune din:

a) grefele secțiilor sunt conduse de grefieri de secție, care asistă secțiile Curții în îndeplinirea atribuțiilor de
judecată ;

b) serviciile necesare pentru ca instanța sa activeze conform standartelor (serviciu de cercetare și

documenta/serviciul de traduceri)
4. Caracterizați statutul judecătorilor Curții:

Curtea este compusă din 47 de judecători – cîte unul pentru fiecare stat membru.

Judecătorii sunt organizați în „secții” administrative. O secție este o entitate administrativă avînd un președinte, un
vicepreședinte și mai mulți judecători. De asemenea, fiecare secție are un grefier al secției, care asigură serviciile
juridice și administrative solicitate de Curte și este asistat de un grefier de secție adjunct. Alcătuirea secțiilor este
echilibrată din punct de vedere geografic ,Judecătorii CEDO beneficiază de un înalt grad de imunitate, consolidându-
li-se astfel independența, Judecătorii, soțiile lor și copiii minori au dreptul la „privilegiile, imunitățile, scutirile și
facilitățile acordate trimișilor diplomatic. Judecătorii trebuic să se bucure de cea mai înaltă reputaţie morală
.Judecătorii îşi exercită mandatul cu titlu individual, iar în cursul accstui mandat nu pot exercita nicio activitate
incompatibilă cu cerinţele de independenţă, de imparţialitate sau de disponibilitate .

5. Explicați competența Curții: generală și material:

Competența materială generală a Curții se materializează sub patru aspecte:

- de a soluționa litigiile care îi sunt supuse privind faptele concrete prin care se pretinde violarea unuia dintre
drepturile prevăzute în Convenție. Tot sub aspect material, Curtea are și o competență consultativă, iar în temeiul
Protocolului 14 poate examina sesizările Comitetului de Miniștri privind neexecutarea hotărîrilor definitive ale Curții
de către un stat parte, hotărîri pronunțate în cauzele în care acel stat a fost parte;

- de a examina litigiile în care ambele părți sunt state contractante (pentru cauzele interstatale), precum și acele
litigii în care reclamant este o persoană aflată sub jurisdicția unui stat parte, iar pîrît este statul respectiv (pentru
cauzele individuale);

- de a judeca doar acele litigii împotriva unor state care au ratificat Convenția pînă la data introducerii cererii,
pentru fapte ce au avut loc după data acestei ratificări de către statul pîrît;

- de a controla sub aspectul conformității cu Convenția doar acele fapte petrecute pe teritoriile statelor părți, adică
sub jurisdicția acestora.

Competența materială contencioasă

Competența materială contencioasă a Curții se manifestă sub două aspecte:

- soluționarea litigiilor interstatale -„Orice stat contractantă poate sesiza Curtea asupra oricărei pretinse încălcări

- soluționarea cererilor individuale - sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie
neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretinde victimă a unei încălcări de către una dintre înaltele
părţi contractante a drepturilor recunoscute în Convenţie sau în Protocoalele sale.

6. Descrieți competența formațiunilor jurisdicționale ale Curții:

a) Judecătorul unic- declara inadmisibilă/radia de pe rol cererea individuală, dacă nu este necesară o analiză
suplimentară. Decizia este definitivă. Dacă judecătorul unic nu declară inadmisibilă sau nu radiază de pe rol o cerere,
acesta o transmite unui comitet sau unei camere pentru o examinare suplimentară .

b) Comitetul - prin vot unanim, declara o cerere individuală inadmisibilă/radieze de pe rol, atunci cînd o astfel de
decizie poate fi luată fără o examinare complementară, precum poate să o declare admisibilă şi să adopte simultan o
hotărîre asupra fondului cauzei, atunci cînd problema interpretării şi aplicării Convenţiei şi a protocoalelor sale în
cauza respectivă se înscrie în jurisprudenţă Curţii .

Comitetul poate declara cererea inadmisibilă oricînd pe parcursul examinării ei, dacă constată existența unui motiv de
inadmisibilitate.

c) Camerele - dacă în etapele precedente nu s-a ajuns la o decizie sau o hotărîre, camerele se pot pronunța asupra
admisibilității și fondului unei cereri individuale sau interstatale .De regulă, sunt declarate inadmisibile cererile
individuale asupra inadmisibilității cărora nu a existat o unanimitate în cadrul comitetului, ceea ce a impus
transmiterea cauzei spre soluționare în fața camerei, sau dacă judecătorul unic nu a decis asupra inadmisibilității,
transmițînd cauza unei camere.
Desesizarea în favoarea Marii Camere. În cazul în care cauza adusă înaintea unei camere ridică o problemă gravă
privitoare la interpretarea Convenţiei sau a protocoalelor sale, sau dacă soluţionarea unei probleme poate conduce la o
contradicţie cu o hotărîre pronunţată anterior de Curte, camera poate, atît timp cît nu a pronunţat hotărîrea sa, să se
desesizeze în favoarea Marii Camere, în afara cazului în care una dintre părţi se opune la aceasta .

d) Marea Cameră -este formațiunea superioară și cea mai mare a Curții. Ea primește cauzele din etapele precedente
dacă au fost ridicate chestiuni grave în legătură cu Convenția sau dacă există problemele grave legate de jurisprudență.
Hotărîrea sa este definitivă.

7. Definiți, clasificați și analizați conținutul actelor Curții:

Actele Curții prin care se soluționează o cerere individuală pot fi emise sub formă de decizie sau hotărîre.

Decizia se emite atunci cînd nu se soluționează fondul cauzei:

clasificarea deciziilor, în funcție de soluția, temeiul și etapa procedurală în două grupe mari:

1) Decizii cu privire la admisibilitate.

2) Decizii de radiere de pe rol a cererii, care pot fi divizate în baza temeiurilor ce servesc radierii unei cereri de pe
rolul Curții:

a) acordul de reglementare amiabilă, urmare a unei declarații unilaterale a Guvernului prin care s-a recunoscut
pretinsa violare a dreptului declarat de Convenție;

b) reclamantul nu își mai menține cererea sa, inclusiv ca urmare a faptului că a avut loc remedierea la nivel național
a dreptului pretins și Curtea s-a convins că nu mai este necesară intervenția sa.

Hotărîrea se emite atunci cînd se soluționează fondul cauzei sau se dispune referitor la soluționarea fondului cauzei.

În practica sa, Curtea divizează actele sale în funcție de domeniul de aplicare și relevanță.

8. Identificați și clasificați criteriile de admisibilitate a cererilor la Curte:

• Inadmisibilitatea legată de • Inadmisibilitatea legată de • Inadmisibilitatea legată de

procedură competența Curții fond

1. Neepuizarea căilor de recurs 1. Incompatibilitatea ratione 1. Lipsa vădită de fundament

interne personae 2. Absența unui prejudiciu
2. Nerespectarea termenului de 2. Incompatibilitatea ratione
6 luni loci
3. Cererea anonimă 3. Incompatibilitatea ratione
4. Cererea repetitivă temporis
5. Cererea deja supusă unei alte 4. Incompatibilitatea ratione
instanțe internaționale materiae
6. Cererea abuzivă

9. Determinați fazele și descrieți procedura de examinare a cererilor la Curte: